Mlaştinile Satchinez, paradisul egretelor şi al stârcilor.

Cum
ajungeţi să vizitaţi locul mirific numit „Delta Banatului“
PUBLICAT DE STEFAN BOTH PE 27.10.2018

     
Sălbăticie. Mlaştinile Satchinez din Timiş, un ecosistem deosebit de frumos prin diversitatea sa,
supranumite Delta Banatului, încep să fie promovate şi cunoscute de către autorităţi şi de iubitorii
de natură.

Aflată la 28 de kilometri de Timişoara, rezervaţia ornitologică „Mlaştinile Satchinez“ a fost mai

mereu un loc ţinut departe de ochii turiştilor.

Unul dintre motive ar fi că accesul la rezervaţie este destul de greoi. Din comuna Satchinez, se
mai poate merge cu maşina doar câţiva kilometri, pe un drum de pământ. Restul drumului se face
pe jos şi poate să dureze şi două ore.

De altfel, nu se doreşte realizarea unei şosele asfaltate, pentru a nu perturba habitatele. În aria
protejată, accesul este restricţionat pentru vizitatori. În plus, nici dacă ai vrea, nu te-ai putea
plimba, având în vedere solul mocirlos. O aventură în rezervaţie de capul tău ar fi primejdioasă, de
accea este nevoie de ajutorul unor specialişti.

Este însă un loc foarte interesant pentru ornitologii şi biologii care studiază fauna.

Sunt aproximativ 150 de specii de păsări (dintre care 42 de specii cuibăritoare), majoritatea
protejate pe plan european. Tot aici găsim 93 de specii de plante acvatice şi peste 900 de specii
nevertebrate.

În rezervaţie trăiesc, de asemenea, vulpi, iepuri, căprioare şi porci mistreţi. Vegetaţia luxuriantă
existentă în perimetrul rezervaţiei propriu-zise constituie un excelent camuflaj pentru cuibărit şi
clocit. Ochiurile deschise de apă în mijlocul bălţilor sunt înconjurate de fâşii de stufăriş.
Salciile şi florile sălbatice, în special trandafirii sălbatici, completează peisajul.

ARIE PROTEJATĂ DIN 1942

Rezervaţia numită şi Delta Banatului a devenit arie protejată în 1942, în urma eforturilor
renumitului ornitolog Dionisie Linţia, care a înfiinţat şi prima Staţiune Ornitologică din România şi
a creat Asociaţia Bănăţeană de Protecţie a Naturei.

„În primul rând, termenul de mlaştină e cam impropriu spus. E tradus un pic greşit din germană. În
Satchinez a fost colonizată o populaţie germană. De la ei vine. Dar e un fel de smârc, să fim mai
aproape de realitate. În cadrul Academiei, ca preşedinte al Comisiei Monumentelor Naturii, am un
dosar uriaş despre Satchinez. Cu tot ce s-a întâmplat din 1942. Dionisie Linţia, părintele
ornitologiei din România, a pus sub protecţie această zonă. Ea a fost mult mai vastă. Ce avem
astăzi e doar a 30-a parte din ce a fost“, a spus Dan Stănescu, care a făcut cel mai amplu studiu
despre mlaştinile de la Satchinez.

Acest habitat natural este o reminiscenţă a vechilor mlaştini care acopereau aceste ţinuturi până
la mijlocul secolului al VIII-lea.

RAIUL EGRETELOR ŞI AL STÂRCILOR

Printre speciile de păsări de la Mlaştinile Satchinez se află egreta mică, egreta mare, piciorongul,
stârcul pitic, stârcul galben, stârcul de noapte, stârcul roşu şi stârcul cenuşiu. În anii ’40, Dionisie
Linţia a cerut ca zona să fie protejată după ce tot mai multe egrete au început să fie vânate.

 „Egretele erau în număr foarte mare în zonă. La vremea respectivă, pana egretei era folosită la
pălăria doamnelor importante. Pentru a pune la dispoziţia modei aceste pene, egretele erau
împuşcate. Când s-a dat o lege pe ţară care interzicea împuşcarea egretelor, Linţia a profitat şi a
spus că la Satchinez avem egrete care nu puteau fi împuşcate, cerând să se creeze o zonă
protejată“, a mai povestit Dan Stănescu.

REZERVAŢIA S-A REDUS, PĂSĂRILE AU ÎNCEPUT SĂ DISPARĂ

Rezervaţia propriu-zisă, fără zonele de tampon, se întinde pe 122 de hectare. Cândva a fost însă
mult mai mare... La fel, numărul păsărilor a fost incomparabil cu cel de azi, iar de asta vinovat se
face omul!
„Până în buza satului a fost un lac. Acolo pescuiau oamenii. A fost pur şi simplu uscat. Când
eram student, veneam în practică aici. Ne-au adus cu trenul... la un moment dat am văzut
deasupra noastră un nor de aripi albe. Erau egrete, stârci de noapte, stârci galbeni, tot felul de alte
păsări. Din tot ce a fost atunci, din bogăţia de păsări, nu mai există aproape nimic. Să zicem că
dacă atunci au existat o sută, astăzi sunt 0,5. Omul este cel care îşi pune mereu amprenta, el
distruge totul. În comunism, am ajuns la agricultura extensivă, s-au întins şi s-au extins, a fost
secată fosta baltă, pentru a face păşune. S-a stricat absolut tot, iar habitatele iniţiale au dispărut“,
a mai spus Stănescu.

Locuitorii din Satchinez îşi amintesc că în urmă cu 30 de ani, prin sat intrau broaşte ţestoase de
dimensiunea unei mingi de fotbal. Odată cu secarea lacului de la buza localităţii, au dispărut
multe vietăţi.

PROMOVARE CU PAŞI MĂRUNŢI

Pentru că Timişoara se pregăteşte să devină Capitală Culturală Europeană, tot mai multe locuri
ascunse de ochii lumii au început să fie redescoperite şi transformate în destinaţii turistice. Asta
se întâmplă şi cu Delta Banatului. Deocamdată cu paşi mărunţi.

În Satchinez funcţionează un infocentru turistic, unde doi angajaţi de la primărie sunt însărcinaţi
să ofere informaţii.

Asociaţia Pentru Promovarea Turismului Timiş a montat un panou care arată drumul şi să îi
informeze pe turişti despre ce se găseşte în zona rezervaţiei ornitologice.

A fost depus şi un proiect transfrontalier România-Serbia care, dacă va fi acceptat, se vor putea
face mulţi paşi înainte.

„Este un obiectiv turistic foarte important pentru noi. Un prim pas a fost acest panou, dar este
doar începutul. Asociaţia Pentru Promovarea Turismului Timiş, împreună cu partenerii din Serbia
au depus un proiect, prin care urmează să se monteze foişoare, observatoare, se va face
promovare şi atragere de turişti în zona Satchinez. Trebuie să profităm de această zonă
deosebită de faună şi floră. Trebuie să atragem elevii pentru lecţii la biologie. Nu ştiu de ce nu s-
au făcut până acum aceste lucruri. Din păcate, rezervaţia s-a redus mult şi ca dimensiune, dar şi
ca număr de păsări. Eu pot să spun că acum este prins în strategia noastră turistică. Vrem să
atragem atenţia asupra importanţei acestei zone, importanţa conservării şi promovării ei“, a
declarat Călin Dobra, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

PE LISTA PROIECTELOR LIFE NATURA

Mlaştina aparţine comunei Satchinez, dar întreaga zonă este administrată de un custode privat.
„Este o arie protejată mai complexă. Pe lângă faptul că e rezervaţie naturală, e şi sit Natura 2000.
Sunt două categorii diferite. Situaţia nu s-a schimbat foarte mult de când suntem noi
administratori. Suferă de mai multă vreme, de câteva zeci de ani. În perioada comunistă s-au
realizat o serie de lucrări hidrotehnice care au avut un impact pe termen lung.
Discutăm de pierderea unei cantităţi însemnate de apă din rezervaţie, fapt ce a determinat o serie
de modificări ale ecosistemului umed de aici. S-a pierdut luciul de apă, ceea ce a determinat
creşterea unui anumit tip de vegetaţie, s-au schimbat condiţiile de viaţă a speciilor ce trăiau aici.
În ultimii ani, noua revoluţie agricolă aduce o nouă presiune asupra zonei. Terenurile sunt folosite
din ce în ce mai intensiv, fapt care are un impact asupra habitatelor“, a spus Mihai Pascu, de la
Asociaţia Excelsior, care se ocupă de administrarea rezervaţiei.

Pascu afirmă că se lucrează la elaborarea unor studii, iar apoi vor încerca să intervină, să propună
o serie de proiecte de conservare.

„La începutul anului următor vom discuta de elaborarea planului de management inclusv cu
factorii de interes local şi vom încerca să determinăm o gestionare mai sustenabilă a terenurilor
în toată această zonă, pentru a nu fi afectate rezervaţia naturală şi situl Natura 2000“, a adăugat
Mihai Pascu.
Rezervaţia a intrat în 1999 pe lista proiectelor Life Natura, prin care Comisia Europeană a investit
sume importante pentru refacerea şi conservarea mlaştinilor din zonă.

„E SUFICIENT SĂ O PĂSTRĂM AŞA CUM ESTE“

Prmăria Satchnez nu a ştiut acum să promoveze această bogăţie pe care o au. Astăzi, ambiţiile
sunt mari.

„Avem o adevărată bogăţie aici, aşa că am început să facem tot felul de campanii de informare.
Rezervaţia se poate vizita. Avem drumul judeţean care intră până în localitatea noastră, iar din sat
se poate ajunge până în zona de tampon, care se întinde pe 72 de hectare. M-au întrebat unii ce
ar trebui să facem în acea zonă tampon. Eu spun că e suficient să o păstrăm aşa cum este. E o
oază de linişte, de frumuseţe, vin acolo păsările rare, care se văd doar în Delta Dunării. Categoric,
nu trebuie aprobare de la nimeni dacă vrea cineva să viziteze locul. Am reuşit să facem acest
centru de informare turistică, care are doi ghizi turistici, care sunt la dispoziţia celor interesaţi. Cei
care vin aici primesc informaţii despre această rezervaţie“, a declarat Florin Cheaua, primarul
comunei Satchinez.

AMBARCAŢIUNI PE CANAL

Zona tampon a rezervaţiei depăşeşte 1.000 de hectare şi cuprinde acumularea Satchinez, balta
Bărăteaz, balta Mare, balta Zootehnie şi balta Verbuncu. Dorinţa primarului este să decolmateze
canalul, care ar putea fi folosit de mici ambarcaţiuni.

„Va trebui să facem o informare mai accentuată, să-i conştientizăm şi pe localnici să păstreze
acest tezaur. Tot timpul avem probleme cu oamenii, intră în rezervaţie şi taie arbuşti, aruncă
gunoi. Aici trebuie să depunem eforturi mari. Apoi, trebuie să ne ocupăm de logistică. Avem un
canal care trebuie decolmatat. De asta ne gândim că principalul obiectiv este să achiziţionăm
utilaje. Prin proiectul transfrontalier cu Serbia dorim să achiziţionăm un vaporaş, dacă se
decolmatează canalul, ar putea să fie un canal navigabil“, a mai afirmat Florin Cheaua. Anul
acesta, la Infocentrul Turistic s-au înregistrat în jur de 70 de vizitatori. Edilul-şef susţine că au fost
şi oaspeţi străni, veniţi din ţări precum Italia, Germania şi Suedia. Au fost însă mulţi care nu au
trecut pe la Info Centru, ci au mers direct în rezervaţie.

Perioada în care pot fi văzute păsările în rezervaţie este între 15 aprilie şi 15 septembrie, dar în
toamnele şi iernile mai blânde se întâmplă să mai rămână câteva exemplare în aceste bălţi.

Satchinez şi legenda lui Pavel Chinezu

Comuna Satchinez mai are câteva poveşti în jurul cărora ar putea face turism. Se presupune că
aici s-ar fi născut faimosul Pavel Chinezu (sau Kinizsi Pal), comandant în armata regelui Ungariei
Matia Corvin, comite de Timişoara. A luptat împotriva expansiunii Imperiului Otoman, având
faima să nu fi pierdut nicio bătălie în care a comandat oştile, cea mai reputată fiind Bătălia de la
Câmpul Pâinii. În satul Hodoni poate fi admirat un superb conac, restaurat de actualul proprietar.
În anul 1813, familia de baroni Manaszy-Barco dobândeşte proprietatea. În anul 1840 se
construieşte „curia“ (conacul) familiei de baroni, amplasată pe un domeniu care cuprindea
numeroase clădiri anexe, parcuri, plantaţii de arbori şi alei.

Mlaștinile Satchinez formează o rezervație naturală ornitologică care se întinde pe 242 de

hectare în hotarul localității Satchinez, din județul Timiș. A fost înființată în anul 1942, la
propunerea ornitologului Dionisie Linția, cuprinzând terenuri mlăștinoase în aval de Satchinez
(Jurn. Cons. Min. nr. 1166/1942)[1].
În prezent, rezervația are suprafața de 1194 ha, iar structura acesteia este următoarea:[2][3]
 122 ha – rezervația propriu-zisă;
 1.072 ha – zona tampon de tip mozaic, ce cuprinde:
 o Acumularea Satchinez;
o Balta Bărăteaz;
o Balta Mare și Balta Zootehnie;
o Balta Verbuncu.

Este supranumită „Delta Banatului”. Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite pe
teritoriul României.
Specii protejateModificare
Între speciile protejate care cuibăresc aici se numără ciocîntorsul (Recurvirostra
avosetta), egreta mică (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta
alba), piciorongul (Himantopus himantopus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), stârcul
galben (Ardeola ralloides), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul roșu (Ardea
purpurea), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax) și altele.
Rezervatia ornitologicaModificare

Rezervația naturală propriu- zisă are o suprafață de 75 ha, iar în zona tampon prin ultima
hotărâre a consiliului Timiș din 2002 a fost mărită la 1120 ha, suprafața totală fiind de 1200
ha. Această rezervație a fost declarată arie protejată și a intrat în 1999 în proiectul LIFE
NATURA care s- a derulat în 2 etape. Comisia Europeană investește la Satchinez mai mult de
3,5 miliarde de lei (1270 000 de euro) se vor cheltui până în august 2002 la Satchinez pentru
refacerea și conservarea mlaștinilor din zonă. Investiția, consfințită și printr-o Hotărâre de
Guvern (nr. 1.335/2000), este finanțată în proporție de 75% din fonduri nerambursabile
acordate de Comisia Europeană, prin Programul LIFE-NATURA, diferența de 25%
reprezentând contribuția statului român.

Acest habitat natural este o reminiscență a vechilor mlaștini care acopereau până la mijlocul
secolului al VIII- lea aceste ținuturi.

Perioada în care pot fi văzute păsările în rezervație este între 15 aprilie – 15 septembrie, dar în
toamnele și iernile mai blânde se întâmplă să mai rămână câte un exemplar din păsările
migratoare pe aceste meleaguri.

Alături de păsările care sunt stăpânul de drept al rezervației au fost văzute o serie de animale
sălbatice precum: vulpea, iepurele, căprioara, porcul mistreț.

Vegetația luxuriantă existentă în perimetrul rezervației propriu- zise constituie un excelent

camuflaj pentru cuibărit și clocit. Ochiurile deschise de apă în mijlocul bălților sunt
înconjurate de fâșii de stufăriș. Salciile și florile sălbatice în special trandafirii sălbatici
completează peisajul de vis.

NoteModificare