Carte tehnicã

Atât de simplu.
 Simplitatea înseamnã pentru noi perfecåiune.
Simplitatea înseamnã pentru noi eficienåã æi un simå practic dezvoltat.
Simplitatea este regula de bazã în relaåiile noastre cu clienåii, în
procesul de producåie æi mai ales în modul de concepere a sistemelor pe
care le producem æi comercializãm.
Simplu.

Sistem de canalizare interioarã

EasyKIT este un sistem complet de canalizare interioarã, compus din

Am câætigat pe piaåa româneascã statutul
de lider în tubulaturã æi fitinguri din
materiale plastice æi ne-am dovedit
competenåa în calitate de distribuitor de
produse pentru instalaåii sanitare æi de
încãlzire.
Dar cel mai important este cã am câætigat
încrederea colaboratorilor noætri prin
standardele calitative înalte, aplicabilitatea
produselor, promptitudinea æi
profesionalismul angajaåilor noætri æi prin
continua adaptare la cerinåele pieåei.
Eficienåã
Menåinerea unor legãturi eficiente cu
reåeaua proprie de distribuåie,
comercianåii æi antreprenorii este
garantatã de disponibilitatea permanentã
a produselor pe stoc, eliminarea
sincopelor în aprovizionare æi simplitatea
în achiziåie.
tubulaturã æi fitinguri din polipropilenã, sifoane æi accesorii necesare
realizãrii instalaåiei interioare de scurgere, indiferent de complexitatea
traseului.
Tubulatura æi fitingurile din polipropilenã sunt produse de Valrom Industrie.
Gama dimensionalã
Gama de diametre æi lungimi ale åevilor æi tipurile de fitinguri permit
rezolvarea oricãrei geometrii de instalaåie de scurgere, în modul cel mai
rapid æi economic.
Diametrele sunt cuprinse între 32 mm æi 160 mm, iar lungime a barei între
150 æi 3000 mm.
Gama de fitinguri conåine: manæoane, coturi, ramificaåii, reducåii, piese de
curãåire, piese de racordare la obiecte sanitare, aeratoare, clapete
antirefulare etc.

Servicii integrate

Valrom Industrie vã pune la dispoziåie un

sistem complet de servicii care faciliteazã
alegerea celui mai eficient tip de sistem.
În plus, la cererea beneficiarului, putem
asigura transportul gratuit al produselor æi
sistemelor de la depozitele noastre la
sediul acestuia.

Calitate

Valrom Industrie are implementat æi

certificat un sistem de management al
calitãåii în conformitate cu cerinåele
standardului ISO 9001/2000.

Toate produsele Valrom sunt testate în

cadrul laboratorului propriu de încercãri,
evaluat æi acreditat RENAR, conform
cerinåelor standardului SR EN ISO
17025/2001.

De asemenea, toate produsele fabricate

de Valrom Industrie sunt agrementate æi
avizate de instituåiile abilitate (MLPTL,
ICECON), iar cele folosite la transportul
fluidelor alimentare au æi avizul
Ministerului Sãnãtãåii.
Sistem de canalizare interioarã Easy

Cuprins
pag

1. Polipropilena........................................................... 3
Istoric...................................................................................3
Ce este polipropilena?............................................................3
Caracteristicile polipropilenei.................................................4

2. Åevi æi racorduri din polipropilenã.................... 10

Evaluarea conditiilor de montare si functionare........................10
Criterii de folosire a tubulaturii din polipropilena......................12
Criterii de transport si stocare..................................................12
Criterii de punere in opera.......................................................13
Criterii de fixare......................................................................14
Canalizari verticale.................................................................15
Canalizari orizontale...............................................................17
Ventilarea instalatiilor de canalizare interioara..........................17
Sisteme de ventilare................................................................18

3. Caracteristici speciale ale tevilor

si racordurilor din polipropilena....................... 24
Tuburi si racorduri - marcare si ambalare..................................24
Tuburi - dimensionare.............................................................25
Scheme tip pentru canalizare interioara...................................26

1
2
Sistem de canalizare interioarã Easy

1. POLIPROPILENA

Sistemele de canalizare interioarã au fost revolutionate odatã cu aparitia tubulaturii din

polipropilenã. Aceasta datoritã proprietãtilor deosebite ale acestui tip de tubulaturã: rezistentã si
functionalitate pe termen lung, stabilitate la o gamã variatã de substante chimice chiar si la temperaturi
ridicate, usurintã la punerea în operã, transport si stocare convenabile etc.

Istoric
Polipropilena este un material plastic obtinut prin polimerizarea propilenei. Obtinutã în 1950 de
firma FONTANA, care, operând în prezenta anumitor catalizatori (FRIEDEL - CRAFTS) a sintetizat un tip de
polimer caracterizat printr-o structurã dezordonatã cu o greutate molecularã mare. Relevantã, a fost
sinteza polipropilenei izotacticã - obtinutã de Giulio Natta în 1945 - care prezintã particularitatea de a avea
radicalii metilici orientati pe aceeasi laturã a catenei. Montedison produce la scarã industrialã acest
material încã din 1957 cu marca "NOPLEN". Ulterior polipropilena a fost produsã si de alte firme din
Europa, America si Asia, sub diferite denumiri comerciale, printre care citãm "VESTOLEN" P 9026
IGNIFUGO (HULS).

Ce este polipropilena ?
Polipropilena este un polimer al propilenei CH3-CH = CH2. În functie de conditiile de
polimerizare si de tipul de catalizator folosit, polimerii pot prezenta o conformatie stereoregulatã,
denumitã asa pentru cã unitatea monomericã are o succedare regulatã(Fig.1).
De fapt sunt cunoscute diverse tipuri de polipropilenã cu proprietãti si aplicatii extrem de diferite
derivate din structura diversã pe care o prezintã moleculele de polipropilenã; proprietãtile sunt apoi
influentate, fie de greutatea molecularã, fie eventual de tipul ramificatiilor din lungul catenei moleculare.

Formula generalã a polipropilenei;

Gradul de polimerizare este cuprins în intervalul
Fig1. 7500 - 18000

Polimerii stereoregulati (PP izotatic si sindiotatic) prezintã un grad mare de cristalizare, o

temperaturã de fuzionare relativ înaltã si bune proprietãti mecanice. Polipropilenele nestereoregulate, în
schimb, nu prezintã nici o tendintã spre cristalizare si au proprietãti elastometrice, fapt ce determinã sã nu
fie interesante pentru scopuri practice.

Tipuri de polipropilenã stereoregulatã

ATACTICÃ: Succesiunea unitãtii monomerice este cazualã, fãrã a respecta o regulã.
Orientarea unitãtii monomerice adiacente poate fi identicã sau diferitã.

IZOTACTICÃ: Unitãtile monomerice au aceeasi orientare si sunt concatenate cap-coadã.

Radicalii metilici CH3 se gãsesc toti pe aceeasi parte a axei catenei.

3
 SINDIOTACTICÃ: Unitãtile monomerice sunt în pozitii opuse si concatenate cap-
coadã. Radicalii metilici sunt dispusi alternativ fatã de axa catenei.

Alte produse, printre care în special trimerul sau tetramerul sunt folosite ca intermediari în
industria chimicã. Pentru aplicatiile industriale este luat în consideratie numai polimerul izotatic întrucât
ceilalti polimeri, cu toate cã prezintã un interes stiintific, nu fac obiectul unei dezvoltãri pe plan comercial.
Polipropilena se poate defini ca o rãsinã termoplasticã, caracterizatã de proprietatea de a-si modifica
starea de agregare în functie de temperaturã. Polipropilena ia , de fapt, stare plasticã prin încãlzire si se
întoarce la starea rigidã prin rãcire, aceasta fãcând posibilã realizarea de produse prin injectie, extrudare,
extrudare-suflare si formare sub vid. Poate fi folositã în amestec cu diferite substante în vederea obtinerii
unor produse cu proprietãti îmbunãtãtite.
Industria de jucãrii a fost una din primele care au folosit polipropilena ca înlocuitor pentru alte
materiale, mai ales datoritã usurintei la modelarea formelor, chiar si la dimensiuni reduse. La aparatele
electrocasnice se foloseste masiv pentru realizarea de componente pentru diferite articole. Industria
automobilisticã foloseste polipropilena pentru a produce diferite carcase, mãsti de protectie, piese aplicate
samd. Industria chimicã foloseste pe scarã largã polipropilena pentru realizarea de containere, vase, tevi,
robineti chiar pentru lichide agresive (vezi tabelul de compatibilitate si, în completare pentru amãnunte
speciale sunteti sfãtuiti sã consultati norma internationalã 6/83 UNI/ISO/TR 7471 referitoare la "Rezistenta
chimicã la lichide" - Tevi si racorduri de polipropilenã.). Industria electronicã foloseste acest material
pentru carcase de radio si casetofoane, suporturi, izolatori etc.
Existã apoi o mare diversitate de obiecte de larg consum cu care venim frecvent în contact, cum
sunt: obiecte de uz caznice, obiecte si instalatii sanitare, biroticã etc.

