Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Normativ - C125-2013 - Acustica in Constructii Si Zone Urbane PDF
Normativ - C125-2013 - Acustica in Constructii Si Zone Urbane PDF
1
4
CUPRINS
1. Prevederi generale
4. Msuri pentru realizarea condiiilor tehnice ale proteciei împotriva zgomotului în cldiri
2
5
LIST FIGURI
Nr. crt. Numr figur Denumire figur
Fig. 4.3.8 Exemplu de spaii separate de o compartimentare i
1
tavane suspendate
Valorile admisibile pentru durata de reverberaie medie
Tm din unitile funcionale ale cldirilor de locuit,
2 Fig. 4.6.3
social-culturale, tehnico-administrative – în contextul
proteciei împotriva zgomotului
3 Fig. A2.1 Curbele Cz
LIST TABELE
Nr. crt. Numr tabel Denumire tabel
1 Tabelul 2.2.3 a Clase de absorbie acustic în funcie de Dw
2 Tabelul 2.2.3 b Indicator de form
Tabelul 3.1.3. Corecia nivelului de zgomot în funcie de durata
3
zgomotului
Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent
4 Tabelul 3.2.1 interior în unitile funcionale, datorat unor surse de
zgomot exterioare unitilor funcionale
Limite admisibile ale nivelului de zgomot datorat
5 Tabelul 3.2.2 a
oricror activiti din interiorul zonelor funcionale
3
6
1. PREVEDERI GENERALE
1.1.1 Partea I – Prevederi generale privind protecia împotriva zgomotului, indicativ C 125/1 -
2013 a Normativului privind acustica în construcii i zone urbane, indicativ C125-2013,
stabilete condiiile tehnice, indicii acustici precum i msurile de protecie la construcii i în
vecintatea acestora astfel încât s fie îndeplinit cerina fundamental aplicabil
construciilor „Protecia împotriva zgomotului”.
1.1.3. Prezenta parte a normativului are rol de recomandare pentru proiectarea i executarea
lucrrilor de restaurare la cldiri monumente istorice i la cldiri cu valoare arhitectural
deosebit stabilite prin documentaiile de urbanism legal aprobate.
1.1.5. Prezenta parte a normativului stabilete parametrii care definesc performana unor
subansambluri, elemente i produse pentru construcii, din punctul de vedere al proteciei
împotriva zgomotului.
Simbolurile i unitile de msur ale mrimilor utilizate sunt conforme cu definiiile din
STAS 1957-1,2,3 „Acustic. Terminologie”.
In contextul prezentului normativ se mai utilizeaz i urmtorii termeni:
1.2.1. UNITATE FUNCIONAL – Încpere sau grup de încperi care comunic între ele, care
adpostesc o anumit funciune i care pot cpta caracterul de spaii protejate împotriva
zgomotului.
Ex.: apartament, camer de hotel sau cmin, sal de clas, birou etc.
În acelai timp, activitatea normal în orice unitate funcional poate deveni surs de zgomot
pentru spaiile alturate.
4
7
In cazul exprimrii nivelului de zgomot în dB(A), msurarea se face cu ajutorul unui sistem
electroacustic care pondereaz componentele pe frecvene ale zgomotului, similar cu
rspunsul urechii umane. Curba de ponderare A iniial stabilit pentru niveluri de zgomot sub
55 dB, este general acceptat astzi pentru msurri în contextul proteciei împotriva
zgomotului.
a.1. Izolarea la zgomot aerian poate fi definit ca diferena între nivelurile de zgomot
din cele dou încperi (spaii) separate de elementul considerat:
A A
Dn,A = L1 – L2 – 10 lg = R’ + 10 lg 0 [dB] (1.2)
A0 S
în care:
L1, L2 = niveluri de zgomot în spaiul de emisie, respectiv de recepie, în dB
T = durata de reverberaie msurat (calculat) în spaiul de recepie, în secunde
T0 = durata de reverberaie de referin, în sec. (T0 = 0,5 sec.)
A = aria de absorbie acustic echivalent în spaiul de recepie, în m2
A0 = aria de absorbie acustic echivalent de referin (A0 = 10 m2)
R’ = indicele de atenuare acustic in situ, în dB
5
8
A
Ln = Li + 10 lg [dB] (1.5)
A0
în care:
Li = nivelul de zgomot în spaiul de recepie, în dB
T = durata de reverberaie msurat (calculat) în spaiul de recepie, în
secunde
T0 = durata de reverberaie de referin (T0 = 0,5 sec.)
A = aria de absorbie acustic echivalent în spaiul de recepie, în m2
A0 = aria de absorbie acustic echivalent de referin (A0 = 10 m2)
6
9
1.2.5. REVERBERAIE
Fenomen întâlnit în spaii închise sau parial închise ce const în reflexia repetat a undelor
acustice care pierd o parte din energie la fiecare reflexie. Rezult un dublu efect de
suprapunere peste sunetul direct i de întrire a acestuia urmat de o prelungire dup ce
înceteaz sunetul direct. Se definete ca „durat de reverberaie - T” exprimat în secunde.
V
T = 0.163 [sec.] (1.6)
A
în care
V = volumul încperii, în m3
A = aria de absorbie echivalent, în m2
A = ¦ Si D i ¦ a j (1.7)
în care
Si = aria suprafeei perimetrale i, pe care e aplicat materialul cu coeficientul de
absorbie Di, în m2
Di = coeficientul de absorbie al materialului i,
aj = absorbie adus de persoanele i obiectele din încpere (absorbani
funcionali).
7
10
1.3.REFERINE TEHNICE
8
11
2.1.2. Protecia fa de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaiu închis
Se caracterizeaz prin izolarea realizat între dou spaii închise adiacente, influenat i de
reverberaia din spaiul de recepie. Reverberaia din spaiul de emisie influeneaz la
rândul ei nivelul de zgomot din acest spaiu.
Poate fi exprimat prin termenul de „izolare acustic normalizat, Dn”, conform 1.2.3. a1.
2.1.4. Protecia fa de zgomotul produs de echipamentele i instalaiile tehnice ale cldirii
Se caracterizeaz prin nivelul de presiune acustic transmis în încperea de recepie i este
deasemenea influenat de reverberaia din aceast încpere.
2.1.6. Protecia mediului înconjurtor fa de zgomotul produs de surse din interiorul
construciilor, sau în legtur cu acestea.
Criteriul se refer la toate tipurile de construcii (de ex. cldiri, locuri de recreere,
complexe industriale sau construcii inginereti, etc.).
Este caracterizat în general de nivelul de zgomot msurat la locul de recepie. Acesta se
exprim prin nivelul de presiune acustic ponderat A, sau adaptat în funcie de
caracteristicile zgomotului.
9
12
2.2.1.2. Indice de izolare la zgomot aerian in situ, R’w – este definit în acelai mod ca Rw
pentru un element de construcie, dar valorile sunt msurate „in situ”, în care caz intervine
transmisia zgomotului pe ci colaterale.
2.2.3.2. prin indicele de absorbie acustic ponderat Dw, care reprezint valoarea
curbei de referin la 500 Hz dup translatarea acesteia fa de curba coeficienilor de
absorbie D conform SR EN ISO 11654.
10
13
*Not
Pentru necesiti de proiectare trebuie utilizate obligatoriu valorile D în benzi de
frecvene, conform precizrii SR EN ISO 11654 art. 1.2.
11
14
12
15
3.2.1.1. Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în cldiri, indicate în tabelul 3.2.1,
sunt stabilite considerându-se climatul corespunztor specific utilizrii i activitilor ce se
desfoar în unitile funcionale respective. Limite detaliate în funcie de tipuri de cldiri
sunt prezentate în Partea III, indicativ C 125 /3 - 2013
3.2.1.2. In cazurile în care zgomotul de fond (în absena surselor de zgomot exterioare) este
mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de
zgomot exterioare unitii funcionale, trebuie s nu depeasc cu mai mult de 5 uniti
nivelul zgomotului de fond.
Tabelul 3.2.1 – Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior în unitile
funcionale, datorat unor surse de zgomot exterioare unitilor funcionale
Limita Numrul de
admisibil a ordine al
nivelului de curbei Cz
Nr.
Unitate funcional zgomot corespun-
crt.
echivalent ztoare
interior
dB (A)
Funciuni curente, comune pentru diferite tipuri de cldiri
Încperi de locuit, dormitoare (locuine, hoteluri,
1 35* 30
cmine)
Spaii pentru activiti intelectuale:
– birouri cu concentrare mare a ateniei, sli de studii 35 30
2
– birouri cu activitate normal, administraie,
calculatoare 40 35
3 Birouri de lucru cu publicul 45 40
Spaii pentru audiie:
– studio de înregistrri 25 20
4
– laborator de cercetri acustice, audiologie 30 25
– sli de audiii, teatru, concert, spectacole 30 25
– sli de clas 35 30
**
Spaii pentru alimentaie public, sli de mese , sli de
5
restaurant 50 45
6 Foyere, holuri, circulaii comune 55 50
7 Anexe sociale, vestiare, toalete 45 40
*
în cazul urmtoarelor uniti funcionale:
- apartamente din cldiri de locuit, camere de locuit i apartamente din cmine, hoteluri i case de oaspei,
- dormitoare din grdinie de copii sau cree,
- camere i saloane de bolnavi din spitale i policlinici,
nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitii funcionale,
inclusiv agregatelor din spaiile comerciale sau din centralele de instalaii aferente cldirilor, trebuie s nu
depeasc cu mai mult de 5 uniti nivelul care se obine când nu funcioneaz agregatele.
** în cazul slilor de mese din cldirile pentru activiti sanitare, limita admisibil este de 45 dB(A)
13
16
Not
In spaiile de lucru în care din motive obiective sunt depite valorile admisibile ale
nivelurilor de zgomot, este necesar protejarea persoanelor în conformitate cu normele de
protecia muncii.
*
în cazul urmtoarelor uniti funcionale:
- apartamente din cldiri de locuit, camere de locuit i apartamente din cmine, hoteluri i case de oaspei,
- dormitoare din grdinie de copii sau cree,
- camere i saloane de bolnavi din spitale i policlinici,
nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitii funcionale,
inclusiv agregatelor din spaiile comerciale sau din centralele de instalaii aferente cldirilor, trebuie s nu
depeasc cu mai mult de 5 uniti nivelul care se obine când nu funcioneaz agregatele.
** în cazul spaiilor comer i servicii din hoteluri limita admisibil este de 50 dB(A).
14
17
Tabelul 3.2.2 a – Limite admisibile ale nivelului de zgomot datorat oricror activiti din
interiorul zonelor funcionale
Limita Numrul de
admisibil a ordine al
Nr. nivelului de curbei Cz
Zona funcional considerat
crt. zgomot corespun-
echivalent ztoare
dB (A)
1 Zone de recreere i odihn, zone de tratament medical i
balneo-climatic 45 40
2 Parcuri 60 55
3 Piee, spaii comerciale, restaurante în aer liber 70 65
4 Incinte de coli, cree, grdinie, spaii de joac pentru
copii 85 80
Nivelul de zgomot admisibil în interiorul parcajelor auto este precizat în Partea IV,
indicativ C 125/4 - 2013 Anexa 1.
Tabelul 3.2.2 b – Limite admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcionale
din mediul urban, considerate ca surse de zgomot fa de zonele alturate
Limita Numrul de
admisibil a ordine al
Nr. nivelului de curbei Cz
Zona funcional considerat
crt. zgomot corespun-
echivalent ztoare
dB (A)
1 Parcuri, zone de recreere i odihn, zone de tratament 45 40
medical i balneo-climatic
2 Piee, spaii comerciale, restaurante în aer liber 65 60
3 Incinte de coli, cree, grdinie, spaii de joac pentru
copii 75 70
4 Incinte industriale 65 60
Observaie:
În cazul a dou sau mai multe zone i dotri funcionale adiacente, cu valori diferite ale
nivelului de zgomot, ca limit admisibil pe linia de separaie între aceste zone se ia valoarea
cea mai mic.
15
18
Nivelul de zgomot admisibil la limita altor zone i dotri funcionale din mediul urban
(parcaje auto, stadioane, zone c.f. etc.) este precizat în Partea IV, indicativ C 125/4 - 2013
Anexa 1.
Nivelul de zgomot admisibil la limitele incintelor se limiteaz în funcie de existena în
apropiere a unor zone sau cldiri protejate conform tabelelor 3.2.2.a i 3.2.3, astfel încât s
nu depeasc nivelul admisibil pentru aceste zone.
În cazul amplasrii ulterioare a unor cldiri pentru care limitele admisibile ale nivelului
de zgomot echivalent ( a se vedea 3.2.3) sunt mai reduse decât cele de la limita incintelor
zonelor existente, se vor lua msuri suplimentare de protecie împotriva zgomotului pentru
cldirea nou introdus, astfel încât s nu fie depite nivelurile limit în interiorul unitilor
funcionale (tabelul 3.2.1).
3.2.3. Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent în exterior în apropierea
cldirilor protejate
Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot echivalent Lech exterior cldirilor, msurate
conform STAS 6161-3, sunt indicate în tabelul 3.2.3.
Tabelul 3.2.3 – Limite admisibile ale nivelului de zgomot în exteriorul cldirilor protejate
Limita Numrul de
admisibil a ordine al
Nr. nivelului de curbei Cz
Cldire protejat
crt. zgomot corespun-
echivalent ztoare
dB (A)
1 Locuine, hoteluri, cmine, case de oaspei 50 45
2 Spitale, policlinici, dispensare 45 40
3 Cldiri pentru învmânt i educaie 50 45
4 Cldiri pentru activiti culturale 60 55
5 Cldiri administrative (birouri) 65 60
6 Cldiri pentru activiti comerciale 65 60
În cazul amplasrii ulterioare a unor cldiri pentru care limitele admisibile ale nivelului
de zgomot echivalent sunt mai reduse decât cele de la limita incintelor zonelor existente, se
vor lua msuri suplimentare de protecie împotriva zgomotului pentru cldirea nou
introdus, astfel încât s nu fie depite nivelurile limit în interiorul unitilor funcionale.
În tabelul 3.3.1 sunt indicate valori orientative ale nivelului echivalent de zgomot
corespunztor unui climat sonor propice activitilor din interiorul unitilor funcionale,
datorat aciunii concomitente a surselor exterioare de zgomot i a activitilor din interior.
Tabelul are un dublu scop:
16
19
Valoarea instantanee a nivelului de zgomot în perioadele de primire i manipulare a mrfurilor sau
ambalajelor
17
20
Not
In spaiile de lucru în care din motive obiective sunt depite nivelurile limit de zgomot,
este necesar protejarea persoanelor în conformitate cu normele de protecia muncii.
În tabelul 3.3.2 sunt indicate limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior
în unitile funcionale, datorat aciunii concomitente a surselor exterioare de zgomot i a
echipamentelor i utilajelor obinuite ce funcioneaz în interiorul încperilor.
Tabelul are un triplu scop:
a. limiteaz nivelul de zgomot cumulat al utilajelor i activitilor din interior;
b. servete ca baz pentru determinarea necesitilor de izolare fa de spaii alturate;
c. justific adoptarea unor msuri de reducere a zgomotului în conformitate cu art. 4.6. în
cazurile în care în aceste uniti funcionale se gsesc persoane cu loc de activitate
permanent.
Tabelul 3.3.2 – Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior în unitile
funcionale, datorat aciunii concomitente a surselor exterioare de zgomot i a
echipamentelor i utilajelor obinuite ce funcioneaz în interiorul încperilor
Limita Numrul de
admisibil a ordine al
nivelului de curbei Cz
Nr.
Unitate funcional zgomot corespun-
crt.
echivalent ztoare
interior
dB (A)
1 Centrale tehnice 87 82
2 Ateliere
– fr aciuni de impact (croitorii, reparaii TV) 75 70
– cu aciuni de impact (cizmrie, reparaii mobil) 87 82
Not
În spaiile de lucru în care din motive obiective sunt depite nivelurile limit de zgomot,
este necesar protejarea persoanelor în conformitate cu normele de protecia muncii.
În cazul construciilor existente este necesar determinarea nivelului de zgomot „in situ”,
prin msurri efectuate în conformitate cu SR 6161-1.
18
21
Zgomotul se poate transmite de la surs spre cldirea sau spaiul protejat pe una din
urmtoarele ci: prin aer – direct sau prin reflexii –, sau prin prile materiale ale cldirilor.
Nivelul zgomotului aerian în câmp liber depinde de distana dintre surs i receptor i este
influenat de urmtorii factori:
a. spectrul sonor al sursei de zgomot
– componentele cu frecvene înalte sunt mai direcionale decât cele cu frecvene
joase, iar absorbia datorat aerului este mai mare;
– componentele cu frecvene joase au o difracie mai mare decât cele cu frecvene
înalte;
– la distanele obinuite din ansambluri urbane, deosebirile sunt neglijabile.
b. caracteristicile geometrice ale sursei/surselor de zgomot
– în cazul surselor punctiforme sau cvasi-punctiforme scderea teoretic a
nivelului de zgomot este de 6 dB la dublarea distanei. Scderea efectiv depinde
de caracteristica de absorbie a terenului i poate ajunge la 4-5 dB;
– întrucât vehiculele sunt surse mobile de zgomot, circulaia poate fi asimilat cu o
surs liniar în lungul arterei de circulaie. În acest caz scderea teoretic a
nivelului sonor este de 3 dB la dublarea distanei i poate ajunge la 1-2 dB, în
funcie de caracteristicile terenului
c. reflexiile sonore datorate cldirilor din zon. Aceste reflexii sunt influenate la
rândul lor de forma i regimul de înlime al cldirilor.
d. ecranare în plan sau în seciune (cldiri sau ecrane existente pe traseul sonor dintre
surs i receptor).
Datorit complexitii fenomenului, pentru estimri mai apropiate de realitate se
recomand realizarea unor simulri pe machete la scar.
a. Transmisia aerian direct între dou spaii este dificil de controlat datorit
reflexiilor i difraciei sunetului. În consecin, golurile libere în elementele de
compartimentare diminueaz foarte mult rezultatul msurilor de izolare.
b. Transmisia prin anvelopa cldirii i prin compartimentri depinde de caracteristicile
de izolare ale acestora i poate fi controlat eficient. Izolarea efectiv este micorat
de transmisiile colaterale prin pereii i planeele adiacente.
c. Prezena unor ui i ferestre, care au în mod normal caracteristici izolatoare net
inferioare (influenate negativ i de neetaneiti), reduce în mod sensibil
posibilitile de obinere a indicilor de izolare necesari.
d. Mici fisuri, rosturi sau neetaneiti pot conduce la reducerea calitilor izolatoare
ale elementelor de compartimentare.
Zgomotul transmis prin structur (prile materiale ale cldirii) se propag la distan fr
reduceri semnificative.
19
22
În consecin acionarea la surs este esenial. Pe parcurs se poate interveni numai prin
întreruperea elementelor materiale, cu rosturi libere sau prin interpunerea de straturi
elastice.
20
23
4.1.2. Aciunea la surs este cea mai eficient msur de protecie, în special prin reducerea
nivelului de zgomot al surselor i evitarea transmiterii zgomotului la cldire.
4.2.3. Prezena unui spaiu semi-închis (ser, logie închis) în faa ferestrelor poate
conduce la sporirea izolrii efective cu 8-10 dB.
4.2.5. Întrucât realizarea unor indici de izolare îmbuntii presupune ferestre mai etane,
este obligatoriu s se prevad msurile de asigurare a schimbului de aer necesar (conform
cerinei fundamentale „igien, sntate i mediu nconjurtor”) în cazul ferestrelor închise.
4.3.1. Necesitile de izolare privind zgomotul provenit din interiorul construciei pot fi
diminuate prin conceperea unor partiuri de arhitectur în care se va urmri evitarea
alturrilor de spaii zgomotoase cu uniti funcionale protejate, precum i prin
interpunerea de spaii neprotejate (culoare, anexe, depozite etc.).
4.3.3. În cazul unor spaii care adpostesc echipamente i utilaje caracterizate de niveluri
de zgomot mari, calculul se face în etape, dup cum urmeaz:
a. se calculeaz nivelul global de zgomot rezultat prin cumularea nivelurilor de zgomot
ale tuturor echipamentelor i adugarea influenei reverberaiei cu sau fr prevederea
de suprafee fonoabsorbante;
22
25
4.3.5. În cazul compartimentrilor interioare, uile reprezint puncte cu izolare evident mai
mic deci determinant în ceea ce privete indicele de izolare mediu R w i ar necesita
sporirea semnificativ a indicelui de izolare al peretelui. Din motive de economie, se
accept:
a. indicii de izolare pentru prile pline ale compartimentrilor interioare cu ui
corespunztori valorilor din art. 4.3.2.;
b. pentru uile care au o suprafa mai mic decât ½ din suprafaa compartimentrii un
indice Rw micorat cu 15 dB fa de indicele compartimentrii;
c. pentru uile care au o suprafa mai mare decât ½ din suprafaa compartimentrii un
indice Rw micorat cu 10 dB fa de indicele compartimentrii.
4.3.6. În cazul unor compartimentri interioare cu indice de izolare R’w > 51dB se
recomand prevederea unor sasuri tampon pentru a compensa izolarea mai redus a uilor.
Dn,c,w
R’w R’w
a b
Fig. 4.3.8 – Exemplu de spaii separate de o compartimentare i tavane suspendate
În acest caz este inutil ca R’w s fie mai mare decât Dn,c,w.
23
26
4.4.1. Izolarea spaiilor protejate împotriva zgomotului de impact produs prin aciuni de
oc pe pardoseal trebuie s fie realizat nu numai fa de spaiile suprapuse direct, ci i
fa de spaiile alturate (transmisie în diagonal).
În consecin se recomand ca msurile de izolare s cuprind întreg nivelul suprapus.
Condiia necesar pentru izolarea la zgomot de impact este ca L’n efectiv L’n maxim.
4.4.2. Indicii necesari de izolare la zgomot de impact sunt prezentai în Partea III, indicativ
C 125/3-2013.
a. În cazul planeelor masive (beton, corpuri ceramice sau similare) prin adiionarea
indicelui de izolare la zgomot de impact al planeului, cu indicele de îmbuntire a
izolrii la zgomot de impact al sistemului pardoselii;
b. În cazul sistemelor de planee complexe uoare i dublaje fonoizolante se vor alege
soluiile care prezint caracteristici determinate conform standardelor în vigoare.
4.4.6. În cazul siturii la parterul cldirilor de locuit a unor spaii cu activiti ce pot
produce ocuri (cizmrie, reparaii instalaii, comer aprovizionat cu navete grele etc.), sau
spaii comerciale în care se poate manevra mobilier (restaurante, cofetrii) este obligatorie
prevederea unor pardoseli cu indice de reducere a transmisiei zgomotului de impact 'Ln de
cel puin 16 dB. Se recomand prevederea unor dale flotante i montarea mobilierului
specific prin intermediul unor tampoane sau straturi elastice.
4.5.1. Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în spaiile protejate, provenite din
instalaii sunt indicate în tabelul 4.5.1.
24
27
Tabelul 4.5.1 – Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior în unitile
funcionale, datorat funcionrii armturilor din instalaiile sanitare montate în încperi
alturate
Limita
admisibil a
Nr. Unitatea funcional de lâng grupul sanitar sau buctria în care se nivelului de
crt. monteaz armturile din instalaia sanitar zgomot
echivalent,
dB (A)
Cldiri de locuit i social-culturale
1 – încperi de locuit în locuine, hoteluri, cmine, case de oaspei 35
2 – saloane i sli de operaii din spitale, policlinici i dispensare 35
3 – cabinete de consultaii din spitale, policlinici i dispensare 40
4 – sli de clas, cancelarii, sli de conferine, încperi pentru copii în
grdinie 40
5 – sli de restaurant, cantine, spaii comerciale 45
6 Cldiri tehnico-administrative i industriale
– locuri de munc în care se cere o concentrare deosebit a ateniei 45
– locuri de munc în care se cere o concentrare mare a ateniei 55
– locuri de munc în care se cere o concentrare medie a ateniei 60
4.5.2. Pentru obinerea nivelurilor limit prezentate în tabelul 4.5.1 este necesar:
a. prevederea unor armturi pentru instalaiile hidraulice caracterizate de niveluri de
zgomot sczute;
b. montarea instalaiilor (echipament, conducte i tubulatur) astfel încât zgomotul s nu
fie transmis prilor materiale ale cldirii (conform Prii II, indicativ C 125/2-2013).
4.6.1. Nivelul de zgomot din interiorul unei încperi este în funcie, pe de o parte, de
nivelul de putere acustic a surselor i, pe de alt parte, de durata de reverberaie T a
încperii, respectiv de suprafaa de absorbie echivalent.
Efectul reverberaiei este mrirea nivelului de zgomot în încpere, indiferent de
proveniena lui (din spaiul respectiv sau din exteriorul acestuia).
4.6.2. Durata de reverberaie trebuie limitat prin prevederea unor suprafee fonoabsor-
bante în special în urmtoarele tipuri de spaii:
2,0
1,8
1,6
I
1,4
II
1,2
III
1,0
0,8
0,6
V (m3)
1200
1500
1800
2100
2400
3000
3600
4200
4800
6000
9000
62,5
100
125
150
200
250
300
400
500
600
900
50
75
I incinte industriale
II sli de mese (la cantine, restaurant etc.)
III sli de clas, amfiteatre, birouri etc.
Not
Durata de reverberaie în spaiile de audiie se limiteaz suplimentar prin norme specifice.
Durata de reverberaie medie Tm se poate determina ca medie aritmetic a duratelor de
reverberaie pentru cele 6 frecvene standardizate, sau prin calcul conform 1.2.5 utilizând
indicele de absorbie acustic ponderat Dw (prezentat la 2.2.3.2).
4.6.6. Pentru protecia persoanelor care se gsesc în apropierea unor echipamente cu nivel
ridicat de zgomot se pot realiza:
a. carcasri de echipamente;
b. ecrane cu suprafaa orientat spre surs, tratat fonoabsorbant. Eficacitatea acestora
se poate estima deasemenea conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013.
26
29
4.8.1. Nivelul de zgomot radiat înspre exterior de o cldire sau un echipament adiacent
cldirii este limitat de nivelul maxim acceptabil al zonei funcionale în care se amplaseaz
cldirea, conform tabelului 3.2.2 b i 3.2.3.
Nivelul de zgomot se msoar la limita incintei aferente cldirii.
4.8.3. Pentru surse exterioare cldirii se poate recurge la carcasare sau ecranare local.
27
30
28
31
6.1.1. Precizrile privind modul de respectare a cerinei vor conine de la caz la caz
urmtoarele elemente:
a. precizarea faptului c în noiunea de verificare se cuprind i deciziile luate în etapa de
proiectare;
b. definirea nivelului maxim de zgomot la care persoanele, diversele spaii ale construciei
pot fi expuse;
c. definirea criteriilor de performan minimale ale construciei în forma unor termeni
numerici sau generali privind protecia la zgomot;
d. definirea performanelor acustice minimale ale sistemelor i produselor utilizate.
6.1.2. În diverse etape ale proiectrii i realizrii construciilor se pot utiliza una sau mai
multe metode de verificare a performanei acustice:
a. metode de calcul:
i. pentru estimarea performanelor unor produse sau sisteme;
ii. pentru estimarea performanei cldirii, prin luarea în considerare a performanelor,
sistemelor i produselor.
b. încercri pe prototipuri în mrime natural sau machete;
c. metode descriptive bazate pe soluii care s-au dovedit viabile. Este cazul unor elemente
sau pri de cldire care sunt descrise în termeni generali (tip de material, caracteristici
geometrice, masa superficial etc.),
d. metode de verificare bazate pe msurri, încercri „in situ” (pe parcursul sau dup
terminarea construciei).
29
32
6.3.1. Generaliti
30
33
ANEXA I - INFORMATIV
In continuare se dau echivalenele între indicii utilizai anterior (în special STAS 6156) i
indicii definii în prezentul normativ.
31
34
ANEXA II
32
35
Cz130
Cz125
Cz120
Cz115
Cz110
Cz105
Cz100
Cz95
Cz90
Cz85
Cz80
Cz75
Cz70
Cz65
Cz60
Cz55
Cz50
Cz45
Cz40
Cz35
Cz30
Cz25
Cz20
Cz15
Cz10
Cz 5
Cz 0
33
36
Anexa nr. 2
1
37
CUPRINS
1. GENERALITI
1.1 OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
1.2 REFERINE TEHNICE
1.3 TERMINOLOGIE
2. PROTECIA UNITILOR FUNCIONALE DIN CLDIRI
ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI AERIAN
2.1 MSURI DE PROTECIE LA SURSE
2.2 MSURI DE PROTECIE ÎN SPAIUL DE RECEPIE
2.3 MSURI DE PROTECIE DE-A LUNGUL CILOR DE PROPAGARE
ANEXE
ANEXA 1 RECOMANDRI PENTRU CARACTERIZAREA DINAMIC
I ACUSTIC A UTILAJELOR DIN HALE INDUSTRIALE
ÎN VEDEREA ELABORRII PROIECTELOR TEHNOLOGICE
2
38
3
39
LIST FIGURI
Numr
Nr.crt Denumire figur
figur
Stabilirea limitelor câmpului acustic apropiat, corespunztor unei
1. Fig.2.1
surse de zgomot
2 Fig.2.2 Zone de umbr acustic în spatele ecranului
Reducerea nivelului de zgomot 'Les (% R), prin amplasarea unui
3 Fig.2.3
ecran în câmpul apropiat al unei surse
Atenuarea nivelului de zgomot al sursei în funcie de distan i de aria
4 Fig.2.4
echivalent de absorbie a încperii
Reducerea 'Lef ( f ) în cazul elementelor de închidere total a cii de
5 Fig.2.5 propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic difuz la un câmp
acustic difuz
Reducerea 'Lef ( f ) în cazul elementelor de închidere total a cii de
6 Fig.2.6 propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic difuz
la un câmp acustic liber
7 Fig.2.7 Coordonatele punctului M
Reducerea 'Lef ( f ) în cazul elementelor de închidere total a cii de
8 Fig.2.8 propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic liber la un câmp
acustic difuz
Reducerea 'Lef ( f ) în cazul elementelor de închidere total a cii de
9 Fig.2.9 propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic intermediar ctre un
câmp acustic intermediar
Reducerea 'Lef ( f ) în cazul elementelor de închidere parial a cii de
10 Fig.2.10 propagare, în cazul propagrii de la un câmp acustic difuz ctre un câmp
acustic difuz
Reducerea 'L datorit amplasrii unui element de închidere parial în
11 Fig.2.11
câmp acustic difuz.
12 Fig.2.12 Diferena de drum dintre unda refractat i unda direct
Diagram pentru determinarea reducerii nivelului de zgomot prin ecrane
13 Fig.2.13
de lungime practic infinit.
14 Fig.2.14 Determinarea indicelui de atenuare R f al structurii compuse
Caracteristica de radiaie ‘Cr’ pentru elemente de beton armat cu arii 25
15 Fig.3.1
m2 i grosimi cuprinse între 8...16 cm
Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la schimbri brute de
16 Fig.3.2.a
seciune
Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la propagarea acestora
17 Fig.3.2.b
prin coluri
Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la propagarea acestora
18 Fig.3.2.c
prin intersecii în cruce
Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la propagarea acestora
19 Fig.3.2.d
prin intersecii în ‘T’
20 Fig.3.3 Dal flotant a) Pardoseal din plci; b) Pardoseal continu
Variaia nivelului de putere acustic a ventilatoarelor în funcie de
21 Fig.4.1.1
raportul "V / Vopt"
22 Fig.4.1.2 Carcasa unui motor electric
23 Fig.4.1.3 Dispozitive de fixare elastic de plafon a canalelor de ventilare
24 Fig.4.1.4 Trecerea canalelor de ventilaie prin perei
4
40
5
41
6
42
LISTA TABELE
Numr
Nr.crt Denumire tabel
tabel
1 Tabel 4.1.1 Viteze de circulaie maxime admise a aerului în canalele de ventilare
din încperi obinuite i social-culturale
2 Tabel 4.2.1 Tipuri de armturi în funcie de nivelul acustic specific la curgerea
apei cu o presiune de 0,3 Mpa
3 Tabel 4.5.1 Reducerile 'Lef f
4 Tabel 4.6.1 Principalele echipamente care pot transmite vibraii
5 Tabel 4.6.2 Valori minime ale gradelor de izolare I (%) pentru diverse tipuri de
cladiri
6 Tabel 4.6.3 Valori maxime uzuale ale gradelor de izolare I (%)
7 Tabel 4.6.4 Criterii de acceptare a mrimii vibraiilor
8 Tabel 4.6.5 Constanta A
9 Tabel 4.6.6 Valorile normale (tehnologice) ale dezechilibrrilor (momentelor
statice ale maselor excentrice)
10 Tabel 4.6.7 Sarcina distribuit pe planee - valori de proiectare (N/m2)
Distana dintre grinzi - 3m
11 Tabel 4.6.8 Deformaia în funcie de lungimea deschiderii
12 Tabel A.3.1 Valori ale rigiditii dinamice
13 Tabel A.4.1 Domeniul de frecvene al palierului zonei de coinciden (fB – fC)
14 Tabel A.4.2 Coreciile „'Rb2(f)” în dreptul frecvenelor „fOn” în funcie de
valoarea „Dm(f)”
15 Tabel A.4.3 Frecvena „'f” ce se adauga la frecvena f1
16 Tabel A.4.4 Valorile curbei R+'Ra+'Rb1
17 Tabel A.6.1 Sporul 'Rw in funcie de grosimea stratului fonoabsorbant
18 Tabel A.8.1 Valori « D max » corespunztoare frecvenei de rezonan
19 Tabel A.11.1 Valorile nivelului normalizat al zgomotului de impact, „ Ln,r,o” pentru
un planeu de referin
20 Tabel A.11.2 Rigiditatea dinamic specific
21 Tabel A.12.1 Valorile atenurilor nivelului de zgomot, în funcie de frecven,
produse de atenuatoarele circulare cu bulb fonoabsorbant
7
43
22 Tabel A.12.2 Corecii ale nivelului global de putere acustic pentru repartizarea
nivelului de zgomot în benzi de frecven (cu grile si anemostate)
23 Tabel A.12.3 Corecii pentru nivelul global de putere acustic
24 Tabel A.12.4 Atenurile 'L datorate cotului în unghi drept
25 Tabel A.12.5 Atenurile 'L datorate ieirii aerului din canal pe ramura 1
26 Tabel A.12.6 Calculul nivelului de zgomot aerodinamic la ieirea din canal (fr
grile sau anemostate)
27 Tabel A.12.7 Calculul nivelului de zgomot corespunztor trecerii aerului prin
anemostate Lga
28 Tabel A.12.8 Calculul coreciei acustice datorate încperii 'LA
29 Tabel A.12.9 Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de
recepie Laer
v ,r
8
44
1. GENERALITI
1.1.2. Protecia fa de zgomot este definit, conform Prii I, indicativ C 125/1-2013, de
ase condiii tehnice specifice:
x Protecia fa de zgomotul aerian provenit din exteriorul cldirii.
x Protecia fa de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaiu închis.
x Protecia împotriva zgomotului de impact.
x Protecia fa de zgomotul produs de echipamentele i instalaiile tehnice ale cldirii.
x Protecia împotriva zgomotului reverberat excesiv i zgomotului produs în spaiul
respectiv.
x Protecia mediului înconjurtor fa de zgomotul produs de surse din interiorul
construciilor, sau în legtur cu acestea.
Detalierea acestor condiii tehnice este fcut în Partea I, indicativ C125/1-2013.
1.1.3.1. Msurile de protecie fonic adoptate la surs trebuie s conduc la obinerea unei
puteri acustice radiate minime, respectiv la un nivel de zgomot minim în imediata apropiere.
1.1.3.2. Mediul de propagare al zgomotului de la surs la spaiul de recepie poate fi fluid (în
mod preponderent aerian, în cazul prezentului normativ) sau solid. Zgomotele provenite de
9
45
la surs se propag spre spaiul de recepie pe ambele ci (zgomot aerian sau zgomot
structural) sau, în mod preponderent, pe una dintre ele.
Msurile de protecie fonic adoptate pe parcursul cilor de propagare presupun
realizarea unor neomogeniti (disipatori energetici) pe aceste ci.
În cazul propagrii zgomotului prin aer, neomogenitile sunt reprezentate, în
principal, de elemente constructive caracterizate de impedane acustice mult superioare
impedanei aerului (de ex.: perei, planee).
În cazul propagrii zgomotului prin solid, neomogenitile sunt reprezentate de
discontinuiti realizate în cadrul cii de propagare, caracterizate de impedane acustice mult
inferioare impedanei cii considerate (elemente elasto-amortizoare-disipative).
10
46
Standarde
Nr. Standard Denumire
crt.
1 STAS 6156 - 86 Acustica în construcii. Protecia împotriva
zgomotului în construcii civile i social - culturale.
Limite admisibile i parametri de izolare acustic
2 SR 6161-1: 2008 Acustica în construcii. Partea 1: Msurarea nivelului
de zgomot în construcii civile. Metode de msurare
3 SR 6161-1/C91:2009 Acustica în construcii. Partea 1: Msurarea nivelului
de zgomot în construcii civile. Metode de msurare
4 SR 6161-2 : 2008 Acustica în construcii. Partea 2: Determinarea în
laborator a izolrii la zgomot aerian a elementelor
despritoare ce conin ui, ferestre sau elemente
vitrate
5 STAS 6161/3 - 82 Acustica în construcii. Determinarea nivelului de
zgomot în localitile urbane. Metod de determinare
6 SR EN ISO 717-1:2000 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a
elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la
zgomot aerian
7 SR EN ISO 717-1:2000/ Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a
A1:2007 elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la
zgomot aerian.Amendament 1: Reguli de rotunjire
pentru evaluarea valorilor unice i a cantitilor
exprimate printr-o valoare unic
8 SR EN ISO 717-2: 2001 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a
elementelor de construcii. Partea 2: Izolarea la
zgomot de impact
9 SR EN ISO 717-2:2001/ Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a
A1:2007 elementelor de construcii. Partea 2: Izolarea la
zgomot de impact . Amendament 1
10 SR EN ISO 717-2:2001/ Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor
C91:2007 i a elementelor de construcii.
Partea 2: Izolarea la zgomot de impact
11 SR EN ISO 10140-2: 2011 Acustic. Msurarea în laborator a izolrii acustice a
elementelor de construcii. Partea 2: Msurarea
izolrii acustice la zgomot aerian
12 SR EN ISO 10140-3 :2011 Acustic. Msurarea în laborator a izolrii acustice a
elementelor de construcii. Partea 3: Msurarea
izolrii acustice la zgomot de impact
13 SR EN ISO 140-4: 2002 Acustic. Msurarea izolrii acustice a cldirilor i a
elementelor de construcii. Partea 4: Msurarea în
situ a izolrii la zgomot aerian între camere
14 SR EN ISO 140-7: 2002 Acustic. Msurarea izolrii acustice a cldirilor i a
elementelor de construcii. Partea 7: Msurarea in
situ a izolrii la zgomot de impact a planeelor
15 STAS 7150 - 77 Acustica în industrie. Metode de msurare a nivelului
de zgomot în industrie
11
47
1.3. Terminologie
12
48
2.1.3. Zgomotul aerian, produs de surse situate în interiorul sau exteriorul unitii
funcionale ce se protejeaz, se reduce prin:
- selectarea corespunztoare a surselor i reglementarea utilizrii acestora, conform
paragrafului a.
- utilizarea unor sisteme locale de protecie acustic, conform paragrafului b
(carcase fonoizolatoare i ecrane de protecie acustic).
2.1.4.1. Diminuarea nivelului de zgomot emis de surse se realizeaz prin adoptarea, înc de
la faza de proiectare tehnologic, a unor echipamente cât mai silenioase, dotate, eventual,
cu accesorii de protecie acustic, realizate fie de productor, fie proiectate ulterior conform
paragrafului b din prezentul capitol.
În cazul cldirilor industriale, unde acioneaz numeroase maini i agregate grele,
proiectele tehnologice vor conine în mod obligatoriu, o fi de calcul acustic al obiectivului
industrial conform prevederilor reglementrii tehnice pentru proiectarea i executarea
msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale, în scopul punerii în
eviden a acelor situaii în care sunt posibile depiri ale limitelor acustice admisibile,
prevzute de reglementrile tehnice în vigoare. Elaborarea acestei fie se face pe baza
datelor coninute în normele interne sau caietele de sarcini pentru maini i agregate
redactate în conformitate cu « Recomandri pentru caracterizarea dinamic i acustic a
utilajelor din hale industriale » (ANEXA 1).
13
49
b. Carcase fonoizolatoare
2.1.5. Carcasele fonoizolatoare sunt elemente constructive spaiale care au ca scop
atenuarea transmiterii zgomotului produs de o surs în mediul înconjurtor, prin acoperirea
total a acesteia.
Prin intermediul carcasei se mai realizeaz i:
- preîntâmpinarea unor eventuale accidente ce s-ar putea produce datorit contactului
nemijlocit cu utilajele;
- climatizarea utilajelor etc.
Modul de realizare al carcaselor i clasificarea acestora, în funcie de alctuire, asigurarea
unor necesiti tehnologice, posibiliti de vizitare etc, se prezint în ANEXA 2.
2.1.6. Carcasele pot fi amplasate, fa de surse, într-unul din cele dou moduri:
- în afara limitelor câmpului acustic apropiat corespunztor sursei;
- în interiorul limitelor câmpului acustic apropiat corespunztor sursei.
2.1.7. Stabilirea câmpului acustic apropiat al unei surse se face conform fig.2.1.
Elemente de proiectare
2.1.9. Standardul de referin pentru determinarea valorii “ 'Lc f “ pentru msurri acustice
« in situ » este STAS 7150, iar pentru msurri acustice în laborator este STAS 12203/1.
2.1.10. Determinarea valorii “ 'Lc f “, prin calcul, pentru carcase alctuite din panouri
identice ca structur se poate face, orientativ, cu relaia:
S
'Lc f R f 10 lg (dB) (2.2.)
Ai f
în care:
R f - indicele de atenuare acustic corespunztor structurii panourilor constituente
ale carcasei, în dB;
S - aria total a intradosului carcasei, în m2;
Ai f - aria echivalent de absorbie acustic a intradosului carcasei, în m2.
Relaia (2.2.) este valabil în situaiile în care:
- carcasa este amplasat în afara limitelor câmpului acustic apropiat corespunztor
sursei;
14
50
2.1.13. Atunci când, la o carcas trebuie prevzute deschideri pentru ventilarea surselor sau
pentru controlul acestora, proiectarea se va face de la caz la caz, cu concursul unor
specialiti din domeniu.
2.1.14. În cazul folosirii unor produse combustibile la executarea carcaselor sau în cazul
carcasrii unor utilaje care lucreaz la temperaturi ridicate, la proiectarea carcaselor se va
ine seama de prevederile reglementrilor privind securitatea la incendiu a construciilor.
15
51
2.1.19. Prin ecrane de protecie acustic (aplicate la surs) se îneleg alctuiri plane sau
spaiale din panouri sau alte elemente constructive care mascheaz parial sursa de zgomot
fa de punctele de recepie considerate i care sunt amplasate în interiorul câmpului acustic
apropiat al sursei (definit în figura 2.1).
Fig. 2.1 – Stabilirea limitelor câmpului acustic apropiat, corespunztor unei surse de
zgomot
A – reprezint paralelipipedul de aproximaie al utilajului real, de dimensiuni L, l, h;
B – reprezint emisfera de aproximaie a limitei câmpului acustic apropiat,
caracterizat prin „r”
r = max. (L; 2h)
în care:
L = cea mai mare dimensiune a dreptunghiului de baz;
h = înlimea paralelipipedului de aproximaie a utilajului real.
16
52
17
53
Reducerea nivelului de zgomot ” 'Les f ”, prin msurri “in situ”, se obine utilizându-se
standardul de referin STAS 7150, determinând nivelul de zgomot ” L0s f ” într-un punct în
absena ecranului, ” Ls f ”, în acelai punct, dup introducerea ecranului i aplicând relaia:
'Les f L0s f L s f
(dB) (2.5.)
Prin calcul, reducerea nivelului de zgomot ” 'Les f ”, exprimat în procente din
indicele de atenuare sonor R f , asociat structurii ecranului, se obine cu ajutorului
diagramei din fig.2.3. în funcie de raportul h O , unde:
h - înlimea ecranului deasupra planului ce cuprinde punctele caracteristice emisie-
recepie;
c
O - lungimea de und, în metri, O ;
f
c- viteza de propagare a sunetului în aer (340 m/s);
f- frecvena sunetului, în Hz.
Fig. 2.3 – Reducerea nivelului de zgomot 'Les (% R), prin amplasarea unui ecran în
câmpul apropiat al unei surse
18
54
2.1.25. La montarea ecranelor de protecie acustic, alctuite din dou sau mai multe
panouri, se va acorda o grij deosebit asamblrii corecte a panourilor constituente, astfel
încât rosturile dintre acestea s fie cât mai etane.
2.1.26. Pozarea ecranelor de protecie acustic fa de surs se va face astfel încât s se
elimine posibilitatea apariiei unor contacte rigide între acestea i surse.
2.1.27. Utilizarea altor produse pentru construcii decât cele prevzute în documentaia
tehnic se poate face numai cu acordul proiectantului.
2.2.3. Determinarea, prin calcul, a reducerii nivelului de zgomot, LA, ca urmare a aplicrii
unor tratamente fonoabsorbante în interiorul spaiului de recepie, se face astfel:
a) în cazul încperilor în care se obine un câmp acustic difuz (la care zgomotul
provine de la surse exterioare încperii sau în cazul încperilor caracterizate printr-un nivel de
zgomot uniform ce provine din vorbit sau surse acustice cu dimensiuni relativ mici - maini de
scris, ventilatoare, aspiratoare, etc., care se pot înscrie în sfere cu raza mai mic de 50 cm),
reducerea de nivel se poate calcula cu relaia:
A (f)
LA(f)= 10 lg 2 ( dB ) (2.6.)
A1 ( f )
în care:
A1 ( f ) - suprafaa echivalent de absorbie acustic corespunztoare încperii netratate
din punct de vedere acustic (m2 U.A.)
A2 ( f ) - suprafaa echivalent de absorbie acustic corespunztoare încperii cu
tratamente fonoabsorbante (m2 U.A.)
b) în cazul încperilor în care acioneaz o singur surs de zgomot de dimensiuni
mari, reducerea " LA" se determin în funcie de distana de la surs i de suprafaa
echivalent de absorbie corespunztoare încperii, utilizând diagrama din figura 2.3.
c) în cazul încperilor de mari dimensiuni în care acioneaz numeroase surse de
zgomot de dimensiuni relativ mari, reducerea de nivel se poate calcula pe baza metodologiei de
calcul prezentat în reglementarea tehnic pentru proiectarea i executarea msurilor de
protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale.
19
55
b) membrane vibrante;
c) structuri fonoabsorbante mixte (alctuite din plci poroase i membrane vibrante);
d) structuri rezonatoare fonoabsorbante.
2.2.4.1. Standardul de referin pentru determinarea coeficientului " D i f " prin msurri
acustice de laborator este SR EN ISO 354.
În ANEXA 7 a prezentului normativ sunt prezentate valorile coeficientului de
absorbie acustic " D f " pentru principalele finisaje sau suprafee tradiionale în construcii,
determinate prin msurri acustice în laborator.
În reglementarea tehnic pentru proiectarea i execuia slilor de audiie public din
punct de vedere acustic, sunt prezentate valorile coeficientului de absorbie acustic " D f "
pentru diverse tratamente fonoabsorbante folosite uzual în cldiri social-culturale i hale
industriale.
2.2.4.2. Determinarea coeficientului de absorbie acustic " D i f " prin calcul se poate face,
aproximativ, conform ANEXEI 8.
2.2.6. Suprafaa echivalent de absorbie acustic "Ak(f)" corespunztoare unui corp din
interiorul spaiului de recepie se determin prin msurri acustice de laborator în conformitate
cu prevederile SR EN ISO 354.
În ANEXA 8 a prezentului normativ sunt prezentate valorile suprafeei echivalente de
absorbie acustic "Ak(f)" pentru câteva corpuri reprezentative din cldiri.
Elemente de proiectare
2.2.7. Plcile (saltelele) din materiale poroase (cu porozitate deschis) se pot monta direct pe
elementele de construcie sau la distan de acestea.
Plcile (saltelele) fonoabsorbante, în grosimi mici (3...5 cm), se dispun direct pe un
element constructiv, în special în situaiile în care suportul este continuu i plan i când
caracteristicile lor acustice (mai reduse în domeniul frecvenelor joase i medii) corespund
condiiilor necesare. Montarea lor pe suport continuu se poate face prin lipire sau cu prinderi
mecanice.
Montarea plcilor (saltelelor) fonoabsorbante la distan de elementul constructiv se
face:
- pentru scopuri acustice, atunci când se urmrete o eficacitate sporit în
domeniul frecvenelor joase i medii;
- pentru scopuri termotehnice, atunci când sunt necesare msuri speciale de
evitare a efectului de condens la pereii exteriori, planee la ultimul nivel, etc.
- pentru motive constructive, atunci când se acoper suprafee cu dese
neregulariti de nivel sau se prevd tavane suspendate care au i rol estetic.
Detalii privind montarea unor asemenea structuri sunt prezentate în reglementarea tehnic
pentru proiectarea i execuia slilor de audiie public din punct de vedere acustic.
20
56
21
57
2.3.1. Msurile de protecie, adoptate de-a lungul cilor de propagare aerian a zgomotului,
trebuie s asigure îndeplinirea condiiei:
'Lef ( f ) t 'Lnec ( f ) (dB) (2.7.)
în care:
'L nec ( f ) L s ( f ) L adm ( f ) (dB) (2.7’.)
unde:
Ladm - nivelul de zgomot admisibil, în funcie de tipul activitilor ce se desfoar în
unitile funcionale protejate, prevzut în Partea III, indicativ C 125/3-2013; Ladm poate fi
exprimat de o curb de zgomot (Cz) sau de un nivel global de zgomot, în dB(A);
Ls(f) - nivelul de zgomot la limita câmpului acustic apropiat (conform fig. 2.1):
4Sr 2
Ls ( f ) L PS ( f ) 10 lg (dB) (2.8)
ro2
unde:
LPS - nivelul de putere acustic a sursei, (dB);
r - raza emisferei de aproximare a câmpului acustic apropiat, (m);
ro - distanta de 1 m, msurat din centrul sursei, la care se fac msurtorile pentru
LPS.
'Lef ( f ) reprezint reducerea efectiv de nivel a zgomotului ce se obine de-a lungul
cilor de propagare, în funcie de distana dintre surs i spaiul de recepie i de msurile de
izolare acustic adoptate.
Prin aplicarea msurilor de izolare acustic de-a lungul cilor de propagare se
înelege amplasarea pe aceste ci a unor obstacole, caracterizate de impedane acustice
superioare impedanei acustice a mediului de propagare (aerul).
Aceste obstacole sunt constituite din elemente de construcie care pot asigura:
închiderea complet a cilor de propagare (perei omogeni i neomogeni - cu ui i
ferestre, planee omogene i neomogene - cu chepenguri, etc.)
închiderea parial a cilor de propagare (perei sau planee pariale).
22
58
standardele de referin pentru msurri acustice "in situ" care sunt SR 6161-1,
SR 6161-1/C91, STAS 6161/3 i STAS 7150 iar pentru cele din laborator - STAS
12203/1.
calcul, conform prevederilor de la paragrafele 2.3.2 - 2.3.3.
Domeniul util de frecvene care trebuie luat în considerare depinde de caracteristicile
spectrale ale sursei.
2.3.2. În situaia în care, de-a lungul cilor de propagare a zgomotului de la surs la spaiul
de recepie, nu exist msuri de izolare acustic, reducerea " 'Lef ( f ) " se poate
determina, prin calcul, dup cum urmeaz:
În cazul unui câmp acustic difuz (caracterizat, în principal, prin uniformitate de nivel de
zgomot în fiecare punct al spaiului) 'Lef ( f ) 0 , indiferent de tipul de surs considerat.
În cazul unui câmp acustic liber (în care propagarea sunetului emis de surs se face fr
a fi influenat de suprafaa elementelor delimitatoare ale spaiului)
r
'Lef ( f ) k lg 1 (dB) (2.9)
r
în care:
r1 - distana de la surs la un punct din interiorul spaiului de recepie, (m);
r - raza emisferei de aproximare a câmpului acustic apropiat (conform fig. 2.1), (m);
k - caracteristica de directivitate a sursei, având urmtoarele valori:
k = 0, pentru unde plane;
k = 10, pentru unde cilindrice;
k = 20, pentru unde sferice.
În cazul unui câmp acustic intermediar (având caracteristici situate între cele ale
câmpului difuz i cel liber), valoarea mrimii " 'Lef ( f ) " se determina pe baza graficului
din fig. 2.4.
Fig. 2.4 - Atenuarea nivelului de zgomot al sursei în funcie de distan i de aria echivalent
de absorbie a încperii
23
59
2.3.3. În situaia în care, de-a lungul cilor de propagare a zgomotului de la surs la spaiul
de recepie, se amplaseaz elemente de construcie într-un plan de închidere (total sau
parial), reducerea " 'Lef ( f ) " se poate determina, prin calcul, dup cum urmeaz:
b) La propagarea de la un câmp acustic difuz ctre un câmp acustic liber (fig. 2.6),
situaie corespunztoare transmiterii zgomotului din interiorul unor încperi,
netratate acustic, ctre exterior sau din interiorul unor hale industriale, netratate
acustic, cu numeroase surse de zgomot de puteri acustice apropiate, ctre exterior
(fig. 2.5)
b2) 0,4 S r 1,5 S , reducerea " 'Lef ( f ) " într-un punct M(r,,) conform fig. 2.7,
se calculeaz prin interpolare liniar între valorile obinute la punctele b1 i b3.
b3) pentru r t 1,5 S , reducerea " 'Lef ( f ) " într-un punct M(r ,) conform fig. 2.7, se
calculeaz cu relaia:
4S ( r )
'Lef ( f ) R ( f ) 10 lg D T HD (dB) (2.12)
S
în care:
r, S, R(f) au semnificaia de la punctul b1;
S(r) - aria sectorului sferic de raza "r" limitat de unghiul solid la centru " ", care
reprezint frontul de und provenit de la surs, în m2;
THD - caracteristica de abatere de la radiaia uniform în spaiu liber, în dB, conform
prevederilor reglementrii tehnice pentru proiectarea i executarea msurilor de
protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale.
25
61
26
62
27
63
2.3.5 Pentru determinarea ariei echivalente de absorbie "A(f)" se utilizeaz relaia 2.3.
28
64
2.3.7 Valorile indicelui "R(f)" depind în mod esenial de tipul de structur al elementului de
închidere considerat. În spiritul prezentului normativ se iau în considerare urmtoarele
categorii de structuri:
a) omogene i neomogene (în planul elementului de închidere considerat);
b) într-un strat i multistrat (duble, tip sandwich i tip carcas).
2.3.8 Pentru elementele de închidere omogene, într-un strat, indicele "R(f)" se poate
determina prin calcul conform metodologiei prezentate în ANEXA 4.
2.3.9 Pentru elementele de închidere omogene, duble, indicele "R(f)" se poate determina
prin calcul conform metodologiei prezentate în ANEXA 4.
2.3.10 Pentru elementele de închidere într-un strat sau multistrat compuse, indicele " R f "
se poate determina cu ajutorul graficului din fig. 2.14.
2.3.11 Indicele de evaluare a izolrii la zgomot aerian, efectiv, RW,ef, se determin prin
compararea curbei "R'(f)" corespunztoare unui element de închidere (determinat prin
msurri acustice sau prin calcul, cu luarea în considerare a propagrii pe cile colaterale),
cu o curb standard, conform metodologiei prezentate în SR EN ISO 717-1, SR EN ISO
717-1/A1.
În ANEXA 5 a prezentului normativ sunt prezentate câteva structuri constructive ce se
utilizeaz în mod curent la alctuirea elementelor de închidere, cu valorile corespunztoare
ale indicelui de evaluare a izolrii la zgomot aerian RW determinate pe baz de msurri
acustice.
29
65
În mod orientativ, pentru elementele de închidere omogene, într-un strat sau multistrat,
indicele de evaluare a izolrii la zgomot aerian RW in situ se poate determina conform
ANEXEI 6.
Observaie: Introducerea în proiecte a unor soluii de elemente de închidere a cilor
de propagare a zgomotului aerian, calculate conform ANEXEI 6, se va face numai
dup verificarea acestora prin msurri de laborator conform SR EN ISO 10140-2.
30
66
Elemente de proiectare
2.3.12 Alegerea unui anumit element constructiv de închidere a cilor de propagare a
zgomotului depinde de întreg ansamblul de exigene pe care trebuie s-l îndeplineasc acesta
în cadrul unei cldiri.
In principiu, planeele i pereii interiori care fac parte din structura de rezisten a
cldirilor sunt astfel alctuii încât, din punct de vedere acustic, reprezint elemente într-un
singur strat. Condiiile de izolare acustic între unitile funcionale desprite de un
asemenea element constructiv pot fi îndeplinite fie direct de structura rezultat din criteriile
de siguran, fie prin completarea corespunztoare a acesteia. Completarea necesar se poate
realiza astfel:
- supradimensionarea elementului într-un strat (caz curent întâlnit la planeele
cldirilor de locuit);
- adugarea unui element de construcie situat la o anumit distan de elementul
de rezisten.
În cel de-al doilea caz, elementul adugat trebuie s îndeplineasc i el toate
exigenele corespunztoare, cu excepia celor la care rspunde integral elementul de
rezisten.
Este indicat ca elementul adugat s fie astfel dispus fa de elementul de rezisten
încât, în ansamblu, s se realizeze o structur dubl.
Pentru alctuirea pereilor interiori, care au numai rol de compartimentare,
exigentele principale sunt cele privind: izolarea acustic, rezistena la foc i aspectul estetic
al elementului.
În aceste condiii, cele mai bune rezultate, din punct de vedere acustic, se obin
dac se folosesc structuri duble. Rspunsul cel mai favorabil la ansamblul exigenelor îl
ofer îns o structur de tip “carcas”, astfel dimensionat din punct de vedere al
comportrii la aciunea zgomotului, încât capacitatea de izolare fonic s fie cât mai
apropiat de cea a unei structuri duble, cu parametrii fizico-mecanici comparabili.
31
67
2.3.16.1 Proiectarea din punct de vedere acustic a cldirilor de locuit cu structuri din cadre
de beton armat, perei structurali din zidrie i beton armat (prefabricat sau monolit)
presupune adoptarea unui complex de msuri de protecie împotriva zgomotului, în vederea
realizrii confortului acustic, ca parte integrant a calitii globale a locuinei.
2.3.16.2 Stabilirea partiurilor de arhitectur ale unui tronson se face în funcie de numrul
apartamentelor pe scar, de numrul de camere ale apartamentelor i de modul de amplasare
al casei scrii:
1. închis (mrginit de pereii apartamentului);
2. cu 1....3 laturi spre exterior.
În cazul locuinelor amplasate pe artere cu trafic intens, dispunerea camerelor de
locuit se face de regul spre zona linitit,
- la apartamentele de dou camere - a dormitorului;
- la apartamentele cu mai multe camere - a cel puin dou camere, de preferin
dormitoare.
În cazul în care aceast orientare nu este posibil, se vor lua msuri speciale
privind izolarea elementelor anvelopei - în primul rând a ferestrelor - asigurându-se pentru
perioada de var mijloace speciale de ventilare a încperilor, pentru a se evita pe cât posibil
deschiderea ferestrelor.
În apartamentele învecinate se va asigura, de regul, amplasarea alturat a
spaiilor cu funciuni similare (buctrii lâng buctrii, bi lâng bi, dormitoare lâng
dormitoare etc).
Este interzis amplasarea lifturilor sau a tuburilor de gunoi lâng încperile de
locuit (camere de zi, dormitoare), fr a se lua msuri de izolare, reieite din calcule
efectuate de specialiti în domeniu.
32
68
3.1.3. Reducerea nivelului de vibraii indus în elementul de construcii supus aciunii sursei
considerate se realizeaz prin prevederea, la contactul dintre surs i element, a unor sisteme
disipatoare de energie (elemente elastice de rezemare pentru maini, agregate i instalaii,
pardoseli elastice pentru aciuni de impact).
Calculul nivelului de vibraii, în condiiile specificate mai sus, se face conform
prevederilor din reglementarea tehnic pentru proiectarea i executarea msurilor de
protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale.
Elementele elastice de rezemare a instalaiilor (conducte, armturi etc.) se alctuiesc
conform prevederilor cap. 4 din prezentul normativ.
Pardoselile elastice pentru aciuni de impact se proiecteaz conform subcapitolului
3.2. din prezentul normativ.
La dimensionarea sistemelor disipatoare de energie se va acorda o atenie deosebit
realizrii rigiditii necesare elementelor de construcie pe care sunt amplasate aceste
sisteme.
Observaie : Pentru plan ee din beton armat cu suprafaa pân la 25m2 i în grosimi
de 8...16 cm, caracteristica de radiaie « Cr » are valorile prezentate în figura 3.1.
33
69
Fig. 3.1 Caracteristica de radiaie ‘Cr’ pentru elemente de beton armat cu arii 25 m2 i
grosimi cuprinse între 8...16 cm
« 'Lef f » reprezint reducerea de nivel de trie a vibraiilor, efectiv, ce se obine de-a
v
3.2.3. Determinarea reducerii « 'Lvef f » prin calcul se poate face, orientativ, pe traseul
structural, cel mai defavorabil, cu relaia :
Lvef f ¦ 'Lni f (vibrari) (3.4)
i
în care « 'Lvi f » reprezint atenuarea în propagare ce se realizeaz datorit msurrii de
izolare « i » adoptate (vibrari).
Atenurile în propagarea zgomotului structural care se are în vedere în cadrul
prezentului normativ sunt:
a) atenuarea cu distana 'Lvad f ;
b) atenuarea la schimbri brute de seciune în planul unui element constructiv
'Lvs f ;
c) atenuarea în coluri (de 90°) 'Lvc f ;
d) atenuarea la intersecie în cruce 'Lvic f ;
e) atenuarea la intersecie în « T » 'Lvit f ;
34
70
z f
'Lv f R v f 10 lg 1 (vibrari) (3.6)
z2 f
în care :
R v f este indicele de atenuare al puterii vibraiilor, care se obine:
- la schimbri brute de seciune ( Rsv f pe baza graficului din fig. 3.2.a;
- la propagarea vibraiilor prin coluri ( Rcv f ) pe baza graficului din fig.
3.3.b;
- la propagarea vibraiilor prin intersecii în cruce ( Ricv f ) pe baza graficului
din fig. 3.2.c;
v
- la propagarea vibraiilor prin intersecii în « T » ( RiT ( f ) ) pe baza graficului
din fig. 3.2.d.
Z1(f) este impedana elementului de construcie dinspre care se propag vibraiile;
Z2(f) este impedana elementului de construcie în care se propag vibraiile.
Fig. 3.2.a Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la schimbri brute de seciune
35
71
Fig. 3.2. c Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la propagarea acestora prin
intersecii în cruce
Fig. 3.2. d Valoarea indicelui de atenuare a puterii vibraiilor la propagarea acestora prin
intersecii în ‘T’
36
72
3.2.6. Din punct de vedere practic se consider c o unitate funcional corespunde cerinelor
de izolare acustic la aciuni de impact dac planeul superior al acesteia îndeplinete
condiia:
în care:
L’n,w,ef - indicele de izolare la zgomot de impact, normalizat, al planeului brut cu
pardoseal, efectiv, determinat conform SR EN ISO 717-2, SR EN ISO
717-2/A1 i SR EN ISO 717-2/C91, pe baza valorilor Ln(f);
L’n,w,nec - indicele de izolare la zgomot de impact, normalizat, al planeului brut cu
pardoseal, necesar, indicat în Partea III, indicativ C 125/3-2013.
3.2.7. Capacitatea de izolare la zgomot de impact a unui planeu depinde, în mod esenial,
de calitile elasto-amortizoare ale pardoselilor cu care este prevzut.
Observaie: Plan eele brute sau cu pardoseli reci obi nuite, întâlnite curent în
cldirile de locuit i social-culturale, nu satisfac cerinele de izolare la zgomot de impact.
În ANEXA 9 sunt prezentate valorile indicilor Ln,eq,o,w echivaleni de izolare la
zgomot de impact normalizai, pentru plan ee brute, corespunztori plan eelor din beton
armat de diferite grosimi.
Elemente de proiectare
- calcul.
Domeniul de frecvene ce se ia în considerare este 100…3150 Hz.
3.2.9.1. Determinarea indicelui Ln,w ,ef prin msurri se face în conformitate cu prevederile
SR EN ISO 10140-3 (în laborator) sau SR EN ISO 140-7 (« in situ »).
în care:
Ln,eq,o,w - indicele echivalent de izolare la zgomot de impact, normalizat, al
planeului brut;
Lw - indicele de îmbuntire a izolrii la zgomot de impact.
3.2.10. În cazurile în care este necesar o izolare deosebit la zgomot de impact se pot
utiliza dale flotante.
Dalele flotante au structura constructiv ca în fig.3.3.
a) b)
perete
plint plint fixat în perete
(nu trebuie s aib contact cu pardoseala)
îmbinare elastic
strat elastic vertical
pardoseal din plci pardoseal continu
ap sau dal flotant
38
74
3.2.12. La proiectarea în scopuri acustice a unor structuri de pardoseli alctuite din produse
combustibile, se va ine seama de specificul activitilor ce se desfoar în unitatea
funcional respectiv, în vederea respectrii condiiilor prevzute în reglementrile tehnice
privind securitatea la incendiu a construciilor .
Elemente de proiectare
39
75
4.1.2. Propagarea zgomotului, provenit din funcionarea normal a VCA în cldiri, se face
pe dou ci principale:
a) sub form de zgomot aerian i structural, din centrala VCA ctre celelalte încperi;
b) sub form de zgomot aerodinamic, de-a lungul canalelor de ventilaie.
4.1.3. Zgomotul aerian, ce se propag din centrala VCA ctre încperile adiacente, este
radiat de suprafeele echipamentelor aflate în stare de vibraie, ca urmare a funcionrii lor
normale.
Zgomotul structural, ce se propag din centrala VCA ctre celelalte încperi este
radiat de elementele de construcie i instalaii puse în vibraie, în urma conduciei solide i a
vibraiilor produse de echipamentele aflate în stare de funcionare normal.
Zgomotul aerodinamic ce se propag de-a lungul canalelor de ventilaie provine, în
principal, din funcionarea ventilatoarelor racordate la acestea i depinde de particularitile
traseului aerului (prizele de aer, caracteristicile geometrice ale conductelor, gurile de
refulare etc.).
Principalele surse de zgomot amplasate în centralele VCA sunt:
-ventilatoarele;
-motoarele electrice de antrenare;
-compresoarele;
-electropompele.
4.1.5. Dac nivelul de zgomot global determinat în condiiile punctului 4.1.4 caracteristic
unei centrale VCA, rezult mai mare decât 87 dB(A), se vor adopta msuri de reducere a
nivelului de zgomot în urmtoarea ordine preferenial:
a) optimizarea, din punct de vedere acustic, a echipamentelor;
b) carcasarea sau ecranarea acustic a surselor de zgomot, conform prevederilor din
capitolul 2;
c) tratarea fonoabsorbant a încperii.
4.1.6. Pentru a evita transmiterea zgomotului produs de echipamentele din centralele VCA
în unitile funcionale din cldire, amplasarea acestora se va face de preferin în corpuri
anexe, distanate fa de cldirile principale.
Când aceast recomandare nu poate fi respectat, elementele despritoare dintre
centrala VCA i încperile adiacente vor fi dimensionate astfel încât s fie îndeplinite
condiiile privind izolarea împotriva zgomotului aerian, prevzute în STAS 6156, tabelul 4.
Când echipamentele de ventilare se monteaz direct în spaii productive, trebuie
alese agregate ale cror nivel caracteristic de zgomot aerian s fie mai mici sau cel mult egal
cu nivelul admisibil pentru spaiul considerat.
Deoarece izolarea la zgomot aerian a încperilor adiacente centralei VCA conduce la
necesitatea prevederii unor elemente de construcie despritoare, cu indici de izolare R’w
mari, care de obicei nu se pot realiza în cazul unor elemente într-un strat, cu dimensiuni
40
76
uzuale, se recomand introducerea unor spaii tampon i adoptarea unor msuri care s
conduc la coborârea nivelului de zgomot în central, aa cum s-a prevzut la punctul 4.1.5.
a - ventilatoare axiale
b - ventilatoare centrifugale
V- volum de aer debitat (m3/h)
Vopt – volum de aer optim
(m3/h)
b) carcasele ventilatoarelor trebuie verificate astfel încât, circulaia aerului prin ventilator s
nu creeze vibraii caracterizate de amplitudini ale vitezelor mai mari de 0,7 mm/s. Dac
aceast valoare este depit, carcasele vor fi rigidizate cu straturi amortizoare de vibraii;
c) echipamentele cu piese în rotaie amplasate pe arbori drepi sau cotii trebuie astfel alese
încât s nu existe mase neechilibrate, antrenarea în micarea de rotaie s se fac fr ocuri
iar lagrele s nu prezinte defeciuni.
4.1.8. În cazul motoarelor electrice din centralele VCA care produc zgomot cu nivel
L t 90 dB (A), reducerea nivelului de zgomot, produs de funcionarea normal a acestora, se
va obine prin carcasare acustic, aa cum se arat în capitolul 2.
În figura 4.1.2. este prezentat un exemplu principial de carcas fonoizolatoare.
41
77
4.1.9. Reducerea nivelului de zgomot în centralele VCA, prin aplicarea unor tratamente
fonoabsorbante, se face conform prevederilor capitolului 2.
4.1.10. Pentru limitarea propagrii zgomotului structural produs în urma conduciei solide a
vibraiilor echipamentului aflat în stare de funcionare normal, se vor lua urmtoarele
msuri:
a) echipamentele se vor amplasa pe sisteme amortizoare dimensionate în mod
corespunztor;
b) racordarea dintre ventilatoare i canalele de ventilare se va face cu piese de legtur
elastice (de exemplu racorduri de cauciuc sau pânz cauciucat care au impedana acustic
sensibil mai mic decât cea a tablei de oel);
c) fixarea canalelor de ventilare de elementele de construcii se va face prin dispozitive
elastice (sisteme de rezemare antivibratile). În cazul canalelor cu debite mici i mijlocii
(Q d 40.000 m3/h) fixarea de plafon se va realiza prin intermediul unor dispozitive tipizate
de susinere vertical a canalelor, cu precizarea c între consol, tirani i canal se va
interpune o band de cauciuc de duritate 30...50° Shore, cu grosime minim de 2 cm. Pentru
debite mai mari (Q > 40.000 m3/h), fixarea se va face de plafon prin intermediul unor
dispozitive de fixare elastic, aa cum se prevede în figura 4.1.3.
42
78
4.1.11. Zgomotul aerodinamic care se propag de-a lungul canalelor de ventilare poate
ptrunde într-o încpere în mod direct, prin intermediul gurilor de refulare sau absorbie, sau
în mod indirect, fiind radiat de pereii canalelor.
În primul caz, la ieirea din canal (sau intrarea în canal), nivelul de zgomot
aerodinamic (global sau pentru o frecven dat) se determina cu relaia:
Laer Laer
v LD (dB) (4.1.1)
Laer
v (dB) - nivelul de zgomot aerodinamic produs de ventilator, determinat la ieirea sau
intrarea aerului în canal;
43
79
Tabel 4.1.1
Viteze de circulaie maxime admise a aerului în canalele de ventilare
din încperi obinuite i social-culturale
Viteze de circulaie maxime admisibile (m/s)
Nr.
Tipul canalelor Încperi Sli de audiie public,
crt.
obinuite biblioteci i saloane de spital
0 1 2 3
Canal principal (direct de la
1 5-8 3,6-6
ventilator)
2 Canal secundar (ramificaie) 3-5 2,5-4
Guri de refulare i aspiraie
3 3-5 2,5
(seciune liber)
Când sunt respectate condiiile din tabelul 4.1.1 nivelul de zgomot aerodinamic se
poate determina cu relaia
Laer
v Lv, D 10 lg S 'Lc (dB) (4.1.3)
în care:
Lv , p (dB) - nivelul de putere acustic a ventilatorului, msurat sau calculat;
S (m2) - aria seciunii canalului la ieirea din ventilator;
'Lc (dB) - atenuarea nivelului de zgomot aerodinamic datorit condiiilor de
propagare prin canale de ventilaie.
Calculele acustice pe baza relaiilor (4.1.1) i (4.1.3) se fac pentru nivele de zgomot
în benzi de 1/1 octav, în domeniul de frecvene minim de 63...4000 Hz.
4.1.13. Nivelul global de putere acustic a ventilatoarelor se determin prin msurri directe,
conform STAS 12203/1.
Dac la faza de proiectare nu se cunoate nivelul global de putere acustic a
ventilatoarelor, acesta se determin prin calcule, în mod acoperitor.
45
81
L
N ;
D
2ab
D ;
a b
4.1.16. În cazul în care gura de ventilare este prevzut cu gril, la trecerea jetului de aer la
nivelul grilei se dezvolt un zgomot al crui nivel global poate fi calculat conform pct. „e"
din Anexa 11.
De asemenea, în cazul anemostatelor amplasate pe plafon, nivelul global de zgomot,
corespunztor trecerii jetului de aer, poate fi calculat conform pct. „c" din Anexa 11.
Nivelul global al zgomotului la refularea sau absorbia aerului într-o (dintr-o) încpere se
determin însumând energetic nivelurile obinute ca mai sus cu cel precizat la pct. 4.1.15.
4.1.17. Zgomotul aerodinamic care ptrunde într-o încpere prin guri de absorbie sau
refulare, se propag în interiorul acestora în mod diferit, în funcie de caracteristicile
geometrice existente. Nivelul de zgomot aerian într-un punct din interiorul încperii, situat la
distana d de gura de absorbie sau refulare, se determina cu relaia
L Laer 'LQ , A, d (dB) (4.1.4)
unde Laer (dB) este nivelul de zgomot aerodinamic care ptrunde în încpere, determinat
conform relaiei (4.1.1), iar 'LQ, A, d este corecia acustic a încperii ce depinde de
factorul de directivitate Q, suprafaa echivalent de absorbie acustic A din încpere i
distana d de la gura de ventilare la punctul considerat.
