Medicina Interna Rom PDF

Întrebări la Medicina Internă
Sistemul respirator
1. Pneumoniile comunitare: etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnosticul pozitiv,
diagnosticul diferenţial, tratamentul empiric. Caracteristica grupurilor principale de
antimicrobiene utilizate în tratamentul pneumoniilor.
2. Pneumoniile nosocomiale: etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice, diagnosticul
pozitiv, diagnosticl diferenţial, tratament, profilaxie. Caracteristica grupurilor principale de
antimicrobiene utilizate în tratamentul pneumoniilor.
3. Pneumoniile la persoanele imunocompromise: patogenie, manifestării clinice, diagnosticul
pozitiv, diagnosticul diferenţial, tratament.
4. Pneumonia francă lobară: definiţie, stadiile morfopatologice, manifestări clinice şi paraclinice,
diagnosticul pozitiv, diagnostciul diferenţial, complicaţii, tratament. Profilaxie.
5. Bronhopneumonia: definiţie, manifestări clinice şi paraclinice, diagnosticul pozitiv,
diagnosticul diferenţial, complicaţii, tratament.
6. Bronşita acută: definiţie, etiologie, patogenie, manifestări clinice şi diagnostic, diagnosticul
diferenţial, tratament, profilaxie.
7. Bronşită cronică: definiţie, epidemiologie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice
şi diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratament, profilaxie, dispensarizarea.
8. Bronhopneumopatia cronică obstructivă, etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic,
diagnostic diferenţial, tratament, profilaxie.
9. Emfizemul pulmonar: definiţie, etiologie, clasificare, fiziopatologie, tablou clinic, explorări
paraclinice, complicaţiile, tratament, profilaxie.
10. Astmul bronşic: definiţie, epidemiologie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice,
evoluţie, tratament, tratamentul în trepte, profilaxie.
11. Astmul bronşic nealergic (endogen): etiologie, patogenie, manifestări clinice, tratament.
12. Status astmaticus: definiţie, cauzele de dezvoltare, manifestări clinice, evoluţie, tratament,
profilaxie.
13. Sindromul bronhoobstructiv: clasificare, tablou clinic, evoluţie, diagnosticul pozitiv,
diagnosticul diferenţial şi principiile de tratament, profilaxie.
14. Bronşiectaziile: definiţie, etiologie, patogenie, manifestări clinice şi paraclinice, diagnostic
diferenţial, evoluţie, tratament, profilaxie.
15. Abcesul pulmonar: etiologie, patogenie, manifestări clinice, formele clinice particulare,
examene paraclinice, diagnostic diferenţial, complicaţii, evoluţie, tratament, profilaxie.
16. Sindromul de revărsat pleural lichidian. Transsudatele: etiologie, patogenie, manifestări
clinice, diagnostic diferenţial, tratament, profilaxie. Exsudatele: etiologie, patogenie,
manifestări clinice, diagnostic, diagnostic diferenţial, tratament, profilaxie.
17. Pleureziile: definiţie, etiologie, patogenie, clasificare. Pleureziile netuberculoase (manifestări
clinice, evoluţie, diagnostic, tratament): parapneumonică, din tromboembolismul pulmonar,
din neoplazii, în bolile de colagen, empiemele pleurale.
18. Sindromul de revărsat pleural aeric, clasificare. Pneumotoracele spontan (primar şi secundar).
Etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic, diagnostic diferenţial, tratament,
profilaxie.
19. Cancerul pulmonar primar şi metastatic: etiopatogenie. Cancerul pulmonar primar: clasificare
histologică, tablou clinic (manifestări respiratorii, manifestări metastatice, manifestări
paraneoplazice), examene paraclinice; prezentarea radiologică a cancerului bronşic.
Clasificarea TNM şi stadializarea. Diagnosticul diferenţial.
20. Cancerul pulmonar primar: clasificare histologică, manifestările clinice şi metastazarea în
funcţie de tipul histologic, tratamentul cancerului fără celule mici şi tratamentul cancerului
anaplazic. Profilaxia.
1
21. Cancerul pulmonar secundar (metastatic): incidenţă, forme clinicoanatomice (metastaze
pulmonare multiple, nodulul pulmonar solitar, limfangita canceromatoasă, metastazarea în
bronhie), diagnosticul diferenţial, tratamentul.
22. Tromboembolismul pulmonar: definiţie, incidenţă, factori de risc, fiziopatologie, manifestările
clinice, sindroamele clinice de bază (embolismul pulmonar masiv, submasiv, infarctul
pulmonar, hipertensiunea pulmonară cronică tromboembolică), evoluţie, diagnostic, tratament,
profilaxie.
23. Hipertensiunea pulmonară (arterială). Hipertensiunea pulmonară secundară: patogenie,
morfologie, tablou clinic, explorări paraclinice, tratament.
24. Hipertensiunea pulmonară (arterială): definiţii, etiologie. Hipertensiunea pulmonară primară:
etiopatogenie, tablou clinic, explorări paraclinice, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratament.
25. Cordul pulmonar cronic: definiţie, etiologie, patogenie, clasificare, tablou clinic, explorări
paraclinice, diagnostic diferenţial, complicaţii, tratament.
26. Insuficienţa respiratorie cronică: definiţii. Hipoxemia, efectele hipoxemiei, hipoxemia acută,
hipoxemia cronică, evaluarea clinică a oxigenării. Hipercapnia, efectele hipercapniei. Cauzele
insuficienţei respiratorii, manifestări clinice, explorări de laborator, complicaţii, tratament.
27. Alveolitele alergice extrinseci: definiţie, etiologie, patogenie, tablou clinic, evoluţie, diagnostic
pozitiv şi diagnostic diferenţial, tratament, profilaxia.
28. Pneumopatii interstiţiale difuze (bolile pulmonare interstiţiale): definiţii, etiopatogenie,
diagnostic pozitiv şi diagnostic diferenţial, tablou clinic, examen de laborator (hemograma,
teste biochimice şi serologice, testele ventilatorii, examenul radiologic, CT, lavajul
bronhoalveolar, biopsia pulmonară), evoluţie, tratament.
29. Alveolita fibrozantă idiopatică: definiţie, epidemiologie, morfopatologie, patogenie, tablou
clinic, examen de laborator (ventilatorii, examen radiologic, CT, bronhoscopia, biopsia pe
plămân deschis), diagnosticul diferenţial, tratament.
30. Sindromul de detresă respiratorie acută a adultului (SDRA): definiţie, etiologie, manifestări
clinice, diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, complicaţii şi prognoză, tratament.
31. Sindromul mediastinal: definiţii, manifestări clinice, examene paraclinice. Formaţiuni ale
mediastinlui anterior (afecţiunile timusului, tumori cu celule germinale, tumori mezenchimale,
guşa endotoracică), mediastinlui mijlociu (chisturile mediastinale), ale mediastinlui posterior
(tumori neurogene) şi cu localizare în orice compartiment mediastinal (limfoame, leziuni
vasculare, hernii diafragmatice), Diagnostic, diagnostic diferenţial, tratament. Mediastinitele:
diagnostic, diagnostic diferenţial, tratament.
32. Afectarea aparatului respirator în bolile ţesutului conjunctiv şi în vasculite: clinică, diagnostic
şi diagnostic diferenţial, tratament, profilaxie.
33. Alergia medicamentoasă, patogenie, manifestări clinice, teste de control, tratament, profilaxie.
34. Urticaria, Etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice, diagnostic, diagnostic
35. Polinoza. Etiologie, patogenie, manifestări clinice, complicaţii, tratament, profilaxie.
36. Şocul anafilactic. Etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic, principii de tratament,
profilaxie.
37. Edemul Quincke. Etiologie, patogenie, manifest6ări clinice, diagnostic, principii de tratament.
Profilaxie.
38. Boala serului. Etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic, tratament, profilaxie.
39. Tuberculoza pulmonară infiltrativă: etiopatogenie, formele clinicoradiologice (infiltratul
lobular, infiltratul rotund, infiltratul nebulos, periscizurita, lobita tuberculoasă, tuberculomul,
pneumonia cazeoasă), diagnosticul diferenţial cu pn eumoniile nespecifice, tratament.
Organizarea şi conţinutul activităţii internistului în depistarea tuberculozei la adulţi. Grupile cu
risc sporit de îmbolnăvire.
2
40. Tuberculoza primară: etiopatogenie, clasificare. Diagnosticul pozitiv la copil şi la adult,
diagnosticul diferenţial, semnificaţia epidemiologică. Tuberculoza pulmonară diseminată
hematogen (tuberculoza miliară acută, subacută şi cronică): patogenie, manifestări
clinicoparaclinice, tratament.
41. Metode şi căi de depistare a tuberculozei la momentul actual. Bacterioscopia, însămânţările.
“Măştile tuberculozei”. Stările de urgenţă în tuberculoză: diagnostic, asistenţa medicală.
Profilaxia specifică, sanitară şi socială a tuberculozei. Focarele de tuberculoză şi asanarea lor.
42. Tratamentul tuberculozei. Tratamentul strict supravegheat (DOTS): definirea cazurilor de
tuberculoză (după localizare, severitatea bolii, infecţiozitate, tratamentul antibacterian
anterior), definirea grupurilor terapeutice, schemele de tratament standardizat în diferite
grupuri terapeutice. Medicamente antituberculoase: mecnism de acţiune, indicaţii, efecte
adverse.
43. Epidemiologia tuberculozei. Pleurezia tuberculoasă: particularităţi clinice şi de laborator,
diagnostic diferenţial.
44. Clasificarea tuberculozei. Tuberculoza fibrocavitară: definiţie, patogenie, manifestări clinice şi
paraclinice, diagnostic diferenţial, semnificaţia epidemiologică. Meningita tuberculoasă:
particularităţi clinice şi de laborator, diagnostic diferenţial.
Sistemul cardiovascular
1. Insuficienţa mitrală: etiologie, patogenie, manifestări clinice şi paraclinice, diagnostic şi
diagnostic diferenţial, tratament, indicaţiile tratamentuli chirurgical.
2. Stenoza mitrală: etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic şi diagnostic diferenţial,
tratament, indicaţiile tratamentuli chirurgical.
3. Cardiopatiile congenitale: patogenie, manifestări clinice, diagnostic şi diagnostic diferenţial,
evoluţie, tratament, indicaţiile tratamentului chirurgical.
4. Insuficienţa aortică: etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic şi diagnostic
diferenţial, tratament, indicaţiile tratamentuli chirurgical.
5. Stenoza aortică: etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic şi diagnostic diferenţial,
tratament, indicaţiile tratamentuli chirurgical.
6. Valvulopatiile tricuspidiene: etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic şi diagnostic
diferenţial, tratament, indicaţiile tratamentuli chirurgical. Tipurile de proteze valvulare.
Dispensarizarea bolnavului protezat valvular.
7. Endocardita infecţioasă: definiţie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic şi diagnostic
diferenţial, evoluţie, tratament, profilaxia primară.
8. Hipertensiunea arterială esenţială: definiţie, etiologie, patogenie, clasificare, stratificarea
riscului adițional, manifestări clinice, evoluţie, afectarea organelor ţintă, afectarea subclinică
de organ, investigaţiile obligatorii, tratament, profilaxie.
9. Forme speciale de hipertensiune arterială la pacienții: tineri, vârstnici, diabetici, renali,
cerebrali, gravide etc.
10. Hipertensiuni arteriale secundare: definiţie, etiologie, patogenie, clasificare, schema
examenului medical la diferite etape de examinare, diagnostic diferenţial.
11. Hipertensiuni arteriale nefrogene: etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice,
diagnostic diferenţial, tratament.
12. Hipertensiuni arteriale endocrine: etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice,
13. Hipertensiuni arteriale hemodinamice (cardiovasculare): etiologie, patogenie, clasificare,
manifestări clinice, diagnostic diferenţial, tratament.
14. Ateroscleroza: etiopatogenie, factorii de risc şi profilaxia (primară şi secundară). Structura
anatomică a leziunilor aterosclerotice, manifestările clinice de leziune aterosclerotică în
diferite paturi vasculare (cerebral, coronarian, renal, membrele inferioare). Determinarea
3
riscului cardiovascular total. Metode invazive de diagnostic şi tratament al afecţiunilor
aterosclerotice (cardiace, cerebrale, periferice).
15. Dislipidemiiile. Etiopatogenie, diagnostic, semnificaţie clinică, tratament.
16. Cardiopatia ischemică: definiţie, patogenie, clasificare, diagnostic clinic şi paraclinc, tratament
şi profilaxie. Factorii de risc. Scorul SCORE.
17. Angina pectorală stabilă de efort: definiţie, etiologie, patogenie, clasele funcționale, diagnostic
clinic, diagnostic paraclinc, tratament farmacologic, metodele de tratament invaziv.
18. Angina pectorală instabilă: definiţie, patogenie, clasificare, diagnostic clinic, diagnostic
paraclinc, tratament farmacologic, metodele de tratament invaziv.
19. Sindromul coronarian acut. Clasificare. Infarctul miocardic acut fără supradenivelare a
segmentului ST: manifestările clinice, criterii de diagnostic, diagnosticul diferenţial, evoluţie,
tratament, profilaxie.
20. Infarctul miocardic acut cu supradenivelare a segmentului ST: definiţie, etiologie, patogenie,
manifestările clinice, criterii de diagnostic, diagnosticul diferenţial, evoluţie, tratament,
profilaxie, fazele de reabilitare.
21. Formele atipice ale infarctului miocardic: manifestările clinice, diagnostic. Recuperarea
precoce şi tardivă a pacienţilor cu infarct miocardic acut.
22. Investigaţiile paraclinice în infarctul miocardic. Electrocardiograma, teste biologice, explorări
radioizotopice, ecocardiografia, radiografia toracelui, explorări invazive.
23. Complicaţiile precoce şi tardive în infarctul miocardic. Diagnosticare, tratament, profilaxie.
24. Şocul cardiogen în infarctul miocardic acut: clasificare, manifestări clinice, diagnostic
diferenţial şi principiile de tratament.
25. Insuficienţa cardiacă acută (insuficienţa ventriculară stângă): definiţie, etiologie, patogenie,
manifestări clinice, tratament.
26. Edemul pulmonar: definiţii (edemul pulmonar cardiogen, SDRA), etiologie, fiziopatologie,
manifestări clinice, manifestări paraclinice. Tratamentul edemului pulmonar cardiogen.
27. Insuficienţa cardiacă acută pe dreapta: etiologie, manifestări clinice, tratament.
28. Insuficienţa cardiacă cronică: etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice, diagnostic
clinic, investigaţiile obligatorii paraclinice, diagnostic diferenţial, tratament, reabilitare.
29. Pericardite: definiţie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice, evoluţie, complicaţii,
tratament.
30. Miocardite: definiţie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice, evoluţie, diagnostic
şi diagnostic diferenţial, tratament.
31. Cardiomiopatiile primare: definiţie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice,
32. Cardiomiapatiile secundare: clasificare, manifestări clinice, diagnostic diferenţial, tratament.
33. Tahicardia paroxistică supraventriculară: definiţie, etiologie, patogenie, tablou clinic,
diagnostic, tratament.
34. Fibrilaţia atrială şi flutterul atrial: definiţie, etiologie, patogenie, tablou clinic, diagnostic,
35. Tahicardia paroxistică ventriculară: definiţie, etiologie, patogenie, tablou clinic, diagnostic,
tratament.
36. Extrasistolia: etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice şi electrocardiografice,
tratament.
37. Tulburările de conducere. Tratament medicamentos şi prin electrocardiostimulare. Metode de
electrocardiostimulare. Tipuri de ECS.
Sistemul digestiv
1. Boala de reflux esofagian şi esofagitele de diversă etiologie. Acalazia. Tumorile esofagiene:
clasificarea histologică, manifestări clinice, metastazare, diagnostic diferenţial, tratament.
4
2. Gastritele cronice: definiţie, factorii etiologici, patogenie, manifestări clinice, clasificare,
diagnostic şi diagnostic diferenţial, tratament.
3. Dispepsiile gastrice: definiţie, etiologie, patogenie, clasificare, diagnostic, diagnostic
diferenţial.
4. Ulcerul gastic şi duodenal: definiţie, factorii etiologici, patogenie, manifestări clinice, evoluţie,
complicaţii, tratament.
5. Sindromul de intestin iritabil. Etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic, tratament.
6. Cancerul gastric: etiologie, patogenie, posibilităţi de diagnostic precoce, manifestări clinice,
7. Suferinţele stomacului operat. Definiţie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic, tratament,
profilaxie.
8. Sindromul de malabsorbţie: definiţie, etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic
pozitiv şi diagnostic diferenţial, tratament.
9. Boala Crohn: definiţie, etiopatogenie, manifestări clinice, diagnostic pozitiv şi diagnostic
diferenţial, tratament.
10. Colita ulceroasă: factori etiologici, patogenie, tablou clinic, complicaţii, diagnostic şi
11. Cancerul colorectal: etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic şi diagnostic
diferenţial, tratament.
12. Pancreatita cronică: definiţie, etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice, diagnostic,
13. Cancerul pancreatic: tabloul clinic, diagnostic şi diagnostic diferenţial, principii de tratament.
14. Colecistita cronică: definiţie, etiologie, patogenie, clasificaţie, manifestări clinice, diagnostic,
diagnostic diferenţial, tratament. Sindromul postcolecistectomic.
15. Dischinezia căilor biliare: etiologie, patogenie, clasificare, manifestări clinice, diagnostic,
16. Litiaza biliară: etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic, diagnostic diferenţial,
tratament, profilaxie.
17. Hepatita cronică virală cu virus B: definiţie, etiologie, patogenie, manifestări clinice,
diagnostic, diagnostic diferenţial.
18. Hepatita cronică virală cu virus D: definiţie, etiologie, patogenie, manifestări clinice,
diagnostic, diagnostic diferenţial.
19. Hepatita cronică virală C: definiţie, etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic,
20. Hepatite cronice autoimune: definiţie, etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic,
21. Ficatul alcoolic: patogenie, manifestări clinice, diagnostic, diagnostic diferenţial, tratament,
profilaxie.
22. Hepatitele cronice: principiile de tratament etiopatogenetic, profilaxie.
23. Ciroză biliară primară: definiţie, etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic,
diagnostic diferenţial, principii de tratament, profilaxie.
24. Cirozele hepatice: definiţie, etiologie, patogenie, clasificare, sindroamele principale,
manifestări clinice.
25. Cirozele hepatice: evoluţie, complicaţii, diagnostic, diagnostic diferenţial, principii de
tratament (dietic, farmacologic, chirurgical), profilaxie.
26. Hipertensiunea portală: definiţie, clasificare, manifestări clinice, diagnostic.
27. Steatoza hepatică: definiţie, etiologie, patogenie, manifestări clinice, diagnostic, diagnostic
28. Cancerul hepatic: manifestări clinice, diagnostic şi diagnostic diferenţial, principii de
tratament.
5
29. Insuficienţa hepatică acută şi cronică. Patogenie, manifestări clinice, tratament.
30. Abdomenul pseudoacut: diagnostic diferenţial.
31. Hemoragiile digestive superioare: diagnostic diferenţial, principii de tratament.
32. Hemoragiile digestive inferioare: diagnostic diferenţial, principii de tratament.
Sistemul urinar
1. Glomerulonefrita acută: definiţie, etiologie, patogenie, forme morfologice, variantele clinice.
Diagnosticul deiferenţial al glomerulonefritei acute cu glomerulonefrita cronică.
2. Diagnosticul şi tratamentul glomerulonefritei acute cu sindrom nefritic.
3. Diagnosticul şi tratamentul glomerulonefritei acute cu sindrom nefrotic şi cu sindrom urinar
izolat.
4. Glomerulonefrita cronică: etiologie, patogenie, variantele morfologice, variantele clinice,
diagnostic, tratamentul în funcţie de forma morfologică şi de varianta clinică.
5. Glomerulonefrita subacută: morfopatogenia, manifestări clinice şi paraclinice, evoluţie,
tratament, prognosticul.
6. Amiloidoza renală: definiţie, factori etiologici, patogenie, manifestări clinice şi paraclinice,
diagnostic, principiile de tratament, profilaxia.
7. Pielonefrita cronică: definiţie, etiologie, patogenie, dereglări imune, manifestări clinice,
paraclinice, diagnosticul deferenţial cu glomerulonefrita, principiile de tratament, profilaxie.
8. Sindromul nefrotic secundar: definiţie, etiologie, patogenie, diagnostic, principiile de
tratament.
9. Insuficienţa renală acută: etiologie, patogenie, manifestări clinice şi paraclinice, diagnostic,
evoluţie, tratament.
10. Insuficienţa renală cronică: etiologie, patogenie, manifestări paraclinice şi clinice, diagnostic,
tratamentul conservativ, indicaţiile pentru hemodializă.
Maladii reumatice
1. Febra reumatismala acuta: etiopatogenie, manifestări clinice, diagnostic paraclinic, criterii de
diagnostic, diagnostic diferenţial, tratamentul, profilaxia primara şi secundara.
2. Lupusul eritematos sistemic: etiopatogenie, manifestări clinice, diagnostic paraclinic, criterii
de diagnostic, diagnostic diferenţial, tratamentul.
3. Sclerodermia sistemica: etiopatogenie, manifestări clinice, diagnostic paraclinic şi diferenţial,
criterii de diagnostic, diagnostic diferenţial, tratamentul.
4. Dermatomiozita/polimiozita: etiopatogenie, manifestări clinice, diagnostic paraclinic, criterii
de diagnostic, diagnostic diferenţial, tratamentul.
5. Artrita reumatoida: etiopatogenie, manifestări clinice, diagnostic paraclinic, criterii de
diagnostic, diagnostic diferenţial, tratamentul in dependenta de evoluţia bolii.
6. Osteoartroza: etiopatogenie, manifestări clinice ale gonartrozei, diagnosticul paraclinic, criterii
de diagnostic, diagnostic diferenţial, tratament, profilaxie.
7. Osteoartroza: etiopatogenie, manifestări clinice ale coxartrozei, diagnostic paraclinic, criterii
de diagnostic, diagnostic diferenţial, tratament, profilaxie.
8. Spondiloartropatii seronegative: clasificare, manifestări clinice, criterii de diagnostic.
9. Spondiloartrita anchilozanta: etiopatogenie, manifestări clinice, diagnostic paraclinic, criterii
de diagnostic, diagnostic diferenţial, tratament.
10. Artrita reactivă: etiopatogenie, manifestări clinice, diagnostic paraclinic, diagnostic diferenţial,
criterii de diagnostic, tratament, profilaxie.
11. Guta: etiopatogenie, manifestări clinice, diagnostic paraclinic, criterii de diagnostic, diagnostic
diferenţial, dieta, tratament, profilaxie.
12. Vasculitele sistemice: etiopatogenie, clasificare, manifestări clinice, diagnostic paraclinic,
principii de tratament.
6
13. Periartrita nodoasă: etiopatogenie, manifestări clinice, diagnostic paraclinic, diagnostic
diferenţial, criterii de diagnostic, tratament.
14. Vasculita hemoragică: etiopatogenie, manifestări clinice, diagnostic paraclinic, criterii de
diagnostic, diagnostic diferenţiat, tratament.
Endocrinologie
1. Diabetul zaharat tip I, etiopatogenie, tabloul clinic, complicaţiile cronice, diagnostic clinic şi
paraclinic. Criteriile compensării diabetului zaharat tip I. Insulinoterapia în diabet zaharat tip I:
preparatele, curba de acţiune, indicaţiile, metodica tratamentului. Hipoglicemia. Tratamentul.
2. Cetoacidoza diabetică: etiologie, patogenie, clasificarea, diagnosticul clinic şi diferenţial,
principii terapeutice.
3. Criteriile compensării diabetului zaharat tip II. Metodele şi tratament în diabetul zaharat tip II.
Derivaţii sulfonilureei: grupele preparatelor.
4. Guşa toxică difuză; etiopatogenie, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Criza
tireotoxică. Tratamentul.
5. Hipotiroidia: clasificarea, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv, tratamentul.
6. Acromegalia şi gigantismul: etiopatogenie, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv. Tratamentul.
7. Diabetul insipid: etiopatogenie, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Tratamentul.
8. Discorticismul. Hipercorticismul: etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv şi diagnostic
diferenţial, tratament. Insuficienţa corticosuprarenaliană cronică: etiologie, patogenie, tablou
clinic, diagnostic diferenţial, tratament. Criza addisoniana.
9. Hipoparatireoidia: patogenie, tablou clinic, diagnosticul clinic şi paraclinic, tratament.
Hematologie
1. Anemiile fierodeficitare. Etiologie, patogenie, tablou clinic, sindroamele principale, criteriile
de diagnostic, diagnosticul diferenţial, tratamentul.
2. Anemia megaloblastică prin deficitul vitaminei B12 şi acidului folic: patogenie, manifestări
clinice, diagnostic diferenţial, tratament.
3. Anemiile hemolitice. Anemiile hemolitice ereditare (prin defect de membrană eritrocitară, prin
deficitul activităţii fermenţilor ciclului pentozofosfat, glicolizei, sistemului glutationic şi
sistemului adenilic) şi prin acţiunea anticorpilor (anemiile hemolitice izoimune, transimune,
heteroimune, autoimune): patogenie, tablou clinic, diagnosticul de laborator, complicaţii,
4. Leucemia acută: clasificare, tablou clinic, sindroamele clinicohematologice principale,
afectările extramedulare, diagnosticul de laborator şi morfologic, diagnosticul diferenţial,
complicaţii, prognostic, tratament.
5. Leucemiile cronice (leucemia granulocitară cronică, leucemia limfocitară cronică): etiologie,
patogenie, tablou clinic, diagnosticul de laborator, diagnostic diferenţial, tratament, prognostic.
6. Maladia Hodgkin. Etiologie, patogenie. Clasificarea morfologică. Tabloul clinic. Clasificarea
clinică. Metodele de investigaţie pentru determinarea gradului de răspîndire a procesului.
Diagnosticul diferenţial. Tratamentul. Prognosticul.
7. Purpura trombocitopenică. Factorii etiologici principali. Patogenia sîngerării. Tabloul clinic şi
diagnosticul de laborator. Diagnosticul diferenţial. Tratamentul.
7
Testele la Medicina Internă
ALERGOLOGIE
1) C.S. Numiţi tipurile reacţiilor alergice care participă în patogenia bolii serului:
a) Tip anafilactic
b) Tip citotoxic
c) Afectarea cu complexe imune
d) Hipersensibilitatea întârziată
e) Cu participarea Ig M
---------------------------------------------------------------------
2) C.S. În cazul şocului anafilactic după penicilină numiţi preparatul ce poate fi utilizat ca antidot:
a) Penicilinază
b) Antihistaminice
c) Metilxantine
d) Betaadrenoblocatori
e) Antibiotice
---------------------------------------------------------------------
3) C.S.Criteriile de diagnostic ale stării de rău astmatic sunt:
a) Criza de astm bronşic e însoţită de hipotonie
b) La pacient se dezvoltă bradicardia
c) Accesul se dezvoltă pe fond de febră
d) Există dependenţă de corticosteroizi
e) Criza de astm bronşic durează peste 24 ore
---------------------------------------------------------------------
4) C.S. Preparatele cu efect bronholitic folosite în tratamentul astmului bronşic pot fi:
a) Antihistaminicele
b) Antibioticele
c) Sulfanilamidele
d) Eufilina
e) Vitaminele
---------------------------------------------------------------------
5) C.S. Factorii principali în etiopatogeneza astmului bronşic sunt:
a) Factorii alergici
b) Factorii nonalergici
c) Hiperreactivitatea bronşică
d) Factorii genetici
e) Toate cele enumărate
---------------------------------------------------------------------
6) C.S. Factorii care provoacă accesele astmatice sunt:
a) Factorii alergici
b) Infecţiile virale
c) Efortul fizic
d) Refluxul gastroesofagian
e) Toate cele enumărate
---------------------------------------------------------------------
7) C.S. Un loc primordial în investigaţia bolnavului astmatic ocupă:
a) Explorarea funcţională respiratorie
b) Examenul radiologic toracic
c) Examenele de laborator al sputei
d) Examenul de laborator al sângelui
8
e) Analiza gazelor sanguine
---------------------------------------------------------------------
8) C.S. După gravitate astmul bronşic poate evolua cu excepţia uneia din cele enumărate:
a) Astmul cu accese nocturne
b) Astmul cu accese intermitente
c) Astmul persistent uşor
d) Astmul persistent moderat
e) Astmul persistent sever
---------------------------------------------------------------------
9) C.S. Astmul bronşic trebuie diferenţiat de următoarele maladii, cu excepţia:
a) Sindromul de hiperventilaţie
b) Bolile cardiace cu insuficienţă ventriculară dreaptă
c) Bolile cardiace cu insuficienţa ventriculară stângă
d) Bronşita cronică obstructivă
e) Sindromul carcinoid
---------------------------------------------------------------------
10) C.S. Medicaţia de elecţie a accesului de astm sunt:
a) Medicamente anticolinergice
b) Corticosteroizii sistemici
c) Metilxantinele (teofilina)
d) Cromoglicatul disodic
e) Agonişti beta 2- adrenergici
---------------------------------------------------------------------
11) C.S. Mecanismele de acţiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului bronşic sunt:
a) Reducerea producerii de citokine
b) Creşterea transudării microvasculare
c) Asigurarea migrării şi activării celulelor inflamatorii
d) Creşterea nivelului de citokine
e) Creşterea eliberării de mediatori din mastocite
---------------------------------------------------------------------
12) C.S. Mecanismul de acţiune a aminofilinei în tratamentul astmului bronşic este condiţionat de:
a) Creşterea producerii de fosfodiesterază
b) Inhibarea producerii de fosfodiesterază
c) Creşterea eliberării de Ca++ intracelular
d) Micşorarea eliberării de catecolamine
e) Micşorarea AMPc intracelular
---------------------------------------------------------------------
13) C.S.Cauza majoră a hiperreactivităţii bronşice la persoanele atopice cu astm bronşic este:
a) Efortul fizic
b) Stresul psihoemoţional
c) Infectiile respiratorii
d) Alergenii din mediu
e) Aerul rece
---------------------------------------------------------------------
14) C.S. Pentru astmul bronşic este caracteristică variabilitatea zilnică a debitului expirator de vârf:
a) Sub 1%
b) Peste 5%
c) Peste 15%
d) Sub 10%
e) Nu este variabilitate
9
---------------------------------------------------------------------
15) C.S. Pentru astmul bronşic sunt valabile următoarele devieri ale parametrilor ventilaţiei
pulmonare:
a) Creşterea volumelor expiratorii forţate
b) Creşterea volumului expirator forţat în prima secundă
c) Scăderea volumului expirator forţat în prima secundă
d) Scăderea volumului expirator forţat în primul minut
e) Nici una din aceste afirmaţii nu este corectă
---------------------------------------------------------------------
16) C.S. Manifestările clinice ale alergiei medicamentoase pot fi, cu excepţia:
a) Şoc anafilactic
b) Vertije
c) Erupţii cutanate
d) Halucinaţii
e) Hipotonie
---------------------------------------------------------------------
17) C.S. Tratamentul alergiei medicamentoase include:
a) Beta-adrenoblocatori
b) Penicilină
c) Vitamine
d) Preparate sedative
e) Corticosteroizi
---------------------------------------------------------------------
18) C.S. În alveolita alergică exogenă în spută sunt prezente următoarele modificări:
a) Eozinofile
b) Fibre elastice
c) Epiteliu alveolar
d) Leucocite
e) Toate enumerate mai sus
---------------------------------------------------------------------
19) C.S. Polinoza este o afecţiune alergică condiţionată de hipersensibilitatea la alergenii:
a) Polenici
b) Alimentari
c) De menaj şi epidermali
d) Medicamentoşi
e) Infecţioşi
---------------------------------------------------------------------
20) C.S. Criteriile de diagnostic al polinozei sunt:
a) Anamneza alergologică agravată
b) Manifestările clinice
c) Testele cutanate pozitive
d) Depistarea anticorpilor IgE-specifici
e) Toate enumerate mai sus
---------------------------------------------------------------------
21) C.S. Ce tip de reacţii alergice predomină în dermatita atopică:
a) I tip - anafilactic, IgE - dependent, imediat
b) II tip - citotoxic - citolitic
c) III tip - mediat de complexe imune
d) IV tip - hipersensibilitate de tip întârziat sau tuberculinic
e) V tip - autosensibilitate de tip stimulator
10
---------------------------------------------------------------------
22) C.S. Pentru sindromul urticarian sunt caracteristice cele enumărate mai jos, cu excepţia de:
a) În toate cazurile (100 %) se incriminează o cauză alergică
b) În 50% cazuri se asociază cu angioedemul neurotic
c) Afectează acut o dată în viaţă 25% din populaţie
d) De 4 ori mai frecvent se întâlneşte la genul feminin
e) Este un sindrom cutaneomucos caracterizat prin papule, eritem adiacent, prurit
---------------------------------------------------------------------
23) C.S. Pentru urticaria cronică sunt corecte afirmaţiile de mai jos, în afară de:
a) Elementele urticariane persistă sau recidivează mai mult de 6 săptămâni
b) Agentul etiologic se stabileşte până la 30% cazuri
c) Se întâlneşte în practica medicului de familie la 30% din bolnavi
d) Este o continuare evolutivă obligatorie a urticăriei acute
e) Provoacă discomfort şi probleme cosmetice
---------------------------------------------------------------------
24) C.S. Urmatoarele caracteristici determină angioedemul neurotic, cu excepţia:
a) Este un echivalent clinic şi histopatologic al elementului urticarian extins în suprafaţă şi
profunzime
b) Este o urticarie gigantă asimetrică cu o senzaţie tipică de arsură
c) Se dezvoltă preponderent în ţesuturile profunde ce conţin ţesut lax afectând mai des buzele, zona
periorbitală, limba, organele genitale, membrele
d) Afectează mucoasele faringelui, glotei, tractului gastrointestinal
e) Regresează prompt la diuretice
---------------------------------------------------------------------
25) C.M. Şocul anafilactic necesită diagnostic diferenţial cu :
a) Lipotemie
b) Hipertensiunea arterială
c) Epilepsie
d) Şocul cardiogen
e) Şocul traumatic
---------------------------------------------------------------------
26) C.M Tipurile reacţiilor alergice sunt următoarele:
a) Rezistenţa nespecifică
b) Reacţia citotoxică
c) Fenomenul Artus (prin complexe imune)
d) Reacţia de hipersensibilizare mediată celular
e) Reacţia anafilactică
---------------------------------------------------------------------
27) C.M Tratamentul patogenetic în bolile alergice include următoarele grupe de preparate:
a) Stabilizatori ai membranei mastocitare
b) Antihistaminice
c) Cortisteroizi
d) Antiinflamatoarele nesteroidiene
e) Beta-blocatori
---------------------------------------------------------------------
28) C.M Care din afecţiunile de mai jos necesită diagnostic diferenţial cu astmul bronşic:
a) Tuberculoză pulmonară
b) Dischinezia traheo-bronşică
c) Bronşita cronică obstructivă
d) Astmul cardiac
11
e) Bronşită cronică astmatiformă
---------------------------------------------------------------------
29) C.M Alergenii ce pot provoca astmul bronşic atopic sunt:
a) Praful de casă-acarieni
b) Polenurile
c) Sporii fungici
d) Alergenii bacterieni
e) Alergeni epidermali
---------------------------------------------------------------------
30) C.M Evaluarea gravităţii astmului bronşic se efectuează conform următoarelor criterii clinice:
a) Citologia sputei
b) Rezultatele examenului spirografic
c) Tratamentul necesar pentru a menţine controlul asupra maladiei
d) Frecvenţa acceselor de astm bronşic
e) PEF-ul
---------------------------------------------------------------------
31) C.M Astmul bronşic este o afecţiune cronică la baza căreia se află un proces:
a) Inflamator al căilor respiratorii
b) Destructiv al căilor respiratorii
c) La care participă multiple celule, în deosebi, mastocitele şi eozinofilele
d) La care participă multiple celule, în deosebi, limfocitele
e) Dischinezia bronşică
---------------------------------------------------------------------
32) C.M Astmul bronşic moderat se caracterizează prin:
a) PEF (fluxul exprirator de vârf) 60-80%
b) Variabilitatea PEF-ului constituie 20-30%
c) PEF normal după bronhodilatatori
d) PEF < 60%
e) Exacerbări nocturne mai frecvente de 1 dată pe săptămână
---------------------------------------------------------------------
33) C.M Pentru tratamentul de fond (antiinflamator) al astmului cronic persistent sunt folosite:
a) Agonişti beta2 - adrenergici
b) Corticosteroizii
c) Metilxantinele (teofilina)
d) Cromoglicatul disodic
e) Anticolinergice
---------------------------------------------------------------------
34) C.M Tratamentul astmului acut grav (stare de rău astmatic) include:
a) Medicaţia bronhodilatatorie
b) Administrarea de oxigen
c) Corticosteroizi
d) Medicamente sedative sau tranchilizante
e) Antihistaminice H2
---------------------------------------------------------------------
35) C.M Examenul sputei în astmul bronşic relevă următoarele elemente caracteristice:
a) Eozinofile
b) Fibre elastice
c) Spirale Curschmann
d) Celule atipice
e) Leucocite
12
---------------------------------------------------------------------
36) C.M Starea de rău astmatic este condiţionată de:
a) Obstrucţia difuză brutală şi intensivă a căilor respiratorii
b) Folosirea abuzivă a beta2 - agoniştilor
c) Infecţiile virale acute respiratorii
d) Creşterea sensibilităţii beta2 - adrenoreceptorilor
e) Insuficienţa acută a ventriculului stâng
---------------------------------------------------------------------
37) C.M Explorarea spirografică a astmului bronşic relevă următoarele perturbări caracteristice:
a) Creşterea capacităţii vitale pulmonare
b) Creşterea volumului rezidual
c) Scăderea capacităţii reziduale funcţionale
d) Scăderea VEMS proporţional cu severitatea astmului
e) Scăderea indicelui Tiffeneau
---------------------------------------------------------------------
38) C.M Astmul bronşic este o boală a căilor respiratorii manifestată prin:
a) Creşterea reactivităţii traheobronşice la diferiţi stimuli
b) Tulburări ale sistemului de reglare a respiraţiei
c) Obstrucţie respiratorie reversibilă
d) Obstrucţie difuză ireversibilă şi progresivă a căilor respiratorii
e) Dischinezia traheobronşică
---------------------------------------------------------------------
39) C.M Astmul bronşic nonalergic este caracterizat prin:
a) Este generat de un mecanism imunologic tip I.
b) Debutul bolii se înregistrează după 30-35 ani
c) Istoricul personal şi/sau familial identifică anamneza alergologica agravată
d) Teste cutanate cu alergeni sunt negative
e) Teste cutanate cu alergeni sunt pozitive
---------------------------------------------------------------------
40) C.M Efectele mediatorilor inflamaţiei în căile aeriene în cazul astmului bronşic sunt:
a) Micşorarea permeabilităţii vasculare
b) Contracţia muşchilor netezi
c) Hiposecreţie mucoidă
d) Hipertrofia membranei bazale
e) Atrofia epitelilului ciliar
---------------------------------------------------------------------
41) C.M În astmul bronşic se produc următoarele modificări morfologice:
a) Hipertrofia membranei bazale la nivelul bronhiilor
b) Hipertrofia glandelor submucoase
c) Hipertrofia musculaturii netede a căilor aeriene
d) Hiperplazia glandelor submucoase
e) Atrofia glandelor mucoase
---------------------------------------------------------------------
42) C.M Valorile VEMS şi PEF sunt folosite pentru:
a) Aprecierea severităţii astmului bronşic
b) Aprecierea reversibilităţii obstrucţiei bronşice
c) Evaluarea hiperreactivităţii bronşice
d) Determinarea forţei de contracţie a muşchilor ventilatori
e) Aprecierea severităţii pleuropneumoniei
---------------------------------------------------------------------
13
43) C.M În reacţia urticariană participă următoarele elemente celulare:
a) Mastocitul
b) Eozinofilul
c) Bazofilul
d) Monocitul
e) Fagocitul
---------------------------------------------------------------------
44) C.M Urticaria alergică poate avea la bază următoarele mecanisme patofiziologice:
a) Tipul I de reacţii imunologice
b) Tipul II de reacţii imunologice
c) Tipul III de reacţii imunologice
d) Tipul V de reacţii imunologice
e) Tipul IV de reacţii imunologice
---------------------------------------------------------------------
45) C.M În cazul sindromului urticarian, mecanismele activării mastocitelor sunt:
a) Hipersensibilitatea imediată de tip reaginic
b) Insuficienţa inhibitorului C1 al complementului
c) Activarea sistemului kininic al plasmei
d) Activarea directă a mastocitelor
e) Activarea complementului pe calea alternă
---------------------------------------------------------------------
46) C.M Din formele imune ale sindromului urticarian fac parte:
a) Urticaria colinergică
b) Urticaria de contact la căldură
c) Urticaria papuloasă
d) Urticaria atopică
e) Urticaria în boala serului
---------------------------------------------------------------------
47) C.M Urticaria colinergică este indusă de:
a) Efort fizic
b) Aport masiv de alimente bogate în tiramină
c) Stresul psihic acut
d) Iradierea ultravioletă
e) Mediul ambiant cald
---------------------------------------------------------------------
48) C.M În diagnosticul sindromului urticarian de geneză alimentară o importanţă primordială are:
a) Anamneza (efectul de eliminare)
b) Respectarea dietei hipoalergice de bază
c) Efectuarea zilnicului alimentar
d) Efectuarea testelor cutanate cu alergeni alimentari
e) Ultrasonografia organelor abdominale
---------------------------------------------------------------------
49) C.M Preparatele de elecţie în controlul simptomatic al sindromului urticarian sunt:
a) Colinomimeticele
b) Adrenomimeticele
c) Ganglioblocatorii
d) Antihistaminicele
e) Adrenoblocatorii
---------------------------------------------------------------------
50) C.M Simptomele clinice în polinoză se manifestă:
14
a) Numai în anotimpul rece
b) Numai în anotimpul de toamnă
c) Nu este caracteristică manifestarea sezonieră
d) Au caracter sezonier
e) Diminuiază după ploaie
---------------------------------------------------------------------
51) C.M Care manifestări clinice cel mai frecvent se întâlnesc în polinoză:
a) Rinita atopică sezonieră indusă de polen
b) Conjunctivita alergică sezonieră indusă de polen
c) Astm bronşic atopic indus de polen
d) Dermatită atopică
e) Alveolita alergică
---------------------------------------------------------------------
52) C.M Gravitatea exacerbărilor sezoniere în polinoză depinde de:
a) Concentraţia polenului în aer
b) Genul plantelor
c) Gradul sensibilităţii individuale
d) Durata sezonului de polenizare
e) Presiunea barometrică
---------------------------------------------------------------------
53) C.M Principiile de bază în tratamentul polinozei sunt:
a) Eliminarea alergenului
b) Efectuarea imunoterapiei alergenspecifice
c) Medicaţia antihistaminică
d) Antibioticoterapia
e) Colinomimeticele
---------------------------------------------------------------------
54) C.M Ce grup de preparate include farmacoterapia polinozelor?
a) Antibiotice
b) Antihistaminice
c) Sedative
d) Stabilizatori ai membranei mastocitare
e) Corticosteroizi topici
---------------------------------------------------------------------
55) C.M Diagnosticul dermatitei atopice se bazează pe:
a) Anamneza alergologică ereditară agravată
b) Testele cutanate pozitive cu alergenii incriminaţi
c) IgE crescute
d) IgE micşorate
e) Biopsia cutanată
BOLI PROFESIONALE
56) C.S. Ce profesie include riscul apariţiei bolii Cheson?
a) Scafandrier
b) Pescar
c) Miner
d) Muncitor de la exploatarea turbei
e) Marinar
---------------------------------------------------------------------
57) C.S. Ce profesie nu include riscul apariţiei bolii de vibraţie?
15
a) Concasator de piatră
b) Miner - perforator
c) Montajor - electric
d) Betonist
e) Rectificator - lustruitor
---------------------------------------------------------------------
58) C.S. Pericolul dezvoltării bolii de vibraţie e maxim la vibraţia cu frecvenţă:
a) 125 - 1000 Hţ
b) 8 - 16 Hţ
c) 31 - 1000 Hţ
d) 16 - 250 Hţ
e) 1 - 8 Hţ
---------------------------------------------------------------------
59) C.S. Care este veriga iniţială în patogenia schimbărilor vasculare în cazul bolii de vibraţie?
a) Vasodilatare bruscă
b) Angiospasm
c) Necroza intimei vasculare
d) Hipertrofia intimei vasculare
e) Perforarea peretelui vascular
---------------------------------------------------------------------
60) C.S. Dereglările trofice apărute în boala de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei locale sînt
următoarele cu excepţia:
a) Hipercheratoză palmară
b) Accentuarea desenului
c) Unghii îngroşate, deformate
d) Fisuri palmare multiple
e) Miofasciculite, tendomiozite
---------------------------------------------------------------------
61) C.S. Numiţi factorii de care nu depinde dezvoltarea maladiei „de zgomot".
a) Parametrii zgomotului
b) Stagiul de lucru în condiţii de acţiune a zgomotului
c) Durata acţiunii zgomotului pe parcursul zilei de lucru
d) Umeditatea mediului extern
e) Sensibilitatea individuală a organismului
---------------------------------------------------------------------
62) C.S. Analizatorul auditiv e mai sensibil la perceperea sunetelor cu frecvenţa
a) 125 - 250 Hţ
b) 300 - 500 Hţ
c) 600 - 800 Hţ
d) 1000 - 3000 Hţ
e) 50 - 100 Hţ
---------------------------------------------------------------------
63) C.S. Acţiunea asupra organismului uman a undelor electromagnetice radio depinde de
următoarele condiţii, cu excepţia:
a) Lungimea undei
b) Vîrsta persoanei expuse
c) Intensitatea iradierii
d) Durata acţiunii undei
e) Combinarea cu alţi factori nocivi
---------------------------------------------------------------------
16
64) C.S. Care din prafurile enumerate contribuie la formarea silicozei ?
a) De plumb
b) De fosfor
c) De arsen
d) De bor
e) Praf ce conţine SiO2 liber
---------------------------------------------------------------------
65) C.S. Simptoamele clinice precoce ale silicozei sunt următoarele cu excepţia:
a) Hemoptizia
b) Tusea
c) Dispneea
d) Toracalgiile
e) Insuficienţa respiratorie
---------------------------------------------------------------------
66) C.S. Complicaţiile astmului bronşic profesional sunt următoarele cu excepţia:
a) Emfizemul pulmonar
b) Pneumoscleroza
c) Sindromul polineuritic
d) Cordul pulmonar
e) Bronşita cronică
---------------------------------------------------------------------
67) C.S. Numiţi sindroamele care nu se includ în intoxicaţia cu plumb.
a) Bronşita cronică obstructivă
b) Eritrocitele cu granule bazofile
c) Polineurita motorie
d) Anemia
e) Colica saturnină
---------------------------------------------------------------------
68) C.S. Formarea methemoglobinei are loc în următoarele intoxicaţii
a) Cu fluor
b) Cu compuşii mercurului
c) Cu amino- şi nitro- compuşii benzenului
d) Cu plumb
e) Cu compuşii arsenului
---------------------------------------------------------------------
69) C.S. Numiţi intoxicaţiile în care corpusculii Heinz au valoare diagnostică.
a) Cu compuşii mercurului
b) Cu compuşii organici ai fosforului
c) Cu plumb
d) Cu tetraetil de plumb
e) Cu amino- şi nitro- compuşii benzenului
---------------------------------------------------------------------
70) C.S. În care intoxicaţie cronică se dezvoltă osteoporoza pronunţată şi pot avea loc fracturi
spontane de oase?
a) Intoxicaţie cu mangan
b) Intoxicaţie cu mercur
c) Intoxicţaie cu fluor
d) Intoxicaţie cu oxidul de carbon
e) Intoxicaţie cu tetraetil de plumb
---------------------------------------------------------------------
17
71) C.S. Precizaţi patogeneza anemiei în intoxicaţia cronică cu plumb
a) Anemie feriprivă
b) Anemie aplastică
c) Anemie posthemoragică
d) Anemie B12 deficitară
e) Blocarea formării hemului
---------------------------------------------------------------------
72) C.S. Pentru cuparea crizei de „colică saturniană" se folosesc remediile enumerate mai jos cu
excepţia de:
a) Atropina
b) Blocada cu novocaină
c) Pentacina
d) Tetacina
e) Purgativele
---------------------------------------------------------------------
73) C.S. Substanţe cu acţiune asfixiantă sunt următoarele, cu excepţia:
a) Clorul (Cl2)
b) Oxidul de sulf (SO2)
c) Acetatul de plumb
d) Oxidul de azot (NO2)
e) Amoniacul
---------------------------------------------------------------------
74) C.S. Intoxicaţia acută cu clor se manifestă prin:
a) Sindrom astenovegetativ, encefalopatie, polineuropatie
b) Lăcrimare, senzaţie de uscăciune şi arsură în cavitatea nazală şi laringe, disfonie, constrîngere
toracică, tuse chinuitoare
c) Culoare icterică a tegumentelor
d) Ameţeli, greaţă, palpitaţii, pierderea cunoştinţei, convulsii
e) Stomatită şi gingivită ulceroasă
---------------------------------------------------------------------
75) C.S. Tratamentul intoxicaţiilor acute cu clor constă în următoarele, cu excepţia:
a) Evacuarea bolnavilor din zona periculoasă
b) Eliberarea de haine
c) Administrarea glucocorticosteroizilor
d) Spălături ale ochilor cu sol. bicarbonat de sodiu
e) Administrarea eufilinei, efedrinei, dimedrolului
---------------------------------------------------------------------
76) C.S. Hipoxemia albastră în caz de edem pulmonar provocat de intoxicaţia cu NO2 se manifestă
prin următoarele, cu excepţia:
a) Cianoză
b) Tensiune arterială normală sau neînsemnat elevată
c) Inhibiţie
d) Reducerea concentraţiei O2 în sîngele arterial
e) Hipercapnie
---------------------------------------------------------------------
77) C.S. Hipoxemia gri în caz de edem pulmonar indus de NO2 se manifestă prin următoarele, cu
excepţia:
a) Tegumente cenuşii
b) Excitabilitate
c) Apatie
18
d) Prăbuşirea bruscă a tensiunii arteriale
e) Scăderea concentraţiei CO2 în sînge
---------------------------------------------------------------------
78) C.S. În ce constă acţiunea toxică a pesticidelor fosfororganice ?
a) Micşorează activitatea colinesterazei
b) Măresc activitatea colinesterazei
c) Micşorează conţinutul acetilcolinei
d) Măresc pH-ul sanguin
e) Micşorează conţinutul O2 în sînge
---------------------------------------------------------------------
79) C.S. Care remedii restabilesc activitatea colinesterazei în intoxicaţii acute cu pesticide
fosfororganice?
a) Dipiroximul
b) Glucoza
c) Inhalaţiile cu O2
d) Vitamina B1
e) Cocarboxilaza
---------------------------------------------------------------------
80) C.M. Neurozele coordinatorii cel mai frecvent se dezvoltă la persoanele următoarelor profesii:
a) Dactilograf
b) Vînzător
c) Pianist
d) Telegrafist
e) Lăcătuş
---------------------------------------------------------------------
81) C.M. Numiţi mecanismele patogenetice ale maladiei Cheson.
a) Saturaţia ţesuturilor cu azot la creşterea presiunii
b) Hipocapnia
c) Desaturaţia ţesuturilor de azot la decompresie
d) Hipercapnia
e) Oxigenarea redusă a ţesuturilor
---------------------------------------------------------------------
82) C.M. Semnele clinice ale bolii de altitudine sunt cele expuse mai jos:
a) Slăbiciune generală
b) Sincope
c) Hemoragii nazale
d) Instabilitate emoţională
e) Diaree
---------------------------------------------------------------------
83) C.M. Numiţi semnele clinice caracteristice bolii de vibraţie cauzate de acţiunea combinată a
vibraţiei locale şi generale.
a) Cefalee temporo-frontală
b) Durere, parestezie în membrele inferioare
c) Astenie progresivă
d) Hemoragii nazale
e) „Crize vegetative"
---------------------------------------------------------------------
84) C.M. Investigaţiile instrumentale mai informative folosite în diagnosticul bolii de vibraţie sunt:
a) Capilaroscopia
b) Termometria
19
c) Ultrasonografia
d) Electromiografia
e) Electromiotonometria
---------------------------------------------------------------------
85) C.M. Numiţi patologiile cu care se efectuează diagnosticul diferenţial al bolii de vibraţie
a) Boala Raynaud
b) Reumatism
c) Siringomielia
d) Polineuritele vegetative
e) Boala Behterev (spondilita anchilozantă)
---------------------------------------------------------------------
86) C.M. Numiţi acuzele de bază prezentate în cazul bolii de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei
locale:
a) Febră 38ºC
b) Accese de albire bruscă a degetelor mîinilor
c) Dureri, însoţite de parestezii în membre
d) Somnolenţă
e) Dereglări dispeptice
---------------------------------------------------------------------
87) C.M. Modificările vasculare apărute în boala de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei locale
sunt:
a) Asimetria TA
b) Sindromul Pal-pozitiv
c) Hiperemia tegumentelor palmare
d) Fenomenul petei albe
e) Teleangiectazia
---------------------------------------------------------------------
88) C.M. Care grupe de preparate sunt folosite în tratamentul bolii de vibraţie?
a) Colinolitice centrale
b) Corticosteroizi
c) Vasodilatatoare
d) Antiaritmice
e) Ganglioblocante
---------------------------------------------------------------------
89) C.M. Numiţi măsurile profilactice în cadrul bolii de vibraţie.
a) Utilizarea amortizatoarelor la uneltele generatoare de vibraţie
b) Controlul medical periodic al muncitorilor
c) Efectuarea gimnasticii de înviorare şi pauzelor
d) Automatizarea proceselor de producere
e) Evitarea fumatului
---------------------------------------------------------------------
90) C.M. Pentru stabilirea diagnosticului de surditate profesională se iau în considerare:
a) Parametrii zgomotului
b) Umiditatea aerului
c) Caracteristica sanitaro-igienica a condiţiilor de muncă
d) Durata acţiunii zgomotului pe parcursul zilei de muncă
e) Stagiul de lucru sub influenţa zgomotului
---------------------------------------------------------------------
91) C.M. Efectele biologice cauzate de undele electromagnetice sunt cele enumerate mai jos:
a) Acţiunea termică
20
b) Acţiunea netermică specifică
c) Acţiunea mecanică
d) Efectul biologic de cumulare
e) Acţiunea dezadaptantă
---------------------------------------------------------------------
92) C.M. Numiţi sindroamele caracteristice afectării cu unde electromagnetice cu frecvenţă
supraînaltă:
a) Sindromul vegetativ
b) Sindromul astenic
c) Sindromul astenovegetativ
d) Sindromul dispeptic
e) Sindromul angiodistonic
---------------------------------------------------------------------
93) C.M. Numiţi prafurile care declanşează silicatozele
a) Dioxid de siliciu liber
b) Dioxid de siliciu legat cu aluminiu
c) Dioxid de siliciu legat cu magneziu
d) Dioxid de siliciu legat cu fier
e) Dioxid de siliciu legat cu calciu
---------------------------------------------------------------------
94) C.M. În clasificarea pneumoconiozelor sunt incluse următoarele patologii:
a) Metaloconioza
b) Carboconioză
c) Bronşita de praf
d) Pneumoconioza condiţionată de inhalarea prafului mixt
e) Pneumoconioza condiţionată de inhalarea prafului cu conţinut de SiO2
---------------------------------------------------------------------
95) C.M. Numiţi sindroamele care se pot forma în pneumoconioze.
a) Pericardita
b) Insuficienţă respiratorie
c) Emfizem pulmonar
d) Pneumoscleroză
e) Bronşită
---------------------------------------------------------------------
96) C.M. Cele mai frecvente complicaţii ale pneumoconiozelor sunt următoarele patologii:
a) Alveolita alergică
b) Artrita reumatoidă
c) Boala bronşiectatică
d) Pneumonia
e) Tuberculoza
---------------------------------------------------------------------
97) C.M. Conform evoluţiei pneumoconiozele se impart în:
a) Rapid progresive
b) Lent progresive
c) Tardive
d) „Regresive"
e) Staţionare
---------------------------------------------------------------------
98) C.M. Principalele metode de diagnostic ale pneumoconiozelor sunt:
a) Puncţia pleurală
21
b) Tomografia
c) Bronhografia
d) Spirografia
e) Radiografia
---------------------------------------------------------------------
99) C.M. Numiţi stadiile evolutive în pneumoconioze
a) Stadiul 1
b) Stadiul 2
c) Stadiul 3
d) Stadiul 4
e) Stadiul 5
---------------------------------------------------------------------
100) C.M. Diagnosticul diferenţial al pneumoconiozelor se efectuează cu:
a) TBC diseminată
b) Forma pulmonară a sarcoidozei
c) Astmul bronşic (neprofesional)
d) Carcinomatoza pulmonară
e) Artrita reumatoidă
---------------------------------------------------------------------
101) C.M. Numiţi substanţele ce pot provoca astmul bronşic profesional după acţiunea asupra
mucoasei căilor respiratorii:
a) Substanţele cu acţiune sensibilizantă: praful vegetal, antibiotice ...
b) Substanţele cu acţiune sensibilizantă şi local- iritantă: crom, nichel, ursol...
c) Substanţele cu acţiune iritantă: clor, iodul, oxizii azotului ...
d) Substanţele cu acţiune anticolinesterazică
e) Substanţele cu acţiune calinolitică
---------------------------------------------------------------------
102) C.M. În stabilirea diagnosticului de astm bronşic profesional au importanţă:
a) Ruta profesională
b) Apariţia acceselor în condiţii nocive
c) Rezultatele testelor cutanate cu alergeni suspectaţi
d) Probele de provocare inhalatorii cu alergeni suspectaţi
e) Analiza sângelui
---------------------------------------------------------------------
103) C.M. Bronşita cronică de praf este cauzată de inhalarea:
a) Prafurilor cu conţinut nesemnificativ de SiO2
b) Prafului de fier
c) Prafului de plumb
d) Prafurilor de sudare
e) Prafurilor de Cu
---------------------------------------------------------------------
104) C.M. Tabloul clinic al bronşitei cronice de praf se caracterizează prin următoarele manifestări:
a) Debut insidios cu tuse uscată sau productivă
b) Evoluează în faze
c) Anemie
d) Dezvoltare rapidă a proceselor atrofice ale mucoasei bronhiilor
e) Alterare difuză a arborelui bronşic
---------------------------------------------------------------------
105) C.M. În tratamentul bronşitei cronice de praf sunt folosite următoarele?
a) Întreruperea contactului cu praful
22
b) Abandonarea fumatului
c) Restabilirea permeabilităţii bronhiilor
d) Hiposensibilizarea specifică cu praful incrimniat
e) Expectorantele
---------------------------------------------------------------------
106) C.M. În care intoxicaţie reticulocitoza şi eritrocitele cu granule bazofile are valoare
diagnostică majoră:
a) Intoxicaţie cu ftor
b) Intoxicaţie acută cu amino- şi nitro- compuşii benzenului
c) Intoxicaţie cronică cu plumb
d) Intoxicaţie cu mercur
e) Intoxicaţie cu arsen
---------------------------------------------------------------------
107) C.M. Numiţi sistemele afectate în intoxicaţia cronică cu benzol
a) Sistemul hemopoetic
b) Sistemul renal
c) Sistenul nervos
d) Sistemul cardiovascular
e) Sistemul muscular
---------------------------------------------------------------------
108) C.M. Сare manifestările periferice sanguine apar în intoxicaţia cronică cu benzen?
a) Leucopenia
b) Anemia
c) Trombocitopenia
d) Pancitopenia
e) Eozinofilia
---------------------------------------------------------------------
109) C.M. În tratamentul intoxicaţiei acute cu amino şi nitro compuşii benzenului folosim:
a) Methylenium coeruleum
b) Oxigen
c) Natrii Thiosulfat
d) Sol. Atropini
e) Unitiol
---------------------------------------------------------------------
110) C.M. Intoxicaţia cronică cu plumb include următoarele simptoame:
a) Crize de dureri abdominale
b) Încordarea peretelui abdominal
c) Micşorarea durerilor abdominale la palparea lui.
d) Constipaţii
e) Scaun lichid
---------------------------------------------------------------------
111) C.M. Care antidoţi se folosesc în tratamentul cu mercur?
a) Unitiol
b) D-penicilamină
c) Atropină
d) Prozerină
e) Dibazol
---------------------------------------------------------------------
112) C.M. Enumeraţi organele (sistemele) ce sunt preponderent atacate în intoxicaţii cu substanţe
clororganice (pesticide).
23
a) Inima
b) Sistemul nervos central
c) Ficatul
d) Muşchii
e) Sistemul hematopoietic
---------------------------------------------------------------------
113) C.M. Numiţi antidoţii folosiţi în intoxicaţia acută cu substanţe fosfororganice.
a) Atropină
b) Dipiroxim
c) Sulfat de magneziu
d) Enalapril
e) Adrenalină
---------------------------------------------------------------------
114) C.M. Care ţesuturi şi sisteme sunt mai sensibile la acţiunea radiaţiei ionizante?
a) Ţesutul hematopoietic
b) Epiteliul testiculelor, intestinului şi pielii
c) Sistemul nervos
d) Sistemul hepatobiliar
e) Sistemul muscular
---------------------------------------------------------------------
115) C.M. Care sunt modificările formulei sanguine în caz de boala actinică (stadiu IV)?
a) Leucopenie până la agranulocitoză
b) Pancitopenie
c) Limfopenie
d) Trombocitoză
e) Anemie
CARDIOLOGIE
116) CS. Patologie cardiacă, caracterizată prin dilatarea majoră a tuturor camerelor cordului cu
asocierea hipertrofiei moderate a miocardului este:
a) Cardiomiopatie dilatativă
b) Cardiomiopatie hipertrofică
c) Cardiomiopatie restrictivă
d) Infarct miocardic
e) Miocardită difuză
---------------------------------------------------------------------
117) CS. Patologia cardiacă, caracterizată prin hipertrofia ventriculară stînga cu diminuarea
volumului sistolic este:
a) Cardiomiopatie dialativă
e) Miocardită
---------------------------------------------------------------------
118) CS. Patologia miocardului caracterizată prin dereglarea funcţiei diastolice:
a) Cardiomiopatie dilatativă
e) Miocardită
24
---------------------------------------------------------------------
119) CS. Principala verigă patogenetică în dezvoltarea cordului pulmonar cronic este:
a) Hipertensiunea arterială
b) Hipertensiunea pulmonară
c) Hipotensiunea arterială
d) Creşterea presiunii venoase
e) Nici una din aceste variante
---------------------------------------------------------------------
120) CS. Profilaxia şocului cardiogen din infarctul miocardic acut constă în următoarele, cu
excepţia:
a) Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut - spitalizare
b) Aplicării terapiei trombolitice cît mai precoce
c) Profilaxiei şi corecţiei dereglărilor de ritm
d) Corecţiei dereglărilor volumului de sânge circulant.
e) Administrării agenţilor vasopresori
---------------------------------------------------------------------
121) CS. În şocul cardiogen, Dopamina în doze mici nu provoacă:
a) Dilatarea arterelor coronariene
b) Dilatarea arterelor cerebrale
c) Dilatarea arterelor renale
d) Stimularea receptorilor dopaminergici
e) Stimularea alfa-receptorilor
---------------------------------------------------------------------
122) CS. Care este simptomul dominant al insuficienţei cardiace cronice pe stânga?
a) Tusea
b) Hemoptizia
c) Dispneea
d) Astenia
e) Respiraţia Cheyne-Stokes
---------------------------------------------------------------------
123) CS. Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasă?
a) Cianoza rece şi generalizată
b) Edeme generalizate
c) Icter
d) Hipertenisiunea arterială
e) Hipertensiunea venoasă
---------------------------------------------------------------------
124) CS. Pentru insuficienţa cardiacă pe dreapta este caracteristic:
a) Turgescenţa jugularelor
b) Accentuarea pulsaţiei arterelor carotide
c) Accentuarea pulsaţiei arterelor femurale
d) Absenţa pulsaţiei pe arterele radiale
e) Pulsaţia venelor membrelor inferioare
---------------------------------------------------------------------
125) CS. Care este criteriul ce stă la baza clasificării insuficienţei cardiace NYHA:
a) Tahicardia
b) Dispneea
c) Bradicardia
d) Astenia
e) Tusea
25
---------------------------------------------------------------------
126) CS. Ce preparate reduc presarcina şi scad tensiunea hidrostatică în capilarele pulmonare?
a) Analgezicele opioide
b) Diureticele
c) Adrenomimeticele
d) Bronholiticele
e) Antiinflamatoarele nesteroidene
---------------------------------------------------------------------
127) CS. Selectaţi cauza principală a anginei pectorale:
a) Stenoza aortică
b) Hipertensiunea arterială
c) Ateroscleroza coronariană
d) Cardiomiopatia hipertrofică
e) Hipertiroidia
---------------------------------------------------------------------
128) CS. Localizarea tipică a durerii anginoase este în regiunea:
a) Precordială
b) Epigastrală
c) Retrosternală
d) Interscapulară
e) Umărului stâng
---------------------------------------------------------------------
129) CS. Semnul electrocardiografic, caracteristic pentru un acces de angină pectorală este:
a) Unda P bifazică
b) Modificările segmentului ST
c) Unda P negativă
d) Modificările segmentului PQ
e) Modificările complexului QRS
---------------------------------------------------------------------
130) CS. Testul cu efort fizic este contraindicat în caz de:
a) Infarct miocardic acut
b) Angină pectorală instabilă
c) Hipertensiune arterială sistemică
d) Endocardită infecţioasă
e) Tulburări severe de ritm cardiac
---------------------------------------------------------------------
131) CS. În infarctul miocardic acut creatinfosfochinaza se majorează :
a) La 2 ore de la debut, atinge un maxim la12 ore şi revine la normal în 1-2 zile
b) La 4- 8 ore de la debut, atinge un maxim la 36- 48 ore şi revine la normal în 3- 5 zile
c) La 8- 10 ore de la debut, atinge un maxim la 36- 48 ore şi revine la normal în 5-7 zile
d) La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 6 ore şi revine la normal în 2 zile
e) La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 2 ore şi revine la normal în 2 zile
---------------------------------------------------------------------
132) CS. Cea mai eficace metodă de diminuare a durerii în infarctul miocardic acut este:
a) Administrarea nitraţilor
b) Administrarea analgezicelor neopioide
c) Administrarea analgezicelor opioide
d) Efectuarea neuroleptanalgeziei
e) Administrarea beta-adrenoblocantelor
---------------------------------------------------------------------
26
133) CS. Hipertensiunea arterială sistemică este definită ca o depăşire a valorilor tensionale sistolice
şi diastolice mai mult de:
a) 130/80 mm Hg
b) 140/90 mm Hg
c) 150/100 mm Hg
d) 160 /100 mm Hg
e) 155/ 110 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
134) CS. Valorile tensiunii arteriale sistolice 160 - 179 mm Hg şi tensiunii arteriale diastolice 100 -
109 mm Hg sunt caracteristice pentru:
a) Hipertensiune arterială gradul I
b) Hipertensiune arterială gradul II
c) Hipertensiune arterială gradul III
d) Hipertensiune arterială sistolică izolată
e) Distonie neurovegetativă de tip hipertensivă
---------------------------------------------------------------------
135) CS. Care este efectul advers, specific furosemidului, administrat pe termen lung în tratamentul
hipertensiunii arteriale:
a) Manifestări alergice
b) Vasculite
c) Nefrită interstiţială
d) Ginecomastie
e) Diminuarea libidoului
---------------------------------------------------------------------
136) CS. Ce funcţie nu poate fi atribuită pericardului:
a) Fixarea şi limitarea mişcărilor excesive ale inimii
b) Reducerea fricţiunii inimii faţă de structurile vecine
c) Limitarea dilatării acute a a cordului
d) Participarea la distribuirea şi egalizarea forţelor hidrostatice a celor doi ventriculi
e) Funcţia de pompă
---------------------------------------------------------------------
137) CS. La bolnavii cu stenoză mitrală, cu decurgere asimptomatică, strategia tratamentului
prezintă:
a) Valvuloplastia cu balon
b) Tratamentul cu anticoagulante
c) Restricţia de sare şi administrarea diureticelor
d) Comisurotomia pe cord închis
e) Comisurotomia pe cord deschis
---------------------------------------------------------------------
138) CS. Cel mai frecvent întâlnit simptom în clinica miocarditei de orice etiologie, este:
a) Dispneea
b) Cardialgia
c) Palpitaţiile
d) Sincopa
e) Fatigabilitatea
---------------------------------------------------------------------
139) CS. În cazuri tipice, debutul reumatismului articular acut se manifestă:
a) Peste 1-5 săptămâni după o infecţie streptococică faringiană
b) Peste 1 - 2 zile după o suprarăcială în absenţa unei legături cu o infecţie
c) Peste 2 -3 luni după gripă
27
d) Peste 1 an de la începutul manifestărilor sindromului articular
e) Peste 2 - 3 ani după un herpes suportat
---------------------------------------------------------------------
140) CS. Manifestările sindromului articular în cazul reumatismului articular acut se caracterizează
prin:
a) Caracterul "migrator" al poliartritei
b) Afectarea asimetrică a articulaţiilor mari
c) Afectarea simetrică a articulaţiilor mici
d) Durata sindromului algic mai mult de 4 săptămâni
e) Durata durerilor pe parcursul a 2 - 3 luni
---------------------------------------------------------------------
141) CS. Reumatismul articular acut, de regulă, se manifestă prin:
a) Leucocitoză neutrofilă
b) Anemie hipocromă
c) VSH 60-80 mm/oră
d) Leucopenie moderată
e) Micşorarea titrelor ASL-O, ASК, ASG
---------------------------------------------------------------------
142) CS. In reumatismul articular acut, valorile titrelor de anticorpi antistreptococcici si dinamica
lor:
a) Nu reflectă gradul de activitate al reumatismului
b) Reflectă indirect gradul de activitate al reumatismului
c) Nu reflectă gradul de sensibilitate cu antigenii streptococici
d) Nu e un criteriu de diagnostic
e) Nu se modifică în dinamică
---------------------------------------------------------------------
143) CS. Сel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul I este:
a) Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.
b) Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec
c) Disocierea completă a ritmului atrial (P) şi cel ventricular (QRST) si micşorarea frecvenţei
contracţiilor ventriculare mai puţin de 60-30 pe min.
d) Lipsa unor compleхe ventriculare QRST
e) Devierea aхei electrice a cordului spre stânga
---------------------------------------------------------------------
144) CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul II este:
a) Prelungirea intervalului P-Q (R ) mai mult de 0,20 sec.
b) Prelungirea compleхului QRS mai mult de 0,12 sec.
c) Disocierea completă a ritmului atrial (P) şi cel ventricular (QRST) şi micşorarea frecvenţei
d) Decăderea unor impulsuri atriale
---------------------------------------------------------------------
145) CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul III este:
a) Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec.
b) Prelungirea duratei compleхului QRS mai mult de 0,12 sec
c) Disocierea completă a ritmului atrial (P) şi cel ventricular (QRST) şi micşorarea frecvenţei
d) Lipsa unor compleхe ventriculare QRST
---------------------------------------------------------------------
28
146) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa, I conform clasificării canadiene, prezintă:
a) Activitatea tipică obişnuită nu provoacă angină; aceasta apare la efort intens
b) Angina apare la urcatul scărilor rapid sau la mers rapid
c) Angina apare la efortul de mers obişnuit, sau la urcatul scărilor în condiţii normale
d) Angina poate fi prezentă şi în repaos
e) Angina lipseşte
---------------------------------------------------------------------
147) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa II, conform clasificării canadiene, prezintă:
e) Angina lipseşte
---------------------------------------------------------------------
148) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa III, conform clasificării canadiene, prezintă:
e) Angina lipseşte
---------------------------------------------------------------------
149) CS. Caracteristica anginei pectorale clasa IV, conform clasificării canadiene, prezintă:
e) Angina lipseşte
---------------------------------------------------------------------
150) CS. Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru o tahicardie supraventriculară paroxistică:
a) Ritmul cordului regulat, 90 bătăi/min
b) Ritmul cordului regulat, 120 bătăi/min
c) Ritmul cordului regulat, 220 bătăi/min
d) Ritmul cordului neregulat
e) Deficit de puls
---------------------------------------------------------------------
151) CS. Selectaţi preparatul optim pentru reducerea frecvenţei contracţiilor cardiace in fibrilaţia
atrială asociată cu o insuficienţă cardiacă:
a) Aminofilina
b) Propranololul
c) Digoxina
d) Verapamilul
e) Dopamina
---------------------------------------------------------------------
152) CS. Selectaţi preparatul optim pentru tratamentul extrasistoliei pe fond de tahicardie şi
suprasolicitarea atriului stâng:
a) Digoxina
b) Hidroclorotiazida
c) Furosemida
d) Propranalolul
e) Aminofilina
29
---------------------------------------------------------------------
153) CS. În ce forme de blocuri cardiace poate fi depistat un puls aritmic:
a) Bloc atrio-ventricular gradul I
b) Bloc atrio-ventricular gradul II, tip Mobitz I
c) Bloc atrio-ventricular gradul II, cu conducerea 2/1
d) Bloc atrio-ventricular complet
e) Bloc de ramură stânga fasciculul His
---------------------------------------------------------------------
154) CS. Dimensiunile cordului în cardiomiopatie dilatativă sunt:
a) Întotdeauna normale
b) Întotdeauna deplasate
c) Deplasate spre stânga
d) Deplasate spre dreapta
e) Pot fi atât majorate cât şi normale
---------------------------------------------------------------------
155) CS. Dimensiunile cordului în cardiomiopatia hipertrofică sunt:
b) Întotdeauna deplasate
c) Majorate spre stânga
d) Majorate spre dreapta
e) Pot fi atât majorate cât şi normale
---------------------------------------------------------------------
156) CS. Care este metoda de bază în diagnosticul cardiomiopatiilor:
a) Electrocardiografia
b) Investigaţiile de laborator
c) Fonocardiografia
d) Ecocardiografia
e) Radiografia toracelui
---------------------------------------------------------------------
157) CS. Factorii de risc in dezvoltarea hipertensiunii arteriale esenţială sunt urmatorii:
a) Istoric familial agravat
b) Istoric familial neagravat
c) Tabagismul
d) Actvitatea fizică sporita
e) Modul sedentar de viaţă
---------------------------------------------------------------------
158) CS. Salturi tensionale frecvente, însoţite de palpitaţii, transpiraţii şi hipotensiune posturală sunt
caracteristice pentru:
a) Hipertensiunea arterială esenţială
b) Pielonefrita cronică
c) Glomerulonefrita cronică
d) Feocromocitom
e) Hipertensiunea renovasculară
---------------------------------------------------------------------
159) CS. Hipertensiunea arterială în glomerulonefrita cronică este cauzată de:
a) Insuficienţa coronariană cronică
b) Infarctul miocardic
c) Ictusul cerebral
d) Insuficienţa cronică cardiacă
e) Insuficienţa cronică renală
30
---------------------------------------------------------------------
160) CS. Modificari ale aspectului fundului de ochi sunt caracteristice pentru:
d) Hipertensiunea renovasculară
e) Schimbările sunt identice pentru toate formele de hipertensiune arterială
---------------------------------------------------------------------
161) CS. Aortografia este o metodă preţioasă de cercetare în următoarea patologie:
a) Hipertensiunea arterială esenţială
d) Hipertensiunea renovasculară
e) Tireotoxicoza
---------------------------------------------------------------------
162) CS. Tensiunea arterială diastolică în hipertensiunea arterială la vârstnici poate fi:
a) Mai mică decât 80 mmHg
b) Mai mică decât 85 mmHg
c) Mai mică decât 90 mmHg
d) Mai mică decât 95 mmHg
e) Mai mică decât 100 mmHg
---------------------------------------------------------------------
163) CS. Tensiunea arterială sistolică în hipertensiunea arterială la vârstnici poate fi:
a) Egală sau mai mare decât 140 mmHg
b) Egală sau mai mare decât 150 mmHg
c) Egală sau mai mare decât 160 mmHg
d) Egală sau mai mare decât 170 mmHg
e) Egală sau mai mare decât 180 mmHg
---------------------------------------------------------------------
164) CS. În stenoza valvulei aortale zgomotul II la baza cordului este:
a) Accentuat
b) Nu e schimbat
c) Dedublat datorită ejecţiei scăzute a ventriculului stâng
d) Diminuat
e) Dedublat la efort fizic
---------------------------------------------------------------------
165) CS. În insuficienţa mitrală pronunţată, precoce se determină:
a) Majorarea ventriculului stâng, apoi a atriului stâng
b) Majorarea atriului stâng, apoi a ventriculului stâng
c) Majorarea atriului drept, apoi a ventricului drept
d) Majorarea ventricului drept, apoi a atriului drept
e) Majorarea ventricului drept, apoi a ventriculului stâng
---------------------------------------------------------------------
166) CS. Deplasarea şocului apexian spre stânga în insuficienţa valvulei mitrale e cauzată de:
a) Dilatarea şi hipertrofia ventricului stâng
b) Dilatarea şi hipertrofia atriului stâng
c) Dilatarea şi hipertrofia atriului drept şi ventricului drept
d) Dilatarea şi hipertrofia ventricului drept
e) Dilatarea şi hipertrofia atriului drept
---------------------------------------------------------------------
31
167) CS. Numiţi diametrul normal al atriului stâng conform datelor ecocardiografice:
a) 20-30 mm
b) 30-40 mm
c) 50-60 mm
d) 70-80 mm
e) 80-100 mm
---------------------------------------------------------------------
168) CS. În stenoza mitrală la palparea regiunii precordiale poate fi determinat:
a) Şocul apexian neschimbat
b) Devierea şocului apexian spre stânga
c) Freamătul sistolic
d) Freamătul diastolic
e) Freamătul sistolic şi diastolic în acelaşi timp
---------------------------------------------------------------------
169) CS. Primul simptom al stenozei mitrale este:
a) Edemul periferic
b) Durere în cavitatea abdominală cauzată de majorarea ficatului
c) Palpitaţiile
d) Dispnea
e) Durere în regiunea cordului
---------------------------------------------------------------------
170) CS. La bolnavii cu insuficienţă mitrală şocul apexian se determină:
a) În spaţiul intercostal IV
b) În spaţiul intercostal V
c) În spaţiul intercostal VI
d) În spaţiul intercostal VI şi deplasat spre stânga
e) În spaţiul intercostal VI şi deplasat spre dreapta
---------------------------------------------------------------------
171) CS. Cea mai frecventă cauză etiologică a stenozei mitrale este:
a) Ateroscleroza
b) Endocardita septică
c) Reumatismul articular acut
d) Poate fi congenitală
e) Degenerativă
---------------------------------------------------------------------
172) CS. La bolnavii cu stenoza mitrală zgomotul II pe artera pulmonară este:
a) Atenuat
b) Nu se determină
c) Accentuat
d) Nu este modificat
e) Se ascultă zgomotul II accentuat şi suflu diastolic de insuficienţă pulmonară
---------------------------------------------------------------------
173) CS. Semnele electrocardiografice caracteristice stenozei mitrale sunt:
a) Modificarea undei P (creşterea duratei şi forma crestată)
b) Majorarea duratei complexului QRS
c) Majorarea duratei complexului Q-T
d) Lărgirea undei R mai mult de 0,12 sec
e) Aplatizarea undei T
---------------------------------------------------------------------
174) CS. Pentru suflul sistolic în insuficienţa mitrală sunt caracteristice următoarele:
32
a) Însoţeşte tremorul diastolic
b) Intensitatea maximă e la baza cordului
c) Intensitatea maximă e în zona tricuspidală
d) Intensitatea maxima e în zona pulmonarei
e) Suflul holosistolic cu maximum de intensitate la apex şi iradiere în regiunea axială
---------------------------------------------------------------------
175) CS. Pentru freamătul diastiloc în stenoza mitrală sunt caracteristice următoarele:
a) Se determină frecvent
b) De obicei nu se determină
c) Se determină la apex
d) Se determină la artera pulmonară
e) Se determină la aorta
---------------------------------------------------------------------
176) CS. Pentru clacmentul de deschidere al valvulei mitrale în stenoza mitrală asociată sunt
caracteristice următoarele:
a) Întotdeauna se păstrează
b) Frecvent nu se păstrează
c) Are tendinţă spre accentuare
d) Însoţeşte zgomotul II accentuat
e) Se aude mai bine la apex
---------------------------------------------------------------------
177) CS. În stenoza mitrală largă presiunea în capilarele pulmonare şi artera pulmonară poate fi:
a) Mult mai înaltă decât în stenoza mitrală "curată"
b) Mult mai înaltă decât în stenoza mitrală strânsă
c) Mai joasa decât în stenoza mitrală strânsă
d) La fel ca şi în stenoza mitrală strânsă
e) Nu depinde de gradul stenozei
---------------------------------------------------------------------
178) CS. Următoarea afirmaţie este corectă pentru simptomatica auscultativă caracteristică pentru
defectul septului atrial:
a) Suflu protodiastolic în spaţiile intercostale II-IV pe marginea stânga a sternului este determinată
de stenoză
b) Suflu protodiastolic în spaţiile intercostale III-IV pe marginea stânga a sternului, generat de
defect
c) Suflu protodiastolic în spaţiile intercostale III pe marginea stânga a sternului este determinată de
schimbările funcţionale ale valvulelor arterei pulmonare
d) Suflu mezodiastolic la nivelul apofizei xifoide este determinat de stenoza organică a orificiului
tricuspidal
e) Suflu sistolic gr. 2-3 parasternal în spaţiul III-IV, generat de defect
---------------------------------------------------------------------
179) CS. Selectaţi particularitatea hemodinamicii în canalul arterial deschis:
a) La un diametru mic şi o presiune normala în artera pulmonară ejecţia sângelui din aortă în
trunchiul pulmonar are loc numai în timpul sistolei
b) La un diametru mic şi presiune normală în artera pulmonară fluxul de sânge din aorta în
trunchiul pulmonar are loc numai în timpul diastolei
c) La un diametru mic şi presiune normală în artera pulmonara fluxul de sînge din aorta în trunchiul
pulmonar are loc în timpul sistolei şi diastolei
d) La un diametru mare ale canalelor şi hipertensiune pulmonara înalta fluxul arterio-venos a
sângelui se păstrează ca şi în parametrii normali
33
e) La un diametru mare ale canalelor şi hipertensiune pulmonară înalta nu apare insuficienţa
ventriculului stâng şi insuficienţa cardiacă congestivă
---------------------------------------------------------------------
180) CS. Etiologia miocarditelor infecţioase de regulă este:
a) Virală
b) Streptococică
c) Pneumococică
d) Stafilococică
e) Fungică
---------------------------------------------------------------------
181) CS. Pentru miocardite este caracteristică:
a) Hipotensiune arterială
b) Tensiune arterială labilă cu tendinţa spre hipertensiune
c) Hipertensiune arterială moderată
d) Hipertensiune arterială severă
e) Hipertensiune arterială izolat sistolică
---------------------------------------------------------------------
182) CS. În miocardite, limitele cordului, apreciate percutor şi radiologic pot fi:
a) Permanent normale
b) Permanent majorate
c) Pot fi majorate sau normale
d) Deplasate spre stânga
e) Deplasate spre dreapta
---------------------------------------------------------------------
183) CS. Pentru miocardită sunt caracteristice următoarele schimbări instrumentale şi de laborator:
a) Date de laborator clinic în limitele normei
b) Teste pozitive ale activităţii procesului inflamator
c) Teste negative ale activităţii procesului inflamator
d) Schimbări vizibile radiologice ale configuraţiei cordului
e) Aceste schimbări sunt labile, iar lipsa lor nu contrazice diagnosticului de miocardită
---------------------------------------------------------------------
184) CS. Tratamentul antiinflamator contemporan al miocarditelor constă în utilizarea:
a) Aminohinolonelor
b) Glucocorticoizilor
c) Preparatelor antiinflamatorii nesteroidiene
d) Preparatelor ce ameliorează metabolismul miocardului
e) Preparatelor de potasiu
---------------------------------------------------------------------
185) CS. Corticoterapia poate agrava evoluţia miocarditelor în primele două săptămâni după debut
şi majora mortalitatea în cazul:
a) Cardiomegaliei pronunţate
b) Prezentei insuficienţei cardiace de stază
c) Tulburărilor severe de conducere
d) Miocarditelor provocate de infecţie virală
e) Tahiaritmiilor atriale
---------------------------------------------------------------------
186) CS. În tratamentul miocarditelor se utilizează corticoterapia în doze:
a) Mici (5-10 mg/zi)
b) Moderate (15-30 mg/zi)
c) Mari (60-120 mg/zi)
34
d) Pulsterapia (1000 mg/zi)
e) Nici un răspuns nu e corect
---------------------------------------------------------------------
187) CS. Ce substanţă antiinflamatorie nesteroidienă nu se recomandă in tratamentul miocarditelor
în combinare cu prednisolona (din cauza scăderii pe fond de prednisolonă a concentraţiei remediilor
antiinflamatorii nesteroidiene în sânge):
a) Acidul acetilsalicilic
b) Indometacina
c) Diclofenacul
d) Ibuprofena
e) Piroxicamul
---------------------------------------------------------------------
188) CS. Ce mecanism se află la baza tendinţei de apariţie a efectelor toxice în tratamentul
miocarditelor cu glicozide cardiace:
a) Pierderea de către cardiomiocite a calciului
b) Pierderea de către cardiomiocite a potasiului
c) Retenţia sodiului în organism
d) Eliminarea sodiului din oragnism
e) Efectul toxic asupra cardiomiocitelor
---------------------------------------------------------------------
189) CS. Pentru tratamentul insuficienţei cardiace în miocardite e preferabil de administrat:
a) Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei
b) Glicozide tonecardiace
c) Antagonisti ai ionilor de calciu
d) Corticosteroizi sistemici
e) Metilxantine
---------------------------------------------------------------------
190) CS. Dimensiunile cordului în cazurile aritmiilor cardiace pot fi:
b) Întotdeauna mărite
c) Majorate spre stânga
d) Majorate spre dreapta
e) Pot fi atât mărite cât şi normale
---------------------------------------------------------------------
191) CS. Selectaţi afirmaţia, ce nu prezintă o complicaţie mecanică ale infarctului miocardic acut
(IMA):
a) Ruptura peretelui liber miocardic apare mai frecvent în IMA intins, cu unda Q
b) Defectul septal ventricular se caracterizează prin apariţia insuficienţei cardiace severe, fără ca
auscultaţia cardiacă să se modifice
c) Disociaţia electromecanica este caracteristică rupturii peretelui liber miocardic
d) Ecocardiografia doppler color este utilă în diagnosticul diferenţial dintre ruptura septului
intraventricular şi insuficienţa mitrală severă
e) Balonul de contrapulsaţie intraaortic poate stabiliza temporar din punct de vedere hemodinamic
pacienţii cu insuficienţa mitrală acută severă
---------------------------------------------------------------------
192) CS. Clasa Killip III de disfuncţie ventriculară stângă din infarctul miocardic acut se
caracterizează prin:
a) Absenţa semnelor de congestie venoasă pulmonară
b) Raluri de stază la bazele pulmonare
c) Prezenţa zgomotului de galop IV şi a semnelor de insuficienţă ventriculară dreaptă
35
d) Edem pulmonar acut
e) Şoc cardiogen
---------------------------------------------------------------------
193) CS. Selectaţi afirmaţia ce nu corespunde tratamentului medicamentos în infarctul miocardic
acut (IMA):
a) La debutul IMA, aspirina în doze 160-325 mg trebuie mestecată pentru o absorbţie bucala
b) Este bine să se evite administrarea nitraţilor în IMA de ventricul drept
c) Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administraţi în IMA şi insuficienţa cardiacă
d) Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administraţi în IMA şi bloc de ramură stângă a f. Hiss
e) Antagoniştii canalelor de calciu trebuie administraţi de rutină în IMA
---------------------------------------------------------------------
194) CS. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, legate de betablocante, administrate postinfarct
miocardic acut, cu EXCEPŢIA:
a) Scad mortalitatea globală
b) Previn infarctul repetat
c) Previn moartea subită
d) Beta-blocantele sunt indicate la majoritatea pacienţilor postinfarct
e) Istoricul de astm bronşic nu este o contraindicaţie
---------------------------------------------------------------------
195) CS. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, legate de prevenţia secundară în infarctul miocardic
acut, cu EXCEPŢIA
a) Acidul acetilsalicilic administrat postinfarct reduce riscul de mortalitate
b) Beta-blocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalităţii
c) Antagoniştii canalelor de calciu sunt recomandaţi de rutină în tratamentul pe termen lung
d) Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicaţi indefinit postinfarct cu insuficienţă cardiacă
e) Factorii de risc ai aterosclerozei trebuie modificaţi în sens favorabil
---------------------------------------------------------------------
196) CS. Creatinfosfokinaza totală creşte în urmatoarele afecţiuni, cu EXCEPŢIA
a) Boli musculare şi traumatisme musculare
b) Cardioversie electrică
c) Hipotiroidism
d) Pancreatită acută
e) Atacul vascular cerebral
---------------------------------------------------------------------
197) CS. Cea mai frecventa acuză prezentata de catre bolnaviii cu infarct miocardic acut este:
a) Durere
b) Palpitaţii
c) Jenă precordială
d) Înţepături precordiale
e) Leşin
---------------------------------------------------------------------
198) CS. Cea mai frecventă modalitate imagistică folosită in dignosticul infarctului miocardic acut
este:
a) Ecocardiografia bidimensională
b) Ecocardiografia unidimensională
c) Rezonanţa magnetică nucleară
d) Tomografia computerizată
e) Ventriculografia radioizotopică
---------------------------------------------------------------------
36
199) CS. Un element esenţial în tratamentul pacienţilor cu suspiciune de infarct miocardic acut îl
reprezintă:
a) Administrarea digoxinei
b) Administrarea chinidinei
c) Administrarea lidocainei
d) Administrarea diltiazemului
e) Administrarea heparinei
---------------------------------------------------------------------
200) CS. Analgezicul extrem de eficient pentru combaterea durerii asociate cu infarctul miocardic
este reprezentat de:
a) Morfina
b) Paracetamolul
c) Ibuprofena
d) Diclofenacul
e) Indometacina
---------------------------------------------------------------------
201) CS. Marea majoritate a deceselor provocate de fibrilaţia ventriculară în infarctul miocardic
acut apar în:
a) Primele 24 ore
b) Primele 3 zile
c) Prima săptămână
d) În prima lună
e) Оn primele 3 luni
---------------------------------------------------------------------
202) CS. Care este agentul antiplachetar standard în infarctul miocardic acut?
a) Dipiridamolul
b) Ticlopidina
c) Acidul acetilsalicilic
d) Clopidogrelul
e) Antiinflamatoriile nesteroidiene
---------------------------------------------------------------------
203) CS. Morfina administrată în controlul durerii din infarctul miocardic acut (IMA) se
caracterizează prin următoarele, cu EXCEPŢIA:
a) Este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociată în IMA
b) Poate reduce constricţia arteriolară şi venoasă mediată simpatic
c) Scăderea debitului cardiac şi a tensiunii arteriale constituie contraindicaţiii pentru folosirea
morfinei
d) Are efect vagotonic şi poate cauza bradicardia
e) Staza venoasă rezultată poate scădea debitul cardiac şi tensiunea arterială
---------------------------------------------------------------------
204) CS. Insuficienţa de pompă în infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin
următoarele, cu EXCEPŢIA:
a) Reprezintă principala cauză de deces în spital
b) Corelează bine cu extensia necrozei ischemice
c) Cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 şi Z4
d) Nu corelează cu mortalitatea precoce
e) Corelează bine cu mortalitatea tardivă
---------------------------------------------------------------------
205) CS. Contraindicaţiile relative ale terapiei trombolitice sunt:
a) Istoric de hemoragie cerebrovasculară în urmă cu 10 ani
37
b) Diateza hemoragică cunoscută
c) Accident vascular nehemoragic în ultimul an
d) Suspiciune la disecţie de aortă
e) Hemoragii interne active
---------------------------------------------------------------------
206) CS. Cea mai frecventă şi potenţial cea mai serioasă complicaţie a trombolizei este:
a) Reacţie alergica la streptokinază
b) Hipotensiune arterială
c) Fibrilaţie ventriculară
d) Hemoragie
e) Hipertensiune arterială
---------------------------------------------------------------------
207) CS. Selectaţi afirmaţia corectă efectulului caracteristic dopaminei:
a) La doze de 2 - 10 (µg/Kg)/min are efect cronotrop negativ
b) Nu este utilă la pacienţii cu insuficienţa de pompă
c) La doze de 2 - 10 (µg/Kg)/min are efect inotrop pozitiv
d) Reprezintă un preparat beta-adrenoblocant
e) La doze mici (<2 (µg/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal şi splahnic
---------------------------------------------------------------------
208) CS. Ocluzia trombotică a arterei coronariene din infarctul miocardic acut este declanşată de:
a) Eliberarea de oxid nitric
b) Fisurarea, ruperea sau ulcerarea unei plăci de aterom
c) Dezvoltarea unui aneurism
d) Eliberarea de prostaglandina E2
e) Eliberarea de endotelină
---------------------------------------------------------------------
209) CS. Aprecierea concentarii mioglobinei serice este utilă pentru diagnosticul infarctului
miocardic acut deoarece:
a) Este eliberată în sânge doar în cîteva ore de la debutul infarctului miocardic
b) Este foarte specifică pentru diagnostic
c) Nivelurile ei pot rămâne crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului miocardic
d) Este utilă pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacienţii care se prezintă la examenul
medical după mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor
e) Are o specificitate superioară troponinei T cardiac-specifice (cTnT) şi troponinei I cardiac-
specifice (cTnI)
---------------------------------------------------------------------
210) CS. Durerea anginoasă din infarctul miocardic acut poate fi localizată sau iradiază în
următoarele zone, cu EXCEPŢIA:
a) Epigastru
b) Braţe, bilateral
c) Umărul stâng
d) Mandibulă
e) Regiunea hipogastrică.
---------------------------------------------------------------------
211) CS. La debutul infarctului miocardic acut (IMA), sindromul clinic de hiperactivitate
parasimpatică, constând din bradicarie şi/sau hipotensiune atrială are o incidenţă de pâna la 50% la
bolnavii cu:
a) IMA anterior
b) IMA inferior
c) IMA asociat cu fibrilaţie atrială
38
d) IMA asociat cu tahicardie ventriculară
e) IMA antero - septal
---------------------------------------------------------------------
212) CS. Infarctul miocardic acut (IMA) care prezintă numai modificări dinamice, tranzitorii ale
segmentului ST şi ale undei T, poate fi considerat drept:
a) Infarct cu unda Q
b) Infarct transmural
c) Infarct non transmural
d) Infarct non - Q
e) Nici un răspuns corect
---------------------------------------------------------------------
213) CS. Tratamentul anticoagulant cu heparină în infarctul miocardic acut (IMA) este controlat şi
ajustat în funcţie de:
a) Timpul de protrombină
b) Timpul parţial de tromboplastină activat
c) Indice de protrombină
d) Timp Quick
e) Timp de sвngerare
---------------------------------------------------------------------
214) CS. Blocul atrio-ventricular de gradul I evoluează cu intervalul P-Q mai mare de:
a) 0,12 s
b) 0,14 s
c) 0,16 s
d) 0,18 s
e) 0,20 s
---------------------------------------------------------------------
215) CS. Tratamentul de elecţie al bolnavilor cu fibrilaţie atrială, cu stare clinică sever alterată este
reprezentat de:
a) Cardioversia electrică
b) Terapia cu propranolol i.v.
c) Terapia cu verapamil i.v.
d) Terapia cu adenozina i.v.
e) Terapia cu lidocaină i.v
---------------------------------------------------------------------
216) CS. Cel mai eficient tratament al fluterului atrial este reprezentat de:
a) Administrarea Lidocainei
b) Administrarea Verapamilului
c) Administrarea Captoprilului
d) Administrarea Izoprenalinei
e) Cardioversia electrică, cu energie mica (25-50 W.s)
---------------------------------------------------------------------
217) CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:
a) Digoxina
b) Verapamilul
c) Amiodarona
d) Electrocardioversia cu energie mare
e) Electrostimularea overdrive
---------------------------------------------------------------------
218) CS. Blocul atrioventricular de gradul III este localizat nodal dacă:
a) Complexul QRS are 0,14 s.
39
b) Frecvenţa cardiacă este de 40-55 bătai/min
c) Nu creşte la efort
d) Nu creşte la atropină
e) Ritmul de scăpare este instabil
---------------------------------------------------------------------
219) CS. Cel mai eficient medicament în tratamentul de urgenţă al tahicardiei ventriculare este:
a) Propranololul
b) Digoxina
c) Procainamida
d) Adenozina
e) Verapamilul
---------------------------------------------------------------------
220) CS. Daca în prezenţa fibrilaţiei atriale ritmul cardiac devine regulat şi lent (30-60 /min), ce
fenomen s-a produs:
a) Revenire la ritmul sinusal
b) Bloc atrioventricular complet
c) Tahicardie jonctionala
d) Tahicardie ventriculara
e) Bloc sino-atrial
---------------------------------------------------------------------
221) CS. Propafenona este un antiaritmic din clasa:
a) I A
b) I B
c) I C
d) II
e) III
---------------------------------------------------------------------
222) CS. Hipertensiunea arterială sistolică, cu presiune pulsativă mărită prin volum bătaie cardiac
crescut, apare în următoarele condiţii etiologice cu excepţia uneia:
a) Tireotoxicoză
b) Insuficienţa mitrală
c) Fistulă arteriovenoasă
d) Insuficienţa aortică
e) Canal arterial persistent
---------------------------------------------------------------------
223) CS. Hipertensiunea arterială secundară renală din nefroblastoame (tumori ale celulelor
juxtaglomerulare), se caracterizează prin următoarele trăsături, mai puţin una:
a) Secreţie în exces de renină
b) Hipokaliemie
c) Hipersecreţie de aldosteron
d) Funcţie renală normală
e) Activitate plasmatică a reninei scăzută
---------------------------------------------------------------------
224) CS. Numiţi măsurile terapeutice ce nu produc efect fetotoхic la o pacientă gravidă
hipertensivă:
a) Ganglioplegie
b) Administrarea diureticelor
c) Administrarea metildopei
d) Administrarea nitroprusiatului de sodiu
e) Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie
40
---------------------------------------------------------------------
225) CS. Care dintre următorii factori de risc nu posedă prognostic nefavorabil al hipertensiunii
arteriale:
a) Sexul feminin
b) Fumatul
c) Diabetul zaharat
d) Consumul exagerat de alcool
e) Vârsta tânără
---------------------------------------------------------------------
226) CS. Diureticele tiazidice provoacă frecvent urmatoarele efecte adverse, cu excepţia:
a) Hiperpotasemiei
b) Hiperuricemiei
c) Hiperglicemiei
d) Hipercolesterolemiei
e) Hiperalciemiei
---------------------------------------------------------------------
227) CS. Care din următoarele medicamente nu provoacă tusea sau angioedem:
a) Captoprilul
b) Enalaprilul
c) Fosinoprilul
d) Lisinoprilul
e) Losartanul
---------------------------------------------------------------------
228) CM. Semnele principale ale anginei pectorale Prinzmetal sunt următoarele:
a) Durerile apar în repaus
b) Accesele dureroase sunt mai prelungite
c) Durerile au un caracter mai intens
d) Răspunsul la beta-adrenoblocante este mai puţin efectiv
e) Răspunsul la Nitroglicerină este imediat
---------------------------------------------------------------------
229) CM. În insuficienţa cardio-circulatorie, activarea neuroumorală are următorul efect:
a) Vasoconstricţie sistemică cu creşterea postsarcinii
b) Retenţie hidrosalină
c) Tahicardie
d) Excreţie scăzută a ionilor de potasiu
e) Vasodilataţie sistemică
---------------------------------------------------------------------
230) CM. Asupra cărei cavităţi a codului compresia externă în tamponada cardiacă este mai
marcată:
a) Asupra atriului drept
b) Asupra ventriculului drept
c) Asupra atriului stâng
d) Asupra ventriculului stâng
e) Asupra tuturor cavităţilor inimii uniform
---------------------------------------------------------------------
231) CM. Care este cea mai frecventa cauză a pericarditei constrictive:
a) Neoplasme
b) Boli ale ţesutului conjunctiv
c) Infarct miocardic acut
d) Cardiomiopatii
41
e) Tuberculoza
---------------------------------------------------------------------
232) CM. Şocul cardiogen la persoanele în vârstă se caracterizează prin următoarele:
a) Creşterea bruscă a tensiunii arteriale
b) Infarctul are adesea o extindere limitată
c) Are evoluţie gravă
d) Mortalitate înaltă (80%)
e) Se instalează la 2-3 zile de la debutul infarctului
---------------------------------------------------------------------
233) CM. Numiţi cele mai benefice combinatii terapeitice in tratamentul anginei pectorale:
a) Combinaţia nitraţi şi blocante de calciu
b) Combinaţia nitraţi şi beta blocante
c) Combinaţia beta blocante şi blocante de calciu
d) Combinaţia nitraţi, beta blocante, blocante de calciu
e) Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
234) CM. Ce este caracteristic pentru durerea din infarctul miocardic acut:
a) În majoritatea cazurilor e localizată retrosternal
b) Iradierea durerii în umărul sau membrul superior stâng
c) Caracterul durerii este de constrângere, apăsare
d) Durata durerii e de zeci de minute, ore
e) Durerea cedează la Nitroglicerină sau la analgetice neopioide
---------------------------------------------------------------------
235) CM. Ameliorarea funtiei de pompa a cordului este moderata de urmatorii factori
hemodinamici:
a) Scăderea volumului săngelui circulant
b) Scăderea presarcinii
c) Scăderea postsarcinii
d) Creşterea tonusului vascular
e) Ameliorarea funcţiei ficatului
---------------------------------------------------------------------
236) CM. Examenul paraclinic în insuficienţa cardiacă include:
a) Examenul radiologic al cutiei toracice
b) Electrocardiografia
c) Ecocardiografia
d) Spirografia
e) Angiografia pulmonară
---------------------------------------------------------------------
237) CM. Care sunt complicaţiile pericarditei acute?
a) Tamponada cardiacă
b) Revărsat pericardic cronic
c) Stază venoasă superioară
d) Insuficienţă respiratorie
e) Insuficienţă renală
---------------------------------------------------------------------
238) CM. Evoluţia cordului pulmonar cronic este direct dependentă de:
a) Boala de bază, care a determinat hipertensiunea pulmonară
b) Gradul hipertensiunii pulmonare
c) Elementele de reversibilitate ale afecţiunilor pulmonare şi ale hipertensiunii pulmonare
d) Gradul insuficienţei respiratorie
42
e) Hipertensiunea arterială sistemică
---------------------------------------------------------------------
239) CM. Pentru angina pectorală Prinzmetal este caracteristic:
a) Accesul de durere apare mai frecvent noaptea
b) Prezenta reactiilor vegetative pe fondalul sindromului algic
c) Accesele sunt însoţite de aritmii, uneori de sincopă
d) Sindromul algic absent
e) Lipsa schimbărilor electrocardiografice în timpul accesului
---------------------------------------------------------------------
240) CM. Numiţi posibilele simptoame asociate durerii anginoase tipice:
a) Dispnee
b) Transpiraţii
c) Sincopă
d) Dureri în rebordul costal drept
e) Vomă
---------------------------------------------------------------------
241) CM. Enumeraţi semnele electrocardiografice, caracteristice pentru o leziune ischemică
subendocardică:
a) Subdenivelarea segmentului ST
b) Supradenivelarea segmentului ST
c) Unde T negative sau bifazice
d) Unde T pozitive
e) Devierea a ei cordului spre stвnga
---------------------------------------------------------------------
242) CM. Numiţi efectele beta blocanţilor:
a) Reducerea frecvenţei contracţiilor cardiace şi a contractilităţii
b) Reducerea tensiunii arteriale sistolice de efort
c) Majorarea frecvenţei contracţiilor cardiace şi a contractilităţii
d) Majorarea contractiilor cardiace la efort
e) Scăderea duratei diastolei
---------------------------------------------------------------------
243) CM. Ce schimbări sunt caracteristice pentru analiza generală de sânge în pericardita purulentă?
a) Leucocitoza
b) Leucopenia
c) VSH crescut
d) Limfocitoza
e) Euzinofilia
---------------------------------------------------------------------
244) CM. Cele mai frecvent întâlnite simptoame în clinica stenozei mitrale sunt:
a) Dispneea
b) Hemoptiziile
c) Emboliile arteriale
d) Tusea
e) Dureri în rebordul costal stâng
---------------------------------------------------------------------
245) CM. Care semne din cele enumărate mai jos sunt cele mai caracteristice în evoluţia clinică a
insuficienţei mitrale:
a) Dispnea la efort
b) Ortopnea
c) Dispnea paroxistică nocturnă
43
d) Hemoptiziile
e) Emboliile periferice
---------------------------------------------------------------------
246) CM. Strategia de tratament a insuficienţei mitrale uşoare şi moderate constă în:
a) Reducerea aportului de sare
b) Evitarea eforturilor fizice deosebite
c) Terapia cu tonicardiace
d) Terapia cu vasodilatatoare
e) Tratamentul chirurgical
---------------------------------------------------------------------
247) CM. Cele mai frecvente complicaţii, ce apar în prolapsul valvulei mitrale sunt:
a) Insuficienţa mitrală
b) Endocardita infecţioasă
c) Tulburările grave de ritm
d) Moartea subită
e) Infarctul miocardic acut
---------------------------------------------------------------------
248) CM. Semiologia clinică caracteristică stenozei aortice cuprinde:
a) Dispneea
b) Angina pectorală de tip clasic la efort
c) Sincopa la efort
d) Hemoptiziile
e) Astenia
---------------------------------------------------------------------
249) CM. Tratamentul chirurgical la bolnavii cu stenoza aortică se indică în:
a) Apariţia anginei pectorale
b) Apariţia sincopelor la efort
c) Aparia insuficienţei cardiace congestive
d) La orice bolnav cu stenoza aortică asimptomatică
e) Apariţia semnelor endocarditei infecţioase
---------------------------------------------------------------------
250) CM. Selectaţi cele mai rar întâlnite simptoame în clinica insuficienţei aortale:
a) Sincope
b) Dureri abdominale
c) Cefalee
d) Astenia
e) Dispnea la efort
---------------------------------------------------------------------
251) CM. Numiţi factorii fiziopatologici în declanşarea şocului cardiogen:
a) Extinderea necrozei miocardice mai mult de 40%
b) Hipovolemia
c) Tulburări electrolitice
d) Creşterea activităţii simpatice
e) Modificări ale microcirculaţiei în organe
---------------------------------------------------------------------
252) CM. Caracterizaţi durerea în angina pectorală stabilă:
a) Se manifestă prin apariţia acceselor
b) Nu cedează la nitroglicerină
c) Este similară în timpul acceselor
d) Diferă de la un acces la altul
44
e) Durează mai mult de 10-15 minute
---------------------------------------------------------------------
253) CM. Numiţi elementele caracteristice pentru durerea anginoasă:
a) Localizarea
b) Iradierea
c) Durata
d) Frecvenţa acceselor
e) Neeficacitatea nitroglicerinei
---------------------------------------------------------------------
254) CM. La examinarea cordului în hipertensiunea arterială se observă:
a) Grade variate de cardiomegalie (predominant în ventricolul stâng)
b) Accentul zgomotului II pe aortă
c) Suflu sistolic la apex
d) Suflu diastolic la apex
e) Pulsaţie diastolică a ventriculului drept
---------------------------------------------------------------------
255) CM. Mecanismul renal în hipertensiunea arterială include:
a) Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
b) Reducerea excreţiei de sodiu
c) Majorarea secreţiei reninei
d) Micşorarea secreţiei prostaglandinei E2
e) Eliminarea intensă sodică şi hidrică
---------------------------------------------------------------------
256) CM. Criteriile hipertensiunii arteriale maligne sunt:
a) Tensiunea arterială diastolică mai mult de 130 mm Hg
b) Hemoragii şi/sau limforagii retiniene, edem papilar
c) Insuficienţă renală progresivă
d) Răspuns bun la tratament
e) Lipsa insuficienţei cardiace
---------------------------------------------------------------------
257) CM. Examenul obiectiv al cordului în cordul pulmonar cronic relevă:
a) Pulsaţia sistolică a ventriculului drept în regiunea epigastrică
b) Zgomotul II înalt şi dedublarea lui în "punctul" arterei pulmonare
c) Suflu diastolic Graham-Still în "punctul" arterei pulmonare
d) Suflu sistolic la apex
e) Accentuarea zgomotului I la apex
---------------------------------------------------------------------
258) CM. Care sunt efectele Aminofilinei, folosite în tratamentul cordului pulmonar cronic:
a) Bronhodilatare
b) Vasodilataţie pulmonară
c) Stimularea centrului respirator
d) Reducerea tahicardiei
e) Vasoconstricţie sistemică
---------------------------------------------------------------------
259) CM. În infarctul miocardic acut Lidocaina este indicată:
a) Prezenţa eхrasistolelor ventriculare frecvente
b) Prezenţa extrasistolelor ventriculare de clasă Lown 3-5
c) Prezenţa unui epizod de tahicardie ventriculară în anamntză
d) La bradicardie pronunţată
e) Se administrează profilactic la toţi bolnavii cu IMA
45
---------------------------------------------------------------------
260) CM. Factorii de risc a hipertensiunii arteriale sunt:
a) Antecedente familiare
b) Aportul alimentar de sare majorat
c) Obezitatea
d) Consumul de cafea, tabagismul
e) Eforturile fizice excepţionale
---------------------------------------------------------------------
261) CM. Marcaţi elementele clinice de hipertensiune arterială (HTA) renovasculară:
a) Debutul unei HTA severe la tineri sau după 50 ani
b) Deteriorarea rapidă a funcţiei renale la un hipertensiv
c) Durerea şi suflurile lombare apărute în contextul unei HTA
d) HTA refractara la tripla asociere medicamentoasă
e) Sporirea predominantă a valorilor tensionale sistolice
---------------------------------------------------------------------
262) CM. Simptoame şi semne clinice de feocromocitom:
a) Hipertensiune paroxistică
b) Hipertensiune persistentă
c) Hipotensiune ortostatică
d) Polidipsie, poliurie
e) Convulsii
---------------------------------------------------------------------
263) CM. Preparate medicamentoase antihipertensive eficiente în feohromocitom sunt:
a) A.Alfa blocantele neselective
b) Alfa blocantele selective
c) Labetalolul
d) Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei
e) Antagoniştii de calciu
---------------------------------------------------------------------
264) CM. Indicaţi preparatele medicamentoase ce pot provoca hipertensiunea arterială:
a) Contraceptivele orale
b) Glucocorticoizi
c) Antidepresive
d) Preparate de brom
e) Preparate de potasiu
---------------------------------------------------------------------
265) CM. La bolnavii compensaţi cu stenoză mitrală şi fibrilaţie atrială pot fi utile:
a) Glicozidele cardiace
b) Betablocanţii
c) Anticoagulantele
d) Valvuloplastia cu balon
e) Comisurotomia pe cord deschis
---------------------------------------------------------------------
266) CM. Criteriile majore, caracteristice prolapsului valvulei mitrale sunt:
a) Suflu telesistolic la apex
b) Insuficienţă mitrală la Doppler-ecocardiografie
c) Unde T negative în derivaţiile III, AVF sau V5,V6 la elecrtocardiogramă
d) Anomalii ale cutei toracice, hipomastie
e) Dispnee, vertij, sincope
---------------------------------------------------------------------
46
267) CM. Tratamentul miocarditelor include administrarea:
a) Antiinflamatoarelor nesteroidiene
b) Terapia antibacteriană a agentului infecţios
c) Medicaţia imunosupresivă
d) Medicaţia insuficienţei renale
e) Medicaţia insuficienţei hepatice
---------------------------------------------------------------------
268) CM. Complicaţiile miocarditelor sunt urmatoarele:
a) Decesul
b) Insuficienţa cardiacă
c) Apariţia aritmiilor
d) Insuficienţa renală
e) Insuficienţa respiratorie
---------------------------------------------------------------------
269) CM. Opţiunile terapeutice pentru tratamentul cardiomiopatiei dilatative idiopatice sunt
următoarele:
a) Transplant de cord
b) Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie angiotenzinei
c) Administrarea nitraţilor
d) Administrarea diureticelor
e) Administrarea clonidinei
---------------------------------------------------------------------
270) CM. În patogenia aterosclerozei o importanţă majoră au:
a) Nivelul colesterolului
b) Nivelul trigliceridelor
c) Nivelul Llpoproteidelor
d) Nivelul protrombinei
e) Nivelul ureei
---------------------------------------------------------------------
271) CM. Clasificarea cardiopatiei ischemice include:
a) Moarte subită
b) Angina pectorală
c) Infarctul miocardic acut
d) Aritmiile cardiace
e) Ictusul cerebral ischemic
---------------------------------------------------------------------
272) CM. Semnele electrocardiografice, caracteristice cordului pulmonar cronic sunt:
a) Unda P înalta şi ascuţită în derivaţiile II, III, aVF
b) Axa electrică verticală şi devierea spre dreaptă
1
c) Complexul QRS dilatat de tip RSR оnV1,V2
d) Unda S adâncă în V1,V2,V3
e) Subdenivelarea segmentului S-T şi unda T inversată în derivaţiile II, III, aVF, V1-V2
---------------------------------------------------------------------
273) CM. Selectaţi factorii etiologicici esenţiali ai aritmiilor cardiace:
a) Procese inflamatorii ale miocardului
b) Dereglări ale circulaţiei coronariene
c) Miocardioscleroza
d) Tireotoxicoza
e) Cerebrastenia posttraumatica
---------------------------------------------------------------------
47
274) CM. Selectaţi aritmiile pentru care este caracteristică accelerarea de ritm cardiac:
a) Tahicardia sinusală
b) Tahicardia supraventriculară paroxistică
c) Tahicardia ventriculară paroxistică
d) Fibrilaţia atrială
e) Sindromul Frederik
---------------------------------------------------------------------
275) CM. Selectaţi acuzele bolnavilor cu dereglări de ritm cardiac:
a) Palpitaţii
b) Iregularitatea ritmului cardiac
c) Slăbiciune generală
d) Vomă
e) Pirosis
---------------------------------------------------------------------
276) CM. Zgomotele cardiace оn prezenta aritmiilor pot fi:
a) De sonoritate crescută
b) De sonoritate variabilă
c) Zgomotul I la apex diminuat
d) Accentuarea zgomotului II la aortă
e) Accentuarea zgomotului II la artera pulmonară
---------------------------------------------------------------------
277) CM. Determinaţi semnele clinice şi electrocardiografice, caracteristice pentru tahicardie
ventriculară paroxistică:
a) Ritm cardiac regulat, 250 bătăi/min
b) Ritm cardiac regulat, 170 bătăi/min
c) Deficit de puls
d) Complexul QRS dilatat
e) Complexul QRS normal
---------------------------------------------------------------------
278) CM. Determinaţi semnele clinice şi electrocardiografice (ECG), posibile în fibrilaţia atrială:
a) Ritm cardiac accelerat
b) Distanţa R-R pe ECG variabilă
c) Undele P lipsesc
d) Undele P se înregistrează
e) Se determină undele F
---------------------------------------------------------------------
279) CM. Determinaţi semnele clinice şi electrocardiografice, caracteristice pentru fluterul atrial:
a) Ritm cardiac neregulat
b) Ritm cardiac regulat
c) Undele atriale au forma de dinţi de ferestrău în unele deviaţii
d) Tratamentul medicamentos este mai efectiv, decât în fibrilaţie atrială
e) Undele P se înregistrează
---------------------------------------------------------------------
280) CM. Indicaţi semnele clinice şi electrocardiografice posibile în fibrilaţia atrială pe fond de
stenoză mitrală:
a) Unda P înaltă şi ascuţită în deviaţiile I, II, AVF
b) Devierea axei electrice spre dreapta
c) Devierea axei electrice spre stânga
d) Suflul presistolic se păstrează
e) Suflul presistolic dispare
48
---------------------------------------------------------------------
281) CM. Indicaţi semnele clinice şi electrocardiografice posibile în fibrilaţia atrială de etiologie
aterosclerotică:
a) Suflu sistolic la aortă
b) Accentuarea zgomotului II la artera pulmonară
c) Rv6>Rv4
d) Tensiunea sistolică înaltă şi cea diastolică joasa la persoane de vârstă înaintată
e) Unda S adâncă în V5, V6
---------------------------------------------------------------------
282) CM. Selectaţi cele mai optimale preparate pentru tratamentul tahicardiei sinusale de etiologie
neurogenă:
a) Sedative
b) Rezerpina
c) Propranolol
d) Digoxin
e) Aminofilina
---------------------------------------------------------------------
283) CM. Selectaţi cel mai optimal preparat pentru tratamentul tahicardiei sinusale în insuficienţa
cardiacă:
a) Aminofilina
b) Metoprololul
c) Digoxină
d) Amiodarona
e) Dopamină
---------------------------------------------------------------------
284) CM. Selectaţi preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice supraventriculare:
a) Verapamil
b) Digoxin
c) Lidocain
d) Novocainamid
e) Propranolol
---------------------------------------------------------------------
285) CM. Selectaţi preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice ventriculare:
a) Digoxin
b) Lidocain
c) Propranolol
d) Procainamid
e) Verapamil
---------------------------------------------------------------------
286) CM. Selectaţi preparatele optimale pentru jugularea paroxismului de fibrilaţie atriala:
a) Isosorbiddinitrat
b) Verapamil
c) Digoxin
d) Procainamid
e) Propranolol
---------------------------------------------------------------------
287) CM. Selectaţi preparatele pentru tratamentul formei rezistente de fibrilaţie atrială:
a) Digoxin
b) Propranolol
c) Amiodaron
49
d) Chinidin
e) Aminofilina
---------------------------------------------------------------------
288) CM. Selectaţi datele auscultative caracteristice pentru blocul atrioventricular complet:
a) Zgomotul I la apex diminuat
b) Zgomotul I la apex accentuat
c) Suflu sistolic la apex
d) Sonoritate variabilă a zgomotului I la contracţile ritmice ale ventriculelor
e) Zgomotul clacant Strajesko
---------------------------------------------------------------------
289) CM. Selectaţi preparatele optimale pentru ajutorul de urgenţă în bloc atrioventricular de tip
proximal, ce complică evoluţia infarctului miocardic acut:
a) Dobutamin
b) Atropin
c) Isoprenalina
d) Hidrocortison
e) Prednisolon
---------------------------------------------------------------------
290) CM. Selectaţi metodele de tratament ale blocului atrioventricular complet cronic de tip
proximal:
a) Isoprenalina
b) Hidrocortison
c) Electrostimularea permanentă a cordului
d) Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficienţei cardiace
e) Lidocain
---------------------------------------------------------------------
291) CM. Selectaţi metodele optimale pentru ajutorul de urgenţă în blocul atrioventricular acut
complet de tip distal:
a) Propranolol
b) Verapamil
c) Dobutamina
d) Hidrocortison
e) Electrostimularea temporară a cordului
---------------------------------------------------------------------
292) CM. Numiţi semnele clinice şi electrocardiografice (ECG), caracteristice pentru blocade
intraventriculare:
a) Zgomotul I la apex accentuat
b) Zgomotul I la apex dedublat
c) Complexul ventricular pe ECG neschimbat
d) Complexul ventricular deformat, dilatat
e) Intervalul P-Q majorat
---------------------------------------------------------------------
293) CM. Tactica posibilă şi remediile tratamentului blocadelor picioruşelor fasciculului His:
a) Tratamentul maladiei de bază
b) Electrostimulare a cordului
c) Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficienţei cardiace
d) Verapamil
e) Propranolol
---------------------------------------------------------------------
50
294) CM. Care sunt semnele comune pentru tahicardiile paroxismale supraventriculare şi
ventriculare:
a) Debut acut
b) Debut insidiostreptat
c) Puls ritmic cu frecvenţa mai mică de 140 bătăi/min
d) Puls ritmic, cu frecvenţa mai mare de 140 bătăi/min
e) Puls aritmic frecvent
---------------------------------------------------------------------
295) CM. Cum se deosebeşte blocul atrioventricular complet distal (jos) de cel proximal. Prezentaţi
semnele caracteristice pentru blocul distal:
a) Simptomatica sindromului Morgagni-Adams-Stokes este menţionată mai frecvent
b) Hemodinamica progresiv se înrăutaţeşte
c) Tratamentul medicamentos efectiv
d) Tratamentul medicamentos este neefectiv
e) Tratamentul cu atropină efectiv
---------------------------------------------------------------------
296) CM. Ce semne ne vorbesc în favoarea hipertensiunii arteriale?
a) Diminuarea zgomotului I la apex
b) Tip hipertensiv al reacţiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat
c) Tip distonic al reacţiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat
d) Tip astenic al reacţiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat
e) Istoric familial agravat
---------------------------------------------------------------------
297) CM. Ce unităţi nozologice enumerate aparţin cardiomiopatiilor:
a) Cardiomiopatia dilatativă
b) Stenoza subaortală idiopatică
c) Cardiomiopatia hipertrofică
d) Cardiopatia ischemică
e) Cardiomiopatia restrictiva
---------------------------------------------------------------------
298) CM. Ce factori etiologici sunt caracteristici cardiomiopatiilor secundare:
a) Proces inflamator
b) Maladii endocrine
c) Intoxicaţii
d) Hipovitaminoze
e) Sedentarismul
---------------------------------------------------------------------
299) CM. Numiţi factorii, care pot conduce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative:
a) Infecţie virală
b) Alcool
c) Supraefort fizic
d) Emoţii negative
e) Dilatare varicoasă a venelor membrelor inferioare
---------------------------------------------------------------------
300) CM. Cele mai frecvent întâlnite tulburări de ritm şi conducere în cardiomiopatia dilatativă
sunt:
a) Fibrilaţia atrială
b) Extrasistolia ventriculară frecventă
c) Tahicardia ventriculară paroxistică
d) Blocurile ventriculare
51
e) D. Ritmul şi conductibilitatea cordului nu sunt alterate
---------------------------------------------------------------------
301) CM. Enumeraţi semnele auscultative în cardiomiopatia dilatativă:
a) Suflu sistolic la apex
b) Suflu sistolic pe aorta
c) Suflu sistolic la artera pulmonară
d) Ritm protodiastolic de galop
e) Accentuarea zgomotului II pe aortă
---------------------------------------------------------------------
302) CM. Enumeraţi semnele auscultative în cardiomiopatia hipertrofică obstructivă:
a) Suflu sistolic la apex
b) Suflu sistolic la marginea stânga a sternului
c) Suflurile lipsesc
d) Suflu sistolic pe aortă
e) Suflu sistolic la artera pulmonară
---------------------------------------------------------------------
303) CM. Menţionaţi semnele electrocardiografice, caracteristice pentru cardiomiopatii:
a) Tahiaritmii
b) Electrocardiograma nemodificată
c) Deformarea complexului QRS
d) Undele Q sau QS patologice (pseudoinfarct)
e) Semne de hipertrofie a diferitor regiuni ale cordului
---------------------------------------------------------------------
304) CM. Menţionaţi semnele ecocardiografici caracteristice unei cardiomiopatii dilatative:
a) Dilatarea tuturor cavităţilor cardiace
b) Dilatarea ventriculului stâng
c) Deformarea valvulei mitrale de tipul "gura peştelui"
d) Stenoza valvulei aortale
e) Insuficienţa mitrală
---------------------------------------------------------------------
305) CM. Numiţi cauzele principale ale decesului în cardiomiopatii:
a) Fiblilaţia ventriculară
b) Insuficienţă cardiacă progresivă
c) Tromboembolia
d) Hemoragiile pulmonare
e) Hemoragiile gastrointestinale
---------------------------------------------------------------------
306) CM. Ce afecţiuni ale miocardului pot fi tratate efectiv si au prognostic favorabil:
a) Cardiomiopatia alcoolică
b) Cardiomiopatia dishormonală
c) Cardiomiopatia dilatativă
d) Cardiomiopatia hipertrofică
e) Cardiomiopatia restrictivă
---------------------------------------------------------------------
307) CM. Ce preparate de elecţie se indică în tratamentul insuficienţei cardiace provenită din
cardiomiopatie dilatativă:
a) Glicozide cardiace
b) Diuretice
c) Nitraţi
d) Metilxantine
52
e) Inhibitori ai enzimei de conversie
---------------------------------------------------------------------
308) CM. Selectaţi acţiunile glicozizilor cardiaci asupra funcţiei cordului:
a) Măresc contractilitatea
b) Micşoreaza contractilitatea
c) Măresc excitabilitatea
d) Micşorează excitabilitatea
e) Micşorează conductibilitatea
---------------------------------------------------------------------
309) CM. Acţiunea glicozizilor cardiaci asupra funcţiei cordului, în caz de supradozare, este
urmatoarea:
a) Măresc contractilitatea
b) Micşorează contractilitatea
c) Brusc măresc excitabilitatea
d) Brusc micşorează excitabilitatea
e) Brusc micşorează conductibilitatea
---------------------------------------------------------------------
310) CM. Care este acţiunea beta-blocantelor asupra cordului:
a) Micşorează automatismul
b) Măresc automatismul
c) Micşorează conductibilitatea
d) Măresc conductibilitatea
e) Micşorează excitabilitatea
---------------------------------------------------------------------
311) CM. Cum acţionează nitraţii asupra hemodinamicii:
a) Micşorează tonusul venelor
b) Măresc tonusul venelor
c) Micşorează tonusul arterelor
d) Măresc tonusul arterelor
e) Măresc tonusul arteriolelor
---------------------------------------------------------------------
312) CM. Numiţi afecţiunile în care există afinitate mărită faţă de glicozizii cardiaci şi este posibilă
intoxicaţia la folosirea dozelor terapeutice ale acestor preparate:
a) Cord pulmonar cronic
b) Cardiopatie ischemică
c) Cardiopatie inflamatorie
d) Miocardită acută
e) Cardiomiopatii restrictive
---------------------------------------------------------------------
313) CM. Care sunt măsurile de profilaxie ale cardiomiopatiilor:
a) Excluderea alcoolului
b) Excluderea tabagismului
c) Respectarea regimului strict la pat
d) Practicarea sportului
e) Depistarea precoce a dereglărilor de ritm cardiac "fară cauză"
---------------------------------------------------------------------
314) CM. Masurile de urgenţă în intoxicaţii cu glicozide cardiace constau în urmatoarele:
a) Anularea glicozidelor cardiace
b) Micşorarea dozelor glicozidelor cardiace
c) Administrarea preparatelor de potasiu
53
d) Administrarea preparatelor de calciu
e) Administrarea unitiolului
---------------------------------------------------------------------
315) CM. Ce simptoame vorbesc in favoarea cardiomiopatiei dilatative:
a) Cardiomegalia în lipsa simptoamelor viciului cardiac, hipertensiunii arteriale şi cardiopatiei
ischemice
b) Creşterea presiunii telediastolice în ventriculul stâng
c) Scăderea presiunii telediastolice în ventriculul stâng
d) Micşorarea vădită a fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng
e) Majorarea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng
---------------------------------------------------------------------
316) CM. Ce simptoame vorbesc in favoarea cardiomiopatiei hipertrofice obstructive:
a) Lipotimii periodice la persoanele tinere fizic dezvoltate bine, deseori la sportivi
b) Suflu sistolic la apex şi marjinea stângâ a sternului
c) Hipertrofia septului intraventricular depistat ecocardiografic
d) Suflu sistolic pe artera pulmonară
e) Hipertrofia venriculului drept depistat ecocardigrafic
---------------------------------------------------------------------
317) CM. Criteriile de diagnostic ale hipertensiunii arteriale maligne sau cu evoluţie accelerata sunt
urmatoarele:
a) Insuficienta cardiaca
b) Insuficienta renala
c) Tensiune arterială diastolica mai înaltă de 130 mmHg
d) Retinopatie hipertensivă de gradul III sau IV
e) Retinopatie hipertensivă de gradul I sau II
---------------------------------------------------------------------
318) CM. In patogenia hipertensiunii arteriale în pielonefrita cronică se implică urmatoarele verigi
patogenice:
a) Schimbări organice ale arterelor renale
b) Edem inflamatoriu al interstiţiului renal
c) Infiltraţia interstiţiului renal
d) Dilatarea bazinetelor şi calicelor renale
e) Procesele inflamatorii în căile urinare
---------------------------------------------------------------------
319) CM. Hipertensiunea arterială în pielonefrita cronică este:
a) Asociată cu edeme
b) Asociată cu leucociturie
c) Creşte în timpul acutizării pielonefritei
d) În timpul acutizării pielonefritei se micşorează
e) Poate să devină malignă
---------------------------------------------------------------------
320) CM. Sindromul urinar precedă hipertensiunea arterială în următoarele maladii:
a) Hipertensiune renovasculară
b) Nefropatia gravidelor
c) Hipertensiunea arterială esenţială (primară)
d) Pielonefrita cronică
e) Glomerulonefrita cronică
---------------------------------------------------------------------
321) CM. Proteinurie înaltă poate fi în următoarele patologii:
a) Coarctaţia de aortă
54
b) Glomerulonefrita cronică
c) Nefroscleroza diabetică
d) Nefropatia gravidelor
e) Hipertensiunea arterială esenţială (primară)
---------------------------------------------------------------------
322) CM. Evoluţia hipertensiunii renovasculare se caracterizează prin:
a) Labilitate
b) Stabilitate
c) Rezistentă la terapia medicamentoasă
d) Pusee hipertensive frecvente
e) Pusee hipertensive rare
---------------------------------------------------------------------
323) CM. Selectati afirmatiile, caracteristice pentru hipertensiunea renovasculară:
a) Suflu sistolic asupra arterelor renale
b) Suflu sistolo-diastolic asupra arterelor renale
c) Lipsa unor simptoame fizicale
d) Hipertensiune arterială refracteră la tripla asociere medicamentoasă
e) Suflu sistolic la apex
---------------------------------------------------------------------
324) CM. Suflu epigastric în hipertensiunea renovasculară poate să nu fie auzit în urmatoarele
cazuri:
a) În obezitate
b) A. Muşchii abdominali dezvoltaţi excesiv
c) Meteorism
d) În grade mici de stenoză
e) În grad moderat de stenoză
---------------------------------------------------------------------
325) CM. Factori de bază ce conduc la majorarea tensiunii arteriale la vârstnici sunt următorii:
a) Scăderea relativă a frecvenţei contracţiilor cardiace
b) Schimbări în sistemul capilar
c) Creşterea rezistenţei aortei sclerozate
d) Creşterea rezistenţei vaselor mari sclerozate
e) Schimbări în sistemele umorale presoare şi depresoare
---------------------------------------------------------------------
326) CM. Tensiunea diastolică în hipertensiunea arterială la vârstnici poate fi:
a) Normală
b) Scăzută
c) Majorată pentru scurt timp
d) Permanent majorată
e) Scăzută pentru scurt timp
---------------------------------------------------------------------
327) CM. Particularităţile pulsului şi tensiunii arteriale în hipertensiunea arterială la vârstnici sunt
urmatoarele:
a) Puls înalt
b) Puls frecvent
c) Puls încetinit
d) Tensiune de puls înalăa
e) Tensiune de puls joasă
---------------------------------------------------------------------
328) CM. Menţionaţi factorii etiologici, ce duc la dezvoltarea insuficienţei valvulei aortale:
55
a) Endocardita reumatică
b) Sifilisul
c) Ateroscleroza
d) Anevrism disecant de aortă
e) Miocarditele
---------------------------------------------------------------------
329) CM. Volumul fluxului retrograd în insuficienţa valvulei aortale depinde de:
a) Suprafaţa orificiului
b) Durata sistolei
c) Durata diastolei
d) Gradientul tensiunii în aortă şi ventriculul stâng în timpul diastolei
e) Gradientul tensiunii în aortă şi ventriculul stâng în timpul sistolei
---------------------------------------------------------------------
330) CM. Pentru sindromul algic în insuficienţa aortală sunt caracteristice urmatoarele:
a) Durează scurt timp
b) Poate dura ore
c) Durerea este strict localizată
d) Nitroglicerina are acţiune analgetică slabă
e) Narcoticele jugulează bine durerea
---------------------------------------------------------------------
331) CM. Numiţi simptomatica auscultativă posibilă în insuficienţa valvulei aortale:
a) Zgomotul I la apex accentuat
b) Zgomotul I la apex diminuat
c) Zgomotul II pe aortă accentuat in etiologie reumatismală
d) Zgomotul II pe aortă diminuat în etiologie reumatismală
e) Zgomotul II pe aorta diminuat оn etiologie sifilitică
---------------------------------------------------------------------
332) CM. Menţionaţi caracteristicile auscultative ale suflului pe aortă în insuficienţa valvulei
aortale:
a) Se auscultă suflu diastolic
b) Se auscultă suflu sistolic şi diastolic
c) Suflu diastolic urmează după zgomotul II
d) Suflu diastolic urmează după un interval anumit după zgomotul II
e) Suflu diastolic se accentuează la sfârşitul diastolei
---------------------------------------------------------------------
333) CM. Determinaţi zonele auscultative în care se propagă suflul pe aortă în insuficienţa valvulei
aortale:
a) Pe vasele gâtului
b) În spaţiul interscapular
c) În punctul Botkin-Erb
d) La baza procesului xifoid
e) În regiunea apexului cardiac
---------------------------------------------------------------------
334) CM. Suflul determinat pe aortă în insuficienţa valvulei aortale se auscultă mai bine:
a) În poziţie orizontală
b) În poziţie verticală
c) În poziţie verticală cu mâinile ridicate
d) La inspiraţie
e) La expiraţie
---------------------------------------------------------------------
56
335) CM. Prezentaţi caracteristica tremorului sistolic, ce se determină la bolnavii cu stenoza
istmului aortal:
a) Se determină în regiunea apexului cardiac
b) Se determină în spaţiul intercostal II pe dreapta
c) Se determină în spaţiul intercostal II pe stânga
d) Se determină pe mijlocul sternului la nivelul spaţiului intercostal II
e) Se determină pe vasele gâtului
---------------------------------------------------------------------
336) CM. Prezentaţi caracteristica suflului sistolic în stenoza aortală:
a) Liniştit nu durează mult, nu e brutal
b) Tare, îndelungat, de tembru brutal
c) Se intensifică la reţinerea respiraţiei la expir
d) Se intensifică în tahiaritmii
e) Se intensifică în emfizem pulmonar
---------------------------------------------------------------------
337) CM. Menţionaţi caracteristicile pulsului şi tensiunii arteriale în stenoza aortală:
a) Pulsul înalt
b) Puls de amplitudine mică
c) Puls frecvent
d) Pulsul încet
e) Pulsul rapid
---------------------------------------------------------------------
338) CM. Menţionaţi datele electrocardiografice caracteristice pentru stenoza istmului aortal:
a) Ritm sinusal
b) Fibrilaţia atrială se întâlneşte rar
c) Ritm nesinusal
d) Hipertrofia ventriculului stâng
e) Hipertrofia atriului stâng
---------------------------------------------------------------------
339) CM. Menţionaţi factorii etiologici, ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei aortale combinate
(insuficienţa aortală şi stenoza istmului aortal):
a) Endocardita septică
b) Ateroscleroza
c) Reumatismul
d) Sifilisul
e) Anevrismul disecant de aortă
---------------------------------------------------------------------
340) CM. Semnele, ce caracterizează miocardita Abramov-Fidler sunt urmatoarele:
a) Insuficienţa cardiacă progresivă gravă rezistentă la tratament
b) Insuficienţa cardiacă gravă, însă bine curabilă
c) Lipsa cardiomegaliei
d) Cardiomegalie pronunţată
e) Lipsa dereglărilor serioase de ritm şi conductibilitate
---------------------------------------------------------------------
341) CM. Simptoamele şi criteriile Asociaţiei Cardiologilor din New York de diagnostic ale
miocarditelor sunt urmatoarele:
a) Acuze la cardialgii şi palpitaţii
b) Fatigabilitate
c) Subfebrilitate
d) Tahicardie sinusală
57
e) Diminuarea zgomotului I
---------------------------------------------------------------------
342) CM. Schimbările electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt urmatoarele:
a) Dinamica pozitivă pe parcursul zilelor
b) Dinamica pozitivă pe parcursul săptămânilor
c) Dinamica lipseşte
d) Lipsa dereglărilor repolarizării în efectuarea testelor cu B-blocante şi clorura de potasiu
e) Lipsa reacţiei pe electrocardiogramă în efectuarea testelor farmacologice
---------------------------------------------------------------------
343) CM. În ce constau dereglările de repolarizare pe electrocartdiogramă în miocardite:
a) Scăderea amplitudei undei T
b) Undele T bifazice
c) Unda T negativa
d) Unda T nu este supusă schimbărilor
e) Subdenivelarea segmentului ST
---------------------------------------------------------------------
344) CM. Care sunt schimbările electrocardiografice (ECG) caracteristice pentru miocardite:
a) Dereglarea repolarizării ventriculare
b) Aritmii şi blocade
c) Modificarea complexului QRS, deformarea lui
d) Scăderea voltajului ECG
e) ECG fără modificări patologice
---------------------------------------------------------------------
345) CM. Simptomatica auscultativă a miocarditelor este următoarea:
a) Ritm de galop
b) Sufluri sistolice în toate punctele auscultative
c) Suflu sistolic pe aortă
d) Tonul deschiderii valvulei mitrale
e) Suflu sistolic la apex
---------------------------------------------------------------------
346) CM. Schimbările pulsului în miocardite pot fi următoarele:
a) Puls alternant
b) Puls mic
c) Puls accelerat
d) Puls aritmic, conform tipului extrasistolelor
e) Puls neschimbat
---------------------------------------------------------------------
347) CM. În tratamentul pacienţilor cu hipertensiune arterială malignă la care se suspectează
feocromocitom, vor fi evitate următoarele medicamente:
a) Fentolamina
b) Metildopa
c) Rezerpina
d) Guanetidina
e) Furosemidul
---------------------------------------------------------------------
348) CM. Selectaţi betoadrenoblocantele selective:
a) Timolol
b) Atenolol
c) Metoprolol
d) Labetolol
58
e) Acebutolol
---------------------------------------------------------------------
349) CM. Selectaţi preparatele antihipertenzive cu acţiune centrală:
a) Clonidina
b) Guanitidina
c) Guanfacina
d) Doxazosina
e) Metildopa
---------------------------------------------------------------------
350) CM. Care din următoarele afecţiuni pot determina hipertensiunea arterială secundară:
a) Porfiria intermitentă acută
b) Periarterita nodoasă
c) Hipocalciemia
d) Acromegalia
e) Boala renală polichistică
---------------------------------------------------------------------
351) CM. Care din următoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare în
sindromul Cushing:
a) Determinarea metanefrinelor urinare/24h
b) Determinarea catecolaminelor urinare/24h
c) Testul de supresie nocturnă cu dexametazona (determinarea matinală a cortizolului plasmatic
după administrarea a 1 mg dexametazonă seara precedentă)
d) Determinarea catecolaminelor plasmatice
e) Determinarea cortizolului în urină/24h
---------------------------------------------------------------------
352) CM. Gradul III în clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer) se caracterizează
prin:
a) Raportul diametrului arteriolar - venos 1:2
b) Prezenţa de exudate
c) Prezenţa de hemoragii
d) Prezenţa de edem papilar
e) Depresiuni sau proemineţe ale venei
---------------------------------------------------------------------
353) CM. Selectaţi preparatele - blocante ale canalelor de calciu, subgrupul dihidropiridine:
a) Amlodipina
b) Diltiazemul
c) Verapamilul
d) Nifedipina
e) Felodipina
---------------------------------------------------------------------
354) CM. Numiţi preparatele medicamentoase de prima linie în tratamentul hipertensiunii arteriale:
a) Enalaprilul
b) Atenololul
c) Diltiazemul
d) Pentamina
e) Hidralazina
---------------------------------------------------------------------
355) CM. Care din următorii factori de risc indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii
arteriale?
a) Fumatul
59
b) Consumul de cafea
c) Consumul exagerat de alcool
d) Obezitatea abdominala
e) Hiperglicemia
---------------------------------------------------------------------
356) CM. Care din următorii factori de risc indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii
arteriale?
a) Presiunea diastolică persistentă >115mmHg
b) Fumatul
c) Sexul masculin
d) Dislipidemia
e) Vîrsta înaintată
---------------------------------------------------------------------
357) CM. Diureticele tiazidice sunt contraindicate sau există precauţii în administrarea lor în
următoarele afecţiuni:
a) Diabet zaharat
b) Hiperuricemie
c) Sindrom metabolic
d) Feocromocitom
e) Ulcer peptic
---------------------------------------------------------------------
358) CM. Care din următorii antagonişti ai canalelor de calciu pot încetini conducerea
atrioventriculară ?
a) Nifedipina
b) Felodipina
c) Amlodipina
d) Diltiazemul
e) Verapamilul
---------------------------------------------------------------------
359) CM. Care din următoarele medicamente au o acţiune imediată în tratamentul hipertensiunii
arteriale?
a) Enalapril
b) Nitroprusiat de sodiu
c) Diazoxid
d) Trimetafan
e) Rezerpina
---------------------------------------------------------------------
360) CM. Care din următoarele medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale au o
acţiune mai latentă:
a) Enalapril
b) Amlodipina
c) Nifedipina
d) Nifedipina-retardată
e) Captopril
---------------------------------------------------------------------
361) CM. Care din următoarele medicamente utilizate în tratamentul hipertensiunii arteriale sunt
forme medicamentoase pentru administrare orală:
a) Nitroprusiatul de sodiu
b) Diazoxidul
c) Trimetafanul
60
d) Hidralazina
e) Labetalol
---------------------------------------------------------------------
362) CM. Care din următoarele medicamente pot fi administrate în hipertensiunea arterială la
gravide?
a) Metildopa
b) Hidralazina
c) Losartan
d) Nitroprusiatul de sodiu
e) Captopril
---------------------------------------------------------------------
363) CM. Selectaţi preparatele medicamentoase, inhibitorii ai enzimei de conversie angiotensinei:
a) Fosinopril
b) Lisinopril
c) Quinapril
d) Isradipina
e) Losartan
---------------------------------------------------------------------
364) CM. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de urmatoarele patologii:
a) Tumoare unilaterală de suprarenală
b) Hiperplazie a suprarenalelor bilaterală
c) Tumoare a aparatului juxtaglomerular
d) Tumoare de ganglioni simpatici
e) Tumoare de hipofiză
---------------------------------------------------------------------
365) CM. Encefalopatia hipertensivă se manifestă prin următoarele:
a) Hipertensiune arterială severă
b) Tulburări ale conştiinţei
c) Retinopatie cu edem papilar
d) Edem pulmonar acut
e) Afectarea funcţiei renale
GASTROENTEROLOGIE
366) C.S. Disfagia apărută iniţial la lichide (sau este mai pronunţată la lichide decât la alimentele
solide) este caracteristică pentru:
a) Esofagul Barrett
b) Acalazia cardiei
c) Diverticuli esofagieni
d) Boala de reflux gastroesofagian
e) Tumori ale esofagului
---------------------------------------------------------------------
367) C.S. În acalazia cardiei se pot întâlni următoarele semne:
a) Regurgitare
b) Tuse iritativă
c) Scădere ponderală
d) Durere retrosternală
e) Toate semnele enumerate în funcţie de forma şi stadiul clinic de evoluţie
---------------------------------------------------------------------
368) C.S. Pirozisul este semnul patognomic pentru:
a) Cancerul gastric
61
b) Acalazia cardiei
c) Boala de reflux gastroesofagian
d) Gastrita cronică tip A
e) Toate cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
369) C.S. Metaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoasă metaplasică gastrică sau
intestinală este prezentă în:
a) Ulcerul esofagian
b) Stenoza peptică
c) Sindromul Barrett
d) Esofagita erozivă
---------------------------------------------------------------------
370) C.S. Manevra „Turn-up" (întoarcerea endoscopului cu vârful în sus) este necesară pentru
evidenţierea:
a) Herniei gastrice paraesofagiene
b) Esofagului Barrett
c) Diverticulilor esofagieni
d) Acalaziei cardiei
e) Bolii de reflux gastroesofagian
---------------------------------------------------------------------
371) C.S. Boala de reflux gastroesofagian se caracterizează prin:
a) Prezenţa refluxului gastroesofagian
b) Prezenţa refluxului gastroesofagian patologic (> 50 epizoade / 24 ore)
c) Leziuni ale mucoasei esofagiene obligatorii
d) Metaplazia mucoasei obligatorie
e) Creşterea tonusului sfincterului esofagian inferior
---------------------------------------------------------------------
372) C.S. Măsuri generale în cadrul tratamentului bolii de reflux gastroesofagian sunt cele
enumerate, cu excepţia:
a) Regimul alimentar în prânzuri mici şi dese
b) Evitarea alimentaţiei înainte de somn
c) Evitarea alimentelor iritante (chimic, termic, mecanic)
d) Somn cu căpătâiul ridicat
e) Purtarea corsetelor
---------------------------------------------------------------------
373) C.S. Care din elementele de mai jos confirmă prezenţa cancerului esofagian ?
a) Prezenţa regurgitaţiei
b) Prezenţa disfagiei
c) Pierderea în greutate
d) Anemia
e) Nici unul din elementele enumerate
---------------------------------------------------------------------
374) C.S. Herniile transhiatale pot conduce la următoarele complicaţii, cu excepţia:
a) Esofagită peptică
b) Încarcerare supradiafragmatică a stomacului
c) Obstrucţie esofagiană prin inelul Schatzki
d) Disfagie funcţională
e) Gastrită erozivă a pungii herniare
---------------------------------------------------------------------
62
375) C.S. Semnele radiologice posibile ale acalaziei:
a) Lipsa sau reducerea camerei de aer gastrice

b) Îngustarea segmentului inferior al esofagului
c) Dilatarea corpului esofagului
d) Esofagul cu peristaltism redus sau cu absenţa undelor peristaltice propulsive
e) Toate criteriile enumerate sunt valabile
---------------------------------------------------------------------
376) C.S. Herniile diafragmale se pot solda cu următoarele complicaţii, excluzând:
a) Hemoragii gastrointestinale superioare
b) Esofagita de reflux
c) Strangularea herniei
d) Diverticuli esofagieni
e) Gastrita cronică a pungii herniane
---------------------------------------------------------------------
377) C.S. Gastrita cronică tip „B" se defineşte prin:
a) Gastrită rigidă
b) Gastrită granulomatoasă
c) Gastrită autoimună
d) Gastrită antrală indusă de Helicobacter pylori
e) Gastrită hipertrofică
---------------------------------------------------------------------
378) C.S. Boala Menetrier reprezintă:
a) Gastrita cronică hipertrofică gigantică
b) Gastrita eozinofilă
c) Gastrita cronică granulomatoasă
d) Gastrita cronică polipoasă
e) Gastrita cronică limfocitară
---------------------------------------------------------------------
379) C.S. Cel mai răspândit factor etiologic al gastritelor cronice hiperacidice este:
a) Refluxul duodeno-gastral
b) Infecţia Helicobacter pylori
c) Alcoolul
d) Acidul acetilsalicilic
e) Fumatul
---------------------------------------------------------------------
380) C.S. Cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase este utilizarea:
a) Colereticelor
b) Prochineticelor
c) Steroizilor anabolici
d) Glicozidelor
e) Antiinflamatoarelor nonsteroidiene
---------------------------------------------------------------------
381) C.S. Durata terapiei complexe de eradicare a Helicobacter pylori constituie:
a) 2-3 săptămâni
b) Mai mult de 3 săptămâni
c) 1-3 zile
d) 14 zile
e) 30 zile
---------------------------------------------------------------------
63
382) C.S. Care dintre factorii numiţi nu posedă agresivitate pentru celulele mucoasei
gastrointestinale ?
a) Bicarbonatul
b) Acizii biliari
c) Pepsina
d) Ioni de H+
e) Fosfolipaza şi proteazele secretate de Helicobacter pylori
---------------------------------------------------------------------
383) C.S. Care dintre următoarele afirmaţii nu este caracteristică pentru ulcer la senili:
a) Frecvent se complică cu hemoragii
b) Evoluţie cu simptomatică clinică ştearsă
c) Se localizează de obicei în stomac
d) Se localizează de obicei în duoden
e) Dimensiuni mari, dar nu este adînc
---------------------------------------------------------------------
384) C.S. Tumorile asociate sindromului Zollinger - Ellison mai frecvent sunt localizate în:
a) Stomac
b) Esofag
c) Ganglionii limfatici
d) Splină
e) Pancreas sau duoden
---------------------------------------------------------------------
385) C.S. Care din condiţiile patologice de mai jos pot evolua cu gastropatie ?
a) Diabetul zaharat
b) Ciroza hepatică
c) Mixedemul
d) Insuficienţa cardiacă
e) Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
386) C.S. Care din simptomele de mai jos este patognomic gastritelor cronice ?
a) Dureri epigastrale
b) Inapetenţă
c) Gust neplăcut
d) Sialoree
e) Nici unul din simptomele enumerate
---------------------------------------------------------------------
387) C.S. Diagnosticul pozitiv într-o gastrită cronică se face prin:
a) Examen clinic
b) Examen radiologic
c) Examen morfologic
d) Examen biochimic
e) Toate cele enumerate în funcţie de forma clinică de gastrită
---------------------------------------------------------------------
388) C.S. La examenul obiectiv al unui pacient cu ulcer duodenal necomplicat se pot întâlni
semnele:
a) Dispariţia matităţii hepatice (la percuţie)
b) Semnul Murphy pozitiv
c) Dureri la percuţia apofizelor spinoase T10 - T12
d) Dureri la palpare în regiunea epigastrică
e) Toate semnele enumerate în funcţie de durata bolii
64
---------------------------------------------------------------------
389) C.S. Numiţi preparatele care formează o peliculă de protecţie pe baza ulcerului:
a) Gastrocepina
b) Cimetidina
c) De-nolul
d) Metronidazolul
e) Metiluracil
---------------------------------------------------------------------
390) C.S. Indicaţi dieta necesară pacientului cu Dumping - sindrom:
a) Dieta cu glucide uşor asimilate
b) Alimentaţie lichidă
c) Dietă solidă şi semisolidă bogată în proteine
d) Dieta lacto-vegetală
e) Dieta îmbogăţită cu fibre vegetale
---------------------------------------------------------------------
391) C.S. Care dintre formaţiunile enumerate au un potenţial de malignizare înalt?
a) Polipii adenomatoşi
b) Polipii hiperplazici
c) Hamartomul
d) Leiomiomul
e) Fibromul
---------------------------------------------------------------------
392) C.S. Sinonimul celiachiei este:
a) Enteropatia glutenică
b) Spru tropical
c) Enteropatia secundară
d) Boala Wippl
e) Totul este corect
---------------------------------------------------------------------
393) C.S. Excluderea glutenului din alimentaţia unui subiect cu enteropatie glutenică durează:
a) Până la ameliorarea clinică
b) Până la normalizarea funcţiei intestinului
c) Toată viaţa
d) Până la normalizarea morfologiei mucoasei intestinale
e) Până la normalizarea concentraţiei folaţilor serici
---------------------------------------------------------------------
394) C.S. Manifestările clinice ale diareei secretorie sunt:
a) Materiile fecale cu mucus şi puroi
b) Diaree cu polifecalie
c) "Diaree falsă"
d) Alternarea constipaţiilor şi diareelor
e) Rectoragii
---------------------------------------------------------------------
395) C.S. Pentru încetinirea funcţiei de propulsare a intestinului subţire în diarea cronică se indică:
a) Domperidon
b) Metoclopramid
c) Loperamid
d) Cisaprid
e) Gluconat de Ca
---------------------------------------------------------------------
65
396) C.S. Boala Crohn este o afecţiune idiopaticã definitã prin:
a) Inflamaţia difuză a colonului
b) Inflamaţia difuză a ileonului
c) Inflamaţia segmentară a oricărui segment al tractului gastrointestinal
d) Inflamaţia difuză a oricărui segment al tractului gastrointestinal
e) Inflamaţia difuză a colonului si ileonului
---------------------------------------------------------------------
397) C.S. Pentru colita ulceroasã nespecificã sunt caracteristice:
a) Fistule
b) Stenoze
c) Ulceraţii superficiale
d) Granulom sarcoid
e) Fisuri
---------------------------------------------------------------------
398) C.S. Preparatul recomandat pentru menţinerea remisiunei colitei ulceroase nespecifice este:
a) Prednisolonul
b) Azatioprina
c) Mesalazina
d) Metronidazol
e) Penicilina
---------------------------------------------------------------------
399) C.S. Medicamentul de elecţie în giardioza intestinală este:
a) Ampicilina
b) Ciproflaxacina
c) Mesalazina
d) Metronidazolul
e) Tetraciclina
---------------------------------------------------------------------
400) C.S. Cea mai frecventă patologie a intestinului gros este:
a) Diverticuloza intestinului
b) Colita pseudomembranoasă
c) Colita ulceroasă nespecifică
d) Tumori ale intestinului gros
e) Sindromul intestinului iritabil
---------------------------------------------------------------------
401) C.S. Clinic sindromul colonului iritabil se poate manifesta prin simptoame, cu excepţia:
a) Diaree
b) Dureri şi disconfort în abdomen
c) Eliminarea mucusului la defecaţie
d) Hemoragie digestivă inferioară
e) Constipaţii
---------------------------------------------------------------------
402) C.S. Complicaţiile sindromului colonului iritabil sunt:
a) Hemoragiile intestinale
b) Malignizarea procesului patologic în intestin
c) Pseudopolipi ai intestinului
d) Stricturi ale intestinului
e) Complicaţiile intestinale nu-s cunoscute
---------------------------------------------------------------------
403) C.S. Semnele endoscopice ale sindromului de colon iritabil sunt:
66
a) Pseudopolipoza
b) Mucoasa neschimbată
c) Ulceraţii unice în intestin
d) Erozii unice ale mucoasei intestinale
e) Prezenţa diverticulelor intestinale
---------------------------------------------------------------------
404) C.S. Care sunt căile de diseminare ale cancerului de colon ?
a) Invazia locală
b) Diseminarea prin implantare
c) Diseminarea hematogenă
d) Diseminarea limfatică
e) Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
405) C.S. Cum definiţi steatoreea ?
a) Prezenţa în scaun de fragmente de alimente nedegerate
b) Scaune frecvente şi abundente
c) Cantităţi mari de grăsimi eliminate prin scaun
d) Scaun acolic
e) Toate elementele enumerate în funcţie de gravitatea steatoreei
---------------------------------------------------------------------
406) C.S. Consumul crescut de fibre alimentare are rol:
a) De factor de risc pentru cancerul colorectal
b) De factor de risc pentru cancerul gastric
c) De factor protector faţă de cancerul rectocolic
d) Nu are nici un rol faţă de cancerul rectocolic
e) Nu se cunoaşte rolul lor
---------------------------------------------------------------------
407) C.S. Cancerul colorectal debutează cel mai frecvent prin:
a) Rectoragii masive
b) Rectoragii oculte
c) Ocluzie intestinală
d) Fisuri
e) Proctalgie
---------------------------------------------------------------------
408) C.S. Anatomic în ficat se evidenţiază:
a) 4 lobi şi 7 segmente
b) 3 lobi şi 6 segmente
c) 2 lobi şi 8 segmente
d) 2 lobi şi 5 segmente
e) Lipseşte deviderea în lobi şi segmente
---------------------------------------------------------------------
409) C.S. Macrofagi organospecifici ai ficatului sunt:
a) Celulele Ito
b) Celulele Kupffer
c) Celulele Pit
d) Plasmocitele
e) Macrofagii alveolari
---------------------------------------------------------------------
410) C.S. Steluţele vasculare se datorează:
a) Hipoestrogenemiei
67
b) Hipoaldosteronemiei
c) Hiperestrogenemiei
d) Hiperaldosteronemiei
e) Hiperglucagonemiei
---------------------------------------------------------------------
411) C.S. La inspecţia cavităţii bucale puteţi identifica următorul aspect tipic pentru hepatopatia
cronică:
a) Afte bucale
b) Gingivită necrozantă
c) Edeme labiale
d) Glosită atrofică
e) Nici unul din elementele enumerate
---------------------------------------------------------------------
412) C.S. Ce vă poate sugera prezenţa unei hiperecogenităţi hepatice difuze la examenul ecografic ?
a) Hemangiom hepatic
b) Steatoză hepatică
c) Metastaze hepatice
d) Cancer hepatic
e) Hematom
---------------------------------------------------------------------
413) C.S. Sindromul biologic de citoliză hepatică cuprinde:
a) Creşterea ALAT
b) Hipoalbuminemia
c) Scăderea ASAT
d) Hipergamaglobulinemia
e) Creşterea 5-nucleotidazei
---------------------------------------------------------------------
414) C.S. În ce condiţii creşte gama glutamiltranspeptidaza ?
a) Ulcer gastroduodenal
b) Pancreatită cronică
c) Colecistită cronică
d) Hepatopatie alcoolică
e) Enteropatie glutenică
---------------------------------------------------------------------
415) C.S. Care sînt semnele ce nu pot fi întâlnite într-o hepatită alcoolică acută ?
a) Scăderea IgA serice
b) Creşterea gama GT
c) Creşterea transaminazelor
d) Trombocitopenie
e) Leucocitoză
---------------------------------------------------------------------
416) C.S. Care din virusurile hepatice are acidul nucleic ADN?
a) Hepatita A
b) Hepatita B
c) Hepatita C
d) Hepatita D
e) Toate
---------------------------------------------------------------------
417) C.S. În sânge pot fi decelaţi markerii infecţiei HBV, cu excepţia:
a) HBcAg
68
b) HBsAg
c) Anti-HBc
d) HBeAg
e) Anti-HBe
---------------------------------------------------------------------
418) C.S. Infecţia HCV se priveşte ca un „mecanism declanşator" (trigger) în dezvoltarea:
a) Hepatitei autoimune
b) Colangitei sclerozante
c) Cirozei biliare primare
d) Infecţiei HDV
e) Infecţiei HBV
---------------------------------------------------------------------
419) C.S. Evoluţia cronică a hepatitei virale B este cauzată de:
a) Toleranţa imunologică
b) Răspunsul imun normal
c) Reacţia hiperergică a sistemului imun
d) Imunodeficienţe secundare sau primare
e) Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
420) C.S. Care este singurul element de certitudine ce diferenţiază hepatita cronică activă de cea
persistentă ?
a) Evoluţie peste 6 luni
b) Transaminaze crescute peste valori de 5 ori normalul
c) VSH accelerat
d) Aspectul histologic
e) Hipergamaglobulinemia importantă
---------------------------------------------------------------------
421) C.S. Care este criteriul necesar pentru diagnosticul de hepatită cronică activă ?
a) Icter
b) ALT > de 5 % faţă de norme
c) Hipoalbuminemie
d) Leziuni bioptice de tip necrotic
e) Anamnestic de hepatită virală
---------------------------------------------------------------------
422) C.S. După ce interval minim de evoluţie putem vorbi de o hepatită cronică ?
a) 3 luni
b) 5 luni
c) 6 luni
d) 9 luni
e) 12 luni
---------------------------------------------------------------------
423) C.S. Terapia antivirală în caz de infecţia HBV cronică este indicată:
a) HBsAg+
b) ADN HBV+
c) Anti HBs+
d) Anti HBe+
e) Anti HB cor sumar +
---------------------------------------------------------------------
424) C.S. Prezenţa anticorpilor antimitocondriali este caracteristică pentru:
a) Hepatita acută A
69
b) Ciroza biliară primară
c) Ciroza alcoolică
d) Boala Wilson - Conovalov
e) Hepatita acută B
---------------------------------------------------------------------
425) C.S. Simptomul precoce în ciroza biliară primară este:
a) Icterul
b) Pruritul cutanat
c) Febra
d) Dureri în hipocondrul drept
e) Ascita
---------------------------------------------------------------------
426) C.S. Tratamentul cirozei biliare primitive include următoarele, cu excepţia:
a) Imunodepresive
b) Colestiramină
c) Vitamine liposolubile (A, D, E, K)
d) Acidul ursodeoxicolic
e) Repermeabilizare prin endoproteză a căilor biliare
---------------------------------------------------------------------
427) C.S. Denumiţi sindromul pe baza căruia putem presupune evoluţia hepatitei spre ciroză
hepatică.
a) Sindromul asteno-vegetativ
b) Sindromul de citoliză
c) Sindromul imuno-inflamator
d) Sindromul de hipertensiune portală
e) Sindromul de colestază
---------------------------------------------------------------------
428) C.S. Care sunt elementele histologice ce se pot întâlni într-o ciroză activă ?
a) Prezenţa de infiltrat inflamator limfo - plasmocitar portal
b) Necroza celulară
c) Prezenţa de ţesut fibrotic difuz
d) Nodulii regenerativi
e) Toate elementele enumerate
---------------------------------------------------------------------
429) C.S. Denumiţi sindromul care caracterizează stadiul de decompensare a cirozei:
a) Sindromul de hipersplenism
b) Sindromul imuno-inflamator
c) Sindromul insuficienţei hepatice
d) Sindromul asteno-neurotic
e) Sindromul de colestază
---------------------------------------------------------------------
430) C.S. Hemoragia digestivă superioară din ciroză se produce mai frecvent prin unul din
mecanismele următoare:
a) Ruptură de varice esofagiene
b) Sindrom Mallory-Weiss
c) Ulcer gastric
d) Eroziuni esofagiene de reflux
e) Gastrită hemoragică
---------------------------------------------------------------------
431) C.S. Encefalopatia hepatică la un cirotic poate fi declanşată de următoarele cauze, cu excepţia:
70
a) Regim alimentar hiperproteinic
b) Regim alimentar hiperglucidic
c) Hipokaliemie
d) Hemoragie digestivă
e) Tratament neurosedativ
---------------------------------------------------------------------
432) C.S. Hipoalbuminemia din ciroză se explică prin:
a) Hipercatabolism
b) Insuficienţa sintezei hepatice
c) Gastroenteropatie exsudativă
d) Sindrom de malabsorbţie
e) Proteinurie
---------------------------------------------------------------------
433) C.S. Care din manifestările clinice nu sunt caracteristice pentru cancerul hepatic?
a) Ascita
b) Hepatomegalia
c) Dureri în hipocondrul drept
d) Icterul tegumentelor
e) Diarea
---------------------------------------------------------------------
434) C.S. Cea mai frecventă tumoare hepatică malignă este:
a) Hepatocarcinomul
b) Colangiocarcinomul
c) Angiosarcomul
d) Hepatoblastomul
e) Carcinosarcomul
---------------------------------------------------------------------
435) C.S. Marker caracteristic al cancerului hepatic este:
a) Eritrocitoza
b) Trombocitoza
c) α-fetoproteina
d) Hipercalciemia
e) CA -19-9
---------------------------------------------------------------------
436) C.S. Deficitul căreia dintre enzime se constituie mai rapid în pancreatita cronică?
a) Amilaza
b) Lipaza
c) Tripsina
d) Elastaza
e) Chimotripsina
---------------------------------------------------------------------
437) C.S. Care caracteristică a durerii în pancreatita cronică nu este adevărată?
a) Durerea poate fi intermitentă, pregnantă, cu durată de ore, zile şi chiar săptămâni
b) Sediul durerii este epigastric ori spre hipocondriul stâng, cu iradiere în spate sau "în centură"
c) Durerea se se poate ameliora după prânzuri
d) Durerea se ameliorează la aplecarea anterogradă a trunchiului sau în poziţie şezând
e) Durerea poate fi persistentă, profundă, sâcâitoare, perioadele dureroase fiind relativ continue
---------------------------------------------------------------------
438) C.S. Când este indicat testul la secretină pentru diagnosticul pancreatitei cronice?
a) Prezenţa calcificărilor pancreatice
71
b) Prezenţa steatoreei pancreatice
c) Prezenţa diabetului zaharat pancreatogen
d) Lipsa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi a diabetului zaharat pancreatogen
e) Prezenţa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi a diabetului zaharat pancreatogen
---------------------------------------------------------------------
439) C.S. Care dintre bolile pancreatice numite se întâlneşte mai frecvent?
a) Pancreatita cronică ereditară
b) Pancreatita cronică indurativă
c) Pancreatita cronică recidivantă
d) Chistadenocarcinomul pancreatic
e) Adenocarcinomul ductal
---------------------------------------------------------------------
440) C.S. Cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice la adult este:
a) Litiaza biliară
b) Intoxicaţia cronică alcoolică
c) Hipercalciemia
d) Obezitatea
e) Diabetul zaharat
---------------------------------------------------------------------
441) C.S. Care investigaţie este mai informativă pentru diagnosticul diferenţial între pancreatita
cronică şi neoplasmul pancreatic ?
a) Cercetarea enzimelor pancreatice serice (lipaza)
b) Testul combinat la secretină şi colecistokinină
c) Testarea curbei glicemice
d) Testarea markerilor tumorali (CA 19 - 9)
e) Biopsia pancreatică percutană sub ghidaj ecografic
---------------------------------------------------------------------
442) C.S. Dozarea preparatelor enzimatice complexe în caz de insuficienţă exocrină pancreatică se
efectuează după conţinutul de:
a) Amilază
b) Lipază
c) Tripsină
d) Elastază
e) Chimotripsină
---------------------------------------------------------------------
443) C.S. Care dintre manifestările clinice ale malabsorbţiei în pancreatita cronică se întâlneşte mai
frecvent?
a) Scaune anormale, steatoree
b) Anemia
c) Dermatita
d) Hemoragiile
e) Diareea secretorie
---------------------------------------------------------------------
444) C.S. Cum credeţi că poate fi obiectivizată stetoreea ?
a) Prin coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale
b) Prin dozarea azotului din fecale
c) Prin efectuarea unei pancreatografii
d) Prin explorări radioizotopice
e) Prin radiografie abdominală
---------------------------------------------------------------------
72
445) C.S. Ce semnificaţie are instalarea icterului pe fondul unei suferinţe pancreatice ?
a) Hemoliză sporită prin creşterea enzimelor pancreatice în ser
b) Dezvoltarea unui neoplasm de cap de pancreas
c) Insuficienţă hepato-celulară în cadrul sindromului de malabsorbţie
d) Dezvoltarea unui neoplasm de corp de pancreas
---------------------------------------------------------------------
446) C.S. Pentru aprecierea funcţiei exocrine a pancreasului se utilizează testul:
a) Toleranţa la glucoza
b) Testul secretină - pancreozimină
c) Activitatea serică a transaminazelor
d) Coeficientul amilază / creatinin
e) Fosfataza alcalină
---------------------------------------------------------------------
447) C.S. Care este clinica unei colangite sclerozante primitive ?
a) Icter
b) Prurit
c) Astenie
d) Hepatomegalie
---------------------------------------------------------------------
448) C.S. În tratamentul colicii biliare este contraindicată administrarea de:
a) Atropină
b) Algocalmin
c) Papaverină
d) Morfina
e) Nitraţi
---------------------------------------------------------------------
449) C.S. Care din afirmaţiile numite nu este caracteristică pentru tabloul clinic al litiazei biliare?
a) Dureri în hipocondrul drept
b) Iradierea durerilor în umărul şi omoplatul drept
c) Sindrom dispeptic
d) Iradierea durerilor în regiunea inghinală
e) Manevra Murphy pozitivă
---------------------------------------------------------------------
450) C.S. Metoda cea mai larg utilizată pentru identificarea litiazei biliare este:
a) Examenul radiologic panoramic al abdomenului
b) Colangiografia endoscopică retrogradă
c) Ecografia abdominală
d) Colecistografia orală
e) Tomografia computerizată
---------------------------------------------------------------------
451) C.S. Factorii etiopatogenetici ai colecistitei cronice sunt următoarii:
a) Calculi biliari
b) Infecţia
c) Suferinţe ale unor organe adiacente
d) Tulburări hormonale
---------------------------------------------------------------------
452) C.S. Sindromul postcolecistectomic include diferite afecţiuni morfofuncţionale, cu excepţia:
73
a) Calcul restant în căile biliare
b) Anastomozita
c) Colangita
d) Disfuncţia sfincterului Oddi
e) Sindromul de bont lung
---------------------------------------------------------------------
453) C.S. Care din afirmaţiile numite nu este caracteristică pentru clinica litiazei biliare?
a) Diaree
b) Dureri în hipocondrul drept
c) Constipaţii
d) Stază veziculară
e) Dispepsie
---------------------------------------------------------------------
454) C.S. Care din factorii numiţi nu are însemnătate în etiopatogenia litiazei biliare?
b) Hipodinamia
c) Obezitatea
d) Hiperlipidemia
e) Vârsta înaintată
---------------------------------------------------------------------
455) C.S. În terapia de dizolvare orală a litiazei biliare se indică:
a) Spasmolitice
b) M-holinolitice
c) Miolitice selective
d) Acidul ursodeoxicolic
e) Ulei de măsline
---------------------------------------------------------------------
456) C.S. Numiţi cel mai frecvent agent cauzal al angiocolitei:
a) Stafilococii
b) Pneumococii
c) Streptococii
d) Esherihia coli
e) Fungii
---------------------------------------------------------------------
457) C.S. Infectarea căilor biliare intra-şi extrahepatice se produce pe următoarele căi:
a) Hematogenă
b) Limfogenă
c) Ascendentă
d) Per continuitatem
---------------------------------------------------------------------
458) C.S. Tratamentul colecistitei cronice include:
a) Antibiotice
b) Coleretice
c) Spasmolitice
d) Regimul igieno-dietetic
e) Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
459) C.S. Care este cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare ?
a) Dispepsia
74
b) Febra
c) Eructaţia
d) Colica biliară
e) Steatoreea
---------------------------------------------------------------------
460) C.S. Tabloul clinic al coledocolitiazei include semne, cu excepţia:
a) Dureri biliare
b) Icter
c) Febra
d) Pirozis
e) Hepatomegalie
---------------------------------------------------------------------
461) C.M. Care din bolile de mai jos apar mai frecvent la femei ?
a) Hemocromatoza
b) Boala Wilson
c) Colelitiaza
d) Hepatita autoimună
e) Cancerul pancreatic
---------------------------------------------------------------------
462) C.M. În care din afecţiunile de mai jos se poate întâlni hematemeză ?
a) Esofagită catarală
b) Varice gastrice
c) Ulcere de stres
d) Sindromul Zollinger-Ellison
e) Boala Mallory-Weis
---------------------------------------------------------------------
463) C.M. În care din circumstanţele de mai jos credeţi că poate apare disfagie ?
a) Obezitate
b) Sclerodermie sistemică
c) Miastenia gravis
d) Acalazia cardiei
e) Cancerul esofagian
---------------------------------------------------------------------
464) C.M. Acalazia cardiei se caracterizează prin:
a) Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiţiei
b) Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
c) Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice
d) Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior
e) Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian
---------------------------------------------------------------------
465) C.M. Numiţi complicaţiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian.
a) Sindromul Barrett
b) Ulcerul esofagian
c) Stenoza pilorică
d) Hemoragia digestivă superioară
e) Cancerul esofagian
---------------------------------------------------------------------
466) C.M. Tratamentul patogenetic al bolii de reflux gastroesofagian include:
a) Tratament anti-Helicobacter pylori
b) Medicaţie antisecretorie
75
c) Antiflamatoare nonsteroidiene
d) Prokinetice
e) Beta- adreno blocante
---------------------------------------------------------------------
467) C.M. Care preparate pot agrava sau provoaca refluxul gastroesofagian ?
a) Domperedonul
b) Isosorbid dinitrat
c) Atropina
d) Metoclopramidum
e) Theophyllina
---------------------------------------------------------------------
468) C.M. Numiţi metodele de diagnostic instrumental, care sunt apte să confirme prezenţa bolii de
reflux gastroesofagian
a) Monitorizarea pH-ului esofagian
b) Endoscopia digestivă superioară
c) Manometria monitorizată a esofagului
d) Examenul ecografic
e) Analiza histologică
---------------------------------------------------------------------
469) C.M. Complicaţiile locale ale bolii de reflux gastroesofagian pot fi puse în evidenţă prin:
a) Monitorizarea pH-ului esofagian
b) Endoscopia digestivă superioară
c) Test cu D-xyloză
d) Examenul histologic al fragmentelor de mucoasă esofagiană
e) Manometria monitorizată a esofagului
---------------------------------------------------------------------
470) C.M. Pentru stabilirea diagnosticului de disfagie funcţională:
a) E suficientă prezenţa senzaţiei de dificultate la deglutiţie
b) Este necesar de exclus patologia esofagiană organică
c) Este necesar de exclus acalazia
d) Sunt necesare evaluări pentru excluderea refluxului gasroesofagian patologic
e) Nu este valabilă nici una din strategiile enumerate
---------------------------------------------------------------------
471) C.M. În producerea herniilor transhiatale intervin următorii factori:
a) Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului esofago-cardio-tuberozitar
b) Lărgirea hiatusului diafragmatic
c) Creşterea presiunii abdominale
d) Refluxul gastroesofagian
e) Dispepsia funcţională
---------------------------------------------------------------------
472) C.M. Diferenţierea durerilor toracice funcţionale de origine esofagiană de durerea în angina
pectorală se bazează pe:
a) Localizarea retrosternală a durerii
b) Reducerea durerii la ingestia de antiacide
c) Influenţa de β-blocantelor asupra intensităţii durerii
d) Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional
e) Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină
---------------------------------------------------------------------
473) C.M. Care din simptomele enumerate mai jos sunt caracteristice pentru sindromul de dispepsie
funcţională?
76
a) Senzaţie de arsură epigastrică
b) Dureri abdominale, care se amiliorează după defecaţie
c) Saţietate precoce
d) Meteorism
e) Durere epigastrică
---------------------------------------------------------------------
474) C.M. Se disting următoarele variante clinice ale dispepsiei funcţionale:
a) De tip ulceros
b) De tip dismotilitate
c) Forma nespecifică
d) Cu predominarea balonării, distensiei abdominale şi durerilor
e) Cu predominarea diareei
---------------------------------------------------------------------
475) C.M. Cine necesită o explorare paraclinică pentru diagnosticul diferenţial dintre dispepsia
funcţională şi cea organică?
a) Bolnavii cu subfebrilitate
b) Bolnavii cu simptome nocturne
c) Bolnavii peste 45 ani
d) Bolnavii sub 45 ani
e) Scăderea ponderală nemotivată
---------------------------------------------------------------------
476) C.M. Factorii etiopatogenetici şi fiziopatologici numiţi sunt comuni atît ulcerului gastric, cît şi
celui duodenal:
a) Fumatul
b) Alcoolul
c) Helicobacter pylori
d) Hipersecreţia nocturnă de HCl
e) Preparatele antiinflamatorii non-steroidiene
---------------------------------------------------------------------
477) C.M. Criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună sunt următoarele:
a) Autoanticorpii serici anti-celule parietale
b) Gastrita atrofică fundală
c) Anemia Biermer (pernicioasă)
d) Autoanticorpii anti-factor intrinsec
e) Gastrita antrală
---------------------------------------------------------------------
478) C.M. Gastrita cronică de tip „A" reprezintă:
a) Gastrita fundală
b) Gastrita de reflux biliar
c) Gastrita autoimună
d) Gastrita asociată cu Helicobacter pylori
e) Gastrita limfocitară
---------------------------------------------------------------------
479) C.M. Gastrita biliară de reflux necesită tratament cu:
a) Metoclopramid
b) Propranolol
c) Domperidon
d) Atropină
e) Prednisolon
---------------------------------------------------------------------
77
480) C.M. Tabloul clinic al sindromului Zollinger-Ellison include:
a) Diareea
b) Ulcerele refractare la tratament standart
c) Sindromul algic pronunţat, ce se supune greu tratamentului antiulceros standart
d) Constipaţiile
e) Leucopenia
---------------------------------------------------------------------
481) C.M. Afecţiuni precanceroase ale stomacului sunt:
a) Gastrita hiperclorhidrică
b) Gastrita cronică atrofică cu metaplazie intestinală
c) Gastrita de reflux biliar
d) Boala Menetrier
e) Gastrita eozinofilică
---------------------------------------------------------------------
482) C.M. Terapia de linia 1 pentru eradicarea Helicobacter pylori recomandată::
a) Quamanel 20 mx x 2 ori/zi
b) Claritromicini 250 mx x 2 ori/zi
c) Omeprazol 20 mg x 2 ori/zi
d) Amoxicillină - 1 g x 2 ori/zi
e) Claritromicină - 500 mg x 2 ori/zi
---------------------------------------------------------------------
483) C.M. Gastrita granulomatoasă e legată etiopatogenetic cu:
a) Boala Crohn
b) Tuberculoza
c) Sarcoidoza
d) Sifilisul
e) Helicobacter pylori
---------------------------------------------------------------------
484) C.M. Care este conduita terapeutică într-o gastrită acută simplă ?
a) Se administrează preparate cortizonice sau antiinflamatoare nesteroidiene
b) Se administrează propranolul per os sau în lavaj
c) Se întrerupe contactul cu substanţe iritante
d) Se aplică pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică
e) Se administrează Omeprazol
---------------------------------------------------------------------
485) C.M. Care din simptomele enumerate mai jos caracterizează ulcerul duodenal ?
a) Dureri epigastrale
b) Simptoame dispeptice
c) Xerostomie
d) Alternanţa diaree-constipaţie
e) Meteorism
---------------------------------------------------------------------
486) C.M. Care credeţi că sunt indicaţiile fibroendoscopiei gastroduodenale ?
a) Abdomenul acut
b) Hemoragia digestivă superioară
c) Ulcerul anastomotic postoperator
d) Ulcerul duodenal
e) Varicele esofagiene
---------------------------------------------------------------------
487) C.M. Care credeţi că sunt complicaţiile ulcerelor ?
78
a) Perforaţia
b) Stenozarea
c) Malignizarea
d) Penetraţia
e) Esofagita de reflux
---------------------------------------------------------------------
488) C.M. Care sunt indicaţiile de tratament chirurgical în ulcer cronic ?
a) Hemoragie digestivă unică, fără tulburări hemodinamice
b) Perforaţia
c) Ulcerul postbulbar
d) Ulcerul gastric
e) Stenoza decompensată
---------------------------------------------------------------------
489) C.M. Care din leziunile de mai jos sunt considerate ca precanceroase ?
a) Gastrita Menetrier
b) Ulcerele de stres
c) Polipii gastrici adenomatoşi mai mari de 2 cm
d) Ulcerul cronic duodenal
e) Gastrita hiperacidică
---------------------------------------------------------------------
490) C.M. Un pacient cu neoplasm gastric poate descrie:
a) Dureri abdominale colicative
b) Anorexie selectivă, mai ales pentru carne
c) Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore
d) Epigastralgii cvasicontinui care nu sunt ameliorate de alimentaţie
e) Diaree cu polifecalie
---------------------------------------------------------------------
491) C.M. Ce alterări biologice pot apare în neoplasmul gastric ?
a) Prezenţa antigenului carcinoembrionar
b) Scăderea hemoglobinei
c) Leucopenie
d) Creşterea VSH-ului
e) Creşterea acidului uric
---------------------------------------------------------------------
492) C.M. Numiţi preparatele care se utilizează în tratamentul gastritei cronice de reflux.
a) Prochinetice
b) H2-blocheri
c) Inhibitori ai pompei de protoni
d) Amoxicillina
e) Claritromicina
---------------------------------------------------------------------
493) C.M. Numiţi factorii ulcerogeni în patogenia bolii ulceroase.
a) Prezenţa Helicobacter pylori
b) Hipersecreţia HCl
c) Hiperproducerea de pepsină
d) Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
e) Mărirea sintezei de prostaglandine
---------------------------------------------------------------------
494) C.M. Numiţi factorii de protecţie în patogenia bolii ulceroase.
a) Mărirea sintezei de prostaglandine
79
b) Mărirea secreţiei de pepsină
c) Creşterea concentraţiei serice de gastrină
d) Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
e) Regenerarea normală a mucoasei
---------------------------------------------------------------------
495) C.M. Numiţi semnele caracteristice ulcerului duodenal:
a) Vârsta înaintată (50-70 ani)
b) Ritmicitatea şi periodicitatea sezonieră a sindromului dolor
c) Mărirea secreţiei gastrice acide nocturne
d) Lipsa poftei de mâncare
e) Durere difuză în abdomen
---------------------------------------------------------------------
496) C.M. Numiţi preparatele cu acţiune asupra factorului acido-peptic în patogeneza bolii
ulceroase:
a) Famotidina (ranitidina)
b) Almagelul (fosfalugelul)
c) Retabolilul
d) Omeprazolul
e) Metronidazolul
---------------------------------------------------------------------
497) C.M. Numiţi preparatele care acţionează asupra Helicobacter pylori în tratamentul bolii
ulceroase:
a) Platifilina
b) Cimetidina
c) Amoxicilina
d) Preparate de bismut
e) Metronidazolul
---------------------------------------------------------------------
498) C.M. Care sunt semnele caracteristice pentru Dumping-sindrom?
a) Palpitaţii postprandiale
b) Astenie fizică pronunţată postprandială
c) Disfagie
d) Necesitatea în alimentaţie lichidă
e) Ameliorarea stării în poziţie verticală
---------------------------------------------------------------------
499) C.M. Numiţi maladiile cu risc oncologic.
a) Ulcerul duodenal
b) Gastrita cronică a bontului gastric
c) Duodenita cronică
d) Sindromul de ansă aferentă
e) Ulcerul gastric
---------------------------------------------------------------------
500) C.M. Numiţi factorii implicaţi în patogeneza duodenitei cronice.
a) Agresiunea acido-peptică
b) Dereglarea troficii mucoasei
c) Hipertensiunea arterială
d) Staza duodenală
e) Boală de reflux gastro-esofagian
---------------------------------------------------------------------
501) C.M. Numiţi factori etiologici ai duodenitei cronice:
80
a) Helicobacter pylori
b) Corticosteroizi
c) Antiinflamatorii nonsteroidiene
d) Clostridium difficile
e) Lamblioză
---------------------------------------------------------------------
502) C.M. Simptomatologia posibilă în duodenita cronică:
a) De tip ulceros
b) Colică abdominală
c) De tip dispeptic
d) Asimptomatică
e) Pierdere ponderală manifestă
---------------------------------------------------------------------
503) C.M. Indicaţiile polipectomiei endoscopice sunt.
a) Adenoamele gastrice ce nu au devenit maligne
b) Mărimea până la 20 mm
c) Polip hiperplazic
d) Mărimea mai mult de 20 mm
e) Formaţiunea protruzivă cu baza mare de implantare
---------------------------------------------------------------------
504) C.M. Care sunt semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune?
a) Sindrom anemic
b) Sindrom de intoxicaţie
c) Fenomene neurologice degenerative
d) Sindrom dispeptic
e) Diaree hemoragică
---------------------------------------------------------------------
505) C.M. Inflamaţia granulomatoasă a mucoasei gastrice este posibilă în:
a) Tuberculoză
b) Sarcoidoză
c) Boala Crohn
d) Sifilis
e) Amiloidoză
---------------------------------------------------------------------
506) C.M. Care sînt mecanismele patogenetice ale diareei cronice?
a) Aciditatea gastrică majorată
b) Mărirea presiunii osmotice intralumenale
c) Tranzitul intestinal accelerat
d) Hiperexudaţie intestinală
e) Scăderea presiunii osmotice intralumenale
---------------------------------------------------------------------
507) C.M. Enumeraţi maladiile ce decurg cu diaree cronică:
a) Enteropatia glutenică
b) Boala Hirschsprung
c) Dizenteria
d) Sindromul de intestin scurt
e) Insuficienţa dizaharidazică
---------------------------------------------------------------------
508) C.M. Clinic sindromul de malabsorbţie se manifestă prin:
a) Scădere progresivă în pondere
81
b) Edeme şi ascită
c) Dureri în oase şi parestezii
d) Sîngerarea mărită
e) Artrite
---------------------------------------------------------------------
509) C.M. Sindromul de malabsorbţie poate fi condiţionat de:
a) Insuficienţa exocrină a pancreasului
b) Deficitul acizilor biliari în rezultatul bolii colestatice a ficatului
c) Ischemia cronică a intestinului subţire
d) Patologia funcţională a intestinului gros
e) Sindromul colonului iritabil
---------------------------------------------------------------------
510) C.M. Tratamentul sindromului de malabsorbţie include:
a) Administrarea parenterală de vitamine
b) Indicarea preparatelor de antifermenţi
c) Administrarea parenterală de preparate proteice
d) Administrarea prokineticelor
e) Administrarea parenterală de microelemente
---------------------------------------------------------------------
511) C.M. Paraclinic sindromul de malabsorbţie se manifestă prin:
a) Hipoalbuminemie
b) Creşterea ceruloplasminei
c) Hipovitaminoză
d) Steatoree
e) Scăderea nivelului fierului seric
---------------------------------------------------------------------
512) C.M. Clasificarea fiziopatologică a diareilor cronice înclude:
a) Diareea osmotică
b) Diareea secretorie
c) Diareea prin tulburări de motilitate
d) Diareea prin leziuni inflamatorii ale mucoasei
e) Diareea hipoostomică
---------------------------------------------------------------------
513) C.M. Diareea hemoragică poate fi cauzată de:
a) Şhigella
b) Helicobacter pylori
c) Entamoeba histolitica
d) Salmonella
e) Eh. coli enteropatogenă
---------------------------------------------------------------------
514) C.M. Metoda de bază a tratamentului enteropatiei glutenice este excluderea din alimentaţie a
produselor:
a) Grîu
b) Orz
c) Secară
d) Orez
e) Ovăz
---------------------------------------------------------------------
515) C.M. Testele paraclinice folosite pentru precizarea patologiei intestinului subţire:
a) Examen radiologic
82
b) Examen endoscopic
c) Examinare coprologică
d) Test de toleranţă la lactoză
e) Test cu secretina - pancreozimină
---------------------------------------------------------------------
516) C.M. Tratamentul enterocolitei virale acute înclude:
a) Preparate antivirale (interferone)
b) Preparate antibacteriene
c) Preparate antifungice
d) Reechilibrare hidroelectrolitică
e) Loperamida
---------------------------------------------------------------------
517) C.M. Manifestările extraintestinale în boala Crohn sunt:
a) Diabetul zaharat
b) Pioderma gangrenosum
c) Spondilita anchilozantă
d) Eritemul nodos
e) Artrita
---------------------------------------------------------------------
518) C.M. În tratamentul patogenetic al bolii Crohn se utilizează:
a) Mesalazina
b) Corticosteroizii
c) Azatioprina
d) Platifilina
e) Famotidina
---------------------------------------------------------------------
519) C.M. Macroscopic pentru colita ulceroasã nespecificã este caracteristic:
a) Leziuni cu caracter segmentar
b) Aspect de „piatră de pavaj"
c) Hemoragii de contact
d) Ulceraţii superficiale
e) Fistule intestinale
---------------------------------------------------------------------
520) C.M. Examenul endoscopic în colita ulceroasă nespecifică constată:
a) Relief în „piatră de pavaj"
b) Ulceraţii polimorfe superficiale
c) Ulcere liniare profunde
d) Friabilitatea mucoasei
e) Ştergerea luciului, edem, hiperemie
---------------------------------------------------------------------
521) C.M. Irigoscopia în stadiile avansate ale colitei ulceroase nespecifice denotă:
a) Scurtarea colonului
b) Dehaustrarea colonului
c) Spiculi marginali/pete baritate
d) Fistule
e) Colonul cu aspect tubular
---------------------------------------------------------------------
522) C.M. Complicaţiile colonice în colita ulceroasă nespecifică sunt:
a) Megacolonul toxic
b) Hemoragia digestivă inferioară
83
c) Complicaţiile intestinale nu-s cunoscute
d) Perforaţia
e) Fistule viscero-viscerale
---------------------------------------------------------------------
523) C.M. Formele clinice de constipaţie cronică sunt:
a) Constipaţia osmotică
b) Constipaţia idiopatică
c) Constipaţia secretorie
d) Constipaţia prin tulburarea defecaţiei
e) Boala Hirschprung
---------------------------------------------------------------------
524) C.M. Constipaţia cronică poate fi în:
a) Hipotiroidism
b) Diverticuloză intestinulă
c) Hipertiroidism
d) Sindromul colonului iritabil
e) Megacolon
---------------------------------------------------------------------
525) C.M. Factorii de risc în dezvoltarea cancerului intestinului gros sunt:
a) Polipoza familiară multiplă
b) Polipii adenomatoşi intestinali
c) Diverticulii intestinali
d) Cancerele familiale nepolipoase
e) Colita ulceroasă nespecifică
---------------------------------------------------------------------
526) C.M. Sindromul colonului iritabil se caracterizează prin:
a) Dereglarea motilităţii intestinale
b) Proces inflamator cronic în intestin
c) Prezenţa durerilor şi disconfortului în abdomen
d) Proces distrofic în mucoasa intestinului
e) Lipsa substratului organic de afectare
---------------------------------------------------------------------
527) C.M. Medicul poate exclude sindromul colonului iritabil la prezenţa simptoamelor:
a) Diaree cu mucus
b) Dureri în abdomen
c) Hemoragie intestinală
d) Temperatură subfebrilă
e) Scăderea progresivă a masei corpului
---------------------------------------------------------------------
528) C.M. Tratamentul sindromului colonului iritabil include:
a) Psihoterapia
b) Tratamentul de substituţie
c) Gimnastica curativă
d) Spasmoliticele miotrope
e) Fizioterapia
---------------------------------------------------------------------
529) C.M. La tratamentul medicamentos al sindromului colonului iritabil se indică:
a) Mesalazină
b) Mebeverină
c) Beladonă
84
d) Drotaverina
e) Lactuloză
---------------------------------------------------------------------
530) C.M. Bolnavilor cu sindromul colonului iritabil cu diaree se indică preparatele:
a) Smecta
b) Loperamid (Imodium)
c) Cărbune activat
d) Carbonat de calciu
e) Levomicetină
---------------------------------------------------------------------
531) C.M. Notaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu diaree:
a) Dizenteria
b) Ulcerul duodenal
c) Carcinoidul
d) Ileita terminală
e) Colita ulceroasă nespecifică
---------------------------------------------------------------------
532) C.M. Notaţi afecţiunile care evoluează mai frecvent cu constipaţie:
a) Hipertiroidismul
b) Hipotiroidismul
c) Diabetul zaharat
d) Disfuncţia muşchilor pelviene
e) Boala Hirschsprung
---------------------------------------------------------------------
533) C.M. Cauzele diareei care nu răspunde la post sunt:
a) Sindromul carcinoid
b) Vipomul
c) Deficitul de dizaharidaze
d) Carcinomul medular de tiroidă
e) Insuficienţa pancreatică exocrină
---------------------------------------------------------------------
534) C.M. Care din preparatele de mai jos pot modifica culoarea scaunului, conferindu-i aspect
pseudomelenic?
a) Preparatele cu conţinut de fier
b) Cefalosporinele din generaţia a III - a
c) Preparatele de bismut
d) Cărbunele medical
e) Preparatele cortizonice
---------------------------------------------------------------------
535) C.M. Care din afecţiunile de mai jos prezintă risc crescut de malignizare ?
a) Colita ulceroasă nespecifică
b) Iersinioza intestinală
c) Diverticuloza colonică
d) Polipoza colonică
e) Sindromul colonului iritabil
---------------------------------------------------------------------
536) C.M. Ce consecinţe clinico-biologice poate avea steatoreea ?
a) Scăderea ponderală
b) Hipovitaminoze
c) Apariţia edemelor
85
d) Instalarea ascitei
e) Icter
---------------------------------------------------------------------
537) C.M. Forme clinice ale sindromului colonului iritabil sunt:
a) Cu predominarea constipaţiei
b) Cu predominarea disfuncţiei vegetative
c) Cu predominarea diareei
d) Forma mixtă
e) Cu predominarea asteniei
---------------------------------------------------------------------
538) C.M. Giardiaza clinic se poate manifestă prin:
a) Diaree cronică
b) Constipaţie cronică
c) Dureri în abdomen, crampe abdominale
d) Anorexie, greaţă
e) Malabsorbţie secundară
---------------------------------------------------------------------
539) C.M. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate.
a) Cancer hepatocelular
b) Talasemie
c) Hepatită alcoolică
d) Hepatită medicamentoasă
e) Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
540) C.M. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracţiei bilirubinei conjugate.
a) Sindromul Gilbert
b) Cancerul papilei Fater
c) Talasemia
d) Anemia B12 - deficitară
e) Cancer al capului pancreasului
---------------------------------------------------------------------
541) C.M. Enumeraţi stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic.
a) Icterul fiziologic al nou-născuţilor
b) Cure de foame îndelungată
c) Sindromul Gilbert
d) Sindromul de colestază
e) Sindromul Crigler-Najjar
---------------------------------------------------------------------
542) C.M. Care din testele serologice enumerate sunt caracteristice pentru hepatita cronică virală B?
a) AntiHBcor IgM
b) Anti HBcor
c) Anti HCV
d) Anti HDV
e) Ag HBe
---------------------------------------------------------------------
543) C.M. Care din maladiile de mai jos nu induc tulburări excretorii ale bilirubinei?
a) Hepatitele (acute, cronice) şi cirozele
b) Colestaza medicamentoasă
c) Icterul recurent din cadrul sarcinii
d) Hemangiomul hepatic
86
e) Calcinate hepatice
---------------------------------------------------------------------
544) C.M. Hepatomegalia este caracteristică pentru:
a) Tromboza venelor hepatice
b) Boala Wilson
c) Boala Crohn
d) Hemocromatoză
e) Steatoza hepatică
---------------------------------------------------------------------
545) C.M. Din punct de vedere etiologic clasificarea hepatitelor cronice include:
a) Hepatita autoimună
b) Hepatita virală B
c) Hepatita medicamentoasă
d) Boala Wilson
e) Boala Caroli
---------------------------------------------------------------------
546) C.M. Care sunt cauzele insuficienţei hepatice fulminante?
a) Hepatitele virale acute
b) Hepatitele medicamentoase
c) Intoxicaţiile acute
d) Hemocromatoză
e) Boala Wilson
---------------------------------------------------------------------
547) C.M. Pruritul într-o afecţiune hepatică poate orienta către:
a) Steatoză hepatică
b) Chist hidatic hepatic
c) Ciroză primară biliară
d) Colangită sclerozantă primitivă
e) Hemangiom
---------------------------------------------------------------------
548) C.M. În prezenţa unei suferinţe hepatice apariţia febrei poate avea semnificaţia:
a) Hemangiomului hepatic
b) Hepatitei alcoolice acute
c) Instalării angiocolitei
d) Prezenţei abcesului hepatic
e) Sindromului Pickwick
---------------------------------------------------------------------
549) C.M. Care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică ?
a) Eritem palmar
b) Steluţe vasculare
c) Ginecomastie
d) Eritem nodos
e) Erupţii urticariene
---------------------------------------------------------------------
550) C.M. Creşterea evidentă a consistenţei hepatice la palpare este caracteristică pentru:
a) Metastaze hepatice
b) Hepatită acută
c) Hemangiom hepatic
d) Steatoză hepatică
e) Ciroza hepatică
87
---------------------------------------------------------------------
551) C.M. Care din probele biologice de mai jos sunt caracteristice pentru un sindrom de colestază ?
a) Fosfataza alcalină
b) Bilirubina conjugată
c) ASAT (aspartataminotransferaza)
d) Gamaglutamiltranspeptidaza (GTP)
e) ALAT (alaninaminotransferaza)
---------------------------------------------------------------------
552) C.M. Care din investigaţiile biochimice de mai jos caracterizează sindromul hepatopriv ?
a) Hipersideremia
b) Hipoalbuminemia
c) Scăderea protrombinei
d) Creşterea ceruloplasminei
e) Scăderea lipazei
---------------------------------------------------------------------
553) C.M. Ce semnificaţie poate avea creşterea fosfatazei alcaline în prezenţa icterului ?
a) Sindrom Rotor
b) Sindrom Budd-Chiari
c) Cancer de cap de pancreas
d) Litiază biliară
e) Sindrom Gilbert
---------------------------------------------------------------------
554) C.M. Ce semne întâlniţi mai frecvent în icterul prehepatic ?
a) Urina decolorată
b) Scaun acolic
c) Fecale intens colorate
d) Leziuni de grataj determinate de prurit
e) Splenomegalie
---------------------------------------------------------------------
555) C.M. Ce semne caracterizează icterul prin obstrucţie ?
a) Hiperbilirubinemie pe seama fracţiei indirecte
b) Hiperbilirubinemie pe seama fracţiei directe
c) Stercobilină prezentă în cantităţi mari în materii fecale
d) Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină
e) Hipolipidemie
---------------------------------------------------------------------
556) C.M. Ce afecţiuni pot evolua cu ascită ?
a) Hepatita cronică
b) Sindromul nefrotic pronunţat
c) Pericardita constrictivă
d) Sindromul Cushing
e) Carcinomatoza
---------------------------------------------------------------------
557) C.M. Steatoza hepatică alcoolică este definită ca:
a) Formă benignă
b) Formă reversibilă
c) Acumulare de lipide în ficat
d) Formă malignă, ireversibilă
e) Prezenţa depozitelor de Cu
---------------------------------------------------------------------
88
558) C.M. Pentru afectarea etilică a ficatului sunt caracteristice:
a) Epizoade repetate de „hepatită acută"
b) Manifestări ale hipoavitaminozei
c) Etilismul în anamneză
d) Autoanticorpi către membrana hepatocitelor
e) Icter pronunţat îndelungat
---------------------------------------------------------------------
559) C.M. Macroscopic ficatul gras este:
a) Micşorat în volum
b) Mărit în volum
c) De culoare roşietică
d) De culoare galbenă
e) De culoare brună
---------------------------------------------------------------------
560) C.M. Care din analizele de laborator redate mai jos sunt sugestive pentru o hepatopatie
etanolică ?
a) Scăderea gama-globulinelor
b) Creşterea importantă a IgA
c) Creşterea ureei
d) Creşterea indexului AST/ALT
e) Creşterea acidului uric
---------------------------------------------------------------------
561) C.M. Hemocromatoza se caracterizează prin următoarele manifestări clinice:
a) Hepatomegalie
b) Pigmentare brună sau cenuşie a tegumentelor
c) Diabet zaharat
d) Icter colestatic
e) Sindrom extrapiramidal
---------------------------------------------------------------------
562) C.M. Hepatita de etiologie HDV este posibilă în caz de:
a) Coinfecţia HBV+HDV
b) Superinfecţia HDV/HBV
c) Coinfecţia HDV+HCV
d) Superinfecţia HDV/HCV
e) Monoinfecţia HDV
---------------------------------------------------------------------
563) C.M. Care sunt indicaţiile tratamentului antiviral în hepatitele cronice virale ?
a) Existenţa replicării virale cronice prin prezenţa în hepatocite al Ag HBc nuclear şi ADN HBV
b) Existenţa replicării virale cronice prin prezenţa în ser a Ag HBe, ADN VHB şi anti Hbcor IgM
c) Histologia de hepatită activă cu date de replicare virală
d) Nivelul anormal al ALAT, independent de faza infecţiei virale
e) Nivelul normal al ALAT, independent de faza infecţiei virale
---------------------------------------------------------------------
564) C.M. Care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon în bolile hepatice virale ?
a) Maladiile autoimune
b) Ciroza hepatică virală decompensată
c) Afecţiunile cronice decompensate non-hepatice
d) Leucopenie pronunţată
e) Ciroza hepatică de etiologie virală compensată
---------------------------------------------------------------------
89
565) C.M. Ce efecte secundare puteţi obţine după administrarea corectă a interferonului ?
a) Deprimarea măduvei hematoformatoare
b) Alopecie
c) Endocardită fibrinoasă
d) Infiltrate pulmonare tranzitorii
e) Labilitate emoţională, depresie
---------------------------------------------------------------------
566) C.M. Care sînt simptomele caracteristice hepatitei autoimune?
a) Artralgii
b) Disproteinemie
c) Ascită
d) Temperatură subfebrilă
e) Hipertensiune arterială
---------------------------------------------------------------------
567) C.M. Pentru hepatita cronică autoimună sunt caracteristici următorii autoanticorpi
a) Anticorpii antinucleari
b) Anticorpii antimicrosomali hepatici şi renali
c) Anticorpii către musculatura netedă
d) Anticorpii antistreptolizina O
e) Anticorpii antiproteină ficat specifică
---------------------------------------------------------------------
568) C.M. Tratamentul hepatitei autoimune include următoarele grupe principale de preparate:
a) Imunostimulatori
b) Glucocorticosteroizi
c) Interferoni
d) Citostatice
e) β-blocante
---------------------------------------------------------------------
569) C.M. Care din elementele de mai jos caracterizează hepatita cronică autoimună ?
a) Din punct de vedere anatomo - patologic presupune necroză, inflamaţie şi fibroză
b) Apare mai frecvent la bărbaţi tineri
c) Mecanismul leziunilor constă în depunerea de complexe imune
d) Etiologia este predominant medicamentoasă
e) Este caracteristică evoluţia severă
---------------------------------------------------------------------
570) C.M. Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune cu activitate maximală.
a) VSH evident mărită
b) Hipertransaminazemie
c) Hipergamaglobulinemie
d) Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate
e) Trombocitoza
---------------------------------------------------------------------
571) C.M. Care sînt preparatele cu acţiune benefică în cadrul inflamaţiei mezenhimale în hepatitele
autoimune?
a) Silimarina
b) Vitaminele B6, B12
c) Fosfolipide esenţiale
d) Azatioprina
e) Prednizolona
---------------------------------------------------------------------
90
572) C.M. Ce elemente clinice puteţi întâlni în hepatita cronică autoimună ?
a) Endocardită
b) Pericardită
c) Sindrom articular
d) Sindrom anemic
e) Astm bronşic
---------------------------------------------------------------------
573) C.M. Modificările biochimice caracteristice hepatitei cronice autoimune sunt:
a) Hiperalbuminemia
b) Hipoglobulinemia
c) Hipergamaglobulinemia semnificativă (peste 20 g/l)
d) IgA - crescută
e) IgG - crescută accentuat (peste 20 g/l)
---------------------------------------------------------------------
574) C.M. Pentru ciroza hepatică sunt caracteristice următoarele semne cutanate:
a) Eritem facial
b) Eritem palmar
c) Acrocianoză
d) Steluţe vasculare
e) Eritem nodular
---------------------------------------------------------------------
575) C.M. Reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză hepatică se manifestă prin:
a) Hipoalbuminemie
b) Hipergamaglobulinemie
c) Scăderea indicelui protrombinei
d) Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei
e) Creşterea fosfatazei alcaline
---------------------------------------------------------------------
576) C.M. Care sînt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice.
a) Distrofia hepatocitară
b) Dilatarea ducturilor portale
c) Noduli de regenerare hepatocitară
d) Septuri conjunctive aparente, care înconjoară nodulii de regenerare
e) Necroze în puncte
---------------------------------------------------------------------
577) C.M. Care sînt factorii declanşatori ai encefalopatiei hepatice?
a) Hemoragii digestive
b) Tratamentul intens cu diuretice
c) Administrarea de dizaharide non absorbabile
d) Administrarea benzodiazepinelor
e) Dieta hipoproteică
---------------------------------------------------------------------
578) C.M. Cauzele peritonitei bacteriene la cirotici sunt:
a) Paracenteza
b) Focarul de infecţie în diverse organe
c) Intervenţiile chirurgicale
d) Dereglarea permeabilităţii intestinale
e) Hemoragia digestivă
---------------------------------------------------------------------
579) C.M. Elementele difinitorii pentru hipersplenism sunt:
91
a) Acromegalie
b) Leucopenie
c) Anemie normocitară, normoblastică
d) Trombocitopenie
e) Leucocitoză
---------------------------------------------------------------------
580) C.M. Cele mai frecvente manifestări ale hipertensiunii portale sunt:
a) Splenomegalie
b) Dilatarea varicelor esofagiene
c) "Сapul de meduză"
d) Hipertensiunea arterială
e) Trombocitoză
---------------------------------------------------------------------
581) C.M. Care este atitudinea terapeutică în encefalopatia hepatică?
a) Administrarea de lactuloză
b) Administrarea sedativelor
c) Perfuzii cu Dextran
d) Dieta bogată în proteine
e) Administrarea Ornitinei
---------------------------------------------------------------------
582) C.M. Tabloul clinic al colangiocarcinomului este caracterizat de următoarele simptoame:
a) Pierdere în pondere
b) Icter
c) Hepatomegalie
d) Hemoragie gastrică
e) Anorexie
---------------------------------------------------------------------
583) C.M. Care sunt cauzele dezvoltării pancreatitei cronice?
a) Alcoolismul
b) Diabetul zaharat
c) Reumatismul
d) Litiaza biliară
e) Tireoidita autoimună
---------------------------------------------------------------------
584) C.M. Care sunt factorii declanşatori în patogenia pancreatitei cronice?
a) Activarea enzimelor proteolitice în duoden
b) Lezarea endoteliului în ductele pancreatice
c) Refluxul colangio-pancreatic
d) Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice
e) Refluxul duodeno-gastral
---------------------------------------------------------------------
585) C.M. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pancreatitei cronice?
a) Dureri postprandiale
b) Steatoree
c) Simptomul Kernig pozitiv
d) Splenomegalia
e) Limfadenopatia
---------------------------------------------------------------------
586) C.M. Care sunt semnele pancreatitei cronice în faza de acutizare?
a) Hiperamilazurie
92
b) Durere epigastrică cu iradiere în hipocondri
c) Simptomul Curvuazie pozitiv
d) Hiperlipazemie
e) Proteinurie
---------------------------------------------------------------------
587) C.M. Enumeraţi grupurile de preparate, necesare pentru tratamentul pancreatitei cronice în
acutizare.
a) Glucocorticosteroizi
b) Enzime pancreatice
c) Remediile antisecretoare
d) Fosfolipide esenţiale
e) Analgetice
---------------------------------------------------------------------
588) C.M. În tratamentul pancreatitei cronice cu durere persistentă se include:
a) Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi proteine
b) Înlăturarea aportului de alcool
c) Terapia cu somatostatină
d) Terapia cu imunostimulatoare
e) Terapia cu enzime pancreatice
---------------------------------------------------------------------
589) C.M. Numiţi metodele informative în diagnosticul pancreatitei cronice.
a) Examenul coprologic
b) Ecografia abdominală
c) Tomografia computerizată
d) Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
e) Colecistocolangiografia perorală
---------------------------------------------------------------------
590) C.M. Către complicaţiile posibile ale pancreatitei cronice se referă:
a) Icterul mecanic
b) Diabetul zaharat
c) Deficitul de vitamine liposolubile
d) Sindromul Mallori-Veiss
e) Sindromul Zollinger-Ellison
---------------------------------------------------------------------
591) C.M. Care afirmaţii despre evoluţia pancreatitei cronice sunt corecte ?
a) Evoluţia îndelungată poate conduce spre malabsorbţie
b) Scăderea secreţiei de enzime proteolitice predomină asupra scăderii secreţiei de lipază
c) Puseurile dureroase se accentuează postalimentar
d) Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivant
e) Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei cronice
---------------------------------------------------------------------
592) C.M. În tratamentul sindromului algic în pancreatita cronică sunt eficiente următoarele
medicamente:
a) Somatostatina
b) Analgezicele nonopioide
c) Nicotinamida
d) Enzimele pancreatice
e) Riboxina
---------------------------------------------------------------------
93
593) C.M. Care afirmaţii despre mecanismele durerii în pancreatita cronică sunt recunoscute în
prezent?
a) Creşterea concentraţiei de glucagonă
b) Inflamaţia perineurală şi fibroza nervilor intrapancreatici
c) Hiperinsulinemie
d) Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductale
e) Afectarea de vecinătate a peritoneului şi (ori) duodenului
---------------------------------------------------------------------
594) C.M. Care dintre explorările numite sunt utile pentru diagnosticarea puseului acut al
pancreatitei cronice precoce?
a) Amilaza serică
b) Testul Şhilling
c) Lipaza serică
d) Testul cu D-xiloză
e) Aspartataminotransferaza serică
---------------------------------------------------------------------
595) C.M. Care semne sunt caracteristice pentru durerile pancreatice ?
a) Durere colicativă în etajul abdominal superior
b) Durere în hipocondrul stâng cu iradiere în fosa iliacă stângă
c) Cedează la administrarea i.v. de fenobarbital
d) Sunt relativ continuie
e) Dureri în centură
---------------------------------------------------------------------
596) C.M. Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitelor cronice:
a) Etilismul
b) Patologia căilor biliare
c) Factori nutriţionali
d) Hipercalciemia
e) Hipolipidemia
---------------------------------------------------------------------
597) C.M. Complicaţiile pancreatitei cronice sunt:
a) Formarea pseudochisturilor pancreatice
b) Cancer pancreatic
c) Diabetul zaharat
d) Insuficienţa hepatică
e) Tromboza v. porta
---------------------------------------------------------------------
598) C.M. În ce constă sindromul de malabsorbţie în pancreatită cronică ?
a) Scaune anormale
b) Pierdere ponderală
c) Creatoree
d) Disfagie
e) Steatoree
---------------------------------------------------------------------
599) C.M. Ce complicaţii pot apare în colangita sclerozantă primitivă ?
a) Malabsorbţie
b) Bronşite acute repetate
c) Colangiocarcinom
d) Adenocarcinom
e) Pericardită cronică
94
---------------------------------------------------------------------
600) C.M. Angiocolita (colangita) este o inflamaţie acută sau cronică a:
a) Veziculei biliare
b) Căilor biliare intrahepatice
c) Căilor biliare extrahepatice
d) Căilor biliare şi veziculei biliare
e) Ducturilor pancreatice
---------------------------------------------------------------------
601) C.M. Factorii etiopatogenetici ai colangitei sunt?
a) Diabetul zaharat
b) Ulcerul cronic
c) Ischemia acută a peretelui veziculei biliare
d) Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliare
e) Obstrucţia completă sau parţială al căilor biliare
---------------------------------------------------------------------
602) C.M. În caz de colică biliară se administrează:
a) Colekinetice
b) Spasmolitice
c) Antiacide
d) Analgezice
e) Coleretice
---------------------------------------------------------------------
603) C.M. Care din factorii numiţi participă în formarea calculilor biliari?
a) Staza biliară
b) Infecţia cronică a căilor biliare
c) Prezenţa ulcerului duodenal
d) Schimbările litogenice ale bilei
e) Prezenţa ulcerului stomacal
---------------------------------------------------------------------
604) C.M. Numiţi investigaţiile care sunt informative pentru diagnosticarea colecistitei cronice?
a) Colecistografia orală
b) Ecografia abdominală
c) Tubajul duodenal şi bilicultura
d) Duodenoscopia
e) Gastroscopia
---------------------------------------------------------------------
605) C.M. Care din suferinţele numite sunt incluse în sindromul postcolecistectomic ?
a) Disfuncţia sfincterului Oddi
b) Abcesele hepatice
c) Bontul cistic lung
d) Litiaza reziduală postoperatorie
e) Icterul parenchimatos
---------------------------------------------------------------------
606) C.M. Semnele clinice posibile în colangită sunt:
a) Dureri în hipocondrul drept
b) Icter
c) Febră şi frisoane
d) Hepatomegalie
e) Dureri în regiunea paraombilicală
---------------------------------------------------------------------
95
607) C.M. În formarea calculilor de colesterol sunt implicate următoarele mecanisme:
a) Creşterea concentraţiei de colesterol în bilă
b) Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în acizi biliari primari
c) Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipide
d) Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilă
e) Hiperfermentemie pancreatică
---------------------------------------------------------------------
608) C.M. Tratamentul colecistitei cronice include:
a) Drenante biliare (preparate coleretice)
b) H2 - blocatori
c) Tratamentul antimicrobian
d) Preparate antispastice
e) Antiinflamatorii nonsteroidiene
---------------------------------------------------------------------
609) C.M. Manifestările clinice posibile în sindromul postcolecistectomic includ:
a) Dureri de tip biliar
b) Intoleranţa faţă de alimentele colecistochinetice
c) Frison şi febră
d) Icterul episodic sau continuu
e) Diabetul zaharat
---------------------------------------------------------------------
610) C.M. Ce semne sonografice consideraţi relevante pentru diagnosticul de colecistită acută ?
a) Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
b) Îngroşarea peretelui veziculei biliare cu peste 4 mm
c) Colecţie fluidă pericolecistică
d) Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
e) Toate semnele de mai sus în faze diferite de evoluţie a bolii
---------------------------------------------------------------------
611) C.M. Care sunt factorii predispozanţi pentru litiaza biliară ?
a) Obezitatea
b) Hipercolesterolemia
c) Administrarea de hormoni androgeni
d) Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
e) Dietele bogate în proteine
---------------------------------------------------------------------
612) C.M. Care sunt caracteristicile colicii biliare tipice?
a) Iradieri în spate pe sub rebordul costal stâng
b) Iradieri spre vârful scapulei
c) Debut brusc al durerilor
d) Localizare paraombilicală
e) Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru
---------------------------------------------------------------------
613) C.M. Care sunt complicaţiile litiazei veziculare ?
a) Neoplasmul vezicular
b) Pancreatita acută
c) Hidrops vezicular
d) Colesteroza veziculară
e) Colecistita acută
---------------------------------------------------------------------
614) C.M. Tratamentul medicamentos al durerilor colicative biliare presupune:
96
a) Acidul chenodeoxicolic
b) Cefalosporine din generaţia a III-a
c) Antispastice
d) Analgetice
e) Anticolinergice
---------------------------------------------------------------------
615) C.M. Enumeraţi preparatele cu efect de dizolvare a calculilor biliari:
a) Acid ursodeoxicolic
b) Himecromon
c) Pancreatin
d) Antibacteriene
e) Acid chenodeoxicolic
NEFROLOGIE
616) CS. Care test este considerat drept test util în diagnosticul pielonefritei cronice:
a) Piuria
b) Celulele Steinheimer-Malbin
c) Prezenţa în cantităţi crescute a Ý-globulinelor
d) Hematuria
e) Proteinuria
---------------------------------------------------------------------
617) CS. Care metodă de diagnostic instrumental este prioritară în diagnosticul pacienţilor cu reflux
vezicoureteral în pielonefrita cronică:
a) Arteriografia
b) Cistoureterografia micţională
c) Urografia
d) Nefroscintigrama
e) Biopsia renală
---------------------------------------------------------------------
618) CS. Care remediu din cele enumerate mai jos se utilizează în tratamentul edemelor în
glomerulonefrita acută:
a) Sulfatul de magneziu
b) Diclofenac
c) Sulodexid
d) Furosemid
e) Dipiridamol
---------------------------------------------------------------------
619) CS. Schema "Ponticelli" utilizată în tratamentul patogenetic al glomerulonefritei membranoase
este constituită din următoarea combinaţie de remedii medicamentoase:
a) Ciclofosfamidă + Prednison
b) Metotrexat + Leucheran
c) Prednison + Leucheran
d) Dipiridamol + Aspirină
e) Metotrexat + Dipiridamol
---------------------------------------------------------------------
620) CS. Ce stă la baza amiloidozei:
a) Patologia autoimună difuză a ţesutului conjunctiv
b) Patologia sistemică cu formarea şi depunerea în ţesuturi a substanţei caracteristice
c) Concreşterea în rinichi a ţesutului conjunctiv
d) Conjugarea proteinelor fibrilare ale amiloidului cu proteinele plasmei sanguine (R-componentul)
97
e) Flora gram-negativă - fenomenul "alipirii"
---------------------------------------------------------------------
621) CS.Amiloidoza renală se caracterizează prin:
a) Complex imun, care conţine antigen şi anticorpii lui
b) Depunerea extracelulară a unor fibre proteice insolubile în diferite organe şi ţesuturi
c) Structura amiloidului nu e formată din proteine fibrilare
d) Hiperuricozurie
e) Disproteinoză stromo-vasculară, cu apariţia unor proteine fibrilare anormale
---------------------------------------------------------------------
622) CS. Edemul ţesutului adipos subcutan în evoluţia sindromului nefrotic se confirmă prin:
a) Proba "Oldrici" accelerată (se introduce subcutan 0,2 мл 0,9% NaCl) până la 30 sec.
b) Resorbţia probei "Oldrici" peste 1-2 min.
c) Resorbţia probei "Oldrici" peste 5-10 min.
d) Resorbţia probei "Oldrici" peste 20-30 min.
e) Resorbţia probei "Oldrici" peste 40-50 min.
---------------------------------------------------------------------
623) CS. Alegeţi regimul alimentar pentru bolnavul cu sindrom nefrotic:
a) Proteine până la 1 gr/kg timp de 24 ore
b) Proteine până la 1,5-2,0 gr/kg
c) Utilizarea NaCl în perioada edemelor moderate până la 6-7 gr/24 ore
d) Utilizarea NaCl în perioada edemelor moderate până la 0,5 gr/24 ore
e) Conţinerea normală a glucidelor
---------------------------------------------------------------------
624) CS. În etiologia pielonefritei rolul primordial le revine:
a) Bacteriilor
b) Мicoplasmelor
c) Viruşilor
d) Candidelor
e) Salmonelelor
---------------------------------------------------------------------
625) CS. Care doză de nitroxolină este cea mai eficace în pielonefrita cronică:
a) 400 mg/24 ore
b) 200 mg/24 ore
c) 150 mg/24 ore
d) 100 mg/24 ore
e) 50 mg/24 ore
---------------------------------------------------------------------
626) CS. Care simptom clinic din cele enumerate mai jos specifică pielonefrita acută:
a) Algia lombară
b) Hipertonusul abdominal
c) Hipotensiunea arterială
d) Voma
e) Slăbiciune generală
---------------------------------------------------------------------
627) CS. În care variantă morfologică a glomerulonefritei cronice glucocorticoizii sunt puţin eficaci:
a) Membranoasă
b) Glomerulonefrită proliferativă
c) Glomeruloscleroză focală
d) Glomerulonefrită fibrilară imunotactoidă
e) Glomeruloscleroză segmentară
98
---------------------------------------------------------------------
628) CS. Declanşarea crizei nefrotice este caracterizată prin:
a) Febră
b) Anemie
c) Eriteme dermale dolore "erizipiloide" (abdomen, membrele inferioare)
d) Hipertensiune arterială
e) Anasarcă
---------------------------------------------------------------------
629) CS. În care caz sunt contraindicate citostaticele:
a) Insuficienţa renală cronică fără activitate
b) Sindromul Goodpasture
c) Pancitopenia
d) Leucopenia
e) Sindromul nefrotic la bolnavii cu Lupusul eritematos sistemic
---------------------------------------------------------------------
630) CS. Evoluţia nefritei în patologia Henoch-Schonlein se poate asocia cu:
a) Purpura fără trombocitopenie
b) Sindromul algic
c) Sindromul articular
d) Sindromul Alport
e) Sindromul abdominal
---------------------------------------------------------------------
631) CS. În care formă de insuficienţă renală cronică se indică Unitiolul:
a) Hemoliză masivă
b) Hemoragică
c) Nefrotoxică
d) Renală
e) Septică
---------------------------------------------------------------------
632) CS. Ce remediu din antiinflamatoarele nesteroidiene este cel mai eficace în tratamentul
pielonefritei cronice:
a) Indometacina
b) Acidul acetilsalicilic
c) Baralgina
d) Piroxicam
e) Metamizol
---------------------------------------------------------------------
633) CM. Care sunt modificările renale în stadiul proteinuric al amiloidozei renale:
a) Mărirea rinichilor în dimensiuni
b) Micşorarea rinichilor în dimensiuni
c) Rinichii sunt duri
d) Durata stadiului este de 3-5 ani
e) Se dezvoltă scleroza şi atrofia nefronilor
---------------------------------------------------------------------
634) CM. Cu care patologii este necesar de efectuat diagnosticul diferenţiat al amiloidozei renale:
a) Nefropatia gravidelor
b) Glomerulonefrita cronică
c) Pielonefrita acută
d) Glomeruloscleroza diabetică
e) Pielonefrita cronică
99
---------------------------------------------------------------------
635) CM. În care colagenoze poate evalua sindromul nefrotic:
a) Lupusul eritematos sistemic
c) Sclerodermia
d) Poliarterita nodoasă
e) Dermatomiozita
---------------------------------------------------------------------
636) CM. În care maladii neoplazice poate evalua sindromul nefrotic:
a) Limfogranulomatoză
b) Limfoleucoză cronică
c) Limfosarcoma
d) Leucemiile
e) Diateza hemoragică
---------------------------------------------------------------------
637) CM. Enumeraţi modificările în rinichi în cazul sindromului nefrotic:
a) Adîncituri plate sau cicatriciale pe suprafaţa renală
b) Rinichiul mărit în volum
c) Rinichiul micşorat în volum
d) Capsula renală se desprinde uşor
e) Capsula renală se desprinde greu
---------------------------------------------------------------------
638) CM. Caracteristica tabloului clinic în sindromul nefrotic:
a) Edeme
b) Oliguria
c) Fatigabilitate
d) Hidropericardită
e) Sete (uscăciune în gură)
---------------------------------------------------------------------
639) CM. Care sunt cele mai tipice complicaţii ale sindromului nefrotic:
a) Infecţiile bacteriale (pneumonia, peritonita, pleurita, sepsisul)
b) Criza nefrotică
c) Tulburări metabolice
d) Tromboze vasculare cu localizare variată
e) Trombozele arterelor renale (infarctul rinichiului)
---------------------------------------------------------------------
640) CM. Numiţi modificările examenului sumar al urinei în sindromul nefrotic:
a) Densitatea relativă înaltă
b) Densitatea relativă joasă
c) Urina are aspect tulbure
d) Proteinuria nictemerală poate fi majorată
e) Leucocite "аctive"
---------------------------------------------------------------------
641) CM. Care remedii (metode) pot fi utilizate în formele severe ale sindromului nefrotic:
a) Antiinflamatorii nesteroidiene
b) Glucocorticosteroizii
c) Uroseptici
d) Terapie nespecifică imunostimulatoare
e) Heparina şi dezagregantele
---------------------------------------------------------------------
100
642) CM. Ce preparate diuretice se utilizează în tratamentul sindromului nefrotic:
a) Hipotiazida
b) Veroşpirona
c) Indapamida
d) Acidul etacrinic (uregit)
e) Triampurul
---------------------------------------------------------------------
643) CM. Care combinaţii dintre diuretice şi antibiotice sunt ototoxice:
a) Hipotiazidul + Penicilina
b) Uregitul + Canamicina
c) Verospirona + Cefalosporina
d) Uregitul + Gentamicina
e) Furosemidul + Penicilina
---------------------------------------------------------------------
644) CM. Care complicaţii pot surveni în urma tratamentului cu diuretice:
a) Hipokaliemia
b) Hiponatriemia
c) Hiperglicemia
d) Hiperuricemia
e) Hiperholesterenmia
---------------------------------------------------------------------
645) CM. Ce factori de risc joacă un rol important în realizarea procesului inflamator în pielonefrita
cronică:
a) Refluxurile urinare
b) Obstrucţia căilor urinare
c) Sarcina
d) Malformaţiile congenitale la diferite nivele
e) Distonia renală
---------------------------------------------------------------------
646) CM. Insuficienţa renală acută poate decurge sub următoarele forme:
a) Restabilirea funcţiei renale în stadiul de debut (oliguria funcţională, prerenală)
b) Evoluţie clasică cu stabilirea şi decurgerea tuturor stadiilor
c) Evoluţie atipică fără oligoanurie
d) Decesul în stadiul de debut sau oligoanurie
e) Absenţa trecerii insuficienţei renale acute în insuficienţă renală cronică
---------------------------------------------------------------------
647) CM. Enumăraţi acuzele caracteristice bolnavilor cu pielonefrită cronică în acutizare:
a) Febră
b) Slăbiciune generală
c) Diminuarea ponderii
d) Durere lombară
e) Dizurie
---------------------------------------------------------------------
648) CM. Care sunt semnele ultrasonografice caracteristice pielonefritei:
a) Dilatarea canaliculelor
b) Deformarea canaliculelor şi ureterelor
c) Modificarea structurii parenchimei
d) Îngroşarea peretelui vascular
e) Îngustarea peretelui vascular
---------------------------------------------------------------------
101
649) CM. Care sindroame clinice sunt prezente în pielonefrită:
a) Urinar
b) Dizuric
c) De intoxicaţie
d) Algic
e) Proteinuric
---------------------------------------------------------------------
650) CM. Ce grupe de antibiotice pot fi utilizate în pielonefrita cronică:
a) Uroseptice
b) Cefalosporinele
c) Macrolidele (eritromicina)
d) Aminoglicozidele (gentamicina)
e) Carbapenemele
---------------------------------------------------------------------
651) CM. Tratamentul medicamentos al pielonefritei acute include:
a) Antibiotice
b) Spasmolitice
c) Preparate dezagregantel
d) Analgetice
e) Fitoterapie
---------------------------------------------------------------------
652) CM. Сu care remedii nu se recomandă de asociat acidul nalidixinic:
a) Levomicetina
b) Streptomicina
c) Nitrofuranele
d) Gramurina
e) Citostaticele
---------------------------------------------------------------------
653) CM. Care metode instrumentale de tratament extracorporal pot fi utilizate în stadiul terminal al
insuficienţei renale cronice:
a) Hemodializa
b) Dializa peritoneală
c) Laparoscopia
d) Transplant renal
e) Scintigrafia
---------------------------------------------------------------------
654) CM. Care remedii se utilizează în tratamentul insuficienţei renale cronice:
a) Testosteronul
b) Eritropoetinul-recormon recombinant
c) Metotrexatul
d) Furosemid
e) Acidul etocrinic
---------------------------------------------------------------------
655) CM. Alegeţi patologiile principale, în care se poate dezvolta amiloidoza renală:
a) Тuberculoza
b) Proces supurativ pulmonar
c) Artrita reumatoida
d) Reumatismul
e) Оsteomielita
---------------------------------------------------------------------
102
656) CM. Ce organe cel mai frecvent sunt afectate în amiloidoza secundară:
a) Oasele
b) Splina
c) Rinichii
d) Ficatul
e) Glanda endocrină
---------------------------------------------------------------------
657) CM. Alegeţi cauzele principale, în care poate evalua sindromul nefrotic secundar:
a) Glomerulonefrita membranoasa
b) Diabetul zaharat
c) Tuberculoza renală
d) Glomerulonefrita membranoproliferativa
e) Hipertensiunea arterială
---------------------------------------------------------------------
658) CM. În care boli de sistem se poate dezvolta sindromul nefrotic:
a) Lupusul eritematos sistemic
c) Sclerodermia
d) Poliarterita nodoasă
e) Reumatism articular acut
---------------------------------------------------------------------
659) CM. Care sunt semnele caracteristice formei hipertenzive în glomerulonefrita cronică:
a) Hipertensiunea arteriala
b) Sindromul urinar moderat pronuntat
c) Lipsa edemelor
d) Prezenţa edemelor
e) Hipertrofia ventriculului drept
---------------------------------------------------------------------
660) CM. Evolutiv insuficienţa renală cronică poate decurge sub diferite forme de hidratare, printre
care distingem următoarele:
a) Hiperhidratarea extracelulara (izotona)
b) Hiperhidratarea hipotona (intoxicatie cu apa)
c) Deshidratare hipotona-extracelulara
d) Tulburarile echilibrului de кaliu
e) Tulburarile echilibrului de insulina
---------------------------------------------------------------------
661) CM. Care modificari ale urogramei caracterizează pielonefrita cronică:
a) Cilindri leucocitari
b) Bacteriurie
c) Prezenţa celulelor Sternheimer -Malbin
d) Hematurie evidentă
e) Piurie
PNEUMOLOGIE
662) CM Bronşita cronică simplă realizează următoarele:
a) Celule inflamatorii în mucoasa şi submucoasa bronşiilor mari
b) Edem în peretele bronşic
c) Hipertrofia stratului muscular al bronşiilor
d) Fibroză peribronşică
e) Obstrucţie progresivă a bronşiilor
103
---------------------------------------------------------------------
663) CM Bronşita cronică obstructivă este marcată de:
a) Obstrucţia permanentă a căilor aeriene mici
b) Mucus filant produs de celulele caliciforme
c) Inflamarea cronică a căilor aeriene mici
d) Infiltrat inflamator interstiţial
e) Alveolită exsudativă
---------------------------------------------------------------------
664) CM Bronhopneumopatia cronică obstructivă se caracterizează anatomic prin:
a) Leziuni de bronşită cronică
b) Emfizem pulmonar centrolobular
c) Leziuni obstructive cronice, ireversibile în căile respiratorii mici
d) Atrofia musculară în bronşiile mari
e) În spaţiul alveolar se găsesc fibrină, neutrofile, eritrocite
---------------------------------------------------------------------
665) CM Fenomene auscultative оn emfizemul pulmonar sunt:
a) Expir semnificativ prelungit
b) Raluri bronşice rare
c) Diminuarea murmurului vezicular
d) Suflu tubar
e) Frotaţii pleurale
---------------------------------------------------------------------
666) CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include:
a) Istoric de bronşită
b) Istoric de dispnee
c) Torace normal cu raluri bronşice
d) Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat
e) Hipoventilaţie
---------------------------------------------------------------------
667) CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include următoarele:
a) Istoric de dispnee
b) Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat
c) Percutor- sonoritate normală
d) Raluri bronşice frecvente
e) Hematocrit <55%
---------------------------------------------------------------------
668) CM Tipul bronşitic al Bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evoluţie severă include:
a) Hematocrit > 60%
b) PaO2 mult scăzută (sub 50-60 mm Hg)
c) Hipercapnie (PCO2 > 60-65 mm Hg)
d) Normo sau hipocapnie
e) Ventilaţie crescută
---------------------------------------------------------------------
669) CM Tipul bronşitic al bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evoluţie severă include
următoarele:
a) Dispnee
b) Episoade frecvente de insuficienţă cardiacă dreaptă
c) Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat
d) Percutor sunet submat
e) Cianoză de tip central cu extremităţi calde
104
---------------------------------------------------------------------
670) CM Corticoterapia este indicată pacienţilor cu bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPCO)
când:
a) Răspunsul este nesatisfăcător la administrarea bronhodilatatoarelor
b) Obstrucţia bronşică este severă
c) Insuficienţa respiratorie este severă
d) Insuficienţă cardiacă este severă
e) Hipoxemia si hipercapnia sunt severe
---------------------------------------------------------------------
671) CM Mecanismele secretorii de apărare pulmonară sunt:
a) Lisosimul
b) Imunoglobulinele (secretorii A şi serice)
c) Bariera epitelială
d) Interferonul
e) Monocitele
---------------------------------------------------------------------
672) CM Etiologia bronşitei cronice include:
a) Fumatul
b) Poluarea atmosferică
c) Infecţiile bronşice
d) Factorii genetici
e) Expunerea profesională la praf
---------------------------------------------------------------------
673) CM Endotoxinele bacteriene acţionează nociv prin:
a) Activarea complementului
b) Inactivarea factorului Hageman
c) Coagulare locală
d) Eliberarea interleukinei-1
e) Inactivarea prostaglandinelor şi chininelor
---------------------------------------------------------------------
674) CM Pneumonia comunitară poate fi determinată de:
a) Streptococcus pneumoniae
b) Klebsiella pneumoniae
c) Stafilococcus pneumoniae
d) Virusuri şi micoplasme
e) Mycobacterium tuberculosis
---------------------------------------------------------------------
675) CM În mecanismul dilatării ireversibile a bronşiilor (bronsiectaziei) joacă rolul principal:
a) Scăderea rezistenţei la deformare a peretelui bronşic datorită leziunilor inflamatorii
b) Malformaţia congenitală a sistemului de susţinere parieto- bronşic
c) Tracţiunea centrifugă scăzută, aplicată peretelui bronşic de fenomenele lezionale.
d) Tracţiunea centrifugă crescută, aplicată peretelui bronşic.
e) Creşterea rezistenţei la deformare a peretelui bronşic
---------------------------------------------------------------------
676) CM Astmul bronşic este caracterizat prin:
a) Inflamaţia căilor respiratorii
b) Obstrucţia complet sau incomplet reversibilă
c) Hiperreactivitatea căilor aeriene la diverşi stimuli
d) Boala granulomatoasa cu localizări multiple
e) Adenopatia hilară bilaterală
105
---------------------------------------------------------------------
677) CM În lumenul bronşic al astmaticilor se găsesc dopuri sau cilindri bronşici formaţi din:
a) Glicoproteide
b) Eritrocite
c) Celule inflamatorii
d) Celule epiteliale descuamate
e) Granulom epitelioid
---------------------------------------------------------------------
678) CM Examenul radiologic toracic în criza severă de astm bronşic relevă:
a) Hiperinflaţie pulmonară
b) Diafragm aplatizat
c) Hipertransparenţa câmpurilor pulmonare
d) Lărgirea spaţiului retrosternal
e) Metastaze septice
---------------------------------------------------------------------
679) CM Mecanismul de acţiune al beta2-agoniştilor include:
a) Relaxarea fibrelor bronşice şi încetarea bronhospasmului
b) Modularea eliberării de mediatori din mastocite şi bazofile
c) Inhibarea eliberării de acetilcolină din nervii colinergici
d) Creşterea clearans-ului mucociliar
e) Bradicardie
---------------------------------------------------------------------
680) CM Metabolismul gazos pulmonar în accesul sever de astm bronşic este profund modificat şi
constă din:
a) Hipoxemie
b) Hipocapnie
c) Alcaloză respiratorie
d) Hipercapnie
e) Acidoza respiratorie
---------------------------------------------------------------------
681) CM Modificările gazelor sanguine în starea de rău astmatic include:
a) Hipoxemie
b) Hipercapnie
c) Acidoză metabolică
d) Alcaloză metabolică
e) Hipocapnie
---------------------------------------------------------------------
682) CM Glucoza în lichidul pleural este scăzută în:
a) Pleurezia parapneumonică
b) Pleurezia tuberculoasă
c) Pleurezia neoplazică
d) Pleurezia postembolica
e) Sindromul Dressler
---------------------------------------------------------------------
683) CM Revărsatele pleurale franc-hemoragice sugerează o etiologie:
a) Neoplazică
b) Postembolică
c) Traumatică
d) Parapneumonică
e) Boli de colagen
106
---------------------------------------------------------------------
684) CM O proporţie de limfocite mai mare de 50% în lichidul pleural sugerează diagnosticul de:
a) Pleurezie tuberculoasă
b) Pleurezie malignă
c) Pleurezie virală
d) Pleurezie cardiacă
e) Pleurezie uremică
---------------------------------------------------------------------
685) CM Tratamentul pleureziei parapneumonice include:
a) Antibioterapie corespunzătoare etiologiei
b) Antitusive şi analgezice
c) Antiinflamatoare nesteroidiene
d) Evacuarea lichidului la necesitate
e) Chimioterapia sistemică
---------------------------------------------------------------------
686) CM Pneumotoraxul spontan secundar este o complicaţie a:
a) Bronhopneumopatiei cronice obstructive
b) Tuberculozei
c) Mucoviscidozei
d) Pneumoniei necrotice
e) Bronshiectazei
---------------------------------------------------------------------
687) CM Fiziopatologia sindromului de detresă respiratorie include următoarele:
a) Scăderea brutală a complianţei pulmonare
b) Sindrom restrictiv sever
c) Şunt intrapulmonar dreapta-stânga
d) Creşterea complianţei pulmonare sau sindrom obstructiv sever
e) Hipertensiune arterială pulmonară cu o presiune de umplere atrială stângă normală.
---------------------------------------------------------------------
688) CM Care din următorii indici reprezintă volume şi capacităţi pulmonare (reprezintă valori
anatomice respiratorii):
a) Spaţiul mort
b) Volumul expirator maxim pe secundă
c) Volumul rezidual
d) Capacitatea pulmonară totală
e) Volumul rezidual funcţional
---------------------------------------------------------------------
689) CM Care din următorii indici reprezintă debite (sau constante dinamice) pulmonare:
a) Capacitatea vitală
b) Capacitatea vitală forţată
c) Volumul expirator maxim pe secundă
d) Volumul rezidual
e) Debitul expirator maxim instantaneu de vвrf
---------------------------------------------------------------------
690) CM Valoarea capacităţii vitale pulmonare şi a volumului expirator maxim pe secundă variază
fiziologic în dependenţă de:
a) Masa corporală
b) Vârstă
c) Sex
d) Talie (înălţimea subiectului)
107
e) Anotimp
---------------------------------------------------------------------
691) CM Care afirmaţie din cele ce urmează, referitoare la faciesul poliglobulic, este corectă:
a) Faciesul poliglobulic reprezintă coloraţie roşie a feţei cu cianoză intensă
b) Pentru faciesul poliglobulic este caracteristică hiperemie conjunctivală
c) Se instalează în insuficienţă respiratorie cronică
d) Se instalează în cord pulmonar cronic
e) Se instalează în emfizem pulmonar esenţial
---------------------------------------------------------------------
692) CM Toracele emfizematos prezintă:
a) Diametrul anteroposterior mărit
b) Diametrul anteroposterior micşorat
c) Unghiul epigastric obtuz
d) Unghiul epigastric ascuţit
e) Coastele orizontalizate
---------------------------------------------------------------------
693) CM Toracele astenic se caracterizează prin:
a) Aspect plat ca şi cum ar fi în expir
b) Unghiul xifoidian obtuz
c) Unghiul xifoidian ascuţit
d) Coatele verticalizate
e) Spaţiile intercostale reduse
---------------------------------------------------------------------
694) CM Transmiterea diminuată a vibraţiilor vocale se observă în:
a) Torace astenic
b) Pleurezie
c) Torace rahitic
d) Torace senil
e) Pneumotorax
---------------------------------------------------------------------
695) CM Transmiterea vibraţiilor vocale se accentuează în:
a) Astm bronşic în criză
b) Pneumonie
c) Emfizem pulmonar
d) Torace senil
e) Simfize pleurale bilaterale
---------------------------------------------------------------------
696) CM Care afirmaţie din cele ce urmează, referitoare la ralurile uscate ronflante, este corectă:
a) Se produc оn bronhiile de calibru mic
b) Se produc în bronhiile de calibru mare şi trahee
c) Au tonalitate joasă
d) Au tonalitate înaltă
e) Se percep în ambele faze ale respiraţiei
---------------------------------------------------------------------
697) CM Care afirmaţie din cele ce urmează, referitoare la ralurile uscate sibilante, este corectă:
a) Se produc în bronhiile de calibru mic şi bronhiole
b) Se produc în bronhiile de calibru mare şi trahee
c) Au tonalitate ascuţită
d) Au tonalitate joasă
e) Se percep în ambele faze ale respiraţiei
108
---------------------------------------------------------------------
698) CM Un pacient cu carcinom pulmonar de lob superior stвng poate avea:
a) Sindrom Horner stвng
b) Paralizie de diafragm stвng
c) Paralizie de coardă vocală stângă
d) Scăderea frecvenţei mişcărilor respiratorii
e) Sindrom bronhospastic
---------------------------------------------------------------------
699) CM Cele mai precise şi informative metode de diagnostic al tromboembolismului pulmonar
sunt:
a) Ecocardiografia
b) Angiografia arterei pulmonare
c) Electrocardiografia
d) Radiografia pulmonară
e) Scintigrafia pulmonară de perfuzie
---------------------------------------------------------------------
700) CM Rezultatele de laborator care indică necesitatea oxigenoterapiei includ:
a) Saturaţia sângelui arterial (SaO2) = 98 %
b) Presiunea parţială a oxigenului (PaO2) оn sвngele arterial < 55 mm Hg
c) Presiunea parţială a bioxidului de carbon (PaCO2) оn sвngele arterial = 70 mm Hg
d) Volumul expirator maxim pe secundă = 70 %
e) Capacitatea vitală = 70 %
---------------------------------------------------------------------
701) CM Dereglarea permeabilităţii bronhiilor în criza de astm bronşic este cauzată de:
a) Edemul mucoasei
b) Spasmul bronşic
c) Hipersecreţia de mucus vâscos
d) Dischinezia hipotonică a bronhiilor
e) Diminuarea elasticităţii plămânilor
---------------------------------------------------------------------
702) CM Criza astmatică determină:
a) Scăderea volumului expirator maxim pe secundă
b) Creşterea volumului rezidual
c) Creşterea complianţei pulmonare
d) Creşterea capacităţii vitale
e) Creşterea debitului ventilator maxim pe secundă
---------------------------------------------------------------------
703) CM Valoarea debitului expirator de vвrf (apreciat prin peakflow-metrie):
a) La persoanele sănătoase poate varia pe parcursul a 24 ore până la 10%
b) La persoanele sănătoase este constantă
c) La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore până la 10%
d) La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore peste la 15%
e) Variază proporţional cu severitatea astmului bronşic
---------------------------------------------------------------------
704) CM Preparatele de elecţie pentru tratamentul astmului bronşic moderat (Treapta II) sunt:
a) Teofilina retard
b) Corticosteroizii inhalatori
c) Corticosteroizii per os
d) Beta2-agoniştii inhalatori
109
e) Corticosteroizii parenteral
---------------------------------------------------------------------
705) CM Preparatele de elecţie pentru tratamentul astmului bronşic moderat, necontrolat de treapta
II (Treapta III) sunt:
a) Teofilina retard
d) Beta2-agoniştii inhalatori
e) Antibioticele
---------------------------------------------------------------------
706) CM Preparatele de elecţie pentru tratamentul astmului bronşic sever (Treapta IV) sunt:
a) Teofilina retard şi/sau Beta2-agoniştii inhalatori
d) Antibioticele
e) Acidul cromoglicic (Intal) sau Nedocromilul
---------------------------------------------------------------------
707) CM Opacităţile percepute prin examenul radiologic al plămânilor pot fi cauzate de:
a) Absenţa aerului din alveole
b) Lichid in alveole
c) Fibrozări şi calcificări;
d) Chiste aerice
e) Corpi străini radioopaci
---------------------------------------------------------------------
708) CM Arătaţi 3 indici care sunt cei mai informativi pentru aprecierea exsudatului (în revărsatul
pleural):
a) Reacţia Rivalt este pozitivă
b) Concentraţia proteinei în lichidul pleural > 25 g/l
c) Raportul proteine pleurale/proteine serice > 0,5
d) Raportul lacticdehidrogenază (LDH) pleurală/LDH serică > sau = 0,6
e) Lacticdehidrogenază pleurală (LDH) > 2/3 din limita superioară a valorii normale a LDH serice
---------------------------------------------------------------------
709) CM Ce elemente conţinute în spută sunt caracteristice pentru supuraţiile pulmonare:
a) Macrofage cu hemosiderină
b) Fibrele elastice
c) Eozinofilele
d) Cristalele de acizi graşi
e) Cristalele de colesterol
---------------------------------------------------------------------
710) CM Ce elemente conţinute în spută sunt caracteristice pentru astmul bronşic:
a) Cristalele de hematoidină
b) Spiralele Curchman
c) Cristalele Charcot-Leiden
d) Cristalele de colesterol
e) Eozinofilele
---------------------------------------------------------------------
711) CM Respiraţia Kussmaul se caracterizează prin:
a) Ritm neregulat
b) Ritm regulat cu amplitudine mare
c) Inspir amplu, profund şi zgomotos, urmat de o pauză scurtă
110
d) Expiraţie sacadată urmată de o pauză scurtă
e) Ritm neregulat cu amplitudine mică
---------------------------------------------------------------------
712) CM Respiraţia Biot se caracterizează prin:
a) Ritm regulat
b) Ritm neregulat
c) Alternarea perioadelor variate apneice cu 4-5 respiraţii de amplitudine diferită
d) Respiraţii de amplitudine foarte mare
e) Respiraţii de amplitudine diferită
---------------------------------------------------------------------
713) CM Fumatul îndelungat alterează:
a) Mişcarea cililor
b) Funcţia macrofagelor alveolare
c) Bronhoplegia
d) Eliberarea enzimelor proteolitice ale polimorfonuclearelor
e) Activarea eozinofilelor
---------------------------------------------------------------------
714) CM Boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa bronsitei, în stadiu avansat se
a) PaCO2 > 60 mm Hg
b) Hematocrit = 35-45%
c) PaO2 < 50-60 mm Hg
d) Hematocrit > 60 %
e) Nici una dintre ele
---------------------------------------------------------------------
715) CM Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta
emfizemului sunt:
a) Tusea instalată înaintea debutului dispneei
b) Spută redusă, mucoidă
c) Tusea instalată după debutul dispneei
d) Spută abundentă, purulentă
e) Frecvenţa crescuta a cordului pulmonar
---------------------------------------------------------------------
716) CM Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonară cronică obstructivă cu predominanţa
emfizemului sunt:
a) Tahipneea
b) Bradipneea
c) Hipersonoritatea pulmonară
d) Expirul relativ prelungit
e) Galopul presistolic accentuat оn timpul inspirului
---------------------------------------------------------------------
717) CM Cele mai frecvente bacterii patogene implicate în infecţiile respiratorii la bolnavii cu boala
pulmonară cronică obstructivă sunt:
a) Haemophilus influenzae
b) Streptococul beta-hemolitic
c) Stretococcus pneumoniae
d) Pseudomonas aeruginosa
e) Branhamella catarrhalis
---------------------------------------------------------------------
111
718) CM Oxigenoterapia de durată la bolnavii cu boala pulmonară cronică obstructivă este
recomandată în următoarele situaţii:
a) Hipoxemie persistentă şi severă (PaO2 < 55 mm Hg)
b) Anemie
c) Hipoxemie persistentă şi severă (SaO2 < 80 %)
d) Insuficienţă cardiacă dreaptă severă
e) Hipocapnie (PaСO2 < 35 mm Hg)
---------------------------------------------------------------------
719) CM Emfizemul pulmonar se defineşte ca:
a) Afecţiune asociata cu secreţia exagerată de mucus la nivel traheobronsic
b) Distensia permanentă a spaţiilor aeriene de la nivelul bronşiilor principale
c) Afecţiune în care se distrug septurile alveolare
d) Distensia permanenta a spaţiilor aeriene distal de bronşiolele terminale
e) Afecţiune în care se păstrează septurile alveolare
---------------------------------------------------------------------
720) CM Care dintre următoarele afirmaţii privind bronhopneumopatia cronică obstructivă cu
predominanţa bronşitei sunt adevărate:
a) Percuţia toracelui arată sonoritate normală sau hipersonoritate
b) Pacientul este de obicei supraponderal
c) PCO2 este cronic scăzut
d) Volumul rezidual este scăzut
e) Debitele maximale respiratorii sunt mici
---------------------------------------------------------------------
721) CM Care dintre următoarele afirmaţii privind bronhopneumopatia cronică obstructivă cu
predominanţa emfizemului sunt adevărate:
a) Dispneea este severă
b) Radiografia toracică arată un cord mărit
c) Hematocritul este < 55 %
d) Hipertensiunea pulmonară este moderată
e) Episoadele de acutizare a bolii sunt mai frecvente
---------------------------------------------------------------------
722) CM Boala pulmonară cronică obstructivă (BPCO) cu predominarea bronşitei, când obstrucţia
bronhiilor este severă, clinic se manifestă prin:
a) Dispnee la efort
b) Hipercapnie
c) Cord pulmonar
d) Hemoptizie
e) Bronhoree fetidă
---------------------------------------------------------------------
723) CM Următoarele bronhodilatatoare se utilizează în terapia bronşitei cronice obstructive:
a) Bromura de ipratropium
b) Aminofilina
c) Atropina
d) Efedrina
e) Terbutalina
---------------------------------------------------------------------
724) CM În bronşita cronică la examenul sputei se izolează cel mai frecvent următoarele bacterii
patogene:
a) Streptococcus pneumoniae
b) Haemophilus influenzae
112
c) Staphilococcus aureus
d) Branhamella catarrhalis
e) Pseudomonas aeruginosa
---------------------------------------------------------------------
725) CM Terminarea unui episod de astm bronşic este frecvent marcată de:
a) Tuse cu expectoraţie groasă, filantă
b) Depistarea în spută a spiralelor Curshman
c) Depistarea în spută a eozinofilelor si cristalelor Charcot-Leyden
d) Scădere a tensiunii arteriale
e) Bradicardie
---------------------------------------------------------------------
726) CM Glucocorticoizii se folosesc în tratamentul astmului bronşic pentru efectul lor:
a) Bronhodilatator
b) De a reduce inflamaţia căilor aeriene
c) Benefic în suferinţele acute, când obstrucţia severă a căilor aeriene nu cedează la alte tratamente
d) Bronhoconstrictor
e) Antitusiv
---------------------------------------------------------------------
727) CM Boala pulmonară cronică obstructivă (BPCO), tip bronşitic (B), evoluţie severă, se
a) Hematocrit peste 55-60 %
b) Normocapnie
c) Rare infecţii bronşice
d) Spută abundentă purulentă
e) Dispnee
---------------------------------------------------------------------
728) CM Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de acutizarea bolii pulmonare cronice
obstructive (BPCO) sunt:
a) Haemophylus influenzae
b) Streprococcus haemolyticus grupa B
c) Streptococcus pneumoniae
d) Branhamella catarrhalis
e) Staphilococcus aureus
---------------------------------------------------------------------
729) CM În tratamentul bronhodilatator în boala pulmonară cronică obstructivă (BPCO) se
utilizează:
a) Simpatomimetice
b) Derivaţi de teofilină
c) Anticolinergice
d) Mucolitice
e) Oxigenoterapie prelungită
---------------------------------------------------------------------
730) CM La examinarea radiologică a plămânilor în boala pulmonară cronică obstructivă (BPCO)
cu predominanta emfizemului se constată:
a) Diafragme coborвte, aplatizate
b) Silueta cardiaca largă, mărită
c) Atenuare periferica a desenului bronho-vascular
d) Hipotransparenţa retrosternală
e) Lărgirea mediastinului superior
---------------------------------------------------------------------
113
731) CM Pentru pneumonia datorată pneumococilor susceptibili, antibioticele de elecţie sunt:
a) Penicilina
b) Metronidazolul
c) Ampicilina
d) Trimetoprim-sulfametoxazolul
e) Vancomicina
---------------------------------------------------------------------
732) CM Sindromul clinic din pneumonia crupoasă are următoarele caracteristici:
a) Este generat de Streptococus pneumoniae
b) Matitatea are topografie precisă
c) Debutul este gradat
d) Predomină simptomele extrapulmonare
e) Durerea este de tip pleural
---------------------------------------------------------------------
733) CM Pentru eliminarea secreţiilor din arborele traheobronşic se pot folosi următoarele metode:
a) Sonde de aspiraţie
b) Forţarea pacientului să tuşească
c) Bronhodilatatoare beta-adrenergice
d) Administrarea de glucocorticoizi
e) Drenaj postural şi percuţia toracelui
---------------------------------------------------------------------
734) CM Selectaţi antibioticele de elecţiune în suspiciunea de pneumonie pneumococică:
a) Trimetoprim - sulfametoxazol
b) Penicilina
c) Ampicilina
d) Fluorochinolone
e) Metronidazol
---------------------------------------------------------------------
735) CM Cauze infecţioase de formare a cavităţii pulmonare sunt.
a) Pseudomonas aeruginosa
b) Staphylococcus aureus
c) Germeni anaerobi
d) Haemophilus influenzae
e) Granulomatoza Wegener
---------------------------------------------------------------------
736) CM Printre simptomele caracteristice crizei de astm, se numără:
a) Dispnee paroxistică respiratorie
b) Junghi toracic
c) Wheezing
d) Puls paradoxal
e) Hemoptizie
---------------------------------------------------------------------
737) CM Stimulii care interacţionează cu reactivitatea cailor aeriene şi care pot induce episoade
acute de astm, pot fi reprezentaţi de:
a) Alergeni
b) Infecţii
c) Factori profesionali
d) Medicamente - aspirina
e) Medicamente - digoxina
---------------------------------------------------------------------
114
738) CM Diagnosticul diferenţial al astmului bronşic presupune excluderea următoarelor entităţi:
a) Insuficienţa ventriculară stângă acută
b) Obstrucţia cailor aeriene superioare prin tumori
c) Edemul laringian
d) Embolia pulmonara recurenta
e) Pneumonia
---------------------------------------------------------------------
739) CM Glucocorticoizii sunt indicaţi în terapia astmului bronşic în următoarele situaţii:
a) La orice pacient la care boala nu este controlată prin bronhodilatatoare inhalatorii
b) În criză de astm uşoară
c) În criză de astm severă
d) În astmul bronşic cu crize frecvente
e) În criză de astm bronşic uşoară care evoluează concomitent cu pneumonie
---------------------------------------------------------------------
740) CM Agenţii stabilizatori ai mastocitelor (cromolynul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se
folosesc în tratamentul astmului bronşic pentru că:
a) Influenţează tonusul căilor aeriene
b) Inhibă degranularea mastocitelor
c) Оmpiedică eliberarea mediatorilor chimici ai inflamaţiei
d) Îmbunătăţesc funcţia pulmonară
e) Măresc reactivitatea căilor aeriene distale
---------------------------------------------------------------------
741) CM Severitatea obstrucţiei în astmul bronşic este indicată de:
a) Wheezing
b) Bradicardie
c) Dispariţia murmurului vezicular
d) Prezenţa murmurului vezicular
e) Puls paradoxal
---------------------------------------------------------------------
742) CM Cele mai eficace mijloace de tratament în astmul bronşic sunt reprezentate de:
a) Eliminarea agenţilor cauzali din mediul unui astmatic alergic
b) Medicamente care inhibă contracţia musculaturii netede bronşice
c) Medicamente care diminuează si/sau previn inflamaţia
d) Antibiotice
e) Antitusive
---------------------------------------------------------------------
743) CM Simptomele persistente de astm bronşic sever pot fi tratate cu:
a) ß2 agonişti inhalatori cu durată lungă de acţiune
b) Teofilină retard
c) Corticosteroizi inhalatorii sau orali
d) Diuretice
e) Propranolol
---------------------------------------------------------------------
744) CM Forma nesezonieră de astm bronşic poate fi consecinţa alergiei la:
a) Pene
b) Fanerele animalelor
c) Praf cu paraziţi
d) Fungi si alte antigene din mediul înconjurător
e) Oxigen
---------------------------------------------------------------------
115
745) CM Simptomele astmului bronşic constau în:
a) Dispnee
b) Tuse
c) Wheezing
d) Tahicardie
e) Tensiune arterială crescută
---------------------------------------------------------------------
746) CM Sindromul Pickwick constă în:
a) Obezitate
b) Somnolenţă diurnă
c) Leucocitoză
d) Insuficienţă cardiacă dreaptă
e) Hipertensiune pulmonară
---------------------------------------------------------------------
747) CM Mecanismul de aspiraţie al pneumoniilor apare mai frecvent şi este mai sever la:
a) Alcoolici
b) Pacienţii supuşi anesteziei generale
c) Cardiaci
d) Pacienţii cu accident vascular cerebral
e) Pacienţii cu tulburări de deglutiţie
---------------------------------------------------------------------
748) CM Următoarele afirmaţii referitoare la sindromul de detresă respiratorie a adultului sunt
adevărate:
a) Este o insuficienţă respiratorie cronică
b) Este o insuficienţă respiratorie acută
c) Se dezvoltă în consecinţa obstrucţiei bronşice cronice
d) E caracterizată prin hipoxemie
e) Reprezintă un edem pulmonar produs prin creşterea permeabilităţii capilare
---------------------------------------------------------------------
749) CM Revărsatul pleural de tip exsudat poate fi cauzat de:
a) Infecţii virale
b) Insuficienţă cardiacă congestivă
c) Neoplazii maligne
d) Pneumonii bacteriene
e) Sindromul nefrotic
---------------------------------------------------------------------
750) CM Chilotoraxul este produs de:
a) Tromboza de venă cavă inferioară
b) Traumatisme
c) Tumori mediastinale
d) Expunere la asbest
e) Insuficienţă cardiacă stângă
---------------------------------------------------------------------
751) CM Modificările patologice care pot apare în bronhopneumopatia cronică obstructivă sunt:
a) Hipertrofia glandelor mucoase
b) Infiltrat inflamator în mucoasă şi submucoasă
c) Edem în peretele bronşic
d) Bronhodilataţe cronică
e) Hipertrofia musculaturii netede bronşice
---------------------------------------------------------------------
116
752) CS Abcesul pulmonar primitiv în marea majoritate de cazuri (80-90%) este provocat de:
a) Fungi
b) Bacterii anaerobe
c) Viruşi
d) Clamidii
e) Protozoare
---------------------------------------------------------------------
753) CS În septicemii infecţia pulmonară se produce pe cale hematogenă şi patogenetic este o
pneumonie:
a) Primară
b) Nosocomială
c) Prin aspiraţie
d) Metastatică
e) Comunitară
---------------------------------------------------------------------
754) CS Fumatul de tutun acţionează asupra structurilor pulmonare provocând următoarele, cu
excepţia:
a) Stimularea secreţiei bronşice de mucus
b) Inhibarea mişcării cililor bronşici şi activării macrofagelor alveolare
c) Acumularea macrofagelor şi neutrofilelor în jurul căilor aeriene distale
d) Stimularea receptorilor de iritaţie din submucoasa bronşiilor
e) Stimularea beta2-adrenoreceptorilor
---------------------------------------------------------------------
755) CS Indicele Tiffeneau este:
a) VEMS (Volumul expirator maxim în 1 secundă) + CV (Capacitatea vitală) +100
b) VEMS +100
c) VEMS/CV x100
d) CV/VEMS x 100
e) VEMS + CV - 100
---------------------------------------------------------------------
756) CS Simptomul principal оn emfizemul pulmonar este:
a) Tusea uscată
b) Dispneea
c) Junghiul toracic
d) Tusea cu spută
e) Tusea paroxistică
---------------------------------------------------------------------
757) CS Semnele cardiovasculare ale bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evoluţie severă
sunt cele ce urmează, cu excepţia:
a) Tahicardie, alte aritmii cardiace
b) Hipertensiune arterială pulmonară la pacient nehipertensiv
c) Puls paradoxal
d) Modificări ECG de hipertrofie a ventriculului drept
e) Modificări ECG de hipertrofie a ventriculului stâng
---------------------------------------------------------------------
758) CS Efecte secundare importante ale simpaticomimeticelor sunt cele menţionate, cu excepţia:
a) Hipopotasemie
b) Aritmii cardiace
c) Tahifilaxie
d) Bronhoconstricţie paradoxală
117
e) Hiponatremie
---------------------------------------------------------------------
759) CS Medicaţia de primă treaptă în BPCO (bronhopneumopatie cronică obstructivă) tinde să fie:
a) Medicaţia simpatomimetică
b) Medicaţia anticolinergică
c) Glicozizii cardiaci
d) Corticoterapia
e) Corticoterapie + simpaticomimetice
---------------------------------------------------------------------
760) CS Preparatul cu acţiune anticolinergică, folosit în tratamentul BPCO (bronhopneumopatiei
cronice obstructive) este:
a) Ipratropium bromid (Atrovent)
b) Teofilina
c) Digoxina
d) Panangina
e) Fenoterol (Berotec)
---------------------------------------------------------------------
761) CS Frisonul solemn este mai frecvent оntвlnit оn:
a) Pneumonia virală
b) Pneumonia pneumococică
c) Bronhopneumonie
d) Tuberculoză pulmonară
e) Pleurezie purulentă
---------------------------------------------------------------------
762) CS Pneumonia provocată de Mycoplasma cu evoluţie gravă necesită tratament timp de 10-14
zile cu:
a) Co-trimoxazol
b) Amoxicilină
c) Rimantadină
d) Eritromicină
e) Penicillină
---------------------------------------------------------------------
763) CS Sindromul Mendelson este o:
a) Atelectazie pulmonară
b) Pneumonie bacteriană
c) Pneumonie secundara
d) Pneumonie acidă
e) Pneumonită alergică
---------------------------------------------------------------------
764) CS Metoda de elecţie pentru diagnosticul bronşectaziilor este:
a) Radiografia toracică standard
b) Peak-flow metria
c) Scintigrafia radioizotopică pulmonară
d) Bronhografia
e) Spirografia
---------------------------------------------------------------------
765) CS Examenul de spută la pacienţii cu astm bronşic evidenţiază elemente caracteristice, cu
excepţia:
a) Eozinofile
b) Cristale Charcot-Layden
118
c) Trombocite
d) Corpi Creola
e) Spirale Curshmann
---------------------------------------------------------------------
766) CS Indicele Tiffeneau relevă:
b) Permeabilitatea bronşică
c) Volumul rezidual
d) Fluxul expirator de vвrf
e) Capacitatea reziduală funcţională
---------------------------------------------------------------------
767) CS La formarea unui transsudat contribuie următoarele, cu excepţia:
a) Hipertensiunea venoasă sistemică
b) Creşterea presiunii osmotice a plasmei
c) Hipertensiunea venoasă pulmonară
d) Afectarea drenajului limfatic pleural
e) Reducerea presiunii osmotice a plasmei
---------------------------------------------------------------------
768) CS La schimburile normale de O2 şi CO2 pulmonare contribuie, cu excepţia:
a) Ventilaţia alveolară
b) Perfuzia capilară
c) Difuziunea alveolo-capilară
d) Controlul neuro-umoral al respiraţiei
e) Trombocitemia
---------------------------------------------------------------------
769) CS Volumul de gaz care rămâne în plămâni la sfârşitul unei expiraţii maxime reprezintă:
a) Volumul rezidual
b) Spaţiul mort
c) Capacitatea vitală
d) Capacitatea expiratorie
e) Volumul expirator de rezervă
---------------------------------------------------------------------
770) CS Volumul de aer rămas în canalele aeriene la sfârşitul inspiraţiei reprezintă:
a) Volumul rezidual
b) Volumul expirator de rezervă
c) Spaţiul mort
d) Capacitatea inspiratorie
e) Volumul inspirator de rezervă
---------------------------------------------------------------------
771) CS Volumul de gaz mobilizat cu fiecare inspiraţie ori expiraţie în stare de repaus reprezintă:
b) Volumul curent
c) Capacitatea pulmonară totală
d) Capacitatea reziduală funcţională
e) Curbele de flux-volum
---------------------------------------------------------------------
772) CS Capacitatea pulmonară totală este volumul de gaz:
a) Eliminat din plămâni într-o expiraţie maximă neforţată care urmează unei inspiraţii maxime,
pacientul nefiind limitat în timp
b) Conţinut în plămâni la sfârşitul unei expiraţii maxime
119
c) Eliminat din plămâni într-o expiraţie completă şi forţată care urmează unei inspiraţii maxime
d) Cantitatea totală de aer inspirat sau volumul total de aer expirat în decurs de un minut, în condiţii
de ventilaţie spontană şi repaus muscular
e) Conţinut în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii maxime
---------------------------------------------------------------------
773) CS Capacitatea vitală este volumul de gaz:
a) Mobilizat cu fiecare inspiraţie ori expiraţie în stare de repaus
b) Eliminat din plămâni într-o expiraţie maximă neforţată care urmează unei inspiraţii maxime,
pacientul nefiind limitat în timp
c) Conţinut în plămâni la sfârşitul unei inspiraţii maxime
d) Care poate fi inspirat plecând de la sfârşitul unei expiraţii de repaus
e) Eliminat din plămâni în prima secundă a unei expiraţii complete şi forţate
---------------------------------------------------------------------
774) CS Indicele Tiffeneau reprezintă raportul dintre:
a) Capacitatea vitală şi capacitatea pulmonară totală
b) Volumul expirator maxim pe secundă şi capacitatea pulmonară totală
c) Volumul expirator maxim pe secundă şi volumul curent
d) Volumul expirator maxim pe secundă şi capacitatea vitală
e) Capacitatea inspiratorie şi capacitatea vitală
---------------------------------------------------------------------
775) CS Ce tip de dereglare a ventilaţiei pulmonare este în următorii indici spirografici: capacitatea
vitală este normală; volumul expirator maxim pe secundă este scăzut; indicele Tiffeneau este scăzut.
a) Dereglare a ventilaţiei pulmonare de tip mixt cu predominare a restricţiei
b) Dereglare a ventilaţiei pulmonare de tip mixt cu predominare a obstrucţiei
c) Ventilaţia pulmonară este normală
d) Dereglare a ventilaţiei pulmonare de tip restrictiv
e) Dereglare a ventilaţiei pulmonare de tip obstructiv
---------------------------------------------------------------------
776) CS În ce situaţie fiziopatologică nu se va instala hipoxemia?
a) Perfuzia < ventilaţia alveolară
b) Perfuzia > ventilaţia alveolară
c) Difuziunea alveolo-capilară a gazelor este diminuată
d) Ventilaţie moderat diminuată + debit cardiac mărit
e) În şunt anatomic venos-arterial mărit
---------------------------------------------------------------------
777) CS Faciesul cianotic nu este caracteristic pentru:
a) Bronşita cronică obstructivă
b) Insuficienţa respiratorie cronică
c) Bronhopneumopatia cronică obstructivă de tip A
d) Bronhopneumopatia cronică obstructivă de tip B
e) Cordul pulmonar cronic
---------------------------------------------------------------------
778) CS Limita inferioară a plămânului poate fi ridicată în:
a) Acces de astm bronşic
b) Fibroză pulmonară
c) Emfizem pulmonar
d) Bronşită cronică obstructivă
e) Bronşiolită
---------------------------------------------------------------------
779) CS Sunetul timpanic la percuţia cutiei toracice nu apare în:
120
a) Emfizem pulmonar оn stadiu avansat
b) Emfizem compensator
c) Pneumotorax
d) Caverne mari şi medii
e) Fibrotorax
---------------------------------------------------------------------
780) CS Sunetul timpanic la percuţia cutiei toracice nu apare în:
a) Emfizem pulmonar esenţial în stadiu avansat
b) Emfizem pulmonar secundar оn stadiu avansat
c) BPCO (bronhopneumopatie cronică obstructivă) de tip A în stadiu avansat
d) Emfizem compensator
e) Fibrotorax
---------------------------------------------------------------------
781) CS În pneumotorax, cauza obişnuită de reducere marcată a oxihemoglobinei este:
a) Poziţia orizontală a pacientului
b) Reducerea procentului de oxigen оn aerul atmosferic
c) Efectul agentului anestezic
d) Reflexă, datorită intervenţiei chirurgicale
e) Circulaţia sângelui prin plămânul colabat
---------------------------------------------------------------------
782) CS În emfizemul pulmonar avansat:
a) Diafragmul este coborât dar se mişcă bine în timpul inspirului
b) Diafragmul este coborât şi se mişcă slab în timpul inspirului
c) Poziţia diafragmului este normală şi el se mişcă normal în timpul inspirului
d) Respiraţia este predominant diafragmatică
e) Diafragmul este înalt şi se mişcă slab în timpul respiraţiei
---------------------------------------------------------------------
783) CS La pacientul emfizematos cronic oxigenoterapia poate să:
a) Reducă frecvenţa respiratorie
b) Crească frecvenţa respiratorie
c) Lase neschimbată frecvenţa respiratorie
d) Facă pacientul cianotic
e) Facă pacientul dispneic
---------------------------------------------------------------------
784) CS Oxigenoterapia nu este atât de eficace în hipoxia anemică cât în hipoxia hipoxică, întrucât:
a) Presiunea parţială a oxigenului (PaO2) în sângele arterial este normală
b) Ţesuturile nu sunt capabile să utilizeze oxigenul suplimentar
c) Gradientul arterio-venos este normal
d) Oxigenul solvit fizic este peste normal
e) Tipul de circulaţie sanguină este anormal
---------------------------------------------------------------------
785) CS Administrarea de oxigen nu va ameliora desaturarea cauzată de:
a) Hipoventilaţie
b) Şunturile arterio-venoase pulmonare
c) Blocul alveolo-capilar
d) Emfizem
e) Astm bronşic
---------------------------------------------------------------------
786) CS Spasmul bronşiolar se manifestă prin:
a) Inspir normal şi expir scurt
121
b) Inspir prelungit
c) Inspir prelungit şi expir prelungit, greoi
d) Inspir scurt şi expir prelungit, greoi
e) Expir şi inspir reduse
---------------------------------------------------------------------
787) CS În ce situaţii doza teofilinei nu trebuie micşorată:
a) În insuficienţă cardiacă congestivă
b) Оn pneumonie
c) Оn boli hepatice
d) La fumători
e) Оn toate cazurile
---------------------------------------------------------------------
788) CS Acidul cromoglicic (Intal):
a) Este eficient în starea de rău astmatic
b) Este eficient în criza de astm bronşic
c) Se foloseşte pentru profilaxia acutizării astmului bronşic
d) Se foloseşte în cure de durată mică din cauza riscului de dezvoltare a dependenţei faţă de preparat
e) Este un corticosteroid
---------------------------------------------------------------------
789) CS Hipoxemia оn astmul bronşic este cauzată de:
a) Deteriorarea difuziunii alveolo-capilare (bloc alveolo-capilar)
b) Deteriorarea raportului ventilaţie-perfuzie
c) Diminuarea circulaţiei sanguine în circuitul mic
d) Dezvoltarea şuntului anatomic arterio-venos
e) Toate mecanismele enumerate
---------------------------------------------------------------------
790) CS Preparatele de elecţie pentru tratamentul astmului bronşic uşor (Treapta I) sunt:
a) Beta2-agoniştii inhalatori
b) Anticolinergicele inhalatorii
c) Teofilina retard
d) Corticosteroizii inhalatori
e) Corticosteroizii per os
---------------------------------------------------------------------
791) CS Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacităţii respiraţiei este:
a) Volumul curent
b) Minut-volumul
c) Frecvenţa respiratorie
d) Măsurarea spaţiului mort
e) Presiunea parţială a oxigenului (PaO2) şi a bioxidului de carbon (PaCO2) оn sвngele arterial
---------------------------------------------------------------------
792) CS Care din următoarele nu determină hipoxie hipoxică:
a) Altitudinea mare
b) Intoxicaţia cu CO
c) Edemul pulmonar
d) Emfizemul
e) Presiunea parţială a oxigenului în aer = 60 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
793) CS Cianoza este produsă în mod obişnuit de toate, exceptând:
a) Amestecul cu sвnge venos a sвngelui arterial
b) Methemoglobinemie
122
c) Şunt anatomic arterio-venos în plămâni
d) Tetralogia Fallot
e) Otrăvirea cu monoxid de carbon (CO)
---------------------------------------------------------------------
794) CS Respiraţia Cheyne-Stokes se caracterizează prin:
a) Inspir scurt - expir prelungit
b) Inspir prelungit - expir scurt
c) Faze alternate de apnee şi hiperpnee
d) Eupnee
e) Apnee
---------------------------------------------------------------------
795) CS Care din următoarele afirmaţii despre pacienţii cu obstrucţie severă si retenţie de CO2 sunt
adevărate:
a) În cursul unei infecţii respiratorii apare o alterare pronunţata a simptomatologiei
b) În cursul unei infecţii respiratorii simptomatologia rămâne nealterată
c) Supravieţuirea este de lunga durata
d) Nu au vreo modificare a capacitaţii de munca
e) VEMS>50%
---------------------------------------------------------------------
796) CS Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizează boala pulmonara
cronică obstructivă:
a) Granulomul noncazeificant
b) Hiperplazia celulelor mucipare din căile respiratorii mici
c) Fibroza peribronsică
d) Hipertrofia musculaturii netede în căile respiratorii mici
e) Celulele inflamatorii în mucoasa şi submucoasa căilor respiratorii mici
---------------------------------------------------------------------
797) CS Care dintre manifestările de mai jos nu este caracteristică pentru bronşita cronică:
a) Distensia permanentă, anormală a spaţiilor aeriene distal de bronşiolele terminale
b) Secreţia exagerată de mucus la nivel traheobronşic
c) Tusea si expectoraţia cel puţin 3 luni pe an, minim 2 ani consecutiv
d) Hipertrofia glandelor producătoare de mucus
e) Sputa muco-purulentă, persistentă sau recurentă în absenţa unui proces supurativ localizat
(bronsiectazia)
---------------------------------------------------------------------
798) CS Care dintre factorii etiologici implicaţi în patogenia bronşitei cronice este considerat a fi cel
mai important:
a) Predispoziţia genetică
b) Poluarea aerului
c) Fumatul
d) Expunerea profesională la pulberi si gaze toxice
e) Factorii infecţioşi
---------------------------------------------------------------------
799) CS În BPCO (bronhopneumopatia cronică obstructivă) oxigenoterapia se indică la pacienţi cu
PO2 de:
a) < 55 mmHg
b) 55 - 60 mmHg
c) 60 - 65 mmHg
d) 65 - 70 mmHg
e) 70 mmHg
123
---------------------------------------------------------------------
800) CS Bronşita cronică mucopurulentă se caracterizează prin:
a) Sputa mucopurulentă persistentă sau recurentă
b) Sputa perlată
c) Sputa mucoasă
d) Hemoptizie
e) Wheezing precoce
---------------------------------------------------------------------
801) CS În patogenia bronşitei cronice a fost cel mai bine demonstrata implicarea:
a) Deficitului de ceruloplasmină
b) Fumatului
c) Poluării aerului cu amoniac
d) Poluării aerului cu dioxid de azot (NO2)
e) Poluării aerului cu pulberi silicogeni
---------------------------------------------------------------------
802) CS Pot da cavitaţie pulmonară următorii germeni, cu EXCEPTIA:
a) Anaerobi din cavitatea bucală
b) Bacili enterici aerobi Gram negativi
c) Mycoplasma pneumoniae
d) Mycobacterium tuberculozis
e) Staphylococcus aureus
---------------------------------------------------------------------
803) CS Indicaţi testul ce permite stabilirea astmului bronsic:
a) Demonstrarea obstrucţiei reversibile a căilor aeriene
b) Demonstrarea existenţei reacţiilor cutanate pozitive la diverşi alergeni
c) Demonstrarea eozinofiliei in sвnge
d) Demonstrarea eozinofiliei in spută
e) Demonstrarea creşterii IgE serice
---------------------------------------------------------------------
804) CS La un pacient cu astm bronşic, hiperinflaţia marcată a toracelui, folosirea muşchilor
respiratori accesorii şi prezenţa pulsului paradoxal semnifica:
a) Obstrucţia severă a căilor respiratorii
b) Un tablou obişnuit întâlnit în criza de astm bronşic
c) Pneumonia
d) Embolia pulmonară
e) Asocierea infecţiei
---------------------------------------------------------------------
805) CS Empiemul reprezintă un revărsat pleural:
a) De tip transsudat
b) Bogat în limfă
c) Intens purulent
d) Predominant cu limfocite
e) Predominant cu eozinofile
---------------------------------------------------------------------
806) CS Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-
adrenergici, utilizate în tratamentul astmului bronşic, este:
a) Inhalatorie
b) Intravenoasă
c) Intramusculară
d) Subcutanată
124
e) Orală
---------------------------------------------------------------------
807) CS Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronşic datorită efectului
(efectelor):
a) De inhibare a degranulării mastocitelor
b) Bronhodilatator
c) Antiinfecţios
d) Expectorant
e) Mucolitic
--------------------------------------------------------------------
808) CS În astmul bronşic cu crize rare, tratamentul de elecţiune este reprezentat de:
a) Administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie
b) Administrarea cronică de simpaticomimetice inhalatorii
c) Administrarea cronică de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
d) Administrarea cronică de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenţi stabilizatori ai mastocitelor
e) Administrarea cronică de glucocorticoizi pe cale orală
---------------------------------------------------------------------
809) CS Cromoglicatul disodic acţionează prin:
a) Reducerea inflamaţiei căilor aeriene
b) Efect anticolinergic
c) Stimularea receptorilor beta-adrenergici
d) Inhibiţia degranulării mastocitelor
e) Inhibiţia fosfodiesterazei
---------------------------------------------------------------------
810) CS Care dintre următorii factori nu se recunosc în etiologia bronhopneumopatiei cronice
obstructive:
a) Fumatul
b) Factorii genetici
c) Alcoolismul
d) Infecţiile bronşice
e) Inhalarea cronică a diferiţilor iritanţi bronşici
---------------------------------------------------------------------
811) CS Cel mai important оn profilaxia bronhopneumopatiei cronice obstructive este evitarea:
a) Expunerii la frig
b) Expunerii sporadice la noxe profesionale
c) Spaţiilor aglomerate
d) Fumatului
e) Virozelor respiratorii
REUMATOLOGIE
812) CM Care indici de laborator certifică etiologia streptococică în reumatismul articular acut:
a) Titrul antistreptokinazei
b) Titrul antistreptolizinei-O
c) Fibrinogenul
d) Gama-globulinele
e) Albuminele serice
---------------------------------------------------------------------
813) CM Enumeraţi manifestările clinice ale reumatismului articular acut:
a) Poliartrită
b) Cardită
125
c) Coree
d) Noduli Geberden
e) Noduli Boushard
---------------------------------------------------------------------
814) CM Care afecţiuni pot intra în discuţie în diagnosticul diferenţial al sindromului articular în
reumatismul articular acut:
a) Artrita gonococică
c) Artrita reactivă
d) Spondilita anchilozantă
e) Periarteriita nodoasă
---------------------------------------------------------------------
815) CM Care caractere ale artritei sunt specifice pentru reumatismul articular:
a) Afectare simetrică
b) Caracter migrator
c) Caracter deformant
d) Caracter nedeformant
e) Caracter eroziv (radiologic)
---------------------------------------------------------------------
816) CM Care dintre următorii factori de risc sunt incriminaţi în etiologia artritei reumatoide:
a) Sexul feminin
b) Gena HLA-DR4 a complexului major de histocompatibilitate clasa a IIa
c) Hiperglicemia
d) Factori de mediu, cum ar fi clima şi urbanizarea
e) Sedentarismul
---------------------------------------------------------------------
817) CM Procesul inflamator din artrita reumatoidă este condus de limfocite T-helper care
infiltrează sinoviala. Selectaţi argumentele care sustin această ipoteză:
a) Predominarea celulelor T in sinoviala
b) Stimulează limfocitele B, responsabile de producţia factorului reumatoid
c) Proliferarea celulelor endoteliale
d) Nu influenţează plasmocitele
e) Producerea de colagen
---------------------------------------------------------------------
818) CM Precizaţi care sunt deformările caracteristice ale mâinii, care apar in timpul evoluţiei
artritei reumatoide:
a) Deformare în"butonieră"
b) Deformare оn forma de "M"
c) Deviaţie ulnară a degetelor
d) Deformare în "Gît de lebădă"
e) Anchiloza articulaţiilor interfalangiene distale
---------------------------------------------------------------------
819) CM Care dintre următoarele reprezintă crirterii de diagnostic ale artritei reumatoide elaborate
de către Colegiul American de Reumatologie (1987):
a) Existenţa anemiei hemolitice autoimune
b) Artrita simetrică: interesarea simultană bilaterală a aceloraşi articulaţii cu durata de cel putin 6
săptămîni
c) Prezenţa nodulilor reumatoizi
d) Prezenţa factorului reumatoid
e) Modificari radiografice demonstrînd osteoporoza difuză
126
---------------------------------------------------------------------
820) CM Terapia artritei reumatoide cuprinde:
a) Diclofenac
b) Metronidazol
c) Prednison
d) Aurotiomalat de sodiu (Tauridon)
e) Metotrexat
---------------------------------------------------------------------
821) CM Modificările caracteristice sinovitei reumatoide sunt următoarele:
a) Proliferarea celulelor sinoviale
b) Prezenţa de modificări vasculare focale sau segmentare
c) Proliferarea fibroblaştilor
d) Depunerea de uraţi
e) Prezenţa "pannusului"
---------------------------------------------------------------------
822) CM Manifestările sistemice ale artritei reumatoide sunt determinate de:
a) Vasculita arterelor mici
b) Vasculita arterelor mijlocii
c) Depunerea de anticorpii ADN
d) Vasculita venulelor
e) Infiltraţia limfocitară
---------------------------------------------------------------------
823) CM Tumefierea articulară în artrita reumatoidă apare datorită:
a) Leziunilor microvasculare
b) Cresterii numarului celulelor sinoviale
c) Osteoporozei epifizare
d) Eroziunii periostului
e) Lezării cartilajului articular
---------------------------------------------------------------------
824) CM Cele mai frecvente localizări ale nodulilor reumatoizi sunt:
a) Cot
b) Pleură
c) Pericard
d) Parenchim pulmonar
e) Urechi
---------------------------------------------------------------------
825) CM Afectarea oculara întâlnită la pacienţii cu artrită reumatoidă constă în:
a) Sclerita
b) Episclerita
c) Glaucom
d) Scleromalacia perforans
e) Cataracta
---------------------------------------------------------------------
826) CM Analiza lichidului sinovial la pacienţii cu artrită reumatoidă evidenţiază:
a) Celularitate crescută, între 50000 şi 60000 celule inflamatorii/ microlitru
b) Predominanţa limfocitelor (75%)
c) Ragocite
d) Complementul total şi fracţiunile C3 si C4 crescute
e) Nivel crescut de glucoză
---------------------------------------------------------------------
127
827) CM Printre criteriile ARA de diagnostic al lupusului eritematos sistemic se numără:
a) Fotosensibilitate
b) Artrită
c) Serozită
d) Sacroileită
e) Ulceraţii orale
---------------------------------------------------------------------
828) CM Care sunt manifestările afectării renale în lupusul eritematos sistemic:
a) Glomerulonefrita mesangială
b) Glomerulonefrita proliferativă focală
c) Displazia chistică renală
d) Litiaza oxalică
e) Sindrom nefrotic
---------------------------------------------------------------------
829) CM Care caractere ale artritei sunt specifice lupusului eritematos sistemic:
a) Monoartrită
b) Afectare simetrică
c) Sacroileită
d) Afectarea articulaţiilor carpo-metacarpiene
e) Migrator
---------------------------------------------------------------------
830) CM Afectările cardiovasculare în boala lupică sunt:
a) Miocardita lupică
b) Endocardita lupică
c) Pericardita lupică
d) Ocluzii trombotice arteriolare
e) Mixom atrial
---------------------------------------------------------------------
831) CM Care dintre următoarele leziuni sistemice se asociază cu un prognostic sever în lupus:
a) Infarct miocardic
b) Nefrita membranoasa
c) Fenomen Raynaud
d) Hipotensiunea arteriala
e) Arteriita mezenterică
---------------------------------------------------------------------
832) CM Care dintre urmatoarele articulatii sunt cel mai frecvent afectate оn lupusul eritematos
sistemic :
a) Interfalangiene distale
b) Interfalangiene proximale
c) Metacarpofalangiene
d) Genunchii
e) Coxofemorale
---------------------------------------------------------------------
833) CM Semnele clinico-paraclinice în lupusul eritematos sistemic includ:
a) Titru crescut de antistreptolizina O
b) Eritem în fluture
c) Celule lupice
d) Testul Vasserman pozitiv
e) Creatinfosfokinaza crescută
---------------------------------------------------------------------
128
834) (C.M.Semnele tegumentare prezente în lupus sunt:
a) Erupţie eritematoasă maculopapulară predominant în zonele expuse la soare
b) Alopecie
c) Hperpigmentare axilară si palmară
d) Leziuni discoide
e) Telangiectazii
---------------------------------------------------------------------
835) CM Afectarea neurologică la pacientii cu lupus eritematos sistemic e cauzată de:
a) Ateroscleroza vaselor cerebrale
b) Necroza fibrinoidă vasculară
c) Proliferări intimale vasculare
d) Depuneri de IgC şi C3 la nivelul plexurilor coroide
e) Insuficienţa vertebro-bazilară
---------------------------------------------------------------------
836) CM Afectarea gastrointestinală la pacientii cu lupus eritematos sistemic se exprimă clinic prin:
a) Dispepsie
b) Ascită
c) Hepatomegalie
d) Pancreatită
e) Enzimopatii
---------------------------------------------------------------------
837) CM Afectarea neurologică în lupusul eritematos sistemic se exprimă clinic prin:
a) Convulsii
b) Encefalită multifocală
c) Meningită purulentă
d) Cefalee severă
e) Pareză facială
---------------------------------------------------------------------
838) CM Pentru diagnosticul polimiozitei explorările esenţiale sunt:
a) Electromiografia
b) Scintintigrafia osoasă
c) Biopsia musculara
d) Tomografia computerizată
e) Aprecierea enzimelor serice de origine musculară
---------------------------------------------------------------------
839) CM Diagnosticul pozitiv al dermatomiozitei se face pe următoarele criterii:
a) Slăbiciune musculară simetrică
b) Creşterea enzimelor serice de origine musculară
c) Distrucţie osoasă
d) Anomalii electromiografice
e) Fibroza musculara
---------------------------------------------------------------------
840) CM Următoarele caracteristici definesc dermatomiozita:
a) Proces cronic supurativ
b) Proces difuz
c) Afectarea musculaturii extremităţilor
d) Afectarea pielii
e) Afectarea organelor interne
---------------------------------------------------------------------
841) CM Care dintre următorii factori se presupune a fi implicaţi în apariţia dermatomiozitei:
129
a) Picornaviruşi
b) Tabacismul
c) Aberaţii genetice
d) Administrare de corticosteroizi
e) Abuz de etanol
---------------------------------------------------------------------
842) CM Manifestările musculare întâlnite în dermatomiozită sunt:
a) Durere musculară spontană
b) Dizartrie
c) Atrofie musculară
d) Calcinoză
e) Flegmon intramuscular
---------------------------------------------------------------------
843) CM Aspectele anatomopatologice ale fibrei musculare striate în dermatomiozită sunt:
a) Atrofie musculară
b) Infiltraţie musculară cu limfocite
c) Necroza fibrelor musculare
d) Vasculita cu tromboze plachetare
e) Microabcese musculare
---------------------------------------------------------------------
844) CM Care dintre următoarele leziuni tegumentare sunt prezente în dermatomiozită:
a) Edem palpebral (Rash heliotrop)
b) Erupţii eritemo- papulare
c) Eritem periunghial
d) Eritem nodular
e) Alopecie
---------------------------------------------------------------------
845) CM În fazele tardive ale dermatomiozitei explorarea morfologică a muşchilor poate releva:
a) Fibrozare endomisială
b) Atrofie perifasciculară
c) Calcinoză
d) Miocite Anicicov (celule cu nuclei alungiţi)
e) Celule Aschoft
---------------------------------------------------------------------
846) CM Ce manifestări cardiovasculare prezintă bolnavii cu dermatomiozită:
a) Stenoză aortică
b) Insuficienţă cardiacă congestivă
c) Miocardită
d) Pericardită
e) Sindromul Raynaud
---------------------------------------------------------------------
847) CM Care dintre cele enumerate constituie sindromul CREST:
a) Calcinoză subcutanată
b) Esofagopatie
c) Sclerodactilie
d) Rash facial
e) Teleangioectazii
---------------------------------------------------------------------
848) CM Care dintre manifestările de mai jos definesc sclerodermia:
a) Boala a ţesutului congunctiv
130
b) Afectează numai pielea
c) Caracterizată prin obliterări ale arterelor mari
d) Caracterizată prin obliterări ale arterelor mici şi capilarelor
e) Evoluează cu producţie exagerată de colagen
---------------------------------------------------------------------
849) CM În mecanismul de instalare a sclerodermiei se identifică următoarele procese:
a) Iniţial se afectează celula endotelială
b) Se produce ocluzia vasculară
c) Fibroblaştii secretă multă fibronectină
d) Mastocitele inhibă fibroblaştii
e) Monokinele împiedică dezvoltarea fibrozei
---------------------------------------------------------------------
850) CM Care dintre afirmaţii privind activitatea fibroblaştilor în sclerodermie sunt corecte:
a) Secretă mult colagen
b) Secretă fibronectină
c) Secretă glucozaminoglicani
d) Sunt inhibate de limfocitele T
e) Sunt inhibate de mastocite
---------------------------------------------------------------------
851) CM Aspectul cartonos al tegumentului оn sclerodermie se datorează depunerii în dermul
profund a componentelor:
a) Colagen
b) Fibronectină
c) Glucozaminoglicani
d) Acid uric
e) Trigliceride
---------------------------------------------------------------------
852) CM Afectarea tegumentară în sclerodermie se manifestă prin:
a) Edemaţierea tegumentului
b) Induraţia tegumentului
c) Teleangioectazii
d) Eritem cutanat
e) Tofuşi
---------------------------------------------------------------------
853) CM Ce modificări se pot produce în sclerodermie la nivelul cordului:
a) Endocardită
b) Degenerarea fibrelor miocardiace
c) Stenoza aortică
d) Fibroza miocardică interstiţială
e) Insuficienţa mitrală
---------------------------------------------------------------------
854) CM Clinic, afectarea renală în sclerodermie se manifestă prin:
a) Hipertensiunea arterială malignă
b) Insuficienţă renală cronică
c) Pielonefrită
d) Polichistoză renală
e) Nefroptoză
---------------------------------------------------------------------
855) CM Ce aspecte radiologice ale degetelor pot fi prezente la bolnavii cu sclerodermie?
a) Calcinoza ţesuturilor moi
131
b) Osteoliza falangelor
c) Osteoporoza periarticulară
d) Osteofite
e) Anchiloze
---------------------------------------------------------------------
856) CM Ce aspecte radiologice pulmonare pot fi prezente la bolnavii cu sclerodermie:
a) Fibroză interstiţială difuză
b) Imagine hidro-aerică
c) Benzi reticulare de la hil spre bază
d) Plămîn în fagure de miere
e) Opacităţi mari rotunde
---------------------------------------------------------------------
857) CM Sindromul Raynaud se întîlneşte la pacienţii cu:
a) Gută
b) Osteoartroză
c) Sclerodermie
d) Lupus eritematos sistemic
e) Poliartrită reumatoidă
---------------------------------------------------------------------
858) CM Ce modificări se pot produce în sclerodermie la nivelul rinichiului:
a) Hiperplazia intimei arterelor interlobulare
b) Necroza fibrinoidă a arterelor aferente
c) Stenoza ateromatoasă a arterelor renale
d) Compresie extrinsecă a arterelor renale
e) Displazia fibromusculară a arterelor renale
---------------------------------------------------------------------
859) CM Care dintre următoarele semne corespund afectării renale în sclerodermie:
a) Nefroptoză
b) Proteinurie
c) Leucociturie marcată
d) Hipertensiune arterială
e) Edeme palpebrale
---------------------------------------------------------------------
860) CM Care dintre următorii autoanticorpi pot fi depistaţi în sclerodermie:
a) Antinucleari
b) Anti Scl-70
c) Anti colagen
d) Anti lamina
e) Anti Ro
---------------------------------------------------------------------
861) CM Probele funcţionale respiratorii la bolnavii cu sclerodermie pot exprima:
a) Sindrom restrictiv
b) Tulburări de difuziune a gazelor
c) Insuficienţă respiratorie
d) Sindrom obstructiv
e) Indicele Tifeneau=85%
---------------------------------------------------------------------
862) CM Contraceptivele orale pot fi factori importanţi de agravare a:
a) Lupusului eritematos sistemic
b) Hipertensiunii arteriale
132
c) Reumatismului articular acut
d) Sindromului Reiter
e) Spondilitei anchilozante
---------------------------------------------------------------------
863) CM Care sunt criteriile de diagnostic a vasculitei hemoragice Henoch- Schonlein:
a) Purpura
b) Debut la vârsta sub 20 ani
c) Dureri abdominale
d) Fotosensibilitate
e) Rash malar
---------------------------------------------------------------------
864) CM Manifestările cutanate în vasculita hemoragică sunt urmatoarele:
a) Peteşii
b) Purpura
c) Prurit cutanat
d) Eritem palmar
e) Ulcere trofice pe gambe
---------------------------------------------------------------------
865) CM Indicaţi anomaliile de laborator care apar în vasculita hemoragică:
a) Nivel crescut de IgA în ser
b) Complexe imune cu IgA
c) Proteinurie
d) Hipercolesterolemie
e) Macrohematurie
---------------------------------------------------------------------
866) CM Ce modificări patomorfologice se întâlnesc în vasculita hemoragică:
a) Afectarea capilarelor
b) Afectarea venelor mici
c) Afectarea arterelor mici
d) Afectarea venelor mari
e) Afectarea arterelor mari
---------------------------------------------------------------------
867) CM Prin ce se caracterizează lombalgia din spondilita anchilozantă:
a) Debut sub 40 de ani
b) Intensificare spre dimineaţă
c) Durata mai mare de 3 luni
d) Redoare matinală
e) Ameliorare nocturnă
---------------------------------------------------------------------
868) CM Artrita periferică din spondilita anchilozantă se caracterizeaza prin:
a) Eroziuni cartilaginoase centrale
b) Hiperplazia sinovialei
c) Infiltrat cu neutrofile
d) Formare de pannus
e) Depozitare de fibrina
---------------------------------------------------------------------
869) CM Pacienţii cu spondilită anchilozantă în evoluţie pot prezenta urmatoarele modificari
radiologice:
a) Vertebre pătrate
b) Lărgirea interliniului articular
133
c) Sindesmofite
d) Pensarea interliniului articular al articulaţiilor interapofizare
e) Aspect de coloană în "trestie de bambuc"
---------------------------------------------------------------------
870) CM Care dintre modificările de laborator enumerate pot fi prezente la bolnavii cu spondilită
anchilozantă, forma severă:
a) Valori crescute ale fosfatazei alcaline.
b) Valori crescute ale bilirubinei directe.
c) Valori crescute ale gammaglutamiltranspeptidazei.
d) Accelerarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor
e) Anemia normocromă normocitară.
---------------------------------------------------------------------
871) CM Care dintre următoarele afirmaţii privind modificările radiologice ale articulaţiilor
sacroiliace în spondilita anchilozantă sunt adevărate:
a) Pseudolărgirea spaţiului articular
b) Dispariţia interliniului articular
c) Osteofite marginale
d) Anchiloză osoasă
e) Osteoscleroza osului subcondral
---------------------------------------------------------------------
872) CM Printre criteriile diagnostice pentru spondilita anchilozantă se numără:
a) Limitarea mişcărilor coloanei lombare în plan sagital şi frontal
b) Osteoporoza
c) Osteofite
d) Sacroileita definită radiologic
e) Limitarea expansiunii cutiei toracice
---------------------------------------------------------------------
873) CM Afectarea cardiacă în spondilita anchilozantă se manifestă prin:
a) Insuficienţă aortică
b) Stenoză mitrală
c) Pericardită
d) Miocardită
e) Tulburări de conducere
---------------------------------------------------------------------
874) CM Care dintre urmatoarele criterii sunt folosite pentru diagnosticul de spondilită
anchilozantă:
a) Istoric de lombosacralgie de peste 3 luni
b) Gonartroză
c) Limitarea miscarilor coloanei lombare în plan sagital şi frontal
d) Limitarea expansiunii cutiei toracice (raportată la vîrstă şi sex)
e) Sacroileita definită radiologic
---------------------------------------------------------------------
875) CM Durerea inflamatorie de coloană în spondilita anchilozantă, se caracterizează prin:
a) Debut brusc
b) Este persistentă
c) Se exacerbează în cursul nopţii
d) Se accentuează la mişcare
e) Localizare în regiunea lombară superioară
---------------------------------------------------------------------
876) CM Care dintre cele enumerate sunt manifestări extraarticulare ale spondilitei anchilozante:
134
a) Fibroză pulmonară
b) Glomerulonefrită cu insuficienţă renală
c) Uveită
d) Tulburari de conducere ( blocuri AV)
e) Insuficientă aortică
---------------------------------------------------------------------
877) CM Care dintre următoarele afirmaţii privind modificările de laborator din spondilita
anchilozantă sunt corecte:
a) Creşterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la majoritatea pacienţilor cu boală activă
b) Nivelurile serice de IgA sunt frecvent crescute
c) Factorul reumatoid este constant prezent
d) Anticorpii antinucleari sunt constant prezenţi
e) Creşterea nivelului proteinei C reactive la majoritatea pacienţilor cu boală activă
---------------------------------------------------------------------
878) CM Tratamentul medical în spondilita anchilozantă se face cu:
a) Indometacină 75-150mg/zi
b) Sulfasalazină la pacienţii cu artrită reactivă persistentă
c) Fenilbutazona
d) Sarurile de aur
e) D-Penicilamina
---------------------------------------------------------------------
879) CM Precizaţi care sunt manifestările comune ale spondilartritelor seronegative:
a) Asimetria artritelor, aspect de deget în cârnăcior
b) Leziuni tegumentare
c) Ulceraţii bucale
d) Afectarea oculară
e) Uretrită
---------------------------------------------------------------------
880) CM Care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru sindromul Reiter:
a) Artrita asimetrică
b) Conjunctivită
c) Uveită
d) Eritem nodos
e) Uretrită
---------------------------------------------------------------------
881) CM Nodulii Bouchard sunt localizaţi pe:
a) Articulatiile interfalangiene proximale ale indexului, mediusului
b) Prima articulaţie carpo-metacarpiană
c) Genunchi
d) Coate
e) Picior
---------------------------------------------------------------------
882) CM Modificările radiologice caracteristice gonartrozei sunt:
a) Îngustarea spaţiului articular
b) Osteoscleroza subhondrală
c) Chiste osoase subcondrale
d) Osteoscleroza epifizară
e) Eroziuni marginale
---------------------------------------------------------------------
883) CM Durerea în osteoartroză se caracterizează:
135
a) Apare la efort
b) Intensificare spre seară
c) Micşorare după efort
d) Intensificare spre dimineaţă
e) Exacerbare în repaus
---------------------------------------------------------------------
884) CM Artroza discovertebrală cervicală provoacă semnele:
a) Cefalee occipitală
b) Diplopie
c) Nistagmus
d) Scotoame
e) Afazie
---------------------------------------------------------------------
885) CM Care dintre patologiile enumerate mai jos manifestă şi afectări renale:
a) Poliarteriita nodoasă
b) Lupus eritematos sistemic
c) Sindrom Reiter
d) Arteriita Takayasu
e) Granulomatoza Vegener
---------------------------------------------------------------------
886) CM Vasculita vaselor mici este leziunea esenţială în:
a) Purpura Henoch- Schonlein
b) Arteriita temporală
c) Arteriita Takayasu
d) Crioglobulinemia mixtă
e) Boala serului
---------------------------------------------------------------------
887) CM Afectarea esofagului în sclerodermie poate beneficia de terapie cu:
a) Almagel
b) Metoclopramid
c) Lincomicină
d) Panzinorm
e) Drotaverină (No-şpa)
---------------------------------------------------------------------
888) CM Complicaţiile corticoterapiei de durată sunt:
a) Osteoporoza
b) Infecţiile bacteriene
c) Necroza aseptică osoasă
d) Hipoglicemia
e) Ateroscleroză coronară accelerată
---------------------------------------------------------------------
889) CM Care dintre situaţiile enumerate pot fi considerate efecte adverse în crizoterapie:
a) Reacţii cutanate
b) Febra
c) Hipertensiunea arterială
d) Alopeţie
e) Bloc atrio-ventricular
---------------------------------------------------------------------
890) CM Care patologii dintre cele enumerate sunt considerate contraindicaţii pentru tratamentul cu
imunosupresoare (metotrexat) în bolile ţesutului conjunctiv:
136
a) Ulcer gastric
b) Hepatita activă
c) Leucemia acută
d) Insuficienţa renală
e) Osteosarcom
---------------------------------------------------------------------
891) CM Tratamentul cu penicilamină poate avea următoarele efecte adverse:
a) Leucopenie
b) Trombocitopenie
c) Hirsutism
d) Proteinurie
e) Hipoacuzie
---------------------------------------------------------------------
892) CM Efectele secundare cele mai importante ale metotrexatului sunt
a) Afectarea ficatului
b) Ulcer gastric
c) Anemia
d) Leucopenia
e) Leucocitoză
---------------------------------------------------------------------
893) CM Tratamentul îndelungat cu metotrexat necesită controlul periodic al următorilor indici:
a) Leucocitelor
b) Eritrocitelor
c) Transaminazelor
d) Bilirubinei
e) Glicemiei
---------------------------------------------------------------------
894) CM Tratamentul vasculitei hemoragice include:
a) Antiinflamatore nesteroidiene
b) Antinflamatore steroidiene
c) Imunosupresive
d) Neuroleptice
e) Diuretice
---------------------------------------------------------------------
895) CM În dermatomiozită imunosupresia se utilizează împreună cu corticoterapia în caz de:
a) Apariţie a manifestărilor pulmonare
b) Intoleranţă de megadoze de prednizon
c) Forme refractare la corticoterapie
d) Afectare a cordului
e) Insuficienţă renală
---------------------------------------------------------------------
896) CM Indicaţiile puls-terapiei în lupus eritematos sistemic sunt următoarele:
a) Afectări pulmonare
b) Afectări cardiovasculare
c) Ulcer gastric
d) Determinări renale
e) Modificări neurologice
---------------------------------------------------------------------
897) CM În tratamentul eritemului facial din lupus se pot utiliza:
a) Acid acetilsalicilic (Aspirină)
137
b) Indometacin
c) Diclofenac
d) Aurotiomalat de sodiu (Tauredon)
e) Calciu
---------------------------------------------------------------------
898) CM Din arsenalul terapeutic al lupusului eritematos sistemic fac parte următoarele
medicamente:
a) Antiinflamatoare nesteroidiene
b) Antiinflamatoare steroidiene
c) Antimalarice de sinteză
d) Imunosupresive
e) Hipoglicemice
---------------------------------------------------------------------
899) CM Glucorticoizii sunt utilizaţi în sclerodermie în cazul afectării:
a) Pulmonare
b) Pericardului
c) Articulaţiilor refractare la antiinflamatoare nesteroidiene
d) Musculaturii
e) Stomacului
---------------------------------------------------------------------
900) CM În tratamentul sindromului Raynaud se pot utiliza:
a) Nifedipină
b) Prasosin
c) Reopoliglucina
d) Propranolol (Anaprilină)
e) Dipiridamol
---------------------------------------------------------------------
901) CM Tratamentul antifibrinolitic în Sclerodermie include administrarea de:
a) D- penicilamin
b) Colchicin
c) Azatioprin
d) Propranolol
e) Interferon
---------------------------------------------------------------------
902) CS Criteriul morfologic în reumatismul articular acut se consideră:
a) Noduli Aschoft
b) Noduli Osler
c) Noduli reumatoizi
d) Noduli Geberden
e) Noduli tofacee
---------------------------------------------------------------------
903) CS Testul Schober prezintă determinarea:
a) Mobilităţii coloanei vertebrale
b) Osteoporozei
c) Crepitaţiei articulare
d) Adenopatiei
e) Pocnetelor articulare
---------------------------------------------------------------------
904) CS Componentele lichidului sinovial la oamenii sănătoşi sunt următoarele, EXCEPTÎND:
a) Celule sinoviale
138
b) Celule mononucleare
c) Eritrocite
d) Acidul hialuronic
e) Proteine 1,5-1,8 g/dl
---------------------------------------------------------------------
905) CS Pacienţii cu artrită reumatoidă cu manifestări ale vasculitei sistemice pot prezenta
următoarele, cu excepţia:
a) Sindrom Rayneaud
b) Metroragii
c) Echimoze
d) Cardiopatii metabolice
e) Gangrena degetelor
---------------------------------------------------------------------
906) CS Cea mai comună manifestare a artritei reumatoide stabilite, este reprezentată de:
a) Miocardita
b) Vasculita
c) Redoarea matinală
d) Afectarea coloanei vertebrale
e) Afectarea articulaţiei coxo-femurale
---------------------------------------------------------------------
907) CS Precizaţi care dintre urmatoarele afirmaţii definesc sindromul Felty:
a) Artrita reumatoidă (AR) se asociază cu eritrocitoză
b) AR se asociază cu trombocitoză
c) AR se asociază cu neutrofilie
d) AR se asociază cu eozinofilie
e) AR se asociază cu splenomegalie
---------------------------------------------------------------------
908) CS Manifestările oculare cel mai frecvent întîlnite în artrita reumatoidă sunt reprezentate de:
a) Uveită
b) Episclerită
c) Cataractă
d) Scleromalacia perforans
e) Conjunctivită
---------------------------------------------------------------------
909) CS Precizaţi mecanismul de producere a anemiei normocrome, normocitare întilnite în artrita
reumatoida activă:
a) Eliberarea insuficientă a Fe din sistemul reticulo-endotelial
b) Perturbări de sinteză a porfirinei
c) Exces de B6
d) Deficit de acid folic
e) Fermentopatii eritrocitare
---------------------------------------------------------------------
910) CS În tratamentul artritei reumatoide sunt utilizate următoarele preparate, cu excepţia:
a) Antiinflamatoarelor steroidiene
b) Antiinflamatoarelor nesteroidiene
c) Imunosurpesivelor
d) Sărurilor de aur
e) Antibioticelor
---------------------------------------------------------------------
139
911) CS Deformările caracteristice mâinii reumatoide includ următoarele modificări, cu
EXCEPTIA:
a) În formă de M
b) În"butonieră"
c) Deviaţie ulnară a degetelor
d) "Găt de lebedă"
e) Anchiloza articulaţiilor interfalangiene distale
---------------------------------------------------------------------
912) CS Obiectivle terapiei artritei reumatoide sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) Reducerea inflamaţiei
b) Reducerea durerilor articulare
c) Oprirea evoluţiei leziunilor distructive ale oaselor, articulaţiilor
d) Corectarea mecanică a funcţiei articulare
e) Corecţia acidozei
---------------------------------------------------------------------
913) CS Majoritatea pacientilor cu artrită reumatoidă sunt purtatori ai antigenului major de
histocompatibilitate:
a) HLA DR 4
b) HLA DR 2
c) HLA DR 3
d) HLA A2
e) HLA B7
---------------------------------------------------------------------
914) CS Afectarea viscerala mai des întîlnită în artrita reumatoidă este:
a) Pericardita
b) Gastrita
c) Ulcer gastric
d) Colecistita
e) Colita
---------------------------------------------------------------------
915) CS Polimorfonuclearele, care au fagocitat complexe imune, ce se vizualizează ca granulaţii
intracelulare, caracteristice artritei reumatoide, se numesc:
a) Sinoviocite
b) Plasmocite
c) Ragocite
d) Limfocite
e) Celule B
---------------------------------------------------------------------
916) CS Nodulii reumatoizi sunt formaţiuni ce conţin resturi de celule, fibre de reticulină şi:
a) Colagen
b) Hidroxiapatită
c) Colesterol
d) Lipoproteide
e) Cristale Charcot- Leyden
---------------------------------------------------------------------
917) CS Stadiul II radiologic al artritei reumatiode Nu incliude:
a) Osteoporoza vizibilă radiografic
b) Absenţa deformării articulare
c) Anchiloza articulară
d) Atrofia muşchilor adiacenţi articulaţiei
140
e) Prezenţa facultativă a leziunilor extraarticulare
---------------------------------------------------------------------
918) CS Analiza lichidului sinovial in artrita reumatoida evidentiază:
a) Ragocite
b) Sinoviocite
c) Plasmocite
d) Limfocite
e) Celule B
---------------------------------------------------------------------
919) CS Efectele adverse ale chlorochinei (delagilei) sunt următoarele, cu excepţia:
a) Tulburări vizuale
b) Colaps cardiovascular
c) Convulsii
d) Stop respirator
e) Hiperglicemie
---------------------------------------------------------------------
920) CS În inducţia lupusului eritematos sistemic sunt incriminate următoarele preparate, cu
excepţia:
a) Metildopa
b) Metilprednizolonul
c) Chinidina
d) Rezerpina
e) Tetraciclina
---------------------------------------------------------------------
921) CS Alegeti afirmaţia falsă despre anticorpii antifosfolipidici:
a) Se asociază des cu livedo reticularis
b) Se asociaza cu trombozele arteriale si venoase
c) Pot determina avorturi spontane
d) Se asociaza cu valvulopatii
e) Se asociaza frecvent cu hemoragii
---------------------------------------------------------------------
922) CS Care dintre următorii autoanticorpi au incidenţa cea mai mare în lupusul eritematos
sistemic:
a) Anticorpi anti-centromer
b) Anticorpi anti Jo1
c) Anticorpi anti-gialuronidaza
d) Anticorpi anti-streptolizina-O
e) Anticorpi anti ADNds (dublu catenar)
---------------------------------------------------------------------
923) CS Osteoporoza poate fi indusă administrînd îndelungat:
a) Calciu
b) Metotrexat
c) Corticosteroizi
d) Diuretice tiazide
e) Vitamina D
---------------------------------------------------------------------
924) CS Osteoporoză şi eroziuni ale articulaţiilor mâinilor sunt caracteristice pentru:
a) Artrita reumatoidă
b) Osteoartroză
c) Osteoporoză juvenilă
141
d) Spondilită anchilozantă
e) Artrită infecţioasă
---------------------------------------------------------------------
925) CS Blocarea ciclooxigenazei şi inhibarea consecutivă a prostaglandinelor este efectul principal
al:
a) Sărurilor de aur
b) Antipaludicelor de sinteză
c) Antiinflamatoarelor nesteroidiene
d) Steroizilor
e) D-penicilaminei
---------------------------------------------------------------------
926) CS Pentru ce afecţiune este tipic următorul tablou clinic: femeie tânără cu subfebrilitate,
poliartralgii persistente, erupţii "în fluture" şi afectare viscerală (nefrită, pleurezie, anemie)?
a) Spondilită anchilozantă
b) Artrită psoriazică
c) Lupus eritematos sistemic
d) Artrită reumatoidă
e) Artrită juvenilă
---------------------------------------------------------------------
927) CS Care dintre următorii factori nu pot favoriza apariţia sclerodermiei:
a) Policlorura de vinil
b) Hidrocarburi aromate
c) Uleuri toxice
d) Bleomicina
e) Prostaciclina
---------------------------------------------------------------------
928) CS Sindromul CREST este o variantă limitată a:
a) Sclerodermiei sistemice
b) Artritei reumatoide
c) LES
d) Spondilitei anchilozante
e) Polimiozitei
---------------------------------------------------------------------
929) CS Criteriile de diagnostic al sclerodermiei sunt următoarele, cu excepţia:
a) Sindromul Rayunaud
b) "Edem dur", induraţia tegumentuluui
c) Calcinoza subcutanată
d) Osteoliza falangei distale
e) Sindromul Reiter
---------------------------------------------------------------------
930) CS Injuria celulei endoteliale în sclerodermie poate fi reflectată de nivelul crescut de:
a) Factorul Fon Willenbrant
b) Factorul reumatoid
c) Factorul Hageman
d) Colesterol
e) Glicoză în sânge
---------------------------------------------------------------------
931) CS Care tegumente sunt interesate cel mai rar în sclerodermie:
a) Ale degetelor şi mîinilor
b) Ale feţei
142
c) Ale antebraţului
d) Ale trunchiului
e) Ale tălpilor
---------------------------------------------------------------------
932) CS Artralgiile оn sclerodermie pot fi explicate prin:
a) Colagenarea sinovialei
b) Degenerarea proteoglicanilor cartilajului articular
c) Depunerea cristalelor de oxalat de calciu în articulaţii
d) Depunerea cristalelor de apatită în articulaţii
e) Osteoporoză subcondrală
---------------------------------------------------------------------
933) CS Guta este o maladie determinată de anomalia înnăscută sau dobîndită a metabolismului:
a) Glucidic
b) Purinic
c) Hidric
d) Electrolitic
e) Energetic
---------------------------------------------------------------------
934) CS Care articulaţie e afectată cu predilecţe (în debut) în gută:
a) Radio-carpală
b) Tarso-falangeală l
c) Genunchii
d) Umerii
e) Cotul
---------------------------------------------------------------------
935) CS Manifestări clinice ale periarteriitei nodoase pot fi următoarele, cu excepţia celor:
a) Renale
b) Musculoarticulare
c) Nervoase
d) Gasrointestinale
e) Oculare
---------------------------------------------------------------------
936) CS Criteriile principale de diagnostic ale dermatomiozitei sunt următoarele, Cu EXCEPTIA:
a) Slăbiciune musculară simetrică
b) Edem periorbital
c) Creşterea Creatinfosfokinazei în ser
d) Nivel crescut de antistreptolizină-O în ser
e) Anomalii elecromiografice de tip miotonic
---------------------------------------------------------------------
937) CS Aproape 100 % dintre pacienţii cu miozită cu autoanticorpi anti-Jo-1 aparţin fenotipului:
a) Polimiozită asociată cu fibroză pulmonară interstiţială
b) Boala mixtă a ţesutului conjunctiv
c) Lupus eritematos sistemic
d) Sindromul Sjogren
e) Sindromul CREST
---------------------------------------------------------------------
938) CS Simptoamele de reflux esofagian în dermatomiozită sunt cauzate de:
a) Afectarea musculaturii striate faringiene
b) Disfuncţia sfincterului esofagian inferior
c) Colecistită
143
d) Disfuncţia sfincterului esofagian superior
e) Fermentopatie
---------------------------------------------------------------------
939) CS Manifestarea precoce a spondilitei anchilozante se consideră:
a) Durere lombosacrală
b) Durere cervicală
c) Bolnavul are aspectul unei "marionete de lemn"
d) Cifoză dorsală superioară
e) Amiloidoza renală
---------------------------------------------------------------------
940) CS Cea mai frecventă manifestare extraarticulară la pacienţii cu spondilită anchilozantă este:
a) Afectarea renală
b) Afectarea oculară
c) Afectarea cardiacă
d) Afectarea vasculară
e) Afectarea tegumentară
---------------------------------------------------------------------
941) CS Complicaţia neurologică care poate apărea la pacienţii cu spondilită anchilozantă în stadiu
avansat este:
a) Sindromul "cozii de cal"
b) Hiperestezie perineală
c) Accentuarea reflexelor achiliene
d) Compresia nervului median
e) Afazia
---------------------------------------------------------------------
942) CS Afectarea majoră cardiacă în spondilita anchilozantă este reprezentată de :
a) Insuficienţa sigmoidelor aortice
b) Stenoza aortică
c) Insuficienţa mitrală
d) Insuficienţa tricuspidală
e) Stenoza mitrală
---------------------------------------------------------------------
943) CS Atigenul de histocompatibilitate cel mai frecvent întâlnit la pacientii cu spondilită
anchilozantă este:
a) HLA DR 4
b) HLA DR 2
c) HLA B27
d) HLA A2
e) HLA B7
---------------------------------------------------------------------
944) CS Sacroileita bilaterală de diverse grade, confirmată radiologic, este criteriul esenţial pentru:
a) Spondilita anchilozanta
b) L upus eritematos sistemic
c) Artrita reumatoidă
d) Reumatism articular acut
e) Gută
---------------------------------------------------------------------
945) CS În grupul spondilitelor seronegative sunt incluse următoarele, cu excepţia:
a) Spondilitei anchilozante
b) Artritei reactive
144
c) Artritei psoriatice
d) Sindromului Bechet
e) Sindromului Raynaud
---------------------------------------------------------------------
946) CS Care vasculită poate debuta cu astm bronşic:
a) Sindromul Churg -Straus
b) Granulomatoza Wegener
c) Boala Kawasaki
d) Purpura Henoch-Schonlein
e) Crioglobulinemia mixtă
---------------------------------------------------------------------
947) CS Afectarea tegumentară în vasculita hemoragică include următoarele, cu excepţia:
a) Peteşii
b) Echimoze
c) Teleagioectazii
d) Purpura
e) Papule
---------------------------------------------------------------------
948) CS Afectarea aortei, a ramurilor sale cu afinitate deosebită pentru colateralele arterei carotide
externe şi, în special, pentru artera temporală superficială, este cunoscută sub denumire de:
a) Arteriita Horton
b) Sindromul Churg -Straus
c) Granulomatoza Wegener
d) Purpura Henoch-Schonlein
---------------------------------------------------------------------
949) CS Arteriita Takayasu poartă denumirea de:
a) Alveolita
b) Boala „ fără puls"
c) Boala legionarilor
d) Purpura trombocitopenica
---------------------------------------------------------------------
950) CS Criteriile diagnostice în boala Kawasaky sunt următoarele, cu excepţia:
a) Febra
b) Conjunctivita
c) Glomerulonefrita
d) Limfadenopatie cervicală
e) Erupţii polimorfe pe trunchi
---------------------------------------------------------------------
951) CS Eritemul nodos Nu poate fi simptomatic pentru:
a) Distonia neurocirculatorie
b) Sarcoidoză
c) Infecţie streptococică
d) Yersinioză
e) Tuberculoză
---------------------------------------------------------------------
952) CS Care este de obicei prima manifestare a bolii Behcet:
a) Artrita articulaţiilor tarso-falangiene
b) Astm bronşic
145
c) Nefrita
d) Pneumonita
e) Ulceraţii recurente orale şi genitale
---------------------------------------------------------------------
953) CS În apariţia sindromului Reiter este cunoscut rolul:
a) Agenţilor infecţioşi
b) Anomaliilor metabolice
c) Traumatismului cardiac
d) Abuzului de alcool
e) Aterosclerozei coronare
---------------------------------------------------------------------
954) CS Contraindicaţie în tratamentul cu corticosteroizi este:
a) Reumatismul articular acut
b) Astmul bronşic
c) Nefrită lupică
d) Dermatomiozită
e) Ulcerul gastric în acutizare
---------------------------------------------------------------------
955) CS Care preparat se foloseşte în pulsterapia bolilor reumatice:
a) Penicillin
b) Nandrolon (Retabolil)
c) Dobutamin
d) Aprotinină (Contrical)
e) Metilprednizolon
---------------------------------------------------------------------
956) CS Tratamentul bolnavului cu artrită reumatoidă se începe cu medicaţia:
a) Antipaludice de sinteză (hidroxiclorochina)
b) Terapie imunosupresivă (metotrexat)
c) Antiinflamatoare nesteroidiene (diclofenac)
d) Antiinflamatoare steroidiene (prednison)
e) Săruri de Aur (tauredon)
---------------------------------------------------------------------
957) CS Efecte adverse în puls- terapie la bolnavii cu lupusul eritematos sistemic sunt următoarele,
cu EXCEPTIA:
a) Salt tensional
b) Prurit cutanat
c) Aritmii
d) Convulsii
e) Icter
---------------------------------------------------------------------
958) CS Care din următoarele preparate pot provoca leziuni retiniene ireversibile ce duc la
pierderea vederii?
a) Sărurile de aur
b) Corticosteroizii
c) Antibioticele
d) Sulfasalazina
e) Antimalaricele de sinteză
---------------------------------------------------------------------
959) CS Care dintre următoarele afirmaţii privind efectele adverse ale terapiei cu aspirină nu este
corectă:
146
a) Dispepsie
b) Urticărie
c) Hipoacuzie
d) Trombocitoză
e) Leucopenie
---------------------------------------------------------------------
960) CS Profilaxia reumatismului articular acut se face cu:
a) Benzatin benzilpenicilina G
b) Lincomicină
c) Trimetoprim
d) Nitrofurantoină (Furadonin)
e) Norfloxacin (Nolicin)
---------------------------------------------------------------------
961) CS Contraindicaţie în tratamentul cu acidul acetilsalicilic este:
a) Ulceraţia gastro-intestinală în faza acută
b) Angina pectorală
c) Artrita reumatoidă
d) Tromboflebita acută
e) Reumatismul articular acut
147
RĂSPUNSURI
Medicina Internă
ALERGOLOGIE 46. D, E 90. A, C, D, E

1. C 47. A, C, E 91. A, B, D, E
2. A 48. A, B, C, D 92. A, B, C, E
3. E 49. B, D 93. B, C, D, E
4. D 50. D, E 94. A, B, D, E
5. E 51. A, B, C 95. B, C, D, E
6. E 52. A, C 96. B, C, D, E
7. A 53. A, B, C 97. A, B, C, D
8. A 54. B, D, E 98. B, C, D, E
9. B 55. A, B, C 99. A, B, C
10. E 100. A, B, D, E
11. A BOLI PROFESIONALE 101. A, B, C
12. B 56. A 102. A, B, C, D
13. D 57. C 103. A, D
14. C 58. D 104. A, B, D, E
15. C 59. B 105. A, B, C, E
16. D 60. B 106. B, C
17. E 61. D 107. A, C, D
18. A 62. D 108. A, B, C, D
19. A 63. B 109. A, B, C
20. E 64. E 110. A, B, C, D
21. A 65. A 111. A, B
22. A 66. C 112. A, B, C
23. D 67. A 113. A, B
24. E 68. C 114. A, B, C
25. A, C, D, E 69. E 115. A, B, C, E
26. B, C, D, E 70. C
27. A, B, C 71. E CARDIOLOGIE
28. B, C, D, E 72. E 116. A
29. A, B, C, E 73. C 117. B
30. B, C, D, E 74. B 118. C
31. A, C 75. C 119. B
32. A, B, C, E 76. C 120. E
33. B, D 77. B 121. E
34. A, B, C 78. A 122. C
35. A, C 79. A 123. D
36. A, B, C 80. A, C, D 124. A
37. B, D, E 81. A, C 125. B
38. A, C 82. A, B, C, D 126. B
39. B, D 83. A, B, C, E 127. C
40. B, D 84. A, B, D, E 128. C
41. A, B, C, D 85. A, C, D, E 129. B
42. A, B, C 86. B, C 130. C
43. A, B, C, D 87. A, B, D 131. B
44. A, B, C 88. A, C, E 132. D
45. A, C, D, E 89. A, B, C, D 133. B
148
134. B 183. E 232. B, C, D, E
135. C 184. C 233. A, B
136. E 185. D 234. A, B, C, D
137. C 186. B 235. A, B, C
138. A 187. A 236. A, B, C
139. A 188. B 237. A, B, C
140. A 189. A 238. A, B, C, D
141. A 190. E 239. A, B, C
142. B 191. B 240. A, B, C
143. A 192. D 241. A, C
144. D 193. E 242. A, B
145. C 194. E 243. A, C
146. A 195. C 244. A, B, C, D
147. B 196. C 245. A, B, C
148. C 197. A 246. A, B, D
149. D 198. A 247. A, B, C, D
150. C 199. E 248. A, B, C
151. C 200. A 249. A, B, C, E
152. D 201. A 250. A, B, C
153. B 202. C 251. A, B, C
154. B 203. E 252. A, C
155. E 204. D 253. A, B, C, D
156. D 205. B 254. A, B, C
157. A 206. D 255. A, B, C, D
158. D 207. C 256. A, B, C
159. E 208. B 257. A, B, C
160. E 209. A 258. A, B, C
161. D 210. E 259. A, B, C
162. C 211. B 260. A, B, C, D
163. A 212. D 261. A, B, C, D
164. D 213. A 262. A, B, C
165. B 214. E 263. A, B, C
166. A 215. A 264. A, B, C
167. B 216. E 265. B, C
168. D 217. C 266. A, B, C
169. D 218. B 267. A, B, C
170. D 219. C 268. A, B, C
171. C 220. B 269. A, B, C, D
172. C 221. C 270. A, B, C
173. A 222. B 271. A, B, C, D
174. E 223. E 272. A, B, C, D
175. C 224. C 273. A, B, C, D
176. B 225. A 274. A, B, C, D
177. C 226. E 275. A, B, C
178. E 227. E 276. A, B, C
179. C 228. A, B, C, D 277. A, B, D
180. A 229. A, B, C 278. A, B, C, E
181. A 230. A, B 279. A, B, C
182. C 231. A, B, E 280. B, E
149
281. A, C, D 330. B, C, D 377. D
282. A, C 331. B, D 378. A
283. B, C, D 332. A, C, D 379. B
284. A, B, D, E 333. A, C, E 380. E
285. B, D 334. A, E 381. D
286. B, C, D, E 335. A, B, E 382. A
287. A, B, C, D 336. B, C 383. D
288. D, E 337. B, D 384. E
289. A, B, C 338. A, B, D 385. E
290. A, C 339. A, D 386. E
291. C, E 340. D, E 387. C
292. B, D 341. D, E 388. D
293. A, B 342. B, E 389. C
294. A, D 343. A, B, C, E 390. C
295. A, B, D 344. A, B, C, D 391. A
296. B, E 345. A, E 392. A
297. A, B, C, E 346. A, B, C, D 393. C
298. A, B, C, D 347. B, E 394. B
299. A, B 348. B, C, E 395. C
300. A, B, C, D 349. A, C, E 396. C
301. A, D 350. A, B, E 397. C
302. A, B, D 351. C, E 398. C
303. A, C, D, E 352. B, C 399. D
304. A, E 353. A, D, E 400. E
305. A, B, C 354. A, B, C 401. D
306. A, B 355. A, D, E 402. E
307. B, C, E 356. A, B, D, E 403. B
308. A, C, E 357. A, B, C 404. E
309. C, E 358. D, E 405. C
310. A, C, E 359. B, C, D 406. C
311. A, C 360. A, B, D 407. B
312. C, D, E 361. D, E 408. C
313. A, B, D, E 362. A, B 409. B
314. A, C, E 363. A, B, C 410. C
315. A, B, D 364. A, B 411. E
316. A, B, C 365. A, B, C 412. B
317. A, B, C, D 413. A
318. A, B, C GASTROENTEROLOGIE 414. D
319. A, B, C, E 366. B 415. A
320. A, B, D, E 367. E 416. B
321. B, C, D 368. C 417. A
322. B, C, D 369. C 418. A
323. B, C, D 370. A 419. D
324. A, B, C, D 371. B 420. D
325. C, D, E 372. E 421. D
326. B, C 373. E 422. C
327. A, B, D 374. D 423. B
328. A, B, C, E 375. E 424. B
329. A, C, D 376. D 425. B
150
426. E 475. A, B, C, E 524. A, B, D, E
427. D 476. A, B, C, E 525. A, B, D, E
428. E 477. A, B, C, D 526. A, C, E
429. C 478. A, C 527. C, D, E
430. A 479. A, C 528. A, C, D, E
431. B 480. A, B, C 529. B, C, D, E
432. B 481. B, D 530. A, B, C, D
433. E 482. C, D, E 531. A, C, D, E
434. A 483. A, B, C, D 532. B, D, E
435. C 484. C, E 533. A, B, D
436. B 485. A, B 534. A, C, D
437. C 486. B, C, D, E 535. A, D
438. D 487. A, B, C, D 536. A, B
439. C 488. B, E 537. A, C, D
440. B 489. A, C 538. A, C, D, E
441. E 490. B, C, D 539. B, E
442. B 491. A, B, D 540. B, E
443. A 492. A, B, C 541. A, C, E
444. A 493. A, B, C 542. A, B, E
445. B 494. A, D, E 543. D, E
446. B 495. B, C 544. A, B, D, E
447. E 496. A, B, D 545. A, B, C, D
448. D 497. C, D, E 546. A, B, C
449. D 498. A, B 547. B, C, D
450. C 499. B, E 548. B, C, D
451. E 500. A, B, D 549. A, B, C
452. B 501. A, B, C, E 550. A, E
453. A 502. A, C, D 551. A, B, D
454. A 503. A, B 552. B, C
455. D 504. A, C, D 553. C, D
456. D 505. A, B, C, D 554. C, E
457. E 506. B, C, D 555. B, D
458. E 507. A, D, E 556. B, C, E
459. D 508. A, B, C, D 557. A, B, C
460. D 509. A, B, C 558. A, B, C
461. C, D 510. A, C, E 559. B, D
462. B, C, D, E 511. A, C, D, E 560. B, D
463. B, C, D, E 512. A, B, C, D 561. A, B, C
464. A, E 513. A, C, D, E 562. A, B
465. A, B, D, E 514. A, B, C, E 563. A, B, C
466. B, D 515. A, B, C, D 564. A, B, C, D
467. B, C, E 516. D, E 565. A, B, E
468. A, C 517. B, C, D, E 566. A, B, D
469. B, D 518. A, B, C 567. A, B, C, E
470. B, C, D 519. C, D 568. B, D
471. A, B, C 520. B, D, E 569. A, C, E
472. B, C 521. A, B, C, E 570. A, B, C
473. A, C, E 522. A, B, D, E 571. D, E
474. A, B, C 523. B, D, E 572. B, C, D
151
573. C, E 620. B 667. A, B, E
574. B, D 621. B 668. A, B, C
575. A, C 622. A 669. A, B, C
576. C, D 623. A 670. A, B, C, E
577. A, B, D 624. A 671. A, B, D
578. A, B, C, D 625. A 672. A, B, C, E
579. B, C, D 626. A 673. A, C, D
580. A, B, C 627. A 674. A, B, C, D
581. A, E 628. C 675. A, B
582. A, B, C, E 629. B 676. A, B, C
583. A, D 630. A 677. A, C, D
584. B, C, D 631. C 678. A, B, C, D
585. A, B 632. A 679. A, B, C, D
586. A, B, D 633. A, C, E 680. A, D, E
587. B, C, E 634. A, B, D 681. A, B, C
588. A, B, C, E 635. A, B, C, D 682. A, B, C
589. A, B, C, D 636. A, B, C, D 683. A, B, C
590. A, B, C 637. B, D 684. A, B, C
591. A, C, D, E 638. A, B, C, D 685. A, B, C, D
592. A, B, D 639. A, B, C, D 686. A, B, C, D
593. B, D, E 640. A, C, D 687. A, B, C, E
594. A, C 641. A, B, E 688. A, C, D, E
595. D, E 642. A, C, D 689. B, C, D
596. A, B, C, D 643. B, D 690. A, C, D
597. A, B, C 644. A, B 691. A, B, C, D
598. A, B, C, E 645. A, B, C, D 692. A, C, E
599. A, C 646. A, B, C, D 693. A, C, D, E
600. B, C 647. A, B, D, E 694. B, E
601. D, E 648. A, B, C 695. B, D
602. B, D 649. A, B, C, D 696. B, C, D
603. A, B, D 650. A, B, D 697. A, C, E
604. A, B, C 651. A, B, C, D 698. A, B, C
605. A, C 652. B, C 699. B, E
606. A, B, C, D 653. A, B, D 700. B, C
607. A, B, C 654. B, D, E 701. A, B, C
608. A, C, D 655. A, B, C 702. A, B
609. A, B, C, D 656. B, C, D 703. A, D, E
610. B, C 657. A, B, C, D 704. B, D
611. A, B 658. A, B, C, D 705. A, B, D
612. B, C, E 659. A, B, C 706. A, B, C
613. A, B, C, E 660. A, B, C, D 707. A, B, C, E
614. C, D, E 661. A, B, C, E 708. C, D, E
615. A, E 709. B, D, E
PNEUMOLOGIE 710. B, C, E
NEFROLOGIE 662. A, B, C, D 711. B, C, D
616. A 663. A, B, C 712. B, C, E
617. B 664. A, B, C 713. A, B, D
618. D 665. A, B, C 714. A, C, D
619. C 666. B, D 715. B, C
152
716. A, C, D, E 765. C 812. A, B
717. A, C, E 766. B 813. A, B, C
718. A, C, D 767. B 814. A, B, C
719. C, D 768. E 815. B, D
720. A, B, E 769. A 816. A, B, D
721. A, C, D 770. C 817. A, B, C
722. A, B, C 771. B 818. A, B, C, D
723. A, B, E 772. E 819. B, C, D
724. A, B, D 773. B 820. A, C, D, E
725. A, B, C 774. D 821. A, B, C, E
726. B, C 775. E 822. A, B, D, E
727. A, D, E 776. A 823. A, B
728. A, C, D 777. C 824. A, B, C, D
729. A, B, C 778. B 825. A, B, D
730. A, C 779. E 826. A, C
731. A, C 780. E 827. A, B, C, E
732. A, B, C 781. E 828. A, B, E
733. A, B, C, E 782. B 829. B, D
734. B, C 783. A 830. A, B, C, D
735. A, B, C 784. A 831. A, B, E
736. A, C, D 785. B 832. B, C, D
737. A, B, C, D 786. D 833. B, C, D
738. A, B, C, D 787. D 834. A, B, D, E
739. A, C, D 788. C 835. B, C, D
740. B, C 789. B 836. A, B, C, D
741. A, C, E 790. A 837. A, D, E
742. A, B, C 791. E 838. A, C, E
743. A, B, C 792. B 839. A, B, D, E
744. A, B, C, D 793. E 840. B, C, D, E
745. A, B, C 794. C 841. A, C
746. A, B, D, E 795. A 842. A, B, C, D
747. A, B, D, E 796. A 843. A, B, C, D
748. B, D, E 797. A 844. A, B, C
749. A, C, D 798. C 845. A, B, C
750. B, C 799. A 846. B, C, D, E
751. A, B, C, E 800. A 847. A, B, C, E
752. B 801. B 848. A, D, E
753. D 802. C 849. A, B, C
754. E 803. A 850. A, B, C
755. C 804. A 851. A, B, C
756. B 805. C 852. A, B, C
757. E 806. A 853. B, D
758. E 807. A 854. A, B
759. B 808. A 855. A, B, C, E
760. A 809. D 856. A, C, D
761. B 810. C 857. C, D, E
762. D 811. C 858. A, B
763. D 859. B, D, E
764. D REUMATOLOGIE 860. A, B, C, D
153
861. A, B, C 910. E 959. D
862. A, B 911. E 960. A
863. A, B, C 912. E 961. A
864. A, B, C 913. A
865. A, B, C, E 914. A
866. A, B, C 915. C
867. A, B, C, D 916. A
868. A, B, D 917. C
869. A, C, D, E 918. A
870. A, D, E 919. E
871. A, B, D, E 920. B
872. A, D, E 921. E
873. A, C, D, E 922. E
874. A, C, D, E 923. C
875. B, C 924. A
876. A, C, D, E 925. C
877. A, B, E 926. C
878. A, B, C 927. E
879. A, B, D 928. A
880. A, B, E 929. E
881. A, B 930. A
882. A, B, C, D 931. E
883. A, B 932. A
884. A, B, C, D 933. B
885. A, B, E 934. B
886. A, D, E 935. E
887. A, B 936. D
888. A, B, C, E 937. A
889. A, B, D 938. B
890. A, B, D 939. A
891. A, B, D 940. B
892. A, B, C, D 941. A
893. A, B, C, D 942. A
894. A, B, C 943. C
895. A, B, C, D 944. A
896. A, B, D, E 945. E
897. A, B, C 946. A
898. A, B, C, D 947. C
899. A, B, C, D 948. A
900. A, B, C, E 949. B
901. A, B, C 950. C
902. A 951. A
903. A 952. E
904. C 953. A
905. D 954. E
906. C 955. E
907. E 956. C
908. B 957. E
909. A 958. E
154
155

Medicina Interna Rom PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Medicina Interna Rom PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Întrebări la Medicina Internă

a) Lipsa sau reducerea camerei de aer gastrice

ALERGOLOGIE 46. D, E 90. A, C, D, E

S-ar putea să vă placă și