2.semivocală: tea-mă, leoar-că, plea-că etc. 3.semn grafic: (în grupurile ce, ge, che, ghe când e nu este vocală): chea-mă[k’amă], ghea- ţă[g’aţă], Gheor-ghi-ţă[g’org’iţă] etc. 4. i semivocalic: (în silaba ea): ea[ia], i-de-ea[ideia], cre-ea-ză[creiază] etc. 5. diftongul ie eu[ieu], el[iel], ei[iei], ele[iele], eram[ieram], erai[ierai], era[iera], eraţi [ieraţi], erau[ierau], e[ie], eşti[ieşti], este[ieste] –
Litera i poate avea 4 valori fonetice:
1 =vocală: min-te, cin-stit, vi-oa-ră etc.
2 =semivocală: pia-tră, vul-poi, tei, co-pii, co-pi-ii (ultimul i este articol şi este vocală) 3 =semn grafic: (în grupurile ci, gi, chi, ghi când i nu este vocală): reci, ciot, mergi, ghiozdan, vechi 4 =i scurt (când nu este vocală şi nici semivocală, deoarece este despărţit de vocală prin una sau mai multe consoane): porţi, ori-cum, moşi, pe-reţi, oa-meni, por-tari etc. –
Litera o poate avea 3 valori fonetice:
1.vocală: poţi, mo-no-ton, po-por etc.
2.semivocală: poa-te, roa-tă, soar-tă etc. 3.u semivocalic (în silaba oa): oa-meni[uameni], vi-oa-ră[viuară] –
Litera u poate avea 2 valori fonetice:
1.vocală: mun-că, dur, tu-tun, iu-te etc.
2.semivocală: leu, nou, fiu, râu, geam-giu etc.
Literele a, ă, â, î au o singură valoare fonetică: -vocală: ta-tă, fân-tâ-nă, în-că etc.
Litera h este semn grafic în grupurile che, chi, ghe, ghi.