Sentinţa Judecătoriei Cahul

Sursa: https://jch.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/a79cb96d-561b-e111-9b80-
00215ae003d7
*Documentul conţine date cu caracter personal.
Dosar nr.1-329/2010.
Fabula:
Bejan Andrei la data de 06 august 2010, aproximativ la ora 21:00-22:00, avînd intenţia de
a introduce prin contrabandă în Republicii Moldova prin punctul vamal „Vulcăneşti-
Vinogradovca” a obiectelor, mărfurilor în proporţii mari, a tăinuit în locuri special adaptate în
acest scop în autocarul de model „DAF SB-3000 DKSB”, cu n/î CH AT 775, şi nu a declarat în
documentele vamale sau alte documente de trecere a frontierei, cu valoarea în piaţa de 78742,5
lei şi valoarea în vamă de 52056,03 lei, introducându-le în acest mod în ţară. Fiind audiat în
calitate de inculpat Bejan Andrei a declarat că la 06.08.10 nişte persoane în Odesa Ucraina l-au
rugat să aducă în Moldova 2 genţi cu bunuri. El a ascuns aceste genţi în mijlocul de transport şi
la Vamă nu le-a declarat, în aşa mod a trecut vama şi apoi a fost reţinut de colaboratorii Poliţiei.
Proprietarul mărfurilor este cet. Forţu Aurel, bunurile au fost procurate cu suma de 900 dolari
SUA, în Moldova a intrat prin punctul vamal Vulcăneşti-Vinogradovca, de cele comise regretă.

Calificarea dată de instanță:

Prin acţiunile sale intenţionate Bejan Andrei a săvîrşit infracţiunea prevăzută de art. 248
al. (1) Cod penal, conform indicilor: contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor în proporţii mari, tăinuindu-le de controlul vamal,
prin ascundere în locuri special adaptate în acest scop, prin nedeclarare în documentele vamale
sau în alte documente de trecere a frontierei.

Motivarea instanței:

Examinînd personalitatea lui Bejan Andrei, s-a stabilit că lucrează, se caracterizează

pozitiv la locul de trai, la evidenţă la medicul narcolog, psihiatru nu se află, are la întreţinere un
copil minor, anterior nu a fost judecat.
La stabilirea tipului şi mărimii pedepsei cet Bejan A. judecata ţine cont de personalitatea
inculpatului, faptul că anterior nu a fost condamnat, că recunoaşte vinovăţia, că pentru prima
dată au săvîrşit o infracţiune, că pe dosar nu există pagubă, conisderînd corectarea dînsului prin
aplicarea prevederilor art. 55 C.P., adică liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere
contravenţională, cu aplicarea unei pedepse de 100 u.c. – 2000 lei.
 Astfel., conform art. 55 C.P., persoana care a săvîrşit pentru prima oară o infracţiune
uşoară sau mai puţin gravă poate fi liberată de răspundere penală şi trasă la răspundere
contravenţională în cazurile în care şi-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin
infracţiune şi s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.
În acest sens Instanţa reţine că infracţiunea prevăzută de art. 248 al.1 C.P. conform art. 16
C.P. se consideră uşoară, deoarece prevede în calitate de pedeapsă închisoarea de pînă la 2 ani.
Totodată atitudinea vinovatului faţă de infracţiunea comisă este că dînsul recunoaşte
integral vinovăţia, de cele comise regretă sincer, deasemenea comportamentul învinuitului faţă
de organele judiciare este acel care denotă că dînsul merge pe calea corectării. De asemenea,
infracţiunea recunoscută de inculpat nu a cauzat cuiva prejudiciu, astfel că acesta nu necesită a fi
recuperat, iar corectarea dînsului este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.
Circumstanţe atenuante ale vinovăţiei a lui Bejan A. conform art.76 CP au fost stabilite : -
căinţa sinceră; - săvârşirea pentru prima dată a unei infracţiuni uşoare; Circumstanţe agravante
ale vinovăţie lui Bejan A. conform art.77 Cod penal nu au fost stabilite.
A înceta procesul penal în privinţa lui Bejan Andrei Petru învinuit de comiterea
infracţiunii prevăzute de art.248 al.1 C.P. al R.M. (adoptat la 18 aprilie 2002), liberîndu-l de
răspundere penală în baza art. 53, 55 CP, cu tragerea la răspundere contravenţională, cu aplicarea
unei pedepse de 100 u.c. – 2000 lei.

Concluzia:

Consider echitabilă pedeapsa stabilită de instanţa de judecată, reieşind din sensul

prevederilor art.4 Cod penal, și anume din principiul umanismului legii penale, or, legea penală
nu urmărește scopul cauzării suferințe persoanei, cu atât mai mult în situaţia în care s-a constatat
că reeducarea inculpatului poate avea loc şpi prin alte metode, nu neapărat prin stabilirea unei
pedepse penale, reieşind din circumstanţele cazului.