16 pagini - 1.
70 Lei
Femeile n`zdr`vane ale Vasluiului vs. zei]ele care au influen]at decisiv istoria jude]ului
Alina DARIE:
8 Martie nu este doar ziua femeilor celebre, a celor
care, spre meritul lor incontestabil, au reu[it s`
fac` ›n via]` lucruri ca s` capete notorietate. Þn
penumbr` sunt acele milioane de mame care nu se v`d
aproape niciodat` ›n prim-plan. R`m“n cumin]i, ›n
culisele acestei vie]i, ca s` fac` loc, c“t mai ›n fa]`,
familiei, copiilor cu care se m“ndresc at“t de mult. Pun,
a[adar, la picioarele celorlal]i munca lor, dragostea,
sacrificiile lor [i [tiu cel mai bine s` se bucure de
bucuria celor dragi. Dar, ›n aceste zile, cei care simt c`
au ›n familia lor o astfel de femeie, trebuie s` [tie c` e
momentul s`-[i arate recuno[tin]a. Iat` de ce am decis
c` ›n aceast` edi]ie aniversar` s` ne aplec`m asupra
lor, a femeilor n`zdr`vane ale jude]ului, care sunt cu
miile ›n fiecare comunitate, dar nu ›nainte de a le
aduce un tribut zei]elor care au marcat decisiv istoria
Vasluiului, despre care am scris anul trecut, de
Centenar.
Cele 100 de femei celebre ne-au purtat ›ntr-o
c`l`torie de vis. Am sim]it c` [i noi vasluienii am pus o
piatr` mic` la temelia acestei lumi, ›ns` incursiunea
noastr` jurnalistic` de ast`zi ne-a dat ›ncredere c`
s`m“n]ia [i neamul nostru nu va disp`rea. Este ›nfipt
ad“nc ›n acest loc de pe p`m“nt. Cele mai multe dintre
femeile lupt`toare [i cu o capacitate de sacrificiu
impresionant` care ne las` sentimentul c` pot muta [i
mun]ii din loc este argumentul afirma]iei de mai sus.
Dar nu vorbim de resemnare, ci de dorin]a de a l`sa
locul, c“t mai ›n fa]`, pentru cei dragi - copii, so]i.
Nimeni, mai bine ca ele, nu [tiu s` se bucure de bucuria
celorlal]i, tr`ind prin ei succesul, izb“nzile, dar [i orice
triste]e s-ar abate peste cei dragi. La aceste femei
minunate, care pot fi g`site ›n orice familie, 8 Martie nu
vine cu co[uri de flori scumpe sau cu m`r]i[oare
deosebite. Nu alearg` reporterii s` le ›ntrebe c“t au
muncit, c“te lupte cu necazurile au c“[tigat, dar nu
neap`rat pentru ele, c“t pentru binele celor dragi.
öCelebrele mame anonimeõ, a[a cum un mare scriitor
le considera, sunt de g`sit pretutindeni. T`cute,
muncitoare, decente, neobosite, acestea nu se pl“ng
dac` nu primesc o floare de 8 Martie. Poate o umbr`
trist` se a[eaz` pe chip, dar, la primul z“mbet al celor
dragi, ele vor uita sup`rarea.
Vineri, 8 martie 2019 3

Mihaela, femeia drumar, care pe unde

croie[te drumuri este cerut` în c`s`torie
INEDIT... Pentru inginerul de drumuri Mihaela Bunescu, specialistul responsabil cu proiectele [i investi]iile
de la Viacons Rutier Hu[i, fiecare zi este o provocare. Nicio zi nu se aseam`n` cu alta, spune t“n`ra
inginer`, cea care a petrecut multe zile pe drumurile asfaltate de Viacons, ›n tot jude]ul Vaslui. Mihaela Hobby-ul secret al
Bunescu are trei pasiuni: familia [i cei doi copii, firma la care lucreaz` [i lucr`rile asupra c`rora [i-a pus [i tinerei inginere de
ea amprenta, de-a lungul anilor. De c“nd se [tie, aceasta a pus pasiune ›n tot ceea ce a f`cut, a sacrificat la Viacons: “Îmi
s“mbete [i duminici pentru a realiza tot ceea ce avea de f`cut la serviciu, ba chiar, ne m`rturise[te r“z“nd,
öla una dintre lucr`rile de asfaltare din jude], ›n satul B“rze[ti, un localnic de acolo, ceva mai bine dispus, place să fac
m-a cerut chiar [i de nevast`õ. Dincolo de toate acestea, r`m“ne pasiunea pentru o meserie destinat` mai prăjituri şi torturi”
mult b`rba]ilor, meserie ›n care femeile aduc nota lor de profesionalism [i d`ruire.
PASIUNE... Poate c` nu o s` v` vin` s`
Daniel T~N~SUC: ulterioar`, Mihaela Bunescu a p`truns crede]i, ›ns` specialista de la Viacons
›ntr-o lume a b`rba]ilor, o lume are [i o pasiune mai pu]in obi[nuit`
Þn aprilie 2010, t“n`ra absolvent` öAvem una din cele mai pentru meseria pe care o practic` zi
a Facult`]ii de C`i Ferate Drumuri [i dur`, uneori plin` de priva]iuni. Este
Poduri, din Ia[i, venea la Viacons o meserie grea, cea de inginer bune echipe de ingineri de zi. öDa, este adev`rat, ›mi place s`
Rutier, decis` s` arate lumii ›ntregi drumuri [i poduri, pentru c` nu este din zona Moldoveiõ fac torturi pentru mine [i familia mea,
c` experien]a deprins` ›n anii de u[or s` stai s` coordonezi lucr`ri, de ›mi place s` coc noaptea, c“nd peste
öMeseria aceasta este ora[ s-a a[ternut lini[tea. M` destinde
facultate poate fi pus` ›n aplicare ›n diminea]` [i p“n` seara, s` urm`re[ti destinat` b`rba]ilor, ›ns` iat` c`
teren, la lucr`ri reale. öCum de-am ca un proiect s` fie realizat corect, [i m` relaxeaz`. Þmi place s` fac [i
[i noi femeile facem fa]`. Ploaie, pr`jituri, tricotez pentru familie. De 8
ajuns la aceast` facultate? Am fost plus c` ai mul]i b`rba]i, fie ›n soare, frig, v“nt, orice vreme ar
atras` de meseria asta ca un magnet. subordine, fie ingineri ca [i tine. öLa Martie, am s` le preg`tesc colegilor
fi afar` noi trebuie s` fim la mei de la Viacons o surpriz` dulce,
Sunt c“teva lucruri care mi-au marcat facultate, din 60 de absolven]i, doar datorie, s` facem drumuri bune
existen]a [i, ulterior, cariera 6 erau femei, deci v` da]i seama c` a al`turi de dl. director Ciomaga, care
pentru locuitorii jude]ului Vaslui. ne-a obi[nuit [i domnia sa cu tot felul
profesional`. Eram un copil de 7-8 fost o provocare pentru mine. O Pe teren, ca femeie, te ›nt“lne[ti
ani, atunci c“nd se construia Vama meserie dur`, ›ns` am observat c` de surprize. Þmi place s` cred c`, de 8
cu b`rba]i din diverse medii. Martie, colegii de la Viacons ne
Albi]a, prin 1992, iar eu mergeam noi, femeile, putem face echip` bun` Conteaz` s` [tii cum s` te faci
fascinat` s` v`d cum se ridic` acele cu b`rba]ii. Dl. director Ciomaga a s`rb`toresc pe noi, colegele lorõ,
auzit` [i ›n]eleas`. Noi, la Viacons, promite t“n`ra inginer`. De Ziua
cl`diri, ›mi pl`cea [i m` atr`gea ceea f`cut ›n a[a fel ›nc“t b`rba]ii au avem o echip` t“n`r` de ingineri,
ce se petrecea pe [antier. Atunci plecat pe teren, la lucr`ri, iar noi, Femeii, ce-[i dore[te responsabila cu
oameni bine preg`ti]i profesional, investi]iile de la Viacons Rutier? öÞmi
c“nd am terminat liceul, un veri[or femeile am lucrat mai mult la birou, gata s` fac` fa]` oric`ror
mi-a spus: öMergi la Facultatea de ›ns` totul a fost ›n str“ns` colaborare doresc s` am s`n`tate, putere de
provoc`ri, probabil una din cele munc`, s` reu[esc s` ›mbin via]a
Construc]ii, pentru c` ›nve]i o meserie cu colegii no[tri. Aici, la Viacons, mai mari echipe de ingineri din
pe care nu o vei regreta niciodat`õ. suntem ca o familie, ›n care ne profesional` cu cea personal`. Am
zona Moldovei. Important este doi copii mici, care au nevoie de mine
Am ascultat sfatul lui, am urmat respect`m, ne ajut`m [i construim c`, anual, din cei 50 de absolven]i
specializarea drumuri [i poduri [i totul cu mult` aten]ie la detaliiõ, [i mi-a[ dori, ›n paralel, s` m` achit de
ai Facult`]ii de Construc]ii din toate sarcinile pe care le am la serviciu,
pot s` spun c` nu mi-a p`rut r`u spune ing. Bunescu. De-a lungul Ia[i, unul sau doi absolven]i ajung
niciodat`õ, spune [eful Biroului anilor, la Viacons a fost construit` o ›n aceast` familie frumoas` care este
la Viacons, pentru c` municipiul Viacons Rutier Hu[iõ, ne-a mai spus
Proiecte din Viacons Rutier. A[a cum echip` destul de eficient` [i nostru de suflet este foarte
avea s` constate, at“t ›n facultate, profesionist`, ›n care femeile lucreaz` t“n`ra inginer` de la Viacons.
frumos, lini[titõ, ne mai spune
c“t [i ›n activitatea profesional` extrem de bine al`turi de b`rba]i. Mihaela Bunescu.

O ÎNTÂMPLARE DRAGĂ ACESTEI TINERE INGINERE, DAR ŞI

O POVESTE AMUZANTĂ, AMBELE PETRECUTE LA BÂRZEŞTI!
CERERE ÞN C~S~TORIE... Þn total, la Viacons
sunt doar ö10 feteõ, a[a cum le spune t“n`ra
inginer` colegelor sale. Al`turi de b`rba]i,
öfeteleõ de la Viacons fac o treab` extraordinar`.
öNi s-a ›nt“mplat s` mergem pe teren [i b`rba]ii
s` vad` ›n noi fete tinere, f`r` experien]`, ›ns`
am demonstrat c` putem face lucrurile la fel ca
[i b`rba]iiõ. Pentru Mihaela, cei doi copii sunt Iat\-le pe cele 10 amazoane de la Viacons Rutier
centrul universului s`u, o feti]` de 9 ani [i un
b`ie]el de 5 ani. öDatoria mea num`rul 1 sunt zile la m`sur`tori, nu a fost o lucrare u[oar`. M- atunci c“nd am mers cu so]ul la m`sur`tori. La
copiii, iar datoria num`rul doi este serviciul. Þmi a bucurat, acolo, reac]ia d-lui primar, atunci un moment dat, am ajuns la poarta unui
›ncep ziua prin a duce copiii la [coal` [i c“nd a v`zut ce lucrare am l`sat ›n comuna sa. localnic, care a ie[it s` m` ›ntrebe dac` sunt
gr`dini]`, dup` care, ›n jurul orei 7.30 sunt la La B“rze[ti, de exemplu, mai aveam ceva de inginer. I-am spus c` da, sunt la Viacons, iar
serviciu. Aici stau p“n` spre ora 17.00, pentru c` m`surat [i, ›ntr-o duminic`, l-am rugat pe so]ul omul mi-a spus atunci ceva ce nu voi uita
sunt multe, multe lucruri de pus la punct. Care meu s` mearg` cu mine, s` termin ce aveam de niciodat`: öC“nd m-am c`s`torit, ›n 1989, era un
este lucrarea drag`, de suflet? O asfaltare din f`cut acolo. Ca o parantez`, tot la B“rze[ti glod p“n` la genunchi. Acum, ne-a]i f`cut
comuna Dr“nceni, öpentru c` tat`l meu se trage cineva de acolo m-a cerut de nevast`, consumase condi]ii ca la ora[, pot s` merg ›n [lapi la
de acoloõ. öDrag` ›mi este [i o alt` lucrare, ›n ceva alcool [i era bine dispus... M-a amuzat magazin. Þmi aduc cu drag aminte de acea
comuna {tefan cel Mare. Acolo am stat multe ›nt“mplarea! M` ›ntorc la acea zi de duminic`, ›nt“mplareõ, ne m`rturise[te Mihaela Bunescu.
4 Vineri, 8 martie 2019

{oferi]a Gabriela [i Marlena, doctor în plante aromatice,

dou` pove[ti pline de ambi]ie, munc` [i pasiune
DIN PASIUNE... Sunt din Vaslui, sunt ambi]ioase [i ›[i fac meseria cu drag. De[i lucreaz`
›n dou` domenii diferite [i aparent nu au nimic ›n comun, Gabriela Ciuraru [i Marlena
Hobincu sunt dou` dintre cele mai bune exemple c` atunci c“nd reprezentantele
sexului frumos ›[i propun ceva nimic nu le mai st` ›n cale. Ast`zi le vom cunoa[te
pove[tile, vom afla ce a determinat-o pe Gabriela Ciuraru s` devin` [ofer pe microbuz,
ce reac]ii au vasluienii c“nd o v`d la volan, dar [i de ce le ›ndeamn` pe femei s`-i ia
exemplu [i, dac` le place, s` se fac` [oferi]e. De asemenea, v` invit`m s` o cunoa[te]i
pe Marlena Hobincu, una dintre angajatele Prim`riei Vaslui, care a f`cut o tez` de
doctorat excep]ional` despre specia aromatic` [i condimentar` Origanum vulgare.
Despre ce a ›ndemnat-o s` fac` un doctorat pe aceast` tem`, dar [i despre c“t de
important este ca oamenii s` consume oregano, citi]i ›n r“ndurile urm`toare.
Simona Danda mai pu]in pl`cute de mai am avertizat-o c` aceast`
Marlena Hobincu are 38 t“rziu. Revenind la momentul plant` este toxic` [i c` nu
ani, lucreaz` la Biroul Agricol ›n care am [tiut c` aceasta poate fi luat` dup` ureche.
al Prim`riei Municipiului este una dintre menirile mele Dup` dou` luni a venit din
Vaslui [i cunoa[te o pe acest p`m“nt, ›mi aduc nou la noi acas` cu o h“rtie
sumedenie de plante aminte c“nd pe la v“rsta de ›n m“n`, s` ne arate c`
medicinale, aromatice [i 17 ani, am primit vestea c` analizele ei erau acum ›n
condimentare, pentru c` le- una dintre cele mai bune limite normale. A fost
a studiat ›n facultate, la prietene, cu care copil`risem ßWOWõ, un moment pe care Gabriela Ciuraru - dr. Marlena Hobincu -
masterat [i ›ntr-un doctorat s-a ›mboln`vit destul de grav, nu o s`-l uit niciodat`. A [ofer Transurb Vaslui Primqria Vaslui
excep]ional. De unde ›i era destul de afectat ficatul. fost, de fapt, ›nceputul de calitate superioar`õ, a am studiat cu prec`dere, acest` cale, astfel c` am mai unor studii recente uleiul
pasiunea ei pentru toate {tia c` eu colec]ionez articole drumului meu ›n acest povestit Marlena. specii de oregano. Mi-am dat urmat o [coal` de farmacie esen]ial de oregano a fost
acestea? öNatur`... plante... de prin ziare, de prin c`r]i, domeniu. Astfel, c` m-am [i un curs de Aromaterapie cel mai eficient ›n lupta cu
seama c“t important` [i
via]`! Nici nu [tiu cum a reviste, le decupam [i le ›nscris [i la Facultatea de
Uleiul esen]ial de valoroas` este aceast` plant`. [tiin]ific` dup` [coala Stafilococul auriu. Þn timpul
›nceput totul cu adev`rat! a[ezam ›n plicuri pe categorii. Drept unde am luat, dar [i la
I-am studiat germina]ia, Francez` - studiului au fost 18 tipuri de
Rezonam [i rezonez cu tot Eram, de asemenea abonat`, Facultatea de Horticultur` oregano, cel mai biologia florii, amestecul de ßAROMAARMONYõ, cu antibiotice [i uleiul esen]ial
ce ›nseamn` pledoarie pentru la dou` reviste despre din Ia[i. Am mers, un eficient ›n lupta cu
plante medicinale [i s`n`tate. A venit la mine [i semestru [i la Drept, dar am p`m“nt, care ar ajut-o s` profesoara Cornelia Decu de oregano. Datorit`
aromatice, ce pot oferi un m-a rugat s`-i recomand o renun]at, pentru c` aceast` Stafilococul auriu ofere o produc]ie c“t mai Chaumont, unde am ›nv`]at propriet`]ilor sale foarte
plus de valoare calit`]ii vie]ii plant`, din tot ce [tiu, care facultate mi se pare cea mai De asemenea, aceasta ridicat` [i, ceea ce m-a fascinat s` folosesc anumite puternice se recomand` s`
noastre. De fapt, cred c` ar putea s` o ajute. I-am frumoas`. La licen]` am avut ne-a explicat [i c“t de cel mai mult a fost valoarea chemotipuri de plante, ›n fie administrat sub sfatul unui
plantele medicinale [i vorbit despre rostopasc`, de studiat doar 22 de plante important este ca oamenii s` uleiului s`u esen]ial, cu rol func]ie de afec]iune. Efectul specialist. Necesit` mult`
aromatice necesit` o am ›ndrumat-o s` caute un medicinale. Am urmat un consume oregano. ßAm vrut de antibiotic natural at“t de puternic al acestei plante pruden]`, mai ales ›n
prezen]` continu` ›n via]a medic naturist, care-i poate master ›n Managementul s` ›ncununez toate studiile puternic. La 5 ani dup` (oregano) este dat de contactul cu pielea. Se poate
noastr`, tocmai pentru a stabili cantitatea ›n func]ie calit`]ii produselor alimentare, f`cut de mine cu un doctorat finalizarea studiilor am sim]it con]inutul ›n thymol [i administra intern ›n capsule.
pre›nt“mpina unele situa]ii de v“rst`, kilograme etc [i pentru a ob]ine doar produse pe plante aromatice, ›n care c` trebuie s` continui pe carvacrol. Foarte eficient ›n Se calculeaz` c“te o pic`tur`
tratarea tuturor infec]iilor, la 10kg/corp. Bine›n]eles se

{oferi]a de la Transurb a lucrat [i pe TIR, al`turi de so]ul ei tonifiant [i stimulant, acest

B~IE}OAS~...Gabriela Ciuraru are 40
ani [i de aproape un an jum`tate este
[oferi]` la Transurb. Are permis de
conducere categoria B din 2006, iar
din 2016 este [ofer profesionist.
Pasiunea pentru condus o are ›ns`
din copil`rie, fascinat` fiind de meseria
tat`lui. öCred c` e o mo[tenire de la
el. Þmi pl`cea ceea ce f`cea, a lucrat
pe trailer auto, adic` o ma[in` de
mare tonaj, mergea dup` plas`, fier
prin ]ar` [i m` lua cu el. Eram
›nnebunit`, nu aveam lini[te dac` nu
m` duceam. De acolo cred c` mi se
trage. Prima dat` eu l-am ›ndemnat
pe so]ul meu s` fac` [coala de
profesioni[ti pentru c` ›mi pl`cea mie
foarte mult. C“nd am v`zut c` sunt
copiii suficient de mari, am zis s` fac
[i eu [coala, c` poate plec`m ›mpreun`
pe TIR. A[a m-am hot`r“t s` fac
numai C [i E, dar apoi, av“nd dosarul
[i toate examenele luate f`r` probleme,
am zis s` ›ncerc [i pentru D. Nici nu
au trecut bine s`rb`torile, c` m-am [i
apucat de categoria D. Apoi s-a [i
›nt“mplat s` form`m un echipaj [i s`
lucr`m pe TIR. Dup` dou` luni, m-am
›ntors [i m-am angajat la Transurb. Þn
prim` faz`, nu am vrut s` lucrez pe
microbuz, dar pentru c` nu a fost loc,
am acceptat. Þnc` de la ›nceput lumea
a fost surprins` s` m` vad` la volan.
Intr` ›n microbuz, ›]i ›ntind banii, ›i
dai biletul [i abia apoi ›[i dau seama:
<aa, o doamn`>. Am avut norocul c`
[i colegii mei, b`rba]ii care lucreaz`
ca [oferi, au fost deschi[i [i m-au
›ncurajat. La fel, [i so]ul meu m-a
›ncurajat mereu ›n absolut orice. Nu
am avut bariereõ, a povestit [oferi]a.
ulei esen]ial este obligatoriu
de la primele semne ale
impune o anamnez` a
persoanei ›nainte de a i se
recomanda acest uleiõ, a mai
“Eu le încurajez pe toate anotimpului rece. Conform povestit Marlena.
femeile s` fie [oferi]e”
PERIPE}II...Cum orice meserie implic` [i momente mai
pu]in pl`cute, aceasta ne-a povestit [i cum a reu[it s`
treac` cu bine printr-o ›nt“mplare destul de riscant`:
öam r`mas f`r` pl`cu]e de fr“n`, am venit ›ncet cu
fr“na de motor. Trebuie s` [tii s` te descurci [i totodat`
s`-i lini[te[ti pe cei pe care ›i ai l“ng` tine, adic` pe
c`l`tori. I-am ›ntrebat ce vor s` fac`, dac` vor s`
coboare ›n sta]ie sau merg cu mine p“n` ›n autogar`.
Au avut ›ncredere [i au mers p“n` ›n autogar`. Pan` nu
mi s-a ›nt“mplat p“n` acum, pentru c` avem oameni
aici care se ocup` de ma[ini. E o meserie frumoas`,
dac` ›]i place. Dac` nu-]i place, mai bine nu te apuci. Eu
le ›ncurajez pe toate femeile s` fie [oferi]e, pentru c`
nu e o munc` foarte grea. Sunt ›nnebunit`, dac` stau
dou` zile acas`, a treia zi abia a[tept s` ajung la munc`.
Pe viitor mi-ar pl`cea s` lucrez tot ›n ]ar`, pentru c` o
fi mai bine ›n str`in`tate din unele puncte de vedere,
dar e bine [i acas`õ.
Vineri, 8 martie 2019 5

INEDIT...Costina Romena Solomon este o t“n`r` ›ndr`znea]` care a dat peste cap toate cutumele [i a demonstrat c` o
femeie poate fi p`durar. A terminat facultatea ca [ef` de promo]ie, uluindu-i pe to]i cei 80 de colegi de an [i, dup`
examenul de titularizare, a ajuns ›n jude]ul Vaslui, ›n nord, la Ocolul Silvic B`ce[ti. De[i este destul de greu s` lucrezi numai
›ntre b`rba]i, dar mai ales s` fii singura femeie din tot colectivul, aceasta spune c` printre p`durari se simte protejat`.
Urm`ri]i mai jos povestea incredibil` a acestei femei, care a ales o meserie practicat` ›n special de b`rba]i.
Lucian TIMOFTICIUC Dac` firma care a c“[tigat anul cum [i aceasta a ›mbr`]i[at o terminat liceul de silvicultur`, nu
Pentru silvicultori, martie a trecut licita]ia de ›mp`durire ar fi carier` mai b`rb`teasc`. öNumele a vrut s` lucreze ›n bran[`. Dar
devenit o lun` de foc. Pentru c` preg`tit terenul, ar fi fost mai meu are o poveste frumoas`. nepoata s-a ›nc`p`]“nat [i ›n
prim`vara aproape a disp`rut, u[or. Dar au reziliat contractul [i Tat`lui meu ›i spune Romeo [i familia Solomon iar se ›mbrac`
perioada de plant`ri s-a scurtat ne-am apucat noiö, a declarat, de aici numele meu de Romena. uniforma verde. öDup` ce am
dramatic, pun“ndu-i ›n dificultate oarecum nostalgic, p`durarul. Cred c` [i-ar fi dorit mult ca eu terminat cursurile facult`]ii [i m-
pe p`durarii care se ocup` de Femeile erau grupate ›n jurul s` fi fost b`iat, dar a[a a r“nduit am angajat la B`ce[ti, m` ›ntreba
refacerea p`durilor. {i cine crede]i inginerei. Costina Romena Dumnezeu familiei mele, o fat`.
c` r`spunde prezent la chemarea Solomon, destul de energic`, a mereu de ce nu-mi comand
Al doilea nume vine de la patronul uniforma. C“nd, ›n sf“r[it, m-a
acestora? Ca ›ntotdeauna, ›n mare l`sat la un moment dat agenda ›n meu spiritual. Sunt n`scut` pe 20
parte, femeile. Þn loc s` s`rb`to- iarba uscat` [i a pus m“na pe v`zut ›mbr`cat`, a r`mas
mai, de Sfin]ii Þmp`ra]i Constantin impresionat. I-au dat lacrimile î,
reasc` ›n luna florilor a[a cum e h“rle]. öDin p`cate timpul nu mai [i Elena. Nu a fost s` fie Elena, ci
firesc, acestea muncesc la refa- are r`bdare cu noi. Prim`vara s-a a mai spus Costina.
Costina [i iar`[i cred c` [i de data
cerea codrilor jude]ului, cot la scurtat [i ne r`m“ne pu]in timp asta dorin]a tatei de a avea un
cot cu b`rba]ii. Ieri, la Dume[ti, pentru plantat. Ne-ar fi ajutat b`iat s-a reg`sit ›n numele meu. A terminat facultatea
pe o tarla de peste un hectar, mult un burghiu mecanic pentru Eu i-am ›ndeplinit dorin]a. Am [ef de promo]ie
unde fusese un col] de p`dure s`pat gropi. Am fi avut mai mult ales o meserie de b`rbat [i se Ca un f`cut, educa]ia Costinei Reţeta unui ceai miraculos a Costinei
de s`lcii, veche de peste 30 de spor. Am ›n]eles c` la noi la Solomon st` sub semnul lui {tefan
poate l`uda cu mine c` sunt o PREOCUPARE...Costina, ca orice fat` t“n`r`, este obsedat` de re]ete de
ani, era zarv` mare. {i, surpriz`! Direc]ie este ›n proiect s` se cel Mare. A terminat Liceul Teoretic
O t“n`r` inginer` de la Ocolul cumpere unul. Sper`m s` ì b`rbat` î. {i cred c` numele a sl`bit. Ca inginer silvic a testat cea mai tare re]et` [i anume mersul pe jos,
contribuit mult ›n cursul pe care din Tg. Neam] [i ulterior Facultatea care ›ntr-adev`r face piciorul frumos: öS` [ti]i c` este adev`rat. Sportul
Silvic Bordoc coordona o echip` termin`m de plantat tot anul
de 20 de oameni, dintre care acesta. Depinde c“]i zilieri vor l-a luat destinul meuö, [i-a ›nceput de Silvicultur` care poart` numele este cel mai potrivit dac` vrei o siluet` de invidiat. Eu sunt habotnic` c“nd
jum`tate erau femei, care plantau veni la treab` î, a spus inginera povestea, proasp`ta absolvent` marelui domnitor. Studiile vine vorba de astfel de re]ete. Le-am ›ncercat pe toate. Pot s` recomand
de zor puie]i de stejar. Printre ele silvic`. a Facult`]ii de Silvicultur`. Este universitare le-a terminat ca [ef de pe cea care mi-a pl`cut cel mai mult. S` bei c“t mai mult ceai de soc cu
[i un p`durar v“njos c`ra ap` din T“rgu Neam], dar mai mult a promo]ie, iar studen]ii au ales-o [i p`ducel. E vorba de fructele de p`ducel cu tot cu frunze [i florile de la
›ntr-un recipient mare din care stat la bunici, la V“n`tori. De [ef` de an. Spune c` nu a fost soc. Propor]ia este jumi-juma, iar ceaiul s` nu fie prea concentrat. O s`
Pasiunea pentru p`dure mic` cutreiera p`durile cu bunicul deloc greu s` fac` facultate ›ntr-un vede]i c` are efect imediat. Cel pu]in la mine a mers.ö, a mai spus inginera
udau puie]ii. öPe vremuri veneau
mai mul]i zilieri. Acum dac` reu[im vine de la bunicul ei ei, care era [i un v“n`tor ›nr`it. colectiv ›n care b`ie]ii erau silvic`.
s` adun`m 20 de oameni e mult Costina este ›ndr`gostit` de Acum acesta s-a l`sat de meserie, majoritari. ìÞn an eram doar 5 fete
[i dup` cum vede]i multe din ele p`dure. Bunicul ei a fost p`durar are un gater ›n localitate, dar [i 80 de b`ie]i. Nu a fost greu de
sunt femei. La noi e munc` grea, [i de aici i-a venit pasiunea. {i Costina ›i continu` tradi]ia. Cei loc. Mi-am impus punctul de vedere.
fiindc` plant`m pe un teren numele parc` este predestinat. doi fii ai s`i nu au vrut ›n niciun Niciodat` nu am acceptat s` mi se
nepreg`tit, dar fetele se descurc`. Fiindc` este un nume de b`rbat, fel s` fie p`durari, unul e adreseze cuvinte care nu erau la
Le protej`m [i noi c“t putem. transformat ›n genul feminin, a[a economist, iar altul, de[i a locul lor. Astfel am sc`pat de micile
ironii ale colegilor mei. Þn schimb,
Costina nu crede că va rămâne la Băceşti ›n facultate a fost superb. Via]a de
Costina [i-a luat slujba de p`durar sau inginer student la silvicultur` este special`.
silvic ›n serios. {i-a luat o gazd` ›n B`ce[ti [i acas` la Practica o f`ceam ›n aer liber [i era
Tg. Neam] merge ›n weekend. Are o rela]ie stabil` cu un bun prilej s` socializ`m. S-au
un t“n`r care are o afacere proprie [i e hot`r“t` ca, legat prietenii frumoase. Þn studen]ie
atunci c“nd se va ivi ocazia, s` se transfere cu locul de am fost chiar la v“n`toare.
munc` ›n p`durile pe care bunicul s`u le-a cutreierat. Facultatea avea un fond de
P“n` atunci ›[i face treaba la B`ce[ti sub aripa [efului v“n`toare la R“[ca [i acolo am tras
de ocol, Lucian Brani[te. öDomnul [ef de ocol m-a luat prima dat` cu pu[caî, [i-a amintit
sub tutela sa. D“nsul mi-a fost ›ndrum`tor c“t am cu nostalgie inginera silvic`. Aceasta
f`cut stagiatura [i de la dumnealui am ›nv`]at multe. recunoa[te ›ns` c` ce-a ›nv`]at ›n
Nu [tiu ce voi face ›n viitor, dac` r`m“n sau plec din facultate nu prea a aplicat ›n teren,
B`ce[ti. Eu ›mi doresc s` lucrez ›n p`durea ›n care de c“nd lucreaz`. Ca stagiar a luat-
bunicul meu [i-a petrecut o bun` bucat` de timp. Eu o de la zero. Acum este inginer cu
am o rela]ie stabil` cu un b`iat care are propria acte ›n regul` [i spune c`, dac` ar
afacere [i nu cred c`-l pot convinge s` vin` la B`ce[tiö, fi s` o ia de la cap`t, tot asta ar
a ›ncheiat Costina. face.
6 Vineri, 8 martie 2019

EMO}IIï Dac` so]ul [i copiii [tiu s` o respecte pe mama [i s` ›i

arate afec]iunea lor ›n fiecare zi, dar mai ales de 8 Martie, atunci
sigur acesta a fost un obicei bun, ›nv`]at de la proprii p`rin]i. O [tiu
cel mai bine Luciana [i Doini]a, dou` femei din Vetri[oaia. Acestea
spun c`, dac` de 8 Martie, so]ii lor sunt ›ntotdeauna aten]i, este
pentru c` socrii au avut acest comportament ›n familie. öChiar
asear` am primit un buchet de flori de la socrul meu. Suntem dou`
nurori [i ambele suntem respectate. Pot s` v` spun c` ›n fiecare
an, de c“nd i-am devenit nor`, nu a trecut niciun 8 Martie, f`r` ca
socrul nostru s` nu ofere c“te un mic cadouö, spune Luciana.
Alina DARIE Luciana Macarie este mam` a termin` facultatea la öGh.
Luciana, 44 de ani, [i Doini]a, doi b`ie]i [i a[teapt` 8 Martie, Asachiö Ia[i, urm“nd s` fie
42 de ani, lucreaz` ›mpreun` la [tiind c` ›ntotdeauna are parte inginer, iar cel mic este ›n clasa
o sec]ie de confec]ii din de c“te o surpriz`. Nu este a VIII-a. Am, a[adar, un an cu
Vetri[oaia, unde muncesc ›n jur vorba despre lucruri costisitoare, doi absolven]i. Cel mic va merge
de 40 de femei. Luciana este ci despre acel gest simbolic, pe la liceu, la Hu[i, poate la
maistr`, iar Doini]a face care ›l a[teapt` orice femeie. Matematic`-Informatic`, poate
controlul tehnic de calitate. öAm doi copii, doi b`ie]i, unul ›n alt` parte, acum vedem ce
urmeaz` s` facemïö, spune Luciana Macarie Doini]a Antochi
Luciana. öChiar ieri vorbeam c` Luciana Macarie. Aceasta crede ori are ocazia, socrul nostru copii, o fat` de 22 de ani, iar
nu [tiu cum este s` fii mam` de c` felul ei calm, dar [i firea ofer` flori sau cadouri. Soacra b`iatul are 10 ani. De 8 Martie
fat`, nu [tiu ce-a[ fi f`cut, dac` hot`r“t` au fost calit`]ile care noastr` prime[te prima, apoi are parte de surprize din partea
aveam fete, dar ca mam` de i-au fost cele mai de pre] ›n [i noi, ceea ce ne bucur` foarte celor dragi. Muncind al`turi de
b`ie]i este foarte bine. {i sunt c`snicia sa. öNoi doi, c“nd am mult. Av“nd ›n familie alte zeci de femei ›ns`, Doini]a
convins` c` fetele, nurorile, v`zut c` ne lipse[te ceva, am asemenea exemple, a[a mi-am vede faptul c` nu toate femeile
c“nd vor veni la mine, vor fi c`utat s` ne complet`m. Dac` ›nv`]at [i b`ie]ii, cu respect sunt respectate a[a cum merit`,
tratate cu mare drag, c`ci le- am avut ultimul b`nu], l-am pentru fetele [i femeile din pentru munca [i sacrificiile lor.
am dus lipsa, ›ntruc“t eu nu cheltuit pentru familie [i nu a via]a lorö. öTrebuie s` ne facem treaba,
am avut fete. Eu mi-am educat contat dec“t c` suntem s`n`to[i trebuie s` rezolv`m toate
b`ie]ii s` respecte fetele, [i uni]iö, spune ea. öAsear`, de situa]iile. Lucr“nd cu at“tea
femeile. Le-am spus c` nu au exemplu, am primit un buchet
öLucr“nd cu at“tea femei, vedem c` multe nu se
voie s` jigneasc`. Dac` vor de flori de la socrul meu. Pe femei, vedem c` bucur` de respectul de care ar
respecta femeile din via]a lor, socrul meu ›l cheam` Macarie multe nu se bucur` merita. Munca lor pentru
vor fi ferici]i. Eu am avut acest Sava, a fost brutar ›n sat. Pot familie, pentru cei dragi nu
noroc cu so]ul meu [i chiar cu s` v` spun c` ›n fiecare an, de
de respectul de care este ›ntotdeauna respectat`,
socrii mei. Familia ›n care am c“nd i-am devenit nor`, nu a ar meritaö a[a cum ar trebui, de c`tre
venit ca t“n`r` nor` m-a primit trecut niciun 8 Martie, f`r` s` Antochi Doini]a este tot so]i. Unii [tiu s` aprecieze
foarte bine. De aceea vreau ca primesc un mic cadou. Noi din Vetri[oaia, n`scut` [i femeia de l“ng` ei, al]ii nu
[i b`ie]ii mei s` fac` acela[i suntem dou` nurori [i la c`s`torit` aici. Este CTC-ist` la prea. {i asta e p`cat. So]iile,
lucru, s` respecte femeia, s` am“ndou` ne ofer`. Cealalt` sec]ia de confec]ii din sat. Are mamele trebuie apreciate mult
[tie s` se poarteö, este convins` este la Bucure[ti, dar de c“te 42 de ani [i este mam` a doi mai multö, crede Doini]a.
VIneri, 8 martie 2019 7

EMO}IE... La Dr“nceni, locul pe unde se intr` ›n Europa e un teritoriu unde b`rba]ii se lupt` pentru
suprema]ie precum tigri. Numai s` ne uit`m ce lupte se dau pe scaunul de primar [i ›n]elegem
spiritul r`zboinic al celor care vor s`-[i pun` amprenta asupra comunit`]ii. Þn spatele lor sunt femeile
puternice care [tiu s` a]“]` focul, ca s`-i fac` pe b`rba]ii lor s` str`luceasc`. Þn comuna de pe malul
Prutului sunt cu sutele [i niciodat` nu ies ›n fa]`. Las` locul b`rba]ilor lor. Ca s` le cunoa[te]i mai
bine am discutat cu unele dintre ele. Tanti Tatiana, de exemplu, ne ›nva]` c` nu trebuie s` te superi
odat` cu so]ul, fiindc` nu rezolvi nimic, dar dac` la[i s` treac` furtuna, atunci va r`s`ri [i soarele.
ìS` ne sup`r`m pe r“nd î ne ›nva]` ›n]eleapta doamn`. Pilde asem`n`toare ne-au spus [i Maria
Bohotineau sau Viorica Dogariu care ne duce cu g“ndul c` ›n]elepciunea s-a n`scut totu[i la sat.
Alina Darie c`ci pe unde se angaja, nu dura puteau. Era frumos! Am lucrat
Tatiana Meleghe are 55 ani, mult [i se ›nchidea, fiind o ›ntr-un sat mult mai departe de
este din Dr“nceni, mam` a perioad` grea din punct de Gherm`ne[ti, care, de toamna,
unui b`iat de 31 de ani, vedere economic. Am intrat un de c“nd ›ncepea s` ning`,
c`s`torit [i stabilit Timi[oara, an, ca magazioner` la Spitalul p“n` prim`vara nu mai ie[ea
dar [i a unei fete, coafez` la Gherm`ne[ti, iar ›ntr-un an s-a lumea de-acolo. Veneau la
Hu[i. Þn cur“nd, ›n toamn` va ›nchis spitalul; am lucrat la serb`ri mame mai bucuroase,
fi [i bunic` de la b`iat, iar vestea Coopera]ie aproape un an, apoi dar [i multe mame triste, dar
aceasta, crede ea, este cel mai s-a ›nchis Coopera]ia. {i apoi am primind acele m`r]i[oare, le
frumos m`r]i[or. öCel mai bun mai lucrat ca gestionar`. De 10 vedeam fericiteõ, ›[i aminte[te Maria Bohotineanu
Tatiana Meleghe
lucru este s` fim s`n`to[iõ, este ani nu am mai lucrat. Dar a[ ea. Tatiana este una dintre
convins` Tatiana. A f`cut liceul vrea s` mai lucrez, am putere mamele norocoase, c`ci, de 8 spune ea. Tatiana are o nimic s` nu fie greu. I-am
la Gala]i, pe care l-a absolvit ›n de munc`, m-a[ descurcaõ, Martie, so]ul [i copiii vin cu A crescut singur` 4
c`snicie de 31 de ani [i ›nv`]at s` fie corec]i, ›n primul
1982. A lucrat trei ani ›n spune Tatiana. öCel mai frumos c“te o floare, cu m`r]i[or, ›ns` secretul acestei tr`inicii este
copii, care au ajuns r“nd. S` nu deranjeze [i s` nu
›nv`]`m“nt, suplinitoare, dup` 8 martie eu l-am avut ›n spune c` ›n satul de pe valea urm`torul: öSup`rarea nu profesori, ofi]er [i fac` r`u la nimeni. S` respecte
care, ›n 1987, a ocupat un post perioada c“t am lucrat ›n Prutului sunt multe mame trebuie s` vin` odat` cu so]ul. pompier! pe toat` lumeaõ, spune Viorica
de telefonist` la Oficiul ›nv`]`m“nt. Nu prea era cu ce, aproape p`r`site de proprii Dac` nu te superi odat` cu el, Alt` mam`, alt destin! Dogariu. Se m“ndre[te c` fii s`i
Gherm`ne[ti. öAm fost erau mame mai preg`tite, mai copii. ö{ti]i, care mai au copii atunci nimic nu rezolvi, dar Viorica Dogariu, de pild`, are au ›nv`]at carte, ajung“nd
telefonista cu num`rul 3, p“n` pu]in preg`tite, dar toate pe-aproape, mai primesc c“te dac` la[i s` treac` furtuna, 62 de aniu [i, ›n urm` cu 19 ani, profesori, doi dintre ei, unul
›n 2001, c“nd a venit puneau suflet ›n ce f`ceam ceva, ]in cont c` este 8 martie, atunci va r`s`ri [i soarele. S` a r`mas v`duv`, cu 4 copii. A ofi]er [i unul pompier. Are de
automatizarea. Din 2001, cu acolo, ›n serb`rile copiilor, ›n dar care nu, nu mai [tie nimic. ne sup`r`m pe r“nd. Eu a[a muncit la {coala Gherm`ne[ti, la ei [i dou` nepo]ele, pe care
p`rere de r`u, am avut numai acele fire ro[ii [i albe, pe care Femeia la ]ar` este simpl` [i credõ, spune, r“z“nd, Tatiana con-tabil`, [i a fost, ›n toat` le iube[te nespus. öCele trei
›ncerc`ri de a avea un serviciu, unele le f`ceau a[a, cum noi nu [tim dec“t s` muncimõ, discre]ia care a caracterizat-o, lucruri care mi-au fost de mare
Meleghe.
o lupt`toare. öAu trecut folos ›n to]i cei ani au fost:
repede anii. Copiii m-au credin]a, munca, f`r` discu]ii

Trei feciori, cu dragoste pentru mama r`mas` în sat! ascultat [i asta a f`cut ca munca, [i sufletulõ.

MUNCITOARE... Maria Bohoti-neanu, 51 de cu toca de absolvent pe cap. E m“ndr` [i

ani, este din Gherm`ne[ti. Are 3 feciori, unul
de 29 de ani, altul de 24 ani [i, cel mic, de 21
de ani. De[i nu a avut serviciu, a muncit ›n
gospod`ria sa c“t pentru 3 servicii, dup` cum
glume[te ea. A avut grij` de cas`, de p`m“nt
[i de dou` b`tr“ne, o m`tu[` [i mama soacr`.
öFoarte greu a fost. Muncim p`m“ntul la ]ar`,
de diminea]` p“n` seara. So]ul era la serviciu,
aducea banul, dar, ›n schimb, eu eram cu
casa, cu gr`dina, cu copiii, cu ›ngrijirea.
Vedeam de ei, de ce au luat o not` mic`, de
una, de ce alta, ca o mam`. O zi din via]a unei
femei care st` acas` [i munce[te ›n
gospod`rie este grea. Te treze[ti la primele
ore ale dimine]ii, fac sectorul la animale, dup`
care vedeam de copii. Plecau la [coal`, veneau
[i ›ntrebau: mam`, ce m“nc`m? {i m“ncarea
trebuia s` fie gataõ, spune, cu glasul bl“nd,
Maria Bohotineanu. Arat` m“inile sale
muncite, dar [i o tabloul unuia dintre b`ie]i,
fericit`. öB`iatul cel mai mare munce[te ›n
Anglia, dar a r`mas cu sufletul ne›mp`cat, c`ci
[i el s-a ›nscris la facultate, ›ns` nu a putut
continua. Nu a,m avut bani s` ›l ]inem. plecat
la munc`, pentru a-[i face un rost. Fra]ii s`i,
copii la fel de buni la carte, au mers la
facultate, la Ia[iõ, spune Maria. öDa, copiii mei
sunt recunosc`tori pentru c“te am f`cut
pentru ei. Mereu m` ajut`. Zic, hai s` ›i d`m
mamei c“te ceva. Din pu]inul lor, mi-au dat
acum s` ›mi ›ncep lucrarea la dantur` c`
vede]o cum e. {i eu le-am spus, l`sa]i, nu
trebuie. Dar b`ie]ii au zis, nu, mama, nu
trebuie s` ar`]i a[a, c` tu nu e[ti b`tr“n`, la
51 de ani. Sunt fericit` pentru ei. Bucuria mea
a fost ›ntotdeauna bucuria copiilorõ, spune
ea. A primit deja darurile de m`r]i[or:
›mb`r]i[`ri, vorbe bune [i un ghicevi cu
trandafiri, de le feciorul cel mic, despre care
spune c` öa[a e el, mai m`mosõ.
10 VIneri, 8 martie 2019

AMAZOANELE... La Vaslui este un curent ca femeile s`-[i doreasc` s` penetreze administra]ia public` unde ›i este locul. Ambi]ioas`, hotelurilor. C“nd vine vorba de liber care i-a mai r`mas. ßSunt un
local`, ocup“nd pozi]iile cele mai ›nalte [i anume fotoliile de primar. PSD a dat tonul, iar primelor organizat` [i muncitoare, buc`t`rie, prim`ri]a se laud` cu om normal, am familie, am [i doi
pioniere at“t de mult le-a pl`cut administra]ia c` [i ast`zi sunt pe pozi]ie. Silvian Bahrim de la Vutcani, Carmen B“lb“ie va recupera, ›n cea mai bun` pizza de cas`. ìÞn nepo]i cu care m` joc ori de c“te
Mona Bujor de la Sole[ti sau Monica Amancii de la Albe[ti sunt trei exemple gr`itoare ›n acest sens. scurt timp, handicapul creat de weekend ne facem de cap. ori ›mi permite timpul liber.
V`z“nd c` femeile sunt primite cu bra]ele deschise ›n administra]ie, a urmat [i valul II. Paula Hultoan` fostul primar, care a pierdut Facem cl`tite, pizza sau paste. Nu Merg des la ei, nu sunt ›n
face senza]ie la Zorleni [i mul]i b“rl`deni v`d comuna sa, drept zona reziden]ial` a jude]ului. Deja fr“ile comunei, ›nc` de c“nd a mergem la restaurant. Copiii Vutcani, ›ns` p“n` ajung s`-i v`d
se fac glume c` dac` Zorleniul s-ar uni cu B“rladul, aceasta ar c“[tiga f`r` drept de apel scaunul preluat mandatul. Primele semne mei spun c` fac cea mai buna parc` zbor. Am grij`, ca orice
de primar. {i ›n partea cealalt` a ora[ului, o alt` prim`ri]`, de la Grivi]a, Alina Munteanu de la PNL, de revenire se v`d, ceea ce pizza de cas`õ, a mai spus gospodin`, de familie, dar pot s`
face istorie. Ultimele alegeri au adus [i mai multe femei ›n func]iile cheie ale comunit`]ilor locale. demonstreaz` c` electoratul de prim`rița. v` m`rturisesc c` nu prea mult.
La Arsura, Antoneta Butnaru [i la Epureni, Carmen B“lb“ie au luat taurul de coarne, reu[ind s` data asta a nimerit conduc`torul. Þntr-o comunitate ca a noastr`
repun` pe linia de plutire dou` comune care se scufundau ›ncet, ›ncet, ›n faliment. Tot o femeie Dar interesant de v`zut este ce Mona Bujor trebuie s` te implici, fiindc`
a preluat prim`ria [i ›n micu]a comun` Dode[ti. Loredana Cerbu a l`sat treburile de preoteas` deoparte, face prim`ri]a c“nd nu este la numai a[a c“[tigi respectul
hot“r“t` s` demonstreze c` poate s` fac` [i administra]ie. Ast`zi nu ne-am propus s` facem analiza serviciu. Iat` ce declar`, cu
m`r[`luie[te cu copiii oamenilor. Iar acum parc` timpul
activit`]ii lor ca primar, ci am vrut s` scoatem la lumin` adev`rata fa]` din spatele m`[tilor de edili. sinceritate, aceasta despre noile Sole[tiului, ›n nu mai are r`bdare cu noi.
Nu am reu[it s` le convingem pe toate s` vorbeasc` despre ele, dar mai ales despre pasiunile lor, sale pasiuni: öAcum, c` ai mei ›ncercarea de a-i Cazurile sociale ›n comunitate s-
›ns` ìinvestiga]iaî noastr` jurnalistic` a reu[it. Þn spatele acestora se ascund mame [i bunici sensibile, copii sunt la [coal`, am devenit au ›nmul]it mai mult ca niciodat`
cu preocup`ri absolut normale, care atunci c“nd ajung acas` se dezbrac` de haina de primar [i se scoate de la calculator
pasionat` de lec]ii. Þnt“i a fost ca [i ›]i trebuie timp suplimentar s`
apuc`, ca orice gospodin` de r“nd, de treburile casei. Veteranele ›n administra]ie public` au fost Longeviva prim`ri]` de la
o obliga]ie, dar apoi s-a te ocupi. Eu ›i vizitez dup`
deschise la dialog, iar pove[tile lor pot inspira pe mult` lume. Cum e, de exemplu, ini]iativa Monei Sole[ti, Mona Bujor, e cunoscut`
transformat ›n hobby. Þmi place program pe fiecare acas`, ca s`
Bujor, care [i-a propus s` scoat` copiii din case de sub puterea Facebook-ului [i s`-i pun` s` fac` drept o persoan` cu mult umor.
la nebunie s` stau ›n preajma lor, De[i glume[te mai tot timpul, la v`d ce le trebuie [i s` [tiu cum
sport. Mai greu a fost cu cele care de abia acum se obi[nuiesc cu tainele adminstra]iei. Ne-au spus
c` vor vorbi despre ele, atunci c“nd ›n comunit`]ile acestora vor ap`rea [i rezultatele proiectelor s` ne petrecem timpul serviciu e un zbir [i ›i place ca s`-i ajut. Cum e [i firesc, plec [i
›ncepute. ìA[ prefera s` vorbesc despre mine, dup` ce demonstrez c` pot s` fac ceva ca primarî, ›mpreun`î, a spus Carmen treaba s` fie treab`, iar c“nd e eu ›n concediu, cu so]ul, iar seara
ne-a spus modesta prim`ri]` de la Arsura, Antoneta Butnaru. B“lb“ie, care se m“ndre[te cu poveste s` fie veselie. Þn stilu-i m` relaxex citind c“te o carteõ,
copiii s`i care sunt ›n clasa a IV- caracteristic, aceasta ne r`spunde a spus Silviana Bahrim.
Lucian Timofticiuc Epureanu, un personaj care se Masoneriei din Rom“nia. a [i a V-a. Aceasta ne-a ma spus la ›ntrebarea: öCe face atunci
Prim`ri]a de la Epureni, confund` cu istoria Rom“niei, un Comuna Epureni a r`mas c` ›n tinere]e era ›nnebunit` de c“nd nu-i la Prim`rie?õ cu mult Monica Amanci se
Carmen B“lb“ie, are o povar` pion important ›n f`urirea Micii oarecum la coad`, ›ntr-un top al excursiile sau vacan]ele cu
destul de mare de dus. Conduce Uniri, dar [i a evenimentelor care administra]iei publice locale, dar cortul, ›ns` de c“nd au ap`rut
t“lc: öDup` ce m` dezbrac de m“ndre]e cu
hainele de primar trec la treburile nepo]elele ei [i spune
comuna ›n care s-a n`scut marele au urmat. A fost premier, dar [i suflul nou adus de proasp`ta copiii a renun]at la spiritul de casei, ca orice gospodin`. Ai mei
om de stat Manolache Costache un reprezentant de frunte al prim`ri]` o va propulsa acolo aventur` [i a ales confortul nu m` recunosc de primar acas` c` este bunic` de prof
[i m` pun s` le fac curat, m“ncare esie
[i toate cele c“te mai face o Monica Amanci de la Albe[ti
femeie ›ntr-o gospod`rie la ]ar` î. spune c` ›n timpul liber este
C“nd vine vorba de pasiuni, bunic`, iar cea mai mare avere a
aceasta se ›nsenineaz` [i ne sa sunt cele dou` nepo]ele. öC“t
spune cu m“ndrie c`, de c“tva nu sunt la Prim`rie, cresc nepo]i
timp, [i-a format un grup de zece [i crede]i-m` c` de abia acum m`
copii, de la grupa zero p“n` la consider un om ›mplinit. C“nd
clasa a VIII-a cu care alearg` ›n cele dou` nepo]ele ale mele ›mi
fiecare sear`. öMi[carea este spun mamaie, inima ›mi cre[te.
noua mea pasiune. Am creat un C“nd le v`d intr“nd pe poart`, ›n
grup de vreo zece copii [i facem weekend, universul meu se
un pic de sport. Þi mai scot de pe schimb`, fiindc` ele ›mi aduc
Facebook [i de la jocurile de pe doar bucurii. Þmi dau putere s`
calculator. Mergem p“n` la baraj merg mai departe. Am ajuns la
(n.r. digul de la acumularea v“rsta ›n care am nevoie de
Sole[ti, care se afl` la 5 kilometri ›ncuraj`ri, iar de c“nd am devenit
de centrul satului) [i ›napoi ›n pas bunic`, am intrat ›ntr-un alt
rapid. Mai bine spus, m`r[`luim. univers, de unde ›mi iau puteri.
~ia mai mici mai merg cu Tot timpul care ›l am la dispozi]ie
trotineta, fiindc` scopul nostru ›l aloc nepoatelor mele. Vara ne
nu-i s` ne antren`m pentru ocup`m de flori, fiindc` noi
Olimpiad`, ci s` ne sim]im bine. st`m la cas`, unde am o curte
Suntem o ga[c` vesel` care se mare. Cu ele ›mpreun` mergem
distreaz`î, ne-a mai spus [i str“ngem de la g`ini ou` bio,
prim`ri]a de la Sole[ti. fiindc` nu concep ›n dieta lor
dec“t m“ncare s`n`toas`.
Silviana Bahrim ›[i S“mb`ta g`tim ›mpreun` pl`cinte
dedic` timpul liber cu br“nz` [i m`r, facem ciorbi]e
cu t`i]ei de cas`, s`rm`lu]e [i tot
cazurilor sociale din felul de m“nc“ruri tradi]ionale.
comunitate! M` laud` [i spun c` mamaie face
Pentru Silviana Bahrim, cea mai bun` m“ncare. M` bucur
primari]` din Vutcani, ultimii 19 c` fac parte din via]a lor. Ieri, de
ani au ›nsemnat o lupt` continu` exemplu, Mara, una din
cu toat` lumea pentru a elimina nepo]elele mele, a ›mplinit 7 ani,
neasunsurile din comunit`tea sa. iar eu am avut statut de invitat
Dup` cinci ani de mandat a ajuns de onoare. Mi-a zis c` sunt
la o concluzie: munc` mult`, timp special` [i v` da]i seama c`
liber pu]in. Prim`ri]a recunoa[te inima mi-a crescut p“n` la cer. M-
c` nici nu prea ›i place s` stea, a[a am topit toat` de emo]ieõ, a spus
c` se bucur` de ceea ce face. Iat` cu mult` bucurie prim`ri]a de la
ce spune c` face cu pu]inul timp Albe[ti.
VIneri, 8 februarie 2019 11

INI}IATIVQ... M~NDRIE...
Protestul anti- “Mamaie” a[a
facebook al o strigq cele
primqri]ei de douq nepoate
la Sole[ti. pe primqri]a
Aceasta [i-a de la Albe[ti,
propus sq Monica
scoatq copii Amanci.
din Aceasta spune
comunitate, cq de c`nd
din fa]a este bunicq
calculatorului via]a i s-a
[i sq-i schimbat
convingq sq radical.
facq spor t.

Prim`ri]a de Zorleni iube[te

c`l`toriile [i mâncarea
tradi]ional moldoveneasc`!
ECONOMISTA... Paula Hultoan`
este un exemplu de primar
care se zbate ›n permanen]` s`
aduc` investi]ii ›n comuna sa.
Zorleniul, aflat ›n coasta
B“rladului, o oblig` ›ntr-un fel
s` ridice [tacheta sus, lucru care
›nseamn` mul]i bani investi]i ›n
infrastructur`, dar [i ›n proiecte
de utilitate public`. Iar acest
lucru ›nseamn` s` stai de
diminea]a p“n` seara ›n Prim`rie
[i s` lucrezi la proiecte
europene. A[adar, pentru
prim`ri]`, timpul este ßcu
ciubote ro[iiõ: ßAm timp liber
foarte pu]in, ›ns` ›l folosesc la
maxim ca s` mai fiu al`turi de
fiul meu, care este student ›n
primul an [i se pl“nge c` nu m`
vede prea des, adic` mai spre
deloc, apoi ›l ajut pe so]ul meu
›n afacerea pe care o are
(prim`ri]a este un economist c` Paula Hultoan` iube[te la
foarte priceput - n.r.). G`tesc nebunie s` c`l`toreasc`. Þnainte
pentru familia mea, nou` ne plac de a fi aleas` primar a lucrat la
m“nc`rurile tradi]ionale o agen]ie de turism, astfel c` a
moldovene[ti: bor[ul, sarmalele, c`l`torit mult. ßAcum nu prea
friptura la ceaun, m`m`liga, mai pot c`l`tori ca ›nainte,
br“nza, fac pl`cinte, ›mi place s`- foarte pu]ine c`l`torii mi-am mai
mi r`sf`] familia cu bucate trecut ›n palmares, ›ns` am ales
tradi]ionaleõ, a spus primarul munca de primar [i c`l`toriile au
comunei Zorleni. Are ›ns` o r`mas pe locul 3, dup` familia
u[oar` triste]e ›n ochi c“nd mea [i munca ›n administra]ieõ,
vorbe[te despre excursii, pentru a mai spus Paula Hultoan`.
12 Vineri, 8 martie 2019

PUN SUFLET ÞN TOATE... Societatea de gospod`rire comunal` a Vasluiului, Goscom SA, are multe femei
care lucreaz` ›n activit`]ile zilnice de ›nfrumuse]are [i cur`]enie ale ora[ului. Unele lucreaz` la spa]ii
verzi, altele se ocup` de cur`]enie, iar cele cu experien]` ›n horticultur` se ocup` de plantarea florilor,
mai ales c` Vasluiul este deja celebru pentru sutele de mii de flori care r`sar ›n fiecare prim`var` ›n tot
ora[ul. Sunt zeci de femei care pot fi v`zute, zilnic, pe str`zile din Vaslui, purt“nd uniformele verzi ale
Goscom Vaslui SA. öPentru mine, cea mai mare mul]umire sufleteasc` este atunci c“nd aud doamnele
care vin ›n Parcul Copou, spun“nd: öEste at“t de curat [i de frumos, iar florile sunt minunate!ö. Atunci,
am sentimentul c` fac o munc` extrem de util` pentru municipiul Vaslui, pentru vasluieniö, explic` Irina
Chiri]`, fost` angajat` a serelor, acum responsabil` cu zonele florale ale Copoului.
Daniel T~N~SUC echipa de men]inere-cur`]enie am ›nt“lnit-o [i pe öveteranaö
De 10 ani, Daniela Apostol spa]ii verzi a Goscom (ödoar Goscom, Adriana Baciu. Femeia
se ocup` de cur`]enia ora[ului. fete suntem la aceast` echip`ö, lucreaz` de 22 de ani la Goscom,
Vasluienii o pot vedea cu spune angajata). Are acas` dou` fiind responsabil` cu cur`]enia
tomberonul prin zona central`, fete, una de 13 [i alta de 19 ani, prin ora[. öAm prins alte vremuri,
zilnic, dar [i pe principalele de care este foarte m“ndr`, ›n acum sunt cea mai veche din
str`zi, str“ng“nd h“rtii [i diverse timp ce so]ul lucreaz` tot la echipa de ›ntre]inere [i cur`]enie.
gunoaie, golind co[urile de gunoi Goscom, dar ›n echipele de Este o munc` grea, s` stai 8 ore
[i m`tur“nd trotuarele, acolo m`tur`tori de noapte. öEste ›n picioare. Vin fete tinere [i
unde este nevoie. La prima or`, greu. Nu prea ne ›nt“lnim pe vor s` fie angajate din prima zi,
Daniela vine la serviciu, ›[i ia acas`, eu sunt plecat` ziua, el e ›ns` eu le spun c` trebuie s`
echipamentul de lucru [i iese plecat noaptea, st`m mai mult aib` o perioad` de ›ncercare, s`
pe strad`. Timp de opt ore, se ›mpreun` c“nd suntem ›n libere. vad` dac` se pot acomoda.
ocup` de cur`]enie. A[a am Þn echipa noastr` sunt 18-19 Multe nici nu mai vin a doua zi
g`sit-o [i miercuri, la orele fete, care lucr`m de diminea]` la treab`, se sperie de stat at“tea
pr“nzului, ›ntr-o amiaz` ploioas`. de la 7.30 [i p“n` seara, pentru ore ›n picioare. Vasluiul este
öLa ›nceput a fost greu. Timp a p`stra cur`]enia ›n ora[. Ne ora[ul nostru, al tuturor [i
de opt ore, stai ›n picioare [i place c` avem un ora[ frumos, trebuie s` fie curatö, explic`
mergi prin ora[, cu tomberonul iar prin munca noastr` ›l facem femeia de 50 de ani. Dup` at“]ia
Matei Loredana Daniela Apostol Irina Chiri]\
dup` tine, m`turi, str“ngi [i curatö, explic` Daniela Apostol. ani de munc`, spune c` b`rba]ii
gunoaie, faci cur`]enie peste Salariul la Goscom este [i el o din Goscom le sunt al`turi c“nd öMuncim cu to]ii ca o echip` la ar fi afar` noi suntem ›n strad`, arunce gunoaie, dar ne r“d ›n
tot. Mi se p`rea, c“nd am ›nceput parte important` din fericirea este greu, öne ›n]eleg c“nd ne Goscom, cu to]ii ›ncas`m salarii facem Vasluiul curat. Ne pare fa]`. Dar, ne facem datoria ›n
aceast` meserie, c` zdr`ng`ne familiei Apostol, pentru c` ödin v`d cu tomberoanele prin ora[ [i avem grij` de familii. Frig, r`u, pentru situa]iile ›n care le continuareö, explic` veterana de
tomberonul dup` mine, c` fac salariile noastre de la societate [i ne ajut` cum pot [i eiö. soare, v“nt, z`pad`, orice vreme spunem oamenilor s` nu mai la Men]inere-Cur`]enie.
zgomot [i deranjez oamenii. Cu ne-am crescut fetele, am f`cut o
timpul, m-am obi[nuitö, spune cas` [i ne-am luat tot ce ne Parcul Copou, un colţ de rai: “Ne bucurăm să auzim
femeia, care face parte din trebuieö. Tot ›n zona central`
că prin munca noastră este atât de frumos“
ORGANIZAT~...Zilnic, fie c` este c`ldur` Goscom, t“n`ra angajat` sus]ine c` se simte Frumoas`, pl`cut`, ›n aer liber. E mai greu
›n`bu[itoare, v“nt puternic, geruri cumplite foarte bine c“nd aude oamenii c` laud` acum, stai aplecat` [i cure]i trandafirii, dar va fi
sau mun]i de z`pad`, femeile de la Goscom cur`]enia din ora[, [tie c` este par]ial [i meritul foarte pl`cut c“nd vor ›nflori. De 13 ani sunt la
sunt la datorie. Acum, mai mult ca niciodat`, ei. öÞmi place mult Copoul, dar s` [ti]i c` am Goscom. M` pricep la tot felul de flori, la
c“nd prim`vara bate la u[`, acestea lucreaz` muncit ›n toate p`rcule]ele, la cur`]enie, toate trandafiri, lalele etc. Am lucrat mul]i ani la
pentru ca sezonul cald care se apropie s` ›mi sunt dragi. Sunt frumoase, curate, pl`cute
g`seasc` ora[ul cu cele mai frumoase flori [i pentru plimb`riö, explic` angajata. {i-ar dori s` serele Goscom, iar acum suntem la sectorul de
cele mai spectaculoase spa]ii verzi. Am g`sit, ›n intre la plantat trandafiri, ›ns` deocamdat` nu ornamente florale [i spa]ii verzi, unde ne
Parcul Copou, mai multe angajate Goscom, ›n a ajuns la acel nivel de cuno[tin]e, a[a c` punem la b`taie toat` priceperea, pentru ca
aceste zile, care muncesc pentru a reda parcului deocamdat` car` iarba cosit` din parcuri [i parcul Copou s` arate bineö, ne explic` t“n`ra
acea str`lucire care l-a f`cut cunoscut ›n toat` ajut` la s`p`turi, pe viitoarele ronduri de flori femeie. Am ›ntrebat-o ›n ce rela]ii este ea cu
Rom“nia. Loredana Matei este de un an la din Copou. öÞmi place foarte mult ce fac, b`rba]ii din jur, colegi de la Goscom: öOameni
sectorul öSpa]ii verziö al Goscom. öM-am pentru c` totul este ›n aer liber, nu stai ›nchis buni, colegi excep]ionali, ne ajut` ›n tot ce
acomodat imediat cu echipa, facem tot ce este ›n vreun magazin sau birou. Te dor pu]in facem, nu ne-ar l`sa niciodat` la greu. Cred c`
nevoie pentru a asigura cur`]enia ›n ora[: picioarele, c“nd termini programul, dar e o a[a [i trebuie s` fie, pentru c` petrecem mai
s`p`m, pr`[im, plant`m. Orice e nevoie. Trebuie munc` frumoas`ö, spune t“n`ra de la Spa]ii mult timp la serviciu, 8-9 ore, dec“t acas`, a[a
s` spun, la 1 an de c“nd am ajuns aici, c` echipa verzi. La mijlocul parcului, am g`sit o adev`rat`
de la Goscom este foarte unit`, extrem de specialist` ›n flori [i ornamente florale. O c` suntem o echip` sudat`, unit`. Cel mai mult
eficient`. Cu b`rba]ii ne ›n]elegem foarte bine, cheam` Irina Chiri]` [i lucra, ›n ziua document`rii, ›mi place s` aud laudele doamnelor care trec
nu ne las` atunci c“nd ne este greuö, explic` la cur`]irea trandafilor, al`turi de un alt coleg prin Copou [i v`d ce flori frumoase r`m“n din
Loredana Matei. De[i e de pu]in timp ›n de la Goscom. öCum s` fie munca asta? urma noastr`ö.
Vineri, 8 martie 2019 13

BUCURIE LA PRIM~RIE... Cu to]ii [tim c`, pe 8 Martie, de Ziua Interna]ional` a Femeii, oferim m`r]i[oare
Singura poliţistă locală din sat aplică
femeilor din via]a noastr`. La prim`ria comunei Cod`e[ti, ›ns`, ziua de 8 Martie este acea zi ›n care legea “la punct şi virgulă“...
primarul Mihai Rebegea ofer` 11 m`r]i[oare [i 11 buchete de flori pentru colegele sale, cu care ›mparte OMUL LEGII...La 33 de ani ai s`i,
[i bune [i rele, zi de zi. Probabil, prim`ria de la Cod`e[ti este singura prim`rie comunal` din jude]ul are [i unele nemul]umiri. öLegisla]ia Simona Pascaru ›mbrac` haina de
Vaslui ›n care lucreaz` at“t de multe doamne [i domni[oare. Un colectiv unit, de care primarul Rebegea se modific` ›ntr-un ritm uneori greu poli]ist local, zi de zi, [i merge ›n
este foarte m“ndru, pentru c` lucreaz` at“t de bine cu femeile din institu]ie. Aici am descoperit [i de ›n]eles. Se d` o lege, ›ncerci s` mijlocul cons`tenilor s`i, pentru a
singura poli]ist` local` din sat, o mam`. o aplici [i afli, imediat dup` aceea, veghea ca ordinea [i siguran]a s` nu
Daniel T~N~SUC primit destule oferte, ›n diverse la Cod`e[ti, ›n prim-plan fiind c` s-a modificat. Este greu s` fie ›nc`lcate. Simona sus]ine c` [i-
C`t`lina P`v`luc` lucreaz` de 12 sectoare de activitate, ›ns` spune c` femeile care lucreaz` ›n institu]ie. lucrezi, ›n acest ritm. Cea mai a dorit foarte mult s` fac` parte din
ani ›n prim`ria Cod`e[ti, fiind nu a plecat, din cauza colectivului Culi]a Dr`g`lina este secretarul aglomerat` perioad` este ›n timpul Poli]ia Na]ional`, la fel ca so]ul s`u,
asistent medical comunitar. Se minunat care s-a ›nchegat ›n prim`riei de 4 ani. Þnainte, a lucrat verii, c“nd se ›ntorc acas` cons`tenii ›ns` nu a luat examenul [i, atunci
ocup` de monitorizarea st`rii de prim`rie. Vede mult` suferin]` ›n la Asisten]` social` [i la Starea Civil`. no[tri, pleca]i la munc` ›n toat` c“nd a ap`rut un post disponibil la
s`n`tate a popula]iei, o meserie care familiile ›n care unul sau ambii Atunci c“nd postul de secretar a Europa. Atunci, ne mobiliz`m Poli]ia Local`, s-a ›nscris la examen.
implic` o mare responsabilitate fa]` membri sunt pleca]i ›n str`in`tate. devenit liber, s-a g“ndit c` se poate pentru a le rezolva toate cazurile, Fragil`, firav`, dar mereu cu un
de locuitorii comunei. öÞmi place C`t`lina ne-a spus c` are [i amintiri implica la un alt nivel. öCum este oamenii au nevoie de multe acte [i, z“mbet pe fa]`, t“n`ra poli]ist`
foarte mult ceea ce fac. Fac parte triste legate de aceast` meserie, cum munca de secretar? Foarte grea, local` spune c` are o rela]ie foarte are doar un an [i 10 luni, fapt pentru
c“t timp sunt ›n vacan]`, ›ncerc`m
dintr-un colectiv cu multe femei, este acel caz din 2016, ›n care o complex`, cu multe responsabilit`]i. bun` cu oamenii din sat. öNu sunt care trebuie s` fie mai mereu atent`
s` le rezolv`m problemeleö, explic` pentru aplicarea amenzilor, prefer
suntem o echip`, care beneficiaz` femeie ›ns`rcinat`, b`tut` de so], a Sunt multe legi care apar de la zi la secretara prim`riei. Merg“nd prin la problemele de familie. öSo]ul m-
de ajutorul d-lui primar [i al colegilor l`sat ›n cas` patru copii minori [i a zi, trebuie s` cite[ti foarte mult, s` s` discut ›nt“i cu persoanele care a motivat mereu [i m` bucur de
institu]ie ne-am ›nt“lnit cu o t“n`r` au ›nc`lcat legea, s` ›i avertizez [i sprijinul colegilor mei de la Poli]ia
din prim`rie, ›n tot ceea ce facemö, plecat ›n lume. öAl`turi de dl. [tii ›n ce domeniu se aplic` o lege
sau alta. M-a]i ›ntrebat de angajat`, despre care am aflat c` este abia c“nd v`d c` iar fac o abatere Local`, cu care merg pe teren. Este
spune asistenta medical`. C`t`lina a primar, ne-am mobilizat, am dus
lucrat c“]iva ani la fostul spital de la colaborarea cu b`rba]ii din prim`rie. consiliera personal` a primarului. Se ›i amendezö, spune t“n`ra poli]ist`. meseria care ›mi placeö, spune
m“ncare la copii timp de mai multe
Cod`e[ti, dup` care a trecut la zile, p“n` ce au fost lua]i ›n Eu am lucrat cu dl. primar mai multe nume[te Ana Lincu, este absolvent` Marea sa bucurie este copila[ul, care Simona Pascaru.
prim`rie, ›n serviciul care se ocup` plasamentö, ne spune femeia. mandate [i pot s` spun c` este o de Drept [i, de doi ani, este
de starea de s`n`tate a popula]iei. colaborare excelent`, noi, femeile, consilierul primarului Rebegea. öÞmi
Sus]ine c` a avut ›n permanen]` Secretara prim`riei are suntem ajutate, apreciate, place ce fac, mai ales c` m` ocup
sprijinul colegilor s`i, b`rba]ii din remarcate. La fel este [i cu ceilal]i de achizi]ii publice, un loc ›n care
prim`rie, care au sprijinit-o ori de doar 4 ani de c“nd este pe b`rba]i din institu]ie, facem o este nevoie de mult` aten]ie [i de
c“te ori le-a cerut ajutorul. De-a func]ie echip` extraordinar`ö, explic` cunoa[terea legii. Faptul c` am
lungul anilor, C`t`lina P`v`luc` a Pove[ti de via]` ›n prim`ria de secretara Dr`g`lina. Þn meseria sa, absolvit Dreptul m` ajut` foarte mult
Cea mai veche contabilă de primărie din judeţ este la Codăeşti ›n activitatea de zi cu ziö, explic`
t“n`ra consilier` a primarului. Ne
OMUL CU BANII...Am ›nt“lnit-o ›n prim`rie [i pe Ani[oara
Livin]i, probabil, cea mai veche contabil` de prim`rie din poveste[te c` munca ›n prim`rie a
jude]ul Vaslui, cu peste 28 de ani de vechime ›n fost o provocare pentru ea, ömai ales
administra]ia public`, numai pe acest sector. Acum, c` mi-am dorit dintotdeauna s` intru
doamna ›n cauz` este contabil-[ef la prim`rie, un post ›n sistemul bugetarö. Cum lucreaz`
foarte greu [i foarte dificil, date fiind nevoile de bani cu [eful s`u direct, primarul? öE o
ale oric`rei comunit`]i. öC“nd nu sunt bani, te iei de rela]ie foarte bun. Este un om
contabilö, glumea primarul. öNu avem probleme, lucr`m ›n]eleg`tor. Sunt la ›nceput de
bine cu dl. primar, cu ceilal]i colegi. Suntem un colectiv drum, mai fac [i gre[eli, dar domnul
sudat. Este adev`rat, lucr`m cu oamenii, avem de str“ns primar are mult` ›n]elegere. M` bu-
taxe [i impozite locale, at“t de la persoane fizice, c“t [i cur [i pentru c` sunt cea mai t“n`r`
de la cele juridice. Uneori, oamenii sunt nemul]umi]i, dar angajat` a prim`riei, dar [i pentru
le ar`t`m legile, le explic`m care le sunt obliga]iile la
bugetö, spune contabila-[ef` a prim`riei. c` am g`sit aici un colectiv de
excep]ieö, ne-a spus t“n`ra consilier`.
14 Vineri, 8 martie 2019
uV=nd p\m=nt 2500 uVând vin rosu si alb uMORANDI angajeaz\
mp la Ciu[meaua netratat. Telefon `n Vaslui: electrician,
Moldovencei vis-a- 0771.492029. instalator, sudor,
vis de ferma lui muncitori necalifica]ti
Picioroag\, uV=nd porc. Nr. 20530/07.03.2019
deschidere la [osea, 0763.975827. (VS pentru tran[are carne
17,5 m. Rela]ii la 1053396.8.12) de pui. Rela]ii la tel
uV=nd apartament 2 0728.143999. ANUNȚ
telefon 0755.505732.
camere, str. V. uV=nd balo]i de DEZBATERE PUBLICĂ
Alecsandri bl. 138, uV=nd urgent p\m=nt lucern\ 2018, pre] 10 uSocietate comercial\
2.500 mp construc]ie din Vaslui angajeaz\: În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003,
SD, 50 mp, GT, UM, ron/buc. Telefon privind transparența decizională în administrația
la Moldovean, pre] l\c\tu[ mecanic, Prietenii din
CT, Vaslui. 0755.404886. (VS publică, cu modificările și completările ulterioare, Rotary Club
0746.705544. (VS negociabil de la 12 sudor, strungar, Primăria Municipiului Vaslui inițiază
euro `n jos. 0001.2.6) Vaslui sunt al\turi
005277.14.26) t=mplar. Rela]ii la de prof. univ. dr.
0755.507532. DEZBATERE PUBLICĂ Bujor Prelipcean,
(VS15150.1.10) telefon 0235.314682
sau 0745.384210. director membru
’’Registrul local al spațiilor verzi din de onoare al
u~nv\]\toare clasele 0- SC MILANO Municipiul Vaslui’’ Clubului [i un
uV=nd/schimb 4 ofer medita]ii `n Edile SRL Vaslui Documente prezentate:
mare prieten al
vasluienilor, la
apartament 3 camere uV=nd cas\ comuna Vaslui limba rom=n\ cu domiciliul ­ fișele spațiilor verzi; greaua `ncercare a
cu apartament 1-2 Albe[ti. Rela]ii la [i matematic\. ­ listă centralizatoare spații verzi; vie]ii prin care
fiscal `n Vaslui, ­ memoriu tehnic;
camere ^ diferen]\. 0756.126127. (VS Experien]\ peste 23 trece, ca urmare a
005296.9.12) str. B-dul trecerii `n nefiin]\,
Apartamentul este de ani-catedr\. Documentația a fost afișată pe site­ul instituției:
Republicii, bl. 358, mult prea
situat `n str. Donici, bl. uV=nd urgent cas\ Posibilitate de
sc E, ap. 16, etj. 1,
www.primariavaslui.ro și la sediul Primăriei devreme [i cu
c\r\mid\, central\ locuibil\ `n Bahnari, deplasare la Municipiului Vaslui, din strada Spiru Haret, nr. 2, în totul nea[teptat, la
proprie, izola]ie cu gr\din\, livad\ [i domiciliul copilului. angajeaz\ zidari, data de 07.03.2019.
numai 32 de ani, a
exterioar\, parchet, vie 4.500 mp. Pre] Detalii 0756.530593. zugravi, fierari fiului lui MIHAI
Termenul limită, locul și modalitățile prin care se
termopan. Pre] avantajos! betoni[ti, dulgheri, pot trimite în scris propuneri, sugestii și opinii cu PRELIPCEAN,
0745.594390. uRealizez lucr\ri de instalatori, valoare de recomandare cu privire la documentația medic la Spitalul
negociabil. Rela]ii la construc]ie Jude]ean de
(VS0002.3.3) electricieni, cu mai sus menționată:
telefon 0747.166844. (zugr\veli, tencuieli, ­ 08.03.2019 – 17.03.2019 (conform Legii nr. Urgen]\ Vaslui.
contract de munc\ 52/2003 privind transparența decizională în Sincere
plac\ri cu polistiren, condolean]e [i
faian]\, gresie) la perioad\ administrația publică, cu modificările și completările
`ntreaga noastr\
nedeterminat\. ulterioare);
u~nchiriez sau v=nd pre]uri convenabile. ­ Primăria Municipiului Vaslui, str. Spiru Haret, compasiune
uV=nd apartament 4 hal\ [i garaj la Moara Rela]ii la nr. de Rela]ii la telefon nr. 2; familiei `ndoliate!
camere Centru 100 0753.082000. ­ Adresa de mail: pmv@primariavaslui.ro. (VS 0001.1.1)
Greci. Telefon: telefon 0754.410830.
mp, bl. 48. Accept [i 0744.231380
schimburi. Pre] u~nchiriez camer\
negociabil 75.000 Centru, complet
euro. Telefon mobilat\, 650 lei uSC angajeaz\
0752.479109. lunar. Telefon muncitori
0752.479109. necalifica]i,
u~nchiriez camer\ cas\, produc]ie obiecte Dosar de executare nr.27/2018
buc\t\rie, baie, sanitare. Contact Nr. 3269 din 04.03.2019
uV=nd teren 2500 mp, ultracentral. 0742.860171.
situat `n Vaslui, str. 0744.231380. (VS ANUNŢ PRIVIND VÂNZAREA BUNURILOR IMOBILE
005304.7.12) uRestaurant din Vaslui Anul 2019 luna Martie ziua 03
Delea, cu acces la angajeaz\ osp\tari,
utilit\]i. Informa]ii la uFamilie cu copil, ajutor de buc\tar [i
În temeiul art.250 alin(2)din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările şi
telefon 0769.055630. dore[te s\ `nchirieze completările ulterioare,vă facem cunoscut că în ziua de 19.03.2019 ,ora 10.00,în localitatea Huşi ,la
buc\tar. Experien]a sediul Serviciului Fiscal Municipal Huşi situat la adresa str.General Teleman nr.18, se vor vinde la licitaţie
apartament cu 2 următoarele bunuri imobile, licitaţia nr.3,după cum urmează:
u V=nd teren cu vi]\ de camere mobilat sau constituie un avantaj.
vie, 9 hectare, `n nu, pe termen Rela]ii la telefon ­ SPAŢIU COMERCIAL-Clădirea C1 cu suprafaţa de 113,30 mp,teren intravilan Curţi-Construcţii
ferma 2-4, pe teritoriul `ndelungat. Telefon 0757.256937. cu suprafaţa de 242,31 mp conform schiţei cadastrale,Număr cadastral 252,dobândite prin
0755.566999. Contractul de vânzare compărare nr.2633 din 17.11.2006,situate în localitatea Şişcani,Comuna
comunei Muntenii de uAngajez t=mplar Hoceni,Judeţul Vaslui.
Sus. Rela]ii la telefon Preţul de pornire a licitaţiei este de 16.111 lei,exclusiv T.V.A. ,conform Raportului de evaluare nr.
lemn masiv cu 10321 din 03.12.2018, grevate de următoarele drepturi reale şi sarcini, după caz:
0745/359761. experien]\. Telefon Creditori Sarcini Serviciul Fiscal Municipal Huşi Procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile
nr.14558 din 23.08.2018;
uV=nd teren agricol pe uV=nd spa]iu situat `n
0746.076780.
Invităm pe cei care pretind vreun drept asupra acestor bunuri , să înştiinţeze despre aceasta organul
Delea la R=pa lui Vaslui str. Traian nr. uAngajez familie de executare ,înainte de data stabilită pentru vânzare.
Vod\ `n suprafa]\ de Cei interesaţi în cumpărarea bunurilor sunt invitaţi să se prezinte la termenul de vânzare la locul fixat
287 bl. C2, sc. A pentru ferm\ în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare.
9.000 mp din care unde func]ioneaz\ legumicol\. Telefon Pentru participarea la licitaţie ofertanţii depun,cu cel puţin o zi înainte de data licitaţiei,următoarele
2000 mp sunt cultiva]i Raiffeisen Bank, `n 0744.231380. documente:
cu vie. Pre] atractiv. suprafa]\ de 210 mp, a) oferta de cumpărare;
uAngajez fat\ pentru b) dovada plăţii taxei de participare sau a constituirii garanţiei sub forma scrisorii de garanţie,reprezentând
Telefon: 0722.317067. la pre] de 380.000 10% din preţul de pornire a licitaţiei.Pata taxei se va face în contul IBAN nr.RO05TREZ6565067XXX004940
euro. Telefon fast-food. Rela]ii la deschis la Trezoreria Vaslui ,cod fiscal nr.3394180;
uV=nd urgent teren 1 ha 0744.144617. (VS tel. 0743.213332. c) împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant;
la ie[irea din Vaslui, 0001.6.12) d) pentru persoanele juridice române,copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul
partea st=ng\, 50 m uAngajez tractorist. registrului comerţului;
uV=nd spa]iu Cerin]e: domiciliul e) pentru persoanele juridice străine,actul de înmatriculare tradus în limba română;
distan]\ de PECO. comercial P^E situat f) pentru persoanele fizice române,copie de pe actul de identitate;
`n Vaslui, experien]\ g)pentru persoanele fizice străine,copie de pe actul de identitate/paşaport;
Telefon 0741.225546. `n suburbia Brodoc h)declaraţia pe proprie răspundere a ofertantului prin care certifică faptul că nu este persoană
pe Jhon Deere,
cu utilit\]i [i terenul interpusă cu debitorul.
uV=nd teren, intravilan aferent (590 mp).
program de lucru Cumpărătorului îi revine obligaţia de a respecta prevederile legale speciale,cum ar fi obligaţiile de
`n suprafa]a de 3200 Pre] foarte avantajos. flexibil. Se lucreaz\ mediu,obligaţiile de conservare a patrimoniului naţional sau altele asemenea, respectiv:
m.p. cu acces la gaz cu utilaje noi. Salariu ..........................................................................................................................................................................................................................................
Rela]ii la telefon .....................
metan, ap\ curent\ [i 0758.426859. (VS 2.000 Ron vara- Alte informaţii de interes pentru cumpărător,după caz:.......................................................
canalizare, situat în 0004.3.12) iarna. Rela]ii la ................................................................................................................................
localitatea Lipov\] la telefon 0757.652474. Pentru informaţii suplimentare,vă puteţi adresa la sediul nostru situat la adresa :Huşi,str.G­ral teleman,
nr.18,jud Vaslui sau la numărul de telefon 0235480707 .int.112.
intrarea dinspre uSC din Vaslui
Muntenii de jos. angajeaz\ dulgheri [i Data afişării: 04.03.2019 Conducătorul organului de executare,
Condurache Ioana
Terenul are deschidere uV=nd porci `n fierari profesioni[ti Semnătura.........................................
la drumul jude]ean de greutate de 150-200 cu un contract pentru L.S.
33,6 m. Rela]ii la kg [i godaci `ntre 60- un an, salar super SEF BIROU , ÎNTOCMIT,
telefon: 0787.807288 150 kg. Rela]ii la motivant. Rela]ii la Simona Arhire Valerică Mustiaţă
[i 0766.410851. telefon 0722.317067. telefon 0722.737372.

Redac]ia Vremea Nou` l Membru fondator : Alecsandru CROITORU

Str. Stefan cel Mare,
Redac]ia VASLUI Press design: Andrei HELCIUG
nr. 89 Director
www.vrn.ro Redac]ia B+RLAD Alin MUNTEANU
Tel./Fax:0235.310000
Precizare: Conform art. 206 Cod Penal, r\spunderea Tel. filiala B=rlad: Lucian TIMOFTICIUC Administra]ie: Daniel T|N|SUC Cezara MIRONIC| ({ef sec]ie) Publicitate:
pentru con]inutul articolelor publicate apar]ine autorilor. ~n 0720.550811
Hu[i: 0720.550813 Secretar general ~nv\]\m=nt/Social: Simona DANDA
cazul unor materiale preluate dup\ agen]iile de pres\ sau Oana MUNTEANU
dup\ declara]iile unor personalit\]i, r\spunderea le apar]ine. S\n\tate: Alexandru CROITORU
de redac]ie Sport: Marcel CHIRIAC
Redac]ia HU{I
Articolele care poart\ men]iunile P, “Profil” sau “Punct de e-mail: publicitate@vrn.ro Difuzare:
vedere” sunt texte publicitare
Daniel T|N|SUC Flavius GHIORGHIE{ Alina DARIE ({ef sec]ie) {ef departament: Alin MANEA
Fotoreporter: Dumitru IANCU Mihai HELCIUG
Ziar editat de SC Vremea Nou\ SRL