Miorița

Mitul mioritic Românesc

Fatalismul mioritic reprezintă una sau mai
multe teorii filosofice în care poziția
fatalistă a ciobanului din balada populară
română Miorița reprezintă poziția
poporului român față de viață.

Miorița este o baladă produsă de folclorul

românesc. Alecu Russo, descoperitorul
baladei, consideră că „păstorul câmpiilor
și al munților noștri (...) a produs cea mai
frumoasă epopee pastorală din lume”.

Există mai multe ipoteze asupra

creatorului baladei Miorița, și anume că ea
este opera colectivă a poporului, o creație
individuală, sau o creație succesivă.
Creație colectivă succesivă, Miorița a fost
cooptată ca parte din viziunea romantică a
pașoptiștilor – „poporul era singur în stare
să producă minuni atât de originale”
(Vasile Alecsandri).

Ipoteza creației colective succesive „este tot atât de nefirească, cum este și reversul său, adică
aceea că autorul unui cântec ar fi cutare poet popular. Adevărul este la mijloc”. Rădăcinile
acestei concepții moderne au fost prefigurate în scrierile primilor clasici.

Valențe morale
Portretul moral este realizat prin caracterizare indirectă. Încă de la început ne dăm seamă că este
muncitor, drept dovadă faptul că este mai bogat decât ceilalți doi ciobani: “Că-i mai ortoman, Ș-
are oi mai multe Mândre și cornuțe, Și căi învătați Și câini mai bărbați”. Este foarte atașat de
oile sale și de natură, de aceea vrea să fie înmormântat aproape de stană.
Își iubeste foarte mult mama, și pentru a nu o face să sufere îi spune mioarei sale să îi prezinte
moartea ca pe o nuntă. El întruchipează un ideal de frumusețe fizică și morală întâlnită atât în
basme cât și în romane. Ciobanul devine un personaj legendar, model de comportament în
imprejurări de excepție. Pe lângă narațiune ca mod principal de expunere, balada conține și
momente lirice (testamentul), concentrate în monolog și dialog, precum și secvențe descriptive.
Povestirea se face la persoana a III-a, de narator. Se întalnesc procedee artistice specifice
baladei: întrebări retorice: “Cine a cunoscut, / Cine mi-a văzut / Mândru ciobanel?”, hiperbole:
“păsărele mii”, metafore: “Fețisoara lui, / Spuma laptelui;”, repetiții: “Miorița laie, / Laie
bucălaie,”, regionalisme, diminutive: “fețisoara”, “ochișorii”. Versurile scurte, cu rima
împerecheată și ritm trohaic, cu caracter oral, sunt melodioase, conferind totodată tensiune.
Balada este opera epică în versuri, populară sau cultă în care se narează evenimente neobițnuite,
fapte vitejești, dramatice.

Valențe sociale si spirituale

Normele sociale populare admit, la toate popoarele, nimicirea trădă­torilor, a exploatatorilor
nemiloşi şi a răufăcătorilor periculoşi.
La momentul dialogului moldoveanului cu bârsana, ceilalţi doi baci nu se încadrau în nici o
categorie pentru care normele populare sancţionau pe­depsirea cu moartea.
Doar numai pentru intenţie de crimă nu se pedepseşte. Etica religioasă, la fel, nu admite
omuciderea. Cu excepţia cazurilor, când cei care vin cu sabia, de sabie trebuie să piară. Având
dreptul apărării de sabie, baciul moldovean, din dragoste faţă de fraţii de neam, nu se foloseşte
de acest drept.
Dacă nu ar fi fost această dragoste, ce rost să te sacrifici? Sacrificarea propriei vieţi din dragoste
pentru oameni este un act de Cristos. Din dragoste, baciul moldovean doreşte — dacă o fi să
moară — să fie îngropat “Aici pe aproape, / în strunga de oi, / Să fiu tot cu voi”. Vrei să fii
aproape doar de fiinţele pe care le iubeşti. Din mila dragostei paterne, baciul moldovean
intenţionează să fe­rească fiinţele păstorite de ştirea posibilei sale morţi. El roagă oiţa bârsa­nă:
“…tu de omor / Să nu le spui lor”. Tot din îndurarea dragostei, baciul moldovean vrea s-o
ferească pe mamă de lovitura ştirii morţii lui.
El sugerează Mioriţei versiunea unei netraumatizante explicaţii a dispariţiei sale neaşteptate:
îndrăgostirea de o fată de crai. Preafrumoasele fete de crai te orbesc, îţi întunecă minţile şi chiar
poţi uita de mama (până în momentul recăpătării vederii normale). Dispariţia prin căsătorie cu
fata de crai capătă o mare scuză (poate — unica scuză). Principalul — băiatul e viu şi există
speranţa că poate să revină.
Dragostea paternă a personajului central al Baladei MIORIȚA este curcubeul sufletesc arcuit
protector deasupra celor apropiaţi. Prin gătinţa senină de sacrificiu, eroul Baladei atinge
înălţimea spirituală a dra­gostei divine. Mai există undeva o operă populară de asemenea
înălţime spirituală?
De aceea eroul Baladei nu are nume de ”localnic”. El este simbolul ideal al omului care
întruneşte virtuţile umane ale lui Isus Cristos.
În polifonia emoțiilor trezite de text, opera prezintă încă o dragoste — dragostea copilului faţa
de părinte. De trei zile plânge Mio­riţa. De trei zile nu mănâncă. E comportamentul fiinţei
iubitoare când cel iubit e în pericol. Dragostea fiinţei mici, a copilului faţă de fiinţa iubitoare
care oferă protecţie vine să întregească, în baladă, cercul dragostei pe această gură de rai.
Dragostea paternă este primordială. Fără dragoste paternă, ceilalţi nu pot iubi. Dragostea
paternă face lumea să fie umană.

In balada este realizata o foarte interesanta îmbinăre a două spiritualităţi - a umanismului de

înălţime spirituală dumnezeiască creştină cu spiritualitatea antică precreştină, ultima fiind
manifestată în deosebita sensibilitate a perceperii naturii şi a contopirii omului cu natura, cu
cosmicul. O, de am dori să ne ridicăm măcar la jumătatea înălţimii spirituale a simbolului numit
baci moldovean! De am dori cu toţii - ţărani, mese­riaşi, muncitori, intelectuali, oameni de
afaceri, burghezie mică şi burghe­zie mare, funcţionari de stat, politicieni şi cârmuitori - să fim
la fel de harnici, gospodari şi ortomani ca acest baci!
Atunci am ieşi din mocirla mizeriei morale şi materiale, am vieţui omeneşte “pe un picior de
plai, / pe o gură de rai”. Atunci am merita numele de mioritici.
Corect, Spațiu Mioritic trebuie să însemne nu ondulările line deal-vale, nu imașurile mioarelor,
ci tot spațiul arealului românesc, unde este înțeles just și tradus constant în comportamente de zi
cu zi mesajul etic din Balada Miorita.
Răspândită și cântata în Țările Române, Balada Miorita a fost și trebuie să rămână Baciul
eticii populare românești.