46
82
Fig. 4.1.9 Posibiliti de atenuare a zgomotului transmis între dou încperi prin diafonie
În figura 4.1.9 sunt prezentate câteva posibilitai de izolare între încperi cu regimuri
acustice diferite, traversate de canale de ventilare.
Elemente de proiectare
4.2.4. Reducerea nivelului de zgomot datorat funcionrii vaselor tampon se va realiza prin:
a) izolarea acustic a vasului tampon, utilizându-se tratamente antivibratile calculate
corespunztor;
b) montarea corect a conductei de aduciune a apei, al crui capt trebuie sa ajung cât mai
aproape de fundul vasului tampon (maximum 15 cm de acesta).
48
84
Fig. 4.2.2 Construcia slilor pompelor amplasate în afara cldirilor - schi de principiu
49
85
4.2.7. Pentru reducerea nivelului de zgomot datorat scurgerii în regim turbulent a apei prin
conducte, se va aciona prin:
a) limitarea vitezei de curgere a apei (se consider c pentru cazul conductelor obinuite cu
diametre mai mici de 3/4" regimul de curgere poate fi considerat acceptabil pentru viteza de
curgere a apei mai mic de 2 m/s);
b) utilizarea de conducte cu perei interiori cât mai netezi i eliminarea depunerilor care apar
în interiorul conductelor de ap cald.
4.2.8. Pentru reducerea nivelului de zgomot generat de schimbrile brute de seciune sau de
direcie se va aciona prin:
a) trecerea lent de la o seciune la alta;
b) introducerea unui numr cât mai mic de coturi drepte în reea;
c) înlocuirea derivaiilor obinuite în T prin derivaii cu racorduri tangeniale.
4.2.9. Pentru reducerea amplitudinilor vibraiilor la conducte, se va aplica, pe suprafaa
exterioar a acestora, substane cu proprieti de amortizare intern pronunate (de exemplu
chit, masticuri, vat mineral).
50
86
4.2.11. În scopul reducerii nivelului de zgomot datorat trecerii i evacurii apei prin
robinete, pentru încadrarea în limitele admisibile de zgomot, se va proceda astfel:
a) se vor alege din cataloagele productorilor armturile cu nivel acustic specific
corespunztor nivelului de zgomot admisibil prescris pentru unitatea funcional adiacent
încperii în care este amplasat armtura. În tabelul 4.2.1 sunt date nivelurile acustice
specifice ale unor armturi uzuale utilizate în instalaiile sanitare.
b) se va evita îngustarea brusc a seciunilor de la conducte la armturi.
Tabel 4.2.1
Tipuri de armturi în funcie de nivelul acustic
specific la curgerea apei cu o presiune de 0,3 Mpa
Nr. Nivelul acustic specific (LS) Tipuri de
Indicativ
crt. al armturilor (dB) armturi
0 1 2 3
231-1/2"; 261-3/8" (msurat la presiunea
1 35 Robinete
de funcionare)
327-1/2"; 361-1/2" cu du flexibil;
2 35-40 Baterii
374-1/2"; 382-1/2"
Robinete 113-1/2"; 251-1/2"
Baterii 395-1/2"; 331-1/2"
3 40-45
111-3/8"; 111-1/2; 121-1/2" ; 221-1/2";
Robinete
215-1/2"; 215-5/4"; 215-1"; 212-1/2"
Baterii 301-1/2"; 354-1/2" ; 331-1/2"; 341-1/2"
4 45
Robinete 111-2/3"; 111-1"; 121-1"; 212-3/4"
4.2.12. Reducerea nivelului de zgomot datorat cderii apei în diverse obiecte sanitare (czi
de baie, chiuvete, rezervoare, etc.) se va realiza prin:
a) devierea jetului de ap astfel încât cderea liber s fie înlocuit printr-o prelungire pe
suprafeele verticale sau oblice ale obiectului sanitar (de exemplu direcionarea apei ctre
51
87
Fig. 4.2.8 Montarea obiectelor Fig. 4.2.9 Separarea czii de baie prin
sanitare printr-o fixare nerigid intermediul unor garnituri elastice
4.2.14. Protejarea camerelor de locuit din cldiri de locuit, cmine, hoteluri, case de oaspei
se va realiza prin:
a) evitarea amplasrii obiectelor sanitare în încperi adiacente camerelor de locuit (figura
4.2.10);
b) evitarea amplasrii obiectelor sanitare pe pereii care delimiteaz camerele de locuit
(fig. 4.2.11.).
52
88
4.2.17. Eventualele modificri de produse sau soluii de montare ale instalaiilor sanitare fa
de proiect se vor face numai cu avizul proiectantului.
Prevederi pentru executarea remedierilor în situaii existente
4.2.18. Remedierea unor situaii existente va începe cu verificarea, din punct de vedere
mecanic, a agregatelor din centralele de instalaii sanitare.
Elemente de proiectare
53
89
- zgomot aerian;
- zgomot structural;
- zgomot aerodinamic de-a lungul canalelor de instalaii.
4.3.2. Zgomotul aerian ce se propag din centralele de instalaii de înclzire ctre încperile
adiacente este radiat de suprafeele echipamentelor aflate în stare de vibraie, ca urmare a
funcionrii lor normale.
Zgomotul structural este radiat de elementele de construcii i instalaii puse în
vibraie, în urma conduciei solide i a vibraiilor produse de echipamentele aflate în stare de
funcionare normal.
Zgomotul aerodinamic ce se propag de-a lungul conductelor provine din funcionarea
injectoarelor i ventilatoarelor racordate la acestea i depinde de particularitile traseului
aeraulic.
Principalele surse de zgomot din centralele de înclzire sunt:
- motoarele electrice ;
- ventilatoarele;
- electropompele ;
- injectoarele.
54
90
Toate aceste msuri vor fi alese i calculate conform prevederilor reglementrii tehnice
pentru proiectarea i executarea msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri
industriale.
4.3.7. Msurile pentru reducerea zgomotului produs de curgerea fluidului sunt cele
prezentate în paragrafele 4.2.7.-4.2.8.
Elemente de proiectare
4.4.2. Pentru atenuarea transmiterii zgomotului aerian în vederea înscrierii nivelului su în
limitele admisibile, elementele de construcie despritoare (perei i planee) trebuie s aib
un indice de izolare la zgomot aerian R' w 57 5 dB. În acest scop se va folosi sistemul
„cas în cas" cu perei i planeu în structura dubl, având un interspaiu de aer continuu ca
în figurile 4.4.1 - 4.4.4.
În interspaiul dintre perei, ca i între planeul de rezistena i planeul de dublur,
se prevede un strat fonoabsorbant din plci poroase, ce se lipesc pe pereii de rezisten ai
cldirii i se aaz liber pe planeul de dublur.
55
91
Fig. 4.4.1 Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în cldire (PLAN)
56
92
Fig. 4.4.2 Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în cldire
(SECIUNEA A-A)
57
93
Fig. 4.4.4 Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în cldire
(SECIUNE B-B)
Fig. 4.4.5 Sistem “cas în cas” pentru izolare fonic post trafo înglobat în cldire
(SECIUNE C-C)
58
94
4.4.3. Produsele prevzute în prezentul normativ pentru perei i tavan au caracter orientativ,
aceste elemente putând fi executate i din alte produse, prin procedeu monolit sau din
prefabricate, respectându-se condiia ca greutatea elementului de construcie s nu fie mai
mic de 80 kg/m2. De asemenea, în cazul execuiei din panouri prefabricate se va urmri
atent etanarea rosturilor.
4.4.5. În vederea evitrii unor greeli de execuie care ar putea compromite msurile de
izolare fonic proiectate, orice modificri ale soluiilor constructive prevzute în proiect se
vor face numai cu avizul proiectantului.
4.4.8. În cazul în care carcasa interioar se execut dup montarea planeului de rezisten,
ordinea de lucru este urmtoarea:
a) se ridic 3 din cei 4 perei interiori;
b) se aplica plcile din BCA la tavan (sau alt structur uoar de acoperi) rezemate pe cei
doi perei opui executai;
c) se zidete ultimul perete.
Elemente de proiectare
59
95
60
96
4.5.7. Determinarea reducerii 'Lef f se face prin msurri acustice „in situ" în
conformitate cu prevederile SR 6161-1, SR 6161-1/C91 sau prin calcul.
61
97
Tabel 4.5.1
Reducerile 'Lef f
Frecvena (Hz) Global
Nr.
Obstacol
crt. 63 125 250 500 1000 2000 4000 dB (A)
Planee din beton armat de 20
1 cm grosime, cu goluri pentru 7 7 7 7 8 8 8 8
trecerea cablurilor
Spaiu tehnic de circa 3 m
2 înlime, delimitat de planee ca 16 16 16 16 18 18 18 18
la punctul 1
Atenuare pe 10 metri liniari, în
3 lungul puului ascensorului 2 2 2 2 3 3 3 3
(netratat acustic)
4 U de acces în puul liftului 6 6 8 10 11 13 13 11
4.5.10. În scopul realizrii condiiei (4.5.3), în mod optim din punct de vedere tehnico-
economic, se vor avea în vedere urmtoarele msuri de principiu:
a)asigurarea rigiditii necesare a planeului inferior al slii troliilor;
b)amplasarea subansamblurilor electro-mecanice pe reazeme antivibratile corect
dimensionate, pentru obinerea unei transmisibiliti minime;
c)montarea elastic a panourilor de comand prin intermediul unor garnituri elastice.
62
98
În cazul ascensoarelor cu viteze mai mari de 1,5 m/s, este necesar prevederea unor
seciuni ale puului ascensorului cu aria de cel puin 3 ori mai mare decât aria seciunii
orizontale a cabinei i a unor goluri de admisie a aerului de compensare cu seciune minim
de 1 m2 (în partea inferioar i superioar a puului de ascensor).
Elemente de proiectare
4.6.1. Principalele echipamente care pot transmite vibraii în construcii sunt prezentate,
împreun cu cerinele de performan referitoare la producerea i transmiterea ocurilor i
vibraiilor, în tabelul 4.6.1.
63
99
Tabel 4.6.1.
Cerine Cerine de performan
Nr.
Sisteme Echipamente Cldiri din punctul de vedere al
crt. a c d e
vibraiilor
- integritate fizic
(rezisten la ocuri)
Centrale de aer
- funcionalitate la
rece i cald Toate
1 VAC * * * * parametri proiectai
tipurile
- meninerea pe poziie
Ventilatoare
- rezisten la rsturnare i
smulgere
Ascensoare * * *
De locuit - transmisibilitate mic
De ridicare Scri i covoare
2 * * * * - nivel redus de zgomot
i transport rulante
Publice - siguran în exploatare
Trolii * * *
Grupuri
- transmisibilitate mic
De electrogene
- nivel redus de zgomot
3 furnizare a Publice * * *
- rezisten mecanic
energiei Tablouri
- integritate fizic
electrice
Reele de - transmisibilitate mic
Reele de Toate * * * *
4 conducte - rezisten mecanic
conducte tipurile
evi / Tuburi * * * * - integritate fizic
Reele de - rezisten mecanic i
transport ap * * * * stabilitate
Sisteme de
- integritate fizic i
alimentare Boilere verticale Toate
5 geometric
cu ap rece tipurile
- meninerea legturii cu
i cald Pompe * * structura de baz
- rezisten la foc
LEGEND a - rezisten mecanic i stabilitate
c - igien, sntate i mediu înconjurtor
d - siguran i accesibilitate în exploatare
e - protecia împotriva zgomotului
4.6.2. Protecia la zgomot i vibraii trebuie realizat astfel încât s fie atinse urmtoarele
deziderate:
a) ocupanii cldirii s-i poat desfura nestingherit activitatea sau s se poat odihni
(atingerea parametrilor pentru confortul ambiental de lucru, odihna zilnic, studiu etc.);
b) cldirea sau pri ale acesteia s nu fie supuse unor degradri care ar
putea s pericliteze rezistena, stabilitatea total sau parial;
c) s nu fie afectate condiiile de siguran în funcionare a cldirii i a
echipamentelor i sistemelor înglobate.
4.6.3. Sistemele elastice antivibratile trebuie s nu permit transmiterea
vibraiilor produse de sistemele i echipamentele înglobate în construcii
cu valori care s depeasc limitele stabilite de standardele SR ISO Fig. 4.6.1 Sistem cu
2631-1, SR 12025-2. un grad de libertate
64
100
Deoarece în cele mai multe cazuri perturbaiile date de echipamentele i sistemele înglobate
în cldiri sunt produse de mase excentrice aflate în micare de rotaie stabilizat,
caracteristicile perturbaiilor armonice se determin astfel:
Sn
e) pulsaia excitaiei: Z (rad/s) (4.6.5)
30
f) amplitudinea forei: P0 m 0 rZ 2 (N) (4.6.6)
unde au fost utilizate notaiile:
n - turaia maselor excentrice (rot/min)
m0 r - momentul static total al maselor excentrice (Kgm)
65
101
simplificându-se astfel:
1
T 100 (%) (4.6.7)
1 :2
4.6.5. În proiectarea sistemelor de rezemare/suspendare trebuie s se asigure gradele minime
de izolare antivibratil în funcie de tipul echipamentelor înglobate în cldiri. În tabelul
4.6.2 sunt date valorile minime ale gradelor de izolare pentru diverse tipuri de cldiri dup
destinaia social a acestora.
Tabel 4.6.2
Gradul de izolare I (%)
Valori normative pentru Valori recomandate pentru
Nr.
Tipul echipamentului biserici, restaurante, magazii, spltorii, fabrici, subsoluri
crt.
cldiri de birouri, coli, tehnice, garaje, nivele
spitale, studiouri de radio intermediare
1 Climatizoare de aer (monobloc) 90 70
2 Agregate de tratare a aerului 90 70
3 Compresoare centrifugale 95 80
< 10 CP 85 70
4 Compresoare cu piston 15-50 CP 90 75
50-150 CP 95 80
5 Agregate de înclzire i ventilare 90 70
6 Turnuri de rcire 90 70
7 Condensatoare de aer prin evaporare 90 70
8 Reea de conducte 90 70
< 3 CP 85 70
9 Pompe
> 3 CP 95 80
66
102
În figura 4.6.3 i tabelul 4.6.4 sunt date criteriile de acceptare a mrimii vibraiilor
msurate pe structura cldirii în apropierea sursei sau în zona cldirii în care se gsesc
oameni sau echipamente sensibile la vibraii.
Dac nu sunt disponibile nivelurile acceptate de fabricant, se utilizeaz valorile specificate
în tabel i curbele din figur.
Fig. 4.6.3 Criterii de acceptare a vibraiilor Fig. 4.6.4 Evaluarea severitii vibraiilor
În figura 4.6.4. sunt date nivelurile RMS ale vitezei pentru care se poate face o
apreciere a severitii vibraiilor msurate pe echipamente, structura de suinere a acestora
sau pe elementele de rezemare. În cazul msurrii deplasrii sau acceleraiei RMS, relaiile
dintre acestea i vitez sunt
vRMS vRMS
YRMS (4.6.8)
Z 2Sf
67
103
Tabel 4.6.4
Exigene pentru ocupani umani
Ocupani umani Perioada din zi Curba
Vânztori toat perioada J
Funcionari toat perioada I
700-2200 H-I
Locatari rezideniali (standarde ambientale bune)
2200-700 G
Sli de operaii i zone critice de lucru toat perioada F
Exigene pentru echipamente
Zone cu echipamente de calcul H
Microscop <100X; Laboratoare cu roboi F
Microscop <400X; Balane de precizie (inclusiv optice); Maini de msurat în coordonate;
E
Laboratoare metrologice; Comparatoare optice; Echipament microelectronic clasa A (*)
Microoperaii; Operaii la ochi; Microscop >400X; Echipament optic pe platforme izolate;
D
Echipament microelectronic clasa B (*)
Microscop electronic <30000X; Micrometre; Aparate cu rezonan magnetic; Echipament
C
microelectronic clasa C (*)
Microscop electronic >30000X; Spectrometre de mas; Echipamente de implant celule;
B
Echipament microelectronic clasa D (*)
Laser neizolat i sisteme optice de cercetare; Echipament microelectronic clasa E (*) A
(*) Clasa A: Inspecie, testare probe, alte echipamente
Clasa B: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu limea liniei > 3 m
Clasa C: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu limea liniei 1-3 m
Clasa D: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu limea liniei 0,5-1m, sistemele bar-electron
Clasa E: Aliniatoare, echipamente critice pentru fotolitografie cu limea liniei 0,25-0,5 m, sistemele bar-electron
4.6.11. Dac sunt necesare analize mai complete (i mai apropiate de realitate) ale
sistemului echipament-structur, în care se ine seama i de elasticitatea fundaiei
sau structurii în ansamblu, se utilizeaz un model de calcul cu dou grade de
libertate ca în figura 4.6.6. Acest model de calcul se impune mai ales pentru
echipamentele situate la nivelele superioare ale cldirilor i mai ales pentru cele
montate pe acoperi.
Modelul cu dou grade de libertate se poate folosi obinându-se rezultate
mult mai apropiate de realitate i pentru echipamentele montate pe structur prin Fig. 4.6.6
intermediul unor fundaii flexibile. În modelul cu dou grade de libertate Sistem cu
considerat, fundaia sau structura flexibil este caracterizat de masa mf, dou grade de
coeficientul de rigiditate kf i coeficientul de amortizare cf, iar echipamentul i libertate
elementele de izolare antivibratil au caracteristicile m (masa), k (coeficientul de
rigiditate) i c (coeficientul de amortizare).
În cazul în care amortizrile sunt foarte mici (ex.: amortizri structurale, arcuri din
oel), defazajul T dintre excitaie i fora transmis structurii este zero sau S,
pulsaiile/frecvenele proprii calculându-se cu formulele
2 ½
ª 2 º ª p2 § ·º p 2f °°
1 °°« p f §¨ k ·¸» «1 f ¨1 k ¸» 4
p1 p ® 1 2 ¨1
2 ¾
(4.6.16)
2 °« p © k f ¸¹» « p 2 ¨
© k f
¸»
¹ p °
« »¼ «¬ »¼
°¯¬ °¿
69
105
2 ½
ª 2 º ª p2 § ·º p 2f °°
1 °°« p f §¨ k ·¸» «1 f ¨1 k ¸» 4
p2 p ® 1 2 ¨1
2 ¾
(4.6.17)
2 °« p © k f ¸¹» « p 2 ¨
© k f
¸»
¹ p °
« »¼ «¬ »¼
°¯¬ °¿
2 ½
ª f f2 § º ª f2§ ·º f f2 °°
1 °°« ¨ k ·¸» «1 f ¨1 k ¸» 4
f1 fn ® 1 1 ¾ (4.6.18)
2 ¨ ¸»
2 °«
« f © k f ¹ »¼
«
«¬ f n2 ¨© k f ¸¹»» f n2 °
°¯¬ ¼
n
°¿
2 ½
ª f f2 § º ª f f2 § ·º f f2 °°
1 °°« ¨ k ·¸» «1 ¨1 k ¸» 4
f2 fn ® 1 2 ¨1
2 ¾
(4.6.19)
2 °« f © k f ¸¹» « f 2 ¨
© k f
¸»
¹ f °
« »¼ «¬ »¼
°¯¬
n n n
°¿
P0T 100
T 100 (%) (4.6.20a)
§ Z ·§¨ 2·
P0 2 2
¨1 ¸ 1 k p Z ¸ k
¨ ¨ ¸
© p 2 ¸¹¨ k f p 2f p 2 ¸ k f
© ¹
sau
P0T 100
T 100 (%) (4.6.20b)
P0 § 2 ·§ 2 2·
¨1 f ¸¨1 k f n f ¸ k
¨ ¨ ¸
© f n2 ¸¹¨ k f f f2 f n2 ¸ k f
© ¹
70
106
k Z2 k f2
1 1
Y
kf p 2f kf f f2
(4.6.21)
·§¨ 2 · 2 ·§ 2 ·
P0 §
§ Z2
k ¨1 ¸ 1 k Z ¸ k ¨1 f ¸¨1 k f ¸ k
¨ p2 ¸¨¨ k f ¸
p 2f ¸ k f ¨ ¨
f n2 ¸¹¨ k f
¸
f f2 ¸ k f
© ¹© ¹ © © ¹
Yf 1 1
(4.6.22)
§ Z ·§¨ 2 · ·§ 2·
P0 2 § 2
kf ¨1 ¸ 1 k Z ¸ k ¨1 f ¸¨1 k f ¸ k
¨ ¨ ¸ ¨ ¸
© p 2 ¸¹¨ k f p 2f ¸ k f ¨
© f n2 ¸¹¨ k f f f2 ¸ k f
© ¹ © ¹
Tabel 4.6.5
Echipament (tipul rotorului) A
Arbori i rotori din maini de concasare, maini agricole; componente individuale ale
motoarelor; arbori cotii ai motoarelor cu minim ase cilindri; pompe de noroi i 6,0
dragoare
Pri din mainile tehnologice de proces; reductoarele turbinelor marine; tamburi
centrifugali; volani; rotoare pompe; maini unelte; rotoarele motoarelor electrice 2,4
normale; componentele individuale ale motoarelor cu exigene speciale
Turbine cu abur i gaze; rotoare de turbogeneratoare i turbocompresoare; rotoare ale
mainilor electrice medii i mari cu exigene speciale; rotoarele mainilor electrice 1,0
mici; pompe de turbine
71
107
Tabel 4.6.6
Valorile normale (tehnologice) ale dezechilibrrilor (momentelor statice ale maselor
excentrice)
Ventilatoare Suflante
Diametru Dezechibr. Diametru Dezechibr. Diametru Dezechibr. Diametru Dezechibr.
(mm) (gmm) (mm) (gmm) (mm) (gmm) (mm) (gmm)
205 610 216 <100 50,4 560 828,0
230 660 216 150 72,0 610 1000,8
255 710 288 180 205 93,6 660 1252,8
72
280 760 324 230 255 710 1504,8
108,0
305 915 432 280 760 1749,6
355 1065 720 305 355 815 2001,6
180,0
405 1220 1008 380 865 2253,6
108
455 1370 1080 405 324,0 915 2505,6
510 144 1525 1440 455 489,6 965 2750,4
560 180 510 662,4 1015 3002,4
4.6.16.1 Cazul plan eului rigid (sistem cu un grad de libertate - figura 4.6.1)
a) Se calculeaz pulsaia proprie i frecvena de rezonan cu relaiile (4.6.1) i (4.6.2):
g 9,81
p 19,8091 (rad/s)
G 0,025
p 19,8091
fn 3,1527 (Hz)
2S 2S
72
108
Z 31,4159
: 1,5859
p 19,8091
g) Deoarece, conform tabelului 4.6.2, gradul de izolare trebuie s fie minim 90% (pentru
aplicaiile cele mai exigente), factorul de reglaj trebuie s aib valoarea minim:
1 100 100
: min 1 1 1 3,3166
Tmax 100 I min 100 90
100
Pentru mrirea factorului de reglaj de la 1,5859 la minim 3,3166 se poate aciona pe trei
ci:
10. Se mrete turaia nominal de funcionare a ventilatorului (cu consecine asupra
creterii amplitudinii forei perturbatoare i a amplitudinii forei transmise structurii cldirii);
20. Se reduce valoarea frecvenei/pulsaiei proprii a sistemului prin adoptarea unor
arcuri cu coeficieni de rigiditate mai mici (cu consecine asupra creterii deformaiei statice
pân la valori posibil inacceptabil de mari);
30. Combinarea aciunilor de la punctele 10 i 20.
4.6.16.2 Cazul plan eului flexibil (sistem cu dou grade de libertate - figura 4.6.6)
a) Se calculeaz pulsaia/frecvena proprie ale echipamentului înglobat cu relaiile (4.6.1) i
(4.6.2):
g 9,81 p 19,8091
p 19,8091 (rad/s) fn 3,1527 (Hz)
G 0,025 2S 2S
b) Se calculeaz coeficientul de rigiditate echivalent al sistemului de izolare cu relaia
(4.6.10):
G 11000
k 440000 (N/m)
G 0,025
Dac ventilatorul este rezemat pe patru arcuri ca în figura 4.6.5, se determin
coeficienii de rigiditate individuali cu relaiile (4.6.11)-(4.6.14).
c) Se calculeaz pulsaia i frecvena de funcionare a ventilatorului cu relaia (4.6.5):
Sn S 300 Z 31,4159
Z 31,4159 (rad/s) f 5 (Hz)
30 30 2S 2S
d) Se calculeaz amplitudinea forei perturbatoare ineriale cu relaia (4.6.6), pentru valoarea
momentului static de dezechilibru considerându-se valoarea maxim posibil din tabelul
4.6.7:
m0 r 2 3002,4 6004,8 (gmm) m0 r 0,0060048 (Kgm)
P0 m 0 rZ 2 0,0060048 31,4159 2 5,9265 (N)
73
109
Tabel 4.6.7
2
Sarcina distribuit pe planee - valori de proiectare (N/m )
Distana dintre grinzi - 3m
Sarcina
Tipul platformei
Variabil Permanent
Construcie cunoscut 2400
Podea
Construcie necunoscut 4800
Beton greu (2400 Kg/m3) 3200
Podea compozit
Beton uor (1600 Kg/m3) 2450
Acoperi construcie compozit 960 960-2150
74
110
3 2,43 u 10 7 6
kf 1,267 9,6964 u10 6 (N/m)
1,8 6 1,8
2 2
pf 46,5619
ff 7,4106 (Hz)
2S 2S
75
111
5,9265
9,6964 u 10 6
Yf 0,84325 u 10 6 (m)
1 2,515081 0,04538 0,18099 2,51508 0,04538
o) Se calculeaz valorile ptratice medii ale vitezelor ventilatorului i podelei cu relaia
(4.6.8):
Y
v RMS ZY RMS 2Sf 2S 5 10,967 u10 6 2,436 u 10 4 (m/s)
2
Yf
v fRMS ZY fRMS 2Sf 2S 5 0,84325 u 10 6 1,873 u 10 5 (m/s)
2
p) Interpretarea rezultatelor obinute:
10. Datorit faptului c funcionarea ventilatorului se face la o frecven nominal
situat ca valoare între cele dou frecvene proprii, podeaua prin flexibilitatea sa face ca
sistemul s se comporte ca un amplificator de for transmis structurii cldirii (T>100%). În
vederea scderii coeficientului de transmisibilitate se poate aciona în sensul micorrii
frecvenei proprii a podelei (prin creterea flexibilitii sale sau prin mrirea masei sale
echivalente) sau prin creterea turaiei nominale a ventilatorului (eventual o triplare a turaiei
astfel încât frecvena de funcionare s fie aproximativ dublul frecvenei proprii f2).
20. Din punctul de vedere al exigenelor de acceptabilitate a vibraiilor, conform
criteriilor din figura 4.6.3 i din tabelul 4.6.4, vibraia podelei se încadreaz între curbele C
i D, putând astfel s permit orice activitate inclusiv repausul oamenilor. Dac se ine cont
de exigenele echipamentelor electronice i optice de mare sensibilitate, pentru a putea
aprecia acceptabilitatea vibraiilor podelei trebuie s se specifice în prealabil tipul acestora
ce urmeaz a fi prezente în apropierea ventilatorului considerat.
30. Conform figurii 4.6.4 i valorilor calculate ale vitezelor RMS, se poate aprecia
c nivelul vibraiilor este foarte sczut atât la nivelul ventilatorului cât i la nivelul structurii
pe care acesta este montat.
76
112
4.6.19. Cele mai utilizate pentru izolarea la vibraii a echipamentelor cu antrenare mecanic
sunt arcurile din oel care sunt fiabile, asigur o deformaie static mare (>10 mm) i o
bun calitate a izolrii antivibratile.
Ansamblul cu arc liber din oel este prevzut la cele dou capete cu plci metalice,
covoare de neopren i un urub de reglare i fixare ca în figura 4.6.8. La alegerea arcurilor
din oel trebuie s se asigure un raport între diametru i înlimea de lucru (înlimea sub
sarcina static) cu valoarea de 0,8÷1,0. Proiectarea arcurilor trebuie s aib în vedere
obinerea unei rigiditi orizontale cel puin cât cea orizontal (pentru asigurarea stabilitii
în regim de funcionare) i o deformaie corespunztoare la cel puin 50% peste sarcina
nominal. Covorul de neopren (de circa 6 mm grosime) se utilizeaz pentru reducerea
transmiterii vibraiilor de frecvene ridicate la structura cldirii, precum i pentru montarea
izolatorului pe planee de beton fr a fi necesare boluri sau alte sisteme de fixare.
Arcurile din oel cu limitarea deplasrii sunt utilizate în cazul în care are loc
mutarea temporar a echipamentului sau la montarea izolatorului (figura 4.6.9) i se dorete
blocarea arcului. Categoriile de echipamente înglobate care necesit astfel de sisteme de
izolare antivibratil sunt:
a) echipamentele cu variaii mari de mase (boilere, echipamente de refrigerare);
b) echipamentele exterioare (ex.: turnurile de rcire) pentru prevenirea deplasrilor
excesive generate de vânt.
Dup montarea arcurilor cu limitarea
deplasrii, elementele de reglare (piulie, uruburi)
sunt scoase sau scurtate pentru a se asigura distana
necesar care s permit preluarea forelor de ctre arc
fr ca acesta s-i schimbe înlimea. În cazul
utilizrii acestui tip de izolator la echipamentele
exterioare cu deplasri laterale mari datorate vântului,
trebuie s se aib în vedere evitarea blocrii Fig. 4.6.10 Arc Fig. 4.6.11 Arc
izolatorului prin contactul direct dintre placa din oel în carcas pentru suspendare
superioar i bolurile de limitare a deplasrii.
77
113
Izolatorii de tip arc metalic elicoidal în carcase (figura 4.6.10) au avantajul unui
mai mic gabarit de montaj precum i a stabilitii dinamice în funcionare. Acest tip de
izolator nu este prea utilizat deoarece carcasa (care este cptuit cu neopren la interior) are
tendina s blocheze arcul în cazul unor sarcini laterale mari i, în plus nu permite inspecia
facil în caz de defeciune.
Izolatorii cu arcuri metalice de suspendare sunt folosii la izolarea antivibratil a
conductelor, evilor i a componentelor mici ale sistemelor i echipamentelor care sunt
suspendate de tavan. Acest tip de izolator poate fi alctuit din arcuri metalice cu un strat de
neopren sau i mai bine dintr-o combinaie de arcuri metalice i izolatori din neopren.
Indiferent de varianta constructiv, este important ca gaura din partea superioar a carcasei
s fie suficient de mare astfel încât bara de suspendare s se poat roti cu unghi minim de
250 înainte ca arcul s intre în contact cu carcasa; contactul direct dintre bara metalic de
suspendare i carcas duce la blocarea izolatorului antivibratil.
4.6.21. Izolatorii pneumatici (arcuri pe pern de aer) sunt camere închise (burdufuri) de
form cilindric, toroidal (figura 4.6.14) sau chiar prismatic fabricate din cauciuc care
rezist la presiuni nominale de 700 kPa i asigur stabilitatea static i dinamic a
echipamentelor. În mod uzual se pot întâlni la realizarea unor sisteme antivibratile cu
frecvene de rezona de 0,5÷1,5 Hz (în funcie de forma acestora i presiune) i deformaii
statice echivalente de 150÷180 mm, având i avantajul c suport o gam larg de sarcini
prin varierea presiunii aerului din burduf.
Izolatorii pneumatici sunt prevzui cu un sistem de completare a aerului i supape
de control i reglaj a înlimii i presiunii din burduf pentru asigurarea încrcrilor necesare
i pentru compensarea variaiilor de temperatur i a forelor externe.
4.6.22. Izolatorii din fibr de sticl i covoarele din fibr de sticl inert, anorganic de
înalt densitate, precomprimat în forme speciale de turnare sunt acoperite cu un strat din
elastomeri pentru a le conferi rezisten la ap.
Izolatorii din fibr de sticl (figura 4.6.15) sunt în grosimi de 25÷100 mm, pot avea
deformaii statice de 5÷25 mm i pot suporta greuti de 10÷7500 Kg.
Covoarele din fibr de sticl sunt folosite la izolarea pompelor, cristalizatoarelor,
turnurilor de rcire i a altor echipamente similare, au o eficien ridicat în reducerea
ocurilor provenite de la diverse tipuri de maini i sunt folosite ca suport pentru podelele
flotante sau fundaiile suplimentare ale echipamentelor grele.
4.6.23. Postamentele izolatoare reprezint soluia de izolare cea mai bun din punct de
vedere tehnic în cazul echipamentelor antrenate de diverse tipuri de motoare prin
intermediul unor transmisii mecanice. Prin rigiditatea lor ridicat torsional i la încovoiere,
aceste sisteme asigur meninerea alinierii dintre echipament i motorul de antrenare, crete
fiabilitatea transmisiilor prin curele i asigur o ridicat calitate a izolrii echipamentului.
Postamentele constau în structuri metalice (grinzi, cadre), uneori umplute cu beton i
sunt montate pe structura cldirii prin intermediul unor izolatori antivibratili individuali.
Proiectarea platformelor izolatoare este la fel de important ca i proiectarea
izolatorilor propriu-zii. În proiectare trebuie s fie avute în vedere o serie de probleme cum
ar fi:
a) rezistena la încovoiere i torsiune sub aciunea greutii distribuite proprii i a
echipamentului precum i la solicitrile motorului elementelor de transmisie sau
echipamentului;
b) rezonana platformei: componentele postamentului mai grele sau cele lungi tind s
vibreze la frecvene mai joase, mrind astfel forele transmise izolatorilor antivibratili.
Postamentele structurale (figura 4.6.16) pot fi montate pe izolatori antivibratili
arcuri metalice sau izolatori din elastomeri i trebuie s menin alinierea prilor
componente ale echipamentului i s reziste la solicitrile dinamice de regim i mai ales la
cele din regimurile tranzitorii (pornire, oprire) fr dispozitive suplimentare de meninerea
poziiei.
79
115
Postamentele structurale sunt confecionate prin sudur din profile (T, L, I, U) mari
de oel (de pân la 350 mm cu condiia ca înlimea s nu depeasc 1/10 din lungime), au
form rectangular i pot fi utilizate pentru toate tipurile de echipamente înglobate. Pentru
pompele cu carcase ramificate se pot prevedea i
supori pentru coturile de aspiraie i refulare.
Ramele metalice (figura 4.6.17) sunt
folosite pentru susinerea echipamentelor care nu
necesit un postament unitar sau acolo unde
izolatorii sunt în afara proieciei verticale a
echipamentului i ramele joac rol de cadru. În
practic se utilizeaz grinzi cu înlimi cuprinse
între 100 mm i 300 mm (cu excepia cazurilor
unde se prevede altfel), cu condiia ca aceste
înlimi s nu fie mai mici de 1/10 din
deschiderea grinzii.
Pentru izolarea antivibratil a pompelor,
ventilatoarelor de înalt presiune sau a
echipamentelor cu grad mare de neechilibrare a
componentelor aflate în micare de rotaie i cu
turaia nominal mic, se utilizeaz
postamentele metalice cu beton înglobat (ca în
figura 4.6.18). Aceste sisteme de izolare sunt Fig. 4.6.19 Postament structural pentru
caracterizate de o distribuie uniform a greutii acionarea ventilatorului
pe izolatorii antivibratili individuali, de o
coborâre a centrului de greutate al echipamen-
tului (cu consecine asupra creterii stabilitii statice i dinamice) i de o cretere a gradului
de izolare la frecvene sczute. Postamentul metalic se livreaz cu bare de rigidizare
longitudinale (lonjeroane) i transversale (nervuri) din 150 în 150 de mm, iar betonul se
toarn la locul de amplasare a postamentului.
Postamentele cu limitatori sunt utilizate pentru montarea echipamentelor pe
acoperiul unei cldiri (ca în figura 4.6.19), cum ar fi unitile de transport aer,
echipamentele de refrigerare, ventilatoarele de evacuare. Aceste postamente au atât exigene
sporite de izolare la vibraii (datorit flexibilitii mai ridicate a acoperiului), cât i exigene
suplimentare ce includ izolarea la vânt, ploaie, înghe a izolatorilor individuali i stabilitatea
la aciunile aerodinamice datorate suprafeelor mari expuse.
4.6.24. Proiectarea unui sistem de izolare la vibraii const în alegerea i instalarea corect a
izolatorilor antivibratili i a postamentelor de susinere, precum i în realizarea legturilor
dintre evi, conducte i conductori electrici prin intermediul unor conectori flexibili care s
împiedice transmiterea unor înalte niveluri de vibraii de la echipamente ctre structura
cldirii. În acest sens, la realizarea legturilor trebuie s se in seama de urmtoarele
cerine:
a) conexiunile electrice trebuie s se fac prin intermediul unor conductori flexibili care s
fie mai lungi i liberi pentru a nu împiedica deplasarea liber a echipamentului;
b) conectarea evilor la echipamentele izolate la vibraii trebuie s se fac prin intermediul
unor furtune flexibile sau armate cu estur metalic; dac
acest lucru nu este posibil, evile trebuie s fie izolate la vibraii
prin intermediul unor izolatori de suspendare cu arcuri sau din
elastomeri la o distan care nu trebuie s depeasc 9 m. Nu
se folosesc ambele metode de izolare a evilor la vibraii.
c) conductele trebuie s fie conectate la ventilatoare sau la camerele plenum prin intermediul
unor esturi special tratate (impregnate) cu lungimea minim de dou ori distana dintre
conduct i ventilator/camera plenum (figura 4.6.20). Acolo unde ventilatoarele de foarte
mare presiune (axiale, centrifugale) se conecteaz la conducte,
trebuie s se instaleze dispozitive cu arcuri metalice de limitare a
deplasrilor excesive. Dac nu este posibil utilizarea esturilor
special tratate, conductele trebuie s fie izolate la vibraii prin
intermediul izolatorilor de suspendare montai la maxim 15 m de
deschiderea la care este conectat conducta (figura 4.6.21). Aceti
izolatori se recomand pentru toate conductele în care presiunea
static este mai mare de 500 kPa, precum i la conductele de
seciuni mari i cu o vitez a aerului mai mare de 10 m/s. Nu se Fig. 4.6.21 Conduct montat
folosesc ambele metode de izolare a conductelor la vibraii. pe tavan cu izolatori de
Furtunurile flexibile i evile fabricate din cauciuc butil suspendare
sau cele cu inserie din estur metalic sunt utilizate frecvent pe
traseul evilor pentru reducerea vibraiilor i, dei nu asigur o protecie complet la
transmiterea zgomotului i vibraiilor de-a lungul conductelor, permit ca echipamentele
izolate la vibraii s se mite relativ liber fa de conductele conectate la acestea. În plus,
tuburile flexibile mai au i rolul de compensare a nealinierilor minore i de evitare a
deformrii evii sub sarcin.
