CURS 5 AMG Lugoj

MUŞCHII MEMBRULUI INFERIOR

MUŞCHII BAZINULUI
Se întind de la bazin la extremitatea superioară a femurului și se grupează în jurul
articulaţiei coxofemurale.

Muşchii grupului anterior

1. M. iliopsoas este alcătuit din m. psoas mare şi m. iliac inseraţi printr-un tendon
comun pe trohanterul mic al femurului. Participă la mișcarea de flexie a coapsei pe
pelvis, balansarea pelvisului în plan sagittal și are rol în locomoţie.
2. M. psoas mare își are originea pe corpurile vertebrelor T12-L4, pe procesele
costiforme ale vertebrelor L1 –L4 și pe discurile intervertebrale, inserându-se pe
trohanterul mic al femurului .
3. M. psoas mic este un muşchi rudimentar și inconstant aşezat înaintea m. psoas
mare. Își are originea pe corpurile și discurile intervertebrale ale vertebrelor T12 -L1.
Acționează ca tensor al fasciei iliace.
4. M.iliac este lat, triunghiular, acoperă fascia iliacă, își are originea în fosa iliacă și
se inseră pe tendonul m.psoas mare. Realizează flexia coapsei pe bazin şi rotaţia
laterală a coapsei.

Muşchii grupului posterior unesc pelvisul cu trohanterul mare al femurului.

1. M. gluteu (fesier) mare este cel mai superficial şi cel mai voluminos muşchi,
determinând relieful proeminent caracteristic al regiunii. Acoperă muşchii pelvisului și
este acoperit de piele şi de un strat gros de țesut celuloadipos. Este extensor,
rotator, adductor şi abductor al coapsei, tensor al fasciei lata și extensor al bazinului.
Acţionează în staţiune şi în locomoţie.
2. M. gluteu (fesier) mijlociu este un muşchi de formă triunghiulară, lat, gros, situat
în partea superioară a planului mijlociu și acoperit de m. gluteu mare. Acoperă
gluteul mic. Este abductor şi rotator medial al coapsei.
3. M. gluteu mic este un muşchi de formă triunghiulară acoperit de m. gluteu
mijlociu și împreună participă la extensia şi rotaţia coapsei în afară.
4. M. tensor al fasciei lata este aşezat superficial, în partea superioară şi laterală a
coapsei. Are formă patrulateră, întinde fascia lata, face abducţia, rotaţia medială şi
flexia coapsei pe bazin și extensia gambei.
5. M. piriform are o porţiune intrapelvină şi o porţiune extrapelvină, fiind aşezat în
planul mijlociu, între muşchiul gluteu mijlociu şi muşchiul gemen superior. Este
rotator, abductor şi extensor al coapsei.
6. M. obturator intern se întinde de la gaura obturată la trohanterul mare este
rotator extern al coapsei.
7. M. obturator extern este cel mai ascuns muşchi al corpului omenesc fiind
acoperit de m. pătrat femural. Este rotator în afară al coapsei.
8. M.pătrat femural este situat transversal înapoia articulaţiei coxofemurale. Este
rotator lateral al coapsei.

1
9. Muşchii gemen superior şi gemen inferior sunt accesorii formeazând o unitate
împreună cu muşchiul obturator intern. Acţionează împreună cu muşchiul obturator
intern.

MUŞCHII COAPSEI
Sunt grupaţi în jurul femurului şi se împart în 3 grupe situate: anterior, medial şi
posterior.
Mușchii regiunii anterioare a coapsei
Sunt în număr de 2: m.croitor şi m. cvadriceps femural.
1. M. croitor (M. sartorius) este cel mai lung muşchi al corpului. Faţa lui superficială
vine în raport cu pielea, iar faţa profundă cu dreptul femural, vastul medial şi cu
adductorii. Este flexor al coapsei pe bazin, rotator lateral şi abductor al coapsei;
flexor al gambei pe coapei.
2. M. cvadriceps femural este cel mai puternic muşchi al corpului. Este alcătuit din
4 porţiuni cu origini diferite: dreptul femural, vastul medial, vastul lateral şi vastul
intermediar. Cele 4 porţiuni se unesc jos printr-un tendon ce se inseră pe marginea
superioară a rotulei. Dreptul femural este înconjurat de cei 3 vaşti: lateral (porţiunea
cea mai voluminoasă a cvadricepsului), medial și intermediar (situat între vastul
medial şi cel lateral; acoperit în parte de aceştia). Este extensor al gambei iar
muşchiul articular al genunchiului este un tensor al sinovialei.
Mușchii regiunii mediale a coapsei
Sunt muşchi adductori ce se grupează în 3 planuri.
A) Planul superficial
1. M. pectineu este lat, patrulater, aşezat în partea supero-medială a coapsei, fiind
cel mai superficial muşchi din grupul adductorilor. Se întinde de la pube la
extremitatea superioară femurului. Este flexor, adductor şi rotator lateral al coapsei.
2. M. adductor lung este lat, triunghiular, aşezat medial de pectineu, fiind cel mai
superficial dintre adductori acoperit de piele şi încrucişat de m. croitor. Acoperă m.
adductor scurt şi m. adductor mare. Este adductor, rotator lateral şi flexor al coapsei.
3. M. gracilis este lung, îngust, aşezat în plan superficial ca o panglică musculară
situată în partea medială a coapsei. Este superficial putând fi palpat sub piele.
Produce prin contracţie adducţia și rotația medială coapsei, flexia şi rotaţia gambei.
B) Planul mijlociu
4. M. adductor scurt este singurul muşchi din acest plan, fiind situat sub adductorul
lung. Este adductor şi rotator în afară.
C) Planul profund
5. M. adductor mare este triunghiular, aşezat pe partea medială a coapsei și
formează singur al 3-lea plan al grupului adductorilor. Este cel mai puternic adductor
al coapsei executând adducţia şi rotaţia laterală a coapsei.

Muşchii regiunii posterioare a coapsei

Regiunea posterioară a coapsei cuprinde 3 muşchi lungi care își au originea pe
tuberozitatea ischiadică, inserţia pe oasele gambei și se numesc ischiogambieri:
biceps femual, semitendinos şi semimembranos.
1. M. biceps femural aşezat în partea laterală şi posterioară a coapsei este format
dintr-o porţiune lungă şi una scurtă. Este acoperit în partea superioară de m. fesier

2
mare, iar medial vine în raport cu m. semitendinos şi m. semimembranos. Produce
flexia genunchiului, rotează în afară gamba flectată, este flexor al gambei și extensor
al coapsei pe bazin.
2. M. semitendinos este aşezat în partea posteromedială a coapsei, în plan
superficial, fiind acoperit de m. fesier mare. Acoperă adductorul mare şi
semimembranosul. Produce flexia gambei, extensia coapsei și rotaţia medială a
coapsei, când gamba este flectată pe coapsă.
3. M. semimembranos este aşezat pe partea posteromedială a coapsei, în plan
profund. Este cel mai puternic muşchi al grupului posterior având acţiuni
asemănătoare cu cele ale semitendinosului.

MUŞCHII GAMBEI
Se împart în 3 regiuni:
Grupul anterior cuprinde 4 muşchi: tibial anterior, extensor lung al halucelui, extensor
lung al degetelor şi peronierul al 3-lea.
Grupul lateral cuprinde muşchii lung şi scurt peronier.
Grupul posterior include muşchii: tibial posterior, flexor lung al halucelui, flexor lung
al degetelor, popliteu, triceps sural şi plantar aşezaţi în 2 planuri.
Mușchii regiunii anterioare a gambei (loja muşchilor extensori)
1. M. tibial anterior este prismatic, triunghiular, voluminos şi aşezat pe partea
laterală a tibiei. Este acoperit de piele şi acoperă medial faţa laterală a tibiei.Este
adductor, rotator medial şi cel mai puternic flexor dorsal al piciorului.
2. M. extensor lung al halucelui este situat în loja anterioară a gambei între
muşchiul tibial anterior şi extensorul lung al degetelor. Este extensor al falangelor
halucelui.
3. M. extensor lung al degetelor este un muşchi lung şi turtit situat lateral de m.
tibial anterior şi extensor lung al halucelui. Este flexor dorsal al piciorului, produce
extensia falangelor distale şi mijlocii și abducţia şi rotaţia laterală piciorului.
4. M. peronier al treilea este o porţiune din extensorul lung al degetelor fiind
considerat ca al treilea tendon al acestuia. Produce flexia dorsală a piciorului şi
pronaţia.

Mușchii regiunii laterale a gambei

Regiunea laterală este formată din 2 muşchi.
1. M. peronier (fibular) lung este aşezat pe partea laterală a gambei în plan
superficial. Răspunde în profunzime peroneului şi m. scurt peronier. Produce
mișcarea de extensie a piciorului (flexia plantară), pronaţia piciorului și susţine bolta
plantară.
2. M. peronier (fibular) scurt este situat pe faţa laterală a peroneului profund de
muşchiul peronier lung. Tendonul său merge împreună cu cel al m. lung peronier pe
faţa laterală a calcaneului. Este un flexor plantar al piciorului (extensia piciorului ) și
sinergic cu muşchiul fibular lung în mişcarea de pronaţie (eversie) a piciorului

Muşchii regiunii posterioare a gambei (loja muşchilor flexori)

Muşchii regiunii posterioare sunt dispuşi în 2 planuri.
PLANUL SUPERFICIAL

3
Este format din m.triceps sural şi m. plantar.
1. M. triceps sural cuprinde 2 componente diferite ca funcţie şi structură.
Solearul este uniarticular, formează partea profundă a muşchiului triceps sural și are
fibre scurte. Corpul muscular este continuat de un tendon gros care se uneşte în
treimea inferioară a gambei cu tendonul gastrocnemianului formând tendonul
calcanean ("tendonul lui Achille"). Este adductor şi supinator al piciorului, face
extensia piciorului (flexia plantară).
Gastrocnemianul este biarticular şi având două capete: unul medial pe condilul
medial al femurului și altul lateral pe condilul lateral al femurului. Este caracteristic
pentru acţiunile de scurtă durată şi randament maxim.
Ambele capete se ancorează pe capsula articulaţiei genunchiului.
În ansamblu tricepsul sural este flexor plantar supinator şi adductor al piciorului.
2. M. plantar este un muşchi subţire şi rudimentar, poate lipsi sau poate fi dublu.
PLANUL PROFUND
Cupride 4 muşchi.
1. M. popliteu este un muşchi scurt de formă triunghiulară ce acoperă faţa
posterioară a articulaţiei genunchiului și formează partea inferioară a peretelui
anterior al fosei poplitee. Roteşte gamba flectată înăuntru.
2. M. flexor lung al degetelor este muşchiul cel mai medial al planului profund.
Acoperă tibia şi este acoperit de m. solear. Este flexor plantar, supinator adductor şi
are rol în menţinerea arcului longitudinal al bolţii plantare.
3. M. tibial posterior este situat profund între cei doi flexori. Este adductor şi
supinator al piciorului, face extensia (flexia plantară), supinaţia şi adducţia piciorului.
4. M. flexor lung al halucelui este aşezat în partea inferioară şi laterală a planului
profund. Are rol însemnat în mers şi staţiune, este flexor al halucelui şi extensor
(flexor plantar) al piciorului, menţine bolta plantară.

