Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove

Universitatea de Teologie Ortodoxă din Chişinău

Teologie Pastorală

Teza de licenţă la disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române

a absolventului Universităţii Ortodoxe,
Severin Alexandru

Tema:
Informaţii despre mănăstirile din Basarabia
publicate în periodicile timpului (1867-1944)

Conducător ştiinţific:
pr.drd.lector Eugen Onicov

Chişinău 2008
 CUPRINS

Introducere..........................................................................................................3

Capitolul I. Buletinul Eparhiei Chişinăului................................................8

I.1 Prezentarea istorică şi descrierea revistei.....................................................8

I.2. Prezentarea informaţiilor cu privire la mă nă stiri

publicate pe paginile KEV-lui ..................................................................................12

Capitolul II. Luminătorul................................................................................32

II.1 Istoria Lumină torului...........................................................................................32

II.2.Informaţiile despre mă nă stiri publicate în Lumină torul......................36

Capitolul III. Revista Societăţii istorico- arheologice bisericeşti.... 54

III.1.Istoria revistei……………………………………………………………………………54

III.2. Prezentarea informaţiilor despre mă nă stiri publicate în revistă ... 57

Capitolul IV. Arhivele Basarabiei ………………………………………………...62

IV.1 Scurt istoric ............................................................................................................. 62

IV.2 Informaţii despre mă nă stirile din Basarabia

ce apar în revista arhivele Basarabiei ..................................................................64

Concluzii................................................................................................................77

Bibliografie...........................................................................................................83

3
 INTRODUCERE

Actualitatea.Odată cu redeschiderea mănăstirilor, a frumoaselor lăcaşuri de

cult care, primind la sînul lor pe cei ce au hotărît să-şi dăruiască întreaga viaţa
convorbirii cu Dumnezeu şi slujirii aproapelui, au slujit timp de secole drept focare
spirituale şi culturale ale ţării, s-a deşteptat şi interesul pentru istoria lor. Odată cu
ridicarea din ruini a zidurilor se încerca şi o reconstituire istorică a trecutului lor. S-au
alcătuit monografii ale mănăstirilor mai mari, articole, s-au editat broşuri.
În această muncă, apelarea la izvoare, ca şi în oricare altă investigaţie istorică, e
un lucru peste care nu putem trece, subestimarea lor, lipsind de valoare lucrarea
ştiinţifică. De o mare valoare sunt şi informaţiile referitoare la mănăstiri pe care le
putem selecta din revistele oficiale ale Eparhiei: Vedomostiile Eparhiei Chişinăului
(revistă oficială a Eparhiei din 1867 pînă în 1917), apoi Luminătorul (revistă oficială
din 1918 pînă în 1944), precum şi din altele cîteva care şi-au propus ca scop studierea
istoriei ţinutului natal: Arhivele Basarabiei (1929-1938) şi Revista Societăţii istorico
arheologice bisericeşti (1909-1934).
Scopul şi obiectivele. Avînd în vedere importanţa datelor statistice, a studiilor
istorice şi a documentelor referitoare la mănăstiri publicate pe paginile periodicilor,
dar totodată şi incomoditatea pentru un cercetător de a apela la ele, din motiv că apar
dispersate pe un volum imens de pagini şi nu sunt deloc sistematizate, am
conştientizat necesitatea alcătuirii unui catalog care ar face o descriere bibliografică a
acestor informaţii, astfel ca ele sa potă fi valorificate de cei interesaţi.
Acest scop general al lucrării cuprinde şi următoarele obiective secundare:
1.Delimitarea unui cadru geografic precis, a cărui mănăstiri ar servi ca obiect
de studiu.
2.Evidenţierea periodicelor care să conţină infomaţii despre mănăstiri.
3.Selecatrea propriu-zisă a acestor informaţii– obiectivul de bază al lucrării.

4
 4.Analiza comparativă, în concluzie, a periodicelor studiate, a datelor
referitoare la mănăstiri furnizate de aceste reviste şi a importanţei acestora.
Limite cronologică şi geografică. Pentru a putea sesiza mai uşor informaţia, a
lucra mai productiv şi a furniza o catalogare cît mai completă şi mai amănunţită, mi-
am propus ca obiect de studiu selectarea datelor ce vizează doar mănăstirile din
Basarabia. Limita cronologică pentru care am cercetat periodicele e una mai extinsă:
1867, cînd începe să apară KEV-ul, pînă în 1944– ultimul an de apariţie a
Luminătorului. Periodicele selectate au fost Luminătorul (1908-1944), Buletinul
Eparhiei Chişinăului (Kišinevskie Eparhial’nye Vedomosti) (1867-1917), Arhivele
Basarabiei (1929-1939) şi Revista Societăţii istorice arheologico- bisericeşti (1909-
1934).
Istoriografia. Preocupări pentru descrierea publicaţiilor periodice au avut Pan
Halipa1, preot Paul Mihail2, David Alexandru3… S-a editat chiar şi un catalog
sistematic pentru periodice4.
Descrieri bibliografice ale revistelor Luminătorul şi Arhivele Basarabiei au fost
intocmite de bibliograful Academiei de Ştiinte, Ion Şpac. Cu părere de rău fişierul
bibliografic al Luminătorului nu a ajuns să fie publicat, aflăm despre el în articolul
Revista “Luminătorul” (1908-1943): aspecte bibliografice, de Ion Şpac //
Luminătorul 2002, Nr.1, p.47-49. Dintre compartimentele în care autorul clasifică
articolele apărute pe paginile Luminătorului (~8000) istoria Bisericii ocupă un loc
central. În acesta categorie, I.Şpac aduna circa 500 documente.
În ceea ce priveşte descrierea bibliografică a Arhivelor Basarabiei, ea s-a facut în:
Revista Arhivele Basarabiei, studiu documentar- informativ, (1929-1938), Chişinău,
2006.

1
Pan Halippa. Publicistică, Chişinău, 2001, 254 p.
2
Paul Mihailovici. Tipărituri româneşti în Basarabia de la 1812 pînă la 1918, Bucureşti, 1940, 390 p.
3
Alexandru David. Tipărituri româneşti în basarabia sub stăpînirea rusă (1812-1918), Chişinău 1992, 218 p.
4
Lidia Kulikovski, Silvia Grosu ş.a. Presa basarabeană de la începuturi pînă în anul 1957, Chişinău, 2002, 407p.
5
 Teza de faţă, deoarece şi-a propus spre cercetare bibliografică, doar un
compartiment al acestor reviste şi anume depistarea datelor şi studiilor referitoare la
mănăstiri, prezintă o informaţie mai completă în domeniul propus.
S-a încercat o descriere bibliografică a Revistei Buletinul Eparhiei Chişinăului
încă în îndepărtatul 1892, cu ocazia jubileului ei de 25 de ani: Šceglov Dimitrii.
Dvadťatipiatiletie “Kišinevskih Eparhialinîh Vedomostei”// KEV 1892, nr.18,p.418-
419; 20-21, 475-482; 22, 511-523; 23, 565-574; 24, 610-611.
Nu am întîlnit o descriere bibliografică a Revistei Societăţii Istorico
Arheologice Bisericeşti, poate din motivul că articolele fiind de un volum mai mare şi
mai puţine la număr, nu sunt atît de diverse ca cele publicate pe paginile celorlalte
trei, menţionate mai sus, şi sunt mai accesibile, chiar şi fără o sistematizare prelabilă.
Stăm puţin mai bine cu bibliografia la capitolul istorie a revistelor, publîcîndu-
se materiale isorice chiar pe paginile acestor reviste la serbarea anumitor jubileuri de
la apariţie.
Importanţa lucrării.
Pentru a precăuta acest aspect ar trebui să ne oprim la fiecare compartiment în
parte al lucrării, întrucît revistele abordate în ea au avut un caracter diferit şi în
rezultat informaţiile selectate sunt de diferit gen de la o revista la alta. Astfel, avem în
primul rînd 2 reviste oficiale: KEV-ul, pînă în 1917-1918 şi Luminătorul, din 1918,
pe paginile cărora au fost publicate informaţiile oficiale. De aici, pe lîngă multe nume
mai puţin semnificative de monahi, aflăm şi nume de stareţi, egumeni, supraveghetori
ai mănăstirilor,..., datele cînd au fost numiţi, tablouri statistice ale mănăstirilor,
precum şi vizitele oficiale pe la mănăstiri ale Ierarhilor, itinerarul icoanei Maicii
Domnului de la Hîrbovăţ (trebuie menţionat faptul că în KEV 1892,nr.19, p.465 şi
Luminătorul 1929, nr.1,p.1, p.29-31, sunt publicate chiar şi date istorice despre
această icoană) ş.a. Aceste date care reflectau viaţa curentă a mănăstirilor, ne sunt atît
de necesare, mai ales prin faptul că multe arhive referitoare la mănăstiri, din cauza

6
regimului sovietic, nu mai sunt disponibile. Desigur, şi în aceste reviste, găsim studii
istorice referitoare la mănăstiri.
Totuşi campion la capitolul istorie a mănăstirilor e Revista Societaţii istorico
arheologice bisericesti, a căror studii sunt mai de amploare, apărînd chiar un întreg
volum- (XI)1918- dedicat istoriei mănăstirilor, avîndul ca autor pe regretatul arhim. şi
apoi episcop Visarion Puiu.
Nu mai puţin importantă în acest context e şi revista Arhivele Basarabiei, unde
deasemenea apar o serie de lucrări istorice referitoare la mănăstiri. Insă punctul forte
al acesteia din urmă, îl constituie colecţiile de documente, importanţa cărora se
explică prin noutatea şi precizia informaţiilor prezentate. Ca să ne convingem să luăm
de exemplu, lotul de documente “Acte privitoare la Măn.Hîncu”, comunicate redacţiei
de T.Boga (1930, nr.1, p.92-110). Ştim că măn.Hîncu facea parte din ţin. Lăpuşnei,
dar care erau moşiile ei se cunoaşte foarte puţin. Iată ce aflăm, însă din dania facută
de Mihalcea Hîncul, întarită de Grigore Ioan Calimachi la 1763 “… a stăpîni şi a
dijmui părţile de moşii ce le au schitul date danii de Mihalcea Hîncu[…] anumi
Vlabnicul din dial şi din vale în hotarul Perenilor şi pînă în hotarul Cîrsteştilor şi a
Căzăneştilor şi pîn în hotarul Lozovii în muche dialului în privalul apei şi pîn în
obărşie Ţărnuşii despre Miclăuşeni, aşijde şi Corneştii din Bîcovăţu cu vale Scumpii
şi cu Hajubăca, după drese şi scrisori ce ari…” (P.93).
Un bun exemplu poate fi documentul din colecţia Direfite ştiri din arhiva
Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu, referitor la schitul Hîrbovăţ,
publicat în numărul 1,1933, p.27 : “schitul Hîrbovăţ, ţinutul Orheiului era aşezat pe o
parte din moşia Hogineşti, daruită de ctitor (un pîrcalab)- Ursachi Carpuzanu, fiind de
atunci o sută de ani”. „Această afirmaţie a stareţului ierom.Sofronie, afirmă
C.Tomescu, pune întemeierea actualei Măn.Hîrbovăţ în preajma anului 1712, deci
ceva mai înainte de data admisă pînă acum- 1730. (dosar150/1812 )” .
Merită să menţionăm aici şi importanţa sistematizarii acestor documente. Întru-

7
cît, după cum menţionează şi bibliograful Ion Şpac, documentele sunt foarte diverse şi
nu sunt sistemetizate în revistă, munca de cercetare e foarte anevoioasă, astfel că
sistematizarea tematica, în cazul de faţă selectarea documentelor referitoare la situaţia
mănăstirilor, e un fapt mai mult decît binevenit.

Metodologia. Am folosit metoda analizei şi sistematizarii. Materialele selectate

le-am prezentat în lucrare în ordinea apariţiei lor, fapt impus de volumul limitat al
prezentei lucrări, urmînd ca într-o viitoare etapă să se facă o sistematizare tematică
mai detaliată a lor.

Împărţirea lucrării. Lucrarea a fost structurată în 4 capitole, fiecare în parte

abordînd cîte o publicaţie periodică: Vedomostiile Eparhiei Chişinăului (Buletinul
Eparhiei Chişinăului), Luminătorul, Revista Societaţii istorico-arheologice bisericeşti
şi Arhivele Basarabiei. Fiecare capitol se compune din 2 subcapitole. În cel dintîi se
face o prezentare generală a publicaţiei periodice în cauză, ca în cel de-al doilea să se
purceadă nemijlocit la descrierea bibliografică a ei. Toate datele bibliografice sunt
prezentate în ordinea apariţiei lor în revistă. Aceste patru capitole sunt încadrate de
introducere şi concluzie. Lista bibliografică e prezentată la sfîrşitul lucrării.

8
 CAPITOLUL I.
BULETINUL EPARHIEI CHIŞINĂULUI.
(Kišinevskie Eparhial’nye Vedomosti)

I.1. Prezentarea istorică şi descrierea revistei.

I. Înfiinţarea şi primii ani de activitate.
Ideea apariţiei. Revista “Kišinevskie Eparhial’nye Vedomosti” (Vedomostiile
Eparhiei Chişinăului), ca multe alte interprinderi şi instituţii din viaţa bisericească din
Basarabia, au început în strînsă legătură cu mişcarea generală culturală, care chema şi
preoţimea la activitate5.
Autorităţile bisericeşti din Basarabia au intervenit pe lîngă Sinodul Rus cu rugămintea
de a aproba editarea unui buletin eparhial, la fel cum se făcea şi în celelalte eparhii din
Rusia6. (Începutul acestor reviste datează din 1860, iniţiatorii lor fiind Dimitrie,
episcopul Hersonului şi preasf.Nil de Iaroslav, pentru eparhiile lor7).
Cum nu toţi clericii cunoşteau limba rusă, s-a cerut ca o parte să fie tipărită în limba
“moldovenească”– ceea ce s-a îngăuit de Sinod 8.
Revista a început a fi editată în timpul arhiepisopului Antonie. S-a ales un comitet de
redacţie, format dintre profesorii seminarului, care urma să întocmească un program
preventiv pentru viitoarea revistă.
Programul. Astfel, după program, trebuiau să existe două părţi: una oficială şi
alta neoficială9. Cea oficială era rezervată dispoziţiilor guvernului privitoare la
biserică şi ale stăpînirii eparhiale locale. Cea neoficială urma să cuprindă: 1)explicări
la Sfînta Scriptură şi la operele Sfinţilor Părinţi, 2)predici rostite de preoţii din diferite

5
Nicolae Popovschi. Istoria vieţii Bisericeşti din Basarabia în veacul al XIX-lea, sub ruşi // Revista Societăţii
Istorico Arheologice Bisericeşti, 1931(XIX), p.195.
6
Ştefan Ciobanu. Cultura românească în Basarabia sub stăpînirea rusă, Chişinău,1992,p.236.
7
Nicolae Popovschi. Op. cit.,p.195 ,notă de subsol.
8
Ştefan Ciobanu,. Op.cit., p.236.
9
Dimitrii Šceglov. Douăzeci şi cinci de ani de la aparitia “Vedomostiilor Eparhiei Chişinăului”// KEV, 1892,
nr.18, p.419.
9
părţi ale eparhiei şi, mai cu seamă, învăţături simple pentru poporul de jos, 3)sfaturi şi
îndrumări pentru diferite cazuri din actvitatea păstorescă, 4) însemnări privitor la
starea moral-religioasă a păstorilor şi a păstoriţilor, 5)ştiri bisericeşti, 6)articole
privitoare la istoria şi statistica eparhiei Chişinăului, dar deasemenea şi 7) articole din
ştiinţele naturii pentru a elimina superstiţiile rezultate din necunoaştere, 8) biografii a
persoanelor care au lăsat o bună amintire…Programul, prezentat de arhiepiscopul
Antonie Sf.Sinod, pe 7 ian.1867 a fost aprobat10.
“Vedomostiile Eparhiale” urmau să se tipărească în limba rusă cu traducere în “limba
intrebuinţată în Basarabia, cea moldovenească” - ediţia paralelă se numea
“Dilunariulu bisericesc”11. Ne indignează foarte mult menţiunea lui D. Šceglov, care
într-o notă de subsol, remarca că încetarea aparitiei în paralel a articolelelor în rusă şi
“moldovenească” în 1871, e un lucru firesc, întru-cît majoritatea preoţilor erau
absolvenţi ai seminarului şi cunosteau limba rusă12.
Revista trebuia să fie tipărită la Tipografia Eparhială şi să apară de două ori pe lună,
iar toate bisericile au fost invitate să se aboneze la revistă.
Întîiul număr a apărut la 1 iulie 1867.
Dificultăţi. Deşi apariţia ei a fost salutată de unii cu mare bucurie, totuşi
preoţimea basarabeană, în general, nu arăta interes pentru revistă şi, din astă cuză,
administraţia revistei, nu odată, a intervenit pe lîngă arhiepiscopie, cerînd să se
impună abonarea obligatorie a bisericilor.
Din parte-i, nici comitetul de redacţie nu era la înălţime, revista apărea neregulat şi se
mărginea adesea la reproducerea articolelor din alte reviste. În plus se întîrzia mult cu
expediţia deoarece, pentru a economisi banii necesari pentru distribuţia prin poştă,
blagocinii trebuiau singuri să vină la redacţie să-ţi ia exemplarele, ca apoi, aşteptînd
prilejuri, să le trimită prin cercurile lor protopopeşti 13.
10
Ibidem, p.420-421.
11
Lidia Kulikovski, Silvia Grosu ş.a. Op.cit, p.206.
12
Dimitrii Šceglov. Op.cit., p. 421.
13
Nicolae Popovschi. Op. cit., p.197.
10
În 1881 s-au făcut schimbări spre bine.
II.Colaboratori.
Redactorii: M.I.Scvorţov, fiul renumitului profesor al Academiei din Chiev,
I.M.Scvorţov. Fiind profesor, apoi ajutor de inspector în cadrul Seminarului local,
M.I.Scvorţov a luat parte activă la punerea începutului editării revistei, a elaborate
programul preyentat de arhep. Antonie Sf.Sinod, pe lîngă anevoioasa muncă de
redctor a publicat deasemenea şi articole personale. Activitatea redacţională a fost
concentrată în mîinile lui pînă spre sfîrşitul anului 1870, cînd din cauza bolii a fost
nevoit să o împartă cu alt professor al Seminarului- P.T.Pahovschi. După decesul lui
M.I.Scvorţov, survenit pe 1 dec. 1871, ca redactor a fost desemnat M.A.Ganiţchii, şi el
profesor al Seminarului. În locul celui de al doilea redactor, P.T.Pahovschi, care a
demisionat, a fost numit preotul H.Bocikovski(profesor la Seminar). Ganiţchii şi
Bocikovski au au fost cei mai longevivi în activitatea lor redactionