Articolul 248.

 Contrabanda

(1) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori
în proporţii mari, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri
special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 300 unităţi convenţionale

sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de
pînă la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000
unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

 (2) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanţelor narcotice, psihotrope,
cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi
a produselor cu destinaţie dublă, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin
ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare
neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 600 unităţi convenţionale sau cu

închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000
la 5.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau
cu lichidarea persoanei juridice.

(3) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor

explozive, a muniţiilor, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în
locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în
documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu

închisoare de la 4 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000
la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau
cu lichidarea persoanei juridice.

(4) Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, eludîndu-se
controlul vamal ori tăinuindu-le de el prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale
scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie,

se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 8 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă

în mărime de la 5.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o
anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

(5) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau (4), săvîrşite:

b) de două sau mai multe persoane;

c) de o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de serviciu;

d) în valoarea sumei drepturilor de import care depăşeşte 200 de salarii medii lunare pe
economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrşirii faptei,
(salariul mediu lunar pe economie pentru anul 2020 este de 7953 lei.) (7953 lei x 200 salarii
medii = 159 060 lei).
se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 6.000 la 11.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a
exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Contrabanda este incriminată într-o variantă-tip, trei variante speciale și o variantă

agravată.

Potrivit alin. (1) al art. 248 din CP al RM, varianta-tip constă în trecerea peste frontiera
vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și altor valori în proporţii mari, eludându-
se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în
acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală,
ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de
trecere a frontierei.

Prima variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (2) al art. 248 din CP al RM,
constă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanţelor narcotice,
psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, precum și a
deșeurilor nocive, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri
special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
 Conform alin. (3) al art. 248 din CP al RM, cea de-a doua variantă specială a
contrabandei se exprimă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor, eludându-se controlul vamal ori
tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu
folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei.

Cea de-a treia variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (4) al art. 248 din CP al
RM, consistă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale,
eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop, precum și nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a
valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie.

După care urmează alineatul 5, cu agravantele: acţiunile prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau
(4), săvîrşite: de două sau mai multe persoane; de o persoană cu funcţie de răspundere, cu
folosirea situaţiei de serviciu; în proporţii deosebit de mari.

Am analizat o sentinţă judecătorească în care valoarea mărfurilor supuse eludării

controlului vamal nu a atins proporţiile mari, şi atunci instanţa le-a calificat potrivit alin. (10) sau
(12) al art. 193 din Codul cu privire la contravenţiile administrative.

În baza prevederilor art. 1 al Codului vamal, prin “mărfuri, obiecte sau alte valori” trebuie
de înţeles orice bunuri mobile (inclusiv: valuta străină și moneda naţională în numerar;
documentele de plată sau valorile mobiliare exprimate în valută străină sau monedă naţională;
mijloacele de transport. De asemenea, noţiunea “mărfuri, obiecte sau alte valori” include: gazele
naturale; energia electrică; energia termică. Dată fiind natura incorporală a energiei electrice și a
energiei termice, este oportun să afirmăm în raport cu ele calitatea de obiect imaterial.

În analiza altei sentinţe, obiectul material era substanţa toxică (mercurul metalic alb) şi în
cazul de faţă nu a contat valoarea exprimată în bani a acestui produs.

Am analizat câteva sentinţe judecătoreşti în care s-a încercat trecerera peste frontiera
vamală substanţelor “cu efecte puternice”- prin aceasta se au în vedere mijloacele
medicamentoase și alte mijloace, a căror utilizare, fără prescripţia medicului sau cu încălcarea
normelor de dozare, poate cauza daune grave organis mu lui omului (criteriul medical), și care
sunt prevăzute exhaustiv în Lista nr. 2 a Tabelului nr. 5, aprobată prin hotărârea Comitetului
permanent de control asupra drogurilor (CPCD) (procesul-verbal nr. 7 din 1.12.1988) (criteriul
juridic). Ca exemple de substanţe cu efecte puternice care s-a încercat de a fi eludate de la
controlul vamal pot fi aduse: clofelina, cloroformul, diazepamul, eterul pentru narcoză, spirtul
etilic sintetic etc.

Prin “substanţe toxice” se au în vedere substanţele a căror utilizare de către o persoană,

chiar și în condiţiile unei neînsemnate depășiri a dozei, poate provoca moartea acesteia (criteriul
medical), și care sunt nominalizate exhaustiv în Lista nr. 1 din Tabelul nr. 5 al CPCD (criteriul
juridic). Ca exemple de substanţe toxice pot fi prezentate: cianura de potasiu, fenolul, spirtul
metilic, sarinul, veninul de albină purificat, veninul de șarpe purificat etc.).

Prin “substanţe otrăvitoare” se înțelege varietatea armelor de distrugere în masă, care

reprezintă combinații chimice de înaltă toxicitate, prevăzute pentru vulnerarea forței vii în timpul
acțiunilor militare (de exemplu, iperita, luizita, fosgenul etc.)

Prin “substanțe radioactive” se au în vedere substanţele care conţin radionuclizi în

concentraţii superioare limitelor admise (de exemplu, 210Pb, 210Po, 232U, 226Ra etc.).

Prin “substanţe explozive” se înţeleg combinaţiile chimice sau amestecurile de substanţe,

capabile să declanșeze o reacţie chimică rapidă, care este însoţită de degajarea unei mari cantităţi
de energie termică și de formarea de gaze (de exemplu, trinitrotoluen (trotil), tetril, hexogen,
nitroglicerină etc.).

Prin “deșeuri nocive” se au în vedere substanţele, materialele, obiectele, resturile de

materii prime, provenite din activităţi economice, menajere și de consum, care și-au pierdut
integral sau parţial valoarea iniţială de întrebuinţare, dintre care unele sunt utilizabile după
prelucrare, și care, venind în contact cu organismele vii, le pot cauza prejudicii.

La cea de-a doua variantă specială a contrabandei (art. 248 alin.(3)), obiectul material
este constituit în mod alternativ din: a) armament; b) dispozitive explozive; c) muniţii. La
calificare, nu contează valoarea, exprimată în bani, a acestora.

Noţiunea “armament” desemnează denumirea generică pentru toate tipurile de arme,

tehnică militară și utilaj militar. Prin “dispozitive explozive” se înţeleg mijloacele tehnice
destinate efectuării exploziei sau dirijării ei în scopuri militare, industriale, hidrologice etc.

Noţiunea “muniţii” desemnează denumirea generică dată: cartușelor pentru armamentul

de infanterie, încărcăturilor pentru aruncătoarele de grenade și mortiere, proiectilelor de artilerie,
bombelor de aviaţie etc.

La cea de-a treia variantă specială a contrabandei, obiectul material îl reprezintă, în mod
alternativ: a) valorile culturale trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova, indiferent de
valoarea, exprimată în bani, a acestora, b) valorile culturale nereturnate pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, anterior scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie,
indiferent de valoarea, exprimată în bani, a acestora.

Prin “valori culturale” se au în vedere valorile cu caracter religios sau laic, pe care fiecare
stat le consideră ca prezentând interes pentru arheologie, perioada preistorică, istorie, literatură,
artă și știinţă (de exemplu, colecţiile rare și mostre ale florei și faunei, mineralogiei, anatomiei,
precum și obiectele care prezintă interes pentru paleontologie; comorile arheologice și
descoperirile arheologice; incunabulele și manuscrisele rare, cărţile, documentele străvechi și
publicaţiile care prezintă un interes deosebit; arhivele, inclusiv arhivele de fonograme, de cinema
și de fotografii etc. Conform art. 133 din CP al RM, valorile culturale sunt indicate în Convenţia
UNESCO din 14.11.1970 privind măsurile îndreptate spre interzicerea și prevenirea introducerii,
scoaterii și transmiterii ilicite a drepturilor de proprietate asupra valorilor culturale.

