literaturii romane. Este o capodopera a folclorului romanesc. Miorita este o balada populara ce apartine genului epic, in care se imbina elemente lirice, epice si dramatice. In structura baladei se disting doua planuri mari: unul epic, in cadrul caruia autorul anonim nareaza faptele si construieste personajele reale sau fabuloase, si celalalt liricodramatic, ce se defineste prin exprimarea gandurilor, sentimentelor si prin atitudinea ciobanasului in fata mortii, intr-un dramatism impresionant. Este o balada de dimensiuni mari, versul careia este compus din 5-6 silabe, avind rima
imperecheata si ritm trohaic.
Balada Miorita reflecta in mod special existenta pastorilor poporului roman. Balada incepe cu descrierea plaiurilor romanesti, in a caror plan se regasesc cei trei ciobanei: cel moldovea, cel vrincean sic el ungurean. Cei doi, din invidie fata de ciobanasul moldovean, pun la cale s ail omoare, insa o mioara din turma ciobanasului moldovean aude planul celor doi si i-l dezvaluie stapinului ei. Ii spune sa se apere, insa ciobanasul prefer sa moara demn, fara a lua vreo masura. Scrie un testament, in asa fel, incit moartea lui sa nu afecteze pe nimeni. El vede moarte doar ca pe o trecere fireasca dintr-o lume in alta.
Balada contine foarte multe figuri de
stil, simboluri, care fac limbajul sa fie mai dulce si mai artistic. Motivele sunt cele care fac balada sa aiba un plus de frumusete a limbajului: motivul transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nazdravane, motivul testamentului, motivul maicutei batrine, motivul alegoriei moarte-nunta. Tema de baza a baladei Miorita o constituie drama prin care trece pastorul, adica marea trecere dintr-o dimensiune in alta. Pentru ciobanas moartea e ceva firesc, ceva logic, asociind-o chiar cu o nunta. BaladaMiorita ne face sip e noi, cei care o citim, sa vedem moartea ca pe ceva ce trebuie sa fie, ca pe ceva
normal. De la ciobanas trebuie sa
invatam ca orice nu ni s-ar intimpla, trebuie sa fim optimisti si demni. Trebuie sa acceptam totul in viata asa cum este.