FIŞĂ DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI PRINCIPAL

Nr. Fragmente (citate) Trăsături Mijloace de

crt. caracterizare
1. Fiul craiului, fărmăcat de vorbele babei, scoate atunci un ban şi zice: Milostiv, nobil, ușor de Indirect, vorbe
- Ţine, mătuşă, de la mine puţin şi de la D-zeu mai mult.” influențat

2. „Fiul craiului cel mai mic, făcându-se atunci roş cum îi gotca, iese afară în grădină şi începe a Ambițios Indirect, fapte și
plânge în inima sa, lovit fiind în adâncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale tatălui său.” gesturi

3. Şi , când prin dreptul podului, numai iaca îi iesă şi lui înainte ursul, şi fiul craiului, rădicând Curajos Indirect, fapte și
buzduganul să deie, numai iaca ce aude glas de om zicând: gesturi
- Dragul tatei, nu da că eu sunt.
Grupa I

4. ,,Şi atunci numai iaca ce iese din mijlocul hergheliei o răpciugă de cal, ghebănos, dupuros şi slab, Superficial, nechibzuit Indirect, fapte,
de-i numărai oasele; şi veni de-a dreptul la tavă, apucă o gură de jaratic. Fiul craiului îi şi trage gesturi și vorbe
atunci cu frâul în cap zicând:
- Ghijoagă uricioasă de eşti! Din toţi caii, tocmai tu te-ai găsit să mânânci jaratic?
5. „- Harap-Alb, fiindcă eşti aşa de bun de ţi-a fost milă deviaţa noastră, când treceam pe pod şi nu Milos Indirect, fapte și
ne-ai stricat veselia,vreau să-ţi fac şi eu un bine: na-ţi aripa asta, şi când îi avea vrodată nevoie gesturi
de mine, să dai foc aripii, şi atunci eu împreună cu tot neamul meu avem să-ţi venim în ajutor.”
 Indică încă două întâmplări din care pot rezulta şi alte trăsături morale ale crăişorului.

1. „- Apoi dă, spânule, nu ştiu cum să fac, zise fiul craiului. Din copilăria mea sunt deprins a asculta Naiv, credul, neascultător Indirect, vorbe
de tată, şi tocmindu-te pe tine, parcă-mi vine nu ştiu cum. Dar fiindcă mi-au mai ieşit până acum și neatent
înainte încă doi spâni şi cu tine al treilea, apoi mai îmi vine a crede că aiasta-i ţara spânilor şi n-
am încotro; mort-copt, trebuie să te ieu cu mine, dacă zic ca știi bine locurile pe aici.”
2. „Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potriveşte spânului şi se bagă în fântână, Naiv, credul și Indirect, fapte și
fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla. Şi cum sta el acolo de se răcorea, spânul neexperimentat/neinițiat gesturi
face tranc! capacul pe gura fântânii.”
3. „- De acum înainte să ştii că te cheamă Harap-Alb, aista ţi-i numele şi altul nu. După aceasta Supus, drept Indirect, relația cu
Grupa II

încalecă fiecare pe calul său şi pornesc, spânul înainte ca stăpân, Harap-Alb în urmă, ca slugă, alte personaje
mergând spre împărăție, Dumnezeu să ne ţie, că cuvântul din poveste înainte mult mai este.”

4. „- Vai de mine şi de mine, Harap-Alb- zise Sfânta Duminică- parcă nu te-aş fi crezut aşa de slab Slab de înger, fricos Direct prin vorbele
de înger, dar după cât văd, eşti mai fricos decât o femeie! Hai nu mai sta ca o găină plouată...Însă Sfintei Duminici
mai rabdă şi tu, fătul meu, că mult ai avut de răbdat şi puţin mai ai.”
 5. - Atunci degrabă să te duci cum îi şti tu şi să-mi aduci sălăţi de aceste din Grădina Ursului. Hai Supus, ascultător, își Indirect, relația cu
ieşi repede şi porneşte, că nu-i vreme de pierdut. Dar nu cumva să faci altfel, că nici în borta respectă jurământul alte personaje
şoarecelui nu eşti scăpat de mine!
6. „- Apoi dă, Spânule, nu ştiu cum să fac, zise fiul craiului. Din copilăria mea sunt deprins a asculta Naiv, credul, neascultător Indirect, vorbe
de tată, şi tocmindu-te pe tine, parcă-mi vine nu ştiu cum. Dar fiindcă mi-au mai ieşit până acum și neatent
înainte încă doi spâni şi cu tine al treilea, apoi mai îmi vine a crede că aiasta-i ţara spânilor şi n-
am încotro; mort-copt, trebuie să te ieu cu mine, dacă zici că ştii bine locurile pe aici.”

 Indică încă două întâmplări din care pot rezulta şi alte trăsături morale ale crăişorului

1. - Prea înălţate împărate, de-acum cred că mi-ţi da fata, ca să vă lăsăm în pace şi să ne ducem de Respectuos Indirect, vorbe
unde am venit.
- A veni ea şi vremea aceea, voinice, zise împăratul, îngânând vorba între dinţi, dar până atunci
mai este încă treabă; iaca ce aveţi de făcut: fata mea are să se culce desară unde se culcă
întotdeauna, iară voi să mi-o străjuiţi toată noaptea:”
2. Numai Harap- Alb nu aducea nicio supărare. Însă, ca tovarăş, era părtaş la toate: şi la pagubă şi Prietenos Direct prin vorbele
la câştig, şi prietenos cu fiecare, pentru că avea nevoie de dânşii în călătoria sa la împăratul Roş. naratorului

3. Sălăţile din Grădina Ursului, pielea şi capul cerbului le-a dus la stăpânu-său cu toată inima. Dar Îndrăgostit Direct prin vorbele
pe fata împăratului Roş mai nu-i venea s-o ducă, fiind nebun de dragostea ei. naratorului
Grupa III

Indirect prin
Nesupus gânduri

4. Stă el oleacă şi se sfătuieşte cu gândul: ,,Să trec peste dânsele, am să omor o mulţime; să dau Milos, credincios, Indirect prin
prin apă, mă tem că m-oi îneca cu cal cu tot. Dar tot mai bine să dau prin apă, cum a da primejdios gânduri
Dumnezeu, decât să curm viaţa atâtor gâzuliţe nevinovate.” Şi zicând Doamne ajută, se aruncă
cu calul în apă, o trece înot dincolo, la cela mal, fără primejdie.

 Indică încă două întâmplări din care pot rezulta şi alte trăsături morale ale crăişorului

1. Şi apoi, îngenunchind amândoi dinaintea împăratului Verde, îşi jură credinţă unul altuia, primind Biruitor, împlinit Indirect, fapte
Grupa IV

binecuvântare de la dânsul şi împărăţia totodată.

2. Iară Spânul, văzând că i s-a dat vicleşugul pe faţă, se răpede ca un câne turbat la Harap- Alb şi-i Urât, iubit Indirect prin
zboară capul dintr-o singură lovitură de paloş. faptele Spânului
3. - Lipseşţi dinaintea mea Spânule! Doar n-am venit pentru tine, ş-am venit pentru Harap- Alb, Nobil, iubit Indirect prin
căci el este adevăratul nepot al împăratului Verde. vorbele fetei
Împăratului Roș

 Indică încă două întâmplări din care pot rezulta şi alte trăsături morale ale crăişorului