Sunteți pe pagina 1din 8

Curs 11

Studiul de caz în cercetări educaționale: specific, etape, tehnici utilizate

1. Specificul studiului de caz


Emiterea de ipoteze
De exemplu
(1) Ipoteze
Ipoteze ale studiului de caz privind influenţa asupra performanţei elevilor prin
bunele practici de utilizare a unora dintre competenţelor cheie
a. Ipoteza referitoare la infrastructura şi resursele materiale ale unităţilor de
învăţământ, caracteristicile cadrelor didactice, modul de încadrare a cadrelor didactice
(calificat / necalificat), statutul cadrelor didactice, experienţa didactică ş.a, echipa de
profesori (de exemplu, planul de dezvoltare al şcolii, curriculum la decizia şcolii,
curriculum de dezvoltare locală)
b. Ipoteza referitoare la categoriile mediu comunitar, familial şi caracteristici
individuale şi de grup ale elevilor (de exemplu, planul de dezvoltare a şcolii,
perieducaţie)
c. Ipoteza referitoare la calitatea conţinutului pedagogic / educaţional al şcolii (de
exemplu, proiectul şcolii)
d. Ipoteza referitoare la calitatea conţinutului didactic al lecţiei (de
exemplu,proiectul didactic)

(2) Unităţi de analiză


(3) Logica relaţiei dintre date şi ipoteze
(4) Criterii de interpretare (pe unităţile de analiză alese de fiecare cercetător)

2. Etape, tehnici utilizate

Surse de dovezi: puncte forte şi puncte slabe


Sursa de Puncte forte Puncte slabe
dovezi
Documente  stabile – pot fi revăzute de disponibilitate – pot fi insuficiente
câte ori este nevoie bias se selectivitate, în
 nu ies în evidenţă – nu sunt eventualitatea în care colectarea
create ca rezultat al studiului estre incompletă
de caz bias de raportate – reflectă biasul
 precise – conţin nume, (necunoscut) al autorului
referinţe şi detalii exacte în acces – pot fi blocate în mod
legătură cu un eveniment intenţionat
 acoperire largă – durată lungă
de timp, multe evenimente şi
contexte
Prof.univ.dr.Octavia Costea, UCDC
Arhive [Aceleaşi de la documente] [Aceleaşi de la documente]
 precise şi cantitative accesibilitate redusă din motive de
confidenţialitate
Interviuri  direcţionate – se concentrează bias rezultat din proasta formulare
în mod direct asupra temei de a întrebărilor
studiu bias al răspunsurilor
 revelatoare – oferă deducţii inexactităţi din cauza unei memorii
cauzale percepute slabe
reflexivitate – intervievatul îi oferă
intervievatorului ceea ce vrea să
audă
Observaţia  realistă – abordează durată îndelungată
directă evenimentele în timp real selectivitate – exceptând situaţiile
 contextuală – abordează de largă acoperire
contextual evenimentul reflexivitate – evenimentul se
poate desfăşura altfel tocmai
pentru că există observatori
cost ridicat – orele necesare
observatorilor umani
Observaţia [Acelaşi de la observaţia [Acelaşi de la observaţia directă]
participativă directă] bias rezultat din manipularea
 revelatoare în privinţa evenimentelor de către cercetător
comportamentului şi
motivelor interpersonale
Artefacte  revelatoare în privinţa selectivitate
fizice caracteristicilor culturale disponibilitate redusă
 revelatoare în privinţa
operaţiilor tehnice
(Sursa: Robert K. Yin, Studiul de caz (Designul, colectarea şi analiza datelor), Iaşi:
Editura Polirom, 2005)

Factori de influenţă asupra performanţelor şcolare

Caracteristi
ci ale şcolii Statutul unităţii
Funcţionare (tip de predare)
Navetismul cadrelor didactice
Calitatea materialului didactic
Caracteristi
ci ale
cadrului
didactic Calificarea cadrelor didactice
Prof.univ.dr.Octavia Costea, UCDC
Statutul profesional
Continuitatea la clasă
Vechimea în învăţământ
Participarea la module de formare / perfecţionare
Abilităţi de lucru în învăţământul simultan
Disponibilităţi de lucru pentru recuperarea rămânerilor în
urmă
Caracteristi
ci ale
mediului
familial Nivelul educaţional al familiei
Posibilităţile materiale ale familiei
Ajutorul acordat de părinţi în pregătirea lecţiilor
Caracteristici
individuale Genul elevilor
Interes şi abilităţi de învăţare
Caracteristici
de grup Interes faţă de şcoală
Abilităţi de învăţare

