Bătrînul sfătos din Humulești, fiind unul dintre clasicii literaturii romîne a fost recunostut

datirită basmelor, poveștilor și povestirilor sale simple, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii
romîne datorită operei sale autobiografice ”Amintiri din copilărie” unde își descrie în detalii
copilăria sa de la țară astfel, fiind o comară în rîndurile tăranilor romîni, mai ales printre
descipolii săi care îl aștepatau cu nerăbdare curioși ce poveste nouă va aduce el azi.

Fiul de țăran a care a fost silit să se despartă de viața țărănească pentru a pleca la oraș să
absolvească seminarul din scoală, împrietenindu-se cu Mihai Eminescu , Ion Creangă a publicat
diverse povestiri, anegdote, convorbiri literare și chiar Amintirile. Unul dintre clasicii literaturii
romîne ce s-au afirmat în cercul literar Junimea. E un scriitor realist unul dintre cei mai
cunosctuți și mai iubiți.

El a reuțit să ridice proza romînească din secolul trecut pe aceleaș înălțimi pe care Eminescu a
dat viață limbii literare în poezie, valorificînd vorbirea unui om simplu și ridicîndul la un nivel
necomparabil pînă în zilele noastre.Slăvindu-se ca cel mai mare povestitor al romînilor, despre
Ion Creangă se spune că a intrat cu un fond sufletesc și intelectual de lumină populară. În
Creangă Trăiesc credințele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului- scria
G.Ibrăileanu.

Îzvorul principal al operelor sale este folclorul romînesc. Scriitorul a reușit să ridice opera
romîneasca pe culmi și tot odată înțăleasă de la mic la mare, valorificînd limba omului simplu o
ridică la un nivel artistic deosebit.

Creangă o formează anecdotele, povestiri cu dezvoltări lungi, cu o intrigă bine condusă și cu

subiecte cel mai adesea din istoria contemporană lui. ”Ce fericită achiziție pentru societatea
noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Ion Creangă”- spunea Iacon Negruzzi- redactorul
revistei. Fiind ”toba de anegdote” în punga sa totdeauna avea pregătite cîte o hohmă pentru
junimiștii care se amuzau copios. ”Cu atîta plăcere și haz ascultam sănătoasele produceri ale
acestui talent primitiv” spunea I. Negruzzi recunoscînd în Creangă un geniu Naiv.  În "Cinci
pâini" aflăm o satiră la adresa judecătorilor și avocaților, pe care îi numește "ciorogari, porecliți
și apărători"; această povestire demonstreză că, pe lângă umor, Creangă se pricepea si la
matematică.

Admir creația lui Creangă care sunt niște comori ascunse în pagini, Culese din gura poporului de
către un povestitor care însuși crescuse în mijlocul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au
expresiuni, construcții și gândiri ciudate care se vor personifica în Ivan Turbincă, Dănilă
Prepeleac, Harap Alb, Stan-Pățitul, Moș Ion Roată,Păcală.

Cui nu-i plac poveștile lui Ion Creangă? Ele ne amintesc de copilărie, iar copilăria este vârsta
fericirii.