Academia Navala

"Mircea cel
Batran"
TEORIA SI
CONSTRUCTIA
NAVEI
CURSURILE 4, 5

LECTOR UNIV. DR.

DANIELA ILIE
 3.1. Parametrii unei plutiri  
 
3.2. Forte care actioneaza asupra navei. Conditii de echilibru
 
3.3. Greutatea navei, coordonatele centrului de greutate
 
3.4. Calculul elementelor hidrostatice ale carenei si curbele de variatie ale acestora cu pescajul. Diagrama de carene drepte
 
  3.4.1. Volumul carenei, deplasamentul, coordonatele centrului de carenă  

   
  3.4.2. Aria plutirii, abscisa centrului plutirii, momentele de inerţie longitudinal şi transversal ale plutirii
 
 
3.4.3. Ariile secţiunilor transversale. Curba ariilor secţiunilor transversale
Capitolul 3 3.4.4. Diagrama de carene drepte  

 
3.4.5. Formulele empirice pentru calculul unor mărimi hidrostatice pe carene drepte

FLOTABILITATE 3.5. Calculul practic de carene drepte. Metode numerice  

A NAVEI 3.6. Calculul de carene inclinate  

  3.6.1. Diagrama Bonjean  

   
  3.6.2. Diagrama de asieta
 
3.6.3. Calculul volumului carenei şi a coordonatelor centrului de carenă pentru o plutire oarecare. Curbele integrale ale secţiunilor
transversale
 
3.7. Influenta ambarcarii si debarcariide mase la bord asupra flotabilitatii navei
  3.7.1. Ambarcarea de mase mici  
   
3.7.2. Ambarcarea de mase mari
 
3.8. Deplasamentul unitar (TPC)
 
3.9. Influenţa modificării salinităţii apei asupra pescajului mediu al navei
3.10. Rezerva de flotabilitate, marca de bord liber si liniile de incarcare  
 BIBLIOGRAFIE
1. http://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/LUCRARE-DEABSOLVIRE-TRANSPORT45989.php
2. http://articole.famouswhy.ro/evolutia_constructiilor_navale/
3. Vergil Chiţac, ”Statica Navei”, Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, 2009;
4. Victor Hreniuc, „Teoria, construcţia şi vitalitatea navei” – Suport de curs, Universitatea Maritima Constanta, 2015;
5. Viorel Maier, „Mecanica si constructia navei”, Vol. I („Statica navei”), II („Dinamica navei”) si III („Constructia
navei”), Editura Tehnica, 1987,1989;
6. Dan Obreja, “Teoria Navei”, Editura didactica si pedagogica;
7. Laurentiu Chiotoroiu, “Teoria, Constructia si vitalitatea navei” – Note de curs;
8. http://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/435/ELEMENTELE-STRUCTURALE-ALE-COR45928.php;
9. https://edoc.site/curs-stabilitatea-si-asieta-navei-partea-1-pdf-free.html
10. https://edoc.site/curs-stabilitatea-si-asieta-navei-partea-3-pdf-free.html
 3.1. Parametrii unei plutiri

Poziţia navei în raport cu suprafaţa liberă a apei este definită de poziţia relativă a două sisteme de coordonate, unul fix
în raport cu nava, dar mobil în spaţiu şi unul fix în spaţiu, legat de suprafaţa liniştită a apei.

  Sistemul de referinta fix in raport cu nava (Fig. 3.1)

are originea si orientarile axelor de coordonate astfel:

- originea sistemului de axe de coordonate: O = PD PB;

- axa longitudinală: Ox = PD PB, cu sensul pozitiv spre

prova;

- axa transversală: Oy = PB , cu sensul pozitiv spre

bordul Tb;

- axa verticală Oz = PD , cu sensul pozitiv de la PB în

sus.
 3.1. Parametrii unei plutiri

Poziția navei în raport cu suprafața liberă a apei se numește

plutirea navei.

Sunt trei parametri care definesc poziţia navei în raport

cu suprafaţa apei şi care se mai numesc şi parametrii  plutirii 
(Fig.3.2.): 

•  pescajul corespunzător punctului A, de intersecție al plutirii cu

axa Oz, dm

• unghiul θ de înclinare longitudinală sau unghiul de asietă este
Dând valori particulare unghiurilor φ și θ se obțin
unghiul făcut de o plutire înclinată în plan longitudinal cu PB și se
patru tipuri de plutiri întâlnite în practică:
consideră pozitiv când nava se înclină spre prova
- plutirea dreaptă;
• unghiul φ de înclinare transversală sau unghiul de bandă este
- plutirea înclinată în plan transversal; unghiul făcut de o plutire înclinată în plan transversal cu PB și se
consideră pozitiv când nava se înclină spre bordul tribord.
- plutirea înclinată în plan longitudinal;

- plutirea înclinată în ambele planuri.

3.1. Parametrii unei plutiri

În cazul cel mai general, poziţia navei în raport cu

suprafaţa liberă a apei este înclinată atât longitudinal (θ ≠
0), cât şi transversal (φ ≠ 0). Nava poate avea numai
înclinare longitudinală (θ≠0 şi φ = 0) sau numai înclinare
transversală (θ=0 şi φ≠0), asa cum se vede in figura.
Poziţia normală însă este considerată "pe carenă dreaptă "
atunci când θ = φ = 0.
 3.1. Parametrii unei plutiri

  Cunoscând dimensiunile navei: L lungimea de Vom observa că înclinarea longitudinală este

calcul, B lățimea navei și citind pescajele: pescajul prova, considerată pozitivă atunci când: d > d
pv pp
şi nava este aprovată, iar înclinarea transversală
pescajul pupa, pescajul tribord, pescajul babord, la
este pozitivă atunci când:
dTb > d Bb
scările de pescaj prova, pupa și planul cuplului maestru în
ambele borduri, atunci parametrii plutirii (pescajul mediu, şi tribordul intră, iar babordul iese din apă.

înclinarea longitudinală, înclinarea transversală) se

determină cu relațiile urmatoare:
3.1. Parametrii unei plutiri
 3.1. 
Parametrii 
unei plutiri
 3.2. Forte care actioneaza asupra navei. Conditii de echilibru
Asupra navei aflată în poziţie de repaus acţionează două categorii de forţe: de greutate şi de presiune (Fig. 3.4. a).

  a) b)
Fig.3.4. a) Reprezentarea fortelor care actioneaza asupra navei; b) Distributia fortelor de presiune pe conturul navei
 Forţele de greutate.
Forţele de greutate se datorează acţiunii câmpului gravitaţional asupra navei.
Forţa de greutate are punctul de aplicaţie în G, denumit centru de greutate.
Centrul de greutate este definit de punctul de aplicaţie al rezultantei forţelor de greutate corespunzătoare maselor elementare din 
componenţa masei navei.
Centrul de greutate G are coordonatele:
- abscisa a centrului de greutate definită de distanţa de la G la planul yOz;
- ordonata a centrului de greutate definită de distanţa de la G la planul xOz. Pentru a se asigura o plutire dreaptă în plan transversal, încă din
faza de construcţie, se impune o distribuţie a greutăţilor la bord astfel încât
- Cota centrului de greutate , reprezinta distanta de la G la proiectia lui G pe planul de baza – punctul K.
 3.2. Forte care actioneaza asupra navei. Conditii de echilibru


  Fortele de presiune

Fortele de presiune se datoreaza presiunii hidrostatice exercitate de apa pe suprafata uda a corpului nave si constitue
forta lui Arhimede. Punctul de aplicatie al rezultantei fortelor de presiune hidrostatica este in centru de carena, notat 
cu B.

Centrul de carena (COB) este centrul geometric al volumului carenei navei.

Pozitia centrului de carena este definita de coordonatele:

- Abscisa centrului de carena definita de distanta de la B la planul yOz;

- Ordonata centrului de carena definita de distanta de la B la planul xOz;

- Cota centrului de carena , reprezinta distanta de la B la proiectia lui B pe planul de baza – punctul K. Punctul K
utilizat la definirea cotei centrului de carena (precum si a cotei centrului de greutate) este denumit punct de chila.
 3.2. Forte care actioneaza asupra navei. Conditii de echilibru

Fig. 3.5 Actiunea fortelor de presiune elementara

�
�
p 'cos ( n, x ) dS �M x = � p'�z cos ( n, y ) - y cos ( n, z ) �
�dS
�Fx = - � �
� S � S
�
�
�Fy = - � p 'cos ( n, y ) dS �M y = � p'�
�x cos ( n, z ) - z cos ( n, x ) �
�dS
� S � S
�
�
p 'cos ( n, z ) dS �M z = � p'�y cos ( n, x ) - x cos ( n, y ) �
�dS
�Fz = - � �
�
� S S

Raţionând strict matematic putem calcula forţa hidrostatică ce acţionează asupra plutitorului
folosind formula integrală a lui Gauss. Vom putea scrie:
r r r
F = -�
p ' n dS = - �p ' n dS
S S + AWL
3.2. Forte care actioneaza 
asupra navei.

 Conditii de echilibru
 3.2. Forte care actioneaza asupra navei. Conditii de echilibru
Mai departe, aplicăm formula lui Gauss şi obţinem:

r r Variatia presiunii are loc doar pe axa 0z.deci

F = -�
�p ' dV = r gV k componentele gradientului presiunii pe axele ox
V si oz sunt nule.
Relaţia exprimă faptul că forţa hidrostatică se
reduce la o rezultantă verticală, componentele
orizontale fiind nule, adică:

p 'cos ( n, x ) dS = �
� p ' dS yoz =0
S S yoz

p 'cos ( n, y ) dS = �
� p ' dS xoz =0
S S xoz

unde şi S sunt proiecţiile suprafeţei carenei pe

S yoz
xoz

planele yoz si xoz . În concluzie componentele

elementare dF şi dFy se anulează două câte două şi
x

asemănător momentele acestor componente faţă de

axe, adică:
 3.2. Forte care actioneaza asupra navei. Conditii de echilibru

 peesteplanul
proiectia suprafetei dS
xoy, rezulta zy=y 

zy cos ( n, z ) dS = �
� y( z 1 - z2 ) dS xoy
S S xoy

M x = rg �y ( z
S xoy
1 - z2 ) dS xoy = rgyBV M y = -rg �x ( z
S xoy
1 - z2 ) dS xoy = -rgxBV

Fig. 3.6. Notatii pentru calculul

componentelor momentului total
 3.2. Forte care actioneaza asupra navei. Conditii de echilibru

Din punct de vedere mecanic, un solid

Fig. 3.7. este în echilibru atunci când forţa rezultantă care
Evidentierea
acţionează asupra lui şi momentul rezultant în
absciselor
centrului de raport cu un punct arbitrar sunt nule.
greutate si a În concluzie, pentru ca o navă să
centrului de
carena fie în echilibru sunt necesare şi suficiente a fi

care urmeaza îndeplinite următoarele două condiţii:

le  Forţa arhimedică să fie egală cu forţa de
greutate;
 Cele două forţe să acţioneze pe acelaşi
suport, adică:

�W = rg �
�
�xB = xG ; y B = yG
 3.3. Greutatea navei, coordonatele centrului de greutate
Greutatea navei este reprezentată de suma greutăţilor corespunzătoare grupelor de mase care compun deplasamentul navei.
n
W = �qi
i =1
Centrul de greutate este punctul în care se consideră că acţionează forţa de greutate. Aşa cum ştim de la "Mecanică",
coordonatele centrului de greutate se calculează cu formulele:

� n

� � qi xi
�xG = i =1

� W
� n
�
�
� qi yi
�yG =
i =1

� W
� n

� � qi zi
�KG = i =1

� W
�
�
3.3. Greutatea navei, coordonatele centrului de greutate
 3.3. Greutatea navei, coordonatele centrului de greutate
Un model de tabel pentru calculul deplasamentului şi a coordonatelor centrului de greutate este prezentat
in tabelul urmator. Realizarea acestui calcul presupune parcurgerea mai multor etape:
3.3. Greutatea navei, coordonatele centrului de greutate
 Ambarcarea  / Debarcarea de greutăţi la bord
3.3. Greutatea navei, coordonatele centrului de greutate
 Ambarcarea  / Debarcarea de greutăţi la bord
3.3. Greutatea navei, coordonatele centrului de greutate
 Deplasarea de greutăţi la bord
3.4. Calculul elementelor hidrostatice ale carenei şi curbele de variaţie ale acestora cu pescajul 
Diagrama de carene drepte

3.4.1. Volumul carenei, deplasamentul, coordonatele centrului de carenă

L
2 d
V =2��
y dx dz
L 0
-
2

Fig. 3.9.
 3.4.1. Volumul carenei, deplasamentul, coordonatele centrului de carenă
.

Volumul ig.carenei se poate calcula

3.10.
folosind fie ariile plutirilor (integrare pe
verticală), fie ariile secţiunilor transversale
(integrare pe lungime); cu formulele:
d L
Derivând ultima relatie din stanga, dV
V =�
AWL dz 2
= AWL
0
V= �Ax dx
L obţinem:
dz
-
2
Volumul real al carenei este:
In concluzie, caracterul curbei volumului carenei depinde de
�= kV ( k = 1, 005 �1, 01)
caracterul curbei ariilor plutirilor.
z
V =�
AWL dz
0 Fig. 3.11.
3.4.1. Volumul carenei, deplasamentul, coordonatele centrului de carenă
 3.4.1. Volumul carenei, deplasamentul, coordonatele centrului de carenă

B
Fig. 3.11.
 3.4.1. Volumul carenei, deplasamentul, coordonatele centrului de carenă

Fig. 3.13.

 
3.4.1. Volumul carenei, deplasamentul, coordonatele centrului de carenă

a) b)
Fig. 3.14.
 3.4.2. Aria plutirii, abscisa centrului plutirii, momentele de inerţie longitudinal şi transversal ale plutirii.
Se consideră o plutire oarecare reprezentata in Fig. 3.15.

Fig. 3.15.
3.4.2. Aria plutirii, abscisa centrului plutirii, momentele de inerţie longitudinal şi transversal ale plutirii.

a) Fig. 3.16 b)
3.4.2. Aria plutirii, abscisa centrului plutirii, momentele de inerţie longitudinal şi transversal ale plutirii.
 3.4.2. Aria plutirii, abscisa centrului plutirii, momentele de inerţie longitudinal şi transversal ale plutirii.

În figura 3.17 este prezentată curba ariilor plutirilor în două

variante: navă cu fund stelat (Fig. 3.17. a) şi navă cu fund plat (Fig.
3.17. b).

Această curbă ne oferă informaţii complete legate de

volumul carenei la un anumit pescaj şi distribuţia acestuia pe
înălţime.

a) b)

Fig. 3.17. Curba ariilor plutirilor în două variante:a) navă cu fund

stelat; b) navă cu fund plat
 3.4.3. Ariile secţiunilor transversale. Curba ariilor secţiunilor transversale

Fig. 3.18

Fig. 3.19 Curba

ariilor secţiunilor
transversale
 3.4.4. Diagrama de carene drepte

Fig. 3.20. Diagrama de carene drepte

3.4.5.  Formulele empirice pentru calculul unor mărimi hidrostatice pe carene drepte
3.4.5.  Formulele empirice pentru calculul unor mărimi 
hidrostatice pe carene drepte
 3.5. Calculul practic de carene drepte. Metode numerice

Atât în timpul proiectării navei, cât şi în decursul exploatării ei, apare necesitatea determinării unor caracteristici cum sunt: arii, volume,
momente de inerţie, momente statice, etc. prezentate mai jos.
3.5. Calculul practic de carene drepte. Metode numerice
3.5. Calculul practic de carene 
drepte. Metode numerice
3.5. Calculul practic de 
carene drepte. Metode 
numerice
3.5. Calculul practic de carene drepte. Metode numerice
3.5. Calculul practic de carene drepte. Metode numerice

Calculul se poate realiza tabelar după cum urmează:

h
I 
3
3.5. Calculul practic de carene drepte. Metode numerice

Fig. 3.24
3.5. Calculul practic de carene drepte. Metode numerice
3.5. Calculul practic de carene drepte. Metode numerice
3.5. Calculul practic de carene drepte. Metode numerice
 3.6. Calculul de carene înclinate

3.6.1.  Diagrama Bonjean

Să considerăm o secţiune transversală oarecare prin navă ca în Fig. 3.25. a). Aşa cum am arătat anterior aria imersă a acestei secţiuni se
d
calculează cu formula A = 2 y dz, iar aria imersa a acestei sectiuni transversale de la P.B. pana la o plutire oarecare avand pescajul z, se
x 0
calculeaza cu formula: z
Ax ( z ) = 2 y dz

0

Fig. 3.25.
 3.6. Calculul de carene înclinate

Fig. 3.26
 3.6. Calculul de carene înclinate

Fig. 3.27.

Fig. 3.28
3.6. Calculul de carene înclinate
3.6.2.  Diagrama de asietă

Un alt model de diagrama de asieta utilizata pentru determinarea pescajelor

navei este acela care ne da valoarea pescajelor prova si pupa ale navei, functie
de variatia deplasamentului si a abscisei centrului de greutate

Modul de lucru cu aceste diagrame este urmatorul:

• Se ridica pe abscisa o perpendiculara, in dreptul valorii
deplasamentului corespunzator situatiei de incarcare a navei;
• Se marcheaza pe ordonata valoarea abscisei centrului de greutate si
se duce o paralele din acel punct pana intersecteaza perpendiculara
trasata anterior, in punctul N;
• Pescajul prova se determina calculand prin interpolare valoarea
curbei care trece prin N si este paralela cu cele doua curbe ale
pescajului prova, care incadreaza acest punct;
• Se lucreaza similar pentru determinarea pescajului pupa . 
3.6.3.  Calculul volumului carenei şi a coordonatelor centrului de carenă pentru o plutire  oarecare. 
Curbele integrale ale secţiunilor transversale.

Fig.3.31.

a) b)
3.6.3.  Calculul volumului carenei şi a coordonatelor centrului de carenă pentru o plutire  oarecare. 
Curbele integrale ale secţiunilor transversale.
3.6.3.  Calculul volumului carenei şi a coordonatelor centrului de carenă pentru o plutire  oarecare. 
Curbele integrale ale secţiunilor transversale.

Fig.3.32.
3.6.3.  Calculul volumului carenei şi a coordonatelor centrului de carenă pentru o plutire  oarecare. 
Curbele integrale ale secţiunilor transversale.
3.6.3.  Calculul volumului carenei şi a coordonatelor centrului de carenă pentru o plutire  oarecare. 
Curbele integrale ale secţiunilor transversale.
3.6.3.  Calculul volumului carenei 
şi  a  coordonatelor  centrului  de 
carenă pentru o plutire  oarecare. 
Curbele integrale ale secţiunilor 
transversale.
3.7. Influenţa ambarcării şi debarcării de mase la bord asupra flotabilităţii navei. Deplasamentul unitar
3.7. Influenţa ambarcării şi debarcării de mase la bord asupra flotabilităţii navei. Deplasamentul unitar

a)

b)
Fig. 36
 3.7.1. 
Ambarcarea 
de mase mici
 3.7.1. 
Ambarcarea 
de mase mici
 3.7.2. 
Ambarcarea 
de mase mari

 xG +  Pi xi  Pi yi  KG + �Pi zi
xG1 = yG1 = KG1 =
 +  Pi  +  Pi  + �Pi

Fig. 37
 3.8. 
Deplasamentul 
unitar
 3.9. Influenţa modificării salinităţii apei asupra pescajului mediu al navei

În timpul exploatării, se por ivi des situaţii în care nava trece de pe mare pe apele interioare dulci şi invers. O astfel de situaţie, este
acompaniată de modificări care se produc asupra flotabilităţii navei. Ne vom referi în continuare la modificarea pescajului mediu al navei şi la
variaţia coordonatelor centrului de carenă.
3.9. Influenţa modificării salinităţii apei asupra pescajului mediu al navei
3.9. Influenţa modificării salinităţii apei asupra pescajului mediu al navei
 3.9. Influenţa modificării salinităţii apei asupra pescajului mediu al navei

Fig. 39
3.9. Influenţa modificării salinităţii apei asupra pescajului mediu al navei

x B = -
( r1 - r) ( x - xB )
F
r1
( r1 - r ) � d
( )
 KB = -
r1
�d+
� 2
�
- KB �
�
3.10.  Rezerva de flotabilitate. Marca de bord liber
3.10.  Rezerva de flotabilitate. Marca de bord liber
3.10.  Rezerva de 
flotabilitate. 
Marca de bord 
liber
3.10.  Rezerva de 
flotabilitate. 
Marca de bord 
liber
3.10.  Rezerva de flotabilitate. Marca de bord liber