Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. LP797/1996

din 02.04.1996

pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului

Publicat : 19.12.1996 în MONITORUL OFICIAL Nr. 81-82 art. 765 Data intrării în vigoare

În temeiul articolului 64 alineatul (1) şi articolului 72 alineatul (3) litera c) din Constituţie,

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Art.1. - Se adoptă Regulamentul Parlamentului (se anexează).

Art.2. - Hotărîrea Parlamentului nr. 10-XIII din 31 martie 1994 pentru aprobarea Regulamentului
Parlamentului se abrogă.

Art.3. - Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Preşedintele

Parlamentului Petru LUCINSCHI

Chişinău, 2 aprilie 1996.

Nr. 797-XIII.

Titlul I
CONSTITUIREA ŞI FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI

Capitolul 1

CONSTITUIREA PARLAMENTULUI

Art.1. - (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica
autoritate legislativă a statului.
(2) Alegerile deputaţilor se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la
dizolvarea Parlamentului precedent.
(3) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat
de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
(4) Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii lui componenţe. În
această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia, nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi
organice.
(5) Parlamentul nou-ales se întruneşte în şedinţa de constituire la convocarea Preşedintelui
Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleşi cel puţin 2/3 din numărul
total al deputaţilor.
Art.2. - (1) Şedinţa de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de cel mai în vîrstă
deputat, ulterior, după alegere, de Preşedintele sau de unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului.
(2) Preşedintele şedinţei oferă cuvînt Preşedintelui Curţii Constituţionale pentru prezentarea
raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.

Art.3. - (1) Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea
mandatelor de deputaţi sau invalidarea lor în cazul încălcării legislaţiei electorale.
(2) Parlamentul se consideră legal constituit numai după validarea a 2/3 din mandatele de deputaţi.

Art.4. - (1) În vederea formării organelor de lucru şi organizării activităţii Parlamentului, deputaţii
constituie fracţiuni parlamentare alcătuite din cel puţin 5 deputaţi în bază de liste ale partidelor,
organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale.
(2) Deputaţii din partea partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale care nu au
întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, precum şi deputaţii
independenţi se pot reuni pentru a constitui o asemenea fracţiune sau se pot afilia altor fracţiuni
parlamentare constituite potrivit alin.(1).
(3) Fracţiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a
Parlamentului.
(4) În scopul realizării programelor preelectorale ale partidelor, organizaţiilor social-politice şi
blocurilor electorale, precum şi menţinerii configuraţiei politice a Parlamentului, nu se admite
formarea de noi fracţiuni, decît cele constituite în condiţiile alin.(1)-(3).
(5) Fracţiunile parlamentare îşi aleg organele de conducere sau conducătorii.
(6) Preşedintele fiecărei fracţiuni parlamentare prezintă Parlamentului componenţa numerică şi
nominală a fracţiunilor.
(7) Preşedintele şedinţei stabileşte succesiunea luărilor de cuvînt în dependenţă de componenţa
numerică a fracţiunilor parlamentare.

Art.5. - (1) În conformitate cu prezentul Regulament fracţiunile parlamentare au dreptul să facă

propuneri pentru:
a) numirea sau alegerea reprezentanţilor lor în Biroul permanent, în comisiile permanente şi în alte
organe de lucru ale Parlamentului, ţinîndu-se seama de reprezentarea lor proporţională în
Parlament;
b) ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului şi ale Biroului permanent;
c) formarea comisiilor speciale, de anchetă şi altor comisii ale Parlamentului;
d) proiectele de hotărîri ale Parlamentului privind programul de activitate al Guvernului.
(2) Fracţiunilor parlamentare li se pun la dispoziţie încăperi pentru lucru, tehnică birotică, rechizite
de birou şi li se acordă servicii necesare activităţii lor eficiente.
(3) Fiecare fracţiune parlamentară va fi deservită de un secretariat, structura şi statul de personal
ale căruia se stabilesc de Biroul permanent.
(4) Angajarea şi eliberarea din funcţie a lucrătorilor secretariatului fracţiunilor parlamentare se face
de către Preşedintele Parlamentului, la propunerea fracţiunii respective.
(5) Modul de folosire a mijloacelor financiare, alocate din bugetul Parlamentului pentru asigurarea
activităţii fracţiunilor parlamentare, în funcţie de componenţa numerică, se stabileşte de către
fiecare fracţiune în mod autonom.

Capitolul 2

ALEGEREA PREŞEDINTELUI PARLAMENTULUI,

VICEPREŞEDINŢILOR ŞI FORMAREA

BIROULUI PERMANENT AL PARLAMENTULUI

Art.6. - După constituirea legală a Parlamentului se alege Preşedintele Parlamentului,
vicepreşedinţii şi se formează Biroul permanent al Parlamentului.

Art.7. - (1) Preşedintele Parlamentului se alege pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret,
cu buletine de vot pe care se înscriu numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de fracţiunile
parlamentare. Fiecare fracţiune parlamentară poate face o singură propunere.
(2) Este declarat ales Preşedinte al Parlamentului candidatul care a întrunit votul majorităţii
deputaţilor aleşi.
(3) Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează al doilea tur de
scrutin, la care vor participa numai doi candidaţi care în primul tur de scrutin au obţinut cel mai
mare număr de voturi.
(4) În caz de paritate de voturi se organizează un nou tur de scrutin, pentru care fracţiunile
parlamentare vor propune aceiaşi sau alţi candidaţi.

Art.8. - Vicepreşedinţii Parlamentului se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după

consultarea fracţiunilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Art.9. - (1) Preşedintele Parlamentului poate fi revocat înainte de termen la cererea fracţiunii
parlamentare care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaţilor aleşi.
(2) Hotărîrea privind revocarea Preşedintelui Parlamentului se adoptă cu votul a 2/3 din numărul
deputaţilor aleşi, prin vot secret.
(3) Vicepreşedinţii Parlamentului pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea Preşedintelui
Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Art.10. - (1) Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia şi se formează,
ţinîndu-se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Din el fac parte, din
oficiu, Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. Numărul de membri ai Biroului permanent se
stabileşte prin hotărîre a Parlamentului.
(2) Biroul permanent se consideră constituit după numirea a cel puţin 3/4 din membrii lui.
(3) Membrii Biroului permanent se numesc prin hotărîri ale fracţiunilor parlamentare, în limitele
numărului de locuri ce le revin. Hotărîrile se prezintă preşedintelui şedinţei care le aduce la
cunoştinţa Parlamentului.
(4) Doi membri ai Biroului permanent se aleg în calitate de secretari, la propunerea fracţiunilor
parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
(5) Unul dintre secretari, conform art.11 alin.(1) lit.h), îndeplineşte atribuţii ce ţin de organizarea şi
desfăşurarea şedinţelor Parlamentului, de asigurarea respectării regulamentului, precum şi
însărcinările date de către Preşedintele Parlamentului.
(6) Alt secretar, conform art.11 alin.(1) lit.h), se ocupă de chestiunile privind întocmirea, adoptarea
şi executarea bugetului Parlamentului, de problemele administrativ-economice, precum şi
îndeplineşte însărcinările date de către Preşedintele Parlamentului.
(7) Orice membru al Biroului permanent poate fi revocat prin hotărîre a fracţiunii parlamentare,
care l-a numit, adoptată cu votul majorităţii membrilor acesteia.
(8) Membrii Biroului permanent care îndeplinesc atribuţii de secretari pot fi revocaţi înainte de
termen, la propunerea fracţiunilor parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Art.11. - (1) Biroul permanent al Parlamentului are următoarele atribuţii:

a) propune Parlamentului data convocării sesiunii şi durata acesteia;
b) prezintă spre examinare Regulamentul Parlamentului, precum şi propunerile de modificare şi
completare a acestuia;
c) pregăteşte şi asigură desfăşurarea lucrărilor Parlamentului;
d) supune votului Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare şi a preşedinţilor
comisiilor permanente, componenţa nominală a comisiilor permanente; coordonează activitatea
acestora;
e) întocmeşte, de comun acord cu preşedinţii fracţiunilor parlamentare şi ai comisiilor permanente,
ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului şi o prezintă Parlamentului spre aprobare;
f) asigură publicarea în limba de stat, în limba rusă, iar în caz de necesitate şi în alte limbi vorbite pe
teritoriul republicii, a legilor şi altor acte adoptate de Parlament;
g) aprobă Regulamentul privind acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă pe
lîngă Parlament;
h) stabileşte obligaţiunile membrilor biroului;
i) stabileşte structura şi statul de personal ale Aparatului Parlamentului şi le prezintă Parlamentului
spre aprobare;
j) întocmeşte devizul de cheltuieli (bugetul) Aparatului Parlamentului şi îl prezintă Parlamentului
spre aprobare, iar în caz de necesitate îl modifică în limita unui trimestru şi a mijloacelor aprobate;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau însărcinările date de către
Parlament.
(2) Biroul permanent adoptă hotărîri, în limita competenţei prevăzute de Regulament, cu votul
majorităţii membrilor lui.

Art.12. - (1) Preşedintele Parlamentului are următoarele atribuţii:

a) conduce lucrările Parlamentului şi ale Biroului permanent;
b) convoacă şedinţele ordinare, extraordinare sau speciale ale Parlamentului;
c) asigură respectarea Regulamentului şi menţinerea ordinii în timpul şedinţelor;
d) primeşte şi distribuie proiectele de legi şi propunerile legislative, precum şi rapoartele comisiilor;
e) anunţă rezultatul votării şi numeşte actele legislative adoptate;
f) semnează legile şi hotărîrile adoptate de Parlament;
g) reprezintă Parlamentul în relaţiile cu Preşedintele Republicii Moldova şi cu Guvernul;
h) reprezintă Parlamentul în ţară şi peste hotare;
i) desemnează, după consultarea preşedinţilor fracţiunilor parlamentare şi comisiilor permanente,
componenţa delegaţiilor parlamentare, ţinînd seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în
Parlament;
j) dispune de mijloacele financiare aprobate de Parlament;
k) angajează şi eliberează din funcţie lucrătorii Aparatului Parlamentului în baza contractului
individual de muncă;
l) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau însărcinările date de Parlament.
(2) Întru exercitarea atribuţiilor regulamentare, Preşedintele Parlamentului emite dispoziţii şi
ordine.

Art.13. - Vicepreşedinţii Parlamentului îndeplinesc în modul stabilit de Preşedinte atribuţiile

Preşedintelui, la rugămintea sau în absenţa acestuia, inclusiv semnează legile şi hotărîrile adoptate
de Parlament.

Capitolul 3
COMISIILE PARLAMENTULUI

Secţiunea întîi

Comisiile permanente

Art.14. - (1) Comisiile permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului, înfiinţate pentru
efectuarea activităţii Parlamentului.
(2) Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sînt subordonate. Statutul şi modul de
funcţionare a comisiilor permanente se stabilesc prin prezentul Regulament.
(3) Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Numărul comisiilor, denumirea,
componenţa numerică şi nominală a fiecărei comisii se va hotărî de Parlament, la propunerea
Biroului permanent.

Art.15. - (1) Preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente se aleg de Parlament, la

propunerea fracţiunilor parlamentare cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
(2) Componenţa nominală a comisiilor permanente se stabileşte ţinîndu-se cont de reprezentarea
proporţională a fracţiunilor în Parlament.
(3) Preşedinţii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen în condiţiile art.9 alin.(3).
(4) Vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen, la
propunerea fracţiunii parlamentare care i-a înaintat sau a unui grup de cel puţin 10 deputaţi, cu
votul majorităţii deputaţilor aleşi.
(5) Dacă fracţiunile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau mai multor
comisii, Biroul permanent propune, iar Parlamentul hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor
prezenţi, asupra candidaturilor propuse de fracţiunile parlamentare, respectîndu-se principiul
reprezentării proporţionale şi opţiunea personală a deputatului.
(6) Un deputat poate fi membru numai al unei comisii permanente.

Art.16. - (1) Membri ai comisiilor permanente nu pot fi aleşi Preşedintele Parlamentului,

vicepreşedinţii şi membrii Biroului permanent..
(2) Ceilalţi deputaţi sînt obligaţi a fi membri ai uneia din comisiile permanente.

Art.17. - În prima şedinţă comisia permanentă îşi alege biroul său, compus, de regulă, din
preşedinte, vicepreşedinţi şi un secretar.

Art.18. - Preşedintele comisiei permanente pregăteşte ordinea de zi a şedinţelor comisiei; stabileşte

sarcinile membrilor comisiei şi ia decizii în toate problemele ce vizează activitatea comisiei;
examinează propuneri privind constituirea subcomisiilor şi componenţa lor; reprezintă comisia în
relaţiile ei cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii; conduce şedinţele comisiei; semnează
hotărîrile şi alte acte ale comisiei; atrage, în caz de necesitate, să participe la lucrările acesteia alte
persoane; asigură menţinerea ordinii în cadrul şedinţelor comisiei; îndeplineşte alte atribuţii
prevăzute de prezentul Regulament.

Art.19. - (1) Vicepreşedintele comisiei îndeplineşte, în absenţa preşedintelui, atribuţiile acestuia.

(2) Secretarul asigură redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale etc.), numără
voturile la şedinţe şi ţine lucrările de secretariat.

Art.20. - (1) Şedinţele comisiei se convoacă de către preşedintele acesteia, iar în absenţa lui - de
unul dintre vicepreşedinţi.
(2) Participarea deputaţilor la şedinţele comisiei este obligatorie.
(3) Orice deputat al unei comisii are dreptul să participe la lucrările altor comisii.

Art.21. - (1) Şedinţele comisiei sînt deliberative cu participarea majorităţii membrilor ei.
(2) Hotărîrile comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor ei.
(3) În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui comisiei este decisiv.

Art.22. - Deciziile comisiilor se adoptă, de regulă, prin vot deschis.

Art.23. - (1) La şedinţele comisiilor se încheie procese-verbale. Acestea pot fi puse la dispoziţia altor
persoane decît membrilor comisiei numai cu acordul preşedintelui acesteia, cu excepţia proceselor-
verbale ale şedinţelor publice.
(2) Preşedintele comisiei va putea hotărî stenografierea dezbaterilor.
(3) Fiecare comisie va fi deservită de un secretariat, structura şi statul de personal ale căruia se
stabilesc de Biroul permanent.

Art.24. - (1) Şedinţele comisiilor, de regulă, sînt publice.

(2) Comisia poate hotărî ca la şedinţele ei să fie prezenţi reprezentanţi ai mijloacelor de informare în
masă. Informaţiile oficiale despre lucrările comisiei se dau publicităţii prin intermediul serviciului de
presă al Parlamentului.

Art.25. - (1) Membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Ei trebuie înştiinţaţi de data la care
au loc şedinţele acestora.
(2) Comisiile sînt în drept să decidă ca anumite şedinţe să se desfăşoare fără membrii Guvernului.
(3) Membrii Guvernului pot lua cuvînt, răspunde la întrebări, dar nu pot fi prezenţi în timpul votării.

Art.26. - (1) Comisia poate invita la şedinţele sale persoane interesate şi specialişti din partea unor
organe ale administraţiei publice sau organizaţii specializate.
(2) La şedinţele comisiilor au dreptul să participe deputaţii care au făcut propuneri ce constituie
obiectul dezbaterilor (autori de propuneri legislative, de amendamente, membri ai comisiilor
speciale şi de anchetă etc.), precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti din Direcţia
juridică a Aparatului Parlamentului şi din secretariatul comisiilor permanente.
(3) Persoanele prevăzute la prezentul articol pot lua cuvînt la şedinţa comisiei, dar nu pot fi prezente
în timpul votării.