Caracteristicile polipropilenei

Polimerul izotactic este caracterizat de o structurã partial cristalinã care în produsele

comercializate este prezentã într-o mãsurã de 45% , 60%. Este un polimer inodor si incolor, usor
transparent pânã la opac si se preteazã la a fi colorat într-o gama variatã de culori cu mare luciu superficial.
Având afinitãti cu polietilena de înaltã densitate se diferentiazã, în conditii normale, prin urmãtoarele
aspecte:
- densitate micã (0,9 - 0,95 gr/cmc);
- timp de îmbãtrânire ridicat;
- comporatment bun la temperaturi ridicate;
- rigiditate si duritate ridicatã;
- rezistentã la abraziune si zgâriere superficialã.

Ca si polietilena de înaltã densitate, polipropilena prezintã proprietãti dielectrice independent de

frecventa curentilor. În aceste conditii nu este deci posibilã încãlzirea în prezenta curentilor de înaltã
frecventã. Caracteristica dielectricã determinã în schimb tendinta de încãrcare electrostaticã, astfel în
cazurile în care acest fenomen nu este compatibil cu folosirea produsului se vor prevedea mãsuri de
antistatizare.
În anumite cazuri, în polipropilenã sunt introdusi aditivi speciali pentru a obtine caracteristici
îmbunãtãtite. De exemplu, sunt adãugati halogeni (bromuri) pentru a conferi proprietatea de ignifugare.
O îmbunãtãtire a proprietãtilor la temperaturã scãzutã se obtine prin intermediul copolimerizãrii cu alte
uleiuri parafine ( în general etilene).
Polipropilena rezistã la actiunea detergentilor, chiar si la temperaturã ridicatã, la solutii apoase de
sãruri anorganice, acizi slabi anorganici, solutii alcaline, alcooli si unele uleiuri. Nu sunt compatibili cu
polipropilena agentii puternic oxidanti ca acidul clorsulfuric, acidul sulfuric 100% (oleum), acidul nitric si
hidrocarburile halogenate. Fenomene de alterare apar si în prezenta hidrocarburilor alifatice si aromatice
ca benzina sau benzol, mai ales dacã temperatura este ridicatã. Absoarbe putinã apã (mai putin de 0,02%)
datoritã limitatãrii date de straturile superficiale.

4
Sistem de canalizare interioarã Easy

În cele din urmã, mentionãm cã, pentru a garanta o rezistentã foarte bunã la agenti chimici, se
evitã operatia de lipire cu adezivi. În practicã se întâlneste posibilitatea de a efectua lipiri numai cu adezivi
pe bazã de policloroprenã.
Caracteristicile de mai sus, adãugate la tehnologia de fabricare fac din polipropilenã un material
extrem de indicat pentru realizarea de tevi si racorduri pentru instalatii de canalizare interioarã cu racorduri
de îmbinare.

Proprietãtile polipropilenei gri

folositã în fabricarea tevilor de scurgere cu etansare prin garniturã.
Tabel rezumativ
PROPRIETATE METODA DE PROBÃ U.M.
Densitate la 23 grd.C ISO/R 1183 DIN 53479 g/cm 3 0,950
Melt Index 230/2,16 Kg ISO 1133 P12 DIN 53735 g/10 min 0,40
Solicitare la tractiune ISO 178 P5 DIN 53452 N/mm 2 44
Rezistenta la tractiune ISO 527 DIN 53455 N/mm 2 15
Alungire elasticã la tractiune % 15
Alungire la rupere % > 48
Modul elasticitate ISO 527 DIN 53457 N/mm 2 1300
Interval de fuzionare a cristalelor Microscop pol. sC 160-165
Grad Vicat ISO 306 DIN 53460 sC 90
Coeficient de dilatare liniarã (10-40 grd.C) ASTM D 696-44 sC -1 1,1x10-4
(mm/msC0,11)
Autostingere DIN 4102 - clasa B1 secunde <6

Polipropilena nu este atacatã în general de acizi si baze minerale, chiar si cu concentratie mare si
chiar la temperaturi mai mari de 60sC. Comportamentul produsului din polipropilenã în contact cu diversi
agenti chimici organici depinde de cât de mult acesti agenti sunt absorbiti de polimer; aceastã fiind
dependentã de tipul de agent chimic si de temperatura la care vine în contact cu polimerul.
În general, odatã cu cresterea temperaturii creste si cantitatea de agent absorbit de
polipropilenã iar caracteristicile mecanice ale polimerului sunt afectate proportional.

Tabel de compatibilitate a tevilor din pp produse de VALROM

cu diferite substante chimice
REACTIV Temp Timp Variatii în OBSERVATII Posibilitatea
°C zile greutate % utilizãrii
Compusi anorganici
Acid boric 100 30 + 0,028 nealterat da
Acid clorhidric 36% 22 90 + 0,5 NC, usor brun da
Acid clorhidric 36% 80 10 + 0,9 NC, usor brun nu
Acid clorosulfuric 22 10 ND Descompus da
Acid cromic 2N 22 30 + 0,2 Nealterat da
Acid cromic 2N 60 30 + 0,2 NC, usor brun da
Acid cromic 2N 60 180 + 3,1 NC, usor brun rezervã
Acid fluorhidric solutie 22 90 + 0,5 Nr, usor opac da
Acid fosforic solutie 22 90 + 0,17 NC, usor brun da
Acid fosforic solutie 80 30 nul NC, usor brun da
Acid fosforic solutie 30% 100 30 - 0,074 Nealterat da
Acid fosforic solutie 60% 100 30 - 0,126 Nealterat da
Acid nitric 30% 22 90 + 0,4 NC, galben da
Acid nitric 50% 80 10 ND descompus nu

5
 REACTIV Temp Timp Variatii în OBSERVATII Posibilitatea
°C zile greutate % utilizãrii
Compusi anorganici
Acid nitric 68% 22 30 + 0,1 NC, galben da
Acid nitric 68% 80 10 ND descompus nu
Acid nitric fumigen 22 30 - 0,1 galben nu
Acid sulfuric 50% 22 90 nul nealterat da
Acid sulfuric 50% 80 10 + 0,1 nealterat da
Acid sulfuric 50% 100 20 + 0,25 brun da
Acid sulfuric 98% 22 90 + 0,14 nealterat da
Acid sulfuric 98% 80 10 + 0,3 usor coroziv si brun nu
Acid sulfuric 98% 100 20 + 3,5 Crãpãturi superficiale nu
Apã distilatã 100 30 + 0,055 nealterat da
Apã oxigenatã 30% 22 90 nul NC, usor galben da
Acid oxigenat 30% 80 10 nul NC, usor galben Rezervã
Amoniac 15% 22 30 nul nealterat da
Amoniac 30% 22 180 + 0,5 nealterat da
Nitrat de Ag. Sol.20% 22 30 nul usor brun da
Carbonat de Ca. Sol.sat 100 30 + 0,052 Nealterat da
Clorurã de Ca, sol.50% 22 30 nul nealterat da
Clorura de fier 100 30 + 0,005 NC, galben închis da
Iod, sol.50% KJ 22 30 nul NC, brun da
Clorurã de Mg., sol.sat 100 30 + 0,032 NC, galben da
Ulei 100% 22 - ND descompus dupa 5 h nu
Potasiu bicromat 10% în 22 90 + 0,6 NC, usor brun da
H2SO4 1:1
Potasiu bicromat 10% în 80 10 - 2,20 coroziv nu
H2SO4 1:1
Potasiu bromat, sol.sat 100 30 - 0,050 NC, galben nu
Potasiu bromura, sol.sat 100 30 - 0,094 NC, galben da
Potasiu clor, sol.sat. 100 30 - 0,100 NC, galben int. da
Potasiu cromat, sol.40% 100 30 - 0,113 NC, galben int. da
Potasiu hidrat, sol.54% 20 30 nul nealterat da
Potasiu hidrat, sol.54% 60 30 + 1,3 nealterat da
Cupru nitrat, sol.sat. 100 30 - 0,174 NC, galben int. da
Bicarbonat de sodiu,sol.sat 100 30 - 0,288 nealterat da
Bicromat de sodiu, sol.sat. 100 30 + 0,100 Incrustatii superficiale da
Carbonat de sodiu, sol.sat 22 30 nul nealterat da
Carbonat de sodiu, sol.sat. 80 30 nul nealterat da
Clorurã de sodiu, sol.sat. 22 90 nul neralterat da
Clorurã de sodiu, sol.sat. 80 30 nul nealterat da
Fosfat de sodiu, sol.sat. 100 30 - 0,375 NC, galben inchis da
Hidrat de sodiu, sol.20% 23 30 + 0,01 NC, nealterat da
Hidrat de sodiu, sol.20% 60 30 + 0,01 NC, nealterat da
Hidrat de sodiu, sol.30% 22 90 + 0,2 NC, galben da
Hidrat de sodiu, sol.30% 80 30 + 0,2 NC, galben da
Sodiu hipoclorit 13% 22 90 + 0,75 NC, usor galben da
Sodiu hipoclorit 13% 80 10 +1 NC, usor galben da
Sulfit de sodiu 40% 22 30 nul nealterat da

6
Sistem de canalizare interioarã Easy

REACTIV Temp Timp Variatii în OBSERVATII Posibilitatea

°C zile greutate % utilizãrii
Compusi anorganici
Clorurã de Zn, sol 20% 100 30 + 0,19 nealterat da
H 2SO 4 + HCl = 1:1 22 10 + 0,12 NC da
H 2SO 4 + HCl = 1:1 22 30 + 0,18 NC da
H 2SO 4 + HCl = 1:1 22 90 + 0,40 NC, galben da
H 2SO 4 + HF = 1:1 22 10 + 0,22 NC, galben da
H 2SO 4 + HF = 1:1 22 30 + 0,17 NC, galben da
H 2SO 4 + HF = 1:1 22 90 + 0,30 NC, galben da
H 2SO 4 + HNO 3 = 1:1 22 10 + 0,53 NC, galben da
H 2SO 4 + HNO 3 = 1:1 22 30 + 0,74 NC, galben da
H 2SO 4 + HNO 3 = 1:1 22 90 + 1,05 NC, galben da
HCl + HF = 1:1 22 10 + 0,15 NC, galben da
HCl + HF = 1:1 22 30 + 0,24 NC, galben da
HCl + HF = 1:1 22 90 + 0,44 NC, galben da
HCl + HNO 3 = 1:1 22 10 + 1,36 NC, galben da
HCl + HNO 3 = 1:1 22 30 + 1,39 NC, galben da
HCl + HNO 3 = 1:1 22 90 + 3,77 NC, galben da
HF + HNO 3 = 1:1 22 10 + 0,21 NC, galben da
HF + HNO = 1:1 22 30 + 0,24 NC, galben da
HF + HNO = 1:1 22 90 + 0,55 NC, galben da
Amestecuri organice
Acetonã 22 20 + 2,20 usor umflat da
Acetonã 22 90 +8 umflat nu
Acetofenonã 22 30 + 1,6 usor umflat da
Acetofenonã 60 30 + 1,8 usor umflat da
Acid acetic glacial 22 90 + 1,5 NC, brun da
Acid acetic glacial 80 10 + 2,4 NC, alterarea propr. nu
mecanice, opac
Acid acetic glacial 100 30 + 0,658 zgârieturi nu
Acid acetic 30% 100 30 + 0,643 nealterat da
Acid acetic 50% 22 30 nul nealterat da
Acid acetic 50% 80 30 + 0,5 NC, usor opacizat da
Acid acetic 70% 100 30 + 0,416 NC, usor opacizat da
Acid formic 85% 22 30 nul nealterat da
Acid lactic 20% 60 30 + 0,4 nealterat da
Acid lactic 20% 60 180 + 0,3 nealterat da
Acid malic 22 180 + 0,4 nealterat da
Acid malic 60 180 - 0,4 nealterat da
Acid oleic 22 30 + 0,5 nealterat da
Acid oleic 80 30 +5 brun, usor umflat rezervã
Acid oxalic 30% 100 30 - 0,2 nealterat da
Acid oxalic 50% 22 30 + 0,1 nealterat da
Acid oxalic 50% 60 30 + 0,5 nealterat da
Acid oxalic 50% 60 180 + 5,6 usor umflat rezervã
Acid oxalic, sol.sat. 100 30 + 0,226 nealterat da
Acid succinic 22 30 - 0,3 nealterat da
Acid succinic 60 30 - 0,1 nealterat da

7
 REACTIV Temp Timp Variatii în OBSERVATII Posibilitatea
°C zile greutate % utilizãrii
Amestecuri organice
Acid tricloracetic 60 30 + 2,9 usor brun da
Alchibenzol 23 30 + 0,01 nealterat da
Alchibenzol 50 50 + 2,3 usor umflat rezervã
Alcool etilic az. 22 30 + 0,2 nealterat da
Alcool butilic 22 90 + 0,35 nealterat da
Alcool izopropilic anhidro 22 30 + 0,2 nealterat da
Alcool metilic 22 30 + 0,2 nealterat da
Alcool metilic 60 30 + 0,1 nealterat da
Aldehidã formicã 35% 22 30 + 0,16 nealterat da
Aldehidã izobutiricã 22 90 + 4,6 usor umflat rezervã
Anilinã 22 30 + 0,5 nealterat da
Anilinã 60 30 + 2,3 usor umflat rezervã
Benzinã 22 30 + 13 umflat nu
Clorurã de benzoil 22 30 + 5,8 usor umflat rezervã
Benzen 22 90 + 12 umflat nu
Acetat de butil 22 30 + 3,9 usor umflat rezervã
Butil ftalat 22 30 + 0,2 nealterat da
Butil ftalat 80 90 + 4,7 usor umflat rezervã
Sulfurã de carbon 22 30 + 7,6 umflat nu
Tetraclorurã de carbon 22 30 + 35 umflat nu
Ciclohexanol 22 30 - 0,2 nealterat da
Ciclohexanol 60 10 +6 usor umflat rezervã
Cloroform 22 30 + 5,5 usor umflat rezervã
Cloroform 60 180 - umflat tot nu
Decalinã 60 30 + 3,4 usor umflat rezervã
Decalinã 60 180 + 2,9 usor umflat rezervã
Dicloretan 22 30 + 8,7 umflat nu
Dietanolaminã 22 - + 0,15 nealterat da
Dioxan 22 30 + 3,3 usor umflat rezervã
Dioxan 80 30 - complet umflat nu
Heptan normal 22 30 + 11 umflat nu
Eter etilic 22 30 + 8,5 umflat nu
Eter de petrol 22 30 +5 usor umflat rezerva
Eter de petrol 60 30 + 2,3 usor umflat rezervã
Eter de petrol 60 180 + 2,7 usor umflat rezervã
Etil acetat 22 90 + 4,9 usor umflat rezervã
Clorurã de etil 0 2 + 10,1 umflat nu
Fenol 22 90 +2 usor umflat rezervã
Freon 0 90 - 0,09 nealterat da
Glicerinã 22 30 + 0,2 nealterat da
Glicol etilic 22 10 nul nealterat da
Sulfat de hidrazinã 10% 22 60 nul nealterat da
Sulfat de hidrazinã 10% 80 180 nul nealterat da
Clorurã de metilen 60 60 + 1,6 usor umflat rezervã
Clorurã de metilen 60 180 + 2,2 usor umflat rezervã
Nitrobenzol 22 30 + 1,6 nealterat da

8
Sistem de canalizare interioarã Easy

REACTIV Temp Timp Variatii în OBSERVATII Posibilitatea

°C zile greutate % utilizãrii
Amestecuri organice
Ulei de in 60 30 nul nealterat da
Vaselinã 22 90 + 0,5 nealterat da
Vaselinã 80 30 + 0,8 umflat nu
Ulei mixt naftalino-parafinic la 22 90 + 0,4 nealterat da
50 grd.C, vâscozitate 8,5
En.IW72
Ulei mixt naftalino-parafinic la 80 30 + 6,6 opac si usor umflat nu
50 grd.C, vâscozitate 8,5
En.IW72
Ulei mixt naftalino-parafinic la 22 90 nul nealterat da
50 grd.C, vâscozitate 12-15
Engler IW98-100
Ulei mixt naftalino-parafinic la 80 30 + 5,1 opac si usor umflat nu
50 grd.C, vâscozitate 12-15
Engler IW98-100
Ulei pt. transformatoare 22 90 + 0,5 nealterat da
Ulei pt. transformatoare 80 30 +8 umflat nu
Piridinã 22 10 + 3,8 usor umflat rezervã
Acetat de sodiu, sol.sat 100 30 - 0,133 nealterat da
Tetrahidrofuran 22 30 + 3,7 usor umflat rezervã
Tetralinã 22 30 +8 umflat nu
Tetralinã 60 30 + 3,8 umflat nu
Tetralinã 60 180 + 3,6 umflat nu
Tiofen 60 30 + 0,1 nealterat da
Toluen 22 10 + 11 umflat nu
Tremetil benzen 22 30 + 9,5 umflat nu
Tremetil benzen 60 30 + 10,5 usor ingalbenit si umflat nu
Trielinã 22 30 +5 usor umflat rezervã
Trielinã 60 30 - 5,4 alterat nu
P-XILOL 22 1 + 11 umflat nu
Substante alimentare
Otet 22 30 nul nealterat da
Apã potabilã 80 30 nul nealterat da
Apã potabilã 80 30 nul nealterat da
Bere 22 30 nul nealterat da
Lapte 22 30 nul nealterat da
Ulei de masline 22 30 nul nealterat da
Ulei de masline 80 30 +3 opacizat da
Vin 22 30 nul nealterat da

* NC = necoroziv ND = nedeterminabil rezervã = poate fi utilizat, dar cu grijã

Caracteristicile indicate se referã la materialul folosit în prezent.

Pentru aprofundãri ale subiectului rezistentei chimice referitoare la tevi si la racorduri din polipropilenã,
se recomandã studierea standardului UNIPLAST UNI ISO/TR 7471 - iunie 1983.

9
 2. TEVI SI RACORDURI DIN POLIPROPILENÃ
Evaluarea conditiilor de montare si functionare

Polipropilena este un material caracterizat printr-un coeficient de dilatare liniarã ridicat. Valoarea
-4° -1 t
sa este 1,1 x 10 C care echivaleazã cu o alungire de 0,11 mm la 1 metru de eavã, pentru 1 grad Celsius
t
de diferen ã de temperaturã.
Ca titlu de comparatie se considerã, ca exemplu, tevile de otel utilizate în mod curent pentru
t -5° -1
instala iile de încãlzire, care au un coeficient de dilatare liniarã mediu, de 1 x 10 C , ceea ce echivaleazã cu
0,01 mm pentru 1 metru i 1 grad Celsius. Se poate calcula, cu u urin ã, cã în aceleasi conditii, o teavã din
s s t

t t
polipropilenã are o alungire de 11 ori mai mare decât o eavã de o el.

Polietilenã 0,19 mm

Polipropilenã 0,11 mm

PVC 0,07 mm

Aluminiu 0,022 mm
Cupru 0,017 mm
Otel 0,01 mm

Coeficientul de dilatare liniarã exprimatã în mm/(m sC) milimetri pe metru pe grad celsius la
propilenã si la diverse materiale.

Dl = L x l x Dt

Unde: Dl = alungire calculatã (în mm);

L = lungimea initialã a tevii la momentul punerii în operã (în mm);
l = coeficient de dilatare liniarã în mm/(m sC);
Dt = diferenta de temperaturã între temperatura de lucru prevãzutã pentru teavã si
temperatura mediului ambiant în momentul instalãrii (în sC).

Pentru aplicatiile la exteriorul clãdirilor (în conditii atmosferice) unde putem avea variatii mari de
temperaturã, datoritã coeficientului de dilatare pentru tubulatura din polipropilenã se poate observa cã
variatiile de lungime pot fi importante. În canalizãrile interioare de asemenea pot apare diferente mari de
temperaturã si deci alungiri mari, deoarece teava poate fi parcursã de apa de spãlare a unui WC la
temperatura de 15 - 20 sC sau scurgerea unei chiuvete de bucãtãrie la temperatura de 70 sC si altele.

10
Sistem de canalizare interioarã Easy

În mod analog, va fi luat în consideratie faptul cã punerea în operã a tevilor pe santier poate fi efectuatã în
perioada de iarnã, cu temperaturi foarte joase (situatie în care nu sunteti sfãtuiti sã efectuati lucrãri datoritã
fragilitãtii mãrite a materialului) sau în perioada de varã cu temperaturi ridicate ca si în toate conditiile de temperaturã
intermediare.
Luând în consideratie cele expuse mai sus, se dovedeste necesar evaluarea efectelor de functionalitate si
stabilitate a instalatiei la variatia de lungime provocatã de diferenta dintre temperatura de lucru a tevii si temperatura
de instalare.

Ca exemplu, considerãm cazul unei tubulaturi de scurgere pentru chiuveta de bucãtãrie, care prezintã
valorile urmãtoare:
- temperatura de lucru: 75 °C
- temperatura de punere în operã: + 10 °C
- lungimea tevii: 3 metri

Avem:
Dt = 75 - 10 = 65°C
Dl = 3 x 0,11 x 65 = 21,45 mm

deci o alungire de 21,45 mm.

Fenomenul se poate verifica desigur, si în sensul cã dacã temperatura de punere în operã este superioarã
celei de lucru a tevii, vom avea contractie si nu alungire.
Se considerã cazul unei tubulaturi de scurgere pentru apa rece:
- temperatura de lucru: 20°C.
- temperatura de punere în opera: + 35°C
- lungimea tevii: 3 m.

Avem:
Dt = 20 - 35 = -15
Dl = 3 x 0,11 x (-15) = - 4,95 mm.
deci o contractie de 4,95 mm.

Aceste consideratii fac referire la conditii teoretice, pentru situatia realã trebuie tinut cont cã pe lângã
conditiile teoretice comportamentul tubulaturii de polipropilenã este influentat de o serie de factori. În fapt, se
considerã cã în coloanele verticale si în colectoare, sectiunea nu este niciodatã complet plinã si cã polipropilenã este
un slab conducãtor de cãldurã.
Dacã la aceasta se adaugã cã scurgerea la un obiect sanitar este de scurtã duratã si cã la interiorul tevilor este
prezentã o anumitã circulare a aerului (vezi capitolul "Ventilare") se poate considera cã temperatura realã de lucru a
tevii are o valoare inferioarã cu circa 10 - 20 °C fatã de cea teoreticã. Printre altele, se considerã cã inertia termicã a
elementelor de constructie este importantã si cã, în general tevile de scurgere sunt în locuri închise în ziduri,
pardoseli, ceea ce contribuie la schimbarea ulterioarã a conditiilor teoretice. Va trebui apoi tinut cont cã si
modalitãtile de executie pot determina un comportament diferit al tevilor; în fapt dacã teava este îngropatã direct în
perete este evident cã va fi exclusã orice posibilitate de dilatare, cu consecinta supunerii la solicitãri mecanice
suplimentare, în special la compresie axialã. Acest tip de solicitare nu reprezintã o problemã pentru tubulatura din
polipropilenã.
Dacã tubulatura va fi acoperitã cu carton ondulat sau chiar cu hârtie simplã presatã (de tipul celei de la sacii
de ciment de exemplu) va exista posibilitatea de dilatare, si deci evitarea suprasolicitãrilor compresiunii axiale.
În concluzie, la instalare se poate face o distinctie între tevile destinate scurgerii apelor reziduale cu
temperaturã limitatã (lavabouri, bideuri, dusuri, cãzi) si tubulaturi pentru spãlãtoare, chiuvete de
bucãtãrie, instalatii de laborator sau tehnologice în care se pot descãrca lichide la temperaturi ridicate.
Pentru primele, în functie de lungimea avutã, este posibilã o punere în operã de tip rigid (tevi înnecate
direct în ciment) în timp ce, pentru celelalte este de preferat asigurarea posibilitãtii de dilatare.

ÎN CONCLUZIE

Pentru o corectã evaluare a conditiilor termice de punere în operã se va tine cont de:
- determinarea temperaturii mediului în momentul punerii în operã;
- luarea în considerare a temperaturii la care se bãnuieste cã va lucra teava montatã;
- calcularea coeficientului Dt de diferentã între temperatura de lucru a tevii si temperatura mediului în
momentul instalãrii (valoarea poate fi pozitivã sau negativã);
- determinarea alungirii tevii multiplicând lungimea în metri cu coeficientul de dilatare liniar (0,11
mm/(m°C)) si pentru Dt determinat anterior. Dacã valoarea obtinutã este pozitivã se va avea alungire,
dacã este negativã se va avea contractie sau retragere.

11
 Criterii de folosire a tubulaturii din polipropilenã

Instalatiile de canalizare interioarã folosite în constructii, case, vile, imobile cu mai multe etaje sau
pentru constructii mai complexe, pot fi realizate integral cu tevi din polipropilenã cu îmbinare prin mufã.
Alegerea este motivatã de urmãtorii factori:
- simplitate la montare;
- nu necesitã dispozitive sau unelte speciale;
- rapiditate la punerea în operã, usurintã în transport si depozitare datoratã greutãtii mici a
produselor si a modului de împachetare;
- existenta unei game diverse de piese speciale, care permit realizarea oricãrui tip de traseu;
- compatibilitate cu o mare majoritate de substante chimice prezente în mod normal în apele de
scurgere, stabilitate la actiunea microorganismelor;
- pierderi de sarcinã minime, reducerea posibilitãtii de depuneri sau de dezvoltare a florei
bacteriene datoritã rugozitãtii reduse a suprafetelor interne;
- absenta problemelor cauzate de curenti vagabonzi.
Pentru ca instalatia, în totalitate sã prezinte caracteristici bune, este necesar ca instalatorul sã-si
facã evaluarea tuturor detaliilor conditiilor de functionare.

De exemplu: cazul unor portiuni de scurgere situate în exteriorul clãdirilor, tronsoanele de tevi care
formeazã conducta pot fi conditionate de o altã sãpãturã vecinã, care sã nu permitã accesul usor pentru
pozarea si mufarea tevilor sau sã fie afectate de tasãri ulterioare ale terenului.
În aceastã problematicã se recomandã realizarea de gropi rectilinii, sau trasate în forme care sã
permitã o instalare usoarã a pieselor cu unghiuri determinate (15°C, 30°C , 45°C etc). Printre altele sunteti
sfãtuiti sã prevedeti pe fundul sãpãturii un strat de beton neted, cu înclinare stabilitã si suporturi pentru
tevi, în asa fel încât sarcina sã fie relativ uniform distribuitã pe toatã lungimea tubului.
Se pune la dispozitia proiectantilor si instalatorilor o gamã completã de tevi si racorduri cu mufã si
garniturã din polipropilenã si de asemenea o serie variatã de accesorii: sifoane, racorduri flexibile, coloane
de scurgere si racorduri pentru cuplarea tubulaturii din polipropilenã cu tevi preexistente din alte materiale
precum PVC, fontã, etc.
În aceastã gamã, instalatorii pot gãsi cu usurintã posibilitãti convenabile pentru rezolvarea
diferitelor situatii întâlnite în practicã. Va rezulta o instalatie bine realizatã, în mãsurã sã asigure pentru
multi ani, functionarea fãrã inconveniente.

Criterii de transport si stocare

Tuburile sunt aranjate pentru transport în mod ordonat , având grijã sã fie prinse convenabil pe
toatã lungimea (suficient distantate dacã este vorba de tuburi cu mufe) si care la manipulare sã se evite pe
cât posibil lovirile. O astfel de recomandare va fi subliniatã în particular în ceea ce priveste perioadele de
iarnã sau, oricum, perioadele care presupun temperaturi ce mãresc rigiditatea materialului.
În santier, manipulati tevile si racordurile cu grijã astfel încât sã evitati orice posibilã deteriorare a
produselor sau murdãrirea lor (în special pe garnituri si la interiorul mufelor) cu noroi, pietricele sau alte
materiale strãine.

12
Sistem de canalizare interioarã Easy

Depozitati tevile cât mai protejat de intemperii, temperaturi joase, luminã solarã directã, stivuindu-le
pe suprafete orizontale si uniforme în mod normal pe traverse de lemn (sau pe elementele de împachetat).
Pentru a evita deformãri sau alterãri ale geometriei tuburilor si a mufelor (ceea ce ar prejudicia
functionalitatea garniturilor si tinuta corectã a îmbinãrilor), în caz de stocãri prelungite evitati formarea de
stive de înãltime mai mare de 1,70 m.
Nu lãsati materialul în spatii deschise si expus la lumina solarã directã pe perioade lungi (cca.18 luni).

Criterii de punere în operã

Fiind vorba de tevi cu îmbinare prin mufare, montarea este o operatie extrem de simplã constând în
introducerea în extremitatea tevii, în mufã, a unei alte tevi sau a unei piese speciale. O garniturã inelarã cu
baza dublã prevazutã cu inel de prindere, asigurã etansarea îmbinãrii. Chiar si la o montare asa de simplã
sunt de remarcat câteva recomandãri care au scopul de a conferi instalatiei caracteristicile tehnice si de
calitate dorite. Ele sunt urmãtoarele:

a) tãierea tuburilor se face cu fierãstrãu cu dinti fini, respectând obtinerea perpendicularitãtii tãieturii
(fig.5);
b) extremitatea tubului va trebui curatatã si debavuratã cu un unghi de aproximativ 15 grade, folosind
aparatul de sanfrenat sau o pilã cu dinti fini. Suprafetele sanfrenate trebuie sã
fie netede pentru a evita deteriorarea garniturii inelare de etansare a mufei în care tubul va fi fixat (fig. 6-7);
c) capetele pieselor speciale nu trebuie tãiate pentru a se evita o îmbinare slãbitã datoritã unei
insuficiente mufãri (fig.8);
d) asigurati-vã ca mufa sã fie curatã la interior, de curãtenia garniturii de etansare si de curãtenia
capãtului introdus în mufã depinde siguranta etansãrii. La introducerea în mufã ungeti capãtul tevii ce
urmeazã a fi introdus cu produsul specializat pentru aceasta sau cu apã cu sãpun. Nu folositi uleiuri sau
grãsimi minerale (fig.9);

Fig.6
Fig. 5

Fig.7

Fig.8 Fig.9

13
 e) evitati devieri excesive ale tevilor, garnitura va lucra în conditii proaste si nu va asigura o
etansare perfectã (fig.10);
f) este bine sã acoperiti îmbinarea în asa fel încât la turnarea betonului sã se evite penetrarea
acestuia (fig.11);
g) tuburile trebuie sã fie corect introduse în mufe, avându-se în vedere posibilele dilatãri. O
introducere scurtã poate sã nu garanteze etansarea îmbinãrii si sã nu permitã deplasãri mari (fig.12), în
timp ce o introducere completã împiedicã dilatarea tevilor (fig.13).

Carton ondulat Sapã

Placã de beton

Fig.10 Fig.11

Fig.12. Fig.13.
Adâncime de mufare redusã: etansare Excesiva adâncime de mufare (teava
precarã a îmbinãrilor si posibilitatea introdusã pânã la atingerea gâtului
desfacerii. În cazuri limitã de tragere se mufei):rezultã imposibilitatea dilatãrii.
poate verifica si fixarea tevii în mufã.

Criterii de fixare

Pentru micile ramificatii interioare la bãi si bucãtãrii, s-a vãzut cã tevile pot fi îngropate direct în
sapã fãrã sã aparã inconveniente (Fig.14). Pe tevile care se transportã continuu lichide la temperaturi
ridicate este preferabilã acoperirea cu hârtie groasã sau carton ondulat astfel încât sã permitã dilatarea în
mod liber (Fig.15).

14
Sistem de canalizare interioarã Easy

Sapã

Beton

Fig.14 Tub îngropat în sapã - nici o posibilitate de dilatare mai ales din cauza îmbinãrilor.

Sapã

Carton

Beton

Fig.15 Tub instalat cu acoperire cu hârtie sau carton ondulat - posibilitatea de dilatare.

Canalizãri verticale

Pentru coloanele verticale nu existã probleme speciale. În fapt, prezenta mufelor (care preiau în
practicã si functionarea mansoanelor de dilatare) precum si lungimea redusã a bucãtilor de tubulaturã
nu cer adoptarea de dotãri speciale.
În general în instalatiile normale se pot întâlni douã cazuri:
a) coloanã îngropatã în pereti cu legãturi la ramificatiile din etaje (Fig.16).
b) coloanã liberã (Fig.17).

15
 fixare rigidã

bridã de prindere
cu alunecare bridã de prindere
cu alunecare

fixare rigidã

Fig.16 - Coloanã de scurgere verticalã îngropatã Fig.17 - Coloanã verticalã liberã (de exemplu la ghenã)
în planseu cu ramificatii

În primul caz, ramificatia constituie un punct fix si nu sunt deci necesare alte amenajãri.
În fapt, eventuala dilatare a pãrtii de coloanã de dedesupt va fi preluatã de mufa de la planseul
inferior si nu se vor naste solicitãri în ramificatii. Pentru ca aceastã conditie sã fie îndeplinitã este important
ca, în prealabil sã se determine alungirea tevii datoritã efectului temperaturii, cum a fost descris anterior.
Este evident cã dacã teava este fixatã pe gâtul mufei (vedeti "Criterii de punere în operã a tevilor
din PP" - punctul g) va fi exclusã orice posibilitate de dilatare cu consecinta de a supune la forfecare
ramificatiile orizontale. Este de remarcat cã în caz de dilatatii evidente este posibilã chiar deformarea
tubulaturii. O brãtarã care este de fapt un reazem mobil este montatã la urmã, între plansee, cu functia de
ghidare a tevii.
În al doilea caz se recurge la realizarea unui reazem fix între mufã si ramificatia de la planseu (punct
fix) cu care instalatia este readusã la conditiile din exemplul precedent.

16
Sistem de canalizare interioarã Easy

Canalizãri orizontale

S-a vãzut anterior cã datoritã lungimii reduse a bucãtilor de tevi si a prezentei mufelor nu sunt
necesare, în general, prinderi speciale de instalare. La tubulatura din PP mufa are functia de manson de
dilatare (alta decât aceea de a garanta o îmbinare perfectã). Diferitele ramificatii sunt de lungimi
convenabile si fiecare au mufe care pot prelua dilatãrile. Pentru ca aceasta sã se întâmple este necesar ca
mufa sã fie legatã de structura suport în mod rigid în scopul de a forma un "punct fix". Portiunile de tub
dintre mufe sunt în schimb legate de structurã prin intermediul unor suporti care permit o anumitã
deplasare axialã si au functia, în afarã de sustinere, si de ghidare.
"Punctele fixe" sunt realizate la fiecare derivatie care se aflã pe conductã (fig.18). Distanta dintre
suportii intermediari va fi de circa 10 diametre; în aceste conditii teava, în afarã de a fi sustinutã bine este si
bine ghidatã si se evitã dezaxãrile între un suport si altul.
Tipul de prindere cel mai folosit este format din coliere în douã bucãti, plãcutã de prindere în
structurã si tirant de sustinere dar pot fi adoptate si alte variante, în functie de diametrul tevii, de tipul de
structurã si de spatiul pus la dispozitie etc.
În orice caz este bine ca, în acord cu panta prevãzutã pentru conductã, distanta între conductã si
structura de care aceasta este fixatã, sã fie redusã în scopul de a evita momentele de încovoiere ridicate
datorate sarcinii tirantului.

LEGENDÃ:
FR = Fixãri rigide (puncte fixe) în corespondentã cu mufele;
FS = Brãtãri care se pot deplasa pe restul tubulaturii

Placã

Fig.18 - Tubulatura suspendatã sub placã

Ventilarea instalatiilor de canalizare interioarã

Sub aceastã denumire, sunt cuprinse modurile de legare a coloanelor pentru a împiedica formarea
variatiilor de presiune în coloane, lucru ce influenteazã negativ functionarea scurgerii. Pentru a întelege
mai bine cum se întâmplã aceasta, se ia în considerare fig.19 care reprezintã o coloanã de scurgere la care
sunt racordate pentru simplificare numai vasele de closet.
Sã ne imaginãm cã descãrcãm vasul de la etajul 4: apa, umplând reteaua de coloanã de mai jos si
coborând repede spre bazã, se comportã ca un fel de dop care produce, în întâlnirea cu aerul prezent în
coloanã, o presiune sub el si o depresiune deasupra.
Dacã acest dop se gãseste în pozitia "F" produce sub el, si deci în sifoanele aparatelor de mai jos, o
presiune mai mare decât cea atmosfericã care împinge în sus apa din interiorul sifoanelor vaselor de WC
cu consecinta emisiei de aer urât mirositor.
Dupã ce trece dopul, în cursa sa de coborâre, în dreptul unei ramificatii produce o depresiune care
tinde sã aspire apa din sifon (sifon prin aspirare). În acest caz, dacã lipseste închiderea hidraulicã a sifonului,
vor apãrea efecte ca în cazul precedent (aer urât mirositor).

17
 Aceste fenomene sunt de asemenea influentate de înãltimea închiderii hidraulice a sifonului, în
sensul cã va fi mai expus la inconvenientele de mai sus un sifon cu nivelul apei în interiorul sãu scãzutã
decât unul cu nivelul apei mai mare.

Acoperis Acoperis

Etajul 4 Etajul 3

Zonã în depresiune

Etajul 3 Etajul 2

Zonã în presiune
Etajul 2 Etajul 1

Etajul 1

Fig.19 - Coloana de descãrcare "S" fãrã
ventilare sau cu ventilare de diametru mic.
V) Teavã de ventilare primarã (de mic
diametru, sau inexistentã).
F) Lichidul scurs. (dopul de lichid).
Fig.20 - Efectul sifonului: se observã diferenta de
cota de nivel a apei în sifoane.
(F : lichid în faza de descãrcare)
h1) aspirare
h2) compresie

Sisteme de ventilare

Fenomenele de mai sus sunt accentuate când coloana are o sectiune insuficientã pentru sarcina pe
care trebuie sã o preia sau când intervine o reducere de sectiune pe aerisire în dreptul ramificatiei de mai
sus.
O înrãutãtire a conditiilor de scurgere poate fi determinatã si de prezenta sifoanelor la baza
coloanei. În acest caz constructia pentru sifoanele de la obiectele sanitare trebuie sã permitã o coloanã de
lichid mai înaltã decât la un sifon normal, si anume cu o înãltime egalã cu garda hidraulicã a sifonului de la
baza coloanei.
De asemeni nu trebuie uitat cã, conductele de care ne ocupãm descarcã pe lângã lichide care nu
reprezintã o problemã, si materii organice în stare semisolidã. Aceste materii parcurg cu dificultate un sifon
datoritã devierilor din interior si pot sã lase depozite sau sedimente în sifoane.

18
Sistem de canalizare interioarã Easy

Unde este posibil, este deci de preferat sã nu se instaleze sifoane la piciorul coloanei dar sã se
prevadã racordul la reteaua orizontalã cu douã semicoturi de 45 grd. Adoptând aceastã solutie, pentru o
exploatare mai usoarã este indicat de a prevedea în apropierea schimbãrii de directie, o piesã de curãtire
care permite, în caz de necesitate interventia pentru evitarea obstructionãrii cotului.
Un alt fenomen în ramificatiile orizontale de lungime excesivã, este autosifonarea. În acest caz apa
de descãrcare, umplând complet sectiunea ramificatiei, produce în spatele sãu o depresiune care aspirã si
apa continutã în sifoane si care ar trebui sã garanteze garda hidraulicã.
Acest fenomen este influentat si de alti factori ca forma sectiunii aparatelor, cu atât mai important
cu cât este mai mare lungimea ramificatiei si cu cât este mai redusã sectiunea sa. Pentru a evita producerea
acestor fenomene este deci necesar ca, fie în coloane fie în ramificatii, sã fie adoptate mãsuri care sã
compenseze presiunile din sifoane. Aceasta se obtine prin instalarea unor tevi separate numite retele de
ventilare.
O instalatie de descãrcare fãrã ventilare sau cu ventilare prost dimensionatã este imediat
identificatã de zgomotul care însoteste descãrcarea coloanei. Astfel când apa, descãrcându-se dintr-un
aparat, produce zgomot ca un gâlgâit, aparatul este supus la autosifonare.
Când apa dintr-un sifon gâlgâie fãrã ca aparatul sã functioneze, înseamnã cã un alt aparat
racordat la aceeasi coloanã produce sifonarea prin aspirare.Când sifonul gâlgâie se produce sifonarea prin
compresie. Cu o instalatie cu ventilare corect dimensionatã si realizatã, descãrcarea aparatelor se produce
în mod absolut silentios.
Efectele fenomenelor de sifonare sunt evidentiate în fig.20 unde este posibilã observarea variatiei
de nivel a apei în sifoane.

Ventilare primarã

Este în mod principal alcãtuitã de prelungirea

aceleiasi coloane de scurgere pânã la acoperisul edificiului
(fig.21). Este absolut necesar ca diametrul coloanei de
deasupra ultimului aparat sã fie egal cu cel al coloanei de
scurgere (în general 110mm).
Nu existã prescriptii speciale pentru tronsonul de
aerisire de deasupra acoperisului cu exceptia faptului de a
evita ca iarna sã fie acoperit de zãpadã.
Acest sistem, în general potrivit pentru constructiile
de înãltime modestã, nu constituie de fapt o adevãratã
instalatie de ventilare întru-cât, dacã este în mãsurã sã reducã
si în anumite cazuri sã anuleze fenomenul de sifonare prin
aspirare, nu este în aceeasi mãsurã în stare sã elimine
sifonarea prin compresie.

Fig.21 - coloana de descãrcare S cu

ventilare primarã, V. Într-o instalare
corectã ambele tubulaturi au acelasi
diametru.

19
 Ventilare secundarã

Este prezentatã în fig.22 si 23 si constã într-o tubulaturã verticalã paralelã cu coloana de

canalizare. Diametrul acestei coloane secunde este în general mai mic decât cel al coloanei de canalizare,
dar poate, pentru conditii speciale de simultaneitate prevãzute, sã aibe acelasi diametru cu aceasta din
urmã. Tubulatura de ventilare este introdusã cu extremitatea sa inferioarã la baza coloanei de descãrcare,
în timp ce extremitatea superioarã trebuie fãcutã sã iasã din acoperisul edificiului în acelasi fel ca si coloana
de descãrcare descrisã anterior.

Acoperis Acoperis

Etajul 4 Etajul 4

Etajul 3 Etajul 3

Etajul 2 Etajul 2

Etajul 1 Etajul 1

Fig.22 - Coloana de descãrcare S cu ventilare Fig.23 - Variantã a exemplului precedent cu

primarã V, si secundarã V1, care se aeriseste coloana de ventilare secundarã introdusã în
pe acoperis. partea superioarã a coloanei de descãrcare.

O variantã a acestui sistem este aratatã în fig.23 care prevede introducerea extremitãtii
superioare a coloanei de ventilare în coloana de descãrcare. Acest tip de racord, care este realizat
deasupra cotei descãrcãrii aparatului cel mai de sus, permite iesirea pe acoperis cu o singurã teavã în
loc de douã.În orice caz cum am spus anterior, tubulatura de ventilare trebuie sã aibã diametrul
constant pe toatã înãltimea sa.

20
Sistem de canalizare interioarã Easy

Din punct de vedere al functionãrii este de intuit cã dopul hidraulic, constituit de apa care coboarã
în lungul coloanei de descãrcare, nu mai produce depresiune în spatele sãu putând aspira aer de la
extremitatea superioarã a coloanei si în acelasi fel, nu produce compresie în fata sa, pentru cã aerul, împins
spre partea inferioarã a coloanei de descãrcare, poate iesi în exterior prin coloana de ventilare.
În cazul unor clãdiri foarte înalte, datã fiind importanta variatiilor de presiune care se produc în
coloanele de canalizare, este indicatã realizarea de racorduri intermediare între coloanele de descãrcare si
cele de ventilare dupã cum se vede în fig.24. Aceste racorduri care se fac în mod normal la fiecare 4 sau 5
etaje au scopul de a echilibra diferentele de presiune existente la diferitele cote ale coloanei de canalizare
în special în caz de descãrcãri simultane de obiecte apartinând diferitelor nivele ale edificiului.
În ceea ce priveste obiectele instalate în interiorul unei clãdiri si care pot sã fie supuse în mod
individual fenomenului de sifonare sau autosifonare, este necesarã racordarea sifoanelor la coloana de
ventilare.

Etajul 12

Etajul 8

Etajul 4

Parter

Fig.25 - Exemplu de ventilare individualã a

Fig.24 - Racorduri de compensare ale obiectelor sanitare izolate.
tensiunilor între etaje între coloana de S) coloanã de canalizare
ventilare V1 si de canalizare S. V) Ventilare primarã
V1) Ventilare secundar

21
 În acest caz sistemele posibile sunt douã:
- ventilare individualã
- ventilare "cu cârlig"
În primul caz ventilarea este aplicatã sifonului fiecãrui obiect sanitar, care traversând o tubulaturã
comunã, este racordatã la coloana principalã de ventilare (fig.25).
În cazul al doilea, care cuprinde mai multe obiecte în serie deservite de un singur colector, se face
numai ventilarea colectorului cu o tubulaturã care racordeazã partea terminalã cu coloana de ventilare la o
cotã superioarã celei a obiectelor (fig.26).
Dacã numãrul obiectelor sanitare racordate este mai mare de trei, este indicatã efectuarea unui
racord intermediar (fig.27). Aceasta este necesar pentru cã, în caz de descãrcare simultanã a ultimelor
douã obiecte, celelalte vor rãmâne fãrã ventilare si vor fi deci, supuse la sifonare. Din câte s-a arãtat pânã
acum rezultã cu evidentã cã modul cel mai bun de realizare a unei instalatii de canalizare este acela de a
prevedea si o ventilatie, care în afarã de a asigura o functionare silentioasã, mãreste si capacitatea de
descãrcare a coloanelor. Natural, realizarea instalatiei de ventilare unitarã comportã o anumitã dificultate
care derivã de la material si din executie, ca si de la implicatiile asupra peretilor clãdirii.

Fig.27 - Ventilare intermediarã a unui colector

cu mai mult de trei aparate
S) Coloanã de descarcare
V) Ventilare primarã
V1) Ventilare secundarã

Fig.26 - Ventilare "la cârlig" a unui colector de la

mai multe aparate.
S) Coloanã de descãrcare
V) Ventilare primarã
V1) Ventilare secundarã

22
Sistem de canalizare interioarã Easy

În concluzie, utilizarea instalatiei de ventilare este limitatã la constructii de importantã deosebitã,

pentru care proiectarea se face de firme specializate în instalatii. Pentru celelalte tipuri de constructii se
utilizeazã distributii orizontale (cele interioare la camerele de baie sau bucãtãrii) fãrã ventilare individualã.
În aceastã situatie sunteti sfãtuiti sã utilizati tevi cu diametru mai mare decât cele utilizate în cazul
existentei ventilãrii. Dacã, spre exemplu, pentru a descãrca un bideu sau un lavoar poate fi suficientã o
teavã de 35mm ventilatã cu o teavã de acelasi diametru, fatã de cazul unei instalatii neventilate unde se va
folosi o teavã de 50mm.
Procedând astfel, existã posibilitatea ca scurgerea pe tub sã nu fie la sectiune plinã si sã nu producã
fenomenul de sifonare sau autosifonare. În realitate aceste conditii nu se verificã întotdeauna,
comportamentul lichidului care se descarcã fiind influentat si de alte conditii ca viteza de descãrcare a
aparaturii, eventualele devieri ale tevii sau lungimea tevilor.
În orice caz, în situatia în care nu este prevãzutã o ventilare unitarã, este necesar ca descãrcãrile de
obiecte individuale sã se realizeze legate direct de Ø50 la coloanã în timp ce nu sunt recomandate
ramificatii lungi legate la coloanã, ramificatii în care aparatele vor fi supuse în mãsurã diferitã la toate
tipurile de sifonare expuse anterior. În acest mod se evitã, sau cel putin se reduc fenomenele de sifonare
prin compresie si prin aspirare în confruntarea cu alte aparaturi, dar existã în permanentã riscul de
autosifonare. Este indicat ca, coloana de ventilare secundarã sã fie totdeauna instalatã la clãdiri cu mai
multe etaje, în schimb nu este necesarã la clãdirile cu unul sau douã etaje care pot utiliza doar ventilarea
unitarã.
La sfârsit se aminteste cã ceea ce a fost expus pânã aici are valabilitate pentru toate obiectele
sanitare în afarã de cele asa-zise "cu absorbtie". Functionarea acestora din urmã se bazeazã în fapt chiar
pe autosifonare, fenomen care este compromis dacã aparatura este racordatã la o retea de ventilare. La
aceste aparate, cu descãrcare întâmplãtoare, un dispozitiv special al aparaturii de spãlare începe automat
sã refixeze închiderea hidraulicã a sifonului.

23
 3. CARACTERISTICI SPECIALE
ALE TEVILOR SI RACORDURILOR DIN POLIPROPILENA

Caracteristicile de bazã ale materiei prime si tehnologia folositã la fabricare conferã produsului
calitãti deosebite :
- greutatea molecularã mare a materiei prime folosite are în consecintã eliminarea fenomenului de
îmbãtrânire;
- usurintã la montarea pieselor speciale si a tuburilor datoratã sistemului de asamblare prin mufare,
a greutãtii reduse a acestor piese si a geometriei favorabile;
- rezistentã sporitã la detergenti si la o gamã variatã de substante chimice;
În general PP nu este atacatã de acizi si baze minerale, chiar foarte concentrate si la temperaturi
chiar superioare de 60 sC. Produsul este sensibil numai la actiunea reactivilor oxidanti ca acidul
clorosulfuric, oleum la 100%, acid nitric si halogeni chiar si la temperatura mediului. La temperatura
mediului nu existã practic un solvent al PP.
- rãspunde la normele U.N.I. 8319 si U.N.I. 8320 si este complet compatibilã cu normele din 19560
din 4102 - B1, ONORM B-5178;
- garniturile cu care sunt dotate tevile din PP asigurã o etansare perfectã. Materialele folosite pentru
garnituri, asigurã aceeasi duratã de viatã ca si la PP;
- tevile si racordurile sunt ambalate în asa fel încât sã usureze operatiile de stocare si transport, si sã evite
ovalizarea sau zgârierea;
- gama de diametre si lungimi, si tipurile de racorduri, permit rezolvarea oricãrei geometrii de instalatie de
scurgere în modul cel mai rapid si economic;
- montarea este extrem de simplã si exclude folosirea de adezivi sau masticuri care sunt costisitoare si pot
genera la temperaturi ridicate gaze adeseori nocive.
- reparatiile si reamenajãrile sunt usor de executat;
- tipul de îmbinare si gama diversã de piese speciale permite realizarea unui ansamblu rapid si simplu chiar
si cu tubulaturi din alte materiale;
- rezistentã bunã la socuri;
- rezistentã optimã la ape fierbinti descãrcate de masini de spãlat sau de chiuvete;
-rugozitatea scãzutã a suprafetei interioare favorizeazã curgerea fluidelor evitându-se formarea de
depuneri si incrustatii;
- tendintã scãzutã de formarea a condensului, datoritã conductibilitãti termice scãzute.

Tuburi si racorduri - marcare si ambalare

Aspect si culoare
Tevile si racordurile din PP cu etansare prin garniturã sunt de culoare gri, stabile la lumina solarã,cu
luciu superficial.

Marcaj
Tuburile sunt marcate printr-o linie continuã si inscriptionate cu diametrul tubului, lotul si
denumirea firmei cu culoare rosie. Racordurile sunt marcare în relief prin stampare.

24
Sistem de canalizare interioarã Easy

Ambalare

Pentru un transport si o stocare usoarã si corectã, împachetãrile tevilor sunt realizate astfel:
- în suport de lemn pentru dimensiuni mari;
- legate si grupate cu bandã din plastic;
- în cutii de carton (lungimi mici si diametre reduse);
Racorduri, piese speciale si sifoane:
- cutii de carton

Tuburi - dimensionare

Tubulatura si fitingurile sunt realizate într-o gamã variatã de dimensiuni atât pentru lungimi cât
si pentru diametre. În tabelele urmãtoare sunt prezentate caracteristicile dimensionale pentru tuburi si
pentru garnituri.

Tub Mufã
D S a LT De D1 S1 Lb
32 1,8 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 43 32,3 1,6 46,5
40 1,8 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 54 40,3 1,6 52
50 1,8 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 64 50,3 1,6 52
75 1,9 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 89 75,4 1,7 54
110 2,7 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 128 110,4 2,4 65
125 3,1 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 145 125,4 2,8 67
160 3,9 15 s 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 174,3 164,5 3,6 100

Garnitura cu inel de prindere

pentru F D h S
nominal
32 39,8 4,6 6,1
40 51,9 6,7 7,1
50 61,9 6,7 7,1
75 86,9 6,7 7,1
110 123,2 7,4 9,1
125 140,2 8,6 10,1
160 177,2 9,6 11,1

25
 Scheme tip pentru instalatii de canalizare interioarã

1 Cot alb prelungit cu ramificatie dreapta Ø110/50

2 Ramificatie redusã HTEA Ø 50/40 45°
3 Curbã HTB Ø40 45°
4 Tub HTEM Ø40
5 Curbã HTB Ø40 87°30’
6 Tub HTEM Ø40
7 Curbã tehnicã alungitã HTSW Ø40/24-32
8 Curbã HTB Ø50 45°
9 Tub HTEM Ø50
10 Ramificatie redusã HTEA Ø50/40 45°
11 Tub HTEM Ø40
12 Sifon pentru cadã articulat 1”1/2x40/50
13 Reductie excentricã HTR Ø 50/40
14 Tub HTEM Ø40
15 Curbã HTB Ø40 45°
16 Tub HTEM Ø40
17 Curbã HTB Ø40 87°30’
18 Curbã tehnicã HTSW Ø40/24-32

1 Tub cu o mufã Ø50

2 Cot la 45° Ø50
3 Sifon de pardosea Ø120
4 Grãtar
5 Cot la 45° Ø40
6 Racord alungit Ø40x1”1/4
7 Cot la 90° Ø40
8 Cot alb pentru WC
9 Curbã tehnicã Ø40x1”1/4
10 Tub cu o mufã Ø40
11 Tub cu o mufã Ø40
12 Tub cu o mufã Ø40
13 Racord serpuit Ø40x1”1/2
14 Tub cu o mufã Ø40

26
Sistem de canalizare interioarã Easy

Tub
1 HTEM Ø110
2 HTEM Ø75
3 HTEM Ø50
4 HTEM Ø40
Ramificatie redusã
5 HTEA Ø110/75 45°
6 HTEA Ø110/110 45°
7 HTEA Ø110/50 45°
8 HTEA Ø 50/50 45°
9 HTEA Ø 50/40 45°
Cot
10 HTB Ø110 87°30’
11 HTB Ø110 45°
12 HTB Ø75 45°
13 HTB Ø50 45°
14 HTB Ø50 87°30’
15 HTB Ø40 87°30’
Curbã tehnicã
16 HTSW Ø40x1”1/4
17 HTSW Ø50x1”1/2
18 HTSW Ø40x1”1/4
Cot WC
19 HTSB Ø110
Piesã de curãtire
20 HTRE Ø110
Reductie excentricã
21 HTR Ø110/50
22 HTR Ø 40/50
Manson cu 2 conectori
37 HTMM Ø110
23 Sifon spãlãtor
24 Ventil de scurgere
25 Sifon pentru masina de spãlat
26 Sifon pentru spãlãtor dublu
27 Ventil de scurgere dublu
28 Sifon în “S”
29 Sifon tip “butelie” pentru lavoar
30 Coloanã automatã de scurgere pentru cadã
31 Sifon pentru dus
32 Sifon cu o intrare
33 Capac circular pentru sifon
34 Sifon cu 3 intrãri
35 Grãtar pentru sifon
36 Piesã capãt coloanã pentru ventilare

27
 A - Vas WC
1. Cot WC
2. Tub
3. Ramificatie la 45°
4. Cot la 45°
5. Ramificatie la 45°

B - Bideu
1. Curba tehnica
2. Cot la 87° 30'
3. Tub
4. Ramificatie la 45°
5. Sifon

C - Lavoar
1. Curba tehnica
2. Tub
3. Cot la 87° 30'
4. Tub
5. Ramificatie
6. Sifon

D. Cada
1. Coloana cada
2. Sifon cada

28
 Sediu, depozit, punct de desfacere:

Bucureæti
Adresa: Bdul. Preciziei nr.28, Sector 6
Tel./Fax: 021/317.38.00; 021/317.38.10
E-mail: office@valrom.ro

Depozite, puncte de desfacere:

Bucureæti
Adresa: Æos. Alexandriei nr.11, Sector 5
Tel./Fax: 021/420.40.93; 021/ 420.32.72
E-mail: valrom.rahova@valrom.ro

Bacãu
Adresa: Æos. Narciselor nr.5
Tel./Fax: 0234/585.596; 0234/585.665
E-mail: valrom.bacau@valrom.ro

Brãila
Adresa: Æos. Râmnicu-Sãrat nr.123
Tel./Fax: 0239/623.299; 0239/627.902
E-mail: valrom.braila@valrom.ro

Cluj-Napoca
Adresa: Calea Baciului nr.1-3
Tel: 0264/481.355; 0264/481.356

Constanåa
Adresa: Bdul. Aurel Vlaicu nr.144 B
Tel: 0241/606.652; Fax: 0241/606.653
E-mail: valrom.constanta@valrom.ro

Craiova
Adresa: DN 330, km 9, Comuna Pieleæti
Tel./Fax: 0251/459.165; 0251/459.167
E-mail: valrom.craiova@valrom.ro

Iaæi
Adresa: Bdul. Poitier nr.14
Tel: 0232/264.805; Fax: 0232/258.011
E-mail: valrom.iasi@valrom.ro

Ploieæti
Adresa: Str. Bobâlna nr.88A
Tel./Fax: 0244/546.644;0244/546.603
E-mail: valrom.ploiesti@valrom.ro

Sibiu
Adresa: Com. Æelimbãr, Str. Mihai Viteazul nr.311
Tel./Fax: 0269/560.570; 0269/560.707
Avantajele sistemului EasyKIT E-mail: valrom.sibiu@valrom.ro

Timiæoara
- garnitura de etanæare cu design special æi inel dublu, deja inseratã, care Adresa: Æos. Divizia 9 Cavalerie nr.64
asigurã etanæarea optimã Tel./Fax: 0256/282.794; 0722/623.507
E-mail: valrom.timisoara@valrom.ro
- montaj uæor, care nu necesitã folosirea substanåelor adezive
- gamã completã de produse æi accesorii Valrom Industrie â Óêðàèíå:
- diversitatea dimensionalã Êèåâ, óë. Íîâîêîíñòàíòèíîâñêàÿ, 4À
- stabilitate dimensionalã Òåë./Ôàêñ: +380-44-451.89.48
- stabilitate la o gamã variatã de substanåe chimice E-mail: valrom@romstal.com.ua
- spre deosebire de PVC, flexibilitate æi rezistenåã la æocuri mecanice
Reprezentanåe:
- transport æi depozitare în pachete æi cutii
- reducerea semnificativã a posibilitãåii apariåiei depunerilor æi a florei Constanåa
bacteriene datoritã suprafeåei interne netede care favorizeazã curgerea UFIAZ INSTAL SRL
fluidelor Adresa: Str. Soveja nr.53, parter
Tel/Fax: 0241/519.913
- rezistenåã æi funcåionalitate pe termen lung E-mail: ufval@gmb_mail.ro
- reparaåii æi modificãri uæor de executat
- rezistenåã foarte bunã la apã fierbinte Piteæti
- tendinåa redusã de a produce condens, datoritã conductibilitãåii termice DINIK MAR ARG SRL
Adresa: Str. Gh. Doja nr.18
scãzute Tel: 0248/212.099
E-mail: dinik@cyber.ro
Produsele furnizate de Valrom Industrie sunt agrementate Olteniåa
æi avizate de instituåiile abilitate. TRIASCONI SRL
Adresa: Str. Alexandru Iliescu, bl.G1/G2 parter
Tel/Fax: 0242/515.743
E-mail: triasconi@valrom.ro

Urziceni
VALRIN 2001 SRL
Adresa: Str. Maramureæ nr.9
Tel./Fax: 0243/257.159
E-mail: valrim2001@xnet.ro