MUŞCHII PICIORULUI
Se clasifică în muşchi ai plantei şi muşchi ai dosului piciorului (regiunii dorsale).
Muşchii plantei se împart în 3 grupe:
GRUPUL MEDIAL
Cuprinde muşchi destinaţi halucelui: abductorul halucelui, flexorul scurt al halucelui
şi adductorul halucelui.
GRUPUL LATERAL
Este format din muşchi destinaţi degetului mic: abductorul degetului mic şi flexorul
scurt al degetului mic.
GRUPUL MIJLOCIU
Cuprinde flexorul scurt al degetelor, pătratul plantar, lombricalii în număr de 4 şi
muşchii interosoşi (3 plantari şi 4 dorsali).
Muşchii regiunii dorsale sunt: m. extensor scurt al degetelor şi extensor scurt al
halucelui. Ei au acţiune de extensie asupra primelor 4 degete pe metatars.

4
 ARTICULAȚIILE MEMBRULUI INFERIOR

1. ARTICULAŢIA COXOFEMURALĂ
- este o enartroză prin intermediul căreia se uneşte capul femurului cu acetabulul
coxalului.
Suprafeţele articulare sunt reprezentate de:
- capul femurului
- acetabulul, prezintă la periferie fibrocartilaj – labru acetabular, cu rol de a mări
suprafaţa articulară
Mijloace de unire:
- capsula articulară are forma unui manşon care se insera pe coxal şi pe femur.
- ligamentul iliofemural
- ligamentul ischiofemural
- ligamentul pubofemural este situat pe faţa anterioară a articulaţiei coxofemurale.
- ligamentul capului femural este un ligament de formă triunghiulară situat
intraarticular, are rol de a menţine capul femural în articulaţie.
Vascularizaţia: asigurată de ramuri care provin din arterele obturatoare, circumflexă
femurală medială şi din ramuri gluteale.
Inervaţia: Este asigurată de fibre nervoase care provin din plexul sacral, precum şi
din nervii ischiadic şi obturator
Mişcările: flexia - extensia
Se realizează în jurul unui ax transversal care trece prin vârful trohanterului mare.
Amplitudinea maximă a extensiei este de 10 - 12°.
Flexia este realizată prin contracţia muşchilor iliopsoas, drept femural, sartorius
(croitor), pectineu, adductor lung şi scurt, precum şi a fibrelor anterioare ale
muşchilor gluteu mare şi gluteu mic.
Extensia se realizează prin contracţia muşchiului gluteu mare, în principal, precum şi
a muşchilor biceps femural, semitendinos şi semimembranos
Abductia - adducţia
Se realizează în jurul unui ax sagital care trece prin centrul capului femurului.
Abductia maximă este de 60° când coapsa este în extensie şi de 70° când coapsa
este în flexie.
Abducția - dată de contracţia muşchilor gluteu mic, gluteu mijlociu, a porţiunii
superioare a gluteului mare şi a piriformului
Adducţia – asigurată de contracţia muşchilor adductor mare, adductor lung, adductor
scurt, pectineu, gracilis şi a porţiunii inferioare a gluteului mare.
Rotaţie externă - rotaţie internă
Se realizează în jurul unui ax vertical care trece prin capul femurului. Amplitudinea
maximă a rotaţiei externe este de 15 - 16°iar a rotaţiei interne este de 30 - 35°.
2. ARTICULAŢIA GENUNCHIULUI
- este o o articulaţie de tip condilian care reuneşte femurul, tibia şi patela.
Suprafeţele articulare acoperite de cartilaj hialin sunt reprezentate de:
- epifiza distală a femurului participă la formarea articulaţiei genunchiului prin
intermediul celor doi condili şi a feţei sale patelare situată pe fața anterioară a
epifizei distale;

5
- patela, participă la realizarea articulaţiei genunchiului prin cele 3\4 superioare ale
feţei sale posterioare, care vin în contact cu faţa patelară a femurului.
- epifiza proximală a tibiei, participă la formarea articulaţiei genunchiului prin
intermediul celor două cavităţi glenoide, separate între ele prin eminenţa
intercondiliană. La periferia cavităţilor glenoide s-a dezvoltat câte un fibrocartilaj,
numit menisc, unul lateral şi unul medial.
Meniscul lateral are forma unui cerc şi se inseră, prin intermediul cornului anterior şi
a cornului posterior, pe eminenţa intercondiliană.
Meniscul medial are formă semilunară, cu deschiderea orientată lateral. Cornul său
anterior se prinde pe marginea anterioară a platoului tibial, iar cornul posterior pe
aria intercondiliană posterioară.
Cele două meniscuri sunt unite anterior prin intermediul ligamentului transvers al
genunchiului.
Mijloace de unire:
- capsula articulară, fibroasă, dispusă ca un manşon între extremitatea distală a
femurului şi extremitatea proximală a tibiei.
- ligamentul încrucişat anterior îşi are originea inferior pe aria intercondiliană
anterioară a tibiei și pe suprafața intercondiliană a condilului lateral al femurului.
- ligamentul încrucişat posterior este mai scurt dar mai puternic decât cel anterior, îşi
are originea pe aria intercondiliană posterioară a tibiei și pe suprafața intercondiliană
a condilului medial al femurului.
- ligamentul colateral fibular se inseră proximal pe zona superioară a epicondilului
lateral al femurului şi distal pe porţiunea anterolaterală a capului fibulei.
- ligamentul colateral tibial se inseră proximal pe epicondilul medial al femurului, iar
distal pe porţiunea superioară a feţei mediale a tibiei.
- ligamentul popliteu oblic este o expansiune care porneşte din tendonul muşchiului
semimembranos, se orientează superior şi lateral şi se inseră pe condilul lateral al
femurului.
- ligamentul popliteu arcuat porneşte de pe condilul lateral al femurului, apoi fibrele
sale se pierd în capsula articulară a genunchiului.
- ligamentul patelei are formă triunghiulară, cu baza în sus şi este situat anterior de
articulaţia genunchiului.
- sinoviala articulaţiei genunchiului tapetează faţa profundă a capsulei
articulare şi se inseră apoi pe marginea cartilajelor articulare care acoperă
suprafeţele articulare ale epifizei distale a femurului, epifizei proximale a tbiei şi a
patelei.
Vascularizaţie: Ramurile arteriale provin din artera poplitee, artera tibială anterioară
şi din artera femurală.
Inervaţie: dată de nervii obturator, tibial şi peronier comun.
Mişcările: flexia - extensia
Se execută în jurul unui ax transversal care trece prin condilii femurului, deşi ea se
execută în jurul mai multor axe, datorită formei suprafeţelor condililor femurali.
Amplitudinea maximă a a mişcării fiind de 125-130°.
Flexia este determinată de contracţia muşchilor biceps femural, semitendinos şi
semimembranos asistaţi de muşchii sartorius, gracilis şi indirect de gastrocnemian,
popliteu şi plantar.

6
Extensia este determinată de contracţia muşchiului cvadriceps.
Rotaţia internă - rotaţia externă
Se execută în jurul unui ax vertical care trece prin centrul eminenţei intercondilare
tibiale.
Rotaţia internă este determinată de contracţia muşchilor popliteu, semimembranos,
semitendinos, sartorius şi gracilis.
Rotaţia externă este determinată de contracţia muşchiului biceps femural şi a capului
lateral al muşchiului gastrocnemian.
3. ARTICULAŢIA TIBIOFIBULARĂ
- este o articulaţie de tip artroidal
Suprafeţele articulare sunt reprezentate de:
- feţişoara articulară situată în porţiunea supero-laterală a condilului tibial lateral;
- feţişoara articulară situată supero-medial la nivelul epifizei proximale a fibulei.
Suprafeţele articulare sunt acoperite de cartilaj articular.
Mijloace de unire:
- capsula articulară se insera pe margine suprafeţelor articulare
- sinoviala tapetează faţa profundă a capsulei articulare
- ligamentul anterior al capului fibulei
- ligamentul posterior al capului fibulei
Mişcările: sunt limitate, realizându-se doar mișcări de alunecare.
4. ARTICULAŢIA TALOCRURALĂ
- este o articulaţie de tip trochlean la constituirea căreia participă tibia, fibula şi
talusul
Suprafeţele articulare sunt reprezentate de:
- epifizele distale ale fibulei şi tibiei formează o cavitate;
- faţa superioară şi cele două feţişoare maleolare ale talusului
Mijloace de unire:
- capsula articulară este subţire şi se inseră la periferia cartilajului articular
- ligamentul colateral medial sau deltoidian
- ligamentul colateral lateral
- ligamentul talofibular anterior se inseră pe marginea anterioară a maleolei laterale
- ligamentul talofibular posterior se inseră pe foseta maleolei laterale
- ligamentul calcaneofibular se inseră pe vârful maleolei laterale
- sinoviala tapetează faţa profundă a capsulei articulare apoi se reflectă şi se inseră
la marginea cartilajului articular.
Vascularizaţia: ramurile care provin din artera tibială anterioară şi artera ftbulară.
Inervaţia: de ramuri care provin din nervii tibial anterior şi posterior.
Mişcările: sunt reprezentate de mişcări de flexie şi extensie a piciorului.
Acestea se desfăşoară în jurul unui ax transversal care trece prin vârful celor două
maleole.
Flexia este mișcarea prin care faţa dorsală a piciorului se apropie de faţa anterioară
a gambei. Amplitudinea maximă a flexiei este de 20 - 25°.
Extensia (sau flexia plantară) este mişcarea prin care faţa dorsală a piciorului se
îndepărtează de faţa anterioară a gambei.
Amplitudine maximă a extensiei variază între 30 - 60°.
Noțiuni practice de patologie a articulțiilor membrului inferior

7
Acumularea excesivă de lichid sinovial în cavitatea articulară poartă numele de
hidartroză și este o situație destul de frecventă prin care genunchiul reacționează la
traumatisme, chiar și de vecinătate, sau la diferite afecțiuni inflamatorii sau
degenerative.
Leziunile meniscale, entorsele interesează ligamentele colaterale ale articulației
genunchiului, sinovitele de cauză inflamatorie, gonartroza în pusee evolutive se
însoțesc aproape intotdeauna de hidartroză. Este mai frecventă decât hemartroza .
TBC-ul, bolile inflamatorii generale ( reumatismul poliarticular acut, poliartrita
reumatoidă, lupus, psoriasis, condrocalcinoza etc), boli neurlogice de cauză
medulară ( tabes, siringomielie) sau cerebrală leuconevraxită), boli alergice, boli
neoplazice ale sinovialei, de cauză idiopatică fac parte din afecțiunile articulare ale
membrului inferior.
Hemartroza reprezintă acumularea de sânge în cavitatea articulară și este de obicei
de cauză traumatică.
Piartroza se caracterizează prin acumularea de puroi în cavitatea articulară în cadrul
unei artrite septice constituite, de obicei, pe cale hematogenă; rareori artrita se poate
datora unei artrotomii contaminate ( artrita postoperatorie), unei plagi articulare sau
deschiderii intra-articulare a unor focare de osteomielită din vecinatate.
Formațiuni tumorale ale articulațiilor membrului inferior pot fi:
- Osteocondroamele care apar la nivelul extremitatii distale a femurului sau
extremitatii proximale a tibiei
- Bursita prerotuliană se prezintă sub forma unei formațiuni tumorale fluctuente
situate pe fața anterioară a rotulei aderentă atât de planul profund cât și de cel
superficial.
- Chisturi sinoviale, prezente la nivelul “ labei de gâscă”, tendoanelor mușchilor
semitendinos, semimembranos, biceps femural, sau la nivelul spațiului popliteu -
chist Baker).
- Formațiuni tumorale subcutanate: fibroamele subcutanate din neurofibromatoza
Reckilnghausen, de consistență dură și cu mobilitate mare, nevroame, miofribroame,
adenopatie.
Deviaţiile axiale în plan frontal ale membrului inferior în zona articulaţiei genunchiului
sunt de tip varus sau popular „picioare în paranteză„ şi de tip valgus sau „picioare în
X„.