CAND ESTE NECESARA IMPLANTAREA PROTEZEI DE

GENUNCHI SI CARE SUNT ETAPELE OPERATIEI

Desi afectiunile articulatiilor pot fi adesea tratate si prin metode non-

chirurgicale, exista situatii cand singura solutie pentru pacienti
ramane artroplastia - adica refacerea completa a unei articulatii, in general prin
fixarea unei proteze.

In continuare vom discuta despre montarea unei proteze de genunchi, ce

presupune aceasta operatie si cine poate avea nevoie de ea.

 Artroza genunchiului
 Proteza de genunchi
 Operatia de protezare a genunchiului
 Posibile complicatii

Artroza genunchiului
Proteza de genunchi este un tratament pentru o boala cronica
numita gonartroza sau artroza genunchiului. Aceasta poate fi impartita in doua
categorii:

 gonartroza primara - apare dupa varsta de 55 de ani, odata cu imbatranirea.

 gonartroza secundara - desi apare cel mai des in jurul varstei de 45-50 de ani,
poate afecta persoane de orice varsta; artroza secundara poate fi cauzate de boli
inflamatorii, sedentarism, obezitate, traumatisme, dar poate fi si mostenita genetic.
Evolutia este asemanatoare pentru fiecare categorie: cartilajele genunchiului se
erodeaza treptat, pana in punctul in care capetele oaselor sunt expuse. Exista
astfel posibilitatea ca, in lipsa cartilajului, oasele sa se atinga atungi cand
articulatia este folosita.

Simptomele gonartrozei
In ambele cazuri de gonartroza, simptomele sunt asemanatoare. Cel mai comun
consta intr-o durere localizata la nivelul genunchiului, ce poate iradia si muschii
coapsei sau ai gambei. Durerea apare cel mai des in timpul miscarii, dar se
poate manifesta chiar si in timpul repausului, in cazurile mai avansate.

Alte simptome includ:

 rigiditate
 edem local
 cracmente - trosnetul genunchiului atunci cand este solicitat
 reducerea sau pierderea mobilitatii
Proteza de genunchi
Desi protezarea genunchiului este un tratament adecvat pentru gonartroza, ea nu
reprezinta intotdeauna o prima solutie. In general, beneficiaza de proteza
pacientii pentru care tratametul non-chirurgical - precum administrarea
medicamentelor antiinflamatorii, injectiile cu cortizon sau fizioterapia - nu mai
da rezultate.

Practic, solutia protezei este folosita in momentul in care cartilajele

genunchiului sunt foarte degradate, iar pacientul are dureri constante.

Tipuri de proteze
Exista doua categorii principale de proteze de genunchi:

 partiala - numita si unicompartimentala

 totala - numita si tricompartimentala

O proteza partiala este folosita pentru a inlocui doar partile afectate ale
genunchiului, in timp ce o proteza totala presupune inlocuirea completa a
genunchiului.

Alti factori de clasificare ai protezelor sunt:

 sistemul de fixare pe os - cimentate sau necimentate

 axele de miscare - pot fi proteze cu un ax (numite si proteze „in balama”), cu
doua axe sau cu trei axe
 mobilitatea pieselor protezei - proteze cu platou tibial fix sau mobil

In majoritatea cazurilor, durata de viata a unei proteze totale variaza intre

15 si 20 de ani. In cazul in care aceasta se deterioreaza, va fi necesara o noua
operatie pentru inlocuirea ei.

Din ce sunt realizate protezele

Asa cum ii spune si numele, o proteza tricomparimentala (totala), va fi formata
din trei componente:

 componenta femurala - cea care inlocuieste cartilajul articular al femurului.

 componenta tibiala - cea care inlocuieste cartilajul articular al tibiei.
 despartitorul - amplasat intre celelalte doua componente, este cel care ofera
mobilitate genunchiului.

In timp ce primele doua componente sunt realizate dintr-un metal precum

cobaltul, cromul sau titanul, despartitorul este facut din plastic, mai exact o

polietilena de inalta densitate.

Operatia de protezare a genunchiului

Fiind o operatie complexa, pacientul trebuie sa treaca atat prin anumite etape
premergatoare chirurgiei, cat si printr-o perioada de recuperare. Vom detalia
intregul proces in randurile ce urmeaza.
Realizarea protezei
Protezele moderne pot fi personalizate, adaptate in functie de nevoile
pacientului. Din acest motiv, se va efectua un RMN la nivelul genunchiului, dar
si o radiografie a intregului picior. Folosind imaginile obtinute, va fi
determinata cu exactitate marimea protezei, dar si felul in care aceasta trebuie
implantata.

Etape preoperatorii
Inainte de operatie, medicul poate solicita diverse controale de specialitate
si analize, precum cele de sange si de urina, pentru a determina starea de
sanatate a pacientului.

Este important si ca pacientul sa informeze medicul ortoped in privinta

medicamentatiei pe care o urmeaza. Uneori, va fi necesara intreruperea
adiministrarii unor medicamente inainte de operatie.

De asemenea, va fi realizat un consult preanestezic, unde medicul

anestezist va determina daca va face o anestezie totala sau doar una rahidiana
(de la brau in jos).

Nu in ultimul rand, pacientul va trebui sa nu manance nimic cu opt ore inainte

de operatie.

Interventia chirurgicala
Iinterventia chirurgicala dureaza aproximativ doua ore. Genunchiul pacientului
va fi pozitionat astfel incat medicul sa poata ajunge cu usurinta la toate
ligamentele. Va fi efectuata o incizie de 15-25 cm, iar dupa ce ligamentele si
cartilajul articular deteriorat sunt indepartate, proteza este implantata.

Inainte de a coase incizia, medicul va misca genunchiul pacientului pentru a

testa mobilitatea noii proteze.

Recuperare postoperatorie
Dupa operatie, pacientului ii vor fi administrate medicamente antialgice pentru
reducerea durerii, medicamente anticoagulante, dar si un antibiotic intravenos
timp de 24 de ore.
La doua zile dupa operatie, pacientul va fi incurajat sa faca primii pasi, asistat
de un cadru si sub supravegherea unui medic kinetoterapeut. Spitalizarea
dureaza intre trei si cinci zile, insa perioada de recuperare va dura aproximativ
doua luni. La finalul acesteia, pacientul isi va recapata complet mobilitatea
genunchiului.

Posibile complicatii postoperatorii

Printre complicatiile postoperatorii se numara:

 infectia - in ciuda administrarii antibioticelor intravenoase, infectia poate aparea

in timpul spitalizarii, dar chiar si la un an dupa operatie.
 rigiditatea - unii pacienti pot simti o rigiditate a genunchiului chiar si dupa
operatie, motiv pentru care recuperarea prin kinetoterapie trebuie urmata cu strictete.
 cheagurile de sange - cea mai comuna complicatie a protezarii genunchiului este
aparitia cheagurilor de sange in venele piciorului; acestea sunt periculoase deoarece pot
urca spre plamani, fenomen ce poarta numele de trombembolism pulmonar.
 amorteala - din cauza unor leziuni nervoase, pacientii pot simti o amorteala la
nivelul genunchiului, timp de cateva luni dupa operatie; amorteala nu provoaca durere sau
disconfort.
 fracturi - chiar si la ani dupa operatie, pot aparea fracturi la nivelul femurului,
tibiei sau rotulei, caz in care este nevoie de o noua interventie chirurgicala.

Pentru a preveni aceste complicatii, este important ca pacientul sa respecte

programul de consultatii postoperatorii. Prima consultatie are loc la 14 zile dupa
operatie, a doua la 45 de zile, apoi la trei luni, la sase luni, un an, dupa care
consultatiile se fac o data pe an. Orice semn de infectie sau disconfort trebuie
raportat medicului ortoped.