'\ .i~cnl._ '\M\flK 1'" -kc-.

eo",,\
@wvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

UNIVERSITATEA MARITIMA DIN CONSTANTA

SPECIALIZAREA: ~
ELECTROMECANICA

S.B.P

ANUL IIIIFR

EDITIA
, 2008-2009
...,
(CONFORM CU EDITIA 2007,REVIZUITA
SI COMPLETAT A IN ACORD CU STeW)

Conf.univ.dr.ing.Iordan NOVAe
 C U P R IN S

I Capitolul 1 Instalatia de ancorare .......................................................•........ 9

1.1 Consideratii generale., .. . 9
1.2 Aneorarea navelor. . 10
1.3 Elementele liniei de aneorare .. . 13
1.3.1 Aneore : . 13
1.3.2 Legaturi flexibile . 17
l.3.3 Elemente pentru eonducerea lanrului la bord ,..~ . 18
l.3.4 Stope . 22
l.3.5 2r; Meeanismele instalatiei de ancorare . 23
l.3.6 Puturi de lant..................... . . 25
1.4 Dimensionarea liniilor de ancorare . 27
1.4.1 Metoda statistics . 27
1.4.2 Metoda determinista . 28
1.4.2.1 Detenninarea fortelor introduse de mediu . 29
1.4.3 ~. Calculul fortelor care solicits nava in ancora. . 33
1.4.4 Calculul fortelor din instalatia de ancorare ., 36
1.4.5 Solicitarile dinamice introduse de linia de ancorare datorate
fortelor introduse de valuri . 41
"tCapitolul 2 Instalatii de acostare-Iegare :.. _ . 44
2.1 Considerarii generale . 44
2.2 ~ Elementele instalatiei de acostare . 45
1 Elernente flexibile pentru manevra si legare '.
2.2.1 46
2.2.2 Babale . 46
2.2.3 Ureehi si role de ghidare. 48
II 2.2.4 Nan de parapet.. . 50
2.2.5 Stope pentru cabluri . 50
! 2.2.6 Tamburi de parame . SO
2.2.7 Amortizori ~i brauri de acostare . 51
2.2.8 Mecanismele instalatiei de acostare . 52
2.3 Calculul instalatiei de aeostare . 53
2.4 Ca\culul mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare.. .. 55
IIJIHGFEDCBA 2.5 Calculul instalatiei de legare .. 60
I;
II ( Capitolul3 Instalatia de guvernare . 64
IIFEDCBA
'I
3.1 Consideratii generale..... ..
Clasifiearea instalatiilor de guvernare
.. .
.
64
67
3.2
3.2.1 Carme active......... .. , 69
3.2.2 Duze rotitoare (ajuraje orientabile) . 70
3.2.3 Carme speciale . 71
3.2.4 lnstalatii de guvernare activa cu jeturi transversale 71
5

---~-'~"~'~'~.'-~.'~"'~.'~.========~--~~-==---,~.------------
- ..•.. ~ ...- ..-.-- ..zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ~. PONMLKJIHGFEDCBA
 3,2,5 lnstalatii de guvemare activa ell propulsoare speciale
Sisteme de comanda a instalatiilor de guvernare
.
.
71FEDCBA CapitolulS Instalatll pentru acopertrea gurilor de magazii . 143
3,3 72 5.1 Consideratii generate ,.. \43
3.4 Components instalatiilor de gllvemare , . 74 5.U Capace mecanice rulante " . 144
3.4,1 Transrnisii , , . 74 5.1.2 Capace mecanice pliante (tip folding) . 146
3.4,1.1
3.4.2 ~:;i:1~~
iC~~~~l~~
~: ~~
..~::'.:.'.'
..~'.
:::'.
~':.::::~~'.:
::'.:'.' 74
76
5.1.3
5.1.4
j;.. Capace mecanice rabatabile
Sisteme de cap ace cu Infasurare pe tambure
"." .
.
147
148
3.5 Calculul instalatiei de guvemare . 80 5.l.5 Capace rulante suprapuse (sistem telescopic) : . 148
3.5.1 Calculul solicitarilor organului activ . 80 5.2 Actionarea capacelor . 148
3.5.2 Calculul transmisiilor de fortii. , . 86 5.3 Calculul sisternelor de actionare acapacelor mecanice . 150
3.5.3 Calculul masinilor de carma . 86
3.5.3.1wvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Calculul servomotorului eu cilindri. . 88 ~ ~apitolu16 Instalatia de salvare . 157
3.503.1 Calculul masinilor de canna cu servomotor rotativ . 93 6.1 Consideratii genera Ie . 157
3.6 '.;. Sisteme hidrostatice de actionare a instalatiilor de guvemare . 96 6.2 .to Barci de salvare , , , . 157:X
3.7 Calculul instalatiilor de guvemare activa . 100 6.3 Constructia barcilor de salvare . 159
3.7.1 Calculul fortelor ', , , . 100
6.4 Gruie pentru barci . 160
3.7.1.1 Metoda analitica.. : . 100 6.5 Calculul instalatiei de manevra a bare ilor de salvare . 163
3.7.l.2 Metoda statistica . 101 6.5.1 Determinarea sarcinilor de calcul.. . 163
3.7.2 Calculul impingerii propulsorului.. . 102 6.5.2 Calculul fortelor care solicita instalatia de lansare in condi-
~, tiile cele rnai defavorabile care pot apare la lansare . 164
Capitolul4 Instalatia de incarcare .............•................................................. lQ1l 6.5.2.1 Gruie negravitationale . \{14
4.1 Consideratii generale . 107
6.5.2.2 Gruiegravitationale cu miscare plan-paralela.. . 165
4.1.1 Instalatii de incarcare eu bigi simple (c1asice) ;. . 108 Calculul rnecanisrnului ell care se face manevra barcilor., . 1..67
6.5.3
4.1.2 Instalatii de incarcare ell bigi mecanizate ~ . 110
i' 4.1.2.1 Bigi mecan izate electrohidraulice . 110 Capitolul7 Instalatia de remorcare . li.~
4.1.2.2 Bigi mecan izare grele . III 7.1 Consideratii generaie . 172
4.1.2.3 Bigi mecanizate de constructie speciala . 112 7.2 Particulari tali ale rernorcarii prin tractiune . 174~·
4.1.3 Instalatii de ridicat cu macarale navale . 115 7.3 Ca\culul instalatiei de remorcare . P7~
4.1.4 Instalatii de incarcare speciale : . 116 Instalatia de traulare , 181
Capitolul8
4.1.4.1 Instalatii de lncarcare pe orizontala · . 116 Consideratii generale ..............................................................• : . ·181-
8.1
4.1.4.2 Instalatii de incarcare speciale pentru operatii de manevra 'in Dotarile instalatiei de trauiare . 182,.
8.2
mare deschisa . 119 8.3 Actionarea hidraulica a vinciurilor de traul :~:::!:1... 187,: ..
4.2 Calculul instalatiilor de incarcare . 119
Calculul elementelor geometrice ale unei instalatii de lncar- Bibliografie •.•................•.•...........•.....•................•..................•, ~- . 191
4.2.1
;i~
care cu bigi . 119
4.2.2 Calculul fortelor care solicita elementele instalatiei . 121
4.2.2.1 Metode grafice de calcul... . 121
4.2.2.2 Metodaanalities de calcul a instalatiilcr de incarcare- des-
carcare eu bigi . 126
4.2.3 Calculul de rezistenta a elementelor instalatiei de incarcare .. 129
4.2.3.1 Calculul bigilor . 129
4.3 Mecanismele instalatiei de incarcare , . 136
4.3.1 Vinciuri electrice . 137
4.3.2 Vinciuri electrohidraulice . 141

6 7
 ~

I N S T A L A T,I A DE
ANCORARE

;
:":. ~'~;
.
1 PONMLKJIHGFEDCBA
Consideratii generale
Ancorarea navelor
Elementele liniei de ancorare
Dimensionarea liniilor de
an cor are

1 .1 C O N S I D E R A T I I G E N E R A L E

Dezvoltarea actuala a tehnologiilor marine ~i a navigatiei impun pozitionarea

precise in raport cu fundul marii a diversilor plutitori sau nave. Calitatea ~iperforrnantele
pozitionarii devin esentiale pentru uneledomenii ale cercetarii si exploatarii resurselor
marine, cum ar fi cazul platforrnelor plutitoare· de foraj, al navelor de cereetare, al
doeurilor plutitoare ancorate, al navelor tehnice care executa lucrari pe fundul apei sail
care monteaza conducte submarine. Extinderea explorarilor marine in zone cu adancirni
mari ale apei 9i eu conditii clirnatice dificile a irnpus perfectionarea sistemelor de fixare a
navelor sau plutitorilor. Aceasta perfectionare este una continua ~i are drept obiectiv
principalimbunatiitirea preciziei de pozitionare, in conditiile cresterii adancimi i apei 9i a
fortelor' active care tind sa abats plutitorul de Ia punctul de aneorare. Fixarea p lutitorului
in raport eu fundul marii se realizeaza cu ajutorul elementelor instalatiei de ancorare. In
general, sunt utilizate doua modalita]] de aneorare: ancorarea pasiva si ancorarea
dinamica. Ancorarea pasiva utilizeaza legaturi mecanice intre nava ~ifundul ac-vatoriului,
prin care transmit fundului fortele ce solicits plutitorul si tind sa-l deplaseze. Legatura
dintre plutitor si fund formeaza 0 linie de ancorare. Liniile de ancorare sunt formate din:
ancore, care se fixeaza de fund, clemente flexibile (lan turi sau cabluri), care transmit
fortele de la plutitor la ancora ~i clemente de conducere a legaturilor flexibile carre
11\\\ mecanismele ~i spatiul de depozitare de pe nava (nar] de ancora, stope, vinciuri sau
cabestane, puturi de lant, etc.). Numarul de ancore ~i dispunerea lor la bord se coreleaza

1\wvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
II
 10 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Instalatii navale depunte
eu marimea plutitorului, destinatia lui ~i precizia de pozitionare ceruta. In reprezentarea
schernatizata din Fig. 1.1 este exernplifieat cazul utilizarii instalatiei de ancorare pasiva
pentru fixarea ell aneore fixe a unui plutitor.
! 5
, ~ •.... ,,/
t'zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
': '.
Fig. 1.1 a) Geamandura eu linii de ancorarefixe b) Linie de'ancorare mobila
I -ancora; 2 - Ian]de ancora; 3 - nava; 4 - ancorafixa; 5 - geamandurii de acostare;6 - legaturi
flexibile (cablur! sau lanturi).
Plutitorul poate fi 0 geamandura de aneorare, fig. l.l(a), sau 0 platforma pluti-
toare. In tirnpul navigatiei linia de ancorare se trage compiet la bord, singurul element ce
ramane in afara plutitorului este ancora, eafiind lnSa foarte bine fixata pe pozitie, Pentru
nave, ca plutitori care W schimba pozitia de aneorare, se utilizeaza ancore care se pot
desprinde relativ usor de fund, fig. l(b). Ancorarea pasiva cu lanturi se utilizeaza pentru
adancimi de ancorare mici si medii, pana la circa 120 m. La adancimi mal mari de 1SO m
se recomanda utilizarea eablurilor drept elemente de legatura, sau a instalatiilor de
ancorare dinamica. Ancorarea dinamica consta In pozitionarea plutitorului in raport cu
•fundul, tara interpunerea un or legaturi mecanice intre p!utitor si acesta si preluarea tuturor
fortelor exteme care tind 8a-\ deplaseze. Preluarea acestor forte se face excIusiv prin
, mijloace aflate la bordul navei. Ca mijloace active, sunt utilizate propulsoare a carer
interactiune cu apa determine dezvoltarea fortelor necesare mentinerii echilibrului navei
de pozitionat, In fig. 1.2 este exemplificat sistemul de ancorare dinamica la 0 nava
destinata explorarii fundului marin. Propulsoarele 1.si 2 asigura rnentinerea pozitiei de
echilibru deasupra punctului de ancorare in sens longitudinal, iar propulsoarele 3 ~j 4
menpn echilibrul in sens transversal. Comanda propulsoarelor se face automat printr-un
calculator de proces, in functie de abaterea navei fala de un reper initial ales pe fundul
marii. Ancorarea dinarnica impune dotari speciale, de aceea ea nu se justifies decat in
cazurile cand ancorarea pasiva nu se poate face (in cazul adancimilor mari). Mai mult,
performantele ei de pozitionare nu SLU1t intotdeauna satisfacatoare.
1.2 ANCORAREANAVELOR
Ancorarea navelor se noate considera ea un caz oarticular al ancorarii nlntitorilor.
Capitolul 1 - Instalatia de ancorare II
permita desprinderea usoara in orice conditii c\imatice. ~ezulta ell navele sunt dotate eu
linii de ancorare mobile, care se pot Iansa sau ridica dupa necesitate, precizia pozrtionarii
avand 0 importanta mai mid. In porturi special amenajate, ancorarea navelor se poate
faee Ia geamanduri prinse de fund prin linii de ancorareJi;xe, fig, 1(b). In acest caz, proce-
suI de ancorare se simplifies multdeoarece nu -se mai manipuleaza linia de ancorare
mobila, fixarea de geamandura Iacandu-se eu,qlegqtUra flexibilauzuala (cablu). Insta-
latia de ancorare se amplaseaza la extremitatile.navei, iar numarul liniilor de anoorare ~i
dispunerea lor la cele doua extremitati se face ,d.~p~ recomandarile registrelor de clasi-
ficatie in functie de zona de navigatie, tipul ~imarimea navei. La nave se deosebesc:
• instalatia de ancorare prova, formata din liniile de ancorare care se
manevreaza cu mecanismele aferente; .<:
• instalatia de ancorare pupa format~~dix1,liniile de ancorare manevrate de
mecanismele aferente. :,;
- -fT-. ,,,,: t
~.zy
z ~ ..PONMLKJIHGFEDCBA
)....
Fig. 1.2 Instalatia de ancorare activa
La navele maritime de transport, instalatia de ancorare prova este formats, de
regula, din doua linii de ancorare eu mecanismele respective, In timp ce ancorarea pupa
are 0 singura linie deancorare. In mod frecvent, candnu este necesarapozitionarea navei,
ancorarea se face cu instalatia din provaprin lansarea unei singure linii de ancorare sau a
ambelor. Daca apare necesitatea pozitionarii navei, de exemplu la ancorarea pe fluviu sau
in rade aglomerate, se lanseaza si linia de ancorare din.pupa; In acest fel nava este fixata
la ambele capete, iardeplasarile ce pot apare au valori reduse. La impingatoarele fluviale,
datorita particularitatilor navigatiei eu convoiuI, impingatorul are instalatia de ancorare
pupa mai dezvoltata, fermata fiind din doua sau trei linii: de ancorare.
In fig. 1.3 este prezentat modul de amplasare a instalatiei de ancorare la 0 nava
maritima de transport, Ancorarea prova, fig. 1.3(a), este formats din doua linii de
ancorare, reprezentate in pozitie de mars. Elementele liniei de aneorare sunt: ancora 6
amplasata in nara 5, lantul 4, stopa fixa 2, vineiul de ancora I, tubul de ghidare 9, putul
lantului 10. Yn pozitie de mars, ancora are ghearele inexteriorul corpului, iar tij a este
introdusa in nara, Aceasta pozitie permite fix area ancorei de corp prin tensionarea
lantului prin intermediul vinciului de ancora I, 111 timpul marsului efortul din la.n] fiind
preluat de stopa 2 creandu-se astfel posibilitatea lansarii rapide a ancorei sub actiunea
greutatii proprii, prin slabirea stopei.
Instalatia de ancorare de Ja pupa navei, fig, l.3(b) consta in mod frecvent dintr-o
...
: ..•.~.~.:! I"' 1
 . . .L2__._

ghidare a lantului 7, purul de lant 8. Aneora din pupa se amplaseaza de obicei in planul
I~
~ • smulgerea rapida a ancorei la plecarea din ancora, iar dad aceasta S-3
diametral, iar ghearele ancorei se protejeaza prin introducerea acesteia intr-o ni~iL j pe fund, renuntarea la ea printr-o manevra usoara;
I
;'Element~le liniei de aneorare se aleg sau se calculeaza considerand tipul si dimensiunile I •• fixarea sigma a Iiniei de ancorare 1a bord 111 cazul in care nava se atla if
navei, conditiile de ancorare, adancili~ea de ancorare, Adancimile de ancorare se impart, 1
conventional, in urmatoarele categorii: Ta
~
,, -
- adancirni miei, pana la 25 rn; Adancimea de ancorare Lungimea lantului lansat
L r m]

t
- adancimi medii, pana la 50 m; h[m 1zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQ
- adancirni mari, pana la 150 m; 11 < 25 4·11
- adancimi foarte mari, peste ISO m.wvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 25 < h < 50CBA 3h
r 50<h<150 2,5·11
-~
7'l&--,~1iHt-.s FEDCBA ~ h> 150 ( 1,5 -7- 2 ) : h
4 5
!l Performantele instalatiilor de ancorare se caracterizeaza prin: .
! • abaterile plutitorului ancorat fata de un reper amplasat pe fundul rnarii;
1! • marimea fortelor exterioare preluate de sistemul de ancorare;
I
• consurnul energetic, gabarituI ~igreutatea instalatiei;
Performantele care se cer instalatiilor de ancorare :depind de tipul ]1,
6 I plutitorului care trebuie ancorat. In cazul naveIor clasiee, de exernplu, pre

jq
t1 pozitionare nu este prea importanta, nava putandu-se roti in jurul puncrului de an.
: ;
schirnbarea directiei vantului. Raman importante performantele energetiee si eel
I! t JIHGFEDCBA
, ..PONMLKJIHGFEDCBA
t'
de rnarimea fortelor care trebuie preluate. La platfonnele marine aneorate, care re
Fig. 1.3(a) Instalatia de ancorare prova
1 foraje, precizia de pozitioriare este determinants pentru exploatarea platformei. D
5 6 7 pentru determinareaabaterilor maxime de la pozitia de foraj, este necesara 0
'I
a
dinamica sistemullil platforma-linie de ancorare sub actiunea fortelor perturbato
de vant, eurent, val- Acea'sta ~nalizii se [ace considerand schema de interactiu
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 1
"
I
elementele sisternului.Tig. 1.4. Plutitorul, sub actiunea fortelor date de mediu
fortelor date de instalatia "dE: ancorare Fa, ocupa 0 pozitie XC' Dad apar per

1
il introduse prin modificarea fortelor F; date de mediu, pozitia plutitorului se 111

~
I putand depasi valorile impuse Xi. in acest caz apare marimea de comanda, e = x, -
prin instalatia de ancorare (pasiva sau activa) modi fica Fa in sensul micsorari
Determinarea concreta a abaterilor plutitorului pentru 0 structura a sistemului I
linie de ancorare si pentru anumite forte perturbatoare se face prin modelarea mat,
J
Fig. 1.3(b) Instalatia de ancorare pupa l' a sistemului si prinrezolvarea ecuatiilor diferentiale care definesc mode lul.
!
Practica exploatarii instalatiilor de ancorare a aratat ca pentru fixarea sigura a
1 .3 E L E M E N T E L E L IN IE I D E A N C O R A R E
navei In ancora, lungimea minima a: lantului lansat functie de 'adancimea de ancorare h
trebuie sa fie conform tabelului 1.1.'
1 .3 .1 A N C O R E
Alegerea sau calcuJul instalatiei de ancorare se face astfel. Incit' s'~ se indeplineasca
urmatoarele cerinte: ' "
Au rolu! de a fixa capatul legaturii flexibile (Iant sau cablu) de fund. ~
• fixarea ~igura a navei in conditiile In care asupra ei actioneaza simultan fortele
diverse tipuri si trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte constructive si functio
externe date de vant, curent, val; . .
• lansarea rapida a ancorei la apa si controlul permanent a1vitezei de coborare cu • sa realizeze forte mari de fixare;
ajutorul franei mecanismuluide manevra a linieide ancorare; • sa se fixeze rapid de fundul apei;

.;\
-- .. ~
14 Instalatii navale de punte CapitolulI - Instalatia de ancorare 15

• sa se desprinda usor de fund Ia smulgere prin interrnediul elementului flexibil; •. grupa III-a: aneore cu tija articulata In raport eu ghearele, care tnsa realizeaza forte
• sa se fixeze din nou de fundul apei daca, accidental, s-a produs desprinderea de pe mari de fixare datorita geometriei particulare a ghearelor.
fund; Ancorele din grupa I sunt cu una, doua, sau mai multe gheare, Ancorele cu 0
• sa se mentina fixata de fund daca nava se roteste in jurul punctului de ancorare; gheara sunt utilizate pentru ancorarea navelor de banchizede gheata sa}.! pentru fixarea
" • sase poata fixa usor la bord, In narile de ancora; ..zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA docurilor plutitoare cu linii de ancorare fixe si ele se pozitioneaza pe-fund in vederea
;pa aiba a constructie sirnpla, sa fie rezistente ~i usor de intretinut. prinderii cu legaturi suplimentare. Cele eu doua gheare sunt reprezentate prin an cora tip
amiralitate ale carei forma ~i mod de fixare rezulta din fig. 1.5 si 1.6. Pentru a detennina
Perturbatii introduse de mediu; F zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
m
ghearele sa vina in pozitia de prindere, fig. 1.5, inainte de lansare traversa 1 se fixeaza

1 vant J val curent

perpendicular pe tija. Sub actiunea lantului, aneora se roteste In jurul capetelor traversei ~i
ajunge cu ghearele in pozitia de prindere. Manevrarea greoaie a acestor ancore Ie reco-
manda pentru instalatiile de ancorare la marl adancimi pe perioade lungi de timp. La an-
PozitiewvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
INSTALATIECBA F. corele cu mai mult de doua gheare, prinderea de fund se realizeaza indiferent de pozitia in
~~ FEDCBA DE PLUTITOR care ancora cade pe fundul apei.
ANCORARE XC
1

..

Fig. 1.4 Bucla de control·a instalatiei de ancorare

~lrl
Fixarea ancorei de fundul marii se face prin ghearele acesteia, Legatura dintre
gheare si lant sau cablu este realizata prin tija ancorei. Cel mai important indicator de
performanta al ancorei il reprezinta fortade fixare. Ea depinde de masa ancorei, de
parametrii ei geometrici ~i de natura solului in care se fixeaza. Parametrii geometrici mai
importanti, care influenteaza forta de fixare ~i diferentiaza tipurile de aneore, sunt: Fig. 1. 5 Aneora tip amiralitate
nnmarul ~iconfiguratia ghearelor, suprafata acestora, unghiul dintre gheare ~i tija, etc.
Forta de. fixare a ancorei, masurata pe directia tijei cand aceasta este asezata pe
fund, se defineste prin coeficientul de fixare, care reprezinta raportul dintre forta maxima
de fixare ~i greutatea ancorei. Forta de fixare poate fi considerata pentru urmatoarele
:-~
-.~~,
~..

cazuri de prindere a ancorei de fund:

• prinderea Tara deplasarea ancorei;
f.
•. prinderea in cazul cand ghearele ancorei incep sa are fundul, ancora deplasandu-se
fala de punctul initial;
• prinderea periodica. Fortele care solicits ancora fiind mari, ghearele se desprind si Fig. 1.6 Fixarea ancorei dp amiralitate
apoi se infig din nou, realizan d 0 fixare intermitenta care solicita dinamic linia de . Ancorele din grupa a II-a au ghearele articulate fata de tija, iar prinderea pe fun-
ancorare. dul marii se face cu ambele gheare, asa cum rezulta din fig .. I.7. Forta de fix are este data
Practica exploatarii navelor a impus cateva tipuri de ancore care intrunesc de rezistenta opusa de catre fundul apei ghearelor si aceasta depinde de forma acestora
cerintele enuntate, sau corespund unor conditii function ale specifice. 0 clasificare cat si de natura fundului. Pentru desprinderea ancorei este suficient ca tija sa fie actionate
conventionala a ancorelor permite gruparea lor astfel: prin Ian] dupa 0 directie 'inc1inatafata de fundul apei. Are toe 0 retire a ghearelor in jurul
,. grupa I-a: ancore ell gheare fixe, care se fixeaza, in general, printr-o singura capatului tijei, care disloca zona de fund nasurata ~i permite smulgerea ~i lidicarea
gheara, cu ajutorul unor dispozitive de arnorsare a prinderii de fund; ancorei cu 0 fot1a mult mai mica dedit cea de fixare, Acest lucru evita supraso1ieitarea
II grupa ll-a; ancore ell ghearele aliiculate fata de tije, care se flxeaza ell ambele liniei de ancorare, In special a mecanismului. In fig. J.8 sunt reprezentate careva tipl.lri de
gheare de fund. Realizeaza val ori mici si medii ale t()rt~l()rnp. fiY~l'P'
 .Li: __
KzyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Tabelul 1. 2 Coeficientii de fixare medii pentru '
5
4 Farra de iix:

-------
"
Forta de fixare tara FOI1a de fix are la care
maxima transr

~!
L" GRUPA dep1asarea ancorei ancora incepe sa are
pnn soc
-
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
~
(I) (I) CI)

-
(; .
0 0 0
I I I zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
<ii3
_ 0
~ 0 ;cd
_ v>
0 Ul <fJ

•...
0
U)

<Cd
_ en
0
0 5 10 IS 20 - f3 o p.. o b o 0.. o ~ o p..
8 'en CI} .~ 8 CI) . Vi U) U) Q) E CI} .;;;
'0 '2 0. '0 '2 '5. '0 '2
Fig. 1. 7 Modul de fix are a aneorei eu ghearele articulateFEDCBA '* CI} CI} U)

Grupa I 2,2 3,0 3,1 4,1 4,3 8,1 5,2 9,0

Grupa II 2,2 1,5 2,8 3,1 1,7 3,8 6,8 2,5
45°
Tabelul J. 3 Ancore din grupa
45°
:t 4f Tipul Tipul fundului marii
~.
ancorei I
~'t males nisipos CD pietri§
Danforth - 8 -;- 10 14

'I"
'i ACI4 6 8 8
a) Ancora tip Hall; b) Ancors tip Speck; c) Ancora tip Union c
Matrosov 6,8 7,9 8
I
I ~
jl
Fig. 1.8 Aneore cu ghearele articulate
~ 1.3.2 LECATURIPONMLKJIHGFEDCBA
F L E X IB IL E
Ancorele eu forte mari de tinere au ghearele dispuse in apropierea tijei, astfel ~
f,I
incat sa poata luera impreuna, iar suprafata ghearelor este manta fata de eea a aneorelor Sunt elernente care fac legatura intre nava si ancora, transmi tand forte
. !
din grupa a II-a. La baza, ghearele aeestor aneore au unele prelungiri 1, fig. l.9, care I~ solicita nava In procesul de ancorare. Se utilizeaza doua tipuri de legaturi: \31

asigura stabilitatea ancorei fixate, cand forta care solicita tija se inclina Tn plan orizontal. "~ cabluri. La adancimi de ancorare pana la 150 m se utilizeaza lanturi care, avand !
a pe unitatea de lungime mari, realizeaza si 0 amortizare buna a oscilati ilor longin
Amorsarea prinderii de fund se face, ca si la ancorele din grupa precedents, prin umerii 2, ~
care, 111 deplasare, creaza un moment ce roteste ghearele in jurul boltului de fixare. In fig. ~ ale navei. Lanturile se caracterizeaza dimensional prin calibrul zalei d,fig. 1.1 0,
1.9 sunt reprezentate cateva ancore din grupa a III-a. Fortele medii de fixare a ancorelor
~ lungimea sa. Zalele sunt de doua tipuri: puntate si nepuntate. La capetele lann
sunt prezen tate in tabelele l.2 si 1.3.
I
e~
,
prinderea de ancora si de corpul
ancorei, fig. 1.11. De-a lungul
1.12. Lungimea de lan] cuprinsa
navei,
lantului
sunt utilizate
se rnonteaza,
intre doua zale demontabile
zale vartej care
din loc in lac,
se numeste
zale
permit
demontab
cheie de
fa

~ la navele comerciale, are valori intre 25 si 27 m, fig. 1.14. Inrroducerea

I
!
demontabile protejeaza a parte din lant deoarece dad a za se uzeaza sau se defor
I
* se inlocuieste
ocupa pe lungimea
numai cheia
lantului,
care contine
cheile de lant pot fi:
zaua respectiva. Dupa poziti ile pe c

• chei de capat. Cuprind zale de capat 4, fig. 1.14, zale intarite 2, zale vartej
obisnuite 1 si zale de impreunare 3. Pozitionarea tipurilor de zale este p
acord cu schema din fig. 1.14;
a) Ancora tip Danforth; b) Ancora tip AC 14; c) Ancora tip Matrosov
• chei intermediare. Cuprind zale obisnuite 1 si zale de impreunare 3;
Fig. 1.9 Ancore ell coeficienti de tinere mari • chei de ancora Cuprind chei de capat 6, fig. 1.14, zale de capat 4, zale rnt
zale varte] 5, zale obisnuite 1 $i zale de impreunare 3.
 18 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
.Instalatii navale de punte Capitolul 1 - Instalatia de ancorare 19

:!~.I
acest punct de vedere, 0 importanta mare 0 are inclinarea niirii fala de orizontals. In
d~ fune~e de aceasta lnclinare se deosebesc:
B~B12 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
• nari cu lDclinare mica, lntalnite la navele eu lnaltime de constructie mica;
~ (a) ~ • nari eu lnclinare mare, intalnite la nave eu IniillilIli mari de constructie, cu forme pline
Fig. 1.11 Za varte] la prova ~i eu bulb.' ,
~
d~ Inclinarea narii are doua consecinte asupra manevrarii ancorei:
, ffil'b) • poate face ea ancora sa nu vina normal la post, dad inclinarea este prea mica;

,t§.
Fig. 1.10 Za obi~nuitii
a) cu ramuri rectilinii;
b) ovalii; c) puntatii.
'C~eie lie capOI
~fJ d~
la iesirea din nara, lantul poate avea frangeri mari eeea ee po ate conduce la 0 uzura
pronl)nlata a acestuia.
In figura 1.15 este
prezentat cazul cand ancora
Fig. 1.12 Za de impreunare Fig. 1.13 Za de capat nu se trage normal la posi. Se
(za Kerner) (cheie tachelaj) observii ea ghearele ancorei in
10C sa alunece pe bordaj §i sa
inehidli unghiul dintre gheare
~heie iIJlermediarii. Chelf inlfrmediar~ ,Cluie d! ancnrli
~i tija, mentin acest unghi la

~TIfff~
~ ~ V/ ~ 'Y~ VJ ~ W~~ ~W W ~ W~ W~ W~ ~
valoarea maxima§i
clnd tija atinge

bloeheazii eu ghearele
atunei
partea
superioara a narii, ancora se
in
borda]. Pentru a se evita acest
Fig. 1.14 Chei de lant lueru, se poate alege inclina-
rea narii astfel lncat, atunci
Forma zaJelor lantului trebuie sii se incadreze In tolerante stranse lntruca: csnd aneora vine la post ell
lanturilesunt antrenate prin vinciuri sau cabestane ale caror elementele de antrenare ghearele spre bordaj, aces tea
trebuie 'sa corespunda dimensional eu forma zalelor. sa alunece ~isa se roteasca in
Pentru adancirni mai mari de 150 In, greutatea lantului devine prea mare si de pozitia de fixare,
aceeasuntutilizate eabluri. Acestea sunt manevrate de mecanisme cu tamburi speciali. A~a eum rezulta din
Lungirnea legaturilor flexibile utilizate in instalatiile de ancorare se poate stabili prin fig. 1.16(a), pentru ea ghea- Fig. 1.15 Tragerea la post anormala
calcul, ins a ea nu trebuie sa fie rnai mica decat cea recomandata de registrele de clasi- rele, care vin in contact ell
flcatie. Caraeteristicile lanturilor si eablurilor utilizate In instalatiile de ancorare ~i bordajul la ridiearea ancorei,
acostare sunt precizate In standarde, sa alunece ~iin acelasi timp sase roteasca in jurul tijei, trebuie ea unghiul din tre directia
ghearelor si normala la bordaj B, sa fie mai mare dedit unghiul de freeare lp, Considerand
III, , 1.3.3 ELEMENTE PENTRU CONDUCEREA LANTULUI LA BORD unghiurile din figura, conditia de mai sus se sene sub forma:
. 8>qJ
Conducerea lantului din exterior catre meeanismul instalatiei de aneorare si spre
:I!:: Functie de elementele triunghiului ABC, fig. I, 16(b) se poate deduee:
locul de depozitare, se face prin nara de ancora, care uneste bordajul eu puntea teuga sau
\ ,I' punteaduneta. tn cazul tragerii aneorei la post, tija intra in nara iar ghearele raman in 90° - e = I.. + f3
afara bordajului, fixandu-se de acesta prin tensionarea lantului. Nara are 0 sectiune (I)
8= 90' - it - f3 > !p
circulara, iar diametrul ~ilungirnea ei se aleg in functie de dimensiunile ancorei, asa inca!
IIII! lt, sa permita introducerea eompletii a tijei ancorei. f3 < 90' - .l - If'
lI Pozitionarea narii in raport eu bordajul si puntea este esentiala atat pentru
unde:
IIi' tragcrea corecta a ancorei la post, dit ~i pentru lansarea gravitationala a acesteia, Din

I~II zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
~.
•••
 IIzyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
11FEDCBA

•• ~~

:a
20 Instalatii navale de punte Capitolull - lnstalatia de ancorare 21

. A. unghiu! maxim dintre gheare si tija, caracteristic fiecarui tip de ancora;zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

f3 - unghiul de inclinare a niirii fata de bordaj.zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 6

~ ..

11
V{!j!);D
(b)
Fig.PONMLKJIHGFEDCBA
1 . 1 7 Ni~a confectionata pentru tragerea corecta a ancorei Ja post

n
<,

(a)
<,
Fig. 1.16 Arnplasarea corecta a narii de ancora

Satisfacerea conditiei (l) asigurii ridicarea norma Iii a ancorei la post, chiar cand
ghearele vin In contact en bordajul. Realizarea de nari care sa respecte aceste conditii TIU
A-A
este intotdeauna posibila, deoarece configuratia bordajului nu permite realizarea
ghiuri f3 miei. In acest caz se modifica local configuratia bordajului, prinrealizarea unor
nise In locul in care nara iese din bordaj, fig. 1.17. Forma niselor in punctul in care ghea-
unor un-

'G/
rele ating bordajul se alege astfel incat an cora sa se poata trage normal la post,chiar daca
este ridicata cu ghearele spre bordaj. Nisa protejeaza mai bine ancora la post, tnsa realiza-
/ "
rea ei implies cornplicatii constructive si tehnologice. Tot in aceasta categorie trebuie in-
cadrate si solutiile care prevad montarea unor adaosuri de 0 forma bine determinata, pe Fig.JIHGFEDCBA
1 .1 8 Adaugarea de piese pentru a se Fig. 1.19 Rola de deviere
bordaj, in loeul in c;:areghearele ating bordaju!. Rolul acestora este de a rasuci intreaga an- real iza tragerea corecta a ancorei la post .
cora arunci cand ea vine la post eu ghearele spre bordaj. Solutia se aplica In special cand, In plus, la navele cu forme pline la prova si cu bulb, aeeste elemente evita si
la nave deja construi te, se constata cii tragerea ancorei la post nu se face nonna!. .0 aWi atingerea bulbului eu ancora In timpul manevrei de ridicare sau coborare (virare sau
solutie, adoptata la nave le modeme mari cu partea superioara a provei evazata, este aceea molarej. Pozitia nacii mai este deterrninata $i de conditia realizarii unor frangeri mici ale
de a elimina contactul dintre gheare si bordaj prin interpunerea unor piese suplimentare. lantului 1a iesirea din nara, Pentru a realiza acest lueru, trebuie ca nara sa aiba 0 inc\inare
Dupa cum rezulta din fig. 1.18, piesa I din capatul narii iese In afara bordajului ~i midi fatii de orizontala, chiar daca tragerea normala la post a ancorei impune inclinari
face posibila fixarea ancorei la post £lira ca ghearele sa atinga bordaju!. Pentru ca ancora marl fala de orizontala. Compromisul se realizeaza prin respectarea conditiei tragerii
sa vina la post corect, trebuie ca forma piesei 1 sii fie corelata eu geometria aneorei si eu nonnale la post, iar frangerile man ale lantului la iesire, dacii apar, vor fi preluate prin
pozitia narii, Solutia este mai simpla din punet de vedere tehnologic si are avantajul ca role montate pe punte la iesirea din nara, fig. 1.19. In aces! fel, se evi!a uzura lantului,
indeparteaza de planuldiametral punctul de iesire a lantului din nava, prm inlocuirea frecarii de alunecare eu cea de rostogolire. Rolele de deviere mai prezinta

::.5 .•.
 22 Instalatii navale de punte 23
Capitolul I - Instalatia de ancorare

avantajul di permit montarea mecanisrnului de manevrii a lantului In orice loe de pe stope lor de linie se face la forta transmisa de linia de ancorare, tinand seama de
pumea teuga, eliminiind restrictiile privind
amplasarea acestuia introduse de conditia reeomandiirile registrelor de clasificare.
rea lizarii unor friingeri rninime ale lantului, Pozitionarea narii reprezinta 0 problema Stopele de linie cu lant, fig. 1.22, sunt constituite dintr-o bucata de lant, care se
corrplexa In proiectarea instalatiilor de ancorare, iar verificarea solutiei finale se po ate fixeazli cu un capat de punte iar cu celalalt, printr-o gheara special ii, de una din zalele
face aproape exclusiv prin testarea tragerii normale ~ia fixarii ancorei la post pe macheta lantului de ancora, Fixarea de lantul de ancora este demonrabila. Sropele sunt
la scars naturals (sau apropiata) a provei navei.
rec~mandate pentru calibre palla la 43 rnm.

1.3.4 STOPE

-:.~
~ 2~'
Stope Ie instalatiei de ancorare sunt de doua categorii, determinate de functiunile
indeplinite:
• stope care asigura ancorajul: fixeaza lantul, transmitsnd corpului navei fortele din
~ .Ril
linia de ancorare, descarcand in acest fel mecanismul; 3

a
an
• stope care fixeaza cora la post, Inlaturand bataile ei in nara in timpul marsului.
Din punct de vedere constructiv, stopele din prima categorie - numite stope de
linie - sunt fixe sau ell lant, iar cele din categoria a doua, numite stope pentru ancora _
1 .

,
,

I
4tU$M
SUIlt prevazute cu gheare care se fixeaza de Ian] ~i intinzetori pentru tensionarea lantului
care se prind de punte direct sau prin lanturi, Rolul stopelor pentru ancora poate fi
indeplinit de stopele de linie daca, din faza de montaj, se are in vedere 0 pozitionare a Fig. 1.21 Stopa eu traverse
acestora astfel incat ancora sa se fixeze corect pe bordaj .zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I - talpa stopei; 2 - articulatia traversei; 3 - travers a

H
k.=l~
~.~~~~~~~~~~~~~~.~~. ~

Fig. 1.22 Stopa cu Ian!

I - ocher pentru fixarea de corpul navei ; 2 - lntinzator; 3 - za intaritii; 4 - ochet de fixare a
ghearei; 5 - gheara compusa din doua piif1i articulate

1.3.5 MECANISMELE INST ALA TIEl DE ANCORARE

Fig. 1.20 Stopa eu fiilcehi
1- talpa stopei; 2 - falei; 3 - boll articulatie; 4 - surub; 5 - piuli!ii articulata; 6 - indo
Sto pele de Iinie, fixe, se recomanda pentru calibre de la 73 mrn in sus ~i sunt diversiftcate
din punet de vedere constructiv. La noi sunt utilizate mai frecvent stope Ie eu falcele, fig.
1.2~, care blocheaza zaua orizontala incadrand-o pe cea verticala intre doua bare nurnite
falcele, cat ~i stopele cu traverse (se mai numesc si stope cutit), [a care zaua verticals estc
blo eata eu ajutorul unei traverse amplasate intre umerii stopei, fig. 1.21. Dimensionarea
Au rolul de a realiza manevra liniei de ancorare, In cazul in care linia de ancorare
are ca element flexibil lantul, transmiterea fortelor de la rnecanism la Iant se face
printr-un tambur prevazut la periferie eu a1veole in care intra zalele lantului, A.cest tambur
poarta denumirea de barbotinii. Daca linia de ancorare utilizeaza cabluri, manevra
acestora se face cu un mecanism special cu tam bur, amplasat sub puritea teuga.
Mecanismele prin care se manevreaza liniile de ancorare cu lant se clasifica astfel:
• dupa criterii constructive:
mecanisme cu barbotina asezara III plan vertical, numite vinciuri;

IzyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
---.~.-----FEDCBA
li...
-
 .,,7FEDCBA
r
t_
24zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
i
Instalatii navale de punte Capitolul 1 - Instalatia de ancorarezyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJ
25

mecanisme cu barbotina asezata in plan orizoutal, numite cabestane.

• dupa nurnarul liniilor de ancorare manevrate:
mecanisme care manevreaza 0 singurii linie de ancorare;
6
mecanisme care manevreaza doua sau rnai multe liliii de ancorare.
5
Uzual, cabestanele manevrb'ia 0 singura linie de ancorare, pe cand vinciurile
pot manevra una sau mai multe linii de ancorare,
• dupa modul de antrenare, mecanismele pot fi:
,1
cu actionare prin eleetromotor;
.~
cu actionare electrohidraulica;
I 1
cu actionare prin masina cu abur.

folosirea
•
La navele
mecanisme lor

cu comanda
miei,
Cll
registrele
actionare
dupa modul in care se face comanda, mecanismele
locala;
de clasificatie admit pentru manevra
manuala sau a mecanisme lor aitor instalatii.
pot fi:
ancorelor,

I Fig. 1,23 Vinci de ancorare Fig, 1 .2 4 Cabestan

1 - motor de antrenare;2 - mecanism reductor;3
cu cornanda de la distants. - barbotinii;4 - frilnii;5.- mecanisrn pentru
Functiunile mecanisme lor care manevreazii liniile de ancorare sunt urmatoarele: actionarea franei.c - tamburul pentru manevra
---'---------~I·a1fsarea ancorelor cu ajutorul motorului mecanismuJui sau gravitational, cu pararnelor instalatiei de acostare
reglarea vitezei de coborare prin franii; .: La navele mari, eu forme pline in prova, narile de an cora sunt depiirtate de planul
stationarea in ancora, cand barbotina ~i Frana mecanismului trebuie sa preia diametral pentru a evita atingerea bulbului eu ancora in timpul manevrei cat si pernru a
,!
I' JIHGFEDCBA
I ..
forta din linia de ancorare; realiza tragerea normals a ancorei la post. Din acest motiv, se prefera vinciurimontate
ridicarea (virarea) ancorei, care consta din apropierea navei de punctul de individual pe fiecare linie de ancorare, amplasarea lor putandu-se face in stransa corelare
ancorare, srnulgereaancorei si ridicarea ei la bard; cu arnplasarea narilor ~ia puturilor de Iant.
ridicarea sirnultana a ancorelor de pe liniile de ancorare cuplate la acelasi La petroliere, antrenarea mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare din prova
i mecanisrn, de la jumatatea adancimii de ancorare, in conditiile in care si pupa se face cu masini eu abur sau eu motoare hidrostatice. A vand in vedere variatia
smulgerea ancorelor s-a :facut succesiv. rapida a pescajului in timpul manevrei de incarcare-descarcare, petrolierele moderne au
in mod frecvent, mecanismele instalatiei de ancorare sunt utilizate ~i pentru instalatii de acostare cu vinciuri automate, care modi fica lungimea pararnei de acostare
rnanevra pararnelor de la instalatia de acostare. In acest sens, atat vineiurile cat si _ functic de pescaj, mentinand 0 tensiune constanta in parama. De regula, la aceste nave
cabestanele au tamburi special i pentru a realiza manevrele instalatiei de acostare. Deci vinciurile de acostare automate de la extremitatile navei utilizeaza acelasi mccanism CLi al
mecanismul va trebui sa satisfaca, pe lantul cinematic care antreneaza tamburii de vinciurilor de manevra a liniilor de ancorare. In acest fel se micsoreaza spatiul aferent
manevra, ~i conditiile impuse de instalatiilede acostare. In fig. 1.23 este reprezentat un instalatiei de ancorare-acostare, cat ~i greutatea ei.PONMLKJIHGFEDCBA
vinci de all cora cu tamburi de rnanevra pentru acostare, iar in fig. 1.24 este reprezentat un
cabestan pentru ancorare-acostare. Diversitatea mare a navelor pe care se monteaza 1 -3 -6 PUTURI DE LANT

mecanismele de ancorare-acostare, cat si a conditiilor de amplasare, a determinat foarte

multe variante constructive ale acestora. In acest sens, se impun cateva recornandari Reprezinta locurile unde se depoziteaza lanturile de ancora in timpul marsului.
privind utilizarea mecanisme lor pe diverse tipuri de nave. Pentru navele maritime mici si Fiecare linie de ancorare are cate un put de Ian! arnplasat sub barbotina vinciului sau a
medii si pentru navele fluviale se recomandii utilizarea vinciurilor eu doua linii de cabestanului care manevreaza linia de ancorare. lntrarea si iesirea lantului din put se face
ancorare si tamburi de rnanevra in prova, iar in pupa cabestane peritru ancorare si acostare lij
prin nara putului de lant. Capatul dinspre barbotina al narii trebuie arnplasat astfel ca
sau numai pentru acostare. Vinciurile de ancorain aeest caz, au prin constructie distanta lantu! sa intre ~i sa iasa corect din barbotina In timpul manevrei liniei de ancorare. in
dintre barbotine fixa, ceea ce impune pozitia punctelor de iesire ale narilor pe pun tea acest seop, caparul putului se arnplaseaza ciit mai aproape de barbotina in asa fel incdt sa
teuga, care trebuie sa fie egala Cll distanta dintre barbotine. Aceasta conditie reprezinta 0 se evite bataia lantu lui in nara,
restrictie in montarea corecta a narilor.wvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA