Sunteți pe pagina 1din 12

1.

In vârfurile A, B, C ale unui pătrat cu latura a se află 3 corpuri punctiforme, cu sarcinile q1,
q2 şi q3=q1. Să se găsească vectorul câmpului electric în modul , creat de sarcinile q1, q2 q3 în
vârful D al pătratului, potenŃialul electric în punctul D şi lucrul mecanic efectuat pentru a
deplasa un corp punctiform cu sarcina q4 din punctul D în centrul O al pătratului. Se dau
valorile numerice: q1=-2⋅10-6 C, q2 = 4 2 ⋅10 −6 C, q3 =q1=-2⋅10-6 C, q4=10-6C; a=0,41 m.

2. Patru sarcini electrice odentice Q se găsesc în vârfurile unui pătrat cu latura a. Ce fel de
sarcină electrică q trebuie să aşezăm în centrul pătratului ca sistemul să fie în echilibru?
AplicaŃie q=10-10 C.

3. Un fir rectiliniu, infinit este încărcat cu o sarcină uniform distribuită cu densitatea ρ l . Să se


calculeze intensitatea câmpului electric produs în vid şi potenŃialul într-un punct M la o
distanŃă a de conductor.

1
4. Să se calculeze intensitatea câmpului electric şi potenŃialul produs de un fir rectiliniu de
lungime l, încărcat uniform cu o sarcină de densitate ρl , într-un punct situat la distanŃa a de
acesta.

5. Să se găsească expresia intensităŃii câmpului electric într-un punct oarecare ,M al axei de


simetrie a unei spire circulare de rază a situată în vid şi încărcată cu sarcină electrică de
densitate ρl . Punctul M se află la distanŃa d de centrul O al spirei,.

6. Un conductor filiform situat în vid şi având forma din figură, este încărcat cu sarcină
electrică uniform repartizată de densitate liniară ρl. Să se calculeze intensitatea câmpului
electric şi potenŃialul în centrul O.

2
7. Să se determine intensitatea câmpului electric şi potenŃialul într-un punct P situat la distanŃa
R de un plan cu dimensiuni infinite încărcat uniform cu sarcină electrică liberă de densitate
superficială ρs.

8. Un disc circular plan, cu diametrul de a, este încărcat uniform cu sarcina electrică de


densitate ρl . Să se determine intensitatea câmpului electric şi potenŃialul electric într-un punct
pe axa de simetrie a discului situat la distanŃa d de planul discului.

9. O coroană circulară cu raza exterioară a şi raza interioară b, este încărcată cu sarcina


electrică repartizată uniform cu densitatea S . Să se calculeze potenŃialul electric şi
intensitatea câmpului electric într-un punct P situat la distanŃa x pe axa de simetrie a coroanei
circulare

3
10. Să se calculeze intensitatea câmpului electric şi sarcinile de polarizaŃie la suprafaŃa de
separaŃie între cei doi dielectric de permitivităŃi ε şi ε 2 situaŃi între armăturile unui

condensator plan în următoarele ipoteze:


a) suprafaŃa de separaŃie este paralelă cu armâturile.
b) SuprafaŃa de separaŃie este perpendiculară pe armături.

11. Un condensator plan conŃine între plăci două substanŃe izolatoare, cu permitivităŃile
relative ε r1 şi ε r 2 . In ce caz capacitatea condensatorului este mai mare: când cele două
substanŃe izolatoare sunt aşezate ca în desenul a) sau b)

12. Se dă montajul de condensatoare din figură. In ipoteza că sunt cunoscute C1, C2, C3, C4 şi
E. DeterminaŃi:

a) capacitatea echivalentă la borbnele sursei de tensiune E şi tensiunile la bornele fiecărui


condensator, întreruptorul K1 fiind închis şi K2 deschis.

b) Sarcinile electrice şi tensiunile la bornele condensatoarelor dacă după operaŃia de la a),


comutatorul K1 se deschide şi se închide K2.

4
13. Patru condensatoare sunt legate ca în figură. Se cunosc capacităŃile C1, C2, C3, C4. Să se
determine capacitatea echivalentă a celor patru condensatoare şi tensiunea la bornele fiecăruia
dintre ele, dacă tensiunea aplicată la bornele extreme este Ub.

14. Intre două plăci metalice dreptunghiulare, paralele aflate la acelaşi potenŃial V1, se
introduce parŃial, simetric, o placă metalică de forma unui triunghi echilateral aflată la
potenŃialul V2.
AflaŃi forŃa cu care este atrasă placa introdusă de celelalte două plăci.

5
14. Un condensator plan cu dielectric aer, are o armătură constituită din două plăci
dreptunghiulare identice, de lăŃime b, dispuse paralel la distanŃa a şi legate conductiv una cu
cealaltă. A 2-a armătură, de lăŃime b, se află la distanŃa x<a de una dintre plăci şi este
introdusă între acestea pe o adâncime y. Se cer componentele Fx şi Fy ale forŃei electrice care
se exercită asupra armăturii centrale, când condensatorului I se aplică U.

15. Se consideră un ansamblu de 2 cilindrii coaxiali de raze R1 şi R2 şi înălŃime h. Dielectricul


este aerul. Pe suprafeŃele celor doi cilindrii se dispun sarcinile electrice ± q . Să se calculeze
capacitatea condensatorului rezultat.

