CUPLAREA ÎN SERIE A DOUĂ POMPE

1. Principiul lucrării

Lucrarea are ca scop determinarea teoretic şi experimentală a caracteristicii de sarcină şi

de randament a două pompe identice cuplate în serie.
Pompa este o maşină hidraulică care transformă energia mecanică în energie hidraulică.
Sarcina pompei sau înălţimea de pompare H reprezintă energia transmisă de pompă unităţii de
greutate de lichid (1 newton) între secţiunea de intrare şi cea de ieşire. Înălţimea de pompare H
se calculează ca diferenţa dintre sarcina lichidului la ieşirea şi la intrarea în pompă.
 v2 p   v2 p  v 2 − vi2 pe − pi
(1) H = He − Hi =  + + z −  + + z = e + + ze − zi
 2 g ρg   2 g ρg  2g ρg
 e  i
unde pe şi pi sunt presiunile statice în secţiunile respective, ve şi vi sunt vitezele medii în secţiuni,
iar ze şi zi cotele axelor secţiunilor faţă de un plan de referinţă orizontal ales arbitrar.
În situaţia în care debitul necesar poate fi asigurat de către o pompă, însă înălţimea de
pompare nu este suficientă, se recurge la cuplarea pompelor în serie. În general, se preferă
înlocuirea pompelor înseriate cu pompe multietajate. Există însă situaţii, în care conducta de
refulare este foarte lungă şi se utilizează cuplarea în serie a pompelor, amplasate la distanţe mari
una de cealaltă, în scopul repompării (măririi presiunii de pe conducta de refulare).
Cu alte cuvinte, pentru cuplarea în serie a pompelor rezultă:

şi H inst = H1 + H 2 ,
Q = Q1 = Q2
unde H inst reprezintă energia raportată la greutate, necesară instalaţiei pentru ca prin aceasta să
fie vehiculat debitul Q. Se urmăreşte obţinerea unei curbe similare, care să reprezinte energia
raportată la greutate pe care o poate furniza ansamblul celor doua pompe cuplate în serie. Pentru
aceasta, pornind de la caracteristicile de sarcină ale pompelor, la aceeaşi valoare a debitului, se
adună valorile înălţimilor de pompare pe care le realizează pompele. Se obţine astfel curba:
H inst (Q) = H1 (Q) + H 2 (Q)
care reprezintă sarcina ansamblului de pompe înseriate.

2. Instalaţia experimentală

Standul pe care se fac încercările experimentale este în circuit închis. Notaţiile utilizate în
continuare se referă la schema standului din figura 1 şi la schema sinoptică din figura 2. Astfel:
1. suport metalic;
2. / SA rezervor principal, de alimentare din oţel inoxidabil cu o capacitate de 100 l,
prevăzut cu robinet de reglare a debitului;
3. vană fluture;
4. / P1 pompă multietajată cu parametrii: Q = 20 ÷ 70 l/min, H = 37,5 ÷ 18 mH2O, P =
0,55 kW la n = 2900 rot/min;
5. / P2 pompă cu canal lateral cu parametrii: Q = 6,3 ÷ 31,5 l/min, H = 35 ÷ 10 mH2O, P
= 0,3 kW la n = 2900 rot/min;
6. / P3 pompă centrifugă cu autoamorsare cu parametrii: Q = 6,3 ÷ 31,5 l/min, H = 36 ÷
15 mH2O, P = 0,45 kW la n = 2900 rot/min;
7. / P4 şi P5 pompă centrifugă cu rotor deschis cu parametrii: Q = 25 ÷ 80 l/min, H =
13,3 ÷ 9 mH2O, P = 0,3 kW la n = 2900 rot/min;
8. vană de golire;
9. unitate de alimentare cu tensiune electrică cu protecţie la supraîncărcare şi indicatoare
digitale: tensiune şi curent sau putere electrică;

1
 10. / VR vană fluture – vană de reglare a debitului (utilizată la modificarea parametrilor
în vederea obţinerii curbelelor caracteristice ale pompei);
11. / SM rezervor de măsurare cu indicator de nivel din oţel inoxidabil cu o capacitate de
40 l, cu robinet de reglare şi supapă de sens VR;
12. traductoare de presiune pe aspiraţie şi pe refulare;
13. vană rapidă pentru golirea rezervorului de măsurare;
ps – manometru pentru măsurarea presiunii pe conducta de aspiraţie;
pd – manometru pentru măsurarea presiunii pe conducta de refulare;
F1 şi F2 – rotametre.
Standul este dotat cu un singur motor electric de antrenare de curent alternativ (0,9 kW)
care prin intermediul unui dispozitiv special de cuplare se poate conecta pe rând la fiecare
pompă. Mărimile electrice sunt afişate la panoul electric.