Într-un dosar de contrabandă din anul 2014 (speţa analizată cu nr. 2), s-a încercat
tentativă de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale şi istorice
transportate din Turcia, deţinute ilegal şi mai exact:
-a unui lot de 728 monede numismatice, care potrivit raportului de constatare tehnico ştiinţifică
nr. 05/0109 din 11.03.2014 se atribuie la valori culturale şi istorice;
-a unei sculpturi antice, fragmentare din 2 bucăţi, caracteristică culturii Şumer cu vîrsta de
aproximativ 2400 2800 î.Hr. şi
-unui fragment de sculptură, cap uman, confecţionat din marmură, cu vîrsta aproximativă de
sfîrşitul sec. I î.Hr. începutulsec. I d.Hr., care potrivit raportului de constatare tehnicostiintifică
se atribuie la valori cultural-istorice.
Latura obiectivă a contrabandei are o structură diferită, în funcţie de varianta concretă a
acestei infracţiuni.
Astfel, în cazul variantelor de la alin. (1) - (3) ale art. 248 din CP al RM, latura obiectivă
include:
1) fapta prejudiciabilă care constă în acţiune, care se exprimă în trecerea entităţilor ce
formează obiectul material al contrabandei peste frontiera vamală a Republicii Moldova;
2) locul săvârșirii infracţiunii – frontiera vamală a Republicii Moldova;
3) metodele infracţiunii:
a) eludarea controlului vamal;
b) tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop;
c) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală;
d) nedeclararea;
 e) declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere
a frontierei.

Referindu-ne în continuare la fapta prejudiciabilă în contextul variantelor contrabandei de

la alin. (1)-(3) ale art. 248 din CP al RM, specificăm că prin “trecerea frontierei vamale a
Republicii Moldova” se înţelege introducerea pe și scoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii
Moldova de mărfuri, obiecte, alte valori etc., inclusiv prin expedieri poștale internaţionale, prin
conducte sau prin linii de transport electric.
În ce privește noţiunea “frontiera vamală a Republicii Moldova”, în conformitate cu alin.
(3) al art. 4 din Codul vamal, aceasta este definită ca fiind frontiera de stat a Republicii Moldova,
perimetrul zonelor libere și al depozitelor vamale libere.
Referindu-ne la fapta prejudiciabilă în contextul variantei de contrabandă de la alin. (4) al
art. 248 din CP al RM, consemnăm că prin “nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii
Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie” se
are în vedere neîntreprinderea de către făptuitor a măsurilor de întoarcere a valorilor culturale
scoase din ţară, dacă el putea și trebuia să le întoarcă; aceste valori culturale au fost scoase, de pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova, în mod legal (de exemplu, pentru a putea fi prezentate în
cadrul unei expoziţii internaţionale sau în cadrul schimbului de exponate cu alte muzee etc.).
Infracţiunea de contrabandă este o infracţiune formală. Interpretând prevederile de la pct.
5) din art. 1 al Codului vamal, putem menţiona că infracţiunea de la art. 248 din CP al RM se
consideră consumată:
a) din momentul trecerii de facto a frontierei vamale a Republicii Moldova (în cazul
introducerii de bunuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul introducerii lor pe
cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova de pe teritoriul zonelor economice
libere);
b) din momentul depunerii declaraţiei vamale sau al efectuării altor operaţiuni vamale
care denotă intenţia de a introduce sau scoate bunuri (în cazul scoaterii de bunuri de pe teritoriul
vamal al Republicii Moldova sau în cazul introducerii lor pe teritoriul zonelor economice libere
de pe cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova).
Totodată, în cazul nereturnării pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor
culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie, contrabanda se
consideră consumată din momentul expirării termenului de întoarcere a valorilor culturale,
stabilit în documentele însoţitoare.
Varianta agravată a contrabandei, prevăzută la alin. (5) al art. 248 din CP al RM,
presupune săvârșirea acestei infracţiuni în următoarele circumstanţe:
 a) (repetat) – a fost exclusă;
b) de două sau mai multe persoane;
c) de o persoană cu funcţie de răspundere cu folosirea situaţiei de serviciu;
d) în valoarea sumei drepturilor de import care depăşeşte 200 de salarii medii lunare pe
economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrşirii faptei
(salariul mediu lunar pe economie pentru anul 2020 este de 7953 lei.) (7953 lei x 200 salarii
medii = 159 060 lei).
Din rândul persoanelor cu funcţii de răspundere, pasibile a fi trase la răspundere conform
lit. c) din alin. (5) al art. 248 din CP al RM, fac parte:
1) persoanele care exercită funcţii de control la frontiera vamală a Republicii Moldova;
2) persoanele care au dreptul de a se afla în zona de supraveghere vamală;
3) persoanele care exercită funcţiile de reprezentant al puterii de stat la trecerea frontierei
vamale;
4) persoanele responsabile pentru transportarea peste frontiera vamală a bunurilor
susceptibile pentru controlul vamal;
5) persoanele care se bucură de facilităţi vamale în baza legislaţiei în vigoare.

Sentinţele analizate de către mine au fost pronunţate de Judecătoria Cahul şi doar ultima
de Curtea de Apel Cahul, şi majoritatea au fost pronunţate în perioada 2010 – 2014. Astfel, am
observat cumva o disproporţionalitate când contrabanda era în valoare în jur de 100 000 lei, iar
pedeapsa stabilită sub formă de amendă de 3 000 – 5 000 lei.
Dispoziţiile CPP privind individualizarea pedepsei penale a inculpatului la judecarea
cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală ( art. 364 1 alin.(8) CPP)-
(criteriu special de individualizarea a pedepsei) s-au folosit în 80% din cazurile examinate.
CP stabileşte criterii generale şi criterii spciale de individualizarea a pedepsei. Criteriile
generale le găsim la art. 75 CP şi au character obligatoriu la individualizarea oricărei pedepse, la
alegerea categoriei şi termenului pedepsei, la stabilirea atât a pedepsei principale, cât şi a celei
complemetare.
Într- un caz, s-au aplicat criteriile speciale de individualizarea a pedepsei şi anume,
aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de lege, în baza art. 79 CP.
Din perspectiva individualizării pedepselor (concept folosit pentru prima data de juristul
austriacWahlberg în 1869), cea mai importantă cale de a determina proporţionalitatea unei
sancţiuni este prin raportare la cuantumul câştigurilor lunare a inculpatului, consider.
E binevenită individualizarea sancţiunii inculpatului în momentul judecării, în care
justiţia constată existenţa faptului in concreto şi aplică efectiv sancţiunea.
 În procesul legiferării legii penale a măsurilor care să nu aducă atingere gravă drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale persoanei şi, pe de altă parte, activitatea de aplicare a măsurilor
de siguranţă în sensul că luarea acestei măsuri să nu prejudicieze grav şi ireversibil pe făptuitor,
ci doar să înlăture starea de pericol şi să preîntîmpine săvâşirea unor noi fapte prevăzute de legea
penală.
Pe plan jurisdictional, instanţele de judecată au respectat obligaţia de a aplica numai acele
măsuri de siguranţă prevăzute de lege şi numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege
pentru aplicarea acestora. Autoritatea judecătorească nu creează legea, ci o aplică în litera şi
spiritual ei.
Umanismul sancţiunilor penale este o coordonată esenţială a sistemelor penale moderne
de la care orice abdicare nu poate fi decât un regres al democraţiei şi al civilizatiei în general.

În asemenea ordine de idei, susţin propunerea Serviciului Vamal care solicită excluderea
pedepsei penale pentru infracțiunile de contrabandă și pedepsirea acestor acțiuni administrativ.
„Fenomenul contrabandei există și suntem unicii care am propus o soluție, pe care o considerăm
eficientă. Astfel, în loc să așteptăm 1-2 ani derularea procesului penal, dacă facem această
schimbare, vom putea aplica din start 100% amendă din produsul de contrabandă plus
confiscarea lui. Vor crește încasările la bugetul de stat. Fiecare s-a deprins să critice, nu și să
propună o soluție mai bună. Datorită unor modificări asemănătoare, vama din Ucraina încasează
cu 17% mai mulți bani în buget” - Tudor Baliţchi.