16. Un condensator cu aer are armăturile în formă de pătrat cu latura a, la distanŃa d una faŃă
de alta. Intre armături se introduce un bloc dielectric format din două straturi solidare, de
grosimi d1 şi d2 şi permitivităŃi ε 1 şi ε 2 . Considerănd blocul dielectric fixat într-o poziŃie
intermediară x şi că armăturile condensatorului sunt conectate la o sursă cu tensiunea U0, în
ipoteza neglijării efectelor de margine să se determine:

a) ForŃa rezultantă ce acŃionează asupra blocului.

6
b) Dacă ε 1 = 2 ⋅ ε 0 şi ε 2 = 5 ⋅ε 0 , iar rigidităŃile dielectrice ale celor două straturi sunt
Ed 1 = 3Eda şi Ed 2 = 4 Eda , în care Eda este rigiditatea sdielectrică a aerului, se cere
tensiunea U0 maximă la care condensatorul format nu se străpunge.

17. Intre armăturile unui condensator plan se introduce o placă metalică M , neîncărcată cu
sarcini electric, de grosime δ , până la înălŃimea y. Neglijând efectele de margine ale
câmpului electric, se cere să se calculeze energia sistemului format şi forŃa care acŃionează
asupra plăcii M.

18. Se consideră două conductoare rectilinii şi liniforme situate deasupra pământului la


înălŃimile h1 şi respectiv h2 . Să se calculeze potenŃialul conductei 2 ştiind că ea este izolată de
pământ şi are sarcina egală cu zero, dacă prima conductă are potenŃialul V=0.

7
19. Se dă o linie monofazată cu conductele aşezate ca în figura. Să se calculeze capacităŃile în
serviciu ale liniei, în ipoteza Q1+Q2=0.

20. Se consideră o linie monofazată cu conductele aşezate la aceiaşi înălŃime h deasupra


pământului. Să se calculeze coeficienŃii de capacitate şi sa se determine capacităŃile în
serviciu în ipoteza Q1+Q2=0.

21. Să se determine capacitatea în serviciu a unei lnii bifilare de rază a dispusă ca în figură în
ipoteza q1+q2=0.

8
22. Să se calculeze capacităŃile parŃiale şi de serviciu ale unui cablu ecranat, cu două
conductoare aşezate simetric având sarcini egale şi de semne contrare. Razele a ale
conductoarelor sunt mici în raport cu raza R a învelişului metalic al cabluluişi cu distanŃa
dintre axa conductorului şi axa învelişului cilindric.

23. Două conductoare rectilinii, de lungime practic infinită, situate în aer la distana de 1 m
unul de altul, sunt străbătute în sensuri contrare de cureni egali, de intensitate I = 20 A. Să
se detremine intensitatea câmpului magnetic H i a induciei magnectice B, în:
a) punctul A din planul conductoarelor, situat la 80 cm de cel de al doilea conductor i la 20
cm de primul;
b) în punctul C din planul conductoarelor, situat la distana de 20 cm de primul i 120 cm de
al doilea;
c) în punctul D în afara planului conductoarelor, la distana de 60 cm de un conductor i 80
cm de al doilea (figurile a,b i c).

9
24. Se dă un conductor, străbătut de curentul I, format din două poriuni rectilinii, limitate
doar la unul din capete, unde sunt racordate printr-un semicerc de rază a, coninut în acelai
plan. Să se determine intensitatea câmpului magnetic H, în punctul O, situat în centrul
semicercului. Numeric; I = 50 A, a = 20 cm.

25. Un conductor rectiliniu de lungime practice infinită este străbătut de curentul I = 25 A. Cu


centrul la distana d = 0,8 m de conductor, este situată o spiră conductoare, ca în figură, a
cărei rază este r = 0,2 m fiind strabatută de curentul i = 2A. Să se determine intensitatea
câmpului H în punctul M din centrul sprirei.

10
26. Un circuit magnetic, confecionat din tole de transformator, laminate la cald, cu
dimensiunile din figură, are o înfăurare cu N = 500 spire, parcursă de curentul I = 4 A. Să se
determine intensitatea câmpului magnetic H, inducia magnetică B i fluxul magnetic Φ.
Dimensiunile din figură sunt date în mm.

27. Se dă următorul circuit magnetic cu N = 500 spire i care are un întrefier l0 = 2 mm. Să se
determine curentul necesar astfel încât fluxul magnetic în întrefier să fie Φ o = 7,5 ⋅10 −3 Wb .
Dimensiunile sunt date în mm.

28. Circuitul magnetic prezentat mai jos are dimensiunile în mm i este confecionat din
tole de transformator laminate la cald. Să se determine numărul de spire N, străbătute de
curentul I = 5 A, astfel ca inducia magnetică în întrefier să fie B0 = 0,8T .

11
29. Circuitul magnetic următor are dimensiunile date în mm i este confecionat din tole de
transformator laminate la cald. Bobina de pe coloana 1 are N1 = 400 spire, iar cea de pe
coloana 2 are N2 = 500 spire, străbătută de curentul I2 = 4 A. Să se determine valoarea
intensităii curentului I1, astfel încât inducia magnetică în coloana 3 să fie B3 = 1,1T .

12