La utilizarea furtunurilor flexibile trebuie s se in seama de urmtoarele
recomandri:
a) eficiena utilizrii ca izolatori de vibraii scade odat cu creterea presiunii fluidului;
b) lungimile furtunului sunt de regul de 6÷10 ori diametrul acestuia (figura 4.6.22) i nu
depesc 1m (lungimile prea mari tind s deformeze furtunul);
c) furtunurile flexibile pot fi protejate la alungire cu ajutorul unor cabluri ca în figura
4.6.22.b.
Furtunurile cu estur
metalic de protecie (figura 4.6.23)
se prezint în diverse variante
constructive de fixare la evi (a-cu a a
filet, b-cu flan) i, dei nu sunt la
fel de eficiente din punctul de vedere
al izolrii antivibratile ca i furtunele
din butil, sunt utilizate atunci când
temperatura fluidului depete
b b
1000C sau presiunea depete valo- Fig. 4.6.22 Furtunuri flexibile Fig. 4.6.23 Furtunuri
rile recomandate pentru furtunurile
cu estur metalic
din cauciuc.
Ca regul general în ceea ce privete montajul tuburilor flexibile din cauciuc (cu sau
fr estur metalic de protecie) trebuie respectat, pe cât este posibil, poziia orizontal
de funcionare i paralel cu axa de rotaie a prilor mobile ale echipamentelor, astfel încât
deformaiile s fie majoritar dup direcia transversal.
Fig. 4.6.24
Îmbinare din cauciuc
În figura 4.6.24 este prezentat o îmbinare din cauciuc care, dei este un element
cu o lungime prea mic pentru a fi un izolator antivibratil eficient, se utilizeaz pentru c
81
117
4.6.25. Pardoselile flotante sunt utilizate atunci când sub încperea în care se gsesc
amplasate diverse echipamente mecanice, sau sub buctrii, ateliere de lucru, sli de sport
(în general încperi caracterizate de exigene mai reduse în ceea ce privete nivelurile de
zgomot i vibraii) sunt spaii care necesit niveluri mai reduse de zgomot i vibraii (birouri,
sli de conferine, teatre, biblioteci, studiouri de înregistrare, etc.).
În figura 4.6.25 sunt prezentate dou sisteme de platforme sau pardoseli flotante
ce constau dintr-o plac de beton armat montat pe izolatori din elastomeri (covor de
cauciuc), fibr de sticl sau pe arcuri metalice. Una din cerinele principale este ca placa s
se mite liber pe întreg perimetru precum i în dreptul coloanelor i fundaiilor/platformelor
echipamentelor; pentru aceasta, la periferia plcii se monteaz o bordur continu,
izolatoare, groas de 25 mm i suficient de lat pentru a se ajunge pân la placa structurii
cldirii (podea, tavan). Dup turnarea plcii, interstiiul de la periferie se umple cu câli.
acestora se poate face i prin intermediul unor platforme flotante din lemn ca în figura
4.6.27.
Scopul principal pentru instalarea podelelor/platformelor flotante este acela de a
reduce vibraiile i zgomotul structural transmis încperilor din zona de dedesubt. Cu toate
acestea, podelele flotante nu pot constitui baze de susinere decât, eventual, pentru maini de
mic greutate i putere; mainile grele sau cu puteri mari de acionare trebuie s aib
propriile sisteme de fundaie care s fie izolate de structura cldirii i de podeaua flotant din
încperea în care sunt instalate (ca în figura 4.6.25.b)
83
119
a b
b
Fig. 4.6.29 Sisteme de izolare pentru evi verticale
84
120
4.6.30. Eventualele modificri fa de proiect ale produselor sau soluiilor de montare ale
echipamentelor se vor face numai cu avizul proiectantului.
4.6.32. Cele mai întâlnite probleme de vibraii i zgomot structural sunt datorate:
a) funcionrii echipamentelor cu nivele excesive ale vibraiilor (datorit neechilibrrilor);
b) lipsei izolatorilor antivibratili;
c) izolatori antivibratili improprii sau incorect montai;
d) conectrile rigide ale conductelor sau blocarea izolatorilor de vibraii sau a platformelor
echipamentelor;
e) flexibilitatea planeului;
f) rezonanele echipamentului, sistemului de izolare sau a structurii cldirii.
4.6.33. În cele mai multe din situaii izolatorii antivibratili sunt cauza problemelor legate de
nivelurile ridicate ale vibraiilor i, de aici, a zgomotului structural. Evaluarea i remedierea
problemelor legate de izolatorii antivibratili se pot face dac se ine seama de urmtoarele:
a) echipamentul (sau postamentul su) trebuie s se mite liber fr ca izolatorii s fie
blocai;
b) la echipamentele montate pe podea trebuie s se verifice dac între postament i podea nu
exist piese metalice ce pot scurtcircuita sistemul de izolare;
c) la echipamentele suspendate de tavan, tija de susinere nu trebuie s ating carcasa
izolatorului;
d) deformaia static a izolatorului trebuie s fie cea prevzut/necesar; o deformaie mai
mic (o încrcare insuficient) conduce la creterea frecvenei proprii a echipamentului cu
consecine negative pentru funcionarea în regim dinamic; supraîncrcarea echipamentului
nu este o problem atât timp cât nu se produce blocarea izolatorului (ex. “spir pe spir” la
arcurile metalice) i nu se depete încrcarea maxim admisibil.
4.6.34. În vederea remedierii unor situaii deficiente din punctul de vedere al izolrii
antivibratile se vor întreprinde investigaii ale întregului sistem echipament-izolatori
antivibratili-structur, ce includ:
a) msurri ale neechilibrrilor componentelor echipamentelor cu micri de rotaie sau
deplasri rectilinii alternative; pentru limitele normale ale acestor neechilibrri se consider
valorile din tabelele 4.6.5 i 4.6.6 i relaia de calcul (4.6.23);
b) msurarea nivelului de vibraii pe echipamentul generator de vibraii; pentru aprecierea
severitii vibraiei se consider valorile din figura 4.6.4;
c) msurarea nivelelor de vibraii la structura cldirii pe care este amplasat echipamentul;
pentru aprecierea acceptabilitii vibraiilor se consider valorile din figura 4.6.3 i tabelul
4.6.4, în funcie de destinaia construciei i exigenele din punct de vedere al izolrii la
85
121
vibraii;
d) examinarea vibraiilor echipamentului generate de componentele sistemului (reazeme,
lagre, curele de transmisie, etc.);
e) examinarea parametrilor de instalare a echipamentului (aliniere, amplasarea izolatorilor
antivibratili).
4.6.36. Zgomotul produs este transmis pe cale structural (prin vibraii), dac:
a) vibraia este perceptibil (în acest caz, trebuie totui s se ia în considerare posibilitatea ca
panourile uoare sau chiar tavanul s fie excitate de zgomotul aerian);
b) vibraia nu este perceptibil i diferena nivelului intensitii zgomotului msurat pe
scalele A i C liniar este mai mare de 6 dB sau dac panta curbei intensitate/frecven în
benzi de 1/1 octav este mai mare de 5÷6 dB/octav la frecvenele joase;
c) zona afectat este îndeprtat de echipamentul surs, nu exist probleme de zgomot i
vibraii în spaiile intermediare i zgomotul nu pare a veni de la sistemul de conducte, evi,
instalaii, difuzoare.
4.7.1. Instalaiile de evacuare a deeurilor menajere sunt compuse din tuburi verticale
prevzute cu guri de colectare la fiecare nivel al cldirii. La partea inferioar aceste tuburi
deverseaz în pubele de gunoi sau instalaii de incinerare.
Instalaiile de evacuare a deeurilor menajere pot fi amplasate în exteriorul cldirii
(fixate de unele elemente ale acesteia: perei, parapete de balcon, etc.) sau interioare.
În cazul celor interioare se recomand evitarea prevederii lor pe perei comuni cu
cei ai încperilor protejate din unitile funcionale (dormitoare, saloane bolnavi etc.). Cea
mai bun soluie din punct de vedere acustic este amplasarea acestor instalaii lâng casa
liftului.
4.7.2. Pereii tuburilor pentru evacuarea deeurilor menajere trebuiesc alctuii în structur
dubl, cu material fonoabsorbant în interior (de ex. vata minerala cu densitate de cel putin 90
kg/mc).
4.7.3. Uile de acces în încperile în care se gsesc tuburile pentru evacuarea deeurilor
menajere vor fi realizate din lemn masiv, etanate pe contur.
4.7.4. Pentru manevrarea pubelelor de gunoi, atât în cazul cldirilor existente cât i la
cldirile nou proiectate se vor prevedea spaii protejate i msuri corespunztoare pentru a
elimina disconfortul de orice natur (din punct de vedere al puritii aerului, igienei,
proteciei acustice etc.).
86
122
ANEXA 1
A1.1. Generaliti
Observaii:
În cazul în care nivelul de zgomot maxim radiat de o main sau un agregat,
determinat în condiii standard, nu depete valoarea de 70 dB(A), nu este necesar
specificarea caracteristicilor de la punctele "b" i "c".
A1.2.3. În capitolul referitor la prescripiile pentru acoperiri de protecie i
decorative, pentru vopsire etc., vor fi indicate produsele care pot eventual înlocui pe cele
iniiale, în cadrul procesului de reparare sau reamenajare, astfel încât acestea s nu modifice
caracteristicile dinamice i acustice ale mainii sau agregatului sau unor subansamble ale
acestuia.
A1.2.4. În capitolul referitor la enumerarea, în ordinea lor de execuie, a tuturor
probelor i verificrilor ce se fac la recepia produselor din fabricaia de serie, vor fi
specificate probele necesare determinrii datelor indicate la punctul A1.2.2.
87
123
Observaie:
În cazul în care pentru anumite categorii de maini sau agregate nu exist în
momentul redactrii caietului de sarcini sau a normei interne, prescripii tehnice oficiale care
s reglementeze msurarea nivelului de zgomot i vibraii, metodologia de încercare va fi
descris în mod detaliat în caietul de sarcini sau norma intern.
88
124
ANEXA 2
CARCASE FONOIZOLATOARE
Clasificare
1. Din punct de vedere al posibilitilor de acces, carcasele se împart în:
a. Carcase nevizitabile
b. Carcase vizitabile
89
125
x Carcase demontabile:
- cu tavan mobil:
90
126
- clopot:
Descriere
Carcasele pot fi blindate sau cu fante tehnologice.
Ele pot fi alctuite din produse de construcii tradiionale (elemente pentru zidrie din
argil ars, beton, beton celular autoclavizat) sau din panouri-sandwich (realizate din plci
uoare i miez din produse fonoabsorbante).
91
127
ANEXA 3
§ 1 1 ·
fr 500 k ¨¨ ¸¸ (Hz)
© m1 m2 ¹
în care:
m1 - masa pe unitatea de suprafa a stratului suport (plci subiri) (kg/m2);
m1 - masa pe unitatea de suprafa a stratului de acoperire din cadrul tratamentului
vibroamortizor (kg/m2);
k - rigiditatea dinamic a stratului de distanare din cadrul tratamentului
vibroamortizor (107 N/m3).
b) De la începutul domeniului util de frecven (100 Hz) pân în dreptul frecvenei
de rezonan "fr" se adopt valoarea Lva = 0;
c) De la frecvena de rezonan "fr" pân la sfâritul domeniului util de frecven
(3150 Hz), reducerea de nivel corespunztoare unei anumite frecvene "f", se calculeaz cu
relaia:
f
'Lva 40 lg (dB)
fr
În tabelul A.3.1. sunt prezentate câteva valori ale rigiditii dinamice pentru unele
produse utilizate ca strat de distanare în cadrul tratamentelor vibroamortizoare aplicate pe
plci subiri.
Tabel A.3.1.
Valori ale rigiditii dinamice
Rigiditatea
Nr. Grosimea stratului
Denumirea produsului dinamic "k"
crt. (mm)
(107 N/m3)
1 Plci din polistiren celular ecruisat 10 1,5
2 Plci din plut expandat 20 6,5
3 Plci fibrolemnoase 25 9,0
10 2,7
4 Pâsl 15 1,8
20 1,35
92
128
§ 1 1 ·
fr 500 k ¨¨ ¸¸
© 1
m m 2 ¹
în care:
m1 - masa pe unitatea de suprafa a stratului de tabl (7,8 kg/m2);
m1 - masa pe unitatea de suprafa a stratului de acoperire din folie bituminoas
(5,1 kg/m2);
k - rigiditatea dinamic a stratului de pâsl (1,8x107 N/m3) - conform tabelului.
§ 1 1 ·
fr 500 1,8¨ ¸ # 381 Hz
© 7,8 5,1 ¹
b) Curba "Lva" se construiete conform punctelor "b" i "c" din prezenta anex i
este prezentat în figura A.3.1.
93
129
ANEXA 4
Aa cum se definete în actualul normativ, elementul de închidere este omogen când are
aceeai alctuire în planul yOz.
z
x
Fig. A.4.1 - Element omogen
Se prezint în continuare metode de calcul simplificate pentru calculul curbei „Ri(f)” pentru
elementele de închidere omogene :
I - într-un strat
II - duble
z z
a) b)
O O
x d1 d 2 d3 x
d
94
130
95
131
R [dB]
100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50 E
ct.
B/o
' Ra
45
6d E'
40 D
.
ct
/o
35
dB
b
D'
10
30 B
ct.
C a
6d B/o
25 A B' C'
20 A'
15
10
5
f
0
[Hz]
25
31,5
40
50
63
80
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1250
1600
2000
2500
3150
Fig. A.4.3 - Curba indicilor de atenuare „Ri(f)”
a - fr luarea în considerare a transmisiilor pe ci colaterale
b – cu introducerea efectului transmisiilor pe ci colaterale
în care :
Zm – impedana mecanic corespunztoare elementului de construcie considerat, în
daNs/m³;
Zm,med. – impedana mecanic medie a elementelor de construcie adiacente care
delimiteaz spaiul de recepie al elementului considerat, în daNs/m³.
Zm
Raportul „ ” poate fi calculat, aproximativ, cu relaia :
Z m ,med .
Zm mP
(A.4.2)
Z m ,med . ¦ mic li
în care :
m – masa pe unitate de suprafa a elementului de construcie considerat, în kg/m²;
P – perimetrul elementului de construcie considerat, în metri;
mi – masa pe unitatea de suprafa a elementului de construcie adiacent „i”, în
kg/m²;
li - lungimea laturii de contact a elementului de construcie adiacent „i” cu
elementul considerat, în metri.
96
132
Exemplu de calcul
Se cere determinarea curbei indicilor de atenuare „Ri(f)” pentru peretele din zidrie de
elemente de argil ars din fig. A.4.4
97
133
§ Zm ·
'Ra = –20 lg ¨¨ 1¸¸ (dB)
© Z m ,med . ¹
Zm mP
4
Z m ,med .
¦ mc l
i 1
i i
3
2 latura în contact
1 latura în cu stâlpul de beton armat
contact cu 2,15
bulbul de
beton armat 4
4,30
laturi în contact cu
grinda de beton armat
98
134
R [dB]
100
95
90
85
80
75
70
65
E
60
56 E'
55
c 51
50
D b
45 D'
a
40
C
' Ra
35
C'
33
30
25
20
15
10
5
f
0
[Hz]
25
31,5
40
50
63
80
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1250
1600
2000
2500
3150
Fig. A.4.6 – Curba indicilor de atenuare sonor Ri(f)
a – fr luarea în considerare a transmisiilor pe ci colaterale
b – cu introducerea efectului transmisiilor pe ci colaterale
c – curba valorilor de referin (curba etalon)
Curba Ri(f), la care s-a inut seama de transmisiile zgomotului pe ci colaterale, este
marcat cu „b” în fig. A.4.6. Aceast curb va permite, prin comparare cu curba etalon a
indicilor de atenuare sonor („c”), stabilirea indicelui de evaluare a izolrii la zgomot aerian
„R'w” al elementului de compartimentare, cu metodologia prevzut în SR EN ISO 717-1,
SR EN ISO 717-1/A1. Rezult R'w = 48 dB.
II. Determinarea curbei „Ri(f)” pentru elemente omogene, duble
Metoda de calcul simplificat, ce se prezint în continuare, se aplic elementelor de închidere
omogene, duble, la care distana dintre cele dou straturi constitutive este de cel mult 25 cm.
Curba indicilor de atenuare acustic, „Ri(f)” se construiete astfel:
99
135
Z m1 Z m 2 PK1m1 K 2 m2
1,3
4
(A.4.5)
Z m ,med
¦ mc l
i 1
i i
în care:
m1,2 – masele pe unitatea de suprafa a fiecruia dintre cele dou elemente
constitutive simple, în kg/m2;
m'i – masa pe unitatea de suprafa a elementului adiacent „i”, în kg/m²;
P – perimetrul elementului de construcie analizat, în metri;
li – lungimea laturii „i” a elementului de construcie adiacent, în metri;
K1,2 – coeficieni care in seama de modul de prindere a elementelor
constitutive simple de elementele de construcie adiacente; (K = 1,0
pentru încastrare; este cazul elementelor din beton armat monolit, la
care se poate conta pe continuitatea în legturi; K = 0,8 pentru
100
136
Tabelul A.4.2.
Coreciile „'Rb2(f)” în dreptul frecvenelor „fOn” în funcie de valoarea „Dm(f)”
Dm(f) 'Rb2(f), în dB
0,10 –6
0,10 … d 0,25 –4
0,25 … d 0,50 –2
! 0,50 0
101
137
R R
' Rb2
' Rb2
f f
[Hz] [Hz]
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1250
1600
2000
2500
3150
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1250
1600
2000
2500
3150
t 2/3 octav 1/3 octav
fOn fOn+1 fOn fOn+1
Fig. A.4.7- Aplicarea coreciei „'Rb2” Fig. A.4.8 - Aplicarea coreciei „'Rb2”
x Corecia „'Rc” conduce la modificarea curbei „R(f ) + 'Ra +'Rb1 +'Rb2“, dup cum
urmeaz:
se calculeaz frecvena de cuplaj, „f0” a elementelor constitutive simple cu relaia:
f0
1 m1 m2 k1 k 2 r m1 m2 2 k1 k 2 2 4m1m2 k 22 2k1k 2 (Hz) (A.4.8)
2 2m1m2
în care:
m1,2 – masa pe unitatea de suprafa a fiecruia dintre cele dou elemente
constitutive simple, în kg/m²;
k1 – rigiditatea elementelor de cuplaj dintre cele dou elemente constitutive
simple, în daN/m³;
k2 – rigiditatea de prindere pe contur, a celor dou elemente constitutive
simple, pe elementele de construcie adiacente, în daN/m³.
102
138
Jp 1,2
k1 | 10 4 (daN/m3) (A.4.10)
d d
în care:
J – raportul dintre cldura specific a aerului la presiunea constant i la volum
constant ;
p – presiunea constant din interiorul spaiului dintre cele dou elemente
constitutive (de obicei presiunea atmosferic), în daN/m2;
d – distana dintre cele dou elemente constitutive simple, în metri.
- de la frecvena „f0” ctre originea axelor, se adopt, drept curb final, cea
mai ridicat dintre curbele R1(f), R2(f), corespunztoare celor dou elemente
constitutive simple;
- de la frecvena „f0” ctre frecvenele înalte, pân la frecvena „f1 + 'f ”,
este adoptat de asemenea curba cea mai ridicat dintre curbele R1(f), R2(f).
”'f ” se determin în funcie de raportul „df/d” pe baza tabelului A.4.3; „df” este
grosimea tratamentului fonoabsorbant i „d” este distana dintre cele dou
elemente constitutive simple.
Tabelul A.4.3
Frecvena „'f” ce se adauga la frecvena f1
df /d 0 0,25 0,35 0,50 0,70 0,85
'f
6 4 3 2 1 0
(în 1/3 octav)
Exemplu de calcul
Se cere determinarea curbei indicilor de atenuare „Ri(f)” pentru peretele omogen, cu
structur dubl, prezentat în figura A.4.9.
103
139
4
Z m ,med
¦ mc l
1
i i
K1 = K2 = 0,8
m'1 = m'2 = 0,50u2500 = 1250 kg/m²
m'3 = m'4 = 0,60u2500 = 1500 kg/m²
104
140
Tabelul A.4.4
Valorile curbei R+'Ra+'Rb1
Frecvena 50 63 80 100 125 160 200 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500 3150
R1(f) 24 26 28 29 29 29 29 29 29 29 29 30,4 33,8 37 39,8 41,8 43,8 45,8 47,8
R2(f) 30,7 32,7 34,7 36,7 37 37 37 37 37 37 37,5 41 44 47,3 49,3 51,3 53,3 55,3 57,3
R=R1+R2 54,7 58,7 62,7 65,7 66 66 66 66 66 66 66,5 71,4 77,8 84,3 89,1 93,1 97,1 101 105
'Ra –8,5
R+'Ra 46,2 50,2 54,2 57,2 57,5 57,5 57,5 57,5 57,5 57,5 58 62,9 69,3 75,8 80,6 84,6 88,6 92,6 96,6
DBCA 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,04 0,04 0,05 0,05
Dv.m. 0,08 0,08 0,12 0,16 0,2 0,35 0,4 0,65 0,7 0,82 0,94 0,96 0,98 1 0,96 0,98
Dm 0,05 0,05 0,07 0,09 0,11 0,19 0,21 0,34 0,37 0,43 0,49 0,5 0,52 0,52 0,52 0,52
'Rb1 -13 -13 -12 -10,5 -9,6 -7,2 -6,8 -4,7 -4,3 -3,7 -3,1 -3 -2,8 -2,8 -2,8 -2,8
R+'Ra+'Rb1 44,2 44,5 46 47 47,9 50,3 50,7 53,3 58,6 65,6 72,7 77,6 81,8 85,8 89,8 93,8
105
141
df 4
0,4 'f = 2,5 u (1/3 octave) 25 315 40 50
d 10
f1 = 25 + 2,5 u 1/3 octave f0 1 octav f1
2,5 x 1/3 octave = 0,833 octave # 1 octav
Cu diagrama Ri(f ) astfel stabilit i trasat în figura A.4.10 se poate obine, prin
compararea cu curba etalon, indicele de evaluare a izolrii la zgomot aerian „Rcw”, cu
metodologia descris în SR EN ISO 717-1, SR EN ISO 717-1/A1. Pentru peretele cu
structur dubl analizat mai sus, se obine Rcw = 60 dB.
R [dB]
100
95
90
85
80
75
70
65
60
Ri(f )=R1+R2+'Ra+'Rb1+'Rb2+'Rc
55
curba etalon
50
R2(f )
45
t.
/oc
40
R1(f )
dB
12
35
t.
30
B/oc
6d
25
20
15
10
5
f0 f1 90 f2 Fig. A.4.10
480 579
f
0
[Hz]
25
40
50
63
80
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1250
1600
2000
2500
3150
31,5
106
106
142
ANEXA 5
Valoarea indicelui
Masa
Nr. de evaluare a
Structura total
crt. izolrii la zgomot
(kg/m2)
aerian RW (dB)
0 1 2 3
A. ELEMENTE DESPRITOARE ÎNTR-UN STRAT
A.I.1. Perei i planee din beton armat netencuii (
beton armat = 2500 kg/m3)
1 Plci 10 cm 250 49
2 Plci 11 cm 275 50
3 Plci 12,5 cm 312,5 51
4 Plci 14 cm 350 52
5 Plci 16 cm 400 53
6 Plci 18 cm 450 54
7 Plci 20,5 cm 512,3 55
8 Plci 23 cm 575 56
9 Plci 26 cm 650 57
A.I.2. Planee speciale din beton armat
Fâii cu goluri, 22 cm, cu tencuial de 1 cm
10 400 74
grosime
A.I.3. Perei din beton armat tencuii pe ambele fee cu un strat de tencuial de 1 cm
grosime (
tencuial = 1900 kg/m3)
Perei având grosimea elementului din beton
11 313 51
armat de 11 cm (1 cm + 11 cm + 1 cm)
Perei având grosimea elementului din beton
12 400,5 53
armat de 14,5 cm (1 cm + 14,5 cm + 1 cm)
Perei având grosimea elementului din beton
13 513 55
armat de 19 cm (1 cm + 19 cm + 1 cm)
Perei având grosimea elementului din beton
14 650 57
armat de 24,5 cm (1 cm + 24,5 cm + 1 cm)
A.II. Perei din zidarie din elemente de argil ars tencuii pe ambele fee cu strat de
tencuial de 2 cm grosime (
tencuial = 1700 kg/m3)
Zidarie din elemente de argil ars plin (
=
15 1800 kg/m3) cu grosimea de 1/2 element de 275 49
argil ars (2 cm + 11,5 cm + 2 cm)
Zidarie din elemente de argil ars plin (
=
16 1800 kg/m3) cu grosimea de 1 element de argil 500 54
ars (2 cm + 24 cm + 2 cm)
Zidarie din elemente de argil ars plin (
=
17 1800 kg/m3) cu grosimea de 1 i 1/2 element de 725 57
argil ars (2 cm + 36,5 cm + 2 cm)
Zidarie din elemente de argil ars eficient (
=
18 532 54
1600 kg/m3) cu grosimea de 1 element de argil
107
143
ars (2 cm + 29 cm + 2 cm)
Blocuri ceramice cu goluri orizontale
19 (
= 1200 kg/m3) cu grosimea de 1 bloc 406 52
(2 cm + 29 cm + 2 cm)
A.III. Perei de beton celular autoclavizat (BCA)
Structura:
- fâie din BCA 7,5 cm;
29 - plci poroase, 7 cm; 104 51
- aer, 6 cm;
- fâie din BCA 7,5 cm
Structura:
- fâie din BCA 12,5 cm;
30 164 51
- aer, 10 cm;
- fâie din BCA 12,5 cm
Structura:
31 135 52
- fâie din BCA 10 cm;
108
144
109
145
110
146
ANEXA 6
METOD ORIENTATIV DE CALCUL AL INDICELUI DE IZOLARE
LA ZGOMOT AERIAN „RcW” PENTRU ELEMENTE DE
ÎNCHIDERE OMOGENE, ÎNTR-UN STRAT I DUBLE
miec mirc
mci = (kg/m²) (A.6.4)
2
111
Rw(dB)
60
55
50
45
40
35
30
25
m (kg/m2)
2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 15 20 25 30 40 50 60 70 80 100 120140 180 220 300 400 500
16 33 45 55 90 110 130 160 200 260 340 480
Corecia „c” se determin cu relaia A.6.2 pentru fiecare dintre cele dou componente constitutive
simple ale elementului cu structura dubl. Pentru calculul indicelui de izolare la zgomot aerian
„Rcw” se adopt valoarea cea mai mare a coreciei „c”.
Exemplu de calcul
1. Se cere s se determine indicele de izolare la zgomot aerian „Rcw”, cu metoda orientativ, pentru
peretele din zidrie din elemente de argil ars, analizat în exemplul de calcul din anexa A.4.I.
m = 250 kg/m²
Din graficul prezentat în fig. A.6.1, rezult Rw = 49 dB.
Zm mP
4
0 ,172
Z m,med
¦ mic li
i 1
2. Se cere s se determine indicele de izolare la zgomot aerian „Rcw” cu metoda orientativ, pentru
peretele omogen, cu structur dubl, analizat în exemplul de calcul din anexa A.4.II.
m = m1 + m2 = 74,25 + 160,5 = 234,75 kg/m²
Din graficul prezentat în fig. A.6.1, rezult Rw = 48 dB
Pentru componenta 1 a peretelui:
113
149
Corecia „c” se determin cu relaia (A.6.2) pentru raportul Zm/Zm,med , cu valoarea cea mai
mare.
§ Z ·
c = 10lg ¨¨ m 1¸¸ = 10lg (0,113 + 1) = 10 u 0,046 = 0,46 | 0,5 dB
© Z m ,med ¹
Indicele „Rcw” se determin cu relaia (A.6.1)
Rcw = 48 – 0,5 = 47,5 dB
Produsul mmin d = 74,25 u 10 = 742,5 kgcm/m² > 100 kgcm/m², deci se mai aplic un spor
'Rw,1 = 4 … 6 dB, la valoarea R´w calculat anterior.
În spaiul de aer dintre cele dou componente constitutive simple se afl un strat de material
fonoabsorbant, de 4 cm. Se mai aplic, astfel, un spor 'Rw,2 = 4,5 dB, conform tabelului
A.6.1.
114
150
ANEXA 7
Nr. Denumirea materialului Coeficieni de absorbie " Di(f) " la frecvenele (Hz)
crt. 125 250 500 1000 2000 4000
1 Tencuial de min. 20 mm,aplicat în
dou straturi (grund + tinci),pe orice
0,02 0,02 0,03 0,04 0,05 0,05
suprafa suport, zugrvit în culori de
ap
2 Tencuial gletuit, zugrvit în culori de
0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05
ap
3 Tencuial gletuit, vopsit în ulei 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03
4 Tinci aplicat pe elemente prefabricate din
0,02 0,02 0,02 0,03 0,04 0,04
beton, zugrvit în culori de ap
5 Plci din gips-carton 0,02 0,02 0,03 0,03 0,04 0,05
6 Pardoseal din parchet 0,04 0,04 0,06 0,08 0,08 0,10
7 Pardoseal din PVC 0,02 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05
8 Pardoseal din mozaic 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03
9 Marmor 0,01 0,01 0,02 0,02 0,03 0,03
10 Sticl aplicat rigid pe o suprafa suport 0,03 0,03 0,03 0,03 0,02 0,02
11 Fereastr deschis 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
12 Fereastr cu un rând de geamuri La valorile de la poz.10 se adaug "W(f)" (cf.pct.2.56)
13 Fereastr dubl Se dimensioneaz ca o membran vibrant,
considerând al doilea rând de geamuri ca suport rigid
14 Om în încpere, izolat (absorbie total) 0,35 0,.41 0,42 0,46 0,49 0,50
15 Aglomeraie de oameni 0,72 0,89 0,95 0,99 1,0 1,0
16 Plci din lemn de brad lustruit, aplicate 0,02 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05
pe o suprafa suport
17 Ui din lemn de brad La valorile de la poz.16 se adaug "W(f)" (cf.pct.2.56)
18 Absorbia unui scaun din placaj 0,02 0,02 0,02 0,04 0,04 0,03
19 Absorbia unui fotoliu capitonat, acoperit 0,10 0,23 0,23 0,22 0,19 0,18
cu stof (valori minime)
20 Mochet depus electrostatic 0,08 0,11 0,12 0,25 0,37 0,46
21 Absorbia unui fotoliu capitonat, acoperit 0,4 0,7 0,9 0,9 1 1
cu plu
22 Mobilier din lemn 0,02 0,02 0,03 0,04 0,04 0,05
23 Mochet esut 0,14 0,16 0,18 0,33 0,50 0,70
115
151
ANEXA 8
116
152
Not: f0,5 este frecvena pentru care coeficientul de absorbie al structurii are ca
valoare 5% din coeficientul de absorbie al materialului poros
c) Membrane vibrante
Curba coeficienilor « D i ( f ) » se determin astfel:
- se determin frecvena de rezonan cu relaia:
850
f0 (Hz) (A.8.4)
md
în care :
m – masa pe unitatea de suprafa a membranei, în kg/m2 ;
d – distana dintre membran i suprafaa suport, în cm.
- se alege valoarea « D max » pentru membran, corespunztoare frecvenei de
rezonan, în funcie de produsul din care este alctuit, din tabelul A.8.1.
Tabel A.8.1.
Valori « D max » corespunztoare frecvenei de rezonan
117
153
Fig. A.8.2 – Determinarea curbei coeficienilor „D” pentru o membran vibrant fr
substrat de material fonoabsorbant
118
154
Fig. A.8.4 - Curba coeficienilor de absorbie acustic D i f pentru plci din vat mineral
b) Membran din placaj de fag de 5mm grosime dispus la 15cm de un perete, fr substrat de
produs fonoabsorbant.
119
155
Fig. A.8.5 - Curba coeficienilor de absorbie acustic D i f pentru membran din placaj de fag
fr substrat de produs fonoabsorbant
c) Membran din placaj de fag de 5mm grosime dispus la 15cm de un perete, cu substrat de vat
mineral cu densitate de 90 kg/mc, de 5cm grosime.
Frecvena de rezonan este identic cu cea de la exemplul « b », 110 Hz.
Curba coeficienilor de absorbie acustic « D i f » se construiete conform pct. c.2. din Anexa 8
(vezi fig. A.8.6.).
Fig. A.8.6 -Curba coeficienilor de absorbie acustic D i f , pentru membrana din placaj de
fag cu substrat de vat mineral
120
156
ANEXA 9
VALORILE INDICELUI DE IZOLARE Ln,eq,o,w
PENTRU PLANSEE DIN BETON ARMAT
1 Plac - 10 cm grosime 80
2 Plac - 11 cm grosime 79
3 Plac – 12 cm grosime 78
4 Plac - 14 cm grosime 77
5 Plac - 16 cm grosime 76
Structura:
- plac din beton armat, netencuit
(grosime 10 cm); 70
7
- aer (grosime 8 cm);
- plci poroase (grosime 2 cm);
- plac gips-carton (grosime 1,25 cm);
121
157
ANEXA 10
Îmbuntirea
izolrii la
Nr.
Tipul de pardoseal zgomot de
crt.
impact 'LW
(dB)
Parchet
Covoare, mochete
Dale flotante
10 Pardoseli din parchet sau covor PVC fr suport textil lipit pe dala flotant din
23
beton pe strat elastic din vat mineral de min. 10 mm grosime
11 Idem pe strat elastic de min. 30 mm grosime 28
12 Idem pe strat elastic din polistiren ecruisat 22
13 Idem pe membrana izolatoare la zgomot de impact 20...27
122
158
ANEXA 11
Ln [dB]
a
75
70
65
60
55
50
b
45
40
35
30
25
20
15
10
5
f
0
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1250
1600
2000
2500
3150
[Hz]
Fig. A.11.1 - Curba etalon a nivelurilor normalizate ale zgomotului de impact i curba Ln,r,o a
plan eului de referin
123
159
2. Se alege un anumit strat elastic, de grosime „h”, caracterizat prin rigiditate dinamic specific
„k”, în MN/m³, conform tabelului A.11.2.
Tabelul A.11.2
Rigiditatea dinamic specific
Nr. Grosimea stratului Rigiditatea dinamic
Denumirea produsului
crt. ( mm ) specific „k” (MN/m³)
1 Plci din polistiren celular ecruisat 10 15
2 Plci poroase din vat mineral
20 20
(U | 100 kg/m³)
3 Membrane din cauciuc sintetic liat
cu rin poliuretanic 8 . . . 10
x U=720 kg/m³ 54
x U=800 kg/m³ 58
Observaii :
Pentru alte grosimi ale produselor elastice (pân la 50 mm) rigiditatea dinamic specific se
determin prin msurarea conform STAS 8048/1, dac nu este precizat în agrementele tehnice
ale produselor.
Pentru calcule orientative, se admite c rigiditatea dinamic specific a produsului variaz
invers proporional cu variaia grosimii stratului.
3. Se determin frecvena proprie a sistemului dinamic alctuit din dal pe strat elastic, cu relaia:
k
f 0 160 (Hz) (A.11.1)
m
în care:
k – rigiditatea dinamic specific corespunztoare stratului elastic, în MN/m³;
m – masa pe unitatea de suprafa corespunztoare dalei i stratului de uzur al
pardoselii, în kg/m2.
124
160
Ln [dB]
100
95
90
85
80
75
72
70
67
65
60
10
55 dB
/o
50 c t.
45
40
35 8d
B/
30 oc
t.
25
20
15
10
2 octave
5
f 0 4f 0
f
0
25
31,5
40
50
63
80
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1250
1600
2000
2500
3150
[Hz]
Figura A.11.2 – Construcia curbei Ln(f) corespunztoare complexului constructiv „plan eu de
referin+pardoseal pe dal flotant”
Observaie: În aceast anex au fost adoptate notaiile din SR EN ISO 717-2,SR EN ISO 717-2/A1,
SR EN ISO 717-2/C91.
