Apartenenta operei “Miorita” in genul liric , epic si dramatic

Balada este o specie a genului epic înfățișându-se ca un amplu poem narativ, fără a exclude și
unele accente lirice, unde, în general, se proiectează un eveniment eroic, având protagoniști, fie
din timpuri istorice, fie din vremuri legendare, mitice, sau fantastice, fie din realitatea imediată.
“Miorita” este o balada populara si apartine genului epic, in care, insa, se imbina armonios
elemente lirice, epice si dramatice. In structura baladei se disting doua mari planuri, unul epic in
cadrul caruia autorul anonim nareaza faptele si construieste personajele reale sau fabuloase si
celalalt lirico-dramatic, ce se defineste prin exprimarea gandurilor, sentimentelor si prin
atitudinea ciobanasului in fata mortii, intr-un dramatism impresionant.
Prima parte, o adevarata expozitiune, are un caracter epic, ce reprezinta imaginea cadrului
natural in care se succed faptele. Astfel, personajele sunt plasate in spatiul romanesc, intr-o
atmosfera de calm si seninatate specifica inceputurilor. Metaforele ne introduc intr-o natura de
basm, intr-un loc al fericirii in care pastorul se simte linistit; “Pe-un picior de plai /Pe-o gura de
rai /Iata vin in cale /Se cobor la vele /Trei turme de miei /Cu trei ciobanei /Unu-i Moldovan
/Unu-i Ungurean/Si unu-i vrancean “
Cea de a doua parte a operei , lirico –dramaticala se caracterizeaza ca fiind una tensionata pe
masura ce complotul celor doi baci , ungurean si vrancean , ia amploare.
Autorul evidentiaza mai intai , partea dramatica prin comportamentul mioarei : “Iar cea
miorita /Cu lana plavita/ De trei zile-ncoace /Gura nu-i mai tace /Iarba nu-i mai place “. In
continuare partea lirica se impleeteste impreuna cu cea dramatica .
Consider ca opera “Miorita “ de Vasile Alecsandri apartine genului liric , in care autorul isi
exprima in mod direct sentimentele cu ajutorul fiurilor de stil .
In primul rand exista prezenta eului-liric : verbe la persoana I :
“să mor” “Să fiu” “ sa aud “ “ am însurat” “am avut” ; forme pronominale la pers I : “mi”
“noi” “mă” “mine” “m(-or) “mea” ;
apar marci lexico gramaticale ale relatiei eul-liric-interlocutor : verbe la persoana a II-a : “ nu
place “ “ esti “ “ dă” “ sa spui” “ sa pui “ “ intalni” “induri” “spune” ; forme pronominale la
persoana a II-a : “ ţi” “voi” “ iti” “ “tu “ “ –i” “te “ .
In al doilea rand poetul isi exprima admiratia fata de plaiul natal si intreaga natura prin
intermediul imaginilor artistice : vizuale : “Pe-un picior de plai ,/ Pe-o gura de rai ,/ Iata vin in
cale ,/ Se cobor la vale/ Trei turme de miei/ Cu trei ciobanei .” , “ Oile s-or strange ,/ Pe mine m-
or plange /Cu lacrimi de sange !” , “Soarele si luna/Mi-au tinut cununa./Brazi si paltinasi /I-am
avut nuntasi,/ Preoti , muntii mari ,/ Paseri , lautari .” , “ Mandru ciobanel /Tras printr-un inel ?” ,
“Fetisoara lui/Spuma laptelui ;/ Mustacioara lui , / Spicul graului ; / Perisorul lui ,/ Pana
corbului ; / Ochisorii lui , / Mura campului !...” , create cu ajutorul figurilor de stil : metafore :
“Pe-un picior de plai ,/ Pe-o gura de rai “ , “lacrimi de sange !” , “Fetisoara lui/Spuma laptelui ;/
Mustacioara lui , / Spicul graului ; / Perisorul lui ,/ Pana corbului ; / Ochisorii lui , / Mura
campului !...” ; personificari : “ Oile s-or strange ,/ Pe mine m-or plange “ , “Soarele si luna/Mi-
au tinut cununa” “ Brazi si paltinasi /I-am avut nuntasi,” , “ Preoti , muntii mari “ “ ,/ Paseri ,
lautari .” ; hiperbola : “ Mandru ciobanel /Tras printr-un inel ?”
Subiectul baladei , include o inlantuire de motive intre care se remarca urmatoarele :
•Motivul transhumației
“Iată vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobănei.’’

•Motivul complotului
‘’Iar cel ungurean
Şi cu ce-l vrâncean,
Mări, se vorbiră,
Ei se sfătuiră
Pe l-apus de soare
Ca să mi-l omoare.’’

•Motivul mioritei nazdravane

‘’- Mioriţă laie,
Laie bucălaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ţi mai tace!
Ori iarba nu-ţi place,
Ori eşti bolnăvioară,
Drăguţă mioară?’’

•Motivul testamentului
‘’Să spui lui vrâncean
Şi lui ungurean
Ca să mă îngroape
Aice, pe-aproape,
În strunga de oi,
Să fiu tot cu voi;
În dosul stânii
Să-mi aud cânii.’’
•Motivul alegoriei moarte-nunta
‘’Să le spui curat
Că m-am însurat
Cu-o mândră crăiasă,
A lumii mireasă;
Că la nunta mea
A căzut o stea.’’

•Motivul maicutei batrane

‘’Măicuţă bătrână, / Cu brâul de lână, / Din ochi lăcrimând,/Pe câmpi alergând
Prozodia operei este reprezentată de ritmul trohaic, rima împerechiată de 5-6 silabe, care conferă
versului o tonalitate melancolică, muzicalitate gravă și sensibilitate emoțională.
Aceasta balada ("Miorita"), al carui subiect e foarte simplu, începe cu doua veritabile versuri ce
sunt totodata si o minunata icoana poetica si o dovada de dreapta pretuire ce poporul stie a face
de frumusetile tarii sale:
"Pe-un picior de plai,
Pe-o gura de rai."
Consider ca , opera Miorita este “Cea mai frumoasa epopee pastorala din lume “ , asa cum
spunea Alecu Russo , deoarece atat de multa admiratie fata de natura , si atata omenie se remarca
doar in aceasta lucrare . Legatura dintre ciobanul moldovean si profesia lui , este una atat de
stransa , incat chiar si fiind pus fata in fata cu moartea el alege sa moara si sa fie ingropat doar pe
meleagul unde si-a trait viata de pastor , pentru a putea trai inca o vesnicie in inima unui “picior
de plai “ .