Prof. Sandal Oprea, Colegiul National Mircea Cel Bãtrân" Constanta

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa

Str. Mihai Eminescu nr.11, Constanţa
Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
www.isjcta.ro e-mail: isj-cta@isjcta.ro
Cod poştal: 900664
1. Liliacul depistează obstacolele folosind un sistem “sonar”. El emite impulsuri ultrasonore şi recepţionează
semnalul reflectat de obstacol. Considerând că lilacul emite un semnal în momentul în care se află la distanţa
d=10m de peretele peşterii şi că în acel moment se deplasează perpendicular spre perete cu viteza
v=20m/s, iar semnalul emis se deplasează cu viteza c=340m/s în aer, aflaţi:
a) după cât timp liliacul recepţionează semnalul reflectat de perete?
b) la ce distanţă de perete se găseşte liliacul în momentul recepţionării semnalului reflectat?
c) după cât timp ar recepţiona semnalul refectat de perete dacă în momentul emiterii acestuia liliacul se
deplasează pe o direcţie perpendiculară pe perete, dar în sens opus?
Prof. Sandal Oprea, Colegiul National „Mircea cel Bãtrân” Constanta
2. Un ceasornicar încearcă să determine constanta elastică a unui arc. Dar, fiindcă arcul are dimensiuni
foarte mici, îl priveşte printr-o lupă având convergenţa C=4 dioptrii ţinând lupa la distanţa de 12,5cm de arc.
Când arcul este nedeformat, ceasornicarul observă imaginea virtuală a arcului prin lupă având lungimea
l’0=8mm. Când agaţă de arc un corp cubic cu latura a=2mm din sticlă (densitate =2500 kg/m³ )
ceasornicarul observă imaginea virtuală a arcului prin lupă având lungimea l’ =10mm.
A) Ce valoare are lungimea arcului nedeformat ? Desenaţi mersul razelor de lumină prin lupă.
B) Ce valoare are constanta elastică a arcului ?
Prof. Laurentziu Rosu , Scoala „Nicolae Titulescu” Constanta
3. Un copil priveşte, cu ajutorul unei lupe cu convergenţa C=10 dioptrii, o furnică aflată la o distanţa de 6
cm de lentilă.
a) Construiţi grafic imaginea furnicii in lentilă şi caracterizaţi-o; (2 puncte)
b) Determinaţi la ce distanţă de lentilă se obţine imaginea şi de câte ori este mai mare imaginea decât
obiectul; (3 puncte)
c) Furnica începe să se depărteze de lentilă. La 30 cm de lentilă furnica găseşte de mâncare şi se
opreşte. Copilul aşează în faţa furnicii , la 10cm, o oglindă plană paralelă cu lentila. Construiţi grafic imaginile
obţinute şi calculaţi distanţa dintre ele. (4 puncte)
Prof. Mincu Mariela , Scoala nr.29 Constanta
Barem Corectare Pagina 1 din 14

Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
Cod poştal: 900664
1. Un elev vrea să determine volumul unui corp cu ajutorul unui cilindru gradat. Deoarece corpul nu intră în mensură ,se
gândeste să folosească un alt vas de formă paralelipipedică cu aria bazei S=800 cm 2. El toarnă în acest vas V=16 litri apă,
introduce corpul şi îi determină volumul.
a) Cât este volumul corpului, dacă după introducerea corpului înălţimea nivelului apei este de H=25 cm. (6 puncte)
b) Ştiind că prin introducerea corpului vasul s-a umplut, care este volumul vasului? (2 puncte)
c) Cum poate grada elevul acest vas, dacă are la dispoziţie doar mensura? (1 puncte)
2. Un autoturism (1) pleacă dintr-o localitate A la ora 9h cu viteza constantă v 1=60 Km/h şi doreşte să ajungă în localitatea B,
care se află la o distanţă d=160 Km faţă de localitatea A. După t0=30min, din localitatea A pleacă spre B un alt autoturism (2)
cu viteza constantă v2=80 Km/h. Aflaţi:
a) La ce oră se întâlnesc cele două autoturisme şi la ce distanţa de localitatea B? (3 puncte)
b) În momentul întâlnirii celor două mobile, din localitatea B pleacă un al treilea mobil (3) către A.
Cu ce viteză se deplasează al treilea mobil, ştiind că el se întâlneşte cu primul după t2=30 min
de la plecarea sa? (3 puncte)
c) La ce oră şi la ce distanţă de oraşul B se întâlnesc mobilele (2) şi (3)? (3 puncte)
3. Mişcarea a două mobile este descrisă de graficele din figurile  şi .

a) Descrieţi mişcarea fiecărui mobil, precizând valoarea vitezei pe fiecare interval de timp. (3 puncte)
b) Calculaţi distanţa parcursă de fiecare mobil în primele 12 secunde, (2 puncte)
c) Calculaţi momentul întâlnirii mobilelor. (2 puncte)
d) Calculaţi distanţa dintre mobile la momentul t=5s. (2 puncte)

Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
Cod poştal: 900664
1. Un vas paralelipipedic având baza un pătrat cu latura a=10cm este umplut complet cu două
lichide nemiscibile având densităţile 1=800 kg/m3 şi 2=103 kg/m3. Cunoaştem înălţimile
h1=10cm şi h2=20cm, iar g=10 N/kg.
a) Calculaţi presiunea suplimentară exercitată de lichide pe fundul vasului.
b) Calculaţi forţa de presiune datorată lichidelor pe unul din pereţii laterali ai vasului.
c) Calculaţi lucrul mecanic minim necesar introducerii verticale a unui corp paralelipipedic cu
aria bazei S=50cm2 şi înălţime h=20m de la suprafaţa lichidului 1 până când limita sa
inferioară atinge suprafaţa de separaţie a lichidelor.
2. Un corp metalic cu masa m=80 t este ridicat cu ajutorul unei prese hidraulice acţionată de un motor cu
puterea P=600W. Cunoscând randamentul presei =80% şi raportul suprafetelor pistoanelor k=1/100, să se
afle:
a) Câte apăsări pe minut efectueaza pistonul mic dacă la o apăsare el coboară cu h=20cm;
b) La ce înalţime este ridicat corpul după N=3000 de apăsări ale pistonului mic.
3. a) Ce volum trebuie să aibă o plută de stejar pentru ca un om cu bagajul său, având masa totală
m=100kg, să determine scufundarea plutei până la o fracţiune f=3/4 din volumul său ?
b) Ce parte din volumul plutei s-ar afla sub apă, dacă omul cu bagajul său coboară de pe plută ?
c) Care ar fi numărul minim de bârne perfect cilindrice cu secţiunea S=200cm² şi lungimea l=2,5m care ar
intra în construcţia acestei plute ?
Se cunosc: g=10 N/Kg ;ρstejar=700 Kg/m3 ; ρapă =1000 Kg/m3

Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
Cod poştal: 900664
Subiectul 1
1. Un elev vrea să determine volumul unui corp cu ajutorul unui cilindru gradat. Deoarece corpul nu intră în mensură ,se
gândeste să folosească un alt vas de formă paralelipipedică cu aria bazei S=800 cm 2. El toarnă în acest vas V=16 litri apă,
introduce corpul şi îi determină volumul.
d) Cât este volumul corpului, dacă după introducerea corpului înălţimea nivelului apei este de H=25 cm. (6 puncte)
e) Ştiind că prin introducerea corpului vasul s-a umplut, care este volumul vasului? (2 puncte)
f) Cum poate grada elevul acest vas, dacă are la dispoziţie doar mensura? (1 puncte)
Rezolvare şi barem de notare:
Oficiu (1 punct)
V  S  h
 V

h  , h  20 cm
a) 
H

Vcorp
S
 25cm
 S H  h  4000 cm 3
(2 puncte)

b) Vva s  V  Vcorp  20000 cm 3  20 litri
(2 puncte)
sau Vva s  S  H  20000 cm 3
(2 puncte)
(2 puncte)
c) Turnând acelaşi volum de apă măsurat cu mensura şi notând diviziunile respective (1 punct)

Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
Cod poştal: 900664
Subiectul 2
2. Un autoturism (1) pleacă dintr-o localitate A la ora 9h cu viteza constantă v 1=60 Km/h şi doreşte să ajungă în localitatea
B, care se află la o distanţă d=160 Km faţă de localitatea A. După t0=30min, din localitatea A pleacă spre B un alt autoturism
(2) cu viteza constantă v2=80 Km/h. Aflaţi:
d) La ce oră se întâlnesc cele două autoturisme şi la ce distanţa de localitatea B? (3 puncte)
e) În momentul întâlnirii celor două mobile, din localitatea B pleacă un al treilea mobil (3) către A.
Cu ce viteză se deplasează al treilea mobil, ştiind că el se întâlneşte cu primul după t2=30 min
de la plecarea sa? (3 puncte)
f) La ce oră şi la ce distanţă de oraşul B se întâlnesc mobilele (2) şi (3)? (3 puncte)
Rezolvare şi barem de notare
Oficiu (1 punct)
a) Distanţa parcursă de mobilul 1 până la întâlnirea cu 2 este d 1  v 1  t

Distanţa parcursă de mobilul 2 până la întâlnirea cu 1 este d 2  v 2   t  t 0  (1 punct)
d 1  d 2  t  2h , deci mobilele 1 şi 2 se întâlnesc la ora 11h (1 punct)
'
Distanţa faţă de oraşul B este d  d  d 1  40km (1 punct)
b) Distanţa parcursă de mobilul 3 până la întâlnirea cu 1 este d 3'  v 3  t 2
Distanţa parcursă de mobilul 1 până la întâlnirea cu 3 este d1'  v 1  t 2 (1 punct)
'
d  d1'  d 3'   v 1  v 3   t 2 (1 punct)
km
v 3  20 (1 punct)
h
c) Distanţa parcursă de mobilul 3 până la întâlnirea cu 2 este d 3''  v 3  t x
Distanţa parcursă de mobilul 2 până la întâlnirea cu 3 este d 2''  v 2  t x (1 punct)
d '  d 2''  d 3''   v 2  v 3   t x (1 punct)
2
t x  h  24 min , iar distanţa faţă de oraşul B este d 3''  8km (1 punct)
5

Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
Cod poştal: 900664
Subiectul 3
3. Mişcarea a două mobile este descrisă de graficele din figurile  şi .
a) Descrieţi mişcarea fiecărui mobil, precizând valoarea vitezei pe fiecare interval de timp. (3 puncte)
b) Calculaţi distanţa parcursă de fiecare mobil în primele 12 secunde, (2 puncte)
c) Calculaţi momentul întâlnirii mobilelor. (2 puncte)
d) Calculaţi distanţa dintre mobile la momentul t=5s. (2 puncte)
x 1 m
a) Mobilul 1 t   0,4s; v 1   50 , MRU în sens opus axei Ox (0,5
t 1 s
puncte)
m
t   4,8s; v 1  50 , MRU în sens opus axei Ox (0,5
s
puncte)
m
t   8,12s; v 1  0 , repaus (0,5
s
puncte)
m
Mobilul 2 t   0,4s; v 2  75 , MRU în sensul axei Ox (0,5
s
puncte)
m
t   4,8s; v 2  0 , repaus (0,5
s
puncte)
m
t   8,12s; v 2  75 , MRU în sens opus axei (0,5
s
puncte)
b) d 1  200  200  400m (1 punct)
d1  300  300  600m (1 punct)
c) Condiţia de întâlnire este x1=x2 la momentul t. Din grafice se observă că acest lucru este posibil doar dacă x1  0 deci în
intervalul t   0,4s . (0,5
puncte)

 x 01  200 m  
d 1  v 1  t
La t  0 x 02  0
  d0

 200 m , până la întâlnire mobilele parcurgând distanţele 

d 2  v 2  t
(1 punct)
8
d 0  d1  d 2  t  s  1,6s (0,5 puncte)
5
d) la t  5s x1  50m (1 punct)
x 2  300m (0,5 puncte)
d  x 2  x1  350m (0,5 puncte)

Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
Cod poştal: 900664
Subiectul 1
Liliacul depistează obstacolele folosind un sistem “sonar”. El emite impulsuri ultrasonore şi recepţionează
semnalul reflectat de obstacol. Considerând că lilacul emite un semnal în momentul în care se află la distanţa
d=10m de peretele peşterii şi că în acel moment se deplasează perpendicular spre perete cu viteza
v=20m/s, iar semnalul emis se deplasează cu viteza c=340m/s în aer, aflaţi:
a) după cât timp liliacul recepţionează semnalul reflectat de perete?
b) la ce distanţă de perete se găseşte liliacul în momentul recepţionării semnalului reflectat?
c) după cât timp ar recepţiona semnalul refectat de perete dacă în momentul emiterii acestuia liliacul se
deplasează pe o direcţie perpendiculară pe perete, dar în sens opus?
Oficiu (1 punct)
a) La momentul t0=0 liliacul se află în punctul S1. În momentul
recepţionării semnalului reflectatl se află în S2. (0,5 puncte)
x  v t (0,5 puncte)
Distanţa parcursă de sunet până când este recepţionat este
D1  2d  x (1 punct)
D1  c  t (1 punct)
2d 20 1 (1 punct)
t    s
c  v 360 18
1 10
b) x  v  t  20   m (0,5 puncte)
18 9
10 80
Distanţa sa faţă de perete este d '  d  x  10   m (1,5 puncte)
9 9
c) x'  v  t ' (0,5 puncte)

D2  d  d  x ' (1 punct)

D2  c  t ' (1 punct)
2d 20 1
t'    s (0,5 puncte)
c  v 320 16

Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
Cod poştal: 900664
Subiectul 2
Un ceasornicar încearcă să determine constanta elastică a unui arc. Dar, fiindcă arcul are dimensiuni
foarte mici, îl priveşte printr-o lupă având convergenţa C=4 dioptrii ţinând lupa la distanţa de 12,5cm de arc.
Când arcul este nedeformat, ceasornicarul observă imaginea virtuală a arcului prin lupă având lungimea
l’0=8mm. Când agaţă de arc un corp cubic cu latura a=2mm din sticlă (densitate =2500 kg/m³ )
ceasornicarul observă imaginea virtuală a arcului prin lupă având lungimea l’ =10mm.
A) Ce valoare are lungimea arcului nedeformat ? Desenaţi mersul razelor de lumină prin lupă.
B) Ce valoare are constanta elastică a arcului ?
Prof. Laurentziu Rosu , Scoala „Nicolae Titulescu” Constanta
Oficiu (1 punct)
1
a) C   f  25cm (0,5 puncte)
f
1 1 1 x f
  , sau x 2  1 (1 punct)
x 2 x1 f x1  f
 x 1  12,5cm

 x 2  25cm
(2 puncte)
y 2 x2
  (1 punct)
y 1 x1
y 2  l 0'  l 0' l'
    2  l 0  0  1mm (1 punct)
y1  l 0  l0 2
Desen (0,5 puncte)

b) l '  l '  l 0'  2mm (0,5 puncte)
' '
l l
 2  l   1mm (0,5 puncte)
l 2
Condiţia de echilibru m  g  k  l (1 punct)
m   V (0,25 puncte)
V  a3 (0,25 puncte)
  a3  g N
k  200 (0,5 puncte)
l m

Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
Cod poştal: 900664
Subiectul 3
Un copil priveşte, cu ajutorul unei lupe cu convergenţa C=10 dioptrii, o furnică aflată la o distanţa de 6
cm de lentilă.
a) Construiţi grafic imaginea furnicii in lentilă şi caracterizaţi-o; (2 puncte)
b) Determinaţi la ce distanţă de lentilă se obţine imaginea şi de câte ori este mai mare imaginea decât
obiectul; (3 puncte)
c) Furnica începe să se depărteze de lentilă. La 30 cm de lentilă furnica găseşte de mâncare şi se
opreşte. Copilul aşează în faţa furnicii , la 10cm, o oglindă plană paralelă cu lentila. Construiţi grafic imaginile
obţinute şi calculaţi distanţa dintre ele. (4 puncte)
Rezolvare şi barem de corectare
Oficiu (1 punct)
a)
Desen (1,5 puncte)
Imaginea este virtuală, dreaptă, mărită (0,5 puncte)
1 1 1
b)   C (0,5 puncte)
x 2 x1 f

x 1  6cm (1 punct)
x1  f  6  10
x2    15cm (0,5 puncte)
x1  f 4
x 2  15 5
    2,5 (1 punct)
x1 6 2
c)
(0,5 puncte) (0,5 puncte)
x1  f  30  10
x2    15cm (1 punct)
x1  f  30  10
x 1'  50cm (0,5 puncte)
x1'  f  50  10 50
x 2'     12,5cm
x1' f  50  10 4
(1 punct)
d  x 2'  x 2  2,5cm 0,5 puncte)

Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
Cod poştal: 900664
Subiectul 1
1. Un vas paralelipipedic având baza un pătrat cu latura a=10cm este umplut complet cu două
lichide nemiscibile având densităţile 1=800 kg/m3 şi 2=103 kg/m3. Cunoaştem înălţimile
h1=10cm şi h2=20cm, iar g=10 N/kg.
a) Calculaţi presiunea suplimentară exercitată de lichide pe fundul vasului.
b) Calculaţi forţa de presiune datorată lichidelor pe unul din pereţii laterali ai vasului.
c) Calculaţi lucrul mecanic minim necesar introducerii verticale a unui corp paralelipipedic cu
aria bazei S=50cm2 şi înălţime h=20m de la suprafaţa lichidului 1 până când limita sa
inferioară atinge suprafaţa de separaţie a lichidelor.

Oficiu (1 punct)
Notă. Vom nota mai jos suprapresiunile datorate coloanelor de lichid cu p.
a) p1  p1  p 0   1gh1 (1 punct)
p2  p 2  p1   2 gh2 (1 punct)
p   1gh1   2 gh 2 (0,5 puncte)
p  800  2000  2800Pa (0,5 puncte)
b) Datorită creşterii liniare a presiunii cu adâncimea  p  gy  valoarea medie a presiunii poate fi scrisă
p
sub forma p m  (1 punct)
2
p1
R1  p m1  S1   h1  a (0,5 puncte)
2
p
R 2  p m 2  S 2  2  h2  a (0,5 puncte)
2
a
R  R1  R 2   p1  h1  p2  h2  (0,5 puncte)
2
0,1
R  800  0,1  2000  0,2  24N (0,5 puncte)
2
c) Lucrul mecanic efectuat la introducerea corpului în lichidul 1este necesar pentru învingerea forţelor de
presiune din partea lichidului (forţei arhimedice). (1 punct)

Varianta 1. Lucrul mecanic este dat de aria graficului
alăturat
1gSh12
L
2
Varianta 2. Lucrul mecanic necesar ridicării centrului de
h
masă al lichidului dislocuit la înălţimea (energetic)
2
h1  1gSh12
este L  Gdis   Ambele variante primesc
2 2
punctaj identic (1,5 puncte)
L=0,2J (0,5 puncte)

Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
Cod poştal: 900664
Subiectul 2
Un corp metalic cu masa m=80 t este ridicat cu ajutorul unei prese hidraulice acţionată de un motor cu
puterea P=600W. Cunoscând randamentul presei =80% şi raportul suprafetelor pistoanelor k=1/100, să se
afle:
a) Câte apăsări pe minut efectueaza pistonul mic dacă la o apăsare el coboară cu h=20cm;
b) La ce înalţime este ridicat corpul după N=3000 de apăsări ale pistonului mic.
Rezolvare şi barem de corectare
Oficiu (1 punct)
Lu Pu
a)   sau   (1 punct)
Lc Pc
Lu=Gh2 (1 punct)
Lc  P  t (1 punct)
V  S 2 h2  S1Nh1 (lichidul este incompresibil) (1 punct)
mgh2 mgNh1S1 S1
  şi notând k 
P  t P  t  S 2 S2
N  P
 (1 punct)
t mgkh1
N apasari
 0,3 (0,5 puncte)
t s
N apasari
 0,3  60  18 min 1 (0,5 puncte)
t min
b) V1=V2
Nh1S1=h2S2 (2 puncte)

Nh1S1
h2   Nh1k  6m (1 punct)
S2

Tel.: 0241/611913 Fax: 0241/618880
Cod poştal: 900664
Subiectul 3
a) Ce volum trebuie să aibă o plută de stejar pentru ca un om cu bagajul său, având masa totală m=100kg,
să determine scufundarea plutei până la o fracţiune f=3/4 din volumul său ?
b) Ce parte din volumul plutei s-ar afla sub apă, dacă omul cu bagajul său coboară de pe plută ?
c) Care ar fi numărul minim de bârne perfect cilindrice cu secţiunea S=200cm² şi lungimea l=2,5m care
ar intra în construcţia acestei plute ?
Se cunosc: g=10 N/Kg ;ρstejar=700 Kg/m3 ; ρapă =1000 Kg/m3
Rezolvare şi barem de notare:
Oficiu (1 punct)
a) La echilibru G  FA (1 punct)
G   m  m0  g     V  m0  g (1 punct)
3
FA   apaVg (1 punct)
4
V=2m3 (1 punct)
'
b) G p  FA (1 punct)
G p   stejar Vg (1 punct)
FA'   apaV1' g (1 punct)

V1'
 0,7 (1 punct)
V
c) V  n  S  L
n = 40 bârne (1 punct)

Prof. Sandal Oprea, Colegiul National Mircea Cel Bãtrân" Constanta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof. Sandal Oprea, Colegiul National Mircea Cel Bãtrân" Constanta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa