Sunteți pe pagina 1din 3

REFERAT

Determinarea distanţei focale


a unei lentile convergente
subţiri

Elev: Petre Sorina-Andreea


Clasa a IX-a A
1. Consideraţii teoretice

Lentila este un mediu omogen şi transparent delimitat de două suprafeţe


sferice sau de o suprafaţă sferică şi una plană.
Lentilele se clasifică în:
a) lentile convergente (lentile biconvexe, plan-convexe, menisc-convergente):

b) lentile divergente (lentile biconcave, plan-concave, menisc-divergente):

Construirea imaginilor în lentile convergente:

y1
f A1
A F1 O F2
y2
-x1
x2
Elementele lentilei: B1
– -x1= distanţa obiect-lentilă
– x2= distanţa imagine-lentilă
– y1= mărimea obiectului
– y2= mărimea imaginii
– f= distanţa focală

Formula lentilelor subţiri:


1 1 = 1
x2 x1 f
f= 1
nl 1 1 1
nm R1 R2
x 2 y2
β= x1 = y1

2
2. Dispozitivul experimental
Pentru efectuarea acestui experiment se folosesc următoarele:
– o sursă de lumină (lumânare);
– o lentilă convergentă;
– o suprafaţă plană şi gradată unde se formează imaginea;
– o riglă gradată.

3. Modul de lucru
Se aşază lentila convergentă între sursa de lumină şi suprafaţa pe care se
va forma imaginea. Se aprinde lumânarea şi se deplasează de-a lungul riglei
gradate până ce imaginea formată este clară. Se măsoară distanţele x 1, x2, y1 şi y2,
calculându-se mai apoi distanţa focală, erorile şi mărirea lineară. Se deplasează
sursa de lumină şi lentila în 5 poziţii diferite, după care se realizează următorul
tabel:

Nr. det. 1 2 3 4 5 Medii


x1 (cm) -17 -16 -18 -15,5 -18,5 -17
x2 (cm) 4 4,1 3,8 4,5 3,9 4,06
f (cm) 3,23 3,26 3,13 3,48 3,22 3,26
fm (cm) 3,26
Δf (cm) 0,03 0 0,13 0,22 0,04 0,08
ε= Δf/fm 0,009 0 0,039 0,067 0,012 0,0254
y1 (cm) 3 3 3 3 3 3
y2 (cm) 2,5 3,2 4 2,8 4,2 3,34
βexp=y2/y1 0,83 1,06 1,33 0,93 1,4 1,11
βteor=x1/x2 -0,23 -0,25 -0,21 -0,29 -0,21 -0,23
βexp/βteor -3,6 -4,24 -6,33 -3,2 -6,66 -4,8

4. Concluzia
În toate cele 5 cazuri, imaginile formate sunt reale, răsturnate, însă
mărimea lor variază în funcţie de apropierea sau depărtarea sursei de lumină de
lentilă. Se observă că distanţele focale nu au valori egale din cauza unor erori de
măsură provocate de rigle gradate diferite, aproximări ale valorilor distanţelor x 1 şi
x2, precum şi neatenţia celor care efectuează experimentul.