Art.27. - Comisiile permanente avizează proiecte de legi şi propuneri legislative, efectuează anchete
parlamentare, dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme din însărcinarea Preşedintelui Parlamentului
sau a vicepreşedinţilor.

Art.28. - (1) La deschiderea dezbaterilor proiectului de lege sau a propunerii legislative respective
preşedintele comisiei numeşte unu sau mai mulţi raportori dintre membrii comisiei. Aceste persoane
redactează raportul sau avizul, care va fi supus aprobării comisiei.
(2) Rapoartele şi avizele vor cuprinde opinia majorităţii membrilor comisiei, precum şi părerea
separată a celorlalţi membri ai comisiei.
(3) În şedinţa Parlamentului preşedintele comisiei sau un alt membru numit de comisie prezintă
numai rapoartele şi avizele aprobate de comisie.

Art.29. - (1) Şedinţele comune a două sau mai multor comisii permanente, precum şi ale comisiilor
permanente cu alte comisii parlamentare se desfăşoară în condiţiile art.20-28.
(2) Şedinţele comune sînt prezidate de unul dintre preşedinţii de comisie, la decizia acestora.

Art.30. - (1) Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competenţei sale, privitoare
la activitatea desfăşurată de organele administraţiei publice.
(2) Pentru a obţine încuviinţarea, comisia va prezenta o cerere scrisă, aprobată cu votul majorităţii
membrilor săi, în care vor fi enunţate problemele ce formează obiectul anchetei, scopul ei,
mijloacele necesare şi termenul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat Parlamentului.
(3) Preşedintele Parlamentului va supune cererea aprobării Biroului permanent şi va comunica
comisiei aprobarea sau respingerea acesteia.
(4) În vederea desfăşurării anchetei comisia permanentă va putea invita pentru a da relaţii orice
persoană care are o calitate oficială.
(5) Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 3 zile înainte.
Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare se vor suporta din bugetul Parlamentului.
(6) Prezenţa la audiere este obligatorie.
(7) În cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza să dea relaţii în cazul în care întrebările ce le
sînt adresate privesc, în condiţiile prevăzute de lege, secrete de stat. Refuzul celui invitat poate fi
adus la cunoştinţa Parlamentului, care va decide în şedinţă secretă.
(8) Nu pot fi puse întrebări ce vizează viaţa personală a celui audiat sau a familiei lui.
(9) Dacă dezbaterile asupra raportului comisiei relevă abateri grave în activitatea unor persoane
oficiale de stat alese sau numite de Parlament, Parlamentul poate cere destituirea acestora.

Art.31. - Parlamentul, în afară de comisii permanente, poate constitui, de asemenea, comisii

speciale şi comisii de anchetă.

Secţiunea a doua

Comisii speciale

Art.32. - (1) Parlamentul va putea constitui comisii speciale pentru elaborarea unor acte legislative
complexe, pentru avizarea lor sau pentru alte scopuri, indicate în hotărîrea de înfiinţare a comisiei
respective. Actele legislative elaborate de comisia specială nu se mai supun examinării altor comisii.
(2) Prin aceeaşi hotărîre se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenţa nominală a
comisiei, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei.
(3) Modul de activitate a comisiei speciale va fi reglementat de preşedintele acesteia, în condiţiile
art.14-28.

Secţiunea a treia

Comisii de anchetă

Art.33. - La cererea unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi, ce constituie cel puţin
5% din numărul deputaţilor aleşi, Parlamentul va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă cu
votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile art.14-28, art.30 alin.(4) - (9) şi art.32 alin.(2).

Art.34. - (1) Comisia de anchetă citează ca martor orice persoană care dispune de informaţii despre
vreo faptă sau împrejurare de natură să servească la cercetarea cauzei.
(2) La cererea comisiei de anchetă, orice persoană care cunoaşte vreo probă sau deţine vreun mijloc
de probă este obligată să le prezinte comisiei. Instituţiile şi organizaţiile sînt obligate, în condiţiile
legii, să răspundă la solicitările comisiei de anchetă.
(3) Cînd pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări, în vederea elucidării adevărului, este necesar
a antrena experţi, comisia de anchetă dispune efectuarea de expertize.
(4) Comisia de anchetă nu poate susţine ancheta efectuată în condiţiile legii de organele de anchetă
penală şi instanţele judecătoreşti.

Titlul II

DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR PARLAMENTULUI

Capitolul 1

SESIUNILE ŞI ŞEDINŢELE PARLAMENTULUI.

ORDINEA DE ZI

Art.35. - (1) Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Sesiunea de primăvară începe
în luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii iulie. Sesiunea de toamnă începe în luna
septembrie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii decembrie.
(2) Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea Preşedintelui
Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaţilor.
(3) Cererea se depune în scris Preşedintelui Parlamentului, indicîndu-se ordinea de zi.
(4) Convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară sau specială se va face în 3 zile de la data
înregistrării cererii.

Art.36. - (1) Parlamentul îşi desfăşoară activitatea sub formă de şedinţe în plen şi de şedinţe ale
comisiilor permanente.
(2) Şedinţele Parlamentului sînt deliberative cu participarea majorităţii deputaţilor aleşi.

Art.37. - (1) Şedinţele Parlamentului se desfăşoară, de regulă, conform ordinii de zi care se

întocmeşte în condiţiile art.11 lit.e).
(2) Ordinea de zi se întocmeşte pentru o perioadă de 2 săptămîni.
(3) Biroul permanent pregăteşte ordinea de zi în prima jumătate a săptămînii premergătoare
perioadei pentru care se întocmeşte.
(4) Chestiunile care se propun pentru a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit Biroului permanent
cu cel puţin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în şedinţa Parlamentului, însă nu mai tîrziu decît
ziua de vineri a săptămînii premergătoare săptămînii în care Biroul permanent întocmeşte ordinea
de zi, cu excepţia cazurilor în care, prin lege, prin prezentul Regulament sau prin hotărîre a
Parlamentului, se prevede un alt termen.

Art.38. - La şedinţele Biroului permanent în care se dezbate ordinea de zi poate participa, la

invitaţia biroului, şi un reprezentant al Guvernului, precum şi delegaţi ai fracţiunilor parlamentare
ce nu sînt reprezentate în componenţa acestuia.

Art.39. - (1) Ordinea de zi cuprinde proiecte de legi, hotărîri, moţiuni, precum şi interpelări, petiţii
şi alte chestiuni propuse de Preşedintele Republicii Moldova, de Guvern, Biroul permanent ori de
deputaţi.
(2) Proiectele de legi şi hotărîri se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea
raportului comisiei permanente sesizate în fond.

Art.40. - La cererea Preşedintelui Republicii Moldova, Biroul permanent, la întocmirea ordinii de zi,
dă prioritate mesajelor Preşedintelui Republicii Moldova adresate Parlamentului.

Art.41. - La cererea Primului-ministru, Biroul permanent înscrie cu prioritate pe ordinea de zi

chestiunile privind acordarea votului de încredere întregii liste a Guvernului şi programului lui de
activitate pe durata mandatului, precum şi proiectele de legi considerate de Guvern ca fiind
prioritare.
Art.42. - Ordinea de zi este supusă spre aprobare Parlamentului în ultima zi din săptămîna de lucru
ce precede perioada pentru care a fost întocmită şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor
prezenţi.

Art.43. - (1) Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai la prima şedinţă a săptămînii de lucru, la
cererea Biroului permanent, a unei fracţiuni parlamentare sau a unei comisii permanente.
(2) Cererile motivate privind modificarea ordinii de zi se fac printr-o singură luare de cuvînt, limitată
în timp. În cazul în care există o altă părere, se va da cuvînt numai cîte unui reprezentant din partea
fiecărei fracţiuni parlamentare, după care propunerile vor fi supuse votării.
(3) În mod excepţional, Preşedintele Parlamentului poate propune, în orice şedinţă a Parlamentului,
modificarea ordinii de zi din proprie iniţiativă, la cererea Biroului permanent sau a unei fracţiuni
parlamentare. Această propunere se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(4) Ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului pentru toată săptămîna se înmînează deputaţilor la
prima şedinţă a săptămînii de lucru.

Capitolul 2
PROCEDURA LEGISLATIVĂ
Art.44. - (1) În temeiul art.73 din Constituţie, dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor,
Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.
(2) În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă deputaţii şi Preşedintele Republicii Moldova
prezintă Parlamentului proiecte de legi şi propuneri legislative, iar Guvernul - proiecte de legi.
(3) Proiectul de lege şi propunerea legislativă se primesc spre dezbatere împreună cu expunerea
scopurilor, sarcinilor, concepţiei viitoarei legi, locului ei în legislaţia în vigoare, precum şi efectelor
ei social-economice şi de altă natură. Totodată, se indică autorii care au luat parte la elaborarea
proiectului de lege. La proiectul de lege a cărui realizare necesită cheltuieli materiale şi de altă
natură se anexează o fundamentare economico-financiară.
(4) Dacă în legătură cu adoptarea legii este necesară elaborarea de acte condiţionate, lista acestora
se anexează.
(5) Proiectele de legi se prezintă în limba de stat împreună cu traducerea lor în limba rusă.
(6) Propunerile legislative se prezintă în limba de stat sau în limba rusă. Aparatul Parlamentului
asigură traducerea lor dintr-o limbă în alta.

Art.45. - (1) Toate proiectele de legi şi propunerile legislative se înregistrează de către Biroul
permanent în ordinea prezentării lor şi se aduc la cunoştinţă Parlamentului la prima şedinţă a
săptămînii de lucru prin anunţarea titlului şi autorului proiectului sau propunerii. Din ordinul
persoanei responsabile aceste materiale se multiplică şi se distribuie deputaţilor de îndată în limba
de stat sau în limba rusă, la alegere.
(2) Proiectele de legi şi propunerile legislative nu pot fi incluse în ordinea de zi decît după 15 zile de
lucru.

Art.46. - Preşedintele Parlamentului sau vicepreşedinţii înaintează proiectul de lege sau propunerea
legislativă spre dezbatere şi avizare comisiei permanente sesizate în fond, de competenţa căreia ţine
proiectul sau propunerea respectivă. Pot fi sesizate şi alte comisii pentru a-şi da avizul.

Art.47. - (1) Orice comisie permanentă, care se consideră competentă pentru a-şi da avizul asupra
proiectului de lege sau propunerii legislative remise de Preşedintele Parlamentului sau de
vicepreşedinţii comisiei permanente sesizate în fond, informează Biroul permanent că intenţionează
să-şi dea avizul.
(2) În caz de refuz din partea Biroului permanent, Parlamentul adoptă decizia cu votul majorităţii
deputaţilor prezenţi.

Art.48. - (1) Dacă comisia permanentă consideră că proiectul de lege sau propunerea legislativă
remisă ei spre dezbatere este de competenţa altei comisii, ea poate cere Preşedintelui Parlamentului
trimiterea lor acestei comisii.
(2) În caz de refuz din partea Preşedintelui Parlamentului, Parlamentul adoptă decizia cu votul
majorităţii deputaţilor prezenţi.
(3) La fel se va proceda şi în caz de controverse între comisii.

Art.49. - (1) La cererea comisiilor sesizate pentru avize comisia permanentă sesizată în fond va
putea încuviinţa ca la lucrările ei să participe, cu vot consultativ, raportorul sau raportorii acestor
comisii.
(2) Dacă pe marginea proiectelor de legi şi hotărîri au avut loc şedinţe comune ale comisiilor, cele
din urmă pot conveni ca raportul sau avizul să fie comun.

Art.50. - Comisia permanentă sesizată în fond va dezbate proiectul de lege şi propunerea legislativă
în decurs de 25 de zile de lucru, dacă Preşedintele Parlamentului sau vicepreşedinţii nu vor stabili
alt termen.

Art.51. - (1) Alte comisii permanente, care se consideră competente şi au primit proiectul de lege
sau propunerea legislativă spre dezbatere în condiţiile art.47, vor prezenta comisiei permanente
sesizate în fond avizele asupra proiectelor şi propunerilor în termen de 15 zile de lucru.
(2) În caz de nerespectare a acestui termen, comisia permanentă sesizată în fond va redacta raportul
său fără avizul sau avizele celorlalte comisii.

Art.52. - Proiectele de legi şi propunerile legislative se vor transmite, de asemenea, spre avizare
complexă Direcţiei juridice şi secţiei redacţional-editoriale ale Aparatului Parlamentului care, în
termen de 15 zile de lucru, vor prezenta comisiei permanente sesizate în fond sau Biroului
permanent avizele lor referitor la concordanţa proiectului sau propunerii cu:
a) prevederile Constituţiei;
b) competenţa Parlamentului de a reglementa prin acte normative (legi şi hotărîri) sfera respectivă a
raporturilor sociale;
c) sistemul unificării şi codificării legislaţiei;
d) cerinţele tehnicii legislative;
e) normele limbii literare etc.

Art.53. – Autorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-şi retragă proiectul sau
propunerea pînă la înscrierea acestora pe ordinea de zi.

Art.54. - (1) După dezbaterea proiectului de lege sau propunerii legislative, comisia permanentă
sesizată în fond redactează un raport care în mod obligatoriu va cuprinde:
a) actualitatea reglementării legislative a problemei abordate în proiectul de lege sau în propunerea
legislativă;
b) plenitudinea reglementării prin proiect sau propunere a sferei respective de raporturi sociale;
c) oportunitatea dezbaterii proiectului de lege (pornind de la posibilităţile economico-financiare ale
republicii, situaţia social-politică, consecutivitatea reglementării legislative a proceselor etc.);
d) posibilitatea dezbaterii proiectului de lege în cadrul şedinţelor Parlamentului etc.
(2) În raportul comisiei se arată: proiectul de lege (în cazul dezbaterii unei legi ordinare) se adoptă;
proiectul de lege se aprobă în prima lectură şi se va pregăti pentru a fi dezbătut în a doua lectură;
proiectul de lege se remite pentru definitivare comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii
competente; proiectul de lege se respinge.
(3) În cazul în care există mai multe proiecte de lege în aceeaşi problemă, comisia avizează fiecare
proiect în parte.
(4) Comisia stabileşte care proiect de lege reglementează mai cuprinzător şi sub toate aspectele
sfera concretă a raporturilor sociale şi este mai puţin costisitor. Acest proiect se va propune
Parlamentului spre dezbatere drept proiect de bază.
(5) Proiectele de lege elaborate pe baza altor concepţii se consideră de alternativă.
(6) Modificarea sau definitivarea proiectului de lege se admite numai cu consimţămîntul autorului.

Art.55. - (1) Raportul comisiei permanente sesizate în fond însoţit de avizele celorlalte comisii care
au dezbătut proiectul de lege sau propunerea legislativă, precum şi avizul Direcţiei juridice a
Aparatului Parlamentului se transmit de către Biroul permanent deputaţilor şi autorilor proiectului
de lege sau propunerii legislative.
(2) La şedinţa Biroului permanent, în care se examinează chestiunea privind înscrierea pe ordinea
de zi a proiectului de lege, comisia permanentă sesizată în fond prezintă:
a) scopurile, sarcinile şi concepţia proiectului, prognoza efectelor social-economice şi de altă natură
ale acestuia;
b) lista autorilor care au participat la elaborarea proiectului;
c) lista persoanelor sau organizaţiilor care au efectuat expertiza proiectului;
d) fundamentarea economico-financiară a proiectului;
e) avizul comisiei (comisiilor) permanente pe marginea proiectului;
f) avizul Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului;
g) proiectul legii privind modificarea Constituţiei (în caz de necesitate);
h) lista actelor condiţionate care urmează a fi elaborate în legătură cu adoptarea legii.

Art.56. - Proiectele de legi şi propunerile legislative înaintate de deputaţi, de comisiile permanente

şi speciale ale Parlamentului, în afară de dezbaterea lor în condiţiile art.44-55, se trimit de către
Biroul permanent în mod obligatoriu Guvernului spre avizare. Dacă Guvernul nu va prezenta avizul
său în termen de 15 zile, Biroul permanent va decide înscrierea proiectului respectiv pe ordinea de
zi fără avizul Guvernului.

Art.57. - (1) Deputaţii, fracţiunile parlamentare şi Guvernul au dreptul să prezinte în scris

amendamente motivate la proiectul de lege, care se transmit Biroului permanent în termen de 15
zile după primirea proiectului.
(2) Avizarea amendamentelor la proiectul de lege se va face de către comisia permanentă sesizată în
fond şi numai dacă aceasta consideră necesar - şi de o altă comisie.
(3) Referitor la amendamente cu privire la redactare sau la alte aspecte mai puţin însemnate,
raportorul comisiei permanente sesizate în fond, la solicitarea Preşedintelui Parlamentului, poate da
răspuns oral.

Art.58. - Proiectele de legi avizate în modul stabilit se supun dezbaterii Parlamentului conform
ordinii de zi aprobate.

Art.59. - (1) Proiectele de legi, înscrise pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului, se dezbat, de

regulă, în două lecturi.
(2) Proiectele de legi ordinare pot fi adoptate şi după dezbaterea acestora în prima lectură.
(3) Proiectele de legi organice se adoptă numai după dezbaterea lor în a două lectură.
(4) Proiectele de legi constituţionale, proiectele de legi organice în problemele bugetului, finanţelor,
economiei care necesită considerabile cheltuieli financiare, precum şi tratatele internaţionale, la
decizia Parlamentului, pot fi supuse dezbaterii şi în a treia lectură.

Art.60. - (1) Dezbaterea proiectului de lege în prima lectură constă în:

a) prezentarea de către autor a proiectului în conformitate cu art.44 alin.(3) şi (4);
b) audierea raportului comisiei permanente sesizate în fond;
c) luările de cuvînt ale deputaţilor cu respectarea obligatorie a ordinii acordării de cuvînt
reprezentanţilor tuturor fracţiunilor parlamentare.
(2) Raportul comisiei permanente sesizate în fond este prezentat de către preşedintele acesteia sau
de un membru al ei desemnat de comisie.

Art.61. - Autorul proiectului de lege are dreptul să ia cuvîntul înainte de închiderea dezbaterii.

Art.62. - (1) În cursul dezbaterii proiectului de lege în prima lectură nu pot fi făcute amendamente,
dar pot fi făcute propuneri privind:
a) adoptarea legii (în cazul dezbaterii unei legi ordinare);
b) remiterea proiectului de lege comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente
pentru definitivare;
c) aprobarea proiectului de lege în prima lectură şi pregătirea lui pentru a fi dezbătut în a doua
lectură;
d) respingerea proiectului de lege.
(2) Modul de dezbatere ulterioară a proiectului de lege se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului în
fiecare caz în parte cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art.63. - În situaţia în care dezbaterii Parlamentului sînt supuse mai multe proiecte de lege ce
vizează aceeaşi problemă, Parlamentul, la propunerea comisiei permanente sesizate în fond, va
hotărî prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi la şedinţă care proiect va fi dezbătut ca proiect de
bază. Celelalte vor fi considerate proiecte de alternativă.

Art.64. - (1) Dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură constă în:

a) transmiterea proiectului, după dezbaterea lui în prima lectură, comisiei permanente sesizate în
fond, altei comisii sau mai multor comisii competente, cu desemnarea comisiei responsabile pentru
examinarea obiecţiilor şi propunerilor de principiu exprimate în prima lectură şi prezentarea, în
termen de 15 zile sau în alt termen stabilit de Parlament, a raportului privind rezultatele dezbaterii.
În această perioadă comisia responsabilă va antrena specialişti din Direcţia juridică şi secţia
redacţional-editorială ale Aparatului Parlamentului pentru a pune proiectul de lege în concordanţă
cu cerinţele arătate la art.52;
b) dezbaterea proiectului pe articole;
c) votarea proiectului pe articole şi în ansamblu, dacă Parlamentul nu va hotărî altfel.
(2) În cazul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, deputaţii şi reprezentantul Guvernului,
în termen de 7 zile de la data remiterii proiectului în comisiile, indicate la alin.(1) lit.a), fac
amendamente şi le transmit în scris secretariatului şedinţei.
(3) Se primesc spre examinare amendamentele ce ţin de un articol complet. Dacă amendamentul
constă dintr-un alineat, punct, subpunct, propoziţie sau dintr-un cuvînt, se prezintă o nouă formulare
a articolului. Amendamentele se subliniază.
(4) Amendamentele trebuie să fie motivate pe scurt.
(5) Amendamentele se transmit comisiei permanente responsabile de pregătirea proiectului de lege
pentru a fi definitivate cu cel puţin 5 zile pînă la dezbaterea proiectului în a doua lectură.
(6) Autorii amendamentelor pot participa la şedinţa comisiei pentru definitivarea proiectului de lege.
Această comisie preîntîmpină în prealabil autorii despre ţinerea şedinţei.
(7) Dezbaterea proiectelor de legi în lectura a doua va avea loc în termen de 45 de zile din momentul
aprobării în prima lectură.

Art.65. - (1) La discutarea fiecărui articol deputaţii pot expune punctul de vedere al fracţiunii
parlamentare din care fac parte sau punctul lor de vedere.
(2) De asemenea, va putea lua cuvîntul şi reprezentantul Guvernului.
(3) În cadrul luărilor de cuvînt pot fi făcute amendamente orale.

Art.66. - (1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele.

(2) În cursul dezbaterilor pe articole, deputaţii şi autorii amendamentelor propuse după prima
lectură pot să argumenteze propunerile făcute de ei şi respinse de comisie.
(3) Amendamentul trebuie să se refere la conţinutul numai a unui singur articol.

Art.67. - (1) Dacă amendamentul relevă modificarea esenţială a proiectului de lege, preşedintele
şedinţei îl poate trimite spre avizare comisiilor competente, suspendînd dezbaterile. În acest caz,
autorul amendamentului are dreptul să fie ascultat în cadrul comisiilor.
(2) Acelaşi drept îl are şi reprezentantul Guvernului.

Art.68. - (1) Discutarea amendamentelor începe cu suprimarea unor fraze din articolul supus
dezbaterii şi continuă cu modificarea şi completarea ulterioară a acestuia.
(2) Parlamentul se va pronunţa prin vot asupra fiecărui amendament, cu excepţia cazurilor în care
adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.

Art.69. - La propunerea Preşedintelui, Parlamentul prin vot va putea stabili o procedură legislativă
specială pentru dezbaterea unor proiecte de acte normative (proiecte de legi constituţionale,
proiecte de legi organice în problemele bugetului, finanţelor şi economiei, precum şi proiecte de legi
considerate de Guvern ca fiind prioritare, tratate internaţionale etc.).
Art.70. - (1) Dezbaterea proiectului de lege în a treia lectură se va efectua la decizia Parlamentului
în cazurile arătate la art.59 alin.(4), precum şi în cazurile cînd în cursul dezbaterilor proiectului în a
doua lectură au fost propuse amendamente esenţiale ce conduc la majorarea considerabilă a
cheltuielilor financiare în procesul de realizare a legii.
(2) A treia lectură constă în:
a) transmiterea amendamentelor prevăzute la alin.(1) comisiei permanente sesizate în fond sau altei
comisii competente şi Guvernului spre examinare şi prezentarea raportului şi avizului, în termen de
3 săptămîni;
b) efectuarea, la decizia Parlamentului, a expertizei economico-financiare imparţiale asupra
amendamentelor în cauză;
c) discutarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, a avizului Guvernului şi a rezultatelor
expertizei.
(3) În cadrul celei de-a treia lecturi în dezbateri poate lua cuvînt numai o singură dată, numai cîte un
reprezentant al fiecărei fracţiuni parlamentare şi numai deputaţii care în cursul dezbaterii
proiectului de lege în a doua lectură au făcut amendamente, iar comisia permanentă sesizată în fond
nu le-a acceptat.
(4) Dezbaterile pe articole se vor desfăşura în cadrul aceloraşi articole.
(5) Raportul comisiei permanente sesizate în fond şi avizul Guvernului vor conţine propuneri privind
resursele financiare şi modul de acoperire a cheltuielilor suplimentare.

Art.71. - (1) Proiectele de legi şi hotărîri respinse de Parlament nu pot fi readuse, de regulă, în
discuţia acestuia în decursul aceleiaşi sesiuni.
(2) Proiectele de legi şi hotărîri se consideră respinse, dacă la votarea în ansamblu nu s-a obţinut
majoritatea respectivă de voturi arătată în art.75 alin.(2).

Art.72. - Legile şi hotărîrile adoptate de Parlament se semnează de Preşedintele Parlamentului, iar

în condiţiile art.13 alin.(1), de către unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului în termen de cel mult
20 de zile de la adoptare.

Art.73. - (1) Legea se trimite de către Preşedintele sau de către unul dintre vicepreşedinţii
Parlamentului spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova în termen de 25 de zile de lucru de
la adoptarea ei.
(2) Înainte de promulgare Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii
asupra unei legi, să o trimită Parlamentului spre reexaminare în termen de cel mult 2 săptămîni de
la primirea ei.
(3) Preşedintele Republicii Moldova poate cere Parlamentului, doar o singură dată, reexaminarea
legii pentru orice motive ce fac legea în ansamblu sau o parte a ei inacceptabilă.
(4) În cazul în care, după reexaminarea legii, Parlamentul menţine hotărîrea adoptată anterior sau
face modificări în lege în conformitate cu obiecţiile Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintele
este obligat să promulge legea în termen de cel mult 2 săptămîni de la data înregistrării legii în
Aparatul Preşedintelui.

Art.74. - În cazul în care, după reexaminarea legii, trimise de către Preşedintele Republicii Moldova
în condiţiile art.73 alin.(2), Parlamentul cu votul majorităţii arătat la art.75 nu-şi menţine hotărîrea,
legea se consideră respinsă, asupra ei fiind aplicabile prevederile art.71.

Capitolul 3

PROCEDURA DE VOT

Art.75. - Legile, hotărîrile şi alte acte se adoptă de către Parlament cu votul majorităţii după cum
urmează:
a) legile constituţionale - cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi;
b) legile organice - cu votul majorităţii deputaţilor aleşi;
c) legile ordinare, hotărîrile şi alte acte - cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art.76. - (1) Înainte de votare preşedintele şedinţei formulează clar problema ce se pune la vot, fără
a o comenta. Fiecare propunere se votează separat. În cazul în care deputatul insistă ca propunerea
lui să fie pusă la vot, cerinţa lui se execută în mod obligatoriu. Rezultatele votării se anunţă clar
pentru a fi fixate în stenogramă.
(2) În caz de paritate de voturi, la adoptarea legilor ordinare şi a hotărîrilor, votul Preşedintelui
Parlamentului este decisiv.

Art.77. - (1) Deputatul votează personal prin vot deschis sau secret.
(2) Votul deschis se exprimă prin ridicare de mîini, prin apel nominal sau prin mijloace electronice.
(3) Votul secret se exprimă prin buletine de vot pentru numiri în funcţie şi prin mijloace electronice,
în cazul adoptării legilor şi hotărîrilor.
(4) Parlamentul hotărăşte, la propunerea preşedintelui şedinţei sau a deputaţilor, ce modalitate de
vot va folosi, afară de cazul în care procedura de vot se stabileşte prin Regulament.

Art.78. - (1) Votul prin apel nominal se desfăşoară în modul următor: preşedintele şedinţei explică
obiectul votării şi sensul cuvintelor “pentru” şi “contra”; unul dintre membrii Biroului permanent dă
citire numelui şi prenumelui deputaţilor; fiecare deputat răspunde “pentru” sau “contra”.
(2) După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor care nu au răspuns.

Art.79. - (1) În cazul votului prin buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele
candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi fracţiunea parlamentară din care face parte.
(2) Votînd “pentru”, deputatul lasă neatins pe buletinul de vot numele şi prenumele candidatului
propus; votînd “contra” şterge numele şi prenumele acestuia.
(3) Buletinele de vot se introduc într-o singură urnă.

Art.80. - (1) Deciziile cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a
persoanelor oficiale de stat care, potrivit Constituţiei şi altor legi, se fac de către Parlament, se
adoptă în condiţiile art.74 alin.(2) din Constituţie.
(2) Chestiunea cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor
oficiale de stat se supun dezbaterii Parlamentului după prezentarea raportului Comisiei juridice,
pentru numiri şi imunităţi.
(3) În procesul întocmirii raportului comisia va examina candidaturile pentru alegere, numire sau
propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat, avînd dreptul de a chema spre
audiere persoanele în cauză.

Art.81. - În cursul votării deputaţilor nu li se dă cuvînt.

Capitolul 4

DESFĂŞURAREA ŞEDINŢELOR PARLAMENTULUI

Art.82. - Şedinţele Parlamentului sînt publice, în afara cazurilor în care, la cererea Preşedintelui
Parlamentului, a unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi ce constituie cel puţin 15%
din numărul deputaţilor aleşi, se hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, ca acestea să fie
secrete.

Art.83. - (1) La şedinţele publice ale Parlamentului pot participa diplomaţi, reprezentanţi ai
mijloacelor de informare în masă, precum şi alte persoane, în baza autorizaţiei sau invitaţiei
serviciului de presă al Parlamentului, în condiţiile stabilite de Biroul permanent.
(2) De la şedinţele Parlamentului se transmit sistematic emisiuni radiodifuzate şi televizate care
trebuie să reflecte obiectiv activitatea tuturor fracţiunilor parlamentare. Transmiterea în direct,
parţială sau integrală, a şedinţelor la care se examinează cele mai importante probleme pentru ţară,
se face la decizia Parlamentului, care se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
Comunicatele oficiale despre şedinţele Parlamentului sînt date publicităţii numai prin intermediul
serviciului de presă al Parlamentului.
(3) Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice
manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sală.
(4) Preşedintele şedinţei are dreptul să atragă atenţia reprezentanţilor mijloacelor de informare în
masă asupra informaţiilor vădit inexacte privind lucrările Parlamentului. Dacă mijlocul de informare
în masă n-a dat publicităţii cele arătate de preşedinte şi abaterea se repetă, preşedintele şedinţei va
putea propune, iar Parlamentul va hotărî retragerea provizorie a autorizaţiei reprezentantului
mijlocului de informare în masă respectiv de a asista la lucrările Parlamentului.

Art.84. - (1) Deputaţii sînt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Parlamentului şi să se înscrie pe lista
de prezenţă pînă la începutul şedinţei.
(2) Deputatul care nu poate lua parte la şedinţă, din motive independente de voinţa sa, va trebui să
anunţe Biroul permanent, menţionînd cauzele care îl împiedică să participe.

Art.85. - (1) Parlamentul îşi desfăşoară activitatea în plen, pe comisii şi în fracţiuni, conform
următorului program:
a) luni - lucrul cu alegătorii (zi de audienţă, deplasări pe teren);
b) marţi , de la ora 10,00 pînă la ora 13,00- lucrul în fracţiunile parlamentare, de la ora 15,00 pînă la
ora 18,00 - lucrul în comisii;
c) miercuri, de la ora 10,00 pînă la ora 13,00 – şedinţă în plen, de la ora 15,00 pînă la ora 18,00 -
lucrul în comisii;
d) joi, de la ora 10,00 pînă la ora 13,00 - şedinţă în plen, de la ora 15,00 pînă la ora 18,00 - lucrul în
comisii;
e) vineri, de la ora 10,00 pînă la ora 13,00 - şedinţă în plen.
(2) Joi, în ultima oră de lucru a Parlamentului, se examinează întrebările şi interpelările deputaţilor.
(3) La propunerea Biroului permanent Parlamentul va putea hotărî desfăşurarea lucrărilor sale pe un
anumit termen conform unui alt program.

Art.86. - (1) Şedinţa Parlamentului este deschisă de Preşedinte sau de unul dintre vicepreşedinţi.
(2) În timpul şedinţei preşedintele este asistat de vicepreşedinţi.
(3) Preşedintele şedinţei precizează dacă este întrunit cvorumul legal şi anunţă ordinea de zi.

Art.87. - (1) Preşedintele şedinţei conduce dezbaterile, veghează la respectarea Regulamentului şi

menţinerea ordinii la şedinţe.
(2) Preşedintele şedinţei nu este în drept să comenteze luările de cuvînt ale deputaţilor şi să-şi
exprime părerea asupra chestiunilor ce se discută.

Art.88. - (1) Înainte de începerea lucrărilor unul dintre membrii Biroului permanent întocmeşte lista
cu deputaţii care se înscriu la cuvînt.
(2) Deputaţii înscrişi pe listă vor lua cuvîntul în ordinea stabilită de preşedintele şedinţei, cu
respectarea dreptului opoziţiei de a-şi exprima opinia.
(3) Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, vicepreşedinţilor şi membrilor
Guvernului prezenţi la şedinţă li se poate da cuvîntul în orice fază a dezbaterilor.

Art.89. - Nimeni nu poate lua cuvîntul decît dacă îi este dat de preşedintele şedinţei. Persoanele
care iau cuvîntul în Parlament vorbesc de la tribună.
Art.90. - (1) Preşedintele şedinţei acordă pentru luările de cuvînt pînă la 10 minute. În funcţie de
importanţa obiectului dezbaterii preşedintele şedinţei poate acorda timp suplimentar.
(2) Vorbitorii sînt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la
cuvînt. În caz contrar, preşedintele şedinţei le atrage atenţia şi, dacă ei nu se conformează, le
retrage cuvîntul.

Art.91. - (1) Preşedintele şedinţei poate da cuvîntul oricînd unui deputat pentru a răspunde într-o
chestiune ce implică persoana sa, limitînd timpul acordat în acest scop.
(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvîntul în probleme privitoare la
Regulament.

Art.92. - (1) Preşedintele şedinţei, o fracţiune parlamentară sau un grup de deputaţi ce constituie
cel puţin 15% din numărul deputaţilor aleşi poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în
discuţia Parlamentului.
(2) Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Art.93. - (1) Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atît de la tribuna Parlamentului, cît şi
din sala de şedinţe.
(2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribună şi persoanele aflate în sală.

Art.94. - Preşedintele şedinţei cheamă la ordine pe deputaţii care tulbură dezbaterile sau creează
agitaţie în sală. El poate întrerupe şedinţa cînd tulburarea persistă şi poate dispune eliminarea din
sală a persoanelor care împiedică desfăşurarea normală a lucrărilor Parlamentului.

Art.95. - (1) Dezbaterile din şedinţele Parlamentului se înregistrează pe bandă magnetică şi se

stenografiază.
(2) Deputaţii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda
magnetică.

Capitolul 5

EXECUTAREA LEGILOR

Art.96. - În dispoziţiile finale şi tranzitorii Parlamentul stabileşte modul de executare a legii.

Art.97. - (1) Controlul asupra executării legii (publicarea în termenele stabilite, organizarea studierii
prevederilor legii etc.) de către organele şi persoanele competente, precum şi determinarea
eficienţei acţiunii legii revin, de regulă, Comisiei pentru control şi petiţii, altor comisii permanente,
cît şi comisiilor speciale, create în acest scop de Parlament.
(2) Comisia respectivă va prezenta Parlamentului rapoarte privind executarea fiecărei legi, de
regulă, la 6 luni după expirarea termenului de intrare în vigoare a ultimului capitol, articol sau
alineat din legea respectivă.
(3) În textul legii Parlamentul va putea stabili un termen mai redus sau mai mare pentru prezentarea
raportului privind executarea legii.

Art.98. - La adoptarea unei legi care impune tranformări radicale în organizarea vieţii publice, în
economie, în alte sfere importante de activitate, Parlamentul va forma structura organelor
respective şi va desemna în centru şi în teritorii împuterniciţi pentru executarea legii concrete în
termene concrete.

Capitolul 6

MOŢIUNI
Art.99. - Moţiunea exprimă poziţia Parlamentului într-o anumită problemă de politica internă sau
externă.

Art.100. - Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului poate fi iniţiată de cel puţin 1/4 din
numărul deputaţilor aleşi, iar moţiunea privind alte probleme - de cel puţin 15 deputaţi.

Art.101. - (1) Guvernul poate solicita acordarea votului de încredere asupra politicii sale, prin
adoptarea unei moţiuni de către Parlament, asumîndu-şi răspunderea pentru un program sau o
declaraţie privind politica generală.
(2) Dacă în decursul a 72 de ore din momentul asumării răspunderii de către Guvern cel puţin 1/4
din numărul deputaţilor aleşi nu depune o moţiune de cenzură Guvernului, programul sau declaraţia
privind politica generală se consideră adoptate.
(3) Parlamentul poate adopta o moţiune de cenzură Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi
prin vot secret. În acest caz Primul-ministru va prezenta, în termen de cel mult 3 zile, Preşedintelui
Republicii Moldova, demisia Guvernului.

Art.102. - (1) Votarea moţiunii de cenzură Guvernului iniţiată de cel puţin 1/4 din numărul
deputaţilor aleşi nu poate avea loc decît după 3 zile de la data prezentării moţiunii şi aducerii ei la
cunoştinţa Guvernului.
(2) Moţiunea de cenzură se adoptă în modul, prevăzut la art.101 alin.(3), iar moţiunea asupra altor
chestiuni - cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, prin vot deschis sau secret, la decizia
Parlamentului.
(3) În cazul în care moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii care au semnat-o nu vor putea
iniţia, în cadrul aceleiaşi sesiuni, o nouă moţiune în aceeaşi problemă.

Art.103. - (1) Un deputat nu poate semna concomitent mai multe moţiuni în aceeaşi problemă.
(2) Moţiunea trebuie să fie motivată; ea se depune la Preşedintele Parlamentului, în cursul şedinţelor
publice.
(3) După primirea moţiunii, Preşedintele Parlamentului o comunică de îndată Guvernului şi o aduce
la cunoştinţa deputaţilor prin afişare în sala de şedinţe.

Art.104. - Moţiunea de cenzură Guvernului se supune dezbaterii în termen de 3 zile, iar celelalte
moţiuni - în termen de 6 zile după înregistrare. Preşedintele Parlamentului stabileşte data
dezbaterii, înştiinţînd Guvernul în acest sens.

Art.105. - Moţiunile se dezbat în modul stabilit de Parlament.

Art.106. - După începerea discutării moţiunii, deputaţii nu-şi pot retrage semnăturile.

Art.107. - La moţiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.

Capitolul 7

ÎNTREBĂRI, INTERPELĂRI

Secţiunea întîi

Întrebări

Art.108. - (1) Joi, în ultima oră de lucru a Parlamentului, se va determina, la propunerea

preşedintelui şedinţei, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, modul de folosire a timpului afectat
întrebărilor şi interpelărilor.
(2) Fiecare deputat poate adresa întrebări membrilor Guvernului sau altor conducători ai organelor
administraţiei publice.
(3) Secretariatul şedinţei înregistrează întrebările şi le transmite organelor şi persoanelor cărora
acestea sînt adresate, pentru ca ele să dea răspunsul la următoarea şedinţă din ziua de joi.
(4) Cei întrebaţi vor răspunde imediat la fiecare întrebare în parte sau vor declara că vor prezenta
răspunsul în zilele următoare, indicînd data exactă, însă nu mai tîrziu de termenul indicat la alin.(3).