2. Unităţi de analiză / 3. Logica relaţiei dintre date şi ipoteze

2.1. Infrastructura şi resursele materiale ale unităţilor de învăţământ


Spaţii de învăţământ cu destinaţie specială
 Săli de clasă
 laboratoare şcolare
 bibliotecă şcolară, fondului de carte
 sală de sport, ateliere şcolare
 alte dotări speciale.
Aspectul spaţiilor exterioare şi interioare şcolii
 aspectul claselor şi holurilor şcolii
 aspectul exterior al clădirii şi al curţii şcolii
Condiţii igienico-sanitare şi de microclimat
 grup sanitar (interior, exterior)
 instalaţie de apă
 încălzirea (combustibil solid, centrală proprie etc).
 condiţiile de iluminat
Dotarea claselor şi a altor spaţii şcolare
 dotarea diferitelor spaţii de învăţământ cu destinaţie specială – ateliere, sală de sport
 dotarea cu material didactic a şcolilor şi dotarea claselor.
Prof.univ.dr.Octavia Costea, UCDC
 calitatea materialului didactic şi a mobilierului şcolar
Dotarea şcolii cu echipamente şi accesul la Internet
 calculatoare
 accesul elevilor la acestea
 accesul elevilor la Internet
 accesul cadrelor didactice la Internet
 aparate de multiplicat
2.2. Personalul didactic
Personal didactic – aspecte cantitative
 personal didactic calificat / personal didactic necalificat
 predarea anumitor discipline de către cadre didactice calificate, care nu au
specializarea corespunzătoare.
 personalului didactic suplinitor.
 navetismul cadrelor didactice
Aspecte calitative ale activităţii cadrelor didactice
 activităţi de grup.
 activităţi de învăţare în grupuri mici
 programe de formare
 timpul acordat activităţilor de grup
 utilizarea metodelor de grup
 participarea la formare
 gradul de exigenţă a cadrelor didactice faţă de propria prestaţie la clasă.
 mobilitate şi potenţial de interacţiune
 organizarea elevilor pe grupuri.
 activităţile de tip expozitiv / activităţi interactive
 rolul profesorului de organizator al învăţării centrate pe elev
 flexibilitatea proceselor de predare învăţare ca o consecinţă implicită a utilizării
feed-back-ului permanent
 modalităţi alternative de a organiza învăţarea, atunci când elevii au dificultăţi de
realizare a sarcinilor.
 intervenţii provocate ale elevilor în raport cu nivelul de solicitare cognitivă
 patern-uri didactice
 specificul mediului în procesul învăţării.
 utilizarea de material didactic, generic sau cu specific local (denumiri, cuvinte
regionale, obiceiuri, fenomene, locuri, tradiţii locale etc.)
 materiale didactice: tradiţionale (manual, hartă, atlas, instrumente şi substanţe de
laborator, culegeri, instrumente de geometrie), materiale video sau audio, planşe,
ilustraţii, scheme, culegeri sau alte resurse bibliografice, computerul, multimedia
Calitatea formării cadrelor didactice
 participarea la cursurile de formare şi motivaţia
 cele mai solicitate cursuri de formare
Prof.univ.dr.Octavia Costea, UCDC
 timp de formare.
 aprecieri faţă de condiţiile de microclimat şi dotările asigurate pentru desfăşurarea
cursurilor de formare
 activitatea didactică.
 metodele de predare utilizate de formatori în cadrul modulelor au fost variate,
inovative şi centrate pe implicarea directă în procesul de formare.
 Evaluarea: metode şi perioade de evaluare.
 Efecte ale modulelor de formare în ceea ce priveşte: criteriul funcţie didactică
- schimbarea modalităţilor de predare-învăţare,
- adaptarea conţinuturilor la nevoile personale de formare şi prin asigurarea
accesibilităţii acestora;
- asigurarea accesului la metode şi oportunităţi de dezvoltare profesională
management al clasei;
- promovarea experienţelor educaţionale , modalităţi variate de cunoaştere a
elevului şi a unor strategii de instruire adecvate.
Posibilităţi de informare şi accesul cadrelor didactice la resurse educaţionale
 dotarea bibliotecilor şcolare
 funcţionarea centrelor de resurse
 dotarea cu material didactic şi calitatea acestora
Calitatea programului de pregătire
 calitatea conţinuturilor de formare
 nevoile de formare, conţinuturi accesibile, strategii de instruire noi, adecvate
contextului şcolilor rurale şi metodologii de cunoaştere a elevului. Resursele
materiale cu rol de suport pentru derularea
 condiţiile fizice şi de microclimat în care s-a desfăşurat formarea au fost, în opinia
cadrelor didactice, satisfăcătoare.
Metode de formare
 utilizării unor evaluări complexe, care să îmbine metode şi perioade de timp diferite.
 relaţia pe care au avut-o cu formatorii
 tematica propusă, modalităţile de organizare, conţinuturile vehiculate.
2.2 Calitatea conţinutului educaţional al şcolii
 Rata de promovare / rata repetenţiei
 Rata de absolvire clasa a VIII-a
 Rata de tranziţie la învăţământul secundar
 Rezultate la testarea naţională de la clasa a VIII-a
 Performanţe şcolare la concursuri, olimpiade etc.
 Exemple de bune practici didactice (cu exemplificări din domeniul de
competenţe)
2.3. Informarea publică asigurată de şcoală
Zonele de interes ale părinţilor
 informarea părinţilor cu privire la oportunităţile privind accesul în trepte superioare
de şcolarizare ale elevilor.
Prof.univ.dr.Octavia Costea, UCDC
 discuţiile focalizate
 aşteptări din partea părinţilor faţă de nivelul de educaţie
 viitorul profesional al copiilor
 clarificarea opţiunilor şcolare şi profesionale ale copiilor
 prezentarea modalităţilor de stimulare a elevilor
 informaţii cu privire la programele / proiectele şcolii
2.4. Factori de motivaţie şi de reuşită a elevilor
a. Aprecierea generală a elevilor faţă de şcoală
b. Condiţii fizice de învăţare: spaţiu, mobilier, apă, lumină, curăţenie
c. Frecventarea şcolii
 factori externi şcolii care influenţează frecvenţa
 atractivitatea activităţile didactice din şcoală
 alte modalităţi de motivare pentru frecvenţă şi performanţe şcolare
d. Climatul oferit de şcoală
 comportamentul profesorilor în cazurile în care ei propun informaţii şi idei
personale în timpul lecţiilor sau sprijinul pe care acestea îl oferă elevilor cu
performanţe mai scăzute.
 motivaţia pentru a ajunge în cicluri şcolare superioare: pragmatice - obţinerea unei
meserii şi continuarea studiilor într-un nivel superior, lărgirea orizontului de
cunoaştere, recunoaşterea meritelor în şcoală , recunoaşterea în societate
 intenţii şi aspiraţii ale elevilor
 oferta educaţională a şcolii
 accesul la informaţii privind reţeaua şcolară
 serviciile de consiliere şi de orientare
 alte surse de informaţie: surse de informaţie orele de dirigenţie şi discuţiile cu
profesorii
 cunoaşterea criteriilor de evaluare şi a regulamentului şcolar
 evaluare transparentă
 respectarea regulamentului şcolar
 accesul la servicii de asistenţă medicală etc
2.5. Mediul familial al elevilor
a. Factori favorabili / de risc
 factori favorabili / de risc privind participarea la educaţie şi performanţele elevilor
 nivelul ..... veniturilor celor mai multe familii
 nivelul .......de educaţie al familiilor
 posibilitatea / imposibilitatea acordării de sprijin copiilor
 atitudini favorizante / rezervate faţă de şcoală şi educaţia copiilor ş.a.
 percepţii privind rolul şcolii în instruirea copiilor,
 preluarea unor funcţii educative care revin părinţilor,
 stimularea şcolilor în vederea iniţierii unor proiecte pe tema parteneriatului şcoală /
familie.
Prof.univ.dr.Octavia Costea, UCDC
b Informarea părinţilor referitoare la
Condiţiile în care învaţă copiii:
 infrastructură, dotarea cu anumite materiale didactice şi echipamente, servicii de
asistenţă medicală şi de consiliere profesională, securitatea personală a elevilor, alte
facilităţi de care beneficiază elevii.
 schimbări din şcoala în care învaţă copiii lor,
 dotare cu mobilier şcolar
 ameliorarea unor aspecte privind clădirea, utilităţile sau achiziţia unor materiale
didactice moderne
 activitatea centrelor de resurse / documentare
 altele ...
Activitatea desfăşurată de elevi în şcoală
 implicarea cadrelor didactice în activităţile cu elevii
 modul de relaţionare al cadrelor didactice cu părinţii
 posibilităţile de petrecere a timpului liber oferite elevilor
 capacitatea şcolii de a-i ajuta pe elevi să-şi clarifice şi urmărească opţiunile şcolare
şi profesionale
 altele ...
c. Implicarea părinţilor în activităţile şcolii
 participarea la procesul decizional
 deschiderea şcolii faţă de sugestiile sau propunerile formulate de părinţi
 opinia ponderea proceselor informale / formale
 contacte regulate cu şcoala şi alte proceduri interne
 membri activi în structuri de la nivelul şcolii (consiliul de administraţie, consiliul
părinţilor etc.),
 gradul de organizare / reprezentare a părinţilor în structurile de la nivelul şcolii şi
altele
 gradul de conştientizare a drepturilor / responsabilităţilor părinţilor
 atitudinea părinţilor faţă de transparenţa conducerii şcolii
 „imaginea” părinţilor în rândul decidenţilor şcolii, efectul acesteia asupra procesele
decizionale ale şcolii
 prestarea unor servicii pentru şcoală: activităţi gospodăreşti, pregătirea unor
activităţi extraşcolare
 realizarea de contribuţii materiale şi financiare
 discuţiile individuale cu cadrele didactice şi diriginţii
 şedinţele şi întâlnirile cu reprezentanţi ai conducerii
2.6. Implicarea reprezentanţilor comunităţii locale
 rezolvarea problemelor şcolii
 factori de context: relaţia director-primar, distanţa dintre şcoală şi centru de comună
etc.). activităţi cu caracter administrativ.

Prof.univ.dr.Octavia Costea, UCDC


 relaţia cu părinţii: : activităţile cu un caracter comunitar : probleme ce ţin de elevi,
de rezultatele şcolare etc.; aspecte specifice unei comunităţi (sărbători ale
comunităţii, probleme la nivel local)
 implicarea în proiectarea şi realizarea unor activităţi educative şi perieducative
 îmbunătăţirea condiţiilor de activitate din şcoală
 dezvoltare profesională şi acoperirea unor nevoi de dezvoltare a şcolii – implicarea
în granturi: parteneriate în derulare, activităţi desfăşurate cu partenerii locali ,
proiecte finanţate din fonduri ale comunităţii
 modernizarea spaţiului de învăţământ,
 dotarea cu materiale şi echipamente didactice modern
 amenajări exterioare.
 participarea la luarea deciziilor din şcoală
 participarea la activităţi în calitate de membri în Consiliul de Administraţie al şcolii
 activitatea în consiliul local pentru educaţie: implicarea în organizarea activităţii din
şcoală, activităţi educative cu elevii, stabilirea bugetului şi organizarea de activităţi
extraşcolare.
2.7. Relaţia cu agenţii economici
 programe de profesionalizare
 reprezentarea în structurile de decizie ale şcolii
 implicarea în proiectarea şi realizarea unor activităţi educative şi perieducative
 activităţile cultural-artistice şi cele ecologice.
 desfăşurarea de activităţi în beneficiul comunităţii
 activităţi în favoarea unor persoane defavorizate, activităţi de recuperare / reciclare a
materialelor refolosibile şi activităţi prin care să fie mai bine valorificate tradiţiile şi
obiceiurile locale

Prof.univ.dr.Octavia Costea, UCDC