Transfăgărăşanul,

şoseaua spre cer!

Derulare cu click

Muzica: Vangelis – “Antarctica”

 Secretele unui proiect fabulos, imposibil de repetat azi:
TRANSFĂGĂRĂȘANUL - 1
Construit la iniţiativa lui Ceauşescu, Transfăgărăşanul a avut un scop
strategic, de pregătire pentru o eventuală invazie a URSS, care, din fericire, n-
a mai avut loc. Ne-am ales însă cu un drum spectaculos, săpat în stâncă în mai
puţin de un cincinal, prin eforturi greu de imaginat.
Jeremy Clarkson, unul dintre realizatorii Top Gear, afirma, în 2009, după
parcurgerea Transfăgărăşanului, că s-a plimbat pe “cel mai spectaculos drum
din lume”. Şi, da, Transfăgărăşanul este cu adevărat impresionant, nu doar
prin priveliştea ce o oferă ochilor, ci şi prin povestea sa ce uluieşte minţile.
Catalogată, pe nedrept, o ambiţie costisitoare a fostului lider comunist, ce-i
drept binevenită într-un context ulterior în care mai mult se dărâmă decât se
construieşte, realizarea Transfăgărăşanului a avut la bază calcule militare.
Nicolae Ceauşescu trăia cu teama că România ar fi următoarea ţintă a URSS,
după invazia sovieticilor în Cehoslovacia (în 1968) şi ţinea să fie pregătit
strategic pentru înaintarea rapidă a trupelor militare româneşti prin nord,
fiindcă până la realizarea Transfăgărăşanului, traversarea Făgăraşilor prin
acea zonă nu se putea face nici măcar călare.
… /// …
 Secretele unui proiect fabulos, imposibil de repetat azi:
TRANSFĂGĂRĂȘANUL - 2
Militarii au fost şi cei care au lucrat cel mai mult, din martie 1970, până în
septembrie 1974, la acest drum care face, prin munţi, legătura între Sibiu şi
Piteşti. S-a muncit într-un ritm infernal, în condiţii deosebit de grele şi cu
sacrificii umane uriaşe, de ordinul a sutelor de vieţi - oameni striviţi sub
stâncile ce se rostogoleau de-a valma, prăbuşiti în hăurile dintre versanţi, ori
surprinşi de avalanşe. Trei milioane de tone de rocă au fost dislocate cu
ajutorul a şase mii de tone de dinamită!
Transfăgărăşanul, în condiţiile de atunci, însemna, dincolo de efortul fizic
colosal, o grea izolare, singurătate, în creierii munţilor! Drumul, în sine, cu
ambele sale etape a fost o lucrare deosebit de grea. Dar trebuia să se facă
Transfăgărăşanul şi toată lumea a pornit să facă Transfăgărăşanul. Au urcat
cu toţii sus, la munte: şi factorul de decizie, şi proiectantul şi constructorul! Şi
totul a mers conform graficului, chiar dacă dificultăţile întâmpinate pe parcurs
păreau imposibil de depăşit. Era, în primul rând, disciplină şi o comandă
unică! Două elemente esenţiale care şi-au spus cuvântul.
… /// …
 Secretele unui proiect fabulos, imposibil de repetat azi:
TRANSFĂGĂRĂȘANUL - 3
Fiindcă cei care nu-şi făceau treaba - şi vorbesc aici de superiorii noştri - erau
desfiinţaţi. Pentru noi, cea mai apropiată casă era la zeci de kilometri, tocmai la
Căpăţâneni. Apoi, erau condiţii dure, frig, vânt, ploaie, ninsoare, pentru că se
muncea tot timpul anului, la foc continuu. Când nu turnam asfalt - pentru că
lucrarea aceasta o făceai maximum 4-5 luni pe an - intram cu echipa pe lucrări
comasate. Şi se muncea în draci, inclusiv la târnăcop, şi pe ploaie, şi pe vânt, şi
pe ninsoare. Dacă am fi aşteptat să vină vremea favorabilă, ne-am fi întins cu
lucrarea încă o dată pe atât. Lucram câte 12 ore pe zi şi-n fiecare zi, de
dimineaţă, de la 7, până seara la 7. Teoretic vorbind, pentru că, de cele mai
multe ori, ziua de muncă se termina chiar mai târziu. Nu se gândea nimeni să
păcălească sistemul doar pentru că eram în creierii munţilor şi nu ne vedea
nimeni la cât ne trezim, cât muncim sau la cât ne culcăm ... Aveam nişte
principii deosebite vizavi de muncă, faţă de tinerii din ziua de azi!”
Acest text a fost povestit de Gheorghe Tudosoiu, unul dintre drumarii şefi care au pus
umărul la acest colos, text pe care-l puteți vizualiza accesând adresa:
http://www.radiounirea.ro/povestea-transfagarasanului-cum-a-fost-construit-cel-mai-frumos-drum-
din-lume-care-avea-rolul-sa-ii-apere-pe-romani-de-invazia-urss-ului-50995.html
 Caracteristicile șoselei
Transfăgărăşanul (trans + făgăraş) sau DN 7C, a fost construit
între anii 1970 și 1974, fiind drumul care traversează Munţii
Făgăraş şi uneşte Muntenia de Ardeal. Celebra şosea din
România -numită și ”drumul din nori”- începe în jud. Argeş (în
localitatea Bascov – derivând din șoseaua E31) şi se termină în
jud. Sibiu (localitatea Cârţişoara, unde intră pe șoseaua E68).

Tot traseul are o

lungime de 151 km
și este prezentat în
următoarele imagini.
 Trecem prin Curtea de Argeș
(vizităm mănăstirea), mergem până
la Ceta-tea Poenari și apoi ajungem
Lacul și
la baraj. Barajul

ie=UTF8&oe=UTF8&msa=0&mid=1znA37SGQfS5_mj2zZDArRioKt_k&ll=45.4640563
Vidraru

Imaginea traseului este preluată de pe adresa:

https://www.google.com/maps/d/viewer?

4662909%2C24.411191499999987&z=9

Plecarea din Pitești, de la

Bascov întrând pe șoseaua 7C.
 Pentru cei care se aventurează pe Transfăgărăşan, este recomandat să
pornească din sud spre nord. La început de drum, după ce ați trecut de
Pitești-Bascov, vă întâmpină Mănăstirea Curtea de Argeş -una dintre
minunile arhitecturale ale acestei ţări- ctitoria lui Neagoe Basarab
(1512÷ 1517) si obiect al cunoscutei legende a Meşterului Manole.

O mănăstire înaltă, uimitor

de frumoasă, cu turle zvelte
şi răsucite, încinsă cu brâie
de piatră dantelată.

Aici îşi dorm somnul de

veacuri voievozi si regi ai
României care şi-au iubit
ţara şi neamul, scriind
pagini de aur în cartea de
istorie a românilor.
 Pe Argeş în jos, pe un mal frumos,
este această mănăstire …

… la care, pe latura sudică ar fi existat

o legendară pată roşie (în prezent
această inscripție), unde se spune că a
fost zidită de vie Ana, soţia meşterului
Manole, cel care a înălţat mănăstirea.
Transfăgărășanul, cu splendorile sale,
începe cu un urcuş spectaculos!
 După ce ați trecut de Curtea de Argeș (unde credem că ați vizitat și
mănăstirea), Transfăgărășanul trece prin fața hidrocentralei Vidraru,
aflată în subteranul masivului Cetățuia, de unde, în apropierea cetății
Poenari, urcă pe serpentine și viaducte, trece prin trei tunele mai scurte
și ajunge pe Barajul Vidraru, lung de 307 m.
Aceste două imagini prezintă traseul Transfăgărășanului,
înainte și după barajul și lacul Vidraru.

Această porțiune din

imagine prezintă poziția
Cetății Poenari în raport
cu traseul șoselei.
Pe acest prim tronson al Transfăgărășanului mai există
și alte obiective turistice pe care le-ați putea vizita, dar
cel mai important este Cetatea Poenari, care a fost
reședința secundară a lui Vlad Țepeș și a fost construită
pe post de fortăreață de apărare împotriva turcilor.
 Barajul de la Vidraru este considerat de specialişti o adevărată
bijuterie inginerească. În momentul inaugurării, ocupa primul loc
în ţara noastră, al 6-lea din Europa şi al 9-lea din lume, ca mărime.
Este situat între Munţii Frunţii (la vest) şi Munţii Ghiţu (la est).

