FIGURI DE STIL

Figură de stil - procedeu stilistic prin care se modifică înţelesul propriu al unui cuvânt sau se asociază cuvintele, în aşa fel încât, înţelesurile lor capătă un spor de expresivitate, -constă în combinaţii neobişnuite între cuvinte cu sens propriu sau sens figurat prin care se creează imagini artistice, se sugerează idei, gânduri, sentimente. -conferă originalitate, frumuseţe şi expresivitate comunicării, impresionând cititorul. -provoacă plăcerea lecturii prin solicitarea intelectului, prin surprinderea imaginaţiei şi a sensibilităţii cititorului. EPITETUL constă în atribuirea unor însuşiri deosebite obiectelor prezentate ( fiinţe, lucruri, fenomene, stări, acţiuni,însuşiri), punându-le într-o lumină nouă, după intenţia şi sensibilitatea autorului. Pot fi : a) antepuse b) simple c) personificatoare postpuse duble hiperbolice multiple metaforice cromatice adverbiale Exemple: ,,Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,…'' ,,…Să plutim cuprinşi de farmec /Sub lumina blândei lune…'' ,,…Şi clopote de alarmă răsună răguşit…'' ,,…De treci codri de aramă, de departe vezi albind…'' M. Eminescu COMPARAŢIA constă în alăturarea a doi termeni ( unul mai cunoscut, altul mai puţin cunoscut), pe baza unei însuşiri comune;termenii se leagă prin :ca, cum, cât, asemenea, precum, întocmai, aidoma, ca şi cum…; locul termenilor comparaţi nu este fix; prin comparaţie se poate asocia un termen concret cu unul abstract. Exemple: ,,…Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindeni, Orizontu-ntunecându-l, vin săgeţi de pretutindeni…'' ,,…În zadar striga împăratul ca şi leul în turbare…'' ,,…Şi lovind în faţă, în spate, ca şi crivăţul şi gerul…'' M. Eminescu PERSONIFICAREA constă în atribuirea unor însuşiri şi manifestări omeneşti fiinţelor necuvântătoare, obiectelor, fenomenelor; apare frecvent în fabule,în balade,în basme, sau în descrierile literare. Exemple :,,…Pare că şi trunchii veşnici poartă suflete sub coajă Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă…'' M. Eminescu METAFORA constă în înlocuirea unui termen cu sens propriu ( obişnuit şi aşteptat în enunţ) printr-un termen cu sens figurat, pe baza unei comparaţii anterioare, realizându-se un transfer de sens. Exemple :,,…Mii de fluturi mici,albaştri, mii de roiuri de albine Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline…''' M. Eminescu ,,…Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună…'' M. Eminescu HIPERBOLA constă în exagerarea intenţionată a proporţiilor sau a însuşirilor obiectelor prezentate (fiinţe, lucruri, fenomene, acţiuni, stări…); poate apărea singură sau în cadrul altor figuri de stil. Exemple: ,,…Pentru-a crucii biruinţă se mişcară râuri-râuri, Ori din codri răscolite, ori stârnite din pustiuri Zguduind din pace-adâncă ale lumii începuturi, Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi …'' M. Eminescu ALEGORIA constă într-o suită de comparaţii, personificări şi metafore prin care o idee ( o noţiune abstractă) este exprimată printr-o imagine ( prin mijloace concrete); stă la baza oricărei fabule. Exemple : alegoria moarte-nuntă din balada populară ,,Mioriţa''

PROCEDEE DE SINTAXĂ POETICĂ

…Voi sunteţi urmaşii Romei ? Nişte răi şi nişte fameni! I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!.'' L. cu scopul de a reliefa unul din termeni prin celălalt.…Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium…'' . ca punând mâna pe ei..Doamne..În versuri.vine. Eminescu INVERSIUNEA constă în schimbarea ordinii obişnuite a cuvintelor în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze cu scopul de a obţine efecte poetice . de-i război…" M. pentru obţinerea unui efect onomatopeic. Impresia de adresare directă se realizează prin: construcţii în vocativ.…Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier…" .. socru-mare. Ţepeş. El pe capu-i poartă mitră şi-i cu barba pieptănată…'' M. o acţiune." . Exemple: .. de-o fi alta…'' ...…Aşa-s de negri ochii tăi.…Cum nu vii tu. idei... Eminescu Personajele Mircea şi Baiazid din . Exemple: .. fenomene. Eminescu INVOCAŢIA RETORICĂ constă în adresarea directă către o persoană absentă sau imaginară. verbe la imperativ.…Mii de fluturi mici albaştri. iar ţie duşman este…" .. stări. lumina mea.…Care nu se-nfiorează de-a ta faimă..…Iată craiul. Eminescu . Exemple: . fenomene). obiecte. personaje. calcă totul în picioare…'' .…Îi foşnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii…'' M.. lucruri. Baiazid!. de obicei în rădăcina cuvântului..Scrisoarea III '' de M. Să-i împarţi în două cete în smintiţi şi în mişei. Exemple :. acţiuni.REPETIŢIA constă în repetarea unui cuvânt sau grup de cuvinte pentru a impune atenţiei o imagine.…Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul… Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta. Exemple :. prin accentuarea aspectului sau a caracteristicii înfăţişate. Eminescu ENUMERAŢIA constă în înşiruirea mai multor termeni de acelaşi fel cu scopul de a atrage atenţia asupra obiectelor prezentate ( fiinţe... râul.…Care vine. Exemple: . pronume şi verbe la persoana a-II-a..…De-o fi una. însuşiri).. vine.. rezemat în jilţ cu spată.. a doi termeni contradictorii sau chiar cu semnificaţii opuse. Exclamaţie retorică Interogaţie retorică Exemple: . mii de roiuri de albine…'' M. Exemple: . surprinzătoare.…Acum iată că din codru şi Călin mirele iese Care ţine-n a lui mână mâna gingaşei mirese…" M. Eminescu OXIMORONUL constă în asocierea neaşteptată..…Bucuroşi le-om duce toate de e pace. ramul…" M. Blaga PROCEDEE FONETICE ALITERAŢIA constă în repetarea unor consoane sau grupuri de consoane.Eminescu ASONANŢA constă în repetarea aceleiaşi vocale accentuate pentru sugerarea unei imagini artistice. o idee. de la care nu se aşteaptă nici un răspuns. Eminescu ANTITEZA constă în punerea în opoziţie ( contrast) a doi termeni (cuvinte.'' .…Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie…'' M.. un sentiment. este folosită adesea pentru realizarea ritmului şi a rimei. Eminescu .…Mi-e prieten numai mie. situaţii.…'' M. interjecţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful