Easy

KIT~

Atat de simplu.

Cuprins

1. Polipropilena

Istoric

Ce este polipropilena?

Tipuri de polipropilena stereoregulata Caracteristicile polipropilenei

2. Caracteristicile tevilor ~i fitingurilor din polipropilena

Domenii de utilizare Material

Aspect ~i culoare Marcare Dimensiuni Ambalare

Transport, depozitare ~i manipulare a tubulaturii din PP Criterii de proiectare a instalatiilor de canalizare interioare Criterii de punere In opera

Anexa 1

II I~ I ~!III!. Tn.\N5roRTURn.OIlAO~8TRl CjlIUJII. II ('NI~~n'! .l'l (0"1:1);1" N''''TW~~''I nr. A .IIF.MI:Nl"l'IEIINK· t'll (O-"'loHUL'PI

Agrement Tehnic 016-05/2406-2004

TEI't $1 FIT/NGUR! m pnI..lI'ROPIUI'{l/,f PlJ.iV 1'1. I.v' r"f1..1]"1I m: _,,,,IUZ4Rr.

TUYAI:F.\' IT RAC'COHllS E, PP f'()l'R UVSTIII..U no!\S DE c ... .v . .J L/ SA '11 (}NS

P/~ 1~1J1~:":""~\'Ij. fl771~iGS ro» SEU ....... G£ U,A7ER PPR(JIlRIi 'lVD F1ITINGS FUR U1IALISATIO"

'PROD ATOR; sr VA,LRO'" INDUSTRfE SRI. fld. Pr,.t'l:,ir'" lit ~f" .. ·.rnr 6, I'HICIlr-;::,,' IQ' -I'PJ.JI.(-.J~J .~J.r!W;,31

IlL\BOItATOII "GfI£Mgr,TT.EHN](~, ICIi:CON SAllu",_,

1:HlitobLi ile c .... ,,]} ri' pm,,,,, ""b.ip..,."", sl Tth"oJog,ii ill, Co "1""ll~ ~ u p"""~"~,,,, MIl S.~'lJr 1. ('mf pr .. wl OJ.' 6]), cP J jJ_

teL r,(l4Q1J :S.'U'3J. (1'UrI2125jJ/~~ f." OI"JI!.'ll'J(J:Jtl

GRIll''' SO'l{'1 II 1.1 lA I,~ NR_1l

Prudusc, pruc:cJct'! ~11Ii:cbipt.ntcj}t~ p-muru ul~I~I~,.,. ",llt"':i"!:': .;on!§lfr..c~1L nr,

LAll ;,crU .... Ui.NT Ten rc. sc 1'~t'UJJf.1 nUSTRII! :~R/~, irA ,Pri'r~''''I''1 'N .I'~'f'41U· n R'I:rr",.,r 'i'~. ul'4)J4/r j.n,· lUZMI

•

Sistem de canalizare lnterloara

1. POLIPROPILENA

Polipropilena este unul dintre cei mai raspanditi ~i versatili polimeri cunoscuti. fiind folosit atat sub forma de "plastic" cat ~i ca fibra, Una din aplicatiile Tn care polipropilena se utilizeaza la scara industriala este producerea tevilor ~i fitinguri pentru instalatiile sanitare ~i retele de canalizare.

Istorie

Polipropilena a fost descoperita Tn 1950 de FONTANA ~i era caracterlzata de 0 structure dezordonata cu 0 greutate rnoleculara rldlcata. Pentru acea vreme polipropilena a reprezentat un nou Tnceput Tn industrie ~i deaceea s-au realizat multe cercetari In acest domeniu. Astfel ca In 1954 Giulio Natta a inventat sinteza polipropilenei lzotactka care are radicalii metilici orientati pe aceeasi latura a catenei. In 1957 Montedison a inceput sa produca polipropilena la scara industriala sub marca "Moplen". Mai tarziu ~i alti producatorl din Europa, America ~i Asia au fabricat polipropilena sub diferite denumiri comerciale.

Ce este polipropilena ?

Polipropilena este obtinuta prin polimerizarea propilenei CH3-CH=CH2. In functie de conditiile de polimerizare ~i de catalizatorul folosit, polimerii pot prezenta 0 confiquratie ordonata sau dezordonata, Lipsa oricarei ordonarl moleculare scade gradul de cristalinitate conducand la un material amorf, cu putine aplicatii practice. Polimerii cu confiquratie ordonata (stereorequlati), ca de exemplu polipropilena izotactica, prezlnta un grad mare de cristalizare, 0 temperatura de fuzionare relativ Inalta ~i bune proprietati mecanice motiv pentru care sunt utilizati In aplicatii industriale.

In procesul de polimerizare, moleculele de propilena (sau de alt monomer cu 0 structure asemanatoare) pot sa se uneasca unele cu altele In diferite moduri

ATACTICA: Succesiunea unitatii monomerice nu respecta 0 regula.

Orientarea unitatii monomerice adiacente poate fi identica sau diferita.

H H Y H H H H

I 1··1 I H I CI-t I H I I-I I CH: 1 /.(\ ..... I/C.,,- I -: 1/. C-.._ 1/ .. c', I/C", I . /C,-...

'" I ""'C· I "'-(:/ 1 '"'c 1 -....C· I 'C r,c"- I <,

H I H I Y I H 1 H I H I H

CHs Cl=i~ H CH, 'CH~ H

IZOTACTICA: Unitatile monomerice au aceeasl orientare ~i sunt concatenate cap-coada, Radicalii metilici CH3 se gasesc toti pe aceeasi parte a axei catenei.

H H H H H H H

I H 1 H 1 H I H I HI 1 "i 1

/?'~/9'~/?'~/?'~/?'~/?'~/?'

H I H 1 H 1 H I H I H I H

CH, CH~ moot CH~ CH~ CH ~

SINDIOTACTICA: unltatlle monomerice sunt in pozltil opuse ~i concatenate cap-coada,

Radicalii metilici sunt dispusi alternativ fata de axa catenei.

H H 1"1 HI H· H H

I 1-1 I ~H9 I H I CH" I H I CI~I~ I

c. t C. I.C 1 C I"C, I/0 I/.C-, /I'C/I'C/I'C/I"C/r '""'C· I~.c I""

H 1 H I H I H 1 H 1 H 1 H

:CH" H CH~ H CH~ H

Sistem de canalizare lnterloara

Polipropilena se poate defini ca un material termoplastic, caracterizat de proprietatea de a-si modifica starea de agregare in functie de temperatura. Polipropilena ajunge in stare plastica prin incalzire ~i revine la starea rigida prin racire, aceasta facand poslblla realizarea de prod use prin lnjectle, extrudare, extrudare-suflare ~i formare sub vid. Poate fi foloslta in amestec cu diferite substante in vederea obtinerii unor prod use cu proprietati tmbunatatlte.

Industria de jucarii a fost una din primele care au folosit polipropilena ca inlocuitor pentru alte materia le, mai ales datorita usurintei la modelarea formelor, chiar ~i la dimensiuni reduse.

Se foloseste deasemenea, pentru realizarea de componente pentru diferite aparate electrocasnice. Industria automobilistka foloseste polipropilena pentru a produce diferite carcase de protectie, cutii pentru filtre ~i alte componente similare. Industria chimica toloseste pe scara larga polipropilena pentru realizarea de containere, vase, tevi, robineti chiar pentru lichide agresive (a se vedea ANEXA 1: tabelul de compatibilitate "Rezistenta chirnica la lichide" - tevi ~i racorduri de pollpropllena),

Ca

olipropilenei

Descriere chlmlca Denumire chirnica Formula chlrnlca Monomer Propilena Densitate:

polirl-metil-etilena) (C3H6)x

(propena)

0.85 g/cm3 (amorf) 0.95 g/cm3 (cristalina) - 165°C

-10 °C

286°C

Punct de topire

Temperatura tranzitie la stare stidoasa Temperatura de degradare

Sorturile disponibile comercial au un nivel de cristalinitate ~i modul de elasticitate intre LLDPE ~i HDPE. PP este mai rigida decat HDPE dar ~i mai casanta. PP este deasemenea mai ruqoasa ~i mai rigida decat alte materiale plastice, poate fi transluclda (dar nu complet transparenta) sau colorate cu usurinta ~i poate inlocui materiale plastice industriale (de ex. ABS) in unele aplicatii. PP are rezlstenta buna la oboseala ~i de aceea capacele basculante pentru ambalaje din industria alirnentara sau cosmetics sunt tacute din acest materiale. Filmele foarte subtiri (cu sau fara orientare - BOPP) sunt folosite ca ambalaj in folii multistrat datorita rezistentei la strapunqere foarte buna. Deasemenea PP este folosit ca dielectric in electronica datorita caracteristicilor electrice bune ~i tensiunii mari de strapunqere, Caracteristica dielectrica deterrnina in schimb tendlnta de incarcare electrostatica. astfel in cazurile in care acest fenomen nu este compatibil cu folosirea produsului se vor prevedea rnasuri de antistatizare. Datorita punctului de topire ridicat (160 C), multe piese din plastic cu utilizare in laborator sau medidna pot fi tacute din PP datorita rezistentei la sterilizare prin autoclavare. Ambalajele alimentare nu se top esc in rnasina de spalat ~i nici pe liniile de dozare ~i umplere automata din industrie. PP este sintetizata ~i sub forma de copolimer, care-I lrnbunatateste rigiditatea (rezistenta la soc) iar copolimerii random (PP-R) cresc transparenta.

2. CARACTERISTICI LE TEVILOR ~I FITINGURILOR DIN POLIPROPILENA

Domenii de utilizare

Tevlle ~i fitingurile de polipropilena Valrom pot fi utilizate la executa rea urmatoarelor lnstalatil din constructlle civile ~i

industriale:

- reteaua de canalizare lnterloara pentru evacuarea apelor menajere la temperaturi joase sau ridicate (maxim 90 DC);

- conductele de ventilatie naturals a instalatiei interioare de canalizare;

- reteaua de canalizare ape pluviale din interiorul constructilor.

Material

Tuburile ~i fitingurile sunt produse din polipropilena homopolimer ~i polipropilena copolimer cu caracteristici corespunzatoare cerintei din EN 1451-1/2000.

Aspect ~i culoare

Tevlle ~i racordurile din PP cu etansare prin qarnitura sunt de culoare gri (RAL 7037) cu luciu superficial, stabilizat la UV ~i au suprafata interna ~i externa neteda, fara defecte (fisuri, ciupituri).

Sistem de canalizare lnterloara

Marcare

Marcarea tuburilor din PP se face cu jet de cerneala de culoare neaqra. Fiecare tub trebuie sa fie marcat cel putin odata, Marimea caracterelor trebuie aleasa astfel incat marcajul sa fie complet ~i caracterele cat mai mari.

Continutul marcajului imprimat cu jet de cerneala este urrnatorul:

data - ziua ~i luna (xx, yy);

ora - ora ~i minutulla care s-a produs - pentru identificarea schimbului;

producatorul - Val rom;

marca - EasyKIT;

dimensiunile - diametrul x grosimea nominale;

codul ariei de aplicare - "B";

seria tubului - S 20;

lotul - LOT xxyy (xx - ultimile doua cifre ale anului, yy - numarul de ordine al lotulul)

sau LOT xyy - daca prima cifra este zero (aceasta nu se va marca); - EN 1451;

- PP (copolimer);

- lungimea nornlnala a tubului L= xxxx mm;

referire la nr. standardului materialul

lungimea tubului

Exemplu marcaj

VALROM EasyKIT 110 x 2,7 L=1000 mm LOT 401 B 520 EN1451 PP 12/08 15:45

Racordurile sunt marcate in relief.

Dim nslunl

Tubulatura ~i fitingurile sunt realizate intr-o gama variate de dimensiuni atat pentru lungimi cat ~i pentru diametre.

Dimensiunile tuburilor sunt in conformitate cu cerintele normei europene EN 1451. Garniturile de etansare au inele dubie, ceea ce asigura 0 mai buna etansare, ~i sunt deja inserate. Garniturile sunt executate din materiale care garanteaza 0 durata de viata egala cu cea a tuburilor ~i fitingurilor. Garniturile sunt executate in conformitate cu cerlntele normei germane DIN 4060.

In tabelele urrnatoare sunt prezentate caracteristicile dimensionale pentru tuburi ~i pentru garnituri.

D

l_

f--oi- L:.:...T'----:~----"'-"!b .....,

Sistem de canalizare lnterloara

Tub Mufa
D S a. LT De Dimin S1min Lb
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
32 1,8 15° 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 43 32,3 1,6 46,5
40 1,8 15° 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 54 40,3 1,6 52
50 1,8 15° 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 64 50,3 1,6 52
75 1,9 15° 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 89 75,4 1,7 54
110 2,7 15° 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 128 110,4 2,4 65
125 3,1 15° 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 145 125,4 2,8 67
160 3,9 15° 150 250 500 750 1000 1500 2000 3000 174,3 160,5 3,5 100
- Ti~

Ga

0D[mm 39,6 51,3 61,6 87,1 123,9 141,8 179,6

rnitura J
] b[mm] h[mm]
4,9 6,1
6,5 7,8
6,5 7,8
6,5 7,8
7,9 8,9
8,9 10,2
10,2 11,5 32
40
50
75
110
125
160 Tevile ~i racordurile sunt ambalate cu scopul de de a simplifica operatiile de depozitare ~i transport. Prin ambalare sunt

evitate eventualele deteriorari cum ar fi zqarierea si/sau ovalizarea.

Ambarea tevilor ~i fitingurilor din polipropilena se face astfel:

- in rame de lemn intarite cu banda de plastic, pentru tuburile dimensiuni mari;

- in cutii de carton pentru tuburile cu lungimi mici si diametre reduse,i fitingurile, piese speciale ~i sifoane.

Sistem de canalizare lnterloara

Transport, depozitare ~i manipulare a tubulaturii din PP

lncarcare, descarcare ~i eventualele rnutari pe santier sau In locurile de depozitare trebuie facuta cu mare atentie de catre personal instruit ~i cu ajutorul motostivuitoarelor sau altor utilaje specifice din dotare astfel incat sa fie evitate eventualele deteriorari ca de exemplu loviri, zgarieri sau deforrnari.

Pentru transport, pachetele cu tuburi se aseaza ordonat In rnaslna de transport ~i se asigura cu chingi Tmpotriva mlscaril In timpul transportului, astfel incat sa se evite contactul tevilor cu diverse parti ale camionului care ar putea zgaria sau tala teava,

Depozitarea se face In spatii special amenajate protejate de intemperii, temperaturi scazute. radiatia solara directa, Pachetele de teava se aseaza pe suprafete orizontale ~i uniforme pentru a evita orice posibilitate de deforarnatle.

In cazul depozitarii pe termen lung, se evita formarea stivelor cu 0 inaltirne mai mare de 1,70 m, indiferent de diametrele tuburilor.

Materialul nu trebuie stocat In spatii deschise expuse la lumina solara dlrecta pe perioade mai lungi 18 luni.

Criterii de proiectare a instalatilor de canalizare interioare sunt In conformitate cu norma europeana SR EN 12056.

In proiectarea instalatiilor de canalizare sunt implicati urrnatorii factori:

- debitul de calcul, care se determine In functie de debitele specifice de curgere pentru ape uzate menajere de la

obiectele sanitare - tipul de ventilatie:

- dilatarea sau contractia;

- fixarea cu bride a tubulaturii.

Evacuarea apei trebuie sa alba loc gravitational ~i nu trebuie sa ocupe intreaga sectiune a tubului coloanei sau a conductelor de legatura a obiectelor sanitare pentru a nu genera presiuni sau depresiuni In valoare absolute mai mare de 2,5 mbar, care corespunde cu aproximatie cu sernilnaltirnea apei din sifoanele normale.

Ca element fundamental In proiectarea unei instalatii de evacuare este definit unitatea de evacuare.

TABELUL UNITATILOR DE EVACUARE TN US PENTRU OBIECTELE SANITARE

[ Obiect sanitar DU I
lIs
Chiuveta / Lavoar 0,5
Bideu 0,5
Cadita dus 0,6
Cada baie 0,8
Chiuveta bucatarie 0,8
Masina spalat vase 0,8
Masina spalat rufe (pana la 6 kq) 0,8
Pisoar 0,8
Masina spalat rufe (6-12 kq) 1,5
WC (6Iitri) 2
WC (9 litri) 2,5
Sifon de pardoseala DN 50 0,8
Sifon de pardoseala DN 75 1,5
Sifon de oardoseala DN 100 2 Sistem de canalizare lnterloara

Calcularea debitului de apa

Qww este debitul de apa uzata pe baza caruia se determine dimensiunile tubulaturii coloanei ~i se cakuleaza astfel:

Qww=Kx[LDU

Tn care:

K - coeficient de simultaneitate, ~i are urmatoarele valori

Mod de utilizare al obiectelor conectate

~~~==~------~~~~

Intermitent, ca de ex. locuinte, birouri

Frecvent, ca de ex. restaurante, hoteluri, spitale, ~co..:..:.li-+___;:..<..:.... __

Continuu, ca de ex. toalete pu=b.:..:_;lic=e _

Alte moduri, ca de ex. laborato-:..:::a:.:.,;re:;_ __

rnensiunii coloanei

Tn functie de debitul rezultat ~i de tipul de ventllatle adoptat se determina dimensiunea coloanei:

DN

Ventilalie prlmara

Qmax [115] 2,0 3,5 5,2 7,6 12.4

Ventilalie para lela Qmax[l/s]

~ 3,4

4,6

7,3 10,0 18,3

75 90 110* 125 160

*Diametrul minim la care se poate conecta WC

In conductele orizontale de leqatura de la obiectele sanitare la coloana, apa curge gravitational fie cu nivelliber, fie la sectlunea pllna a conductei, in functie de gradul de utilizare al obiectului sanitar. Conducta trebuie sa aibe dimensiunea corespunzatoare debitului evacuat ~i sa fie montata la Tnclinarea optima (panta de curgere optima). In functle de debitul rezultat ~i de tipul de ventilatie adoptat se determine dimensiunea coloanei:

TABEl DIMENSIONARE CONDUCTElOR DE lEGATURA ORIZONTAlE

115 Ventilare primara Ventilare paralela
Diametru colector Diametru colector Diam. tub ventllatle
[mm] [mm] [mm]
0,25 40 40 32
0,25 40 40 32
0,5 50 50 40
1,5 75 75 50
1,5 90 90 63
2,5 110 110 75 Determinarea dimensiunii conductei de racord

Conductele de racord la canalizarea exterioara sunt conducte cu desfasurare pe orizontala la care sunt racordate coloanele care colecteaza apele uzate de la obiectele sanitare.

Dimensionarea lor este efectuata in functie de debitul de apa transportat de coloanele racordate. Coeficientul de umplere (h/D)reprezinta raportul intre nivelul de umplere ~i diametrul interior al tubului.

Sistem de canalizare lnterloara

h/O=0.7 i [cm/m]

ON 110 Qmax* [115]

v*

[m/s]

ON 125 Qmax* [115]

ON 160
v* Qmax* v*
[m/s] [115] [m/s]
0,6 7,2 0,7
0,9 10,3 1,0
1,1 12,6 1,2
1,2 14,6 1,4
1,3 16,3 1,6
l2_ 17&._ 1,7
1,6 19,3 1,8
1,7 20,6 2,0
1,8 21,8 2,1
1,9 23,0 2,2 ""---,
0,5 2,4 0,5 3,8
1,0 3,4 0,7 5,5
1 ,5 4,1 0,9 6,7
2,0 4,7 1,0 7,7
2,5 5,4 1,1 8,6
3,0 5,9 1,2 9,5
3,5 6,3 1,3 10,2
4,0 6,7 1,4 11,0
4,5 7,1 1,6 11,6
5,0 7,5 --16 12,2
_, * Ipoteze de calcul: relatla lui Colebrook-White Tn care rugozitatea kb«'l mm ~i apa curata - vc3scozitate 1 ,31 x 1 0-6 m2/s.

Exemplu de dimensionare:

Oimensionare coloane de evacuare ~i conducta de racord in urmatoarele ipoteze: 1 cladire de locuit cu 2 nivele ~i un subsol tehnic

- parter: 1 bucatarie + 1 toaleta de serviciu + 1 baie

- etaj: 2 bai

- subsol : 1 spalatorie ~i 1 toaleta serviciu

- evacuare: 2 coloane

- racord de evacuare: 1

- -
Bucatarie Chiuveta bucatarie 1 _Q,8 0,8
Masina de spalat vase 1 _Q,13_ 0,8
Toaleta de serviciu WC 2 2,5 5,0
Lavoar 2 0,5 1,0
-
Baie WC -- 3 -- 2,5 - i- 7,5
Bideu 3 0,5 1,5
- -
Lavoar 3 0,5 1,5
Cada baie 3 0,8 2,4
Spalatorie Ma~ina de spalat rufe (6 kg) 1 0,8 0,8
TOTAL 21,3 Obiect sanitar

Cant

OU

~OU

Qww=K x/LDU , K=0,5 pentru locuinte

Qww=O,5 x[21:3 = 2,3 115 -}) DN 90 -}) constructiv DN 110 pentru coloana ~i DN 110, i=2 % sistem de ventilatie primara Sisteme de ventilare

Conducte de ventilare naturals a retelei de canalizare a apelor uzate menajere asigura: - regimul de curgere a apei uzate In regim de curgere libera

- evacuarea gazelor nocive (rau mirositoare, toxice ~i otravitoare) degajate din apa uzata (prin tiraj natural datorita

diferentei de nivel pe Inaltimea coloanei ~i a diferentei de densitate dintre gaze ~i aerul exterior).

Conductele de ventilare a retelei interioare pot fi: - principale (ventilate principala)

- paralela (suplimentare, auxiliare)

- secundare

Sistem de canalizare lnterloara

Ventilare primara

Conductele de ventilare principala sunt prelungiri ale coloanelor de scurgere pana deasupra acoperisului sau terasei, executate din acelasi material ca ~i coloana (fig 21). La capatul coloanei de la nivelul acoperisului se rnonteaza piese capat de ventilatie sau "caciuli de protectle" pentru a impiedica patrunderea apei, zapezii, etc. Sistemul este de obicei adoptat in dadir] cu 0 inaltirne moderate. in care sunt racordate un nurnar mai mic de 4 obiecte sanitare ~i cu conducte scurte de leqatura,

n

Acoperi:!j

Etajul4

~

\. . ,

- I

Etajull

Fig.21 - coloana de descarcare 5 cu ventilatie primara, V.

Ventilare para lela

Fig.22 - Coloana de descarcare 5 cu ventilare primara, V ~i paralela V1,

cu 2 strapunqeri pe acoperis sau teresa

Fig.23 - Coloana de descarcare 5 cu ventilare primara, V ~i paralela V1,

cu 0 singura 1 strapunqere pe acoperis sau teresa

Conductele de ventilare secundara sunt tuburi verticale montate para lei cu coloana de evacuare (figurile 22 ~i 23).

Diametrul coloanei de ventilare este mai mic decat coloana de scurgere (cca 2/3 din coloana de scurgere), dar in anumite circurnstante coloana de ventilatie are acelasi diametru cu coloana de scurgere. Racordarea conductei de ventilare secundara la coloanele de evacuare se face sub un unghi ascutlt. cu varful in sensu I curgerii, pentru a impiedica patrunderea apei in conducta de ventilare.

Coloana de ventilatie trebuie sa aiba un diametru constant pe toata lungimea sa. Functional, apa care coboara de-a lungul coloanei de evacuare asemeni unui pistonul hidraulic, nu mai produce depresiune in urma sa, putand sa aspire aer de la extremitatea superloara a coloanei ~i in acelasl mod, nu produce presiune inaintea sa pentru ca aerul este

impins catre partea inferioara a coloanei de evacuare ~i ajunge apoi in coloana de ventilatie,

Sistem de canalizare lnterloara

Ventilare secundara

In ceea ce priveste obiectele instalate in interiorul unei dadiri ~i care pot sa fie supuse in mod individual fenomenului de sifonare sau autosifonare, este necesara racordarea sifoanelor la coloana de ventilare fie in mod individual, fie prin racordare interrnediara la 0 coloana de ventilare vecina.

Exemple de astfel de aplicatii sunt in imaginile Fig 25 ~i Fig. 27

Fig.25 - Exemplu de ventilare lndlvlduala a obiectelorsanitare izolate.

S) coloana de canalizare V) Ventilare prlrnara

V,) Ventilare secundara

Fig.27 - Ventilare interrnediara a unui colector cu mai mult de trei aparate

S) Coloana de descarcare V) Ventilare prirnara

V,) Ventilare secundara

Proiectarea instalatiilor de ventilatie la constructii cu destinatii speciale se executa de catre societati specializate.

Evaluarea condltlllor term ice de montare ~i functionare

Polipropilena este un material caracterizat printr-un coeficient de dilatare liniara ridicat. Valoarea sa este 1,1 x 10-40C\ care echivaleaza cu 0 alungire de 0,11 mm la un metru de teava, pentru 0 diferenta de temperatura de 1 grad.

uaca compararn cu tevlle de otel, care sunt utilizate in mod curent pentru lnstalatille de Incalzlre, ~i care au un coeficient mediu de dilatare liniara de 1 x 10-5 °C\ putem spune in aceleasl conditii, 0 teava din polipropilena are 0 alungire de 11 ori mai mare decat 0 teava de otel,

Sistem de canalizare lnterloara

mmO,2
Polietilena 0,19 mm
Polipropilena 0,11 mm

mmO,1
PVC 0,07 mm

Aluminiu 0,022 mm
I II Cupru 0,017 mm
I I
I Otel 0,01 mm Coeficientul de dilatare liniara exprirnata in mm/(m °C) la polipropilena in cornparatie cu alte materiale.

Variatla lungimii se determlna simplu cu urrnatoarea formula:

AI = Lx A.X At

Unde:

AI = alungirea calculate. in mm;

L = lungimea initiala a tevli la momentul punerii in opera, in mm; A. = coeficient de dilatare llnlara in mm/(m °C);

At = dlferenta de temperatura Intre temperatura de lucru prevazuta pentru teava ~i temperatura mediului ambiant in momentul instalarii, in "C.

Exduzand aplicatiile din exteriorul dadirilor, in timpul functionarii instalatiilor de canalizare, apar variatii mari de temperatura, ca de exemplu prin teava din polipropilena pot fi canalizate ape rezultate la spalare a unui WC la temperatura de 15+20 °C cat ~i ape de la rnasini de spalat la temperaturi de 70°C. ln mod analog, vor fi luate in conslderatie perioadele de punerea in opera a tevilor pe santier care pot fi perioade reci ale anului (iarna) cu temperaturi foarte joase (perioada nerecornandata pentru efectuarea lucrarilor datorita fragilitatii rnarite a materialului) sau perioade cu temperaturi ridicate (vara), dar ~i in toate conditiile de temperatura intermediare.

Aceste variabile duc la necesitatea evaluarii variatiei lungimii provocata de diferenta dintre temperatura de lucru a tevii ~i temperatura de instalare.

Exemplu 1:

- tubul de scurgere pentru chiuveta de bucatarle:

- temperatura de lucru: +75 °C;

- temperatura de punere in opera: + 10°C;

- lungimea tevii: 3 m

Apllcand formula de varlatle a lungimii:

At = 75 - 10 = 65°C

AI = 3 x 0,11 x 65 = 21,45 mm

rezulta: 0 alungire de 21,45 mm.

Fenomenul se poate verifica, desigur, ~i in cazul in care temperatura de punere in opera este superioara celei de lucru a tevii, caz in care are loc 0 contractie.

Sistem de canalizare lnterloara

Exemplu 2:

- tubul de scurgere pentru apa rece:

- temperatura de lucru: +20°C.

- temperatura de punere in opera: + 35°C

- lungimea tevii: 3 m.

Aplicand formula de variatie a lungimii:

At = 20 - 35 = -15

AI = 3 x 0,11 x (-15) = - 4,95

rezulta: 0 contractie de 4,95mm.

Tn utilizare, temperatura reala de lucru a tevii are 0 valoare mai mica cu circa 10 + 20°C fata de cea teoretica din

urrnatoarele motive:

- sectiunea coloanelor cat ~i colectorele nu este nidodata complet plina cu apa

- conductele de legatura a obiectelor sanitare sunt scurte (descarcare in timp foarte scurt)

- ventilatia (contracurentul de aer)

- montaj in locuri inchise, in nise, pardoseli

- polipropilena este un slab conducator de caldura,

Comportamentul tuburilor este influentat ~i de modul de montare ~i anume daca teava este lnqropata direct in sapa/perete este evident ca va fi exdusa orice posibilitate de dilatare, iar tubul va fi supus la solidtari mecanice suplimentare. Daca tubul montat ingropat se acopera cu carton ondulat sau chiar cu hartie sirnpla presata (de exemplu, de tipul celei de la sacii de ciment) se va crea spatlul necesar de dilatare ~i astfel se evita suprasolicitarea la compresiune axlala

Tn concluzie, la instalare se poate face 0 diferentiere intre tevile destinate scurgerii apelor reziduale cu temperatura lirnitata (Iavoare, bideuri, dusuri, cazi) ~i tevile pentru spalatoare. chiuvete de bucatarle. instalatii de laborator sau tehnologice in care se pot descarca lichide la temperaturi ridicate. Conductele cu trasee scurte (cazi, dusuri) ~i prin care este transportata apa cu temperaturi limitate se pot monta ingropat direct in ~apa iar celelalte obligatoriu montare in nlse speciale pentru care se prevad ~i mansoane de dilatare.

o instalatie de evacuare trebuie sa fie proiectata ~i instalata astfel incat sa perrnita: - lntretlnerea fiecarei parti cu usurinta:

- posibilitatea de a extinde eventual instalatia ~i racordarea la alte sisteme cu u~urinta.

La executarea unei instalatii de canalizare se tine seama de urrnatoarele:

- tuburile orizontale se instaleaza perfect aliniate fata de propria axa, paralele cu peretii ~i cu panta coform proiect

- tubulatura verticals se rnonteaza perfect aliniata fata de propria axa

- modificarea sectiunii rarnificatiei de evacuare orizontale se face numai prin montarea reductilor excentrice

- cat mai putine schirnbari de directie pentru segmentele orizontale ~i verticale, iar daca sunt necesare atunci

trebuie sa fie efectuate cu coturi cu raza mare pentru a evita diminuarea vitezei de curgere sau aparitia altor efecte negative

- coloanele de ventilatie se prelungesc deasupra acoperisului sau terasei cu minim 0,30 m; dar daca aceste coloane de ventilatie ies in veclnatatea unor ferestre sau a altor zone cu acces persoane, atunci ele se mai prelungesc cu 0,5+ 1,5 m deasupra acestor zone accesibile

- piesele de inspectie trebuie sa fie accesibile, cu deschidere de minim 110 mm in diametru ~i cu spatule necesare pentru a putea opera cu uneltele de curatare

- se monteaza piese de lnspectie pe coloanele de canalizare cu leqaturi de la obiectele sanitare se prevad piese de curatie la baza coloanei, deasupra ultimei rarnificatii ~i la fiecare doua niveluri;

Recomandari de montare

Tipul de conectare a tuburilor ~i fitingurilor este imbinarea cu rnufa, motiv pentru care nu sunt necesare dispozitive ~i unelte speciale. "Mufarea" este 0 operatie extrem de slrnpla constand in introducerea in mufa tevii, a unei alte tevi sau a unui racord, etansarea fiind asigurata de qarnitura inelara dubla cu inel de prindere.

Pentru a asigura un bun montaj trebuie respectate cateva reguli simple:

- taierea tuburilor se face cu fierastrau cu dinti fini, respectand obtinerea perpendicularitatii taieturii (fig.5);

- extremitatea tubului trebuie sa fie debavurata ~i ajustata la un unghi de aproximativ 15° folosind dispozitiv special sau

o pila cu dinti fini. Suprafetele sanfrenate trebuie sa fie netede pentru a evita deteriorarea garniturii de etansare a mufei in care tubul va fi fixat (fig. 6-7);

Sistem de canalizare lnterloara

- capetele fitingurilor nu trebuie taiate pentru a se evita realizarea unei conectarl nesigure (fig.8);

- aslquratl-va ca mufa este curate la interior, de acest lucru depinde slquranta etansarll.

- pentru a usura montarea puteti utiliza lubrifianti speciali sau cu apa cu sapun, NU se folosesc uleiuri sau qrasirni

minerale (fig.9);

- evitati devierile excesive ale tevilor, in caz contrar garnitura nu va asigura etansare (fig.10);

- acoperiti lrnbinarile inainte de turnarea sapei, astfel aceasta nu patrunde in tub ~i nu deterioreaza garnitura (fig.11);

- introduceti tuburile corect in mufe, tinand cont de posibilele dilatari, in cazul in care tubul nu este introdus suficient in

mufa nu se asigura etansarea sau alinierea lnstalatlei ceea ce duce in timp la deplasari ale lnstalatlei (fig.12). Pe de alta parte in cazul in care tubul se introduce pe toata lungimea este impiedicata dilatarea tevilor (fig.13) .

.... ,~ .... -

Fig. 5

~ Ir;-I

A*f%

Fig.6

Fig.7

Fig.8

Fig.9

-·-·-·-·-·-·-·-I~-·-·-·-·-·-·-·-·

--_. --- _. -EEllE3- ---3

Fig.10

Fig.11

Fig.12.

Adancime de mufare redusa: etansare precara a Irnbinarilor ~i posibilitatea desfacerii. in cazuri lirnita de tragere se poate verifica ~i fixarea tevii in rnufa,

Fig.13.

Excesiva adancime de mufare (teava introdusa pana la atingerea gatului mufei): rezulta imposibilitatea dilatarii,

Sistem de canalizare lnterloara

ingroparea conductelor orizontale

lntrucat conductele orizontale de conectare la obiectele sanitare din bai ~i bucatarii sunt pe trasee scurte pot fi ingropate direct in ~apa (Fig.14). In cazul in care prin aceste conducte este transportat fuid la temperaturi ridicate acoperiti aceste conducte cu hattie qroasa sau carton ondulat, asiqurandu-se astfel spatiul necesar dilatarii(Fig.15).

