Caracterizarea lui Ghiță

Citatul Trăsătura Modalitatea de

caracterizare
„- Vorba scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici să cârpesc şi mai departe cizmele - nemulțumit - caractrerizare
oamenilor, care umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi…” - hotărât indirectă
da-și
schimb
statutul
„- Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arândaşul şi de St. George - hotarat - caracterizare
cârciuma de la moara cu noroc e a noastră.” indirecta
„Abia trecuseră dar câteva luni după St. Gheorghe, şi drumeţii mai umblaţi nu ziceau că are - prietenos - caracterizare
să facă popas la Moara cu noroc, ci că se vor opri la Ghiţă, şi toată lumea ştia cine e - sociabil directa
Ghiţă şi unde e Ghiţă, iar acolo, în vale, între pripor şi locurile rele, nu mai era Moara cu
noroc ci cârciuma lui Ghiţă.”
„Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi vrut să n-aibă nevasta şi c​ opii, pentru ca să poată zice: - lacom - caracterizare
„Prea puţin îmi pasă!” Se gândea la câştigul pe care 1-ar putea face în tovărăşia lui Lică, - zgarcit indirecta
vedea banii grămadă înaintea sa şi i se împăiănjeneau parcă ochii: de dragul acestui - nemultumit
câştig ar fi fost gata să-şi pună pe un an, doi capul în primejdie. Avea însă nevastă şi
copii şi nu putea să facă ce-i plăcea.”
„Sâmbătă de cu seară locul se deşerta, şi Ghiţă, ajungând să mai răsufle, se punea cu Ana - harnic - caracterizare
şi cu bătrâna să numere banii, şi atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amândoi directa
priveau la cei doi copilaşi, căci doi erau acum, iară bătrâna privea la câteşipatru şi se
simţea întreţinută, căci avea un ginere harnic, o fată norocoasă, doi nepoţi sprinteni.”
 Citatul Trăsătura Modalitatea de
caracterizare
„Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi vrut să n-aibă nevasta şi ​copii, pentru ca să poată zice: „Prea puţin îmi - lacom - caracterizare
pasă!" Se gândea la câştigul pe care 1-ar putea face în tovărăşia lui Lică, vedea banii grămadă înaintea sa - zgarcit indirecta
şi i se împăiănjeneau parcă ochii: de dragul acestui câştig ar fi fost gata să-şi pună pe un an, doi capul în - nemultumit
primejdie. Avea însă nevastă şi copii şi nu putea să facă ce-i plăcea.

Ca om harnic şi sârguitor, Ghiţă era mereu aşezat şi pus pe gânduri, dar el se bucura când -
harnic - caracterizare
o vedea pe dânsa veselă: acum el se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orişice lucru de - sarguitor directa
nimic, nu mai zâmbea ca mai nainte, ci râdea cu hohot, încât îţi venea să te sperii de el, iar - asezat
când se mai hârjonea câteodată cu dânsa, îşi pierdea lesne cumpătul şi-i lăsa urme vinete pe (inainte)
braţe. Adeseori Ana ar fi voit să-l întrebe: "Ghiţă! ce-i cu tine?", însă ea nu mai îndrăznea să-i - ursuz
vorbească dezgheţat ca mai nainte, căci se temea ca nu cumva el să se mânie şi pe dânsa, ceea - nervos
ce nu făcuse încă până atunci.” - stresat
(acum)
„se gândea la câştigul pe care l-ar putea face în tovărăşia lui Lică, vedea banii grămadă înaintea - indoielnic - ​caracterizare
sa şi i se împăienjeneau parcă ochii.” indirecta
“Ghiţă luă pe unul dintre copii şi-l sărută. - necinstit - autocaracterizare
— Sărmanilor mei copii, zise el, voi nu mai aveţi, cum avuseseră părinţii voştri, un tată om
cinstit.”
 „​Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi voit să n-aibă nevastă şi copii, pentru ca să poată zice: - lacom - caracterizare
"Prea puţin îmi pasă!" Se gândea la câştigul pe care l-ar putea face în tovărăşie cu Lică, vedea - zgarcit indirecta
banii grămadă înaintea sa şi i se împăienjeneau parcă ochii: de dragul acestui câştig ar fi fost - nemultumit
gata să-şi pună pe un an, doi capul în primejdie. Avea însă nevastă şi copii şi nu putea să facă
ce-i plăcea.”

„Dacă e rău ce fac, nu puteam face altfel.” - nehotarat - caracterizare

indirecta

Citatul Trăsătura Modul de

caracterizare
„Ei! Ce să-mi fac?... Aşa m-a lăsat Dumnezeu!... Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât - slab in fata - autocaracterizar
voinţa mea?Nici cocoşatul nu e însuşi vinovat că are cocoaşe în spinare.” lacomiei e
„Iartă-mă, Ano, iartă-mă cel puţin tu, căci eu n-am sa mă iert cat oi trai pe fata pamantului”. - ticalos - autocaracterizar
„Sărmanilor mai copii, voi nu mai aveţi (...) un tata om cinstit (...) tatăl vostru e un ticălos”. - dezamagit e
de proprile - caracterizare
decizii indirecta
„Simt numai că mi s-a pus ceva de-a curmezişa în cap şi că nu pot să te las viuă în urma mea. Acu, - regreta - caracterizare
urmă el peste puţin, acu văd c-am făcut rău şi dacă n-aş vedea din faţa ta că eu te-am aruncat deciziile indirecta
ca un ticălos în braţele lui, pentru ca să-mi stâmpăr setea de răzbunare, dacă mai adineaoră luate
l-aş fi găsit aici, poate că nu te-aş fi ucis.” - ii pare rau
„Tu eşti om, Ghiţă, om cu multă ură în sufletul tău, şi eşti om cu minte: dacă te-aş avea tovarăş pe - om rau - caracterizare
tine, aş rade şi de dracul şi de mumă-sa. Mă simt chiar eu mai vrednic când mă ştiu alăturea cu - om cu minte directa
un om ca tine".
„nu mai zâmbea ca înainte, ci râdea cu hohot, încât îşi venea să te sparii de el” - înfricoșător - caracterizare
directa
„Ana simţea că de câtva timp bărbatul ei s-a schimbat şi îi părea că, de când are câini, ţine mai - distant - caracterizare
puţin la nevastă şi la copii.” directa
„Ei! Ce să-mi fac?... Aşa m-a lăsat Dumnezeu!... Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât - slab in fata - autocaracterizar
voinţa mea? Nici cocoşatul nu e însuşi vinovat că are cocoaşe în spinare". lacomiei e
„Tare om eşti tu, Ghiţă, grăi Pintea pe gânduri. Şi eu îl urăsc pe Lică, dar n-aş fi putut să arunc o - om puternic, - caracterizare
nevastă ca a ta drept momeală în cursa cu care eu vreau să-l prind.” tare directa
- disperat
dupa
dreptate
“Tu eşti om, Lica, iar Ghita nu e decat o muiere imbracata in haine barbatesti, ba chiar mai rău - lipsa de - caracterizare
decat asa! Ii spuse Ana." masculinitat directa
e
- lipsa de
putere