Caracterizare Harap-Alb

Textul dat apartine operei literare Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga si a fost
publicata in revista Convorbiri literare in anul 1877. Personajele din aceasta opera sunt
tipologizate dupa mai multe criterii, ele fiind personaje negative, pozitive, ajutoare, donatoare,
etc.
Personajul principal al operei este Harap-Alb, fiind un personaj rotund, pozitiv si caracterizat
direct de catre narator si de alte personaje, iar indirect este caracterizat din actiunile sale si din
relatia cu celelalte personaje. El reprezinta tipul omului naiv si inocent, care dintr-un statut
superior decade, insa gratie sufletului bun revine dupa multe incercari la statutul initial.
Craisorul devenit Harap Alb, protagonistul basmului este mezinul unui crai care stapaneste o
imparatie la capatul pamantului al carui destin i-a fost scris de sus, dupa spusele batranei.
Dupa clasificarea de basm, Harap Alb va fi eroul iar spanul antieroul sau falsul erou. Calatoria pe
care o va sfarsi Craisorul va avea caracter formativ, el initiindu-se si fiind initiat in vederea
ocuparii tronului Imparatului Verde. La inceput el este un boboc, dar va ajunge imparat la
sfarsitul calatoriei.
Povestitorul nu-i adreseaza nici o trasatura fizica Craisorului insa unele personaje isi vor exprima
direct parerea asupra acestuia, cum ar fi Sfanta Duminica, facandu-l slab de inger si fricos ca
o femeie; Imparatul Verde vede in el o sluga vrednica si credincioasa; iar spanul il numeste
sluga netrebnica, sluga vicleana; exprimandu-si astfel, ura dar si teama de a nu fi dat in vileag.
Harap-Alb d n primul rnd dovada de loialitate, avnd calitatea de a i ine cuvntul fa de
spn, cruia i jur s l slujeasc. Curajul i ambiia i dau puterea de a trece peste obstacole i
de a mplini sarcinile primite. Milostiv i bun la suflet, personajul ajut pe oricine ntlnit n cale
(pe albine), fr interese ascunse i fr a atepta nimic n schimb.
Pe lng toate aceste caliti, Harap-Alb are i defecte, lucru atipic pentru un personaj de basm.
n prima parte a cltoriei sale, el se dovedete naiv i credul, cznd n capcana spnului. El
ncalc sfaturile tatlui su, de a se feri de omul spn, ns are capacitatea de a-si asuma
responsabilitatea faptelor svrite i de a-i respecta obligaiile, nu din teama de a fi ucis ci ca
urmare a unei solide educaii cptate din copilrie.
Spre deosebire de alte personaje de basm, Harap-Alb nu deine nici o putere supranatural, el
bazndu-se pe sfaturile i pe ajutorul celor din jur pentru a depi obstacolele aprute. Probele la
care spnul l supune pe Harap-Alb formeaz un drum iniiatic, pe parcursul cruia flcul este
desprins de ncercrile vieii. n acest sens, creaia literar observ cum rolul spnului este acela
de pedagog deghizat, ajutndu-l pe tnr s se maturizeze.
Harap-Alb are capacitatea de a-i face prieteni adevrai, cum sunt Geril, Flmnzil, Ochil,
Setil sau Psri-Lai-Lungil, capabili sa l ajute la nevoie, folosindu-i calitile supranaturale,
care nu sunt altceva dect trsturile dominante de caracter pe care le poate avea orice om.

Aceast capacitate de a-i face prieteni provine dintr-o strveche filozofie de via, conform
creia omul nu poate tri singur.
Caracterizarea indirecta ne este prezentata prima data prin fapte. Craisorul, botezat de Span
Harap Alb, este ajutat, sfatuit si indrumat de cei care-i apreciaza bunatatea sufleteasca. Aceasta
fiind o trasatura morala esentiala, ne este dezvaluita in multe secvente narative: mituirea
cersetoarei cu un banut, ocolirea furnicilor pentru a nu le strica nunta, gasirea adapostului pentru
albine.
Prin atitudinea si comportamentul acestuia putem observa alte elemente alte caracterizarii
indirecte. De exemplu, atunci cand ajunge in fata padurii, considerat a fi un labirint, acesta refuza
in prima faza ajutorul Spanului insa intr-un final cedeaza deoarece s-a pierdut. Acest lucru
aratand lipsa spiritului practic, experientei si ca este nepriceput. Comportamentul fata de furnici
il arata ca fiind milos cu fiintele neajutorate. De asemenea cand le face stup albinelor dovedeste
harnicia si priceperea.
Invata pretul ascultarii sfaturilor venite de la cei cu experienta de viata si al rabdarii caci va
asculta de Sfanta Duminica si va astepta apusul soarelui fara sa se mai lase ispitit de vorbe
frumoase ca in cazul Spanului. Acesta isi arata latura de lider fata de cei 5 tovarasi. Harap Alb
incepe sa cunoasca si iubirea prin prisma fetei Imparatului Ros dupa spusele naratorului o
prapadea din ochi de draga ce-i era.
Harap Alb isi dezvaluie calitatile si defectele prin relatiile cu celelalte personaje. Este un fiu
iubitor care sufera cand isi vede tatal amarat. Cu spanul este in relatii conflictuale dar ramane
credincios juramantuli, aratand supusenie.
Personajul lui Creanga este un personaj atipic, ieind oarecum din schema clasic a unui personaj
de basm popular: are caliti, dar i defecte, are de-a face cu un personaj malefic, interpretat de
spn, ns nu se lupt cu acesta i nici nu-l ucide. Supus unui proces de modelare i formare a
fiinei, el ajunge, la sfritul basmului, marele mprat prezis de Sfnta Duminic.