Art.109. - Dacă persoana care a adresat întrebarea nu este satisfăcută de răspunsul primit, pentru
replică i se acordă cel mult 3 minute.

Art.110. - (1) Punînd întrebarea, deputatul va preciza dacă doreşte să primească răspunsul în scris
sau oral la şedinţa în plen.
(2) În cazul în care se solicită un răspuns scris, cel chestionat va declara, în termen de 7 zile, că a
dat răspuns scris, fără a face alte precizări.

Art.111. - (1) Nici un deputat nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeaşi şedinţă.

(2) Dacă timpul afectat întrebărilor şi răspunsurilor depăşeşte timpul stabilit de art.108 alin.(1),
preşedintele şedinţei va amîna, de regulă, pentru şedinţa următoare, o parte de întrebări şi
răspunsuri.

Secţiunea a doua

Interpelări

Art.112. - (1) Interpelările se fac în scris, arătîndu-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare.
(2) Interpelarea deputatului constă într-o cerere adresată Guvernului, prin care se solicită explicaţii
asupra politicii interne şi externe a Guvernului.
(3) Interpelările se înregistrează în ordinea prezentării şi se afişează în sala de şedinţe.
(4) Pe marginea dezbaterilor în legătură cu interpelarea, Parlamentul poate adopta o moţiune.

Capitolul 8

CONCEDII, ABSENŢE, DEMISII, SANCŢIUNI

Secţiunea întîi

Concedii, absenţe, demisii

Art.113. - (1) Nici un deputat nu poate lipsi de la şedinţele Parlamentului sau comisiei permanente
din care face parte decît din motive întemeiate.
(2) Deputatul care îndeplineşte o însărcinare dată de Parlament, de Biroul permanent sau de
Preşedintele Parlamentului, ce nu-i permite să participe la lucrările Parlamentului, se consideră
absent din motive întemeiate.

Art.114. - (1) Deputaţii au dreptul la concediu anual plătit, la concediu pentru interese personale şi
la concediu medical.
(2) Orice concediu, cu excepţia concediului medical, se acordă deputaţilor prin dispoziţia
Preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedintelui care îndeplineşte atribuţiile Preşedintelui în
absenţa acestuia.
(3) Concediu anual plătit se acordă deputaţilor pe o durată de 36 de zile lucrătoare (luîndu-se drept
bază săptămîna de muncă de 6 zile), de regulă, în timpul vacanţei de Crăciun şi vacanţei de vară.
(4) Concediu pentru interese personale se acordă deputaţilor pe o durată de cel mult 10 zile în
timpul unei sesiuni.

Art.115. - (1) Orice deputat care lipseşte de la 5 şedinţe consecutive, fără concediu sau peste
concediul acordat, va fi invitat de Preşedintele Parlamentului să justifice motivele absenţei.
(2) Deputatul care a lipsit nemotivat de la şedinţele Parlamentului şi ale comisiilor permanente
pierde toate drepturile prevăzute la art.26 din Legea despre statutul deputatului în Parlament.
(3) În cazul în care absenţa arătată la alin.(1) se repetă de 3 ori în aceeaşi sesiune, Preşedintele
Parlamentului declară locul vacant. În această situaţie ridicarea mandatului de deputat se hotărăşte
de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Secţiunea a doua

Sancţiuni

Art.116. - (1) Abaterile de la Regulament atrag următoarele sancţiuni:

a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvîntului;
d) eliminarea din sala de şedinţe.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin.(1) se aplică de către preşedintele şedinţei.

Art.117. - La prima abatere de la Regulament, preşedintele şedinţei avertizează deputatul în culpă

şi-l invită să respecte Regulamentul.

Art.118. - (1) Deputaţii care vor nesocoti avertismentul şi invitaţia preşedintelui şedinţei şi vor
continua să se abată de la Regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod
grav Regulamentul, vor fi chemaţi la ordine.
(2) Chemarea la ordine se înscrie în stenograma şedinţei.

Art.119. - (1) Preşedintele şedinţei poate, înainte de a chema la ordine un deputat, să-l invite să-şi
retragă sau să explice cuvintele care au generat incident şi care ar da loc la aplicarea sancţiunii.
(2) Dacă cuvintele întrebuinţate au fost retrase sau regretate ori dacă explicaţiile date sînt apreciate
de preşedintele şedinţei ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.

Art.120. - În cazul în care, după chemare la ordine, un deputat continuă să se abată de la

Regulament, preşedintele şedinţei îi va putea retrage cuvîntul, iar dacă deputatul persistă, îl va
elimina din sală.

Art.121. - În scopul menţinerii ordinii în şedinţele comisiilor, preşedinţii acestora sînt învestiţi cu
aceleaşi drepturi ca şi preşedintele şedinţei şi pot aplica sancţiunile prevăzute la art.116 alin.(1)
lit.a)-c).

Capitolul 9

APARATUL PARLAMENTULUI

Art.122. - (1) Asistenţa organizatorică, informaţională şi tehnică a activităţii Parlamentului, Biroului

permanent, comisiilor permanente, fracţiunilor parlamentare şi a deputaţilor este asigurată de
Aparatul Parlamentului.
(2) Regulamentul de activitate al Aparatului Parlamentului se aprobă de către Biroul permanent.

Art.123. - În cazul în care la lucrările Parlamentului sau comisiilor acestuia sînt invitaţi să participe
specialişti, aceştia vor primi o indemnizaţie pentru fiecare zi de lucru, stabilită de Biroul permanent,
în mărime nu mai mică decît remunerarea zilnică a unui consultant superior din Direcţia juridică a
Aparatului Parlamentului.

Capitolul 10

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA, GUVERNUL

Art.124. - (1) Instalarea în funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova nou ales se face în cadrul
şedinţei solemne a Parlamentului.
(2) Şedinţa se desfăşoară sub conducerea Preşedintelui Parlamentului în prezenţa candidatului a
cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională.

Art.125. - (1) La şedinţa solemnă a Parlamentului Preşedintele Curţii Constituţionale dă citire

hotărîrii Curţii Constituţionale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor Preşedintelui
Republicii Moldova şi validarea mandatului lui.
(2) După citirea hotărîrii Preşedintele Curţii Constituţionale declară Preşedintele Republicii Moldova
ales.
(3) Preşedintele Republicii Moldova depune jurămîntul prevăzut de Constituţie.

Art.126. - (1) După constituirea legală a Parlamentului, alegerea Preşedintelui Parlamentului,

formarea Biroului permanent şi a comisiilor permanente, Parlamentul audiază raportul Primului-
ministru şi acceptă declinarea de către Guvern a împuternicirilor.
(2) Guvernul, ale cărui împuterniciri au încetat potrivit alin.(1), îndeplineşte numai funcţiile de
administrare a treburilor publice, pînă la acordarea încrederii noii liste a Guvernului.

Art.127. - (1) După consultarea majorităţii parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova

desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.
(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare,
încrederea Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

Art.128. - (1) Programul de activitate al Guvernului se dezbate în şedinţa Parlamentului, în

condiţiile art.44-55.
(2) Lista Guvernului va fi examinată de Parlament în condiţiile art.80 alin.(2) şi (3).
(3) Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Capitolul 11

DISPOZIŢII FINALE

Art.129. - Fiecare act (lege, hotărîre şi moţiune) adoptat de Parlament se înscrie în Registrul de Stat
al actelor Parlamentului Republicii Moldova.

Art.130. - Legile, hotărîrile, alte acte şi materiale ale Parlamentului, Biroului permanent, comisiilor
permanente şi altor comisii, precum şi cele ale Aparatului Parlamentului se depun anual la arhiva
Parlamentului în modul stabilit, conform Nomenclatorului de dosare, aprobat de Biroul permanent.

Art.131. - Parlamentul aprobă bugetul anual propriu, precum şi darea de seamă privind executarea
acestuia după verificarea de către Comisia pentru buget şi finanţe.