Trav
ersa
re bara
j.
 La extremitatea estică a barajului, pe muntele
Pleaşa, se află impunătoarea “Statuie a lui
Prometeu” sau „Monumentul Electricităţii”,
înaltă de10 m., operă realizată, în anul 1965, de
sculptorul Constantin Popovici.
Poarta de intrare spre Făgăraş:
Barajul Vidraru de pe râul Argeş
Caracteristici:
- inaugurat în 1965;
- înalt: 166,60 m;
- lungimea la coro-
nament: 307 m;

- este traversat de 9 galerii

orizontale interioare;
Informații desprre Lacul Vidraru de pe râul Argeş

- Suprafaţa lacului: 393 ha;

- Volum de apă: 465 milioane m3;
- Lungimea lacului: 10,3 km;
- Lăţimea lacului: 2,2 km;
- Adâncime: 155 m;
-Nivel de retenţie: 830 m
deasupra nivelului mării.
 Alte aspecte despre barajul Vidraru de pe Argeş
Istoria barajului Vidraru, unul
dintre obiectivele strategice ale
sistemului energetic româ-
nesc, s-a scris de-a lungul a
peste cinci ani şi jumătate, cu
eforturi materiale şi umane
greu de imaginat.
Este un baraj de beton cu
dublă curbură. Edificiul, reali-
zat din 22 ploturi verticale şi
traversat de 9 galerii orizon-
tale interioare în care se
găsesc amplasate aparate de
măsură şi control, fiind o
construcţie cu adevărat pro-
iectată să reziste.
 După ce ați trecut de barajul Vidraru, așa cum ați văzut și în imaginile
anterioare, traseul Transfăgărășanului urmărește malul estic al lacului Vidraru,
traseu interesant și plin de multe serpentine. În cea mai mare parte a acestui
traseu, șoseaua coboară sau urcă în pante ceva mai line, trecând și pe lîngă
unele locații pe care, dacă timpul vă permite, ar fi bine să le vizitați, mai ales că
acest traseu nu-l veți parcurge prea des. După ce ați trecut de localitatea
Cârțișoara Transfăgărășanul intră pe șoseaua națională E68, care vă conduce
spre Sibiu. Acest ultim traseu este mai cunoscut și nu vom mai face precizări
suplimentare.

Lacul și
barajul
Vidraru
 După părăsirea lacului Vidraru, un prim
obiectiv ar fi: Complexul turistic Valea
cu Pesti, de 4 stele, oferă turiștilor servicii
turistice tot timpul anului, la un înalt
standard de calitate, precum și o priveliste
minunată asupra Lacului Vidraru si a
Munților Făgăraș. Are o capacitate de caza-
re de 60 de camere cu spații destinate ser-
viciilor de agrement (bowling, biliard, tenis
de masă, piscină interioară, saună, jacuzzi),
restaurant pentru 160 de persoane și bar.
 Un al doilea obiectiv ar fi:
Peștera de la Piscul Negru,
bine cunoscută doar speolo-
gilor, fiind inclusă într-o arie
protejată de interes național,
din județul Argeș. În
imagine este prezentată
galeria prin-cipală de acces,
vizitarea fiind posibilă doar
vara. 
De fapt, aria interioară a
acestor peșteri este împărțită
în 5 zone reprezentate prin-
tr-o serie de cavități străbă-
tute de cursuri de apă, cu
cascade și galerii cu diferite Informații suplimentare,
forme concreționare de ghir- obțineți accesând adresa:
lande, coloane, pânze, cris- http://www.montaniarzi.ro/
pesterile-de-la-piscul-
tale, stalactite, baldachine și negru/
alte forme carstice.
 Un alt obiectiv, aflat lângă Peșterile
de la Piscul Negru, este Cabana Cota
1200 Piscu Negru, care are 10 camere
cu un total de 28 locuri.

Ambele locații se
află menționate pe
harta anterioară.

Puțin mai spre nord, în dreapta

șoselei vă așteaptă complexul Vila
Bâlea, aflat la o altitudine de 1.395
m, care vă oferă o ospitalitate
deosebită: 12 camere cu 29 locuri,
restaurant, bar, terasă, TV și acces
gratuit la internet. 
La doar 1 km distanță, la nord de Cabana
Cota 1200 Piscu Negru, se poate vizita și
Mănăstirea „Sf. Ilie Tesviteanul – Piscul
Negru“, a cărei imagine este redată mai jos.
Așa după cum se observă
din această imagine,
continuând drumul spre
Ardeal, la 36 km după ce
am trecut de barajul
Vidraru, printre
serpentinele șoselei,
există, la altitudinea de
1.585 m, într-un gol
alpin, la numai 9 km sud
de lacul glaciar Bâlea,
Cabana Capra.
Între Vila Bâlea și
cabana Capra se trece
printr-un tunel.
 Cabana Capra - Această cabană, care este ușor de localizat
datorită arhitecturii aparte și amplasamentului excelent, la
numai 50 m de Transfăgărășan - 7C, o puteți vizita și chiar să vă
odihniți pentru o noapte.
 Așezată tot în zona cabanei Capra, se află și Cascada Capra - numită și
Cascada Iezerului, care este așezată pe valea pârâului Capra, pârâu ce
izvorăște din Lacul Capra, de la 2.231 m, și are două căderi de apă: prima, de
35 m, la altitudinea de 2.000 m și a doua la 1.690 m, care ajunge până la șosea.

A doua
Prima cascadă
cascadă
Şoseaua, care a coborât de la lac și baraj și a trecut de cabana Capra,
se opreşte din urcușuri și coborâșuri şi vă oferă “o lacrimă” a mun-
telui: Lacul și Cabana Bâlea - lac glaciar superb, format într-o
depresiune mărginită de formațiuni muntoase gigantice.
Acestea sunt: 1 - Lacul Bâlea 2 - Cabana Bâlea Lac

2
 1. Lacul Bâlea …
… este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la altitudinea de 2.040 m și
având următoarele dimensiuni: lungime: 360 m; suprafață: 46.508 m2 și adân-
cime: 11,35 m. În 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul său, au
fost declarate rezervație naturală. Ca poziție, acest lac se află la circa 77 km de
Sibiu, 68 km de Făgăraș și 85 km de Curtea de Argeș. În timpul verii se poate
ajunge cu automobilul propriu, pe Transfăgărășan, iar în restul timpului cu
telecabina, de la cabana Bâlea Cascadă din apropierea cascadei Bâlea.

2. Cabana Bâlea Lac …

… se află la altitudinea de 2.034 m și este așezată pe peninsula ce înaintează în
lacul glaciar Bâlea, dinspre nord-est, fiind prima cabană ridicată în anul 1904, în
mijlocul uneia dintre cele mai frumoase regiuni montane din Carpați, de către
Asociația Carpatină Transilvană și inaugurată la 29 august 1905. Cabana este
accesibilă direct din legendarul drum Transfăgă-
rășan și oferă cazare conform standardelor
internaționale, toate camerele fiind dotate cu
mobilier din lemn, dușuri, toalete și televizoare și
oferind o priveliște uluitoare, atât asupra lacului
Bâlea, cât și peste lanțurile muntoase din jur.
 Construcții din gheață lângă lacul glaciar Bâlea
În fiecare an, începând din 2006, lângă lacul Bâlea, în nordul
cabanei Bâlea Lac se construiește, pe timp de iarnă, un hotel de
gheață, de forma unui iglu cu 16 locuri, locație realizată exclusiv
din zăpadă și din blocurile de gheață extrase din lacul Bâlea.
Blocurile de gheață cântăresc aproximativ 70 de kg și ajung la
dimensiunea de 70 de cm.
Hotelul de Gheață de la Bâlea este construit în aproximativ o lună
de zile și este format dintr-o încăpere centrală de unde se intră în
cele 12 camere de cazare, dar și la un bar împreună cu un
restaurant, precum și într-o biserică de gheață, mobilierul din
aceste locații fiind sculptat în totalitate din gheață.
Dacă doriți să rămâneți cazați peste noapte în camerele hotelului
de gheață, să nu vă faceți griji pentru temperatură, căci deasupra
paturilor din gheață, veți găsi saltele și saci de dormit care vă
asigură o temperatură optimă pentru odihnă.
 Imaginea de inte-
rior cu barul și
restaurantul din
gheață din cadrul
hotelului de gheață
de la Bâlea Lac.

Imaginea interiorului bisericii de gheață

din cadrul hotelului de gheață
de la Bâlea Lac.
Vedere de ansamblu asupra Transfăgărășanului și
a lacului Bâlea. Aici este cea mai mare altitudine
la care ajunge această șosea – 2040 m.
Vedere de ansamblu asupra Transfăgărășanului,
văzută din cealaltă direcție a lacului Bâlea.
 Pe întreg traseul Transfăgărășanului sunt 27 de viaducte şi 830 de poduri si
podețe, care ajung până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea și trec pe sub
creasta Munților Făgăraș. Tunelul dintre vârfurile Iezerul Caprei (2.414 m) și
Paltinul (2.398 m) este cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime
de 887 m, o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m și un trotuar cu o lățime de 1 m,
fiind iluminat electric și ventilat natural.
 După ce plecăm de la Cabana
Bâlea Lac, șoseaua noastră merge
tot pe serpentine și ajunge, mai întâi
la cascada Bâlea și apoi la Cabana și
Stația de telecabină Bâlea Cascadă.
Cele două locații sunt aşezate, una
lângă alta, aproape de drumul
naţional al „Transfăgărășanului”, la
cca 4 km, în linie dreaptă, de Bâlea
Lac, la 8 km de vârful Negoiu şi la
10 km de vârful Moldoveanu.
 Cascada Bâlea este una dintre cele mai frumoase cascade și, în același timp,
una din cele mai înalte din România. Munții Făgăraș se mândresc cu 2 cascade
importante și ușor accesibile de pe Transfăgărășan: Cascada Capra, cea pe care
ați văzut-o mai devreme, pe partea Argeșului și Cascada Bâlea pe partea
Sibiului. Pornind de la o altitudine de peste 2.000 m, din Lacul Bâlea, pârâul
Bâlea coboară repede,
mergând parcă paralel
cu Transfăgărășanul și
pe la 1.400 m formează
o minunată cascadă cu
o cădere de apă de 60
m, aceasta fiind cea mai
mare cădere de apă în
trepte din Carpaţii
României. Este situată
între vârfurile Moldo-
veanu și Negoiu.
Aici aveți o imagine
a cascadei Bâlea. ►
 Nu departe de cascadă aveți o imagine de iarnă a Cabanei Bâlea Cascadă
și a Stației de telecabină (cea care vă conduce spre cabana Bâlea Lac), care
sunt situate în judeţul Sibiu, la altitudinea de 1.234 m, într-o poiană
înconjurată de conifere, pe malul drept al pârâului Bâlea, sub cascada Bâlea.
Cabana, aşezată la marginea inferioară a văii glaciare a Bâlei este dominată
de la sud-est la sud-vest de vârfurile Netedu (2.351 m altitudine), Văiuga (2.443
m altitudine) şi Iezerul Caprei (2.417 m altitudine) şi încadrată la est de muchia
Buteanu  şi la vest de muchia Bâlei .
Cabana Bâlea Cas-
cadă este aşezată
lângă drumul
naţio-nal
Transfăgărășan, în
imediata apropi-ere
a telecabinei Bâlea
Cascada-Bâlea Lac,
la cca 4 km în linie
dreaptă de Bâlea
Lac, 8 km de vârful
Negoiu şi 10 km de
vârful Moldoveanu.
 După ce ați părăsit zona Cabanei Bâlea Cascadă și a Stației de
telecabină, Transfăgărășanul mai prezintă căteva serpentine în
coborâre și, până să ajungă în localitatea Cârțișoara, mai sunt o
serie de locații pe care le puteți viziona.

Dintre qcestea
enumerăm:
- Casa Popa᾽s
- Cabana Vama Cucului
- Casa Dana Acestea sunt
- Pensiunea Bâlea Alpina locațiile din
- Pensiunea Cârțișoara
- Pensiunea Pârâul Rece
comuna
-Vila Adela Cârțișoara.
- Hanul Patriciei
- Casa Fericirii
- Casa Nina
Alegerea e la
latitudinea D-stră …
 În centrul comunei Cârţişoara, în anul 1968, în memoria vestitului cioban din
Cârţişoara, s-a deschis Muzeul „Badea Cârțan”, care reprezintă un alt loc
superb din România ce trebuie vizitat, dacă ați terminat traversarea munților
Făgăraș și vă îndreptați spre Sibiu. Colecţia acestui mic muzeu, etnografic și
memorial, cuprinde obiecte și cărți care au aparținut lui Badea Cârțan, icoane
pe sticlă, fotografii vechi, ceramică şi lăzi de zestre, mobilier specific zonei
dintr-o gospodărie țărănească din sec. XIX, inclusiv o statuie a acestuia
Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan (născut
pe 24 ianuarie 1849 – decedat pe 7 august 1911) a fost un țăran
român care a luptat pentru independența românilor din Transil-
vania. A distribuit cărți românești, aduse clandestin, la sate.

În localitatea Cârţişoara, pe lângă casa muzeu a lui Gheorghe

Cârțan, mai există și un monument al lui. El a fost cel care a călă-
torit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui
Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român.
 În continuare sunt prezentate imagini deosebite, pe care le
întâlniți pe întregul traseu al acestei minunate șosele, de la Bascov
până la Cârțișoara, imagini care, chiar dacă, în majoritate, nu
sunt nici localizate și nici definite, întrec orice închipuire!

Pentru început: Suntem

pe Transfăgărășan, la
altitudinea de 1.694 m!
Peisajul îţi taie respiraţia! Transfăgărăşanul este cu adevărat impresionant,
nu doar prin priveliştea ce o oferă ochilor, ci şi prin povestea sa ce a uluit
minţile. Transfăgărăşanul n-a însemnat doar săparea drumului în stâncă.
Cele mai multe dintre lucrări au avut ca obiectiv consolidarea versanţilor,
realizarea de terasamente şi podeţe pentru direcţionarea apei de pe versanţi,
betonări şi asfaltări, ultimele, întinse ca durată până prin 1980 ... Unele
informații au fost prezentate și în textele de început ale acestui montaj.
 Aerul rece te cuprinde!
Serpentinele ameţitoare şi peisajul mirific al munţilor
Făgăraş au adus Transfăgărăşanul, cel mai cunoscut
drum autohton, pe locul opt din zece în topul celor
mai spectaculoase drumuri din lume.
Parcă ești pe “acoperişul lumii”-
la Bâlea lac drumul ajungând
până la altitudinea de 2040 m!
Şi şosea
ua tot ur
c ă…!
 Așa arată Șoseaua Transfăgărăşan pe timp de iarnă.

Aceste imagini spectaculoase, de sub linia de teleferic, apar atunci când, pe timp
de iarnă, șoseaua este acoperită de un strat gros de zăpadă. 27 de km din cei 92
construiți în zona montană (între kilometrul 104 - Piscu Negru şi kilometrul 130,8
Bâlea Cascadă), sunt închiși traficului rutier timp de 8 luni pe an (oct.÷iunie) din
cauza pericolului de avalanşe, căderilor de stânci sau alunecărilor de teren.
 Aici, doar vulturii se mai avântă …
dar șoseaua tot spectaculoasă şi ameţitoare rămâne …
căci ea tot urcă și coboară !
Liniştea muntelui te îndeamnă la visare …
Profetul Ezechiel a spus:
Dixi et salvavi animam meam –
„Am spus şi mi-am izbăvit sufletul!“

Iar Ienăchiță Văcărescu ne-a spus:

”Las vouă moştenire: Creşterea limbei
româneşti și-a patriei cinstire.”

Montajul inițial a fost realizat

de: înv. Mioara Popa, de la
Şcoala “Ion Basgan” Focşani.

Colaționat și completat:
F.D. iunie 2020