P. 1
FIGURI DE STIL

FIGURI DE STIL

5.0

|Views: 13,253|Likes:
Published by jeghercegno
FIGURI DE STIL
Figură de stil - procedeu stilistic prin care se modifică înţelesul propriu al unui cuvânt sau se asociază cuvintele, în aşa fel încât, înţelesurile lor capătă un spor de expresivitate, -constă în combinaţii neobişnuite între cuvinte cu sens propriu sau sens figurat prin care se creează imagini artistice, se sugerează idei, gânduri, sentimente. -conferă originalitate, frumuseţe şi expresivitate comunicării, impresionând cititorul. -provoacă plăcerea lecturii prin solicitarea intel
FIGURI DE STIL
Figură de stil - procedeu stilistic prin care se modifică înţelesul propriu al unui cuvânt sau se asociază cuvintele, în aşa fel încât, înţelesurile lor capătă un spor de expresivitate, -constă în combinaţii neobişnuite între cuvinte cu sens propriu sau sens figurat prin care se creează imagini artistice, se sugerează idei, gânduri, sentimente. -conferă originalitate, frumuseţe şi expresivitate comunicării, impresionând cititorul. -provoacă plăcerea lecturii prin solicitarea intel

More info:

Published by: jeghercegno on Dec 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/27/2015

pdf

text

original

FIGURI DE STIL

Figură de stil - procedeu stilistic prin care se modifică înţelesul propriu al unui cuvânt sau se asociază cuvintele, în aşa fel încât, înţelesurile lor capătă un spor de expresivitate, -constă în combinaţii neobişnuite între cuvinte cu sens propriu sau sens figurat prin care se creează imagini artistice, se sugerează idei, gânduri, sentimente. -conferă originalitate, frumuseţe şi expresivitate comunicării, impresionând cititorul. -provoacă plăcerea lecturii prin solicitarea intelectului, prin surprinderea imaginaţiei şi a sensibilităţii cititorului. EPITETUL constă în atribuirea unor însuşiri deosebite obiectelor prezentate ( fiinţe, lucruri, fenomene, stări, acţiuni,însuşiri), punându-le într-o lumină nouă, după intenţia şi sensibilitatea autorului. Pot fi : a) antepuse b) simple c) personificatoare postpuse duble hiperbolice multiple metaforice cromatice adverbiale Exemple: ,,Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,…'' ,,…Să plutim cuprinşi de farmec /Sub lumina blândei lune…'' ,,…Şi clopote de alarmă răsună răguşit…'' ,,…De treci codri de aramă, de departe vezi albind…'' M. Eminescu COMPARAŢIA constă în alăturarea a doi termeni ( unul mai cunoscut, altul mai puţin cunoscut), pe baza unei însuşiri comune;termenii se leagă prin :ca, cum, cât, asemenea, precum, întocmai, aidoma, ca şi cum…; locul termenilor comparaţi nu este fix; prin comparaţie se poate asocia un termen concret cu unul abstract. Exemple: ,,…Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindeni, Orizontu-ntunecându-l, vin săgeţi de pretutindeni…'' ,,…În zadar striga împăratul ca şi leul în turbare…'' ,,…Şi lovind în faţă, în spate, ca şi crivăţul şi gerul…'' M. Eminescu PERSONIFICAREA constă în atribuirea unor însuşiri şi manifestări omeneşti fiinţelor necuvântătoare, obiectelor, fenomenelor; apare frecvent în fabule,în balade,în basme, sau în descrierile literare. Exemple :,,…Pare că şi trunchii veşnici poartă suflete sub coajă Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă…'' M. Eminescu METAFORA constă în înlocuirea unui termen cu sens propriu ( obişnuit şi aşteptat în enunţ) printr-un termen cu sens figurat, pe baza unei comparaţii anterioare, realizându-se un transfer de sens. Exemple :,,…Mii de fluturi mici,albaştri, mii de roiuri de albine Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline…''' M. Eminescu ,,…Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună…'' M. Eminescu HIPERBOLA constă în exagerarea intenţionată a proporţiilor sau a însuşirilor obiectelor prezentate (fiinţe, lucruri, fenomene, acţiuni, stări…); poate apărea singură sau în cadrul altor figuri de stil. Exemple: ,,…Pentru-a crucii biruinţă se mişcară râuri-râuri, Ori din codri răscolite, ori stârnite din pustiuri Zguduind din pace-adâncă ale lumii începuturi, Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi …'' M. Eminescu ALEGORIA constă într-o suită de comparaţii, personificări şi metafore prin care o idee ( o noţiune abstractă) este exprimată printr-o imagine ( prin mijloace concrete); stă la baza oricărei fabule. Exemple : alegoria moarte-nuntă din balada populară ,,Mioriţa''

PROCEDEE DE SINTAXĂ POETICĂ

. acţiuni. Exemple: .. Eminescu Personajele Mircea şi Baiazid din . verbe la imperativ.. o acţiune.'' L.În versuri.…Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium…'' .…Bucuroşi le-om duce toate de e pace..…'' M. râul.. Baiazid!. este folosită adesea pentru realizarea ritmului şi a rimei.. Exclamaţie retorică Interogaţie retorică Exemple: . mii de roiuri de albine…'' M. Exemple :. stări. însuşiri). a doi termeni contradictorii sau chiar cu semnificaţii opuse... calcă totul în picioare…'' . situaţii.…Care vine. Eminescu ENUMERAŢIA constă în înşiruirea mai multor termeni de acelaşi fel cu scopul de a atrage atenţia asupra obiectelor prezentate ( fiinţe. socru-mare. pronume şi verbe la persoana a-II-a. cu scopul de a reliefa unul din termeni prin celălalt. iar ţie duşman este…" . Exemple: . Eminescu .. Eminescu INVOCAŢIA RETORICĂ constă în adresarea directă către o persoană absentă sau imaginară. Eminescu INVERSIUNEA constă în schimbarea ordinii obişnuite a cuvintelor în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze cu scopul de a obţine efecte poetice . Ţepeş.Doamne.. Eminescu OXIMORONUL constă în asocierea neaşteptată. un sentiment. prin accentuarea aspectului sau a caracteristicii înfăţişate. de-i război…" M.…Acum iată că din codru şi Călin mirele iese Care ţine-n a lui mână mâna gingaşei mirese…" M.…Cum nu vii tu. Impresia de adresare directă se realizează prin: construcţii în vocativ.…Iată craiul. rezemat în jilţ cu spată..…Mi-e prieten numai mie. lumina mea.. Blaga PROCEDEE FONETICE ALITERAŢIA constă în repetarea unor consoane sau grupuri de consoane. Exemple: . Să-i împarţi în două cete în smintiţi şi în mişei. o idee.. vine. Exemple: . ca punând mâna pe ei. interjecţii..…Îi foşnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii…'' M. idei.…Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier…" . Eminescu ANTITEZA constă în punerea în opoziţie ( contrast) a doi termeni (cuvinte.'' ... de obicei în rădăcina cuvântului.. Exemple :.…Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie…'' M. ramul…" M.…Mii de fluturi mici albaştri. de la care nu se aşteaptă nici un răspuns.REPETIŢIA constă în repetarea unui cuvânt sau grup de cuvinte pentru a impune atenţiei o imagine.. pentru obţinerea unui efect onomatopeic.…De-o fi una. lucruri.…Aşa-s de negri ochii tăi.…Care nu se-nfiorează de-a ta faimă.vine. obiecte. Exemple: . El pe capu-i poartă mitră şi-i cu barba pieptănată…'' M.…Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul… Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta.Scrisoarea III '' de M.." . de-o fi alta…'' .Eminescu ASONANŢA constă în repetarea aceleiaşi vocale accentuate pentru sugerarea unei imagini artistice.. Eminescu ..…Voi sunteţi urmaşii Romei ? Nişte răi şi nişte fameni! I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!. surprinzătoare. personaje. fenomene. fenomene).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->