Exemplu de calcul
125
161
40
20
covor PVC fr substrat elastic (2,5kg/m2)
dal din mortar de ciment, h = 4cm
a) Rigiditatea dinamic specific a stratului elastic, conform tabelului A.11.2 este k = 20 MN/m³;
b) Masa pe unitatea de suprafa corespunztoare dalei i stratului de uzur al pardoselii:
m = 0,04 u 2200 + 2,5 = 90,5 kg/m²;
c) Frecvena proprie a sistemului reprezentat de dala flotant:
k 20
f 0 160 160 | 75 Hz
m 90,5
d) Se construiete curba Ln(f ) a complexului constructiv format din planeu de referin i
pardoseal pe dal flotant, conform pct. 4 al acestei anexe. Curba „Ln(f )” este prezentat în
fig.A.11.4.
Cu metodologia prezentat în SR EN ISO 717-2, SR EN ISO 717-2/A1, SR EN ISO 717-2/C91, se
determin indicele de izolare la zgomot de impact “Ln,r,w” corespunztor complexului constructiv
format din planeu de referin i pardoseal pe dal flotant, prin compararea curbei „Ln(f )” cu
curba etalon a nivelelor normalizate a zgomotului de impact. Rezult „Ln,r,w“ = 47 dB (valoarea
ordonatei, la frecvena de 500 Hz, pe curba etalon a nivelelor normalizate ale zgomotului de
impact, în poziia deplasat pentru suprapunerea cu curba „Ln(f )” a complexului planeu de
referin+dal flotant; suprapunerea, prin convenie, a celor dou curbe se realizeaz când suma
abaterilor negative ale curbei reale fa de cea etalon este d 32 dB).
e) Indicele de îmbuntire a izolrii la zgomot de impact se obine cu relaia (A.11.2), astfel :
'Lw = Ln,r,o,w – Ln,r,w = 78 – 47 = 31 dB.
126
162
127
163
ANEXA 12
A12.1 Calculul nivelului de zgomot aerian produs de echipamentele din centralele VCA,
cu volum mai mic de 1000 m3 fr tratamente fonoabsorbante, se face dup cum urmeaz:
a) Ventilatoare
Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaia
Lav 10 lg Qp02 k , [dB(A)] (A12.1)
unde au fost utilizate notaiile:
Q - debitul ventilatorului [m3/h];
p0 - presiunea static [mm col. H2O];
k - coeficient de corecie ce ine seama de tipul ventilatorului [dB(A)].
Coeficientul de corecie k se adopt în funcie de tipul ventilatorului dup cum urmeaz:
10 ventilatoare axiale k 15 [dB(A)]
0
2 ventilatoare centrifugale
-cu aripi înclinate înainte k 10 [dB(A)]
-cu aripi înclinate înapoi k 5 [dB(A)]
b) Motoare electrice (cu puteri mai mici de 100 kW)
Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaia
Lac 10 lg Pn 2 10 , [dB(A)] (A12.2)
unde au fost utilizate notaiile:
P - puterea nominal a electromotorului [kW];
n - turaia electromotorului [rot/min.].
c) Compresoare cu piston
Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaia
Lac 6 lgPn 65 , [dB(A)] (A12.3)
unde au fost utilizate notaiile:
P - puterea nominal a compresorului [kW];
n - turaia compresorului [rot/min.].
d) Electropompe
Calculul nivelului de zgomot aerian se face cu relaia (A12.2), deoarece, în timpul
funcionrii electropompelor, motoarele electrice de antrenare produc zgomote dominante.
A12.2 Calculul nivelului global de putere acustic a ventilatoarelor se poate face în mod
acoperitor cu ajutorul diagramelor din figurile A12.1, A12.2 i A12.3. Aceste diagrame sunt
construite cu ajutorul relaiilor
Lv , p 22 10 lg Q 20 lg p0 [dB] (A12.4)
Lv , p 75 10 lg P 10 lg p0 [dB] (A12.5)
Lv , p 28 20 lg P 10 lg Q , [dB] (A12.6)
unde au fost utilizate notaiile:
Q - debitul ventilatorului [m3/h];
p0 - presiunea static [mm col. H2O];
P - puterea electromotorului [kW].
În funcie de tipul ventilatorului, repartizarea nivelului de putere acustic Lv , p în benzi de
frecven de 1/1 octav în domeniul 63...4000 Hz, se face cu ajutorul diagramei din figura A12.4.
128
164
500mm H2O
5mm
7mm
10mm H2O
14mm H2O
20mm H2O
28mm H2O
50mm H2O
70mm H2O
100mm H2O
140mm H2O
200mm H2O
280mm H2O
129
165
100 kW
0,05 kW
0,1 kW
0,2 kW
0,5 kW
1 kW
2 kW
5 kW
10 kW
20 kW
50 kW
130
166
7 kW 10 kW 14 kW 20 kW
0,05 kW
0,07 kW
0,1 kW
0,14 kW
0,2 kW
0,28 kW
0,4 kW
2 kW 0,5 kW
2,8 kW 0,7 kW
1 kW
4 kW
1,4 kW
5 kW
131
167
132
168
14
12
10 S2
S1
Atenuare 'L [dB]
0
0,01 0,1 1 10 100
Raportul ariilor sectiunilor canalului m=S1/S2
'L 10 lg
1 m 2 [dB] (A12.7)
4m
unde au fost utilizate notaiile:
133
169
S1
m
S2 ;
S1 , S2 - ariile seciunilor canalului înainte i dup schimbarea de seciune (în aceeai
unitate de msur).
10
9
S1
8
S
L [dB]
7
S2
[dB]
6
'L '
5
Atenuare
4
Atenuare
3
2
2
1
0
0
0,1 0,2
0,1 0,2 0,3
0,3 0,4
0,4 0,5
0,5 0,6
0,6 0,7
0,7 0,8
0,8 0,9
0,9 1 1
Raportul ariilor
Raportul sec\iunilor
ariilor canalului
sectiunilor ni=S
canalului /S i /S
nii=S
Fig.A12.8
Fig. - Atenurilededezgomot
A12.8 Atenu`rile zgomotdatorate
datorate ramifica\iilor
ramificaiilor
40 Pentru ramificaii ale canalelor din tabl, beton sau zidrie din elemente de argil ars,
atenurile se determin, acoperitor, pe baza graficului din figura A12.8. Valorile atenurilor sunt
valabile în fiecare band de frecven de 1/1 octav din domeniul 63-4000 Hz. Curba din figura
A12.8 este construit cu ajutorul relaiei
1
'L 10 lg [dB] (A12.8)
ni
unde au fost utilizate notaiile:
Si
ni ;
S
S , Si - ariile seciunii canalului înainte de ramificaie, respectiv a seciunii ramificaiei
“i” (în aceeai unitate de msur).
10 Atenurile obinute prin cptu irea cu produs fonoabsorbant a unui tronson de canal de
ventilare se determin, acoperitor, cu relaia
P
'L 1,05l D 1, 4 [dB] (A12.9)
S
unde au fost utilizate notaiile:
l - lungimea zonei cptuite din canal [m];
P - perimetrul seciunii transversale a tronsonului de canal cptuit [m];
S - aria seciunii transversale a tronsonului de canal cptuit [m2];
D 1,4 - coeficient care se determin în funcie de coeficientul de absorbie D pe baza
134
170
135
171
2S
k ;
O
S1 - aria seciunii transversale a canalului de ventilaie [m2];
S 2 - aria seciunii transversale a camerei de detent [m2];
l - lungimea camerei de detent [m];
O - lungimea de und [m] corespunztoare frecvenei pentru care se face determinarea
atenurii.
Relaia (A12.12) este valabil în domeniul de frecvene în care este îndeplinit condiia
O t d [m] (A12.13)
unde d este diametrul sau dimensiunea cea mai mare a seciunii transversale a canalului [m].
m=100
m=40
m=25
m=15
m=9
m=4
40 Atenurile obinute prin prevederea unor atenuatoare active circulare simple de-a
lungul canalelor de ventilaie, se determin conform celor prevzute în prezenta anex la
pct.A12.3b).
50 Atenurile obinute prin prevederea unor atenuatoare active circulare cu bulb
fonoabsorbant de-a lungul canalelor de ventilaie, se determin de fabricant i sunt date în
specificaiile tehnice ale acestor atenuatoare. În tabelul A12.1 sunt prezentate principalele
caracteristici fonoabsorbante ale atenuatoarelor active circulare cu bulb fonoabsorbant.
Tabel A12.1
Valorile atenurilor nivelului de zgomot, în funcie de frecven, produse de
atenuatoarele circulare cu bulb fonoabsorbant.
Frecvena (Hz)
Nr. Diametru atenuator
63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
crt. (mm)
Atenuare (dB)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 315
2 450 1,5 1,5 10 24 30 30 17 11
3 630
136
172
4 800
5 1000
60 Atenurile obinute prin prevederea unor atenuatoare active rectangulare cu lamele de-
a lungul canalelor de ventilaie, se determin de fabricant i sunt date în specificaiile tehnice ale
acestor atenuatoare. În diagramele din figura A12.11 sunt prezentate principalele caracteristici
fonoabsorbante ale atenuatoarelor active rectangulare cu lamele de tip R1 i R2.
70 Atenurile obinute prin prevederea unor atenuatoare active rectangulare cu icane de-
a lungul canalelor de ventilaie, se determin pe baza diagramei din figura A12.12, ale crei curbe
au fost construite cu relaia
4 ND 1
'L 10 lg [dB] (A12.14)
1D
unde au fost utilizate notaiile urmtoare:
L
N ;
D
2ab
D ;
ab
a - limea canalului icanat [m];
b - limea atenuatorului în sens transversal [m];
L - lungimea traseului icanat din interiorul atenuatorului [m];
D - coeficientul de absorbie acustic corespunztor tratamentului fonoabsorbant din
interiorul atenuatorului.
137
173
A12.4 Calculul atenurilor la refularea sau absorbia aerului într-o/dintr-o încpere prin
intermediul unei guri de ventilare, considerat ca fiind fr gril, se determin pe baza graficului
din figura A12.13, în funcie de aria transversal a gurii de refulare, pentru benzi de frecvene de
1/1 octav în intervalul 63-2000 Hz.
Fig. A12.13 -Atenuarea zgomotului la ie irea din canalul de ventilare printr-o gur fr gril
138
174
A12.5 Nivelul de zgomot produs de trecerea unui jet de aer printr-o gur de absorbie sau de
refulare prevzut cu gril se face dup cum urmeaz:
c) Repartizarea nivelului de zgomot în benzi de frecven se face prin corectarea nivelului global
de putere acustic determinat cu una din relaiile (A12.15) sau (A12.16), cu valorile din tabelul
A12.2.
Tabel A12.2
Corecii ale nivelului global de putere acustic pentru repartizarea nivelului de
zgomot în benzi de frecven (cu grile si anemostate)
Frecvena (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
Corecia (dB) -5 -6 -5 -6 -7 -10 -15 -20
d) Dac nivelul de zgomot Lg este mai mic cu cel puin 10 dB decât nivelul de zgomot
aerodinamic produs de funcionarea ventilatorului Laer
v , atunci la sumarea energetic, acesta nu
mai este luat în considerare.
A12.6 Corecia acustic a unei încperi 'LA se determin pe baza diagramei din figura A12.16,
în funcie de urmtoarele caracteristici ale încperii i sistemului VCA:
a) suprafaa echivalent de absorbie acustic a încperii A ;
b) distana de la gura canalului de ventilare la punctul de reper d ;
c) factorul de directivitate Q .
139
175
140
176
141
177
'L 10 lg
1 0,32
1,5 [dB]
4 0,3
20 Calculul atenurilor, pentru frecvenele din domeniul 63-8000 Hz, datorate cotului în
unghi drept b 1,00m se face conform diagramei din figura A12.6. Rezultatele sunt prezentate în
tabelul A12.4.
Tabel A12.4
Atenurile 'L datorate cotului în unghi drept
Frecvena (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
'L (dB) 0 -3,5 -6 -6 -7 -9,5 -11 -11
142
178
1
'L 10 lg 3 [dB]
0,5
40 Calculul atenurilor, pentru frecvenele din domeniul 63-8000 Hz, datorate ieirii
aerului din canal pe ramura 1 (fr anemostate) se face, în situaia cea mai dezavantajoas
Si 0,30m 2 , conform diagramei din figura A12.13. Rezultatele sunt prezentate în tabelul A12.5.
Tabel A12.5
Atenurile 'L datorate ieirii aerului din canal pe ramura 1
Frecvena (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
'L (dB) -9 -5 -1 - - - - -
Tabel A12.6
Calculul nivelului de zgomot aerodinamic la ieirea din canal (fr grile sau anemostate)
Laer
v
143
179
Tabel A12.7
Calculul nivelului de zgomot corespunztor trecerii aerului prin anemostate Lga
Nivele de zgomot i corecii ale Frecvena (Hz)
acestora (dB) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Nivel global de zgomot Lga (dB) 32,9
Corecia (dB) -5 -6 -5 -6 -7 -10 -15 -20
Nivelul de zgomot corespunztor
trecerii aerului prin anemostate 27,9 26,9 27,9 26,9 25,9 22,9 17,9 12,9
Lga (dB)
10 Calculul coreciei acustice datorat încperii 'LA - se consider c situaia cea mai
dezavantajoas din punct de vedere acustic se gsete în punctele situate pe verticala gurilor de
ventilare (la nivelul spectatorilor). Coreciile pentru benzile de frecven de 1/1 octav din
domeniul 63-8000 Hz se determin conform graficelor din figurile A12.14, A12.15 i A12.16.
Factorii de directivitate Q corespunztori fiecrei benzi de frecven sunt determinai din
diagrama din figura A12.15 (curba B) pentru H 00 i S 0,15m 2 .
Coreciile acustice sunt determinate din diagrama din figura A12.16 pentru
A 100m 2U . A. i d 6 1,5 4,5m . Rezultatele sunt centralizate în tabelul A12.8.
Tabel A12.8
Calculul coreciei acustice datorate încperii 'LA
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Frecvena f (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
f S (Hzm) 24,4 48,4 96,8 193,6 387,3 774,6 1549,2 3098,4
Factorul de directivitate Q 2,3 2,9 4 5,6 6,8 7,3 7,4 7,2
Corecia acustic 'LA (dB) -14 -14 -13 -13 -12 -12 -12 -12
cu relaia Laer
v ,r v 'LA . Rezultatele, în benzile de frecven din domeniul 63-8000 Hz, sunt
Laer
centralizate în tabelul A12.9.
Tabel A12.9
Calculul nivelului de zgomot aerodinamic transmis la punctul de recepie Laer
v ,r
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Frecvena f (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
Nivel de zgomot aerodinamic Laerv (dB) 82,9 78,4 74,9 70,9 64,9 57,4 50,9 45,9
Corecia acustic 'LA (dB) -14 -14 -13 -13 -12 -12 -12 -12
Nivelul de zgomot aerodinamic
transmis la punctul de recepie Laer 68,9 64,4 61,9 57,9 52,9 45,4 38,9 33,9
v ,r (dB)
144
180
f) Calculul nivelului de zgomot corespunztor trecerii aerului prin anemostate transmis la punctul
de recepie Lga ,r i verificarea condiiei admisibile de confort acustic pentru nivelul de zgomot
Lga ,r
10 Calculul coreciei acustice datorat încperii 'LA - conform pct.A12.7 e).
Atenurile 'LR pentru frecvenele din domeniul considerat sunt trecute în tabelul A12.11, fiind
îndeplinit condiia de asigurare a atenurii suplimentare
'LR t 'Lnec
145
181
Tabel A12.11
Dimensionarea sistemelor de atenuare suplimentare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Frecvena f (Hz) 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
Nivelul de zgomot Laer
v ,r (dB) 68,9 64,4 61,9 57,9 52,9 45,4 38,9 33,9
Nivelul de zgomot Lga ,r (dB) 13,9 12,9 14,9 13,9 13,9 10,9 5,9 0,9
Lad - Cz 30 (dB) 60 50 42 36 30 27 25 24
Necesarul de atenuare 'Lnec (dB) 8,9 14,4 19,9 21,9 22,9 18,4 13,9 9,9
Atenuator activ lamelar R1 'LR (dB) 14 16 26 40 56 74 67 50
146
182
Anexa nr.3
CUPRINS
1. GENERALITI
1.1. Obiect i domeniu de aplicare
1.2. Clasificare cldiri civile i modul de abordare a acestora
1.3. Referine tehnice
1.4. Terminologie
2. CLDIRI DE LOCUIT
2.1. Locuine (individuale i colective)
2.2. Hoteluri
4. CLDIRI ADMINISTRATIVE
4.1. Cldiri pentru birouri (de exemplu: birouri cu activitate intelectual, birouri de
lucru cu publicul, bnci, tribunale, primrii, prefecturi)
2
184
LIST TABELE
3
185
4
186
1. GENERALITI
1.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
(1) Partea III– Msuri de protecie împotriva zgomotului la cldiri de locuit, social-culturale
i tehnico-administrative, indicativ C 125/3-2013 a Normativului privind acustica în construcii
i zone urbane, indicativ C 125-2013, se refer la msurile de protecie împotriva zgomotului ce
trebuie respectate la proiectarea cldirilor civile, i/sau la schimbarea destinaiei unor spaii din
cadrul acestora, inând seama de activitile ce se desfoar în interiorul lor, în scopul
respectrii cerinei de protecie împotriva zgomotului.
1.2.1. În sensul prezentului normativ, cldirile civile se clasific dup destinaie, astfel:
5
187
1.2.3. Pentru fiecare dintre tipurile de cldiri menionate la pct.1.2.1., în lucrare se vor
aborda:
a) modul de compartimentare a cldirilor;
b) modul de distribuie i amplasare a spaiilor (unitilor funcionale) în interior, în
funcie de sursele de zgomot i vibraii interioare sau exterioare;
c) limitele admisibile corespunztoare diferitelor funciuni ale spaiilor din aceste
cldiri;
d) indicii de izolare acustic la zgomot aerian i de impact pentru elementele ce
delimiteaz diferitele spaii;
e) soluiile tehnice de principiu pentru asigurarea proteciei împotriva zgomotului i
vibraiilor, precum i a confortului acustic.
6
188
1.4. TERMINOLOGIE
(1) Simbolurile i unitile de msur ale mrimilor utilizate sunt conforme cu definiiile
din STAS 1957/1,3 „Acustic. Terminologie”.
(2) În contextul prezentei pri a normativului se mai utilizeaz i urmtorii termeni:
- unitate funcional;
- nivel de zgomot;
- izolare acustic la zgomot aerian;
- izolare acustic la zgomot de impact;
- absorbie acustic (fonoabsorbie);
- reverberaie.
Termenii de mai sus sunt definii în Partea I a normativului, indicativ C125/1 la
subcapitolul 1.2 – Terminologie.
7
189
2. CLDIRI DE LOCUIT
(2) În cazurile în care zgomotul de fond, provenit de la alte surse decât agregatele din
spaiile comerciale, din centralele de instalaii sau din alte dotri ale cldirii, este mai mic de
30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare
unitii funcionale, trebuie s nu depeasc cu mai mult de 5 uniti nivelul zgomotului de fond.
(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din locuinele individuale
sau colective sunt prezentai în tabelele 1. i 2.
Tabelul 1
Elemente despritoare de construcie între: Nivelul de
Unitatea zgomot
Valorile minime
perturbator
Nr. funcional /
estimat (nivel de ale indicelui
crt. Nivel de zgomot zgomot indexat) R’w
Spaiile alturate
permis dB(A), L10 dB
conform dB(A)
STAS 6156
1 încpere de celelalte încperi din apartament – 35 (rec.)
2 locuit dintr-un încperi din apartamentele adiacente 80 51
3 apartament coridoare, holuri comune, casa scrii,
[35 dB(A)] 80 51
spaii similare
4 spltorii, spaii depozitare 85 56
5 staii de hidrofor, centrale i puncte
90 61
termice situate sub apartament
6 baie celelalte încperi din apartament – 35 (rec.)
7 [35 dB(A)] încperi din apartamentele adiacente 80 51
8 coridoare, holuri comune, casa scrii,
80 51
spaii similare
Tabelul 2
Elemente despritoare de construcie între: Valorile
Nr. maxime ale
crt. Spaiile alturate aezate deasupra unitii indicelui
Unitatea funcional
funcionale L’n,w, dB
1 orice încpere încperi din apartamente adiacente 62
2 dintr-un apartament coridoare, holuri comune, casa scrii i
58
alte spaii similare
3 usctorii, spltorii, spaii depozitare 62
4 sli de cinematograf, teatru i altele
nu se admit
similare
8
190
(1) Locuinele noi se vor amplasa astfel încât valoarea maxim a nivelului de zgomot
perturbator exterior (la 2,00 m de faada cldirii) s fie de 50 dB(A).
(2) În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, pentru locuinele noi
amplasate în zone rezideniale existente, se vor lua msuri corespunztoare de izolare fonic la
receptor, pe calea de propagare i/sau la surs, în vederea asigurrii valorilor admisibile
prevzute în cele 4 pri ale normativului C 125-2013.
(3) Pentru locuinele existente se vor respecta valorile admisibile prevzute în Partea IV,
indicativ C 125/4-2013.
(4) În cazul a dou sau mai multe zone i dotri funcionale adiacente, care au valori
diferite ale nivelului de zgomot, ca limit admisibil pe linia de separaie între aceste zone, se va
lua în consideraie valoarea admisibil cea mai mic.
(5) Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situaiile
de trafic sau de amplasare a cldirilor, trebuie luate msuri în privina organizrii interioare a
unitilor funcionale:
a) Amplasarea camerelor mai puin sensibile la zgomot ctre faadele expuse
(buctrii, holuri).
NOT: Când nu este posibil orientarea camerelor sensibile ctre partea “calm”,este necesar
prevederea unor sisteme de climatizare, care s elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.
(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile civile menionate, împotriva
zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente de
construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput, încât
s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.
(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w i de impact L'nw,
adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform
prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1.
(perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.
2.2. HOTELURI
(1) Prezentul normativ se aplic la spaiile funcionale din urmtoarele tipuri de structuri
de primire hoteliere, încadrate în categoriile de clasificare specifice:
a) Hoteluri de 5, 4, 3, 2 i 1 stele;
a) Hoteluri - apartament de 5, 4, 3 i 2 stele.
(2) Pentru tipurile de structuri de primire, în afara celor dou tipuri tratate în acest
normativ, aceast reglementare tehnic are caracter informativ.
(3) Principalele spaii funcionale ale hotelurilor sunt:
a) Spaii de cazare, ce cuprind:
9
191
10
192
* In cazurile în care zgomotul de fond (în absena surselor de zgomot exterioare) este mai mic de
30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitii
funcionale, trebuie s nu dep easc cu mai mult de 5 uniti nivelul zgomotului de fond.
(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii
concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din hoteluri i a agregatelor ce
funcioneaz în interiorul încperilor (sau activitilor specifice), sunt cele din tabelul 4.
Tabelul 4
Limita admisibil a zgomotului
Nr.
Unitatea funcional interior, exprimat în:
crt.
dB(A) nr.de ordine a curbei Cz
1 Camere i/sau apartamente* 35 30
Spaii de alimentaie public, inclusiv restauran-
2 75 70
te fr orchestr
3 Restaurante cu orchestr 90 85
4 Spaii comer i servicii 50 45
5 Sli multifuncionale 35 30
6 Spaii pentru practicarea de activiti sportive 70 65
* In cazurile în care zgomotul de fond (în absena surselor de zgomot exterioare) este mai mic de
30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii concomitente a surselor exterioare unitii
funcionale din hoteluri i a agregatelor ce funcioneaz în interiorul încperilor, trebuie s nu dep easc
cu mai mult de 5 uniti nivelul zgomotului de fond.
(3) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaii
tehnice aferente hotelurilor sunt cele din tabelul 5.
Tabelul 5
Limita admisibil a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcional exprimat în:
crt.
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule 70 65
cu putere d 600 KVA
2 Grup electrogen cu putere d 125 KVA 105 100
3 Puncte termice cu mai puin de 5 pompe în 87 82
funciune
(Pelm d 20 KW,
n=1000 ... 1500 rot/min,
H d 20 m col. H2O,
Q d 350 m/h)
4 Staii de hidrofor cu mai puin de 5 pompe în 87 82
funciune
(Pelm d 20 KW,
n = 3000 rot/min,
H d 70 m col. H2O,
Q d 50 m/h)
5 Centrale de ventilaie cu mai puin de 87 82
5 ventilatoare
(Q d10000 m3/h,
pst d 100 mm col. H2O)
11
193
(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din hoteluri sunt prezentai
în tabelele 6 i 7.
Tabelul 6
Elemente despritoare de Nivelul de zgomot Valorile
construcii între: perturbator estimat minime ale
Nr.
Unitatea funcional / (nivel de zgomot indicelui
Crt.
Nivel de zgomot permis Spaiile alturate indexat), L10 R’w
dB (A) dB(A) dB
camere de cazare
1 80 51
adiacente
coridoare, holuri comune,
2 casa scrii i alte spaii 80 51
similare
usctorii, spltorii, spaii
Camere de cazare spaii
3 de depozitare, centrale de > 90
[35 dB(A)] intermediare
instalaii
spaii
4 garaje, spaii comerciale > 90
intermediare
restaurante i altele spaii
5 > 90
similare intermediare
sli de întruniri, spaii
6 > 90
conferine, cinematografe intermediare
Tabelul 7
Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale
Nr.
Spaiile alturate aezate deasupra indicelui L’n,w
crt. Unitatea funcional
unitii funcionale dB
1 încperi adiacente suprapuse 59
coridoare,holuri comune, casa scrii
2 55
i alte spaii similare
usctorii, spltorii, spaii de
3 camere de cazare nu se admit
depozitare, centrale de instalaii
4 garaje, spaii comerciale nu se admit
5 restaurante i altele similare nu se admit
sli de întruniri, conferine,
6 nu se admit
cinematografe
(1) Hotelurile se vor amplasa astfel încât valoarea maxim a nivelului de zgomot
exterior (la 2.00 m de faada cldirii) s fie de 50 dB(A).
NOT: În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, se vor asigura prin proiect msuri
de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs.
12
194
(2) Unitile funcionale de cazare din cldirile hoteliere trebuie proiectate i executate
astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatori (turiti, personal hotelier) s fie meninut
la un nivel ce nu poate afecta funcionalitatea spaiilor i nici sntatea oamenilor.
(3) Se va stabili o protecie adecvat atât împotriva zgomotului aerian cât i a celui de
impact în funcie de natura surselor poluante exterioare hotelului: diferite mijloace de transport
(rutier, aerian etc.), industrii, activiti urbane etc.
(4) Se va realiza o protecie a unitilor funcionale de cazare i împotriva zgomotului
aerian i/sau de impact provenit din surse poluante amplasate în interiorul cldirii hoteliere în
spaii destinate altor funciuni decât cele de cazare.
(5) Pentru realizarea confortului acustic, în cazurile în care nu se pot modifica situaiile
de trafic sau de amplasare a cldirilor, trebuie luate msuri în privina organizrii interioare a
unitilor funcionale:
a) Amplasarea camerelor mai puin sensibile la zgomot (buctrii, holuri) ctre
faadele expuse.
NOT: Când nu este posibil orientarea camerelor sensibile ctre partea “calm”, este necesar
prevederea unor sisteme de climatizare, care s elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.
(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din hoteluri, împotriva zgomotului aerian i
de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente de construcie (perei, planee,
elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput, încât s se realizeze ansamblul
cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.
(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w i de impact L'n,w,
adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform
prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1.
(perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.
13
195
(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii
concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie
i a agregatelor (sau activitilor specifice) din interiorul încperilor, sunt cele din tabelul 9.
Tabelul 9
Limita admisibil a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcional exprimat în:
crt.
dB(A) nr.de ordine al curbei Cz
1 Ateliere de producie 85 80
2 Staie hidrofor 87 82
3 Central termic 87 82
4 Post transformare 60 55
5 Ateliere 85 80
6 Sal de sport 85 80
7 Bazin de înot 85 80
8 Buctrie 70 65
9 Spltorie 70 65
14
196
(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din cldirile pentru
învmânt i educaie sunt prezentai în tabelele 10 i 11.
Tabelul 10
Elemente despritoare de
construcii între: Nivelul de zgomot Valorile
perturbator estimat minime ale
Nr.
Unitatea funcional / (nivel de zgomot indicelui
Crt.
Nivel de zgomot permis Spaiile alturate indexat), L10 R’w
dB (A) dB(A) dB
1 sli de clas sli de clas adiacente 85 56
2 [35 dB(A)] sli de festiviti 90 61
65/sau spatii
3 sli de sport 100
intermediare
4 sli de muzic sli de muzic 90 61
[35 dB(A)] 65/sau spatii
5 sli de sport 100
intermediare
biblioteci sli de clas
6 85 56
[35 dB(A)] adiacente
7 sli de muzic 90 61
65 / sau spaii
8 sli de sport 100
intermediare
9 dormitoare dormitoare adiacente 80 56
10 [30 dB(A)] sli de grup 85 61
11 cabinete consultaii 80 56
sli de sport 65 / sau spaii
12 100
intermediare
sli de grup
13 sli de grup 85 61
[35 dB(A)]
Tabelul 11
Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale
Nr.
Spaiile alturate aezate deasupra indicelui L’n,w
crt. Unitatea funcional
unitii funcionale dB
1 sli de clas, cancelarii sli de clas 65
2 sli de festiviti 58
3 sli de sport 50
4 sli de muzic sli de muzic 58
5 sli de sport 50
6 biblioteci sli de clas 58
7 sli de muzic 58
8 sli de sport 50
9 dormitoare dormitoare 65
10 sli de grup 58
11 sli de sport 50
12 sli de grup sli de grup 58
15
197
(3) În cazul slilor de educaie fizic i sport, al bazinelor de înot, al slilor de clas i al
slilor de mese se recomand aplicarea de tratamente fonoabsorbante (rezultate dintr-un studiu
acustic efectuat în vederea combaterii reverberaiei excesive).
(1) Amplasarea cldirilor pentru învmânt i educaie se va face în aa fel încât
valoarea maxim a nivelului de zgomot exterior (la 2.00 m de faada cldirii) s fie de 50 dB(A).
NOT: În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, se vor asigura prin proiect msuri
de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs.
Valoarea maxim a nivelului de zgomot la limita incintei în care sunt amplasate
cldirile pentru învmânt i educaie este de 75 dB(A).
(2) Amplasarea spaiilor cu nivel de zgomot ridicat în incinta cldirilor pentru
învmânt i educaie trebuie fcut astfel încât nivelul de zgomot echivalent interior datorat
unor surse de zgomot exterioare unitilor funcionale s nu depeasc valorile din tabelul 8.
(3) Atelierele colare nou proiectate trebuie amplasate în cldiri independente.
(4) Atelierele de producie existente pot rmâne în continuare în cldirea colii numai
dac se vor adopta urmtoarele msuri necesare pentru asigurarea unui nivel de zgomot
echivalent interior d 85 dB(A) i pentru realizarea izolrii fonice corespunztoare fa de spaiile
adiacente:
a) dotarea atelierelor cu utilaje având nivelul de zgomot d 75 dB(A); numrul lor
trebuie stabilit în aa fel încât s se asigure realizarea unui nivel global L10 d 80 dB(A);
b) amplasarea i montarea utilajelor pe elemente amortizoare astfel încât s nu produc
vibraii i zgomot structural;
c) efectuarea unor compartimentri între grupe de utilaje, prin ecrane mobile i/sau
tratamente fonoabsorbante;
d) realizarea unor elemente de construcie delimitatoare cu indici de izolare la zgomot
aerian R'w t 56, inclusiv pentru spaiile de acces în ateliere;
e) amplasarea atelierelor numai la parter (sau subsol) sau peste alte tipuri de uniti
funcionale decât sli de clas sau cancelarii i biblioteci.
16
198
(5) Amplasarea slilor de sport în coli trebuie fcut, de câte ori este posibil, astfel
încât în spaiile adiacente orizontale, precum i în cele de deasupra sau de dedesubt s nu fie
dispuse sli de clas.
(6) Când acest lucru nu se poate realiza, între slile de clas, cancelarii, bibliotec i
slile de sport trebuie adoptate elemente despritoare care s aib R'w= 61 dB, împreun cu
msuri de reducere a transmiterii zgomotului structural.
(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile pentru învmânt i educaie,
împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente
de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput,
încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.
(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w i de impact L'nw,
adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform
prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1.
(perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.
17
199
(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaii
tehnice aferente cldirilor pentru activiti sanitare sunt cele din tabelul 14.
Tabelul 14
Limita admisibil a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcional exprimat în:
crt.
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule 70 65
cu putere d 600 KVA
2 Grup electrogen cu putere d 125 KVA 105 100
3 Puncte termice cu mai puin de 5 pompe în 87 82
funciune
(Pelm d 20 KW,
n=1000 ... 1500 rot/min,
H d 20 m col. H2O,
Q d 350 m/h)
4 Staii de hidrofor cu mai puin de 5 pompe în 87 82
funciune
(Pelm d 20 KW,
n = 3000 rot/min,
H d 70 m col. H2O,
Q d 50 m/h)
5 Centrale de ventilaie cu mai puin de 87 82
5 ventilatoare
(Q d10000 m3/h,
pst d 100 mm col. H2O)
6 Camere cu mai puin de 5 agregate frigorifice 80 75
7 Camere cu mai puin de 5 centrifuge de 80 75
sterilizare
8 Spltorii, usctorii, clctorii dotate cu maini
de splat, usctoare, calandre electrice, gene-
ratoare de abur i electrocompresoare 85 80
9 Buctrii 85 80
(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din cldirile pentru activiti
sanitare sunt prezentai în tabelele 15 i 16.
18
200
Tabelul 15
Elemente despritoare de Nivelul de zgomot Valorile
construcii între: perturbator estimat minime ale
Nr.
Unitatea funcional / (nivel de zgomot indicelui
Crt.
Nivel de zgomot permis Spaiile alturate indexat), L10 R’w
dB (A) dB(A) dB
1 Saloane cu 1-2 paturi Saloane adiacente 80 56
2 [30 dB(A)] Sli tratamente 85 59
Coridoare, birouri de
3 75 51
administraie
4 Alte funciuni spaii intermediare
5 Saloane cu peste 3 paturi Saloane adiacente 80 51
6 i saloane de terapie Cabinete de consultaii 80 51
7 intensiv Sli tratamente 85 56
[35 dB(A)] Sli de operaie i anexe
8 85 56
ale acestora
Coridoare, birouri de
9 75 46
administraie
Amfiteatre, sli de
10 90 61
conferine
12 Alte funciuni spaii intermediare
Sli de operaie i Sli de operaie i anexe
13 85 56
anexe ale acestora ale acestora, adiacente
14 [35 dB(A)] Saloane adiacente 80 51
15 Cabinete de consultaii 80 51
Coridoare, birouri de
16 75 46
administraie
Amfiteatre, sli de
17 90 61
conferine
18 Alte funciuni spaii intermediare
19 Cabinete de consultaie Saloane adiacente 80 51
20 [35 dB(A)] Sli tratamente 85 56
21 Cabinete de stomatologie 85 56
Coridoare, birouri de
22 75 46
administraie
Amfiteatre, sli de
23 90 61
conferinta
24 Alte funciuni spaii intermediare
Laboratoare Saloane cu 1-2 paturi 80 51
25
[35 dB(A)] Coridoare 75 46
19
201
Tabelul 16
Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale
Nr.
Spaiile alturate aezate deasupra indicelui L’n,w
crt. Unitatea funcional
unitii funcionale dB
1 Saloane cu 1-2 paturi Saloane adiacente 65
2 Coridoare, birouri de administraie 58
3 Alte spaii nu se admit
4 Saloane cu peste 3 paturi i Saloane adiacente 65
5 saloane de terapie intensiv Cabinete de consultaii 62
6 Cabinete de stomatologie 62
7 Sli de operaie i anexe ale acestora 62
8 Coridoare, birouri de administraie 58
9 Amfiteatre, sli de conferine 58
10 Alte spaii nu se admit
12 Sli de operaie i Saloane adiacente 65
13 anexe ale acestora Cabinete de consultaii 62
14 Cabinete de stomatologie 62
15 Coridoare, birouri de administraie 58
16 Amfiteatre, sli de conferine 58
17 Alte spaii nu se admit
18 Cabinete de consultaie Saloane adiacente 65
19 Cabinete de stomatologie 62
20 Coridoare, birouri de administraie 58
21 Amfiteatre, sli de conferine 58
22 Alte spaii nu se admit
(1) Amplasarea unei cldiri pentru activiti sanitare trebuie fcut astfel încât nivelul
de zgomot echivalent la limita incintei s nu depeasc 45 dB(A). În interiorul incintei în care
se afl cldirea/cldirile pentru activiti sanitare se recomand crearea unor spaii verzi, zone de
odihn etc., în care nivelul de zgomot s fie de asemenea mai mic sau cel mult egal cu 45 dB(A).
(5) Saloanele de terapie intensiv trebuie organizate astfel încât zgomotul produs la
funcionarea aparatelor necesare unui bolnav s nu-i deranjeze pe ceilali pacieni; de exemplu,
20
202
se recomand utilizarea unor paravane mobile opace, realizate din materiale fonoabsorbante, cu
o suprafa uor de splat i sterilizat, amplasate între paturi.
(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile pentru activiti sanitare,
împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente
de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput,
încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.
(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w i de impact L'n,w,
adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform
prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1.
(perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.
21
203
(1) Msurile pentru izolarea fonic a centralelor tehnice din spitale se vor lua cu
respectarea prevederilor din Prii II, indicativ C 125/2-2013, dup cum urmeaz:
a) pentru centralele de ventilare i condiionare a aerului, conform cap.4.1. "Instalaii
de ventilare i condiionare a aerului (VCA);
b) pentru instalaiile sanitare, conform cap.4.2 "Instalaii sanitare";
c) pentru posturile de transformatoare electrice de reea, conform cap.4.4 "Instalaii
electrice";
d) pentru ascensoare, conform cap.4.5. "Echipamente înglobate".
Tabelul 17
Limita admisibil a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcional exprimat în:
crt.
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Cabinete individuale de lucru 30 25
2 Sli de lectur (comune/ specializate) 35 30
3 Încperi pentru eliberarea crilor 45 40
4 Sala cataloagelor, expoziii 45 40
5 Sal de conferine 35 30
6 Sal de spectacole 30 25
7 Sal de repetiii 30 25
8 Sal de jocuri 50 45
9 Sal de gimnastic (dans) 45 40
10 Sal de ah 30 25
11 Cercuri pentru diverse activiti 45 40
12 Discotec 55 50
13 Bar, restaurant 50 45
14 Birouri 45 40
15 Foyere, holuri 55 50
16 Depozite 70 65
17 Anexe tehnico-gospodreti 70 65
(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii
concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru activiti culturale i
22
204
de divertisment i a agregatelor (sau activitilor specifice) din interiorul încperilor, sunt cele
din tabelul 18.
Tabelul 18
Limita admisibil a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcional exprimat în:
crt.
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Cabinete individuale de lucru 35 30
2 Sli de lectur (comune/ specializate) 40 35
3 Încperi pentru eliberarea crilor 65 60
4 Sala cataloagelor, expoziii 65 60
5 Sal de conferine 85 80
6 Sal de spectacole 90 85
7 Sal de repetiii 90 85
8 Sal de jocuri 90 85
9 Sal de gimnastic (dans) 85 80
10 Sal de ah 45 40
11 Cercuri pentru diverse activiti 55 50
12 Discotec 90 85
13 Bar, restaurant (fr orchestr) 75 70
14 Restaurant (cu orchestr) 90 85
15 Birouri 55 50
16 Foyere 65 60
17 Depozite 70 65
Anexe tehnico-gospodreti, ateliere de
18 85 80
întreinere
(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din cldirile pentru activiti
culturale i de divertisment sunt prezentai în tabelele 19 i 20.
Tabelul 19
Nivelul de zgomot Valorile
Elemente despritoare de construcii între:
perturbator estimat minime ale
Nr.
Unitatea funcional / (nivel de zgomot indicelui
Crt.
Nivel de zgomot Spaiile alturate indexat), L10 R’w
permis dB (A) dB(A) dB
0 1 2 3 4
1 sli de lectur similare 60 41
[35 dB(A)] încperi pentru eliberarea
2 crilor, sala cataloagelor, 70 46
expoziii
3 sal de conferine 90 61
4 birouri 80 51
5 foyere 80 51
6 depozite 100 spaii intermediare
23
205
0 1 2 3 4
7 cabinete individuale similare 60 41
8 de lucru sli de lectur 60 41
[30 dB(A)] încperi pentru eliberarea
9 crilor, sala 70 46
cataloagelor, expoziii
65/ sau spaii
10 sal de conferine 90
intermediare
11 birouri 80 56
12 foyere 80 56
13 depozite 100 spaii intermediare
14 încperi pt. similare 70 41
15 eliberarea crilor, sli de lectur 60 41
16 sala cataloagelor, sal de conferine 90 51
17 expoziii [45 dB(A)] birouri 80 41
18 foyere 80 41
19 depozite 100 61
20 sala de birouri 80 51
21 conferine foyere 80 51
22 [40 dB(A)] depozite 100 56
23 sal de spectacole similare 100 spaii intermediare
24 [30 dB(A)] sal de gimnastic 100 spaii intermediare
25 sal de repetiii 100 spaii intermediare
26 sal de ah 75 51
27 birouri 80 56
28 foyere, holuri 80 56
29 depozite, ateliere 100 spaii intermediare
30 sal de gimnastic sal de spectacole 100 61
31 [45 dB(A)] sal de repetiii 100 61
32 sal de ah 75 41
33 birouri 80 41
34 foyere, holuri 80 41
35 depozite, ateliere 100 61
36 sal de repetiii sal de spectacole 100 spaii intermediare
37 [30 dB(A)] sal de gimnastic 100 spaii intermediare
38 sal de ah 75 51
39 birouri 80 56
40 foyere, holuri 80 56
41 depozite, ateliere 100 spaii intermediare
42 sal de ah sal de spectacole 100 spaii intermediare
43 [30 dB(A)] sal de repetiii 100 spaii intermediare
44 sal de gimnastic 100 spaii intermediare
45 birouri 80 56
46 foyere, holuri 80 56
47 depozite, ateliere 100 spaii intermediare
24
206
0 1 2 3 4
48 birouri sal de spectacole 100 61
49 [45 dB(A)] sal de repetiii 100 61
50 sal de gimnastic 100 61
51 sal de ah 75 41
52 foyere, holuri 80 41
53 depozite, ateliere 100 61
discotec bar, restaurant (fr
54 85 41
[55 dB(A)] orchestr)
55 restaurant (cu orchestr) 100 51
56 birouri 80 41
57 foyere 80 41
Tabelul 20
Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale
Nr.
Spaiile alturate aezate deasupra indicelui L’n,w
crt. Unitatea funcional
unitii funcionale dB
0 1 2 3
1 sli de lectur similare 62
2 cabinete individuale 62
încperi pentru eliberarea crilor,
3 62
sala cataloagelor, expoziii
4 sal de conferine nu se admit
5 birouri 58
6 foyere 58
7 depozite nu se admit
8 cabinete individuale de similare 62
9 lucru sli de lectur 60
încperi pentru eliberarea crilor,
10 60
sala cataloagelor, expoziii
11 sala de conferine nu se admit
12 birouri 58
13 foyere 58
14 depozite nu se admit
15 încperi pentru similare 65
16 eliberarea crilor, sala sli de lectur comune 65
17 cataloagelor, expoziii sala de conferine 58
18 birouri 65
19 foyere 65
20 depozite 65
21 sala de conferine birouri 58
22 depozite nu se admit
23 sal de spectacole sal de gimnastic, sal de repetiii nu se admit
24 birouri 58
25 depozite, ateliere nu se admit
25
207
0 1 2 3
26 sal de gimnastic sal de spectacole, sal de repetiii nu se admit
27 sal de ah 65
28 birouri 65
29 foyere, holuri 65
30 depozite, ateliere 65
31 sal de repetiii sal de spectacole,sal de gimnastic nu se admit
32 sal de ah 62
33 birouri 58
34 foyere, holuri 58
35 depozite, ateliere nu se admit
36 sal de ah sal de spectacole,sal de gimnastic nu se admit
37 sal de repetiii nu se admit
38 birouri 62
39 foyere, holuri 58
40 depozite, ateliere nu se admit
41 birouri sal de spectacole 62
42 sal de gimnastic 58
43 sal de repetiii 58
44 sal de ah 58
45 foyere, holuri 65
46 discotec sal jocuri 65
47 bar, restaurant (fr orchestr) 62
48 restaurant (cu orchestr) 58
(1) Durata de reverberaie specific unitilor funcionale din cldirile pentru activiti
culturale i de divertisment variaz în funcie de volumul încperii i de tipul acesteia.
(2) Valorile admisibile ale duratei de reverberaie* se limiteaz superior conform
tabelului 21.
* în condiiile curente de funcionare.
Tabelul 21
Nr. Crt. Unitatea funcional Durat reverberaie (sec.)
1 Sli de lectur 1,2
2 Sal de conferine (cu V 3000 mc) 1,1 ... 1,3
3 Sal de spectacole (cu V 3000 mc) 1,1 ... 1,3
4 Sal de repetiii (cu V 3000 mc) 1,1 ... 1,3
5 Sal de gimnastic (dans) 1,5
6 Discotec 1 ... 1,2
7 Restaurant (cu orchestr) 1... 1,2
(3) În cazul tuturor slilor de mai sus, pentru realizarea duratei de reverberaie din
tabelul 21, se recomand aplicarea de tratamente fonoabsorbante.
26
208
(1) Cldirile pentru activiti culturale i de divertisment se vor amplasa astfel încât
valoarea maxim a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faada cldirii) s fie
de 60 dB(A).
NOT: În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, se vor asigura prin proiect msuri
de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs.
(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile pentru activiti culturale i de
divertisment, împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur
cu elemente de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel
conceput, încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.
(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w i de impact L'nw,
adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform
prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1.
(perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.
27
209
(7) Depozitele i încperile pentru eliberarea crilor vor fi dotate cu utilaje (de ex.
benzi transportoare, lifturi "mont-charge" etc.) caracterizate prin niveluri de zgomot (înregistrate
la 1 m de surs) d 70 dB(A).
28
210
Tabelul 22
Limita admisibil a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcional exprimat în:
crt.
dB(A) nr.de ordine al curbei Cz
1 Birouri de administraie 40 35
2 Cabinete pentru consultaii medicale 35 30
3 Sal de gimnastic sau sport*) 50 45
4 Bazinele de înot i srituri *) 50 45
5 Sal de tragere aferent poligoanelor de tir 50 45
*) Unitile funcionale respective pot fi cu/sau fr tribune pentru spectatori i sunt destinate atât
concursurilor cât i antrenamentelor.
Tabelul 23
Limita admisibil a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcional exprimat în:
crt.
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
0 1 2 3
1 Staie hidrofor 87 82
2 Central termic 87 82
3 Post transformare 60 55
Sal de gimnastic sau sport (fr 85 80
5
spectatori)
6 Sal de gimnastic sau sport (cu spectatori) 100 95
7 Bazin de înot i srituri 85 80
8 Bazin de înot i srituri (antrenament) 87 82
Bazin de înot i srituri (manifestri cu
9 95 90
public)
Sal de tragere aferent poligoanelor de tir
10 - tir redus pentru arm i pistol 105* 100*
- arm militar 125* 120*
* Valori corespunztoare tragerii.
29
211
(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din cldirile pentru activiti
sportive sunt prezentai în tabelele 24 i 25.
Tabelul 24
Elemente despritoare de construcii între: Nivel de zgomot Valorile
perturbator minime ale
Nr. Unitatea funcional /
estimat indicelui
Crt. Nivel de zgomot Spaiile alturate
Lech R’w,
permis, dB(A)
dB(A) dB
0 1 2 3 4
1 Birouri de adminis- Similare 75 41
traie Cabinete pentru consultaii
2 80 46
[40 dB(A)] medicale
Sal de gimnastic sau sport
3 (fr tribune pentru 85 51
spectatori)
Sal de gimnastic sau sport spaii
4 100
(cu tribune pentru spectatori) intermediare
Bazin de înot i srituri
5 87 56
(antrenament)
Bazin de înot i srituri
6 95 61
(manifestri cu public)
Sal de tragere aferent spaii
7 105 ... 125
poligoanelor de tir intermediare
Cabinete pentru Sal de gimnastic sau sport
8 85 56
consultaii medicale (fr tribune pentru spectatori)
[35 dB(A)] Sal de gimnastic sau sport spaii
9 100
(cu tribune pentru spectatori) intermediare
Bazin de înot i srituri
10 87 61
(antrenament)
Bazin de înot i srituri 65/sau spaii
11 95
(manifestri cu public) intermediare
Sal de tragere aferent spaii
12 105 ... 125
poligoanelor de tir intermediare
Sal de gimnastic Sal de gimnastic sau sport
13 sau sport (fr tribune pentru 85 41
[50 dB(A)] spectatori)
Sal de gimnastic sau sport
14 100 56
(cu tribune pentru spectatori)
Bazin de înot i srituri
15 87 46
(antrenament)
Bazin de înot i srituri
16 95 51
(manifestri cu public)
Sal de tragere aferent spaii
17 105 ... 125
poligoanelor de tir intermediare
30
212
0 1 2 3 4
Bazinele de înot i Sal de gimnastic sau sport
18 srituri (fr tribune pentru 85 41
[50 dB(A)] spectatori)
Sal de gimnastic sau sport
19 100 56
(cu tribune pentru spectatori)
Bazin de înot i srituri
20 87 46
(antrenament)
Bazin de înot i srituri
21 95 51
(manifestri cu public)
Sal de tragere aferent spaii
22 105 ... 125
poligoanelor de tir intermediare
Tabelul 25
Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale
Nr.
Spaiile alturate aezate deasupra indicelui L’n,w
crt. Unitatea funcional
unitii funcionale dB
Birouri de administraie Cabinete pentru consultaii
1 60
medicale
2 Sal de gimnastic sau sport nu se admit
3 Bazinele de înot i srituri nu se admit
4 Cabinete pentru consultaii Birouri de administraie 57
5 medicale Sal de gimnastic sau sport nu se admit
6 Bazinele de înot i srituri nu se admit
7 Sal de gimnastic sau Birouri de administraie 65
sport Cabinete pentru consultaii
8 65
medicale
9 Bazinele de înot i srituri nu se admit
10 Bazinele de înot i srituri Birouri de administraie 65
Cabinete pentru consultaii
11 65
medicale
12 Sal de gimnastic sau sport nu se admit
(1) Durata de reverberaie specific unitilor funcionale din cldirile pentru activiti
sportive variaz în funcie de volumul încperii i de tipul acesteia.
(2) Valorile admisibile ale duratei de reverberaie* se limiteaz superior conform
tabelului 26.
* în condiiile curente de funcionare.
Tabelul 26
Nr. Crt. Unitatea funcional Durat reverberaie (sec.)
1 Sal de gimnastic sau sport (fr spectatori) 1,4
2 Bazin de înot i srituri (fr spectatori) 1,2
3 Sal de tragere aferent poligoanelor de tir 0,8
(3) În cazul slilor de gimnastic sau sport i al bazinelor de înot se recomand aplicarea
de tratamente fonoabsorbante.
31
213
(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile pentru activiti sportive,
împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente
de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput,
încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.
(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w i de impact L'nw,
adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform
prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1.
(perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.
32
214
4. CLDIRI ADMINISTRATIVE
4.1. CLDIRI PENTRU BIROURI (de exemplu: birouri cu activitate intelectual,
birouri de lucru cu publicul, bnci, tribunale, primrii, prefecturi)
(1) În cazul cldirilor pentru birouri, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot
echivalent interior, provenit din exteriorul unitilor funcionale, sunt cele din tabelul 27.
Tabelul 27
Limita admisibil a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcional exprimat în:
crt.
dB(A) nr.de ordine al curbei Cz
1 Birouri cu concentrare mare a ateniei 35 30
Birouri cu activitate normal,
2 40 35
administraie
3 Birouri de lucru cu publicul 45 40
4 Sli de conferine/edine 35 30
(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii
concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru birouri i a agregatelor
ce funcioneaz în interiorul încperilor (calculatoare, echipamente de climatizare/ condiionare a
aerului etc), sunt cele din tabelul 28.
Tabelul 28
Limita admisibil a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcional exprimat în:
crt.
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Birouri cu concentrare mare a ateniei 40 35
Birouri cu activitate normal,
2 45 40
administraie
3 Birouri de lucru cu publicul 50 45
4 Sli de conferine/edine 45 40
(3) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaii
tehnice aferente cldirilor de birouri sunt cele din tabelul 29.
Tabelul 29
Limita admisibil a zgomotului
Nr.
Unitatea funcional interior, exprimat în:
crt.
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
0 1 2 3
1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule 70 63
cu putere d 600 KVA
2 Grup electrogen cu putere d 125 KVA 105 100
33
215
0 1 2 3
3 Puncte termice cu mai puin de 5 pompe în 87 82
funciune
(Pelm d 20 KW,
n=1000 ... 1500 rot/min,
H d 20 m col. H2O,
Q d 350 m/h)
4 Staii de hidrofor cu mai puin de 5 pompe în 87 82
funciune
(Pelm d 20 KW,
n = 3000 rot/min,
H d 70 m col. H2O,
Q d 50 m/h)
5 Centrale de ventilaie cu mai puin de 87 82
5 ventilatoare
(Q d10000 m3/h,
pst d 100 mm col. H2O)
(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din birouri sunt prezentai în
tabelele 30 i 31.
Tabelul 30
Elemente despritoare de construcie între: Nivelul de zgomot Valorile
Unitatea perturbator estimat minime
Nr.
(nivel de zgomot ale
crt. funcional / Nivel Spaiile alturate
de zgomot permis indexat), L10 indicelui
dB (A) dB(A) R’w, dB
0 1 2 3 4
1 Birouri cu încperi similare 70 46
2 concentrare mare birouri cu activitate normal 75 46
3 a ateniei birouri de lucru cu publicul 80 51
4 [35 dB(A)] coridoare, casa scrii, holuri comune i
80 51
altele similare
5 sli de conferine/edine 90 61
7 Birouri cu încperi similare 75 46
8 activitate normal birouri cu concentrare mare a ateniei 70 41
9 [40 dB(A)] birouri de lucru cu publicul 80 46
10 coridoare, casa scrii, holuri comune i
80 46
altele similare
11 sli de conferine/edine 90 56
13 Birouri de lucru cu încperi similare 80 41
14 publicul birouri cu concentrare mare a ateniei 70 41
15 [45 dB(A)] birouri cu activitate normal 75 41
16 coridoare, casa scrii, holuri comune i
80 41
altele similare
17 sli de conferine/edine 90 51
34
216
0 1 2 3 4
18 Sli de încperi similare 90 56
19 conferine/edine birouri cu concentrare mare a ateniei 70 41
20 [40 dB(A)] birouri cu activitate normal 75 41
21 birouri de lucru cu publicul 80 46
22 coridoare, casa scrii, holuri comune i
80 46
altele similare
Tabelul 31
Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime
Nr. ale indicelui
crt. Spaiile alturate aezate deasupra unitii
Unitatea funcional L’n,w, dB
funcionale
1 birouri cu concentrare încperi similare 65
2 mare a ateniei birouri cu activitate normal 62
3 birouri de lucru cu publicul 58
coridoare, casa scrii, holuri comune i
4 62
altele similare
5 sli de conferine/edine 58
6 birouri cu activitate încperi similare 62
7 normal birouri cu concentrare mare a ateniei 65
8 birouri de lucru cu publicul 62
coridoare, casa scrii, holuri comune i
9 62
altele similare
10 sli de conferine/edine 62
11 birouri de lucru cu încperi similare 62
12 publicul birouri cu concentrare mare a ateniei 68
13 birouri cu activitate normal 65
coridoare, casa scrii, holuri comune i
14 65
altele similare
15 sli de conferine/edine 62
16 sli de conferine/edine încperi similare 58
17 birouri cu concentrare mare a ateniei 62
18 birouri cu activitate normal 62
19 birouri de lucru cu publicul 58
coridoare, casa scrii, holuri comune i
20 nu se admit
altele similare
(1) Cldirile de birouri se vor amplasa astfel încât valoarea maxim a nivelului de
zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faada cldirii) s fie de 65 dB(A).
NOT: În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, se vor asigura prin proiect msuri
de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs.
(2) Amplasarea diverselor uniti funcionale în cldirile de birouri trebuie fcut astfel
încât, împreun cu alegerea soluiilor de elemente despritoare i cu msurile speciale de
35
217
protecie împotriva zgomotului s conduc la obinerea unui nivel de zgomot echivalent exterior
cldirii mai mic sau cel puin egal cu 65 dB(A).
(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w i de impact L'nw,
adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform
prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1.
(perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.
(3) Cldirile de birouri trebuie organizate astfel încât centralele termice s se afle, pe cât
posibil, grupate în exteriorul cldirii, cât mai departe de slile de conferine/edine.
(4) În cazul când sunt amplasate în cldire, centralele tehnice trebuie situate i izolate în
mod corespunztor, urmând ca spaiul de la parter s fie destinat holurilor, centralelor telefonice,
slilor de ateptare etc.
(6) Se recomand ca accesoriile din birouri (de exemplu: telefoane, calculatoare etc) s
fie aezate pe straturi suport cu rigiditate sczut (covoare de cauciuc, pâsl etc.).
(7) Msurile pentru izolarea fonic i antivibratil a centralelor tehnice din cldirile de
birouri se vor lua cu respectarea prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013.
(8) La proiectarea acustic a slilor de edine se vor adopta msurile necesare pentru
îndeplinirea prevederilor reglementrii tehnice pentru proiectarea de ansamblu a slilor de
audiie public în spiritul conceptului de performan.
36
218
(1) În cazul cldirilor pentru activiti comerciale, limitele admisibile pentru nivelul de
zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitilor funcionale, sunt cele din tabelul 32.
Tabelul 32
Limita admisibil a zgomotului
Nr. interior, exprimat în:
Unitatea funcional
crt. nr. de ordine al
dB(A)
curbei Cz
Uniti de desfacere cu amnuntul
1 Spaii pentru activitate de eviden operativ i anexe
sociale (birou ef unitate, vestiare, camere odihn etc) 45 40
2 Spaii de vânzare i anexe ale acestora, cu agregate
frigorifice (alimentar general, carne, mezeluri, brân-
zeturi, lactate etc) sau fr agregate frigorifice (pâine,
tutungerii, mercerii, florrii, cafea-dulciuri etc)* 60 55
Uniti de alimentaie public
3 Spaii pentru consumaie (restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri, cofetrii, patiserii etc), cu sau
fr agregate frigorifice* 50 45
Uniti de prestri servicii
4 Spaii de lucru cu publicul (cabinete medicale,
birouri de avocai sau notariate, sedii firme etc) 45 40
5 Spaii de producie (laboratoare panificaie, labora-
toare de tehnic dentar, spltorii-curtorii chimi-
ce, PTT, croitorii, cizmrii, reparaii televizoare etc) 50 45
i spaii de primire/desfacere din unitile de prestri
servicii
* În cazul spaiilor dotate cu agregate frigorifice, se vor adopta msuri suplimentare de protecie
împotriva zgomotului fa de spaiile fr agregate, precum i msurile speciale prevzute la pct..5.1.4,
alin. (3) ... (6).
(2) Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat aciunii
concomitente a surselor exterioare unitii funcionale din cldirile pentru activiti comerciale i
a agregatelor ce funcioneaz în interiorul încperilor sunt cele din tabelul 33.
37
219
Tabelul 33
Limita admisibil a zgomo-
Nr. tului interior, exprimat în:
Unitatea funcional
crt. nr. de ordine al
dB(A)
curbei Cz
1 Spaii pentru primirea/distribuirea mrfurilor i depozi-
tarea temporar a ambalajelor din unitile de desfa-
cere cu amnuntul 75* -
2 Spaii pentru desfurarea procesului tehnologic din
unitile de alimentaie public 80 75
3 Spaii de vânzare i anexe ale acestora 75 70
4 Spaii pentru consumaie (restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri, cofetrii, patiserii etc) 75 70
5 Centrale tehnice fr compresoare (spaii frigorifice,
centrale ventilare) 85 80
6 Centrale tehnice cu compresoare 87 82
7 Restaurante cu muzic, discoteci, sli de jocuri 90 85
8 Spaii tehnologice ale unitilor de spltorii/curtorii
chimice: - fr compresoare 80 75
- cu compresoare 87 82
9 Ateliere: - ce produc zgomot de impact (cizmrii,
reparaii mobil) 87 82
- ce nu produc zgomot de impact (croitorii,
reparaii televizoare) 75 70
10 Spaii pentru ascensor: - camera troliului 87 82
* Valoarea instantanee a nivelului de zgomot în perioadele de primire/distribuire i manipulare a
mrfurilor sau ambalajelor.
(1) Parametrii de izolare acustic între unitile funcionale din cldirile pentru activiti
comerciale sunt prezentai în tabelele 34 i 35.
Tabelul 34
Elemente despritoare de Nivelul de zgomot Valorile
construcii între: perturbator estimat minime
Nr.
Unitatea funcional / (nivel de zgomot ale indi-
Crt.
Nivel de zgomot permis Spaiile alturate indexat), L10 celui R’w
dB (A) dB(A) dB
0 1 2 3 4
1 Uniti de desfacere cu Similare 75 41
amnuntul Spaii de vânzare i anexe ale
2 acestora
80 41
Spaii pentru activitate de
eviden operativ i anexe Spaii pentru consumaie
sociale (restaurante, cantine, fast-
3 food, braserii, baruri, cofe-
85 46
[45 dB(A)]
trii, patiserii etc)
Spaii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri
4 de avocai sau notariate, sedii
85 46
firme etc)
38
220
0 1 2 3 4
Spaii de producie
(laboratoare panificaie, labo-
ratoare de tehnic dentar,
spltorii-curtorii chimice,
5 PTT, croitorii, cizmrii, 100 61
reparaii televizoare etc) i
spaii de primire/ desfacere
din unitile de prestri
servicii
6 Spaii de vânzare i anexe Similare 80 41
ale acestora Spaii pentru consumaie
[60 dB(A)] (restaurante, cantine, fast-
7 food, braserii, baruri, cofe-
85 41
trii, patiserii etc)
Spaii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri
8 de avocai sau notariate, sedii
85 41
firme etc)
Spaii de producie
(laboratoare panificaie,
laboratoare de tehnic
dentar, spltorii-curtorii
9 chimice, PTT, croitorii, 100 46
cizmrii, reparaii televizoare
etc) i spaii de primire/
desfacere din unitile de
prestri servicii
10 Uniti de alimentaie Similare 85 41
public Spaii de lucru cu publicul
Spaii pentru consumaie (cabinete medicale, birouri
11 de avocai sau notariate, sedii
85 41
(restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri, firme etc)
cofetrii, patiserii etc) Spaii de producie
[50 dB(A)] (laboratoare panificaie,
laboratoare de tehnic
dentar, spltorii-curtorii
12 chimice, PTT, croitorii, 100 56
cizmrii, reparaii televizoare
etc) i spaii de primire/
desfacere din unitile de
prestri servicii
13 Uniti de prestri Similare 85 46
servicii Spaii de producie
Spaii de lucru cu publicul (laboratoare panificaie,
(cabinete medicale, birouri laboratoare de tehnic
de avocai sau notariate, dentar, spltorii-curtorii
14 sedii firme, etc) chimice, PTT, croitorii, 100 61
[45 dB(A)] cizmrii, reparaii televizoare
etc) i spaii de primire/
desfacere din unitile de
prestri servicii
39
221
0 1 2 3 4
Spaii de producie
(laboratoare panificaie,labo-
ratoare de tehnic dentar,
spltorii-curtorii chimice,
15 PTT, croitorii, cizmrii, repa- Similare 100 56
raii televizoare etc) i spaii
de primire/ desfacere din
unitile de prestri servicii
[50 dB(A)]
Tabelul 35
Elemente despritoare de construcie între: Valorile maxime ale
Nr.
Spaiile alturate aezate deasupra indicelui L’n,w
crt. Unitatea funcional
unitii funcionale dB
0 1 2 3
1 Uniti de desfacere cu Similare 65
2 amnuntul Spaii de vânzare i anexe ale acestora 58
Spaii pentru activitate de Spaii pentru consumaie (restaurante,
3 eviden operativ i anexe cantine, fast-food, braserii, baruri, 58
sociale cofetrii, patiserii etc)
Spaii de lucru cu publicul (cabinete
4 medicale, birouri de avocai sau 65
notariate, sedii firme etc)
Spaii de producie (laboratoare pani-
ficaie, laboratoare de tehnic dentar,
spltorii-curtorii chimice, PTT,
5 croitorii, cizmrii, reparaii televizoare
nu se admit
etc) i spaii de primire/ desfacere din
unitile de prestri servicii
6 Spaii de vânzare i anexe ale Similare 65
acestora Spaii pentru activitate de eviden
7 operativ i anexe sociale
62
Spaii pentru consumaie (restaurante,
8 cantine, fast-food, braserii, baruri, 58
cofetrii, patiserii etc)
Spaii de lucru cu publicul (cabinete
9 medicale, birouri de avocai sau 65
notariate, sedii firme etc)
Spaii de producie (laboratoare pani-
ficaie, laboratoare de tehnic dentar,
spltorii-curtorii chimice, PTT,
10 croitorii, cizmrii, reparaii televizoare
nu se admit
etc) i spaii de primire/ desfacere din
unitile de prestri servicii
40
222
0 1 2 3
11 Uniti de alimentaie Similare 50
public Spaii pentru activitate de eviden
12 Spaii pentru consumaie operativ i anexe sociale
68
13 (restaurante, cantine, fast- Spaii de vânzare i anexe ale acestora 62
food, braserii, baruri, Spaii de lucru cu publicul (cabinete
14 cofetrii, patiserii etc) medicale, birouri de avocai sau 62
notariate, sedii firme etc)
Spaii de producie (laboratoare
panificaie, laboratoare de tehnic
dentar, spltorii-curtorii chimice,
15 PTT, croitorii, cizmrii, reparaii 58
televizoare etc) i spaii de primire/
desfacere din unitile de prestri
servicii
16 Uniti de prestri servicii Similare 58
Spaii de lucru cu publicul Spaii pentru activitate de eviden
17 (cabinete medicale, birouri operativ i anexe sociale
65
18 de avocai sau notariate, se- Spaii de vânzare i anexe ale acestora 58
dii firme etc) Spaii pentru consumaie (restaurante,
19 cantine, fast-food, braserii, baruri, 58
cofetrii, patiserii etc)
Spaii de producie (laboratoare
panificaie, laboratoare de tehnic
dentar, spltorii-curtorii chimice,
20 PTT, croitorii, cizmrii, reparaii nu se admit
televizoare etc) i spaii de primire/
desfacere din unitile de prestri
servicii
21 Spaii de producie Similare nu se admit
(laboratoare panificaie, labo- Spaii pentru activitate de eviden
22 ratoare de tehnic dentar, operativ i anexe sociale
65
23 spltorii-curtorii chimice, Spaii de vânzare i anexe ale acestora 62
PTT, croitorii, cizmrii, Spaii pentru consumaie (restaurante,
24 reparaii televizoare etc) i cantine, fast-food, braserii, baruri, 58
spaii de primire/ desfacere cofetrii, patiserii etc)
din unitile de prestri Spaii de lucru cu publicul (cabinete
25 servicii medicale, birouri de avocai sau 62
notariate, sedii firme etc)
(1) Cldirile pentru activiti comerciale se vor amplasa astfel încât valoarea maxim
a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faada cldirii) s fie de 65 dB (A).
NOT: În cazul în care nu este posibil respectarea acestei condiii, se vor asigura prin proiect msuri
de protecie acustic la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs.
41
223
(1) Izolarea acustic a unitilor funcionale din cldirile pentru activiti comerciale,
împotriva zgomotului aerian i de impact provenit din spaiile adiacente se asigur cu elemente
de construcie (perei, planee, elemente de închidere) a cror alctuire este astfel conceput,
încât s se realizeze ansamblul cerinelor fundamentale aplicabile construciilor.
(2) Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w i de impact L'n,w,
adoptarea soluiilor de perei, planee i pardoseli se face fie pe baz de calcul (conform
prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013) fie prin alegerea soluiilor cuprinse în tabelele A.1.
(perei), A.2. (ui) i A.3. (planee) din ANEXA la prezenta parte a normativului.
b) la circulaia mrfurilor
i. adoptarea unor soluii corespunztoare de descrcare a mrfurilor (prin
realizarea unor fluxuri speciale de transport cu rampe de coborâre acoperite parial sau total, în
zona de staionare a mainilor i adoptarea unor sisteme de transport interior, cu zgomot redus
(interzicerea transportului de produse i ambalaje prin tragere pe pardoseal; folosirea de
crucioare având roile acoperite cu bandaje de cauciuc);
ii. realizarea unor pardoseli cu strat amortizor din cauciuc sau membran
izolatoare la zgomot de impact, deasupra cruia se execut apa din beton armat cu plas
5/20 cm (fig.1);
42
224
iii. dispunerea pe cile de transport a unor pardoseli din covor PVC sau din
cauciuc striat (fig.1).
(5) Msurile pentru izolarea fonic i antivibratil a centralelor tehnice din cldirile de
birouri se vor lua cu respectarea prevederilor Prii II, indicativ C 125/2-2013.
43
225
Tabelul A.1.
Nr.
Element Rw Structura
crt.
0 1 2 3
1 a) Zid din elemente de argil ars cu grosimea t 1/4
element pentru zidrie de argil ars 41
b) Structur multistrat: 41
- plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm*;
- plac de vat mineral cu grosimea 10 cm i
densitate aparent minim de 50 kg/m3;
- plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm*.
44
226
c) Structuri multistrat
c1 - fâie din beton celular autoclavizat (BCA) – 7,5cm 51
- plac de vat mineral cu grosimea 7 cm
- spaiu de aer minim 6 cm
- fâie din beton celular autoclavizat(BCA) – 7,5 cm
45
227
b) Structur multistrat: 56
- beton armat - 14 cm
- spaiu de aer minim 6 cm
- plac de vat mineral cu grosimea 4 cm
- 1/4 element pentru zidrie de argila ars, cu
tencuial de 2 cm
c) Structur multistrat: 56
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*;
- plac de vat mineral cu grosimea 5 cm**;
- spaiu de aer minim 1 cm;
- plac de vat mineral cu grosimea 5 cm**;
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*.
5 a) Structur multistrat: 59
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*;
- plac de vat mineral cu grosimea 5 cm, montat
în interiorul unui profil de 75 mm**;
- spaiu de aer minim 1 cm;
- plac de vat mineral cu grosimea 5 cm, montat
în interiorul unui profil de 75 mm**;
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*.
46
228
7 a) Structur multistrat: 65
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*;
- plac de vat mineral cu grosimea 10 cm**;
- plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- plac de vat mineral cu grosimea 10 cm**;
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm*.
47
229
Tabelul A.2.
Nr. crt. Structura uii Rw
1 a) plac MDF 3,2 mm
b) carton tip fagure 35 mm 22
c) plac MDF 3,2 mm
2 a) plac din fibre de lemn 4 mm
b) miez cherestea 35 mm 24
c) plac din fibre de lemn 4 mm
3 a) u cu tblie din lemn masiv – 14 mm 28
4 a) plac furnir stejar – 2,5 mm
b) plac MDF – 4 mm
c) lemn masiv molid – 15,5 mm
d) plac de achii de lemn – 12 mm 34
e) lemn masiv molid – 15,5 mm
f) plac MDF – 4 mm
g) plac furnir stejar – 2,5 mm
5 a) tabl 0,8 mm;
b) strat de aer 4,5 mm;
c) 3 foi gips-carton – 3 x 12,5 mm (37,5 mm); 34
d) aer 4,5 mm;
e) tabl 0,8 mm.
6 a) furnir 0,5 mm
b) plac MDF 4 mm
c) tabl oel 2 mm
d) plac plut 3 mm
e) tabl aluminiu 0,5 mm
f) ram lemn 35 mm 40
g) tabl aluminiu 0,5 mm
h) plac plut 3 mm
i) tabl oel 2 mm
j) plac MDF 4 mm
k) furnir 0,5 mm
NOTE:
1. Valorile Rw minim (calculate cf. SR EN ISO 717-1 i SR EN ISO 717-1/A1),
indicate în tabelul A.1 pentru indicele de izolare la zgomot aerian al peretelui plin sunt
determinate în laborator. Valorile R'w, prezentate în capitolele 2 ... 5 sunt valori "in situ", care
includ i efectul transmisiilor indirecte prin legturile perimetrale ale elementului de închidere
sau compartimentare, legturi ce se pot cunoate abia în faza concret de proiectare (diminuarea
valorilor R'w poate varia de la 0 la 7 dB). În aceast situaie, proiectantul poate s calculeze
valorile R'w necesare, pornind de la Rw, utilizând Partea II, indicativ C 125/2-2013.
48
230
În tabelele de mai jos se prezint valorile Ln,eq,o,w pentru diferite grosimi de planee
brute, respectiv valorile ' Ln,w pentru diferite tipuri de pardoseli (calculate conform SR EN
ISO 717-2 , SR EN ISO 717-2/A1 i SR EN ISO 717-2/C91).
Tabel A.3.1.
Valorile Ln,eq,o,w pentru diferite grosimi de planee brute
Ln,eq,o,w
Nr. crt. Structura planeului
(dB)
1 Plac din beton armat - 10 cm grosime 80
2 Plac din beton armat - 11 cm grosime 79
3 Plac din beton armat - 12 cm grosime 78
4 Plac din beton armat - 14 cm grosime 77
5 Plac din beton armat - 16 cm grosime 76
Tabel A.3.2.
Valorile ' Ln,w pentru diferite tipuri de pardoseli
' Ln,w
Nr. crt. Pardoseli
(dB)
1 Mozaic, piatr, gresie 0
2 Covor cauciuc cu grosime 3...4 mm 5
3 Covor PVC fr suport textil, cu grosimi de 1,5...2 mm 7
4 Covor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2...5 mm 9 ... 11
5 Covor PVC cu suport fonoizolator, cu grosime de min. 2,5 mm 16
Covor din fibre poliamidice depuse electrostatic, cu suport fonoizolator
6 18
din PVC expandat
7 Mochet 20 ... 24
8 Parchet tradiional pe grinzioare de lemn lipite pe dala de beton 11
9 Parchet pe grinzioare de lemn i strat elastic de 2,5 cm grosime 21
Parchet sau covor PVC fr suport textil lipit pe dala flotant din beton pe
10 23
strat elastic din vat mineral de 10 mm grosime
11 Idem pe strat elastic de 20 mm grosime 28
12 Idem pe strat elastic din polistiren ecruisat minimum 30 mm grosime 22
Idem pe membran fonoizolatoare la zgomot de impact 0,6 ... 1 cm
13 20 ... 27
grosime
49
231
Anexa nr.4
CUPRINS
1. Generaliti
1.1. Obiect i domeniu de aplicare
1.2. Msuri de protecie împotriva zgomotului urban
1.2.1. Msuri de ordin urbanistic
1.2.2. Msuri de ordin arhitectural
1.2.3. Msuri de ordin administrativ de combatere a zgomotului i/sau
vibraiilor
1.2.4. Msuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului
1.2.5. Msuri active de combatere a zgomotului
1.2.6. Msuri pasive de combatere a zgomotului
1.3. Analiza i identificarea surselor de zgomot i vibraii urbane
1.3.1. Sursele de zgomot urban
1.3.2. Sursele de vibraii din mediul urban
1.4. Referine legislative i tehnice
1.5. Terminologie
5. Recepia lucrrilor
Anexe :
Anexa 1: Lista parametrilor i nivelurilor de performan corespunztoare cerinei
“Protecia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane
Anexa 2: Exemplu de calculul privind nivelul de zgomot echivalent provenit din trafic
Anexa 3 (informativ): Elemente de proiectare a msurilor de protecie împotriva
zgomotului i vibraiilor provenite de la circulaia garniturilor de metrou
Anexa 4 (informativ): Spectrele de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din
traficul rutier
2
233
LIST FIGURI
LIST TABELE
A.2.3 Calculul ariilor diferite din punct de vedere acustic „S” în cazul
diverselor mijloace de transport
A.2.4 Stabilirea parametrilor acustici
A.2.5 Numrul mijloacelor de trafic pe o perioad de o or „ ni / h ”
A.2.6 Nivelul de zgomot specific „L i A ” pentru diferite tipuri de vehicule
A.3.1 Niveluri de zgomot produse de trecerea unei garnituri de metrou
1. GENERALITI
(4) Adoptarea unor forme planimetrice i volumetrice care s conduc la reducerea efectelor
zgomotului în interiorul cldirilor.
1.2.5. Msuri active de combatere a zgomotului - reprezint msuri adoptate direct la sursele
de zgomot i/sau vibraii; aplicarea eficient a msurilor active de combatere a zgomotului
provenit de la diferite surse de poluare fonic urban presupune cunoaterea temeinic a tipului
de surs i tratarea fiecreia în parte. Este de menionat faptul c problema polurii acustice
trebuie avut în vedere în primul rând în faza de proiectare:
- a mijloacelor de transport ce reprezint sursele de zgomot mobile provenite din trafic;
- a dotrilor funcionale urbane ce includ surse de zgomot fixe (aflate în incinte); - a poziionrii
în zona urban a diverselor dotri funcionale ale ansamblurilor construite.
(1) Msuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul rutier
Zgomotul strzii este rezultatul compunerii zgomotelor provocate de diferitele tipuri de vehicule
ce o strbat: autoturisme, autobuze, troleibuze, tramvaie, motociclete, autocamioane etc.
Controlul zgomotului strzii se realizeaz prin cunoaterea i controlul fiecreia dintre sursele ce
îl compun. Combaterea zgomotului produs de autovehicule se realizeaz prin aplicarea de msuri
de protecie pentru toate sursele specifice ale unui tip de vehicul.
6
237
(2) Msuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (pe ine)
Soluiile de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (vehicule circulând pe ine:
tramvaie, metrouri, trenuri) se refer atât la vehiculul propriu zis cât i la calea de rulare.
(3) Msuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul aerian
Din punct de vedere al proteciei ansamblurilor construite intereseaz, în principal, zgomotul
specific decolrilor i aterizrilor, zgomotul generat în timpul funcionrii avioanelor pe sol i
zgomotul produs de acestea la diferite altitudini relativ mici (la care avioanele survoleaz zone
populate). Msurile de combatere constau în principal în realizarea unor motoare bine echilibrate
dinamic i prevederea de atenuatoare speciale de zgomot la aspiraie i eapare, ce pot asigura o
atenuare pân la 40 dB(A).
(4) Msuri active de combatere a zgomotului provenit din surse amplasate în incinte
Dotrile funcionale urbane, de exemplu: industrii, piee, parcaje, coli, grdini-restaurant,
stadioane etc, pot fi generatoare de surse de zgomot de diferite naturi: mecanice,
electromagnetice, hidraulice, aerodinamice etc.
7
238
*
* *
8
239
1.4.2. Standarde:
1. SR ISO 1996-1: 2008 Acustic. Descrierea, msurarea i evaluarea zgomotului din
mediul ambiant. Partea 1: Mrimi fundamentale i metode de
evaluare
2. SR ISO 1996- Acustic. Descrierea, msurarea i evaluarea zgomotului din
1:2008/C91:2009 mediul ambiant. Partea 1: Mrimi fundamentale i metode de
evaluare
3. SR 6161-1:2008 Acustica în construcii. Partea 1: Msurarea nivelului de
zgomot în construcii civile. Metode de msurare.
4. SR 6161-1:2008/C91:2009 Acustica în construcii. Partea 1: Msurarea nivelului de
zgomot în construcii civile. Metode de msurare
5. STAS 6161/3 - 82 Acustica în construcii. Determinarea nivelului de zgomot în
localitile urbane. Metoda de determinare
6. STAS 6156 - 86 Acustica în construcii. Protecia împotriva zgomotului în
construcii civile i social-culturale. Limite admisibile i
parametri de izolare acustic.
7. STAS 10183/1 -75 Acustica în transporturi. Supravegherea zgomotelor produse
de avioane pe aeroporturi i în vecintatea acestora. Metod
de msurare
8. STAS 10183/2 -75 Acustica în transporturi. Supravegherea zgomotelor produse
de avioane pe aeroporturi i în vecintatea acestora. Calculul
nivelului de zgomot perceput efectiv (EPNL)
9. STAS 10183/3 -75 Acustica în transporturi. Supravegherea zgomotelor produse
de avioane pe aeroporturi i în vecintatea acestora. Calculul
nivelului de zgomot global pentru zonarea acustic
(WECPNL)
10. STAS 10183/4 -75 Acustica în transporturi. Supravegherea zgomotelor produse
de avioane pe aeroporturi i în vecintatea acestora. Limite
admisibile ale nivelurilor de zgomote produse de avioane
11. SR EN ISO 717-1:2000 Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a
elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian
12. SR EN ISO 717- Acustic. Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a
1:2000/A1:2007 elementelor de construcii. Partea 1: Izolarea la zgomot
aerian. Amendament 1: Reguli de rotunjire pentru evaluarea
valorilor unice i a cantitilor exprimate printr-o valoare
unic
13. SR 12025/2-1994 Acustica în construcii. Efectele vibraiilor asupra cldirilor
sau prilor de cldiri. Limitele admisibile
14. STAS 10144/1 – 90 Strzi. Profiluri transversale. Prescripii de proiectare
Not:
1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii reglementrii tehnice;
2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima ediie a standardelor i a tuturor
modificrilor în vigoare ale acestora.
9
240
1.5. Terminologie
Simbolurile i unitile de msur ale mrimilor utilizate sunt conforme cu definiiile din
STAS 1957-1,3 „Acustic. Terminologie”.
În context se mai folosesc urmtorii termeni:
(1) profil transversal stradal - seciunea transversal general prin strad (artera de circulaie);
includ: zona carosabilului, trotuarele, spaiile verzi i faadele fronturilor de cldiri delimitatoare;
(2) alinierea construciilor - linie convenional care delimiteaz frontul construciilor, în raport
cu strada (artera de circulaie);
(3) front construit - limita exterioar construciei orientat ctre strad (drum, arter);
(4) ansamblu urbanistic - grupare de construcii, spaii libere sau plantate i amenajrile aferente
acestora (spaii de circulaie a vehiculelor i pietonilor) legate între ele prin relaii funcionale,
sociale, economice i estetice;
(5) ansamblu istoric - ansamblu urbanistic construit în epoci anterioare, care prin caracterul
elementelor sale componente reprezint o mrturie istoric a evoluiei localitii;
(6) regim de aliniere - linie convenional impus de autoriti care stabilete distana
construciilor în raport cu strada (drum, arter) sau cu alte construcii;
(7) regim de înlime - numrul de niveluri ale construciilor admis de autoriti în funcie de
destinaia acestora, de vecinti etc;
(8) urbanism - component, a activitii de amenajare a teritoriului, desfurat la nivelul
localitilor (municipii, orae, sate). Activitatea de urbanism are ca scop stabilirea cadrului de
via i de locuire, asigurarea condiiilor de desfurarea activitii economice i a vieii sociale,
în funcie de nevoile locuitorilor;
(9) zon - o parte sau sum de pri din teritoriul unei localiti, caracterizat prin una sau mai
multe funciuni dominante;
(10) zon protejat - teritoriu delimitat în jurul unor construcii sau amenajri cu valoare
istoric, arhitectural, urbanistica, sau peisagistic, supus unor aciuni de protecie, conservare i
punere în valoare a acestora. Zonele protejate pot fi stabilite în jurul unor monumente de
arhitectur, lucrri de art monumental, construcii cu valoare istoric sau memorial, a unor
ansambluri urbanistice precum i a unor elemente naturale deosebite;
(11) coeficient de absorbie acustic: raportul dintre fluxul de energie acustic nereflectat
(reinut) i fluxul de energie acustic incident (conform STAS 1957-1);
(12) curb de definiie a zgomotului: curba de zgomot care limiteaz superior spectrul unui
zgomot reprezentat prin valori ale nivelului de zgomot rezultate în urma analizrii în benzi de o
octav (conform STAS 1957-3);
(13) hart strategic a imisiei de zgomot - hart strategic de zgomot realizat pentru o perioad
de referin stabilit, care înfieaz imisia provenit de la diferite surse de zgomot specifice
pentru o zon prestabilit, utilizând intervale de valori de 5 dB(A) ale unui indicator de zgomot
i reprezentarea acestora cu ajutorul culorilor în conformitate cu tabelul nr. 1 din SR ISO 1996-
2:1995;
(14) hart strategic de zgomot - o hart întocmit pentru evaluarea global a expunerii la
zgomot dintr-o zon dat, cauzat de surse diferite de zgomot, sau pentru a stabili previziuni
generale pentru o astfel de zon;
(15) indicator de zgomot - un parametru fizic pentru descrierea zgomotului ambiant, care are
legtur cu un efect duntor;
(16) L(noapte) - indicator de zgomot pentru perioada de noapte - indicator de zgomot asociat
tulburrii somnului din perioada de noapte, conform HG nr.321/2005;
(17) L(sear) - indicator de zgomot pentru perioada de sear - indicator de zgomot asociat
disconfortului din perioada de sear, conform HG nr. 321/2005;
(18) L(zi) - indicator de zgomot pentru perioada de zi - indicator de zgomot asociat disconfortului
din perioada de zi, conform HG nr.321/2005;
(19) L(zsn) - indicator de zgomot pentru zi-sear-noapte - indicator de zgomot asociat
disconfortului general, conform HG nr.321/2005;
10
241
(20) nivel de expunere acustic, în decibeli: de zece ori logaritmul în baz 10 al raportului dintre
expunerea acustic, E, i expunerea de referin, E0, expunerea acustic fiind integrala în timp a
ptratului presiunii acustice instantanee ponderat în frecven, variabil în timp, într-un interval
de timp T sau pe durata unui eveniment (conform SR ISO 1996-1)
(21) nivel de presiune acustic de vârf, în decibeli: de zece ori logaritmul în baz 10 al raportului
dintre ptratul unei presiuni acustice de vârf i ptratul presiunii acustice de referin, unde
presiunea acustic de vârf este valoarea maxim absolut a presiunii acustice instantanee pe
durata unui interval de timp dat, cu o ponderare în frecven standard sau o lrgime de band de
msurare dat (conform SR ISO 1996-1);
(22) nivel de zgomot echivalent: media ponderat a nivelurilor de zgomot înregistrate într-un
anumit interval de timp (conform STAS 1957-3);
(23) nivel depit în N procente: nivelul de presiune acustic, în decibeli, ponderat în timp i în
frecven, depit în N% din intervalul de timp considerat (conform SR ISO 1996-1)
(24) planuri de aciune - planuri destinate gestionrii problemelor i efectelor cauzate de zgomot,
incluzând msuri de diminuare dac este necesar;
(25) valoare limit - o valoare a indicatorilor L(zsn) sau L(noapte) i, unde este cazul, a
indicatorilor L(zsn) sau L(sear), stabilit potrivit HG nr.321/2005;
(26) zgomot ambiant - sunet nedorit sau duntor din mediul ambiant, creat de activitile
umane, care include zgomotul emis de mijloacele de transport, de traficul rutier, feroviar, aerian
i provenit de la amplasamentele unde se desfoar activiti industriale;
(27) zgomot specific - component a zgomotului ambiant care poate fi identificat în mod
specific prin mijloace acustice i poate fi asociat unei surse specifice apropiate sau deprtate (în
conformitate cu definiia din SR ISO 1996-1:1995);
(28) zon linitit în spaiu deschis - o zon delimitat de ctre autoritile competente, care nu
este expus la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activiti recreative;
(29) zon linitit într-o aglomerare - zon delimitat de ctre autoritile competente, care nu
este expus unei valori a indicatorului L(zsn) sau a vreunui alt indicator de zgomot, mai mare
decât valoarea limit în vigoare, indiferent de sursa de zgomot;
(30) zon linistit rezidenial într-o aglomerare cu populaie mai mare de 100.000 de locuitori –
zona în care L zsn are o valoare maxima permisa de 55 dB(A) i suprafaa minim este de 4,5 ha.
(2) Pentru proiectarea de zone urbane noi adoptarea soluiei optime din punct de vedere
acustic se va face pe baza prevederilor prezentului normativ.
(3) Pentru reamenajarea de zone urbanistice existente prevederile prezentului normativ
se vor aplica în funcie de posibiliti, adoptându-se msuri corespunztoare de protecie
împotriva zgomotului, la receptor, pe calea de propagare i/sau la surs, pentru asigurarea
valorilor admisibile prevzute în prile prezentului normativ.
(4) Determinarea nivelului de zgomot pentru situaiile prevzute la alin. (2) i (3) se va
face conform prevederilor capitolului 2.3.2 din prezentul normativ i a exemplului de calcul
prezentat în ANEXA 2 din normativ.
(5) Sursele majore de poluare fonic dintr-o zona urban, ce se consider pentru
determinarea nivelului de zgomot, se caracterizeaz dup tipul de localizare în spaiul urban,
astfel:
a) surse de zgomot mobile (traficul) – detaliate la pct. 2.3.2 din prezentul normativ;
b) surse de zgomot fixe, amplasate în incinte:
i) surse punctiforme – detaliate la pct. 2.3.2 din prezentul normativ;
ii) surse repartizate pe suprafee mari – detaliate la pct. 2.3.2 din prezentul normativ.
13
244
zonele rezideniale învecinate, în cazul când nu se pot aplica primele trei masuri;
v. utilizarea de vehicule silenioase (având nivelul de zgomot sub 80 dB(A)).
15
246
(6) Reducerea nivelului de zgomot datorit ecranrii prin barier se calculeaz pentru
diferite componente ale spectrului (de obicei în intervalul 100 ... 5000 Hz), putând avea valori
globale de 10 ... 20 dB(A).
(7) Masa unitar (densitatea superficial) a ecranului se va alege de cel puin 10 kg/m2,
astfel încât structura s realizeze o izolare de cel puin 30 dB, reducerea de zgomot prin "umbra
acustic" depinzând de înlimea i lungimea barierei. Ecranele vor avea de asemenea structuri
cu parametrii fizico-mecanici i acustici cât mai stabili în decursul întregii lor exploatri.
(8) Se va folosi cât mai judicios topografia terenului urban; în Fig. 2 se reprezint
comparativ dou situaii de aezare a arterei de circulaie rutier în funcie de natura terenului în
zona urban.
16
247
Fig. 2 – Aezarea arterei de circulaie rutier în cele dou situaii posibile: a) rambleu;
b) debleu, în funcie de natura terenului în zona respectiv
(1) Msurile de protecie acustic prevzute la 2.1.1. se vor corela între ele astfel încât, în
interiorul zonei receptoare s se poat îndeplini condiia:
în care:
Lint.ef (f) – reprezint nivelul de zgomot echivalent efectiv în interiorul unitii protejate,
ptruns din exterior, determinat în benzi de frecven de 1/1 (1/3) octav din
domeniul 100—3150 Hz, sau global, în dB (A).
Lint.adm (f) – nivelul de zgomot echivalent admisibil în interiorul unitii protejate, conform
STAS 6156.
(2) În cazul traficului rutier, în mod suplimentar, pe strzile de categorie tehnic II, III, IV,
trebuie îndeplinit i condiia:
17
248
2.3.2.1. Calculul simplificat al nivelului de zgomot exterior ,,Lext.(f)", într-o prim variant a
planului unui ora nou sau a unei zone urbane noi, se face cu relaia simplificat orientativ
prezentat în continuare, care ia în considerare numai sursele de zgomot mobile (traficul rutier):
(1) Prin vehicule cu nivel de zgomot mai mic sau egal cu 80 dB se îneleg acele mijloace
de transport al cror nivel de zgomot caracteristic este conform tabel 4.
(2) În cazul mijloacelor de trafic prezentate în tabelul 3 se consider vehiculele cu nivel de
zgomot mai mic sau egal cu 80 dB:
i.pe strzile asfaltate: tramvaie silenioase, microbuze, autoturisme i autobuze
silenioase;
ii.pe strzi pavate: tramvaie silenioase, autoturisme i autobuze silenioase.
Restul mijloacelor de trafic sunt vehicule cu nivel de zgomot mai mare de 80 dB.
(3) Valorile pentru n1, n2 se pot determina inând seama de numrul de vehicule de un
anumit tip „ni” pe or, „ni/h”, prezentate în tabelul 3. Pentru calculul prevzut conform formulei
simplificate orientative se vor adopta valorile maxime de intensitate orar de trafic, funcie de
destinaia cldirilor, de activitile desfurate, de gradul de ocupare al acestora pe parcursul
zilei.
(4) Pentru situaiile în care nivelul obinut este > 70 dB(A) calculul se va efectua conform
prevederilor paragrafelor urmtoare din acest capitol, care permit aprecierea mai exact a
influenei diferiilor parametri geometrici i acustici ai arterei la stabilirea valorii rezultate.
4S cos E
Lint . f Lext ( f ) R( f ) 10 lg (dB)
A( f )
b) în cazul traficului:
S
Lint .ef . ( f ) Lext ( f ) R( f ) 10 lg (dB)
A( f )
în care:
Lext(f) – reprezint nivelul de zgomot echivalent exterior provenit de la sursa fix sau din
trafic, înregistrat la limita cldirii în dreptul unitii funcionale protejate, (dB).
Observaie:
Lext ( f) poate s fie i un nivel particular, corespunztor unei anumite aciuni „i" ;
R(f) – indicele de atenuare acustic corespunztor elementului de faad, (dB);
S – aria elementului de faad, (m2);
A – aria echivalent de absorbie acustic corespunztoare spaiului de recepie,(m2 U.A.);
– unghiul format de dreapta care unete centrul geometric al sursei de zgomot cu centrul
geometric al elementului de faad, cu normala la suprafaa elementului de faad, conform
Fig.3.
(2) Nivelul de zgomot echivalent exterior ,,Lext.(f)", într-o perioad de timp caracteristic în
care se înregistreaz semnale acustice provenind de la aciuni diferite, se calculeaz într-un punct
„A” cu relaia:
§1 n LA ·
¨
Lext ( f ) 10 lg ¦ t i 10 10 ¸
(dB)
¨T i 1 ¸
© ¹
19
250
în care:
T – perioada de timp caracteristic (s); (se alege de ex. 3600 s);
ti – durata de timp corespunztoare aciunii „i" în punctul considerat;
LiA – nivelul de zgomot corespunztor aciunii „i", (dB).
LiA se calculeaz difereniat în funcie de natura surselor de zgomot din trafic i/sau din
interiorul incintelor.
(3) Calculul duratei de timp "ti" corespunztoare aciunii "i" se face, în cazul traficului, cu
relaia:
t i = ni W i (s)
în care:
ni – numrul mijloacelor de trafic de un anumit tip "i", care circul în perioada
caracteristic "T", pentru care se stabilete nivelul de zgomot echivalent;
Wi – timpul în care vehiculul strbate o distan L = 20 m (sec.), conform tabel 4 (col 6).
(4) Numrul mijloacelor de trafic de un anumit tip "ni" care circul în perioada caracteristic
"T", „ni /h”, se determin prin msurri sau se stabilete prin calcule statistice, conform tabelului 3.
Tabelul 3
Numrul de vehicule pe or „ni/h”, în ambele sensuri, în funcie de clasa tehnic a strzii
Numrul de vehicule pe or „ni/h”, în ambele sensuri,
Perioada de în funcie de clasa tehnic a strzii
Mijlocul de transport
timp considerat (ora)
I II III IV
0 1 2 3 4 5
6-8 15 - 17 30 30 30 30
Linie
22 - 24 20 20 20 20
tramvai
8 - 15 17 - 22 10 10 10 10
6-8 15 - 17 400 200 20 -
Autocamioane 22 - 24 50*) 50 20 -
8 - 15 17 - 22 200 200 30 -
6-8 15 - 17 50 50 - -
Linie
22 - 24 30 30 - -
autobuze
8 - 15 17 - 22 10 10 - -
6-8 15 - 17 50 50 50 50
Linie
22 - 24 30 30 30 30
troleibuze
8 - 15 17 - 22 10 10 10 10
6-8 15 - 17 75 75 20 20
Motociclete 22 - 24 25 25 20 20
8 - 15 17 - 22 50 50 20 20
20
251
6-8 15 - 17 25 25 - -
Tractoare 22 - 24 10 10 - -
8 - 15 17 - 22 25 25 - -
*) Pe arterele de ieire din ora, poate ajunge la 200 veh./h.
(5) În mod curent este necesar s se calculeze nivelul de zgomot echivalent exterior în
urmtoarele situaii:
a) nivel de zgomot exterior cldirilor, Lext(f), (punctul „A" fiind considerat la 2,00 m
distan fa de frontul de cldire i la 1,50 m înlime fa de sol);
b) nivel de zgomot exterior pe strzi, Lext.ef (f), (punctul „A" fiind considerat la bordura
trotuarului ce mrginete artera de circulaie, la o înlime de 1,50 m fa de sol);
c) nivel de zgomot exterior la limita diverselor zone i dotri funcionale din mediul
urban.
(6) În cazul traficului, pe poriunile rectilinii ale arterelor de circulaie în care distanele
dintre fronturile de cldiri situate fa în fa sunt mai mici sau cel mult egale cu 120 m, nivelul de
zgomot „Li" se obine folosind relaiile:
a) pe artere de circulaie care sunt mrginite pe ambele pri de fronturi de cldiri:
½
° ª º k' °
° « (1 D 1 )(1 D 2 ) » § D ·5 °
° « » ¨¨ ¸¸ °
° 1 1 « 1 D c s c zv » © d0 ¹ °
LiA L1i 10 lg ® 1
¾
°ª
k º k' « k k k' »ª k' º °
° « §¨ d ·¸ 10 » c c § d ' d · 10 « § d ' · 10 § D d ' · 10 § D · 10 » «§ D · 5 » °
« » ¨¨ ¸¸ « ¨¨ ¸¸ ¨¨ ¸¸ ¨¨ ¸¸ » « ¨¨ d ¸¸ (1 D 1 )(1 D 2 ) » c s c zv
¨
° © d0 ¹ ¸ s zv
°
« » © d0 ¹ ¬© d0 ¹ © d0 ¹ © d0 ¹ ¼ «© 0 ¹ »
°¯ ¬ ¼ ¬ ¼ °¿
(dB)
ª º ½
°« » °
°« » °
° 1 1 1 D1 » 1 °
LiA L1i 10 lg ® « ¾
(dB)
°« §
k k' k » c c
s zv °
° « ¨ d ·¸ 10 §¨ d ' d · 10 § d ' · 10 »
¸¸ ¨¨ ¸¸ » °
°¯ «¬ ¨© d 0 ¸¹ ¨ d
© 0 ¹ © d0 ¹ ¼ °¿
în care:
Li1 – nivelul de zgomot caracteristic unei surse de zgomot „i" ce trece prin dreptul
punctului de msurare, determinat la 1,00 m de limita sursei (dB); (conform
calcule i tabel 4).
d, d', D – au semnificaiile din figura 4;
d0 – 1 m;
cs – coeficient care ine seama de particularitile suprafeei terenului (cf. tab. 5);
czv – coeficient care ine seama de existena i particularitile zonei verzi (cf. tab. 6);
k – coeficient de directivitate al sursei, considerat pe direcia normal pe frontul de
cldiri; în relaie se folosete: k = 10;
k' – coeficient de directivitate al undelor reflectate între fronturile de cldiri;
1 – coeficientul de absorbie acustic al faadelor cldirilor dispuse pe partea arterei
de circulaie pe care se afl punctul de msurare;
2 – coeficientul de absorbie acustic al faadelor cldirilor dispuse pe partea arterei
de circulaie, opus punctului de msurare.
21
252
A – punct de msurare (situat în mod curent la 2,00 m de frontul de cldire i la 1,50 m fa de sol)
d – distana de la limita sursei la punctul de msurare (m)
d' – distana de la limita sursei la frontul de cldire lâng care se efectueaz msurarea (m)
D – distana între fronturile de cldire (m)
E1 – surs de zgomot
Fig. 4
Observaie:
La calculul nivelului de zgomot echivalent exterior „Lext” se vor avea în vedere urmtoarele:
a) sursa ,,i" se consider punctiform i amplasat pe axul fluxului de circulaie, pe normala la
suprafaa convenional a frontului de cldiri ce trece prin punctul „A", în care se determin
nivelul LiA ;
b) în cazul în care se folosesc datele din tabelul 3, numrul de mijloace de transport caracteristice
unei anumite artere de circulaie, se distribuie în mod egal pe toate benzile de circulaie;
corespunztoare unui sens de circulaie;
c) numrul minim de puncte în care se face calculul pentru o poriune rectilinie a unei artere de
circulaie se obine împrind artera în segmente cu lungimea de 20 m. Pentru fiecare segment
se determin cel puin nivelul de zgomot exterior cldirilor i nivelul de zgomot la bordura
trotuarului ce mrginete artera de trafic;
22
253
d) în cazul calculului cu valori globale, în dB(A), la aplicarea relaiilor de calcul ai LiA, pentru
coeficienii de absorbie acustic
1 i
2 se adopt valorile de la frecvena de 500 Hz.
(9) Valorile coeficientului „cs", în funcie de natura îmbrcminii rutiere sau suprafeei
terenului, sunt prezentate în tabelul 5.
(10)Valorile coeficientului „czv" în funcie de tipul de zon verde, sunt prezentate în tabelul 6.
23
254
Se consider numai situaia, cel mai frecvent întâlnit în zonele urbane, în care zonele verzi cu
arbori sunt situate numai între bordura strzii i fronturile de cldiri (nu i cazul zonelor verzi
existente în spaii prevzute pe mijlocul arterei de circulaie).
Tabelul 6
Coeficientul „czv"
Arbori pe „n” rânduri cu
Arbori pe „n” rânduri
coroane întreptrunse, cu Zon fr
cu coroane,
Tipul de zon verde “n“ arboret i arbuti arbori
neîntreptrunse
plantai între tulpini [n = 0]
[n = 1...3]
[n = 1 ...3]
SA
în care:
– coeficient care ine seama de modul de alctuire a faadelor;
=1 – pentru faade plane;
= 1,1 – pentru faade prevzute cu balcoane continui;
= 1,2 – pentru faade prevzute cu logii continue;
i – coeficient de absorbie acustic corespunztor ariei „Si"; se alege din tabelul 7.
Observaie: în cazul calculului cu valori globale în dB(A), coeficienii
1 i
2 se afl,
completându-se în formula anterioar, pentru coeficienii
i, valorile corespunztoare
frecvenei de 500 Hz.
SA – aria din frontul de cldiri aferent punctului de msurare A, alctuit din „n" arii
diferite din punct de vedere acustic „Si".
n
(S A ¦S )
i 1
i
(12) Aria din frontul de cldire „SA", aferent punctului de msurare „A”, se consider de
forma dreptunghiular, dimensiunile ei caracteristice L i H fiind:
L = 20 m
H=2h
24
255
în care ,,h" este înlimea caracteristic a mijlocului de transport „i" conform tabelului 4
(col. 3).
În fig. 5 este reprezentat grafic aria (SA) din frontul de cldiri, aferent punctului de
msurare „A".
Dreptunghiul de arie „S" se consider amplasat pe un aliniament ce se determin în funcie
de aspectul real al frontului de cldiri, dup cum urmeaz:
a) pe reprezentarea în plan a arterei de circulaie (figura 6 a) i 6 b) ) se duce prin punctul A
o paralel la axul acesteia, pe care se delimiteaz un segment de dreapt MN având lungimea L
= 20 m (punctul A fiind amplasat la mijlocul segmentului). Apoi se duc perpendiculare pe axul
arterei, prin punctele M i N, marcându-se astfel zona ce se ia în consideraie. Se traseaz un
sistem de axe rectangulare având ca origine punctul M i direcia x de-a lungul segmentului MN.
b) fiecare din tronsoanele reale de fronturi ale cldirilor existente în aceast zon se
înlocuiesc cu segmente de dreapt echivalente, paralele cu MN, având lungimea egal cu
proiecia tronsoanelor pe segmentul MN i fiind amplasate fa de MN la o distan „y" ce se
determin cu relaia:
1
³ f ( x)dx
0
y ( m)
l
în care:
f(x) – reprezentarea curbei ce mrginete tronsoanele reale de cldiri proiectate pe segmentul
MN, într-un sistem de coordonate având ca ax Ox segmentul MN i ca ax Oy
perpendiculara pe Ox prin extremitatea tronsonului ce se proiecteaz.
l – lungimea proieciei tronsoanelor reale pe segmentul MN.
25
256
¦S
i=1
i
Fig. 5 - Deteminarea spaial grafic a ariei (SA) din frontul de cldiri aferente
punctului de msurare „A"
26
257
27
258
¦(y l )
i 1
i i
yF n
¦l
i 1
i
în care:
yi – distana determinat conform paragraf b) pentru fiecare din tronsoanele „i" ce se
încadreaz în zona considerat;
li – lungimea tronsonului „i”
La calculul lui yF se ine seama numai de segmentele corespunztoare zonelor construite;
în cazul suprapunerii a 2 segmente echivalente de tronsoane, determinate conform paragraf b)
din fig.6’, pe poriunea de suprapunere se ine seama numai de segmentul echivalent tronsonului
cel mai apropiat de frontul stradal.
Fa de acest aliniament se stabilesc elementele geometrice pentru determinarea nivelului
„LiA ", prezentate în figura 4.
(13) Valorile coeficienilor de absorbie „i" pentru faade plane, corespunztori ariilor
diferite „Si” care compun aria din frontul de cldiri „SA” aferent punctului de msurare „A",
sunt prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7
Coeficienii de absorbie „i" pentru tipuri de elemente de faade plane i spaii verzi
Nr. „
i” la frecvena
Tipul de element de faad
crt. de 500 Hz :
0 1 2
Suprafee pline din beton armat sau crmid tencuite i finisate cu terasit.
1 0,03
(14) Pentru coeficientul de directivitate al undelor reflectate între fronturile de cldiri, k', se
adopt valorile:
(15) Distribuia nivelului de zgomot „Li,hA " pe verticala frontului de cldiri este conform
figurii 7.
29
260
(16) În cazul prezenei, de-a lungul arterei de circulaie, a unor ecrane paralele cu axul
acesteia, caracterizate printr-un indice de izolare la zgomot aerian R’w >30 dB, nivelul de zgomot
„LAi " în spatele ecranului se calculeaz cu relaia:
LiA L1i 'Lh (dB)
în care:
Lh – reprezint atenuarea zgomotului datorit prezenei ecranelor (dB), ce poate fi
determinat cu ajutorul diagramei din fig.8 sau cu relaia:
Lh = 10 lg(20N +3) (dB)
2V
unde N conform fig. 8.
O
V 2V
= (E1V + VA) - E1A = (a + b) – c N=
§O· O
¨ ¸
©2¹
E1 – sursa de zgomot
A – punctul de msurare
– lungimea de und a sunetului
Pentru calculul nivelului global, în dB(A), se ia valoarea lui corespunztoare
frecvenei f = 500 Hz, ( = 0,68 m).
(17) Calculul duratei de timp „ti" corespunztoare aciunii „i" se face, în cazul traficului,
cu relaia:
ti = ni . i ( s )
în care
ni – numrul mijloacelor de trafic de un anumit tip „i" care circul în perioada caracteristic
T, pentru care se stabilete nivelul de zgomot echivalent (–)
i – timpul în care vehiculul strbate o distan L = 20 m, (sec), conform tabelului 4 (col. 6).
(18) Numrul mijloacelor de trafic de un anumit tip „ni" care circul în perioada
caracteristic „T”, „ni/h”, se determin prin msurri sau se stabilete prin calcule statistice,
conform tabelului 3.
30
261
(19) Valorile „i” pentru diferite tipuri de mijloace de trafic circulând cu viteze
caracteristice, sunt prezentate în tabelul 4 (col. 6).
(20) Metoda de calcul prezentat în paragrafele acestui capitol are în Anexa 2 a
normativului, un Exemplu de calcul al nivelului de zgomot provenit din traficul rutier.
(21) În cazul surselor de zgomot situate în incinta care delimiteaz uniti industriale, piee,
spaii comerciale, coli sau alte dotri funcionale din cadrul ansamblurilor urbane, se disting
dou situaii caracteristice: cazul în care sursele pot fi considerate, practic punctiforme (utilaje i
agregate, evacuri de gaze, sisteme de alarm, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc)
i cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafee mari (de ex. aglomerri de oameni).
A) În cazul surselor punctiforme, nivelul de zgomot „LiA", într-un punct „A” situat în câmp
acustic deprtat fa de surs, se calculeaz cu relaia:
LiA =LWR – l0 lg S – Lh (dB)
în care:
LwR – reprezint nivelul de putere acustic a sursei, în (dB);
S – aria sectorului din sfera de raz „r" i unghi solid „a” în care are loc rspândirea
zgomotului i pe care este situat punctul „A", în (m2);
Lh – scderea de nivel datorit obstacolelor aflate pe calea de propagare a zgomotului
de la surs la punctul „A", în (dB).
A.1) În cazul surselor care acioneaz în aer liber, în relaia de mai sus mrimea LwR
reprezint chiar nivelul de putere al sursei propriu-zise (LwR) ;
A.2) În situaia în care sursele punctiforme de la A) sunt introduse în carcase sau cabine
izolante, nivelul de putere radiat se determin cu relaia:
LWR = LW1 - R (dB)
în care:
LW1 – nivelul de putere incident pe suprafeele interioare ale carcasei sau cabinei de
izolare, în (dB);
R – indicele de atenuare acustic corespunztoare carcasei sau cabinei izolante, în (dB);
Nivelul „LWI” se determin cu relaia:
LWI = LWS – 10 lgm (dB)
în care:
LWS – nivelul de putere acustica corespunztor sursei, în (dB);
m – coeficientul mediu de absorbie acustic corespunztor tratamentelor acustice
interioare carcasei sau cabinei izolante.
A.3) Pentru cazul surselor de tip „jet de gaze”, nivelul de putere corespunztor „LWS”
trebuie considerat cel determinat dincolo de ultimul atenuator aplicat acestora.
A.4) Scderea de nivel „Lh” se determin conform calculelor din fig.7.
B) În cazul surselor repartizate pe suprafee mari, nivelul de zgomot „LiA” într-un punct
„A”situat la distana „d” fa de conturul suprafeei considerate, se determin, în mod difereniat
în funcie de caracteristicile surselor considerate:
B.1) Piee comerciale
B.2) Parcaje
B.3) coli
B.4) Restaurante în aer liber (Grdini – restaurant)
B.5) Terenuri sportive
B.6) Gri feroviare
B.7) Aeroporturi
31
262
32
263
33
264
Tabelul 8
Nivelurile de zgomot caracteristice activitilor comerciale curente, ce au loc în piee
Nivel de zgomot caracteristic, în dB(A), msurat:
Activiti
Tipul de pia la 1.00 m distan
comerciale curente în partea la 1.00 m distan
în exterior, de
central a pieei de locul activitii
conturul pieei
Activitate curent
(in principal
Deschis zgomot produs de 68 ... 74 68 ... 76 68 ... 72
aglomerarea
de oameni)
Activitate curent
(în principal
Parial acoperit zgomot produs de 71 ... 77 71 ... 78 71 ... 75
aglomerare de
oameni)
Activitate curent
(în principal
Acoperit*) zgomot produs de 73 ... 79 73 ... 79 65 ... 70
aglomerarea de
oameni)
*) Sporul de nivel de zgomot reflect numai aportul suprafeelor de acoperire.
Not: în funcie de activitile specifice acestor tipuri de piee, – de ex.: transportare mrfuri cu crucioare,
descrcare lzi i transportarea acestora prin târâre, manipulare navete cu sticle, etc. – nivelul de zgomot
caracteristic poate avea valori mai mari cu 10... 15 dB decât cel corespunztor activitilor curente, prezentat în
tabel.
B.2) Parcaje
B.2.l. Parcajele pentru vehicule se difereniaz în funcie de tipul vehiculului în:
i. parcaje pentru autoturisme;
ii. parcaje pentru trafic greu (camioane, tractoare) i mijloace de transport în comun.
B.2.2. Parcajele pentru autoturisme se realizeaz într-una din urmtoarele variante:
i. parcaje deschise (neacoperite);
ii. parcaje parial acoperite;
iii. parcaje închise (total acoperite) subterane sau supraterane aflate în cldiri special
construite.
În funcie de numrul de autoturisme ce pot parca concomitent într-un loc destinat în acest
sens, parcajele deschise i cele parial acoperite se clasific, la rândul lor în:
a) parcaje mici (pentru cel mult 30 autoturisme);
b) parcaje mari (pentru mai mult ele 30 autoturisme).
B.2.3. Nivelurile de zgomot caracteristice perioadelor de activitate de vârf*) în astfel de
parcaje, sunt reprezentate în tabelul 9.
Tabelul 9
Nivelurile de zgomot caracteristice perioadelor de activitate în parcaje
Nivel de zgomot caracteristic
Tipul de parcaj
perioadelor de activitate de vârf*) dB(A)
• mic 80
• mare 85
*) Se consider c în decurs de o or intr, sau ies din parcaj, mai mult de 50% din numrul maxim
posibil de autoturisme.
34
265
B.2.4. În cazul parcajelor deschise i a celor parial acoperite amplasate lâng instituii
sau uniti productive – în zone unde nu sunt prevzute sau executate locuine – nivelul de
zgomot echivalent, produs în perioadele de timp caracteristice (definite conform STAS 6156), se
alege egal cu nivelul de zgomot caracteristic prezentat în tabelul 9.
În cazul parcajelor amplasate în zone rezideniale, nivelul de zgomot echivalent
(corespunztor perioadelor de timp caracteristice diurne) prezentat în tabelul 9 este micorat cu
5 dB(A).
B.2.5. Scderea nivelului de zgomot echivalent (fa de valorile prevzute la pct. B.2.3 în
funcie de distan, se determin, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 9 în care ,,d" reprezint
distana de la conturul parcajului la punctul de msurare.
B.2.6. În cazul realizrii unor ansambluri de locuine noi ce includ parcaje mici (deschise
i/sau parial acoperite) pentru autoturisme, se recomand urmtoarele msuri de protecie
acustic:
i. prevederea de zone verzi (alctuite din arbori pe mai multe rânduri, cu coroane
întreptrunse) între parcaje i fronturile de cldiri delimitatoare;
ii. proiectarea cldirilor astfel încât partiurile s prezinte încperile pentru odihn
amplasate în partea opus parcajelor;
iii. izolarea special, din punct de vedere acustic, a faadelor îndreptate spre zona
parcajelor.
Se recomand evitarea amplasrii parcajelor mari (parcaje deschise i/sau parial
acoperite) pentru autoturisme în apropierea zonelor rezideniale.
B.2.7. Parcajele destinate traficului greu (camioane, tractoare) i mijloacelor de transport
în comun se caracterizeaz prin niveluri de zgomot mai mari sau egale cu 90 dB(A),
corespunztoare perioadelor de timp în care se desfoar activitate de vârf.
Se interzice realizarea unor asemenea parcaje, în varianta deschis sau parial acoperit,
în zonele rezideniale.
În cazul executrii acestui tip de parcaje în varianta închis (garaje, depouri), se
recomand ca accesul în interiorul parcajului s fie amplasat pe o latur a construciei situat în
vecintatea unei zone în care nu sunt amplasate cldiri de locuit.
B.3) coli, grdinie
B.3.l. Principalele surse de zgomot, în cazul grdinielor, colilor generale i a liceelor, le
reprezint:
i. activitile elevilor în timpul recreaiilor;
ii. programele sportive (care se pot desfura cu sau fr spectatori).
B.3.2. Nivelurile de zgomot caracteristice (determinate în timpul recreaiilor) ce se
înregistreaz la 1,00 m distan de conturul spaiilor afectate activitilor elevilor în perioada
recreaiilor variaz între 78...83 dB(A)1).
Observaie: Nivelurile de zgomot precizate mai sus pot fi considerate caracteristice i pentru grdinie i pentru
spaii de joac.
)
Valori rezultate din msurtori echivalente în coli de 8, 16, 24 clase, precum i în unele licee având 44 clase ; aceste valori nu
indic o lege ferm de variaie a nivelului de zgomot în funcie de capacitatea colii.
35
266
B.4.3. Pentru activitatea curent desfurat într-o grdin restaurant se admite, în mod
acoperitor, un nivel de zgomot echivalent de 70 dB(A).
Pentru grdini-restaurant în care activeaz grupuri orchestrale se admite ca nivel de
zgomot echivalent cel prevzut în tabelul 10.
B.4.4. În cazul unor grdini-restaurant în care nu activeaz grupuri orchestrale, scderea
nivelului de zgomot în funcie de distan se determin, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 9.
Pentru grdinile-restaurant în care activeaz grupuri orchestrale, scderea nivelului de
zgomot în funcie de distan se determin în mod aproximativ, conform prevederilor de calcul în
cazul surselor punctiforme.
B.4.5. În scopul limitrii rspândirii zgomotului provenit de la grdinile-restaurant se
recomand adoptarea urmtoarelor msuri:
a) în cazul amplasrii grdinilor-restaurant lâng imobile etajate destinate locuinelor,
se recomand realizarea lor fr formaii orchestrale i numai cu condiia acoperirii spaiului de
serviciu cu o copertin total, caracterizat printr-un indice de izolare acustic la zgomot aerian,
Rw 35 dB.
b) realizarea de grdini-restaurant lâng hoteluri, cu adoptarea unor soluii de protecie
a camerelor, cum ar fi cele prezentate în figura 11.
Orchestrele vor fi amplasate în spaii special protejate, avându-se în vedere atât
limitarea nivelului de zgomot în incinta hotelului, cât i împiedicarea rspândirii zgomotului la
eventualele locuine amplasate zon; în acest sens, între grdina-restaurant i cldirile locuite,
37
268
trebuie prevzute spaii de gard corespunztoare, precum i ecrane naturale sau artificiale.
c) Realizarea de grdini-restaurant în uniti specializate, în exclusivitate, în
alimentaie public, adoptându-se obligatoriu soluii de protecie, împotriva rspândirii
zgomotului spre eventualele fronturi de cldiri locuibile aflate în zonele învecinate. Aceste
soluii constau în principiu în prevederea unor spaii de gard corespunztoare, precum i ecrane
naturale sau artificiale.
38
269
Tenis 65... 68
Volei 68... 70
Handbal 70...72
Fotbal, rugby 75
Atletism, box Se înscrie de obicei în zgomotul de fond
*) Punctul de msurare se afla la 1,00 m distan de conturul terenului.
B.7) Aeroporturi
B.7.l. Studiile privind amplasarea cldirilor rezideniale în apropierea aeroporturilor, sau a
heliporturilor, se vor efectua pe baza hrilor de zgomot, luându-se în considerare zgomotul
produs de avioane la sol i pe culoarele de zbor.
Hrile de zgomot ce prezint nivelurile de zgomot, utilizate atât la proiectarea
aeroporturilor cât i la amplasarea construciilor, vor fi întocmite de specialiti în domeniul
acusticii urbane.
B.7.2. În cazul amplasrii unui aeroport nou lâng o localitate, la proiectare se vor avea în
vedere prevederile standardelor STAS 10183/1, 2, 3 i 4 . Deoarece nivelul de zgomot produs de
activitile desfurate de aeroporturi are valori mari, scderea nivelului de zgomot raportat la
distan se va calcula orientativ cu ajutorul diagramelor din fig. 9.
B.7.3. La amplasarea aeroporturilor, sau a heliporturilor, se recomand:
a) evitarea trecerii culoarelor de zbor pe deasupra localitilor;
b) prevederea de distane corespunztoare între aeroporturi i zonele urbane;
c) plantarea de zone verzi (arbori, arbuti) pe parcursul distanelor între zonele urbane
i aeroporturi, cu condiia asigurrii siguranei traficului de zbor;
d) amplasarea zonelor rezideniale de locuit dincolo de limitele izobarelor de zgomot
din hrile acustice, indicate prin nivelul de zgomot de Cz 55 dB, respectiv 60 dB(A);
e) adoptarea de msuri administrativ-legislative de protecie împotriva polurii fonice
provenit din traficul aerian, metode detaliate la punctul 1.2.4 din prezenta parte a normativului.
* *
*
(22) Nivelul zgomotului de fond, pentru intervalul de timp din perioada caracteristic în
care nu intervin aciuni de tipul celor nominalizate la pct. 2.3.2, se consider c este egal cu 50
dB(A), respectiv Cz45, pentru strzi de categorie tehnic I i II, i egal cu 40 dB(A), respectiv
Cz35, pentru strzi de categorie tehnic III i IV.
(23) Indicele de atenuare acustic corespunztoare elementului de faad, ,,R(f)", se
calculeaz conform prevederilor Prii II, indicativ C 125/2 - 2013, atât pentru elementele de
faad omogene cât i pentru cele compuse din perete i fereastr (i/sau u).
În cazul faadelor prevzute cu balcoane, logii sau ecrane verticale dispuse
perpendicular pe planul faadei (ancadramente, elemente decorative) se consider, în mod
acoperitor, c acest elemente nu aduc un spor real de izolare în raport cu caracteristicile acustice
ale pereilor exteriori ai cldirii. Pe baza valorilor calculate ale indicelui de atenuare acustic
„R(f)" se face evaluarea global a capacitii de izolare la zgomot aerian a unui element de
faad, utilizând indicele de izolare la zgomot aerian „Rw" conform prevederilor SR EN
ISO 717-1 i SR EN ISO 717-1/A1.
În cazul cldirilor amplasate pe artere de circulaie de categoria II÷IV, se poate
considera o condiie mai simpl:
în care:
Rwg – indicele de izolare la zgomot aerian, corespunztor elementului de închidere a
golului (fereastr, u) - (dB).
În cazul elementelor de faad cu ferestre duble simetrice (având geamuri de aceeai
grosime), determinarea indicelui de izolare la zgomot aerian „Rwg” se poate face, în mod
simplificat, cu ajutorul abacei din figura 13.
41
272
(1) La proiectarea zonelor urbane din punctul de vedere al proteciei împotriva zgomotului,
asa cum s-a artat în capitolele 1 i 2 din prezenta parte a normativului, tipurile i caracteristicile
acustice ale materialelor i echipamentelor de protecie împotriva zgomotului în zone urbane, -
pentru faadele cldirilor, pentru bariere acustice, pentru ci de rulare pe ine, pentru trafic aerian
etc. -, au un efect important în reglarea nivelului de zgomot perceput la receptor.
(2) În domeniul Acusticii construciilor selectarea soluiilor pentru elementele de
compartimentare ale construciilor (perei, planee, ui, ferestre, etc), în cazurile concrete ce se
pot analiza pentru proiectare, modernizare etc. sau cazuri de cldiri existente, se efectueaz dup
ce s-au definit clar activitile ce se desfoar în unitile funcionale ale cldirilor, nivelurile de
zgomot specifice cldirilor i vecintilor acestora i se compar valorile nivelurilor de zgomot
necesare pentru realizarea parametrilor acustici recomandai de reglementri, cu caracteristicile
acustice ale diferitelor tipuri de elemente de compartimentare exterioar. În urma acestor analize
se definesc soluiile optime necesare a se adopta pentru cazurile analizate.
(3) Se analizeaz amplasarea în zona urban a cldirilor i amplasarea pe diferite categorii
de strzi, în funcie de acestea i de nivelurile de zgomot specifice diferitelor activiti ce se
desfoar în uniti funcionale i apoi se stabilesc caracteristicile acustice (indici de izolare la
zgomot aerian, Rw ) necesare pentru pereii de faade ai diferitelor tipuri de cldiri.
(4) Caracteristicile acustice, indicii de izolare la zgomot aerian, R’w , în dB, pentru
elementele de construcii de faad, în funcie de categoria tehnic a strzilor pe care sunt
amplasate cldirile sunt prezentate în Anexa 1, tabelul A.1.6., din prezenta parte a normativului.
(5) Materialele uzuale folosite pentru realizarea faadelor plane ale cladirilor au valori
ale coeficienilor de absorbie „i" la frecvena de 500 Hz, - folosii pentru calculul nivelului de
zgomot, Lext(f) într-un punct A aflat pe o artera de trafic, corespunztori ariilor diferite „Si” care
compun aria din frontul de cldiri „SA” aferent punctului de msurare „A", (conf. pct. 2.3.2.), -
conform celor prezentate în tabelul 12.
Tabelul 12
Coeficienii de absorbie „i" în funcie de materialele folosite pentru faade
„
i” la frecventa
Nr. crt. Tipul de element de faad i materialele folosite
de 500 Hz:
Suprafee pline din elemente pentru zidrie de beton celular
1 autoclavizat sau elemente pentru zidrie de argil ars, tencuite i 0,03
finisate
Suprafee pline din elemente pentru zidrie de beton celular
2 autoclavizat sau elemente pentru zidrie de argil ars, placate cu 0,02
plci ceramice
Suprafee parapei de beton, tencuite
3 0,03
4 Suprafee vitrate simple. 0,04
5 Suprafee vitrate duble, cu spaii de aer cu grosimi între 4...10 cm. 0,15
(6) În cazul spaiilor neconstruite i a spaiilor verzi aflate între sursa de zgomot i
receptor, valorile coeficienilor de absorbie „i" la frecvena de 500 Hz, sunt prezentate în
tabelul 13.
42
273
Tabelul 13
Coeficienii de absorbie „i" în funcie de spaii neconstruite i spaii verzi
„
i” la frecventa
Nr. crt. Tipul de spaiu
de 500 Hz:
1 Spaii neconstruite 1
Spaii verzi:
2.1. în zone neconstruite conf. col. 1 din tabelul 6.
(1 – 0,02 n) *
2.2. în zone neconstruite conf. col. 2 din tabelul 6.
2 (1 – 0,015 n) *
2.3. în faa unor fronturi de cldiri, conf. col. 1, din tab. 6.
(
faad – 0,2 n) *
2.4. în faa unor fronturi de cldiri, conf. col. 2 din tab. 6.
(
faad + 0,15 n) *
43
274
44
275
Se menioneaz c cele mai eficiente bariere (ecrane) acustice care se pot folosi sunt
cldirile dispuse, sub form de ansambluri frontale, de-a lungul magistralelor rutiere. Valoarea
reducerii nivelului de zgomot asigurat de ecranele-cldiri poate s ating 25 ... 30 dB(A).
Ca bariere-ecrane se vor utiliza cldiri cu destinaii diferite (dar nu locuine), proiectate i izolate
corespunztor din punct de vedere acustic.
(8) În cazul cilor de rulare pe ine, în Anexa 3 (informativ) sunt prezentate
exemplificativ câteva tipuri de sisteme de ine folosite la realizarea galeriilor de metrou.
45
276
(3) În cazul zgomotelor provenite din trafic, în anumite situaii specifice, prezint
importan analiza valorilor cu semnificaie statistic, cum sunt LAF10 (nivel de zgomot de vârf,
care este depit în numai 10% din perioada de timp considerat), LAF50 (nivel de zgomot mediu)
i LAF90 (nivel de zgomot de fond). Pe baza acestor valori se poate determina indicele de zgomot
de trafic, TNI, care exprim mai pregnant gradul de disconfort provocat de un zgomot aleator în
funcie de distribuia statistic a nivelurilor de zgomot în perioade caracteristice:
i. zonele construite;
ii. parcurile, grdinile publice sau alte zone linitite dintr-o aglomerare;
iii. zonele linitite din spaii deschise;
iv. apropierea unitilor de învmânt, a spitalelor i a altor cldiri i zone
sensibile la zgomot.
c) prezentarea unei serii de detalii privind autoritile care se vor ocupa de elaborarea
hrilor de zgomot i competenele i obligaiile acestora;
d) indicatorii de zgomot utilizai la nivel naional în vederea realizrii i revizuirii
cartrii strategice de zgomot, sunt L(zsn) i L(noapte);
e) valorile indicatorilor L(zsn) i L(noapte) se determin prin intermediul metodelor
de evaluare, msurri în punctul de evaluare i/sau calcule;
f) în unele cazuri, în completare fa de L(zsn) i L(noapte) i, unde este cazul, L(zi) i
L(sear), se determin i indicatori suplimentari de zgomot, speciali i a unor valori limit
corespunztoare acestora, în urmtoarele situaii:
i. când sursa de zgomot considerat emite o perioad scurt de timp (de exemplu,
mai puin de 20% din timp, raportat la totalul perioadelor de zi dintr-un an sau la totalul
perioadelor de sear dintr-un an sau la totalul perioadelor de noapte dintr-un an);
ii. când media numrului de evenimente sonore, în cursul uneia sau al mai multor
perioade considerate, este foarte mic (de exemplu, mai puin de un eveniment sonor pe or);
iii. când componentele de joas frecven ale zgomotului sunt importante;
iv. când se are în vedere o protecie suplimentar în timpul zilelor de sfârit de
sptmân sau într-o perioad particular a anului;
v. când se are în vedere o protecie suplimentar în perioada de zi;
vi. când se are în vedere o protecie suplimentar în perioada de sear;
vii. când exist o combinaie a zgomotelor din surse diferite;
viii. în cazul unei zone linitite în spaiu deschis;
ix. în cazul unui zgomot coninând componente tonale puternice;
x. în cazul unui zgomot cu caracter impulsiv;
xi. în cazul unor vârfuri de zgomot ridicate pentru protecia în perioada de noapte,
caz în care indicatorul suplimentar recomandat este LAmax sau nivelul de expunere la zgomot.
4.1.2. Aparatura de msurare
(1) Pentru determinarea prin msurri in situ a mrimilor acustice, de ex.: Lech, LAF10,
L(zsn), L(zi), L(sear), L(noapte), L(sear), etc. tehnica de msurare utilizat, de exemplu
aparatura, numrul de poziii ale microfoanelor, numrul i durata intervalelor de timp de
msurare, depind de natura surselor sonore i a receptorilor precum i de semnificaia
rezultatelor pentru utilizarea terenului din zona urban analizat.
(2) Sistemul de aparate de msurare folosit este conceput pentru determinarea nivelului de
presiune ponderat A, continuu, echivalent, în mod direct sau indirect, i în concordan direct
cu nivelul de presiune acustic ponderat A, continuu, echivalent. Se folosete numai aparatur
de clasa 0 i clasa 1.
(3) Principalele module care intervin în asamblarea unui montaj pentru determinarea
nivelului de zgomot echivalent în mediul urban, sunt:
1. microfoane de mare sensibilitate, adaptate la diferitele condiii de mediu i caracteristici
geometrice ale zonelor investigate.
2. analizoare de frecven portabile bazate pe filtre numerice pentru msurri acustice i de
vibraii, pe teren în timp real i în laboratoare. Aceste analizoare ofer operatorului posibilitatea
utilizrii lor, în diverse moduri, dup cum urmeaz:
a) analize de 1/1, 1/3, 1/12 i 1/24 octav;
b) operaii în timp real 1/3 octav, pân la 2,4 kHz (canal simplu) i 11,2 kHz
(bicanal);
c) domeniu dinamic variabil, în funcie de necesitate (de la 10 dB la 80 dB);
d) nr. de înregistrrii pân la 1000 spectre/secund (un singur canal) i
500 spectre/secund (bicanal);
47
278
în limitele prevzute de norme, sau în condiii speciale (în care sursele nu pot fi
eliminate/controlate, pentru construcii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de soluii cu
amortizori elastici.
(8) Pentru a putea controla propagarea vibraiilor de la surs ctre cldiri, se recomand
alegerea de soluii constructive cu atenuare mare a vibraiilor.
(9) În cazul unor sisteme rutiere mrginite de cldiri importante ce trebuie protejate
împotriva vibraiilor provenite din trafic, se vor adopta msuri speciale, de la caz la caz.
Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot urbane sunt prezentate exemplificativ în
continuare:
(1) Zgomotul provenit din traficul rutier se obine prin analiza spectrelor de zgomot,
prezentate exemplificativ în fig.18 pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând
pe pneuri i în fig.19 pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând pe ine.
49
280
5. RECEPIA LUCRRILOR
51
282
ANEXA 1
Proiectarea ansamblurilor urbane din punct de vedere a proteciei acustice trebuie realizat
astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatorii spaiului construit urban, atât cel exterior
cât i cel interior construciilor, s fie meninut la un nivel ce nu poate afecta sub nici o form
sntatea utilizatorilor sau desfurarea activitilor specifice acestora. Se vor adopta diferite
msuri de protecie, adecvate numrului, tipului i caracteristicilor acustice ale surselor de zgomot
existente, inându-se seama de parametrii i nivelurile de performan, corespunztoare cerinei
fundamentale – „Protecia împotriva zgomotului", specificate în continuare:
Observaie: Valorile nivelurilor de performan reprezint limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot,
pentru care se utilizeaz timpii de msurare, coreciile meteorologice i modul de calcul al incertitudinii
prevzute în legislaia, standardele i reglementrile tehnice în vigoare.
ANSAMBLUL URBAN:
Lech = 50 dB(A)
Lech = 50 dB(A)
Lech = 57 dB(A) pentru timp de zi i sear; i Lech = 50 dB(A) pentru timp de noapte.
52
283
Lech = 50 dB(A)
Tabelul A.1.3.
53
284
2. În cazul a dou sau mai multe zone i dotri funcionale adiacente, care au valori diferite ale nivelului de
zgomot, ca limit admisibil pe linia de separaie între aceste zone, se va lua în considerare valoarea
admisibil cea mai mic.
1 Parcuri 60 55
Parametrul 10: Indicele de izolare la zgomot aerian „Rw", în dB, pentru elemente de
închidere ale golurilor faadelor (ferestre, ui) în funcie de categoria tehnic a strzilor pe care
sunt amplasate cldirile.*) Valorile sunt conform tabelului A.1.5. :
54
285
Tabelul A.1.5.
Indicele de izolare la zgomot aerian „Rw" pentru elemente de închidere ale golurilor faadelor (ferestre, ui),
în funcie de categoria tehnic a strzilor pe care sunt amplasate cldirile
55
286
— sli de calcu-
50 55 20 20 20 20
latoare
Centre de
7 — birouri i alte
calcul 40 45 min. 25 20 20 20
spaii administr.
— sli de curs 35 40 min. 30 25 20 20
— Uniti de des-
facere cu amnuntul:
• spaii pentru
40 45 min. 25 20 20 20
activitate de eviden
Cldiri operativ i anexe
comerciale sociale
i depozite
— spaii de vânzare
(inclusiv 55 60 20 20 20 20
i anexe ale acestora
spaii
— Uniti de ali-
comerciale
mentaie public:
8 incluse la
• spaii de con-
parterul i 45 50 min. 20 20 20 20
sumaie (restaurante,
nivelele
berrii, cofetrii,
inferioare
patiserii)
ale cldirilor
de locuit) Uniti de prestri
servicii :
• spaii de lucru eu
publicul (curatatorii, 45 50 min. 20 20 20 20
uniti postale,
croitorii, cizmrii, re-
paraii TV. etc.)
Observaii:
*) Tipul de strad este definit cf. STAS 10144/1 Strad de categorie tehnic:
I — magistral
II — de legtur
III — de colectare
IV — de deservire local
**) În cazul cldirilor amplasate pe strzi de categoria tehnic I, indicele de izolare la zgomot aerian
admisibil se determin în urma precizrii valorii reale a nivelului de zgomot echivalent corespunztor
strzii, (prin msurri conform STAS 6161/3 sau prin calcul conform 2.3.2.3. alin.(23) din prezentul
normativ)
Parametrul 11: Indicele de izolare la zgomot aerian „R’w", în dB, pentru elementele de
faad (compuse din parte plin + parte vitrat), în funcie de tipul de cldire i unitatea
funcional ce se protejeaz.
Valorile sunt conform tabelului A.1.6. :
56
287
Tabelul A.1.6.
Indicele de izolare la zgomot aerian „R’w" pentru elementele de faad (compuse din parte plin
+ parte vitrat), în funcie de tipul de cldire i unitatea funcional ce se protejeaz
57
288
ANEXA 2
Tabelul A.2.1.
58
289
Fig. A.2.3. - Aria din frontul de cldiri ,,S " aferent punctului de msurare „A
59
290
Aria din frontul de cldiri ,,S " aferent punctului de msurare „A" este conform Fig A.2.3
i tabelul A.2.2.
Tabelul A.2.2
Nr.
Mijloc de transport SA (m2)
crt.
1 Tramvaie 20 × 7,00 = 140
2 Autocamioane 20 × 5,60 = 112
3 Autobuze 20 × 6,20 = 124
4 Microbuze 20 × 4,50 = 90
5 Autoturisme 20 × 3,00 = 60
6 Motociclete 20 × 1,60 = 32
7 Tractoare 20 × 5,50 = 110
Calculul ariilor diferite din punct de vedere acustic „S” în cazul diverselor mijloace de transport
2
Nr. Mijloc de Elemente constructive care ARIA „Si" (m )
crt. transport intr în componena ariei totale partea stâng partea dreapt
1 tramvaie geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00= 64,00
parapet beton 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00
geam dublu (60% din suprafaa
faadei) 0,6×20×1,20 =14,40 0,6×16×1,20 = 11,52
suprafaa plan din beton armat
tencuit i finisat (40% din
suprafaa faadei) 0,4×20×1,20 = 9,60 0,4×16×1,20 = 7,68
parapet beton 20×0,8 = 16,00 16×0,8 = 12,80
2 Autocamioane Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00
Parapet beton 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00
Geam dublu (60% din suprafaa
faadei) 0,6×20×0,60 = 7,20 0,6×16×0,60 = 5,76
Suprafaa plan din beton armat
tencuit i finisat (40% din
suprafaa faadei). 0,4×20×0,60 = 4,80 0,4×16×0,60 = 3,84
3 Autobuze Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00
Parapet beton 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00
Geam dublu (60% din suprafaa
faadei) 0,6×20×1,20 =14,40 0,6×16×1,20 = 11,52
Suprafaa plan din beton armat
tencuit i finisat (40% din 0,4×20×1,20 = 9,60 0,4×16×1,20 = 7,68
suprafaa faadei)
4 Microbuze Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00
Parapet beton 20×0,50 = 10,00 16×0,50 = 8,00
5 Autoturisme Geam simplu 20×3,00 = 60,00 16×3,00 = 48,00
6 Motociclete Geam simplu 20×1,60 = 32,00 16×1,60 = 25,60
7 Tractoare Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00
Parapet beton 20×1,00 = 20,00 16 ×1,00 = 16,00
Geam dublu (60% din suprafaa
faadei) 0,6×20×0,50=6,00 0,60×16×0,50=4,80
60
291
Tabelul A.2.4
Stabilirea parametrilor acustici
elem. de constr.
Nr. Mijloc de Suprafaa Aria Arii “Si”
Coef. de abs.
“
i” coresp.
crt transport caracteristic aferent total (m2)
1
2
ariei “SA” “SA” Stânga Dreapta stânga dreapta
(m2)
3. Definirea traficului
Numrul mijloacelor de trafic pe o perioad de o or „ ni / h ” i timpul în care vehiculul
strbate distana de 20 m, „i”, sunt prezentate în tabelul A.2.5.
Tabelul A.2.5
Numrul mijloacelor de trafic pe o perioad de o or „ ni / h ”
Nr. Numr de vehicule „ ni / h ” în punctele de msurare:
Mijloc de transport
crt. S1 S2 S3 T1 T2 S4 S5 S6 i
1 Tramvai (1 linie) - - - 5 5 - - - 2
2 Autocamioane 34 34 33 - - 33 33 33 1,2
3 Autobuze (1 linie) 5 5 1,8
4 Microbuze 16 16 17 - - 17 17 17 1,2
61
292
4. Stabilirea nivelului de zgomot specific „LiA” pentru diferite tipuri de vehicule ce trec pe
artera de circulaie i a nivelului de zgomot echivalent conform tabelului 1.6. în care LiA i Lext
(f) sunt calculate conform pct. 2.3.2
Tabelul A.2.6
Nivelul de zgomot specific „L i A ” pentru diferite tipuri de vehicule
Nr.
crt. Sursa de zgomot Poziia sursei LiA(dB(A)) ti /h
Lext(f) = 76 dB(A)
Observaie: Calculat cu relaia simplificat orientativ de la pct. 2.3.2, nivelul de
zgomot echivalent are valoarea Lext(f) = 74 dB(A); diferena provine din considerarea mai exact
în cazul calculului cu relaia extins exact a nivelurilor de zgomot caracteristice diverselor surse
LiA, precum i reflexiilor dintre fronturile de cldiri.
62
293
ANEXA 3
(informativ)
A.3.1. Prezenta anex se refer la aspectele cele mai generale legate de proiectarea
traseelor i staiilor de metrou, astfel încât circulaia garniturilor de tren s nu afecteze:
a) sigurana i confortul acustic al locuitorilor din imobilele riverane traseelor considerate;
b) sigurana i confortul pasagerilor.
A.3.2. Proiectarea se va face astfel încât în timpul funcionrii metroului, s fie respectate:
—limitele admisibile de exploatare normal, din punct de vedere acustic, a cldirilor
supuse la aciunea vibraiilor i zgomotelor produse de circulaia metroului (cf. pct. A.3.5.);
—condiiile de durabilitate ale structurii galeriilor i liniilor de metrou (cf. pct. A.3.5.).
Elemente de proiectare
A.3.3. Circulaia garniturilor de tren în cazul metroului de adâncime, are loc prin galerii
(simple sau suprapuse) i tuneluri, cile de rulare fiind realizate în diferite tipuri de sisteme,
conform reglementrilor tehnice în vigoare ale domeniului transporturi; exemplificativ se
prezint urmtoarele dou sisteme uzuale clasice:
a) ine tip „49" montate pe traverse de lemn sau blochei din beton;
b) ine tip „60", montate pe traverse de lemn sau blochei din beton.
În fig. A.3.1. este reprezentat un detaliu din profilul transversal al galeriei de metrou,
pentru cazul inelor amplasate pe traverse de lemn înglobate în balast.
Analog, în fig. A.3.2., este reprezentat cazul inelor amplasate pe blochei de beton.
Fig. A.3.1. - Detaliu de amplasare a inelor de metrou pe traverse de lemn înglobate în balast
63
294
Elemente de calcul
A.3.4. Proiectarea corespunztoare, inându-se seama de condiiile admisibile din punct de
vedere acustic, a seciunilor transversale prin galeriile de metrou se va face corelându-se
urmtoarele dimensiuni:
a)adâncime i grosime galerie;
b)grosime radier;
c)grosime plac intermediar, în cazul galeriilor suprapuse;
cu tipul de in ales i amplasarea galeriei fa de cldirile riverane traseului, existente, sau
posibil existente; cf. fig. A.3.3.
64
295
Tabelul A 3.1.
Niveluri de zgomot produse de trecerea unei garnituri de metrou
Tipul Mod de L (dB(A)) …pentru distana de … m
de in amplasare 5 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20
49/blochei Direct pe sol 35,8 34,2 33 31,8 30,8 29,8
Pe planeu 90 cm 45,8 44,2 43 41,8 40,8 39,8 38,2 36,8 35,8 34,8 33,8
Pe laneu 80 cm 47,6 46 44,8 43,6 42,6 41,6 40 38,6 37,6 36,6 35,6
Pe planeu 70 cm 50,3 48,7 47,5 46,3 45,3 44,3 42,7 41,3 40,3 39,3 38,3
Pe planeu 60 cm 52,8 51,2 50 48,8 47,8 46,8 45,2 43,8 42,8 43,8 40,8
49/lemn Direct pe sol 30,8 29,2 28 26,8 25,8 24,8
65
296
balast Pe planeu 90 cm 40.8 39,2 38 36,8 35,8 34,8 33,2 31,8 30,8 29,8 28,8
Pe laneu 80 cm 42,6 41 39,8 38,6 37,6 30,6 35 33,6 32,6 31,6 30,6
Pe planeu 70 cm 45,3 43,7 42,5 41,3 40,3 39,3 37,7 36,3 35,3 34,3 33,3
Pe planeu 60 cm 50,3 46,2 45 43,8 42,8 41,8 40,2 38,8 37,8 36,8 35,8
60/blochei Direct pe sol 39,3 37,7 36,5 35,3 34,3 33,3
Pe planeu 90 cm 49,3 47,7 46,5 45,3 44,3 43,3 41,7 40,3 39,3 38,3 37,3
Pe laneu 80 cm 51,5 49,5 48,5 47,1 46,1 45,1 43,5 42,2 41,1 40,1 39,1
Pe planeu 70 cm 53,8 52,2 51 49,8 48,8 47,8 46,2 44,8 43,8 42,8 41,8
Pe planeu 60 cm 56,3 54,7 53,5 52,3 51,3 50,3 48,7 47,3 46,3 45,3 44,3
60/lemn Direct pe sol 34,3 32,7 31,5 30,3 29,3 28,3
balast
Pe planeu 90 cm 44,3 42,7 41,5 40,3 39,3 38,3 36,7 35,3 34,3 33,3 32,3
Pe laneu 80 cm 46,1 44,5 43,3 42,1 41,1 40,1 38,5 37,1 36,1 35,1 34,1
Pe planeu 70 cm 48,8 47,2 46 44,8 43,8 42,8 41,2 39,8 38,8 37,8 36,8
Pe planeu 60 cm 51,3 49,7 48,5 47,3 46,3 45,3 43,7 42,3 41,3 40,3 39,3
A.3.4.1. În cazul unor galerii simple al cror radier pstreaz grosimea celui al galeriei
inferioare din figura A.3.3. fiind dispus, îns, la cote superioare celor din figur (mai aproape de
suprafaa terenului), în cldirile adiacente traseului se înregistreaz o cretere a nivelului de
zgomot (la trecerea unei garnituri de tren), „Lh”, (fa de valorile din tabelul A.3.1.) ce se
determin în mod aproximativ cu relaia:
l
'Lh 20 lg (A.3.1.)
l1
în care: „ l ” – este distana de referin (determinat cf. figurii A.3.3.)
„ l1” – este distana real la care se gsete cldirea fa de traseul considerat.
A.3.4.2. În cazul unor galerii simple sau tuneluri având grosimea radierului mai mic de
100 cm, în cldirile adiacente traseului se înregistreaz o cretere a nivelului de zgomot fa de
valorile din tabelul A.3.1., „ Lr”, ce se determin în mod aproximativ cu relaia:
d
'Lr 40 lg (A.3.2.)
d0
în care:
d0 – este grosimea de referin, de 100 cm (determinat conform figurii A.3.3.);
d = este grosimea real a radierului
Observaie: În cazul tunelurilor, în relaia A.3.2. se introduce grosimea minim a
elementului de reazem al patului cii de rulare.
A.3.5. Limitele admisibile de exploatare normal, din punct de vedere acustic, a cldirilor
supuse la aciunea vibraiilor i zgomotelor produse de circulaia metroului, se stabilesc în
conformitate cu prevederile prescripiilor: STAS 6156 i SR 12025/2.
Vibraiile i zgomotul produse de trecerea unei garnituri de metrou pot fi considerate ca
fiind ale unei aciuni izolate (in contextul întregii perioade de referin, pentru care se stabilete
nivelul admisibil).
Admiând c durata maxim a zgomotului produs de trecerea unei garnituri de metrou
raportat la perioada de referin se încadreaz în cat. 3 (cf. tabelului 2, paragraf 2.3.1., din
STAS 6156 respectiv tabelul 3, paragraf 2.8 din SR 12025/2) rezult urmtoarele:
a) limita admisibil a nivelului maxim de zgomot, înregistrat într-o unitate funcional
dintr-o cldire este egal cu valoarea prevzut în STAS 6156 paragraful 2.1. la care se adaug
10 dB(A).
De exemplu: în interiorul unei locuine, limita admisibil a nivelului maxim de zgomot
produs de trecerea metroului este cea mai mic dintre urmtoarele dou valori :
i. 45dB(A), respectiv Cz 40;
ii. valoarea corespunztoare zgomotului de fond, LAF90, la care se adaug 15 dB.
66
297
b) limita admisibil a nivelului maxim de vibraii, înregistrat într-o unitate funcional este
egal cu valoarea prevzut în STAS 12025/2, paragraful 2.5 la care se adaug 12 vibrari.
De exemplu: în interiorul unei locuine, limita admisibil a nivelului maxim, de vibraii,
produs de trecerea metroului este Az 92, respectiv Az 86.
Observaie: Respectarea acestei valori conduce la împlinirea concomitent a cerinelor
de confort i durabilitate.
Tabelul A.3.2.
67
298
ANEXA 4
(informativ)
Spectrele de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier
Spectrele de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe o autostrad
(A), la ieirea dintr-o localitate urban, sunt prezentate exemplificativ în continuare, în fig.
A.4.1, A.4.2 i A.4.3:
Fig. A.4.1 - Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier
pe o autostrad, la ieirea dintr-o localitate urban – Exemplul 1 -
68
299
Fig. A.4.2 - Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier
pe o autostrad, la ieirea dintr-o localitate urban – Exemplul 2 -
69
300
Fig. A.4.3 - Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier
pe o autostrad, la ieirea dintr-o localitate urban – Exemplul 3 -
70