UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“Nicolae Testemiţanu”
Сatedra Farmagologia clinica

Şef catedră: Profesor universitar, doctor habilitat în medicină

V.Ghicavii
Conducatorul grupei: Bachinschi

Foaie de observaţie clinică

A pacientei : Croitor Nadejda Efim
Diagnostic clinic : Hipertensiune arteriala ,gradul III,evolutie
in crize, risc aditional foarte inalt. Urgenta
hipertensiva(05.02.2013). IC I NYHA.

Curator ,studenta –Revenco Galina

Grupa- 1515

Nota:______

1
 Chisinau 2012

ANAMNEZA
1. Date generale
 Numele şi prenumele:Croitor Nadejda Efim
 Anul şi data naşterii : 14.08.1944
 Varsta: 69 ani
 Adresa completă: Mun. Chisinau, sec. Botanica,str.I.Druta 2
 Profesia, instituţia unde lucrează: nu lucreaza, pensionara.
 Data şi ora internării:05.02.2013/10:55
 Diagnostic de îndreptare: Urgenta hipertensiva(05.02.2013).
Hipertensiune arteriala ,gradul III,evolutie in crize.
 Diagnostic la internare: Hipertensiune arteriala ,gradul III,evolutie in
crize. Urgenta hipertensiva(05.02.2013). Insuficienta cardiaca gradul
I NYHA.
 Diagnosticul clinic: Hipertensiune arteriala ,gradul III,evolutie in crize,
risc aditional foarte inalt. Urgenta hipertensiva(05.02.2013).
Insuficienta cardiaca gradu I NYHA. BPOC acut.

2. ACUZE la moment curatiei

 Principale:
 Cefalee –localizata in regiunea occipitala ,periodica,se manefesta mai des
in timpul puseilor hipertenzive si noaptea,de o intensitate medie uneori
severa si de caracter apasator.Se intensifica in timpul miscarii capului.
 Vertij- se manifesta in timpul puseilor hipertenzive. Dupa scaderea
cifrelor tensiunei arteriale dispare.
 Acufene si fosfene - se manifesta in timpul puseilor hipertenzive . Dupa
scaderea cifrelor tensiunei arteriale dispare.
 Senzatie de discomfort in regiunea precardiala si palpitatii- se manifesta
in timpul puseilor hipertenzive si in efort fizic moderat
 Greata - se manifesta in timpul puseilor hipertenzive.Dupa scaderea
cifrelor tensiunei arteriale dispare..
 Secundare:
 Slabiciuni generale,prezenta in parcursul zilei.
 Somnolenta-prezenta in parcursul zilei,chiar daca bolnavul a dormit
suficient,
 Oboseala-evoluiaza dupa un mic efort fizic,uneori se manifesta prin
dureri musculare.

3. Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi )

2
 Se considera bolnava din anul 1976 ,din momentul cind prima data a aparut
cefalee apasatoare in regiunea occipitala,acufene,vertij si greata.In parcursul acestei
crize pacienta a pierdut cunostinta.A fost chemata ambulanta .Medicul ambulantei a
monitorizat tensiunea arteriala si a determinat valori crescute a tensiunei arteriale-
200/160mm Hg. A efectuat masuri terapiutice de urgenta si a recomandat bolnavei sa
se adreseze la medic,dar bolnava a neglijat aparitia acestei crize si nu a urmat
recomdarile medicului de urgenta.
In parcurs de 3 ani din cind in cind la pacienta se repeta aceatea senzatii,dar
pacienta le lasa fara atenta.
Starea generala pacientei sa inrautatit in 1979 .Cefalee a devenit mai intensiva ,
a aparut senzatie de discomfort in regiunea precordiala si palpitatii insotite de
acufene, fosfene ,greata si bolnava sa adresat la medic ,care a stabil tratamentul
necesar. Din spusele pacientei au fost prescrise asa preparate ca : Nifedipina ,
Clofilina, Cavinton in care doza ea nu poate preciza,dar bolnava nu a urmat regulat
tratamentul indicat si in evolutie crizele hipertenzive au devenit mai dese.
Pina la anul 2005 unele preparate au fost schimbate .A fost introdus asa
preparat ca metaprolol si bolnava a inceput sa utilizeze tratament regulat.
In anul 2007 a fost schimbate preparate pe Enalapril, Indapamid in tratament
regulat si Captopril in crize. In plus bolnava utilizeaza uneori noapte Alprozolam .
Acest tratament la urmat si pina la ultima criza hipertenziva.
Pe data 04.02.13 pacienta din nou a simtit o cefalee intensiva cu palpitatii, vertij,
acufene ,fosfene si greata si a masurat tensiune arteriala . Sa depistat valorile
crescute pina 230/160 mm Hg. Bolnava a chemat ambulanta, cu care a fost
transferata in Spitalul nr.1 Chisinau.
Aici pacienta a trecut toate investigatile indicate de medic si urmeaza
tratamentul.Starea generala sa ameliorat ,valorile tensiunii arteriale au scazut,cefalee
a diminuat.
Din spusele pacientei valorile cind pacienta se simpte comfortabil sunt
160/90 mm Hg.

4.Istoricul vietii:
 Datele biografice: Pacienta sa născut în Hâncesti, satul Fundul Galbenei . A
fost al doilea copil și sa dezvoltat în condiții optime. Absolvit școala . Conditii
de trai - optimale. Este căsătorita și are 2 copii.
 Anamneza alergologica: intoleranță individuala la orice medicamente,
vaccinuri, seruri, produse alimentare - lipsește. Absenta intolerantei față de
orice produse chimice si muscaturi de insecte. Nu se schimba starea pacientului
în timpul înfloririi anumitor plante.
 Ocupatia: nu lucreaza,pensionara
 Antecedente : În copilărie a suferit de boli infecțioase din copilărie (varicela,
infectii respiratorii). Evolutia bolii - usoara. Nu sunt prezente boli cu
transmitere sexuala si hepatitele virale, i tuberculoza, bolile infec țioase, boli de
3
 ficat, boli de rinichi. Contactul cu pacienții infecțioase și pacienții TB nu a
avut.
In 1986 a fost efectuata ovarectomia si in anul 2007 –colecistoctomia.
 Anamneza familiara si genetica: Bolile eriditare nu sunt prezente.Părinții și
rudele nu sufera de boli cu transmitere sexuală, boli neuro- psihiatrie, alergice,
tulburari endocrine asa ca diabetul zaharat, alcoolism, cancer, boli de sange.
 Alimentatia: calorica, regulata.
 Obisnuinte nocive: -nu fumeaza
- consumul de alcool, consumul de droguri - neagă.

DATE OBIECTIVE
STAREA PREZENTĂ A BOLNAVULUI ( STATUS PRAESENS )
1.Inspecţia general
• starea generală a pacientului: Satisfăcătoare
• Constiinta: clara.
• Expresia fetei :pacientului este normala.
• Poziția de pacient: activă
• Tipul de Constitutional: hiperstenik.
• Masa 89 kg. , Inltimea -169 cm
• Pielea și mucoase vizibile: culoarea roz-palide ; curate, neteda,fara modificări ,
plagi, cicatrici, fistule ;erupții cutanate – absente.
• Tipul pilozitate: de tip femenin (parul nu cade, nu este fragil).
• Unghiile: Tulburări trofice și fragilitatea-nu sunt prezente.
• Stratul adipos subcutanat-sa dezvoltat în mod satisfăcător, suficient de
dezvoltată. Grosime în regiunea iliacă -2.5 cm
• Edemele:prezente.
• Ganglionii limfatici nu sunt mărite, indolori, forma optimala. Nu există nici o
fuziune între ele și cu țesuturile înconjurătoare.
• Capul: structura proporționala, palparea puctelor de proectia a sinusurilor și a
procesuuil mastoid-indolora.
• Ghitul: structura proporțională. Nici o deformare. Pulsația anormală a arterelor
carotide și venele jugulare -absenta.
• Muschii: gradul de dezvoltare - este optimal. Lipsa de atrofie locale, dureri
musculare la palparer absente.Tonus: scazut

4
 • Oasele:la palpare durerile,deformarile sunt-absente.
•Articulatii: Nu există modificări de configurarelor si a țesuturilor din jur;
hiperemia,durerile, mobilitate limitată în mișcările active și pasive -lipsesc.
• Tensiunea arterială: 170/90 mm Hg
• Puls: 92 bătăi pe minut.
• Frecvența mișcărilor respiratorii: 23 acte respirații pe minut.
• Scaunul: 1 dată pe zi, consistență optimala. Culoarea normala.
2.Sistemul respirator
Acuze –nu prezinta
Inspecţia
 Nasul: forma nasului nu este schimbata, respiratia prin nas libera. Secretie
nazala patologica absenta.
 Vocea –pastrata.
 Toracele: Fosele supra-/ subclaviculare se manifesta. Lățime spațiilor
intercostale -moderata. Unghi epigastric- drept. Scapula și clavicula se
evidentiaza in mod clar.Pieptul este simetric. Excursia toracelui este de 7 cm,
simetric.
 Respiratia: Tipul de respirație - mixt. Mușchii auxiliare în respirație, nu sunt
implicate. Respirația ritmica. Nu există dificultăți de respirație.
o Frecvența mișcărilor respiratorii: 23 acte respiratorii pe minut
Palpaţia
Se determină murmur vezicular- este normal pe toata aria pulmonara
Percuţia comparativă
Sunet clar pulmonar pe toata arie pulmonara.
Auscultaţia
Frecvenţa respiraţiei 23/min.
Murmur vezicular pe toata aria pulmonara.Sufluri si raluri patologice nu se determina.

3. Sistemul cardio-vascular
 . Principale:
 Cefalee –localizata in regiunea occipitala ,periodica,se manefesta mai des
in timpul puseilor hipertenzive si noaptea,de o intensitate medie uneori
severa si de caracter apasator.Se intensifica in timpul miscarii capului.
 Vertij- se manifesta in timpul puseilor hipertenzive. Dupa scaderea
cifrelor tensiunei arteriale dispare.
5
  Acufene si fosfene - se manifesta in timpul puseilor hipertenzive . Dupa
scaderea cifrelor tensiunei arteriale dispare.
 Senzatie de discomfort in regiunea precardiala si palpitatii- se manifesta
in timpul puseilor hipertenzive si in efort fizic moderat .
 Secundare:
 Slabiciuni generale,prezenta in parcursul zilei.
 Greata - se manifesta in timpul puseilor hipertenzive.Dupa scaderea
cifrelor tensiunei arteriale dispare.
 Somnolenta-prezenta in parcursul zilei,chiar daca bolnavul a dormit
suficient,
 Oboseala-evoluiaza dupa un mic efort fizic,uneori se manifesta prin
dureri musculare.

Inspecţia
La inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor carotide,
turgescenţa venelor jugulare sau puls venos pozitiv.La inspecţia regiunii precordiale
nu se determină bombare sau retracţie. Şocul apexian nu se determină, dar se
determină pulsaţie epigastrală.La nivelul bazei inimii frecături pericardiace nu se
determiă.
Palpaţia cordului
La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 1 cm medial de
linia medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm², înălţimea,
puterea şi rezistenţa în normă. Şocul cardiac se determină în epigastru. Suflu sistolic
şi diastolic la palpaţie nu se determină.
Percuţia
Determinarea matităţii relative a cordului:limetele cordului corespund normei
Auscultaţia
Zgomotele cardiace diminuate, ritmice care nu iradiază, se auscultă în toate focarele de
auscultaţie. FCC este 92/min, TA 170/90 mm Hg.

4. . Sistemul endocrin
Acuzele
Nu sunt prezente
Inspecţia
Particularităţile repartizării ţesutului adipos subcutanat -tipul femenin ,
simetric ,uniform,nu este exagerat. Retardul fizic, simptome de virilism la femei,
acromegalia, faţa “în lună plină”, exoftalmie- nu se determina. .Simptomele Groefe,
Mebius, Stelewag-negative .

6
 Inspecţia glandei tiroide –nu este marita in volum . Vergeturi, hiperpigmentaţiei,
depigmentaţiei- absente.
Caracterul învelişului pilos – tipul femenin suficient ,parul nu cade si nu este
fragil.
Palpaţie
Forma şi dimensiunle glandei tiroide, consistenţa, caracterul suprafeţei-in norma,
absenta nodulelor.
5. Sistemul digestiv
Inspecţia
Cavitatea bucală fara miros, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii. Limba de culoare
roz, umedă, saburată. Forma abdomenului – obişnuită, abdomenul este
simetric,indolor,fără senzaţii de balonare,tranzitul intestinal nu este
încetinit,abdomenul participă în actul de respiraţie. Colaterale venoase (capul meduzei
) nu se determină; cicatrici – după herniotomie. Defecaţia – zilnică, indoloră, scaunul
-format.
Palpaţia :
Abdomenul este suplu, indolor. Protecţie musculară şi hernii ( ale liniei albe,
umbilicale, inghinale ) nu se determină.
Percuţia
La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În cavitatea
abdominală nu se determină lichid liber sau încapsulat.
Auscultaţia
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se
auscultă.
Splina
Inspecţia
La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.
Percuţia
Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 11 cm, transversală aproximativ 6
cm.
Palpaţia
Palpator splina nedureroasă.,neinflamat
Ficatul şi vezica biliară
Inspecţia
Pulsaţie în rebordul costal drept şi hipocondrul drept nu se determină, dar marginea
inferioară moale ,sensibilă la palpare,depăeşte rebordul costal cu aprox.4cm..
6.Sistemul uro-genital
7
Micţiunea liberă, indoloră.
Inspecţia
La inspecţia regiunii lombare eritem şi tumefiere nu se determină.
Palpaţia
La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii dureroase lipsesc.
Percuţia
Simptomul Jordani ( de topotament ) negativ bilateral.
7.Sistemul nervos
Acuze – cefalee periodica ,oboseala,slabiciune generala,somnolenta.
Pacientul cu conştiinţa clară, nu sunt dereglări ale psihicului bolnavului,este
liniştit nervii cranieni fără modificări,reflexele cutanate abdominale uşor
diminuate.Se evidenţiază dereglări de sensibilitate periferice ale membrelor
inferioare.
Diagnosticul prezumtiv:
 Pe baza datelor anamnestice colectate, cît şi a datelor subiective -cefalee
periodica,acufene,fosfene,vertij,senzatia de discomfort in regiunea precardiala,
palpitatii,greata,oboseala,slabiciune generala,somnolenta,; şi obiective –
datelede inspectie, palpatie, auscultative şi percutorii se poate presupune
diagnosticul de - Hipertensiune arteriala ,gradul III,evolutie in crize,
risc aditional foarte inalt. Urgenta hipertensiva(05.02.2013). IC I
NYHA.
. Pentru confirmarea diagnosticului se indică următoarele investigaţii:

Planul de investigaţii de laborator şi instrumentale recomandate :

Pentru precizarea diagnosticului şi efectuarea diagnosticului diferenţial se recomandă
efectuarea următoarelor investigaţii:
1. Analiza generala de singe
2. analiza generală a urinei
3. analiza biochimică a sîngelui
4. Monitorizarea tensiunii arteriale
5. ECG
6. Examenul radiografic al toracelui
7. Ecocardiografia

Rezultatele investigaţiilor efectuate in stationar de laborator şi instrumentale:

 Hemoleucograma (06.02.2013)
Hemoglobina – 124
8
Eritrocite – 3,8*1012
Indece de Culoare – 0,96
Hematocritul-0,37
Trobocite-200*109
Leucocite – 5,6
N/segmentate – 1
Segmentate – 47
Eozinofile – 1
Limfocite – 41
Monocite – 10
VSH-14

 Analiza generală a urinei:

06.02.2013.
cantitate –30 ml
culoare: galbenă
proteine: urme
glucoză: neg
densitatea: 1017
transparent-tulbure
reacţia: acida
epiteliu:-plat 1-2c/v
-renal 18-20c/v

 Analiza biochimică a sîngelui (06.02.13):

Urea-6,3 mmol/l
Creatinina-75,0 mmol/l
Glucoza-4,9 mmol/l
Colesterol total-6,88 mmol/l
Trigliciride-1,7 mmol/l
 Electrocardiograma (06.02.13):
Ritm sinusal cu frecventa-69 b/min
Semne de hipertrofia a ventricului sting
 Examenul radiologic
Plaminii transparenti. Hilurile pulmonare cu elimente de densificare.Diafragma are
contur neted.Sinusurile libere.Cordul dilatat pe stinga. Aorta derulata – sclerozata.
9
 Diagnostic diferenţial:
Diagnosticul diferential se face între HTA esentiala, pseudo-hipertensiunea arteriala si
formele secundare de HTA în:
- Afectiuni ale parenchimului renal;
- Afecţiuni renovasculare;
- Aldosteronism primar;
- Sindromul Cushing;
- Feocromocitom;
- Insuficienta valvei aortice;
- Coarctatia de aorta;
- Folosirea contraceptivelor orale;
- Hipertiroidism.

Diagnosticul diferential se face, mai ales, cu hipertensiunile secundare de origine

endocrina sau renala.

Feocromocitomul se intalneste rar (in aproximativ 5% din cazurile cu hipertensiune

arteriala). Evolueaza sub doua forme clinice principale: hipertensiune paroxistica si
hipertensiune permanenta. Prezenta feocromocitomului trebuie banuita la: orice bolnav care
prezinta fenomene neurovegetative sub forma de crize mai mult sau mai putin puternice;
hipertensivi sub varsta de 30 de ani, in absenta antecedentelor familiale de hipertensiune;
cazurile de hipertensiune maligna. Se poate asocia cu glicozurie trecatoare (in crize) sau
permanente.Diagnosticul se confirma prin punerea in evidenta, in urina, a unor cantitati
crescute de catecolamine sau metaboliti (acid vanil-mandelic).In vederea actului operator
este necesara localizarea tumorii. Urografia retropneumoperitoneu, eventual aortografie,
explorarea chirurgicala.

Hiperaldosteronismul primar, descris de Conn, este caracterizat prin hipertensiune

diastolica permanenta si o serie de simptome: astenia musculara, paralizii trecatoare,
parestezii, poliurie (nocturna) si polidipsie. Acestea obliga la anumite investigatii biochimice
prin care se pun in evidenta hipopotasemia, hipernatremia, alcaloza, reducerea activitatii
reninice, confirmand astfel diagnosticul prezumtiv de hiperaldosteronism.

Hipertensiunea arteriala poate fi prezenta in acromegalie si sindromul Cushing.

Glomerulonefrita cronica. Asupra originii renale atrag atentia edemele si hematuria in

antecedentele bolnavilor, prezenta proteinuriei si a insuficientei renale in diverse stadii.
Diferentierea intre forma hipertensiva a glomerulonefritei cronice si stadiul III al
hipertensiunii esentiale, este grea, uneori imposibila.

10
 Pielonefrita acuta nu se insoteste de cresterea presiunii sanguine. Hipertensiunea este
in schimb prezenta in numeroase cazuri de pielonefrita cronica. Intr-un numar de cazuri
anamneza scoate in evidenta un trecut urinar: stari febrile repetate insotite de dureri lombare,
eventual colici renale si tulburari urinare; in altele, afectiunea renala evolueaza
asimptomatic. Diagnosticul de pielonefrita cronica se stabileste prin punerea in evidenta si
determinarea cantitativa a leucocituriei si bacteriuriei si prin probele functionale renale.
Examinarile urologice vor putea diferentia pielonefrita cronica bilaterala de pielonefrita
unilaterala, chirurgicala, cauzata de afectiuni ce obstrueaza caile urinare.

Hipertensiunea renovasculara va fi banuita ori de cate ori hipertensiunea

debuteaza la copii, la tineri, sau se agraveaza brusc la cei in varsta inaintata.La ausculatia
abdomenului se percepe adeseori un suflu sistolic in epigastru, intr-unul din flancuri sau in
regiunea lombara corespunzatoare. Diagnosticul de certitudine se stabileste prin arteriografie
renala. Aceasta metoda este recomandabil sa fie precedata de urografie, eventual de
nefrograma izotopica. Sunt practicate si alte investigatii care pot furniza informatii utile:
dozarea reninei plasmatice, testele de separare a functiei renale.

Rinichiul polichistic. Palparea pune in evidenta o marire de volum a sa (uni- sau

bilaterala).
Dintre colagenoze, periarterita nodoasa evolueaza ca o hipertensiune cu un tablou
clinic si morfopatologic asemanator hipertensiunii maligne.

Coarctatia aortei.

Hipertensiunile date de afectiuni organice ale sistemului nervos sunt rare.

Diagnosticul clinic:
 Pe bază datelor anamnestice colectate,examinari obiective, tuturor
investigatilor de laborator si istorie bolii putem sa stabilim DIAGNOSTIC
CLINIC- Hipertensiune arteriala ,gradul III,evolutie in crize, risc
aditional foarte inalt. Urgenta hipertensiva(05.02.2013). IC I
NYHA.
Plan de tratament:

Modificarea stilului de viata

Modificarea stilului de viata are in vedere:

- Oprirea fumatului; fumatul creste frecventa inimii si astfel creste tensiunea arteriala,

- Scaderea in greutate; grasimea apasa pe vasele de sange, si constituie un depozit

de colesterol care se depune in peretii vaselor de sange, crescand tensiunea arteriala,

- Efort fizic zilnic, care scade tensiunea scazand stresul, glicemia si colesterolul; trebuie
zilnic sa mergeti pe jos cel putin 30 de minute (2-3km); la persoanele tinere si care isi pot
11
permite ca timp si bani, se recomanda sporturi usoare - inot, ciclism, tenis, volei, baschet,
fotbal.

- Reducerea stresului, atunci cand este posibil; ganditi-va la sanatatea dvs, ganditi-va ca

este mai profitabil sa fiti mai linistit si mai sanatos, decat sa castigati bine, dand apoi banii pe
ingrijiri medicale cauzate de munca excesiva in stres!

Modificarea regimului alimentar

Se recomanda modificarea regimului alimentar:
- Scaderea la minimum a consumului de alcool; consumul de alcool creste frecventa
cardiaca si astfel tensiunea; consumul de 200-300ml de vin zilnic poate fi acceptat, daca sunt
probleme in renuntarea totala la alcool.
- Cresterea consumului de legume si fructe, care prin continutul de potasiu favorizeaza
scaderea tensiunii arteriale,
- Reducerea consumului de sare,
- Reducerea consumului de cafea, cola, condimente, grasimi, dulciuri concentrate cu zahar
rafinat.
Tratament medicamentos
Tratament indicat de medic:
Sol.MgSO4 -10 ml-25%( odata pe zi i/v lent)-vasodilatator musculotrope cu actiunea
directa, actioneaza asupra venilor si arterelor –pacienta utilizeaza 5 zile .
Furosemid -40 mg (o pastila pe zi,dimneata)- diuretic-a fost utilizat 2 zile
Hydroclortiozid-25 mg (o pastila pe zi,dimneata)- diuretic-a fost utilizat 4 zile
Tensiopril-20 mg de 2 ori pe zi(2 pastile 2 ori)-inhibitori enzimei de converse – a fost
utilizat 5 zile
Amlodipin-10 mg (1 pastila de 2 ori)- vasodilatator musculotrope cu actiunea
indirecta, actioneaza ca blocantii canalelor lente de calciu.– a fost utilizat 5 zile
Metaprolol- 50 mg ( 1 pastila de 2 ori)-beta-adrenoblocante –beta1-selective,fara
actiunea simpatomimetica intenseca– a fost utilizat 5 zile
Alprozalam- 0,25 mg( 2 ori pe zi) - grupa benzodiazepinilor – a fost utilizat 5 zile

Analiza tratamentului.
Inhibitori enzimei de conversie a angitenzinamidei
Pacienta utilizeaza Tenziopril din aceasta grupa.
Mecanizm de actiune:
- Angiotensina I se transforma in Angiotensina II, sub actiunea unei enzime de conversie.
Angiotensina II este vasoconstrictoare si in acelasi timp creste secretia de aldosteron
sintetizat in glanda suprarenala, hormon care produce retentia de sodiu si apa, ambele
fenomene avand un puternic efect hipertensiv.
Prima categorie de medicamente actioneaza ca inibitori ai enzimei de conversie, impiedicand
trecerea angiotensinei I in angiotensina II. Alte medicamente blocheaza receptorii pentru
angiotensina II, in timp ce altele inhiba secretia de renina. 
- Evita inactivarea bradikinineicu rol vazodilatator
-stimuleaza sinteza PG E2 ,cu rol vazodilatatorsi diuretic.
12
-inhiba eliberarea aldosteronului,creste excretia de sodiu.
-reduc tonusul simpatic si activeaza cel parasimpatic.
-moduleaza baroreflexe si scad productia de hormon antidiuretic
-la nivelul periferic scad biosinteza si eliberarea presimpatica a noradrenalinei
Efecte:
-EFECTE HEMODINAMICE
Scad rezistenta vasculara periferica (AgII vasculara, SNS, BK), fara tahicardie reflexa
(stimulare vagala, scaderea activitatii simpatice)
Efect inotrop pozitiv si cronotrop pozitiv,coronaroconstrictor.Cresc debitul cardiac(efect
minim la pacientii fara IC)
Vasodilatatie venoasa(reducerea presarcenii) si arterial(reducerea postsarcinii in ICC- reduc
PAD, PAP, PCP, presiunea de umplere a VS si cresc Dc
Amelioreaza disfunctia endoteliala (cresterea productiei de NO derivat din endoteliu sub
actiunea BK) la pacientii coronarieni, HTA, DZ, IC.
Pe termen scurt, amelioreeza relaxarea si distensibilitatea cardiaca
Pe termen lung, reduc hipertrofia miocardica (HTA)
Efectul vasodilatator, antitrombotic si antiproliferativ se mentine insa prin nivelul crescut al
kininelor, prostaciclinelor si NO
-EFECTE RENALE
-inhiba eliberarea aldosteronului,creste excretia de sodiu si apa .Asta are are ca in consecinta
micsorarea volumului de sange circulant
Scad reabsorbtia ionilor in tubuli proximali.
+ ARE EFECTE ANTEATEROGENE SI METABOLICE
Indicatii:
-HTA la tineri carora e interzis le sunt contraindicate beta-adrenoblocante
-HTA cu insuficienta cardiaca
-HTA cu diabet zaharat
-HTA cu patologia vaselor periferice
-HTA cu afectarea rinichilor
-HTA la personae ce a suportat infarct miocardic acut
-HTA renovasculara
-HTA la obezi
-HTA cu insuficienta cronica renala
-pusee hipertenzive
-tratamentul insuficientei cardiace congestive cronice
-tratamentul cardiopatiei ischemice
-tratamentul nefropatiei diabetic si in bolile autoimmune.
Contraindicatii:
-gravitatea si lactatia
-afectiunele renale grave
-azotemia si hipercalemia
-hiperaldosteronizm primar
-stenoza aortic sau mitralacu dereglari hemodinamicii
-cardiopatia hipertrofica
-stenoza bilateralaa arterelor renale sau unilateral a unui rinichi,
-sensibilitatea la preparat.

13
Cu precauti: maladii autoimune , afectiuni hepatice, bolnavilor aflati la hemodializa.
Reactii adverse:
 Efectul farmacologic: hipotensiunea si hipotensiunea ortostatica,hipotensiunea la
prima doza,insuficienta renala functional in caz de stenoza bilateral,hiperkalemia prin
hipoaldosteronizm,Tahicardia,aritmii, angina pectoral.
 Natura preparatului:neurologice( cefalee, ameteli, slabiciune generala, nelinistire,
depresia , dereglari de somn, vedere, auz, nevralgii, parestezii, tremor)
Digestive(greata,anorexia,voma,disfagia,diaree, constipatie)
Hepatice( cresterea enzimelor hepatice,bilirubinei,hepatita,icter colestatic, insuficienta
hepatica)
Pulmonare(tusa uscata, bronsita, dispnee, sinuzite, rinite, bronhospazm)
Alergice(eruptii cutanate,fotosensibilitate, urticarie, prurit, edem angionevrotic)
Hematologice(leucopenia,agranulocitoza,anemia)
Proteinuria prin glomerulopatia membranara.

Diuretice ca antihypertensive

Pacienta utilizat Furosemid din acesta grupa ,in parcus utilizeaza Hidroclortiazida.

Proprietati.Blocheaza reabsorbtia ionilor de clor si sodiu in segmentul ascendent al ansei

Henle. Actioneaza si la nivelul tubilor contorsi proximali si distali neinfluentand anhidraza
carbonica sau activitatea aldosteronului. Creste excretia potasiului, calciului si magneziului.
In administrarea i.v. dilata venele, scade rapid presarcina si tensiunea in artera pulmonara.
Pentru compensarea pierderilor de potasiu se recomanda suplimentarea lui sau administrarea
concomitenta a unui diuretic antikaliuretic.

Are ca scop evitarea complicatiilor directeale hipertensiunei arteriale : insuficienta

cardiaca,infarctul acut miocardic,accidente cerebrovasculare.

Indicatii.Edemele cardiace, hepatice sau renale, edemul pulmonar si encefalic acut,

hipertensiunea arteriala (monoterapie sau in combinatie cu alte antihipertensive), intoxicatii,
diureza fortata. Insuficienta renala cronica, unele forme ale crizei hipertensive, eclampsia.

Contraindicatii.Anuria si insuficienta renala acuta, obturatia cailor urinare, glomerulonefrita

acuta, hipokaliemia, alcaloza, starile precomatoase, coma hepatica si diabetica,
hipersensibilitatea la preparat.

Supradozare.Deshidratare, hipovolemie, hipotensiune, dezechilibru electrolitic,

hipokaliemie, alcaloza hipocloremica. Tratament: Substituirea lichidului si electrolitilor.

Efecte adverse.Cefelee, ameteli, greata, anorexie, hiperglicemie, glucozurie, uricozurie,

hipoacuzie. In tratamentul indelungat sau cu doze mari - hipokaliemie, hiponatriemie,
hipocloremie, alcaloza, hipovolemie, hipotensiune arteriala, ameteli, uscaciunea gurii, sete,
aritmii, slabicine musculara, convulsii.

Antagonistii receptorilor angiotenzinei II

14
 Mecanizm de actiune. Blocheaza selectiv angiotenzina-I-(AT1), receptorii care sunt
localizati in suprarenale, rinichi, cord, creier, miometru, mucoase, celulele  endoteliale,
fibroblasti , musculatura neteda vaselor coranariene, nervii simpatici periferici,cu inlaturarea
efectelor angiotenzinei II.

Efecte. Micsorarea actiunei presorii a AT II asupra vaselor(arterio- si

venodilatatoare,Diminuarea reabsorbtiei Na+ in tubii renali si volumului de singe circulant ,
deprimarii sistemuluirenina-angiotenzinain SNC,limitarii activitatii sistemului nervos
simpatic, regriseunii remodelarii patologice a peretilor vasculari si miocardului(hiperplaziei
si hipertrofiei).

Indicatii . HTA esentiala,HTA renovasculara, HTA la bolnaviicu afectiuni obstructive

pulmonare,diabetici,maladii vasculare periferice,insuficienta cardiaca,, cu scop diagnostic de
elucidarea rolului sistemului RRA in patogenia HTA.

Contraindicatii .

 Insuficienta hepatica severa,ciroza biliara,colestaza.

 gravitatea si lactatia
 hipersensibilitatea la preparat

Utilizarea cu precautii :stenoza renala bilaterela ,utilizarea cu diuretice hiperkalimiante.

Reactii adverse Sunt minore si tranzitorii. Ameteli,vertij, astenia, insomnia, reactii alergice ,
prurit, edeme , hipotensiunea ortostatica, hipercalcemia,hiperkalemia, cresterea
transaminazelor,ureei, creatininei, scaderea libidoului, micsorarea hematocrituluin si
hemaglobinei.

Medicamentul P
Eficacitatea Inofensivitatea Acceptabilitatea Costul 1p. Total
6p. 2p. 1p.
Inhibitori 10p*6p 8*2p 9p*1p 9p*1p 94p
enzimei de
conversie
Diuretice 9p*6p 8p*2p 9p*1p 9p*1p 88p
Antagonistii 9p*6p 9p*2p 8p*1p 7p*1p 87p
receptorilor
angiotenzinei II

Am pus mai multe puncte la eficacietatea la Inhibitori enzimei de conversie ,pentru ca au

actiunea aspra 3 aspecte al patogeniei hipertensiunei arteriale (micsorarea volumului singelui
circulant,vasodilatarea venoasa si arterial si efect inotrop si cronotrop pozitiv asupra cordului)
Diureticii au mai putine puncte pentru actioneaza cu efecte micsorarea volumului singelui
circulant si dilata venele, scade rapid presarcina si tensiunea in artera pulmonara.
Antagonistii receptorilor angiotenzinei II -micsorarea actiunei presorii a AT II asupra
vaselor(arterio- si venodilatatoare,Diminuarea reabsorbtiei Na+ in tubii renali si volumului de
singe circulant , deprimarii sistemuluirenina-angiotenzinain SNC,limitarii activitatii
15
sistemului nervos simpatic, regriseunii remodelarii patologice a peretilor vasculari si
miocardului(hiperplaziei si hipertrofiei) , aproape nu au reactii adverse dar e scump in pret.

Dupa tabel vedem ca medicamentul P este preparatele din enzimele de converse si anume
Tensiopril care il utilizeaza pacienta, deoarece este mai efectiv fata de diuretice si
antogonistii receptorilor angeorenzinei II, practic nu are reactii adverse, este comod in
utilizare, acceptabil si nu este scump.

Tratamentul este efectiv pentru ca la pacienta se observa o dinamica pozitiva ,valorile

tensiunii arteriale a scazut ,starea generala a pacientei sa ameliorat, reactii adverse nu sau
manifestat.

Pacienta urmeaza si in continuare tratamentul stabilit pina ajunge valorile tensiunii

arteriale la care ea se simpte comfortabil

Jurnal:

08.02.2012
Starea pacientei este de gravitate medie, stabila. Pozitia bolnavei este activa.
Constienta clara. Noaptea somnul a fost superficial cu treziri frecevente. Acuză cefalee de
intensitate medie ,acufene, fosfene,senzatie de discomfort in regiunea precardiala ,palpitatii,
greata ,slăbiciune generală marcată,oboseala permanenta,somnolenta .
Obiectiv:Tegumente roz pale.Respiratia este libera, pe nas. Ambele hemitorace participa
egal in actul de respiratie cu frecventa 23 resp/min. Auscultativ la plamini murmur vesicular
pe toata aria pulmonara. Zgomotele cardiace la auscultare sunt ritmice,
sonore,accelerate.FCC 105bat/min. TA=190/120 mmHg. Limba este roz pala, umeda.
Abdomenul moale indolor la palpare.. Tranzitul intestinal este pastrat. Mictiunile sunt
libere, frecvente. Diureza este pozitiva. Aparatul locomotor este fara modificari. Continua
tratamentul conform indicatiilor.
11.02.2013
Starea pacientei este de gravitate satisfacatoare, stabila.Evolutia bolii pozitiva. Pozitia
bolnavei este activa. Constienta clara.Cefalee a diminuat si a devenit de intensitate
usoara ,valorile tensiunii arteriale au scazut,acufene, fosfene au disparut, din cind in cind
pacienta simpte senzatie de discomfort in regiunea precardiala; slăbiciune generală
,oboseala,somnolenta persista .
Obiectiv:Tegumente roz pale.Respiratia este libera, pe nas. Ambele hemitorace participa
egal in actul de respiratie cu frecventa 20 resp/min. Auscultativ la plamini murmur vesicular
pe toata aria pulmonara. Zgomotele cardiace la auscultare sunt ritmice,sonore, accelerate.
FCC 92bat/min. TA=170/90 mmHg. Limba este roz pala, umeda. Abdomenul moale indolor
la palpare.. Tranzitul intestinal este pastrat. Mictiunile sunt libere, frecvente. Diureza este
pozitiva. Aparatul locomotor este fara modificari. Continua tratamentul conform
indicatiilor.

Pronostic:
Pronosticul pentru viaţă – favorabil: în caz de respectare strictă a regimului de
tratament si evidenta permanenta la medic.

16
17