Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
valurilor și mareelor
Valul este o forma de energie provocata de vant, deci unde-i vant va fi si val. O
furtuna in larg genereaza valuri mari, puterea si durata vantului din largul marii fiind
direct proportionala cu marimea valurilor. Frecarea aerului de suprafata apei transfera
acesteia o parte din energia vantului. Se formeaza asa numitele CHOP-uri, valuri mici
si neregulate cu miscari haotice. In continuare daca vantul dureaza, valurile se unesc,
valurile mai mari le inghit pe cele mici si se ordoneaza pe directia vantului
indepartandu-se de zona de formare. Pe masura cresterii pe inaltime a valurilor se
mareste si distanta ce le separa, adica lungimea de unda. Se formeaza astfel valuri
curate, cu lungime de unda mare, selectate de durata si distanta mare de deplasare.
Aceste valuri sunt diferite de cele scurte generate de un vant puternic si de scurta
durata initiat de un front atmosferic din apropierea plajelor. Pe masura ce se apropie de
mal si adancimea apei scade valul se loveste de fund si incepe procesul de inaltare,
urmata de rasturnare care ne face pe noi sa vedem valurile de la tarm. Cand adancimea
apei este mai mica decat jumatatea lungimii de unda valul incepe sa se inalte pana
incepe rostogolirea. Acum potentialul energetic al undei se transforma in energie
cinetica vizibila ochiului nostru. Miscarea valurilor este mai bine perceputa vizual abia
cand ele incep sa se rostogoleasca.Valurile nu transporta apa dintr-un loc in altul, ele
trasmit energia acumulata.(Figura1)
Insulele vulcanice
au praguri
submarine
formate de
revarsarea lavei in
apa, ce formeaza
valuri excelente.
Mareea este de
asemenea un
factor ce
amplifica valurile.
Fig.1
Mareele
Mareea este o mișcare periodică de ridicare (flux) sau coborâre (reflux) a
nivelului apelor mării sau oceanului (de două ori pe zi), datorită atracției gravitaționale
a Lunii și a Soarelui. Luna exercită o forță de atracție gravitațională asupra
Pământului. Terra, exercită, de asemenea, o forță gravitațională asupra Lunii, mai
mare, ca urmare a masei mai mari. Atracția gravitațională exercitată de Lună asupra
Pământului, în ansamblul său, este responsabilă, în parte, de apariția mareelor, adică de
ridicarea și coborârea nivelului apelor oceanelor pe glob. Această rotație în jurul
centrului de greutate al ansamblului Pământ-Lună face ca partea cea mai îndepărtată
de Lună (practic partea dintre centrul de greutate și suprafața terestră din partea cea
mai depărtată de Lună) să resimtă ceea ce numim forța centrifugă. Asta înseamnă că
partea depărtată de Lună a Pământului va avea tendința de a se depărta de Lună,
depășind atracția gravitațională a Lunii.
Așadar, și acesta este un aspect foarte important: pe partea apropiată de Lună a
Pământului nivelul apei oceanelor crește ca urmare a atracției gravitaționale exercitate
de Lună, iar pe partea opusă a Pământului, cea mai depărtată de Lună, nivelul apei
crește ca urmare a forței centrifuge.
De ce doar oceanele prezintă flux şi reflux?
În fapt nu e vorba doar despre acestea, dar mările închise, precum Marea Neagră,
şi lacurile au creşteri ale nivelului apei mici, de ordinul centimetrilor, şi sunt greu de
identificat cu ochiul liber. În cazul Mării Negre diferența dintre maximul fluxului și
minimul refluxului, deci între valorile extreme, este de circa 10-11 cm.
Fig.2
Laguna mareelor
O nouă opțiune de proiectare a energiei mareelor este de a construi ziduri de
susținere circulare încorporate cu turbine care pot capta energia potențială a mareelor.
Rezervoarele create sunt similare cu cele ale barajelor de maree, cu excepția faptului
că locația este artificială și nu conține un ecosistem preexistent. Lagunele pot fi, de
asemenea, în format dublu (sau triplu) fără pompare sau cu pompare care să aplatizeze
puterea de ieșire. Puterea de pompare ar putea fi asigurată prin exces la cererea rețelei
de energie regenerabilă, de exemplu de la turbine eoliene sau rețele solare fotovoltaice.
Excesul de energie regenerabilă, mai degrabă decât reducerea, ar putea fi utilizat și
stocat pentru o perioadă ulterioară de timp. Lagunele de maree dispersate geografic, cu
o întârziere de timp între producția de vârf, ar aplatiza, de asemenea, producția de vârf,
oferind o producție aproape de încărcare de bază, deși la un cost mai mare decât alte
alternative, cum ar fi încălzirea centralizată a stocării energiei regenerabile.(Figurile 4
si 5)
Fig.4
Fig.5
https://www.youtube.com/watch?
v=HJiLWQnRMYI&ab_channel=FiveSquareImagery
https://www.youtube.com/watch?v=vIt3GIePA8c&ab_channel=IdeasfortheGreenPlanet
Avantaje si dezavantaje
Avantajele:
nu necesită combustibil
nu produce deşeuri
Dezavantaje:
centralele care utilizeaza energia valurilor si mareelor pot avea impact negativ
asupra ecosistemelor marine si din zonele costiere
costurile de productie cat si de oferta catre oameni pot fi duble, chiar triple