Matyjek v. Polonia (dec.

), 38184/03, 30 mai 2006

49. Curtea observă că există o strânsă legătură între procedurile de lustrație și domeniul penal. În mod
special, Legea privind lustrația prevede că problemele nereglementate de aceasta se supun prevederilor
relevante ale Codului de procedură penală. Prin urmare, Comisarul pentru Interes Public, care este
autorizat să inițieze procedurile de lustrație, a fost învestit cu competențe identice celor ale
procurorului, stabilite de normele de procedură penală … De asemenea, statutul persoanei care face
obiectul lustrației a fost echivalat cu cel al unui învinuit într-o procedură penală, în special, în partea
garanțiilor procedurale de care aceasta beneficiază … 50. Curtea mai menționează că organizarea și
desfășurarea procedurilor de lustrație, așa cum le reglementează Legea, se inspiră din modelul unui
proces penal polonez și că normele Codului de procedură penală sunt direct aplicabile procedurilor de
lustrație … 51. În concluzie, cu toate că, în ordinea juridică internă, procedurile de lustrație nu sunt
calificate drept „penale”, Curtea consideră că acestea posedă trăsături care au o puternică conotație
penală. 52. Curtea reiterează că al doilea criteriu indicat mai sus – natura faptei evaluată de asemenea,
în legătură cu caracterul sancțiunii corespunzătoare – reprezintă un factor de apreciere cu o pondere
mai mare. În această privință, Curtea observă că abaterea reclamantului a constat în faptul că el a mințit
într-o declarație, pe care trebuia s-o înainteze, potrivit legii … Curtea consideră că faptul de fals într-o
Pagina 16 ▶ Drepturile omului și procedura penală declarație de lustrație este foarte similar faptelor
sus-menționate. Mai mult decât atât, conform sensului obișnuit al termenilor, el este analogic
mărturiilor false … 53. Curtea mai menționează că prevederea legală încălcată de reclamant … este
orientată unui vast grup de persoane, născute înainte de luna mai a anului 1972, care nu numai că dețin
diferite funcții publice, dar care, de asemenea, aspiră la exercițiul altor profesii … Tribunalul de lustrație
decide dacă o persoană, care face obiectul lustrației, a încălcat legea, depunând o declarație falsă. Dacă
se face o astfel de constatare, sunt impuse sancțiunile prevăzute de lege. Astfel, chiar dacă procedura de
lustrație din Polonia nu vizează să pedepsească acte comise în timpul regimului comunist, … în lumina
celor de mai sus, Curtea consideră că fapta în discuție nu este lipsită de caractere pur penale. 54. În ceea
ce privește natura și gradul de severitate al pedepsei pe care reclamantul a suportat-o prin aplicarea
Legii, Curtea menționează, mai întâi, că Legea prevede o sancțiune automată și neechivocă, dacă se
constată printr-o hotărâre definitivă că persoana care face obiectul lustrației a mințit în declarația sa. O
hotărâre definitivă în acest sens implică eliberarea persoanei din funcția publică ocupată și interdicția de
a aplica la un mare număr de funcții pentru o perioadă de 10 ani. Curtea observă că calitățile morale de
care o persoană culpabilă de fals în declarații de lustrație este deposedată în mod automat sunt descrise
vag, ca fiind: caracter nepătat, reputație imaculată, reputație ireproșabilă, bună reputație civică sau o
persoană care respectă valorile fundamentale. Obligația de a demonstra aceste calități este necesară
pentru accederea în mai multe profesii, cum ar fi cele de procuror, judecător sau avocat. Totuși, această
listă nu este exhaustivă, întrucât Legea se referă și la alte legi-cadru care pot impune una dintre calitățile
morale susmenționate, ca o condiție pentru exercițiul funcții publice. 55. Este adevărat că nici arestul și
nici amenda nu pot fi aplicate persoanei recunoscute ca deponent al unei declarații false. Cu toate
acestea, Curtea menționează că interzicerea practicării anumitor profesii (politice sau juridice) pentru o
perioadă lungă poate afecta serios persoana, privând-o de posibilitatea continuării vieții profesionale.
Deși ar fi justificat în contextul istoric din Polonia, totuși, acest aspect nu schimbă evaluarea gravității
sancțiunii aplicate. Astfel, pedeapsa trebuie privită ca având, chiar și parțial, un caracter punitiv și
preventiv. 56. … reclamantul, care este un politician, în urma recunoașterii sale ca o „persoană care a
mințit în cadrul lustrației”, și-a pierdut, printr-o hotărâre definitivă, funcția în Parlament și nu mai poate
candida la viitoare alegeri în următorii 10 ani. În acest sens, Curtea reiterează că scopul procedurilor de
lustrație nu este să împiedice foști angajați ai serviciilor secrete din era comunistă să ocupe funcții în
instituții publice și alte sfere de activitate vitale pentru securitatea națională a Statului, din moment ce
admiterea unei asemenea colaborări, așa-numita „declarație afirmativă”, nu implică niciun efect negativ,
ci să pedepsească persoanele care nu au respectat obligația de a dezvălui public colaborarea din trecut
cu respectivele servicii … 57. Curtea consideră că sancțiunea prevăzută de Legea privind lustrația, prin
natura și durata ei, se califică ca fiind una punitivă și având consecințe grave pentru reclamant. Acuzaţia
penală ▶ Pagina 17 58. Evaluând balansat diversele aspecte ale cazului, Curtea observă predominanța
elementelor cu conotații penale. În astfel de circumstanțe, Curtea concluzionează că natura infracțiunii,
luată în conjuncție cu caracterul și severitatea sancțiunii, a determinat acuzațiile împotriva
reclamantului să devină acuzații penale, în sensul Articolului 6 din Convenție.