11 10
9

12

13

1
2

3
4 5 6 7
8
Fig. 1. Standul experimental de încercare a diferitelor tipuri de pompe

Fig.2. Schema sinoptică a standului

2
3. Realizarea măsurărilor
Pompa centrifugă cu rotor deschis
Înainte de pornirea instalaţiei se închide complet vana VR de pe conducta de refulare
precum şi toate celelalte vane de pe refularea pompelor. Se cuplează motorul electric la pompa
centrifugă cu rotor deschis P4. Se porneşte motorul şi se deschide vana de pe refularea pompei.
Se deschide treptat vana VR de pe conducta de refulare, stabilindu-se diferite debite
prin instalaţie, pentru care se măsoară următoarele mărimi:
• presiunea pi (la manometrul ps de pe aspiraţie);
• presiunea pe (la manometrul pd de pe refulare);
• debitul Q (cu ajutorul rotametrului F1);
• mărimile electrice U şi I (la panoul electric).

Cuplarea în serie a pompelor P4 şi P5

Se porneşte motorul montat la pompa P4, realizându-se cuplarea în serie astfel:
- se închid vanele V1 şi V3;
- se deschid vanele V2 şi V4;
- se deschide treptat vana VR de pe conducta de refulare, stabilindu-se diferite debite
prin instalaţie, pentru care se măsoară mărimile:
• presiunea pi ,CS (la manometrul ps de pe aspiraţie);
• presiunea p e ,CS (la manometrul pd de pe refulare);
• debitul Q (cu ajutorul rotametrului F1);
• mărimile electrice U şi I (la panoul electric).
Mărimile citite şi cele calculate se trec în tabelul 1 pentru pompa P4, respectiv în tabelul 2
pentru sistemul de pompe P4 şi P5 cuplate în serie.

4. Prelucrarea rezultatelor

Conductele de aspiraţie şi de refulare ale fiecărei pompe, au acelaşi diametru, deci şi

vitezele din aceste secţiuni, determinate din ecuaţia de continuitate, sunt egale
ve =
Q
, şi respectiv vi = Q , atunci dacă Ae = Ai ⇒ ve = vi
Ae Ai
În concluzie termenii cinetici se anulează, astfel că relaţia (1) de calcul a înălţimii de
pompare,H, este simplificată
p − pi
(2) H= e + ze − zi
ρg
unde ze − zi = 16 cm este difenţa dintre cotele la care sunt amplasate manometrele cu care se
măsoara presiunile în cele două secţiuni.
În mod similar se determină şi înălţimea de pompare a sistemului de pompe montate în
serie
pe,CS − pi ,CS
(3) H CS = + z e − zi
ρg
Puterea hidraulică, Ph, transmisă fluidului este
(4) Ph = ρgQH
Puterea electrică, Pel, consumată de motor
(5) Pel = 3 U I cos ϕ ,
unde tensiunea U şi intensitatea curentului electric I se citesc la panoul electric, iar cosϕ = 0,83 .
Astfel, randamentul agregatului, ηagr , (pompă + motor) se determină cu relaţia
Ph
(6) η agr = ⋅ 100 [%]
Pel

3
 Tab. 1. Mărimile măsurate şi calculate pentru pompa P4
Mărimi măsurate Mărimi calculate
Pompa Nr.
Q pi pe U I Q H Ph Pel ηagr OBS
crt.
[m3/h] [bar] [bar] [V] [A] [m3/s] [m] [W] [W] [%]
P4 1..6

Tab. 2. Mărimile măsurate şi calculate pentru cuplare în serie a pompelor P4 şi P5

Mărimi măsurate Mărimi calculate
Pompa

Nr.
Q pi pe U I Q H Ph Pel ηagr OBS
crt.
[m3/h] [bar] [bar] [V] [A] [m3/s] [m] [W] [W] [%]
P4,5 1..6

Se vor reprezenta pe acelaşi grafic principalele curbe caracteristice:

− caracteristica de sarcină H = H (Q ) ;
− caracteristica de cuplare în serie, obţinută teoretic H inst (Q) = H1 (Q) + H 2 (Q) (pompele
fiind identice se consideră H1 (Q) = H 2 (Q) );
− caracteristica de sarcină a cuplajului serie H CS = H CS (Q) determinată experimental.