Журнал “Contabilitate şi audit” » №9, 2017 » ТОЧКА ЗРЕНИЯ

Постоянный адрес статьи: http://www.contabilitate.md/?mod=article&id=7477

Ghenadie NEGARĂ
director al Companiei de audit şi consultanţă „Afex Service” SRL

Particularităţile contabilităţii în ACC

În asociaţiile de coproprietari în condominiu (în continuare – ACC) apar un şir de particularităţi ale contabilităţii
care în principal se referă la contabilizarea operaţiunilor între ACC şi membrii săi, precum şi a operaţiunilor legate
de administrarea şi întreţinerea condominiului.
Considerăm că prin acest articol vom contribui la sensibilizarea actorilor implicaţi în procesul de administrare şi
exploatare a fondului de locuinţe începînd cu legislatorul, administraţia publică locală şi terminînd cu proprietarii de
locuinţe şi/sau de încăperi cu o altă destinaţie decît cea de locuinţă.
În conformitate cu Legea condominiului în fondul locativ nr. 913/20001 (în continuare – Legea CFL),
condominiul reprezintă un complex unic de bunuri imobiliare, ce include terenul în hotarele stabilite şi blocurile (blocul)
de locuinţe, alte obiecte imobiliare amplasate pe acesta, în care o parte, constituind locuinţele, încăperile cu altă
destinaţie decît aceea de locuinţă, se află în proprietate privată, de stat sau municipală, iar restul este proprietate
comună indiviză.

Totodată, din condominiu fac parte, pe lîngă spaţiile deţinute de proprietari, şi unele bunuri comune care, conform
Legii CFL, includ:
toate părţile proprietăţii aflate în folosinţă comună: terenul pe care este construit blocul (blocurile), zidurile,
acoperişul, terasele, coşurile de fum, casele scărilor, holurile, subsolurile, pivniţele şi etajele tehnice, tubulaturile
de gunoi, ascensoarele, utilajul şi sistemele inginereşti din interiorul sau exteriorul locuinţelor (încăperilor), care
deservesc mai multe locuinţe (încăperi), terenurile aferente în hotarele stabilite cu elemente de înverzire, alte
obiecte destinate deservirii proprietăţii imobiliare a condominiului.

Pentru administrarea proprietăţii comune şi asigurarea complexului de bunuri imobiliare cu utilităţi legea oferă
soluţiile de organizare prin formalizarea relaţiilor dintre proprietari – crearea ACC.
În practică, s-au format două opinii privind modul de organizare a contabilităţii în ACC: conform modului general
stabilit de SNC sau în modul prevăzut de Indicaţiile metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile
necomerciale (în continuare – Indicaţii metodice), aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 188/20142.
Conform art. 1 din Legea CFL, asociaţia de coproprietari în condominiu este o organizaţie a proprietarilor de
locuinţe care s-au asociat pentru administrarea, întreţinerea şi exploatarea în comun a complexului de bunuri
imobiliare în condominiu.
ACC dobîndeşte drepturile persoanei juridice din momentul înregistrării de stat la organul înregistrării de stat
(Agenţia Servicii Publice, denumită anterior – Camera Înregistrării de Stat ) (art. 17 alin. (2) din Legea CFL) şi îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea CFL, alte acte legislative şi normative, inclusiv Legea cu privire la
locuinţe nr. 75/20153, cu statutul său şi în modul stabilit pentru asociaţiile de proprietari ai locuinţelor privatizate
(art. 8 alin. (1) din Legea CFL).
Rezumînd cele menţionate mai sus, putem spune următoarele: dacă condominiul este obiectul administrării, atunci
asociaţia de coproprietari în condominiu este instrumentul de administrare a condominiului. Mai mult decît atît,
conform Legii cu privire la locuinţe, ACC poartă numele de „administrator”.
Este de menţionat că cadrul normativ actual ce reglementează activitatea ACC nu stabileşte precis caracterul
necomercial al acestora. Mai mult decît atît, conform art. 52 din Codul fiscal (CF), ACC lipsesc din lista
organizaţiilor necomerciale scutite de impozitul pe venit. Astfel, la moment, ACC nu sînt recunoscute ca organizaţii
necomerciale, fapt ce creează unele confuzii în organizarea contabilităţii şi impozitării activităţii acestora.
Însă, chiar dacă ACC au unele trăsături comune cu ONC (o trăsătură comună ar fi că atît ONC, cît şi ACC
urmăresc alte scopuri decît obţinerea veniturilor), acestea se deosebesc totuşi între ele prin:
- scopul pe care îl urmăresc: membrii ACC urmăresc un scop material, spre deosebire de asociaţiile
obşteşti, membrii cărora se asociază pentru satisfacerea unor necesităţi nemateriale;
- modul de constituire: ACC nu se constituie pe principii benevole, asocierea în ACC fiind impusă prin
lege;
- dreptul de creanţă al fondatorilor/membrilor asupra acestor entităţi: după dizolvarea ACC, membrii
împart între ei bunurile rămase, spre deosebire de asociaţiile obşteşti, unde bunurile rămase după
dizolvare nu se distribuie fondatorilor/ membrilor.
Astfel, fără recunoaşterea expresă prin lege a ACC ca o organizaţie necomercială, nu putem spune la moment că
ACC este o organizaţie necomercială.
În opinia noastră, la moment, ACC nu pot aplica aceste indicaţii din următoarele considerente:
- Indicaţiile metodice se extind doar asupra organizaţiilor necomerciale, acestea neaplicîndu-se inclusiv şi
de către instituţiile cu autonomie financiară;
- după cum s-a relatat mai sus, aceste entităţi se deosebesc între ele;
 - standardele naţionale de contabilitate oferă soluţii de contabilizare a tuturor operaţiunilor care rezultă din
activităţile ACC.
În aceste condiţii, ACC trebuie să aplice la organizarea contabilităţii normele contabile prevăzute de SNC.
Una din problemele de bază în organizarea şi conducerea contabilităţii în ACC este contabilizarea bunurilor
comune. Astfel, pot să existe mai multe păreri legate de acest subiect, inclusiv privind înregistrarea sau
neînregistrarea proprietăţii comune în bilanţul ACC.
Conform art. 32 alin. (4) din Legea CFL, proprietatea ACC este constituită din proprietatea mobiliară şi imobiliară
comună din condominiu, dobîndită ca urmare a activităţii acestei asociaţii.
Aşadar, bunurile comune din condominiu existente pînă la fondarea ACC nu se trec în bilanţul ACC nici la
momentul fondării acesteia, nici ulterior.
Pentru a exemplifica cele menţionate mai sus, să admitem că în blocul locativ administrat de către ACC a fost
înlocuit ascensorul care nu mai putea fi reparat. Întrucît înlocuirea ascensorului este rezultatul activităţii asociaţiei,
acesta va fi contabilizat în bilanţul ACC în componenţa mijloacelor fixe, spre deosebire de ascensorul iniţial, care a
fost înlocuit. Ulterior, valoarea ascensorului va fi amortizată conform politicilor contabile ale ACC. Desigur, pentru o
mai bună gestiune, putem recomanda ACC contabilizarea bunurilor comune în conturile extrabilanţiere, conform
politicilor sale contabile.
Totodată, la preluarea în gestiune a complexului de bunuri ce formează condominiul este bine-venită întocmirea
unui proces-verbal care constată starea reală a lucrurilor, incluzînd enumerarea bunurilor şi starea lor fizică.
Cu toate acestea, unii specialişti recomandă contabilizarea bunurilor comune conform actului de transmitere în
bilanţul ACC, motivînd că există toate premisele de aplicare a normelor contabile ce reglementează operaţiunile în
cadrul gestiunii economice, inclusiv:
- de facto şi de jure ACC gestionează bunurile comune;
- în registrul bunurilor imobiliare este indicat ca proprietar al bunurilor comune din condominiu (terenul şi
construcţia) ACC cu menţiunea „gestiune economică”.
Nu excludem nici această abordare a subiectului, însă:
- este foarte dificil de determinat iniţial valoarea bunurilor comune transmise ACC de către antreprenor
(beneficiar) la înregistrarea condominiului;
- contabilizarea bunurilor indicate mai sus în bilanţul ACC nu satisface condiţia randamentului: efectul
contabilizării va fi sub efortul (costul) contabilizării.
Astfel, decizia de contabilizare în bilanţul ACC a bunurilor comune transmise acesteia la înregistrarea
condominiului se lasă în sarcina organului de conducere a ACC.
Următorul aspect ce influenţează organizarea contabilităţii în ACC reiese din tipul activităţii acestora, care,
conform art. 18 din Legea CFL, este recunoscută drept activitate economică .
Conţinutul acestei activităţi este dezvăluit în Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor
locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării
acestora de la /reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin HG nr. 191/2002 (în
continuare – Regulament), coroborat cu normele Legii cu privire la locuinţe.
De menţionat că, potrivit Regulamentului, ACC, ca gestionar al fondului locativ, este recunoscut ca prestator de
servicii, adică prestează sau distribuie consumatorilor, în bază de contract, servicii locative, comunale şi
necomunale.
Conform pct. 2 din Regulament, prin consumator se subînţelege persoana fizică sau juridică (proprietarul, chiriaşul
sau locatarul apartamentului din blocul locativ, al încăperii locuibile din cămin sau încăperii nelocuibile, precum şi
al casei individuale) care beneficiază de serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în baza unui
contract încheiat cu operatorul, precum şi de servicii locative, comunale şi necomunale în baza contractelor
încheiate cu prestatorul acestor servicii. Astfel, membrul asociaţiei este recunoscut ca consumator al serviciilor
prestate de către ACC.
Această concluzie este foarte importantă, întrucît, conform prevederilor Regulamentului, ACC prestează sau
distribuie membrilor săi servicii comunale şi necomunale, inclusiv şi de gestionare, întreţinere şi reparaţie a
complexului de bunuri ce alcătuieşte condominiul.
Astfel, organizarea contabilităţii în ACC în situaţia cînd caracterul necomercial al acesteia nu este stabilit expres în
legislaţie este similară organizării contabilităţii la un prestator/distribuitor de servicii, cu unele particularităţi, chiar
dacă cercul consumatorilor de servicii este restrîns şi se limitează în majoritatea cazurilor la membrii asociaţiei.
Totodată, conform art. 21 lit. b) din Legea CFL, asociaţia de coproprietari este obligată să încheie, în numele
proprietarilor, contracte cu prestatorii de servicii comunale şi, în baza acestora, contracte cu proprietarii/chiriaşii
locuinţelor sau, după caz, să asigure procesul de încheiere a contractelor între prestatorii de servicii şi
proprietarii/chiriaşii locuinţelor.
Astfel, în cazurile cînd serviciile comunale şi necomunale nu sînt contractate direct de către furnizori cu
consumatorii şi sînt facturate către ACC, ACC, de fapt, procură aceste servicii pe contul consumatorilor:
proprietarii/membrii ACC, pe care le distribuie ulterior acestora.
Însă atunci cînd serviciile sînt prestate de către ACC cu forţele proprii, acestea se vor contabiliza ca prestare de
servicii în adresa proprietarilor/membrilor ACC, cu unele particularităţi stabilite prin Legea CFL şi Legea cu privire
la locuinţe.
Conform art. 48 alin. (5) şi (6) din Legea cu privire la locuinţe,
Proprietarii de locuinţe sau de încăperi cu altă destinaţie decît cea de locuinţă sînt obligaţi să participe cu cotă-
parte la cheltuielile de întreţinere şi reparaţie a proprietăţii comune din blocul locativ prin finanţarea acestor
lucrări, astfel încît această proprietate să fie întreţinută conform normelor tehnice şi regulilor de exploatare
sigură stabilite.
Cota-parte la cheltuielile de întreţinere şi reparaţie a proprietăţii comune din blocul locativ şi modalitatea de
participare la cheltuieli se stabilesc în conformitate cu legislaţia cu privire la condominiu.
Totodată, potrivit art. 1 din Legea CFL, cota-parte este cota ce îi revine fiecărui proprietar din proprietatea comună
în diviziune, prin care se stabileşte cota acestuia în totalul plăţilor obligatorii pentru întreţinerea şi reparaţia
bunurilor comune, în alte cheltuieli comune, precum şi cota voturilor la adunarea generală a membrilor asociaţiei
de coproprietari în condominiu.
Conform art. 12 alin. (4) şi (5) din Legea CFL, proprietarii participă la cheltuielile pentru întreţinerea şi reparaţia
proprietăţii comune în condominiu în modul stabilit de prezenta lege şi de alte acte legislative şi normative.
Totodată, nefolosirea de către proprietar a locuinţei (încăperii) sau refuzul de a folosi proprietatea comună nu
constituie temei pentru a-l elibera, integral sau parţial, de cheltuielile comune pentru întreţinerea şi reparaţia
proprietăţii comune în condominiu.
Rezumînd cele sus-menţionate, putem concluziona că ACC, în raport cu membrii săi şi furnizorii de utilităţi, se
prezintă ca un prestator de servicii comunale şi necomunale avînd calitatea de:
- distribuitor de servicii comunale şi necomunale în situaţia cînd aceste servicii sînt contractate de către
ACC în numele membrilor şi ulterior distribuite (repartizate) membrilor ACC;
- furnizor de servicii comunale şi necomunale în situaţia cînd aceasta organizează de sine stătător
prestarea acestor servicii către membrii ACC;
- operator/ executor în realizarea unor misiuni speciale în situaţia cînd această misiune se rezumă la
întreţinerea şi reparaţia proprietăţii comune.
În situaţia cînd ACC se prezintă ca distribuitor de servicii comunale şi necomunale în urma încheierii în numele
membrilor a contractelor cu furnizorul de aceste servicii contabilizarea procurării şi distribuirii de servicii se
efectuează conform prevederilor:
● pct. 6 din SNC „Venituri”:
Veniturile cuprind beneficiile economice primite sau de primit de către entitate în nume propriu. În componenţa
veniturilor nu se includ:
2) sumele colectate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de intermediere încheiate conform
legislaţiei în vigoare. Aceste sume nu pot fi incluse în componenţa veniturilor, deoarece nu reprezintă beneficii
economice pentru entitate şi nu au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu. În aceste situaţii veniturile
entităţii includ doar comisioanele cuvenite;

● pct. 6 din SNC „Cheltuieli”:

Cheltuielile se recunosc dacă se respectă următoarele criterii:
1) există o certitudine întemeiată privind diminuarea beneficiilor economice ale entităţii;

● pct. 19 din SNC „Creanţe şi investiţii financiare”:

În cadrul operaţiunilor de intermediere (în baza contractului de mandat, comision etc.) creanţele comerciale se
contabilizează, la valoarea totală ca majorare concomitentă a creanţelor şi datoriilor, cu excepţia comisionului;

● Planului general de conturi contabile:

Înregistrarea faptelor economice în conturi se efectuează în funcţie de conţinutul economic al acestora, cu
respectarea principiilor, normelor şi politicilor contabile ale entităţii.

Pornind de la cele relatate mai sus, prevederile politicilor contabile ale ACC la acest capitol trebuie să fie formulate
în felul următor:
„ACC contabilizează acumularea şi distribuirea ulterioară a valorii serviciilor comunale şi necomunale contractate
în numele membrilor în afara conturilor de venituri şi cheltuieli”.
Totodată, pentru a uşura efectuarea înregistrărilor contabile aferente operaţiunilor de acumulare şi distribuire a
serviciilor comunale şi necomunale, planul de conturi de lucru al ACC poate sa prevadă utilizarea unui cont de
gestiune, de exemplu, 876 „Acumularea şi distribuirea serviciilor comunale şi necomunale”, în debitul căruia se va
acumula valoarea serviciilor comunale şi necomunale procurate pe contul proprietarilor/membrilor ACC, iar în
credit – valoarea serviciilor distribuite proprietarilor/membrilor ACC.
Exemplul 1. Furnizorul de energie electrică facturează către ACC energia electrică consumată în luna trecută la
iluminatul parcării subterane în valoare de 3 000 lei. La rîndul său, ACC distribuie consumul de energie membrilor
ACC, posesori de locuri de parcare, incluzînd în bonurile de plată valoarea energiei electrice consumate conform
acestei destinaţii.
În exemplul nostru, înregistrările contabile legate de procurarea şi distribuirea energiei electrice se prezintă în felul
următor:
- la valoarea consumului de energie facturat către ACC:
• Dt 876 „Acumularea şi distribuirea serviciilor comunale şi necomunale” – 3 000 lei,
• Ct 521 „Datorii comerciale curente”– 3 000 lei;
- la valoarea consumului de energie distribuit membrilor ACC:
• Dt 234 „Alte creanţe curente” – 3 000 lei,
• Ct 876 „Acumularea şi distribuirea serviciilor comunale şi necomunale”– 3 000 lei.
În situaţia în care ACC nu procură servicii, dar le prestează cu forţele proprii, înregistrările contabile sînt analogice
celor efectuate de către prestatorul de servicii.
Exemplul 2. ACC încasează lunar de la membrii săi o taxă pentru „întreţinerea” asociaţiei. De fapt, această taxă
reprezintă o plată pentru serviciile de gestiune a condominiului, care includ4:
- ţinerea documentaţiei tehnice a blocurilor locative, prelucrarea actelor de contabilitate şi altor acte;
- efectuarea operaţiunilor economice la bancă;
 - încheierea, evidenţa şi asigurarea executării contractelor de deservire tehnică a blocului locativ, altor
contracte economice, păstrarea contractelor;
- ţinerea evidenţei achitării de către proprietari a serviciilor prestate;
- eliberarea documentelor de decontare şi a certificatelor;
- efectuarea reviziei tehnice a blocurilor locative;
- planificarea şi organizarea lucrărilor necesare pentru întreţinerea, reparaţia capitală şi curentă a fondului
locativ, a utilajului şi comunicaţiilor inginereşti etc.
Astfel, taxa pentru „întreţinerea” ACC se contabilizează conform prevederilor capitolului „Venituri din prestarea
serviciilor” din SNC „Venituri”.
Pornind de la cele relatate mai sus, prevederile politicilor contabile ale ACC la acest capitol trebuie să fie formulate
în felul următor:
„ACC contabilizează veniturile din prestarea serviciilor comunale, inclusiv gestiunea condominiului, şi necomunale
conform metodei liniare. Conform acestei metode, veniturile se constată lunar, în baza bonurilor de plată emise
către membrii ACC”.
Exemplul 3. Potrivit deciziei organului de conducere al ACC, taxa încasată pentru gestiunea condominiului
constituie 7 000 lei lunar, achitată de către membrii ACC conform cotei de participare. Taxa pentru serviciul prestat
este inclusă în bonurile de plată eliberate lunar membrilor ACC.
Înregistrările contabile aferente acestor operaţiuni se prezintă în felul următor:
- la valoarea serviciilor de gestiune prestate membrilor ACC:
• Dt 234 „Alte creanţe curente” – 7 000 lei;
• Ct 611 „Venituri din gestiunea condominiului” – 7 000 lei.
- la suma serviciilor de gestiune încasată de la membrii ACC:
• Dt 241 „Casa” sau 242 „Conturi curente în monedă naţională” – 7 000 lei;
• Ct 234 „Alte creanţe curente” – 7 000 lei.
Costul serviciilor de gestiune prestate se contabilizează pe principii generale şi se acumulează în contul 711
„Costul vînzărilor”.
Întreţinerea şi reparaţia bunurilor comune din condominiu se contabilizează ţinînd cont de prevederile actelor
normative ce reglementează activitatea ACC, conform cărora aceste cheltuieli sînt finanţate de către membrii
ACC, adică aceştia participă cu cota-parte la acoperirea acestor cheltuieli.
Conform prevederilor pct. 67 din SNC „Capital propriu şi datorii”, finanţările şi încasările cu destinaţie specială
includ numerarul şi/sau valoarea activelor primite (de primit) de la alte entităţi şi/sau persoane fizice pentru
realizarea unor misiuni speciale.
Însă SNC menţionat nu explică cum se contabilizează finanţările şi încasările cu destinaţie specială. În asemenea
situaţie, ACC, conform prevederilor art. 16 alin. (4) din Legea contabilităţii, poate aplica la contabilizarea
(acumularea şi utilizarea) acestor finanţări metode de contabilizare a altor elemente contabile care sînt aproape
identice după conţinut cu finanţările şi încasările cu destinaţie specială.
În acest sens, considerăm că finanţările şi încasările cu destinaţie specială se aseamănă foarte mult cu subvenţiile
care reprezintă, la rîndul sau, „asistenţă acordată de Guvern, alte autorităţi publice, instituţii şi organizaţii naţionale
şi internaţionale sub forma unor transferuri de resurse cu condiţia respectării de către entitate a anumitor cerinţe”.
De menţionat că sînt foarte apropiate de coparticipările la acoperirea cheltuielilor subvenţiile aferente veniturilor, în
special, cele destinate acoperirii costurilor/cheltuielilor perioadelor precedente, curente sau viitoare. Totodată,
Planul general de conturi contabile prevede evidenţa separată a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială,
prin utilizarea conturilor 425 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială pe termen lung” sau 537 „Finanţări şi
încasări cu destinaţie specială curente”.
În acest context, prevederile politicilor contabile ale ACC la acest capitol trebuie să fie formulate astfel:
„Contabilizarea coparticipării membrilor ACC la finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţie a proprietăţii
comune în condominiu se efectuează conform metodei subvenţiei aferente veniturilor cu utilizarea conturilor de
evidenţă a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială.
Decontarea finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială la venituri se efectuează conform pct. 77 din SNC
„Capital propriu şi datorii”.
Contabilizarea operaţiunilor de acumulare a acestor finanţări, precum şi utilizarea lor se prezintă în baza
următorului exemplu:
Exemplul 4. ACC are acumulate surse destinate acoperirii cheltuielilor de întreţinere şi reparaţie a bunurilor
comune la începutul lunii (sold creditor la contul 425 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială pe termen lung”)
în mărime de 32 500 lei. Pe parcursul lunii, au fost calculate şi încă neachitate, creanţele membrilor ACC aferente
acumulării acestor surse în mărime de 7 000 lei. Conform datelor contabilităţii ACC, pe parcursul lunii, au fost
acumulate cheltuieli cu servicii de întreţinere a blocului locativ (2 000 lei) şi servicii de reparaţie a acoperişului (8
000 lei). La sfîrşitul lunii, serviciul contabil al ACC a decontat la venituri o parte din finanţările şi încasările cu
destinaţie specială pentru acoperirea cheltuielilor date în mărime de 10 000 lei (2 000 + 8 000).
Înregistrările contabile aferente acestor operaţiuni se prezintă după cum urmează:
- la calcularea obligaţiei membrilor de a contribui la acumularea surselor de acoperire a cheltuielilor de
întreţinere şi reparaţie:
• Dt 234 „Alte creanţe curente”– 7 000 lei,
• Ct 425 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială pe termen lung” – 7 000 lei;
- la valoarea cheltuielilor de întreţinere şi de reparaţie acumulate pe parcursul lunii:
• Dt 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională” – 10 000 lei,
• Ct 211 „Materiale” 521 „Datorii comerciale curente”, 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533
„Datorii privind asigurările sociale şi medicale” – 10 000 lei;
- la decontarea finanţărilor cu destinaţie specială pentru acoperirea cheltuielilor:
 • Dt 425 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială pe termen lung” – 10 000 lei,
• Ct 612 „Alte venituri din activitatea operaţională” – 10 000 lei.
Soldul finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială la sfîrşitul lunii va constitui 29 500 lei (32 500 + 7 000 – 10
000).
După cum se observă, cadrul normativ general al contabilităţii oferă soluţii pentru contabilizarea operaţiunilor care
rezultă din activitatea ACC.
Trebuie de menţionat că, la moment, este elaborat un proiect de lege5 menit să înlocuiască Legea condominiului
în fondul locativ nr. 913/2000, prin care normalizatorul, de asemenea, nu recunoaşte expres condominiul ca fiind o
organizaţie necomercială, stabilind un regim fiscal separat doar pentru mijloacele fondului de reparaţie şi
dezvoltare. În acest context, analizele de mai sus vor fi actuale şi după aprobarea şi punerea în aplicare a noii legi
cu privire la condominiu.
Însă, practica altor ţări (de exemplu, Rusia sau România) arată că recunoaşterea prin lege a acestor entităţi ca
fiind necomerciale uşurează şi chiar stimulează într‑un mod oarecare procesul de gestionare a fondului locativ,
ţinînd cont de faptul că:
- aceste entităţi nu generează baza impozabilă importantă. Astfel, lucrările de contabilitate nu ar trebui să
implice costuri mari de organizare şi conducere a acestora;
- situaţia financiară nefavorabilă, înregistrată la majoritatea acestor entităţi, în special, în acele asociaţii
care gestionează fondul locativ mai puţin nou, nu trebuie trecută cu vederea de către stat. Astfel, scutirea
acestor entităţi de la plata impozitului pe venit trebuie privită, în primul rînd, ca o măsură de susţinere a
procesului de gestionare a fondului locativ.
În această ordine de idei, recunoaşterea prin lege de către normalizatorul Republicii Moldova a ACC ca fiind şi
organizaţii necomerciale, pe lîngă celelalte novaţii stipulate în proiectul de lege menţionat mai sus, este la fel de
importantă, întrucît aceasta ar contribui şi mai mult la consolidarea finanţelor acestor entităţi.
În concluzie, vom remarca următoarele:
- la moment, ACC nu pot fi recunoscute ca organizaţii necomerciale;
- organizarea şi conducerea contabilităţii ACC trebuie să se bazeze pe cadrul general al contabilităţii;
- cunoaşterea specificului şi finanţării activităţilor ACC este un factor decisiv în alegerea metodelor de
contabilizare a elementelor contabile, specifice acestor entităţi.

1
MO nr. 130–132 din 19.10.2000.

2
MO nr. 11–21/23.01.2015.

3
MO nr. 131–138 /29.05.2015.

4 Conform anexei nr. 1 la Regulament.

5
http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=3244

© "Contabilitate şi audit", 2017

Использование материалов сайта возможно только с письменного разрешения редакции