• D

o 0 • c:P c:::. ",

,1:1 0 • CJ .-0

• b: ... ·". '.

• ••• • 0 CJ

o ... _;:,.

D b ::>;,P . .

e' (:) o· oI'

o • c::. " • 0 • ~o 00 c::::- cI D

Co' '" P ,I" ~ ::::,f.I:' . 'III P. ; 1:1 ';::, '1E;os c= _, q

°000',.0 pbn 0.00.0 o.p._, eJ

,. • c:. GI • • CI d • .-el

.0110 o~. ,'401:1°00'°0-. '",'.

CIo .. ' fi' . I! (:) C)

• C> •

C>

Placa de beton

Fig.14 Tub ingropat in ~apa - nici 0 posibilitate de dilatare mai ales din cauza Irnblnarllor.

D D
D D
D b C>
. • :?{'
, C>
D' C>
: .
. C>
.
C> ~apa

Placa de beton

Fig.15 Tub instalat cu acoperire cu hartie sau carton ondulat - posibilitatea de dilatare.

Fixarea conductelor verticale

Pentru realizarea coloanelor sunt utilizate tuburi cu lungime redusa (maxim 3m), ceea ce fac ca dilatarile sa fie preluate de catre mufe. Coloanele pot fi:

a) coloana Inqropata in structura cu rarnificatie pe fiecare etaj (Fig.16).

b) coloana libera (Fig.17).

Sistem de canalizare lnterloara

fixare rigida

1QJI~ill- .• ~ brida de prindere cu alunecare

Fig.16 - Coloana de scurgere verticals lnqropata in planseu cu ramificatii

Fig.17 - Coloana vertlcala llbera (de exemplu la ghena)

In montajul coloana Inqropata in structura cu ramificatie pe fiecare etaj, eventualele dilatari sunt preluate de mufa din planseu de aceea trebuie calculate dilatarea ~i tubul introdus in mufa conform acestui calcul. In cazul in care tubul este introdus in rnufa mai mult decat trebuie,nu va exista spatiu de dilatare ~i tubul va fi supus solldtarllor mecanice fapt ce va duce la deformarea lui.

Pe trasee de coloana se rnonteaza suporti de fixare ~i bride care permit deplasarea datorita dilatarilor in acelasl timp asiqurand alinierea instalatiilor.

Fixarea conductelor orizontale

Uzual aceste sunt trasee scurte ~i eventualele dilatari sunt preluate de mufe, de aceea la nivelul mufei se realizeaza fixarea rigida a sistemului (Fig 18 FR = puncte fixe). Aceste puncte fixe se realizeaza la fiecare derivatie, Pe traseul conductei se vor monta ~i bride (Fig 18 FS = puncte de alunecare) care in afara de sustlnere permit sl deplasarea axlala ~i ghidarea conductei in cazul unor dilatari.Distanta dintre doua bride este de circa zece ori diametrul tevii =10 x DN .

Tipul de brida folosit este colierul din doua bucati, cu placuta de prindere in structure ~i tirant de sustinere dar pot fi adoptate ~i alte variante, in functie de diametrul tevii, de tipul de structure ~i de spatiul disponibil.

La montaj aslquratl-va ca dlstanta dintre conducta ~i structura de care aceasta este flxata, sa fie redusa in scopul de a evita momentele de incovoiere datorate sarcinii tirantului in acelasl timp cu obtlnerea pantei prevazuta pentru conducta.

Sistem de canalizare lnterloara

LEGENDA:

FR = Fixari rig ide (puncte fixe) in corespondenta cu mufele; FS = Bratari care se pot deplasa pe restul tubulaturii

FS FR FS IFS FS Fl;

• L=10 2, ! L= 1'0 o?- • L~.10 0. L'=10 0 t L,:, 10 G' t _= 102' .

Fig.18 - Tubulatura suspendata sub placa

ANEXA1:

Rezistenta ehimiea a PP fata de eea. 140 substante distinete in urmatoarele conditll: - temperatura maxima de 20, 60 ~i respectiv 100°C

- absente presiunii interioare ~i a altor sollcltari mecanice externe

Definilii, simboluri ~i clasificari - rezistent: +

PP nu este afectata sau efectul este minor ~i greu de cuantificat; stabile pe termen lung. - rezlstenta llmitata: 0

mediul poate umfla PP sau poate induce rnodificari chimice limitate. Utilizarea este restictionata in termeni de presiune ~i temperatura iar scurtarea duratei de viata in exploatare trebuie luata in considerare

- nereeomandat: -

efectul produs este sever ~i utilizarea PP in contact cu acest fluid NU este recomandata - Sat.

solutie apoasa saturate, obtinuta la 20°C - Sol.

solutie apoasa la 0 concentratle ~ 1 0% dar nesaturata - Sol. dil.

solutie diluata la 0 concentratie < 10% - Sol. indo

solutle apoasa la concentratle uzuala pentru utilizare lndustrlala

o sursa autorizata de inforrnatii 0 constituie ISOfTR 1035: 1993 Plastics pipes and fittings - Combined chemicalresistance classification table.

Sistem de canalizare lnterloara

I Denumire Condltll Temperatura °C I
20 60 100
A
Acid azotic 60% + -
Acetat de butil 100% + 0 0
Acetat de etil 100% 0 0
Acetat de metil 100% + +
Acetat de pentil 100% 0
Acetat de plumb Sat. + +
Acetofenona 100% 0 0
Acetone 100% + +
Acid acetic max. 40% + +
Acid acetic 50% + +
Acid acetic 10% + +
Acid acetic 97% + 0
Acid azotic fumans - -
Acid azotic 70% - -
-
Acid benzoic + +
-
Acid boric + +
-
Acid carbonic + +
--
Acid citric 10% + +
-- ACId doracetic Acid clorsulfonic Acid formic

Acid fosforic

Acid hidroxi-acetic Acid lactic

Acid oleic

Acid oxalic

Acid If .

Sat. +
--
100%
100% +
-
95% + +
30% +
max. 90% + +
100% + 0 CI su unc max. 0 + + +
Acid sulfuric 50% + 0 0
Acid sulfuric 96% + 0 -
Acid tanic 10% + +
Acid tartric + +
Acid tricloracetic 10% + +
Acizi gra~i ((6) 100% + +
Alcool benzoic - -
Sat. + +
Alcool etilic -r- - -
max. 95% + + +
Alcool izopropilic 100% + + +
Alcool metilic 5% + 0 0
Amoniac (sol apoasa) max. 30% +
Anilina 100% + +
Apa de mare + + +
Apa distilata 100% + + +
Apa reqala 0 0
Azotat de calciu + +
Azotat de cupru Sat. + +
Azotat de fier Sat. + +
Azotat de magneziu Sat. + +
B
Benzen 100% 0 - -
Benzine - - -
Borax Sol. + +
Butanol 100% + 0 0
Butil glicol 100% + 10%

Sistem de canalizare lnterloara

I Denumire (onditii Temperatura O( I
20 60 100
c
Carbonat de bariu Sat. + +
Carbonat de calciu Sat. + + +
Carbonat de magneziu Sat. + +
Carbonat de sodiu max. 50% + + 0
Cerneala + +
Cetone +
Cianura de cupru Sat. + +
Ciclohexan 100% +
Ciclohexanol 100% + 0
C idohexanona 100% 0 - -
Clor (Iichid) 100% - - -
Clor (sol aJ:)oasa) Sat. + 0
Clorbenzen 100% - -
- -
Cloretanol 100% +
- -- -'--
Cloroform 100% 0 - -
-
Clorura de aluminiu + +
--
Clorura de amoniu Sat. +
--
Clorura de bariu ___ Sat. + +
- -
- Clorura de cakiu Clorura de cupru Clorura de etil Clorura de fier Clorura de magneziu Clorura de nichel Clorura de sodiu Combustibil aviatie (115/1450ctan)

Sat.

Sat.

100% Sat. Sat. Sat.

20%

+ +

+ +

+

+ + + + o

+ + + o

Crezol peste 90% +
D
Decalina (deca-hldronaftalena) 100% - - -
Deterqenti 2% + + +
Dibutilftalat 100% + 0 -
Dicloretilena 100% +
di-etanol arnlna 100% +
di-etilen glicol 100% + +
Diizooctil-ftalat 100% + +
di-metil arnina 100% +
di-metil formam ida 100% + +
Dioxan 100% 0 0
Dioxid de sulf (umed sau uscat) 100% + +
Disulfura de carbon 100% 0 -
E
Emulsifianti + +
Emulsii acrilice + +
Etanolamina 100% + +
Eter izopropilic 100% + + +
Etilenglicol 100% + + +
F
Fenol 5% + +
Fenol 90% +
Forrnaldehida 40% +
Fosfat de calciu 50% + Sistem de canalizare lnterloara

I Denumire Condltll Temperatura °C I
20 60 100
Furfurol 100% - -
G
Glkerina 100% + + +
Glicol + +
H
HeQtan 100% 0 - -
Hexan 100% + 0
Hidrogen 100% +
Hidroxid de bariu + +
Hidroxid de calciu + +
I
Izo-ooctan 100% - -
L
tanollna 100% + +
J:~J.:1te - + + +
M
-
Mercur 100% + +
-
Metil-amina max. 32% + --
Metil-etil cetona 100% +
-- N
Naftalina +
Nitrobenzen 100% + 0
0
Oxid de etilena 100% 0
P
Parafina + 0
Peroxid de hidrogen max. 10% + (apa oxiqenata)
Petrol (hidrocarburi alifatice) - - -
Piridina 100% 0
Propan 100% +
S
Suc de fructe + + +
Suc de mere +
Sulfat de aluminiu + +
Sulfat de bariu Sat. - -
+ +
Sulfat de calciu + +
Sulfat de cupru Sat. + +
Sulfat de fier Sat. + +
Sulfat de magneziu Sat. + +
T
Tetradorura de carbon 100% - - -
Tetrahidrofuran 100% 0 - -
Tlnctura de iod +
Toluen 100% - -
Trkloretllena 100% + +
U
Ulei de rnasline + + 0
Ulei de ricin 100% +
Ulei parafinic (FL 65) + 0 -
Ulei siliconic + + +
Uree + +
Urina + + Sistem de canalizare lnterloara

I Denumire Conditii Temperatura °C I
20 60 100
W
White spirit 100% 0 -
X
Xilen 100% - - - iT: (~~ '-:

(I) - r'· I;~~"

~'~"",,"",A.~ :-.' ~;~(~). ~

ri"~~':~J.. ~~' ~'~ "(

. '''.~-, .";-:::I:I~·' I' /...f.5 \ \

..-.. - ,'i"-' 'il" /_..< I _' I

b- .~ '.,-/ ,.~._;,

I s:;~:~~~/ ~.~~.~~./

Q. ~.) ~

c'

,_.

,

(;~y~. '~l:'.~

~~

CD Tub cu 0 rnufa 050 ® Cot la 45° 050

® Sifon de pardoseala 0120 @ Gratar

® Cot la 45° 040

® Racord alungit 040x1 "1/4 (J) Cot la 90° 040

® Cot alb pentru WC

® Curba tehnlca 040x1 "1/4 @ Tub cu 0 rnufa 040

!j}l Tub cu 0 rnufa 040

@ Tub cu 0 rnufa 040

@ Racord serpult 040x1 "112 ~ Tub cu 0 rnufa 040

Tub

CD HTEM 0110

® HTEM 075

® HTEM 050

@ HTEM 040

Rarnlfkatie redusa ® HTEA 0110/75 ® HTEA 0110/110 (J) HTEA 011 0/50 ® HTEA 0 50/50 ® HTEA 0 50/40

Cot

@ HTB 0110 !j}l HTB 0110 @ HTB 075 @ HTB 050 ~ HTB 050 @ HTB 040

45° 45° 45° 45° 45°

87°30' 45° 45° 45° 87°30' 8]030'

Curba tehnica

@ HTSW 040x1 "1/4 @ HTSW 050x1 "112 @ HTSW 040x1 "1/4

CotWC

@ HTSB 0110

Piesa de curatire

® HTRE 0110

Reductle excentrica

~ HTR 0110/50

@ HTR 040/50

Manson cu 2 conectori @ HTMM 0110

@ Sifon spalator

~ Venti I de scurgere

@ Sifon pentru rnasina de spalat @ Sifon pentru spalator dublu

@ Venti I de scurgere dublu

@ Sifon in "S"

@ Sifon tip "butelie" pentru lavoar

® Coloana automata de scurgere pentru cada ~ Sifon pentru dus

@ Sifon cu 0 intrare

@ Capac circular pentru sifon ~ Sifon cu 3 intrari

® Gratar pentru sifon

® Piesa capat coloana pentru ventilare

Sistem de canalizare lnterloara

Atit de simplu.

Sistemele Valrom sunt rnard Tnregistrate.

Easyl3i:8

safe~

pexmIIll

Sistem de canalizare interioara

Sistem PEHD de canalizare interioara

Sistem de instala~ii sanitare Ii de incalzire (PEX)

ALpex~ Random~

Pluvil:1i.

Sistem de instala~ii sanitare Ii de incalzire Sistem de instala~ii sanitare Ji de inciilzire (PP-R)

cu ~eava multistrat

Sistem de colectare ape pluviale

Bucure~ti, Bd. Preciziei 28

Tel: 021.317.38.00

Fax: 021.317.38.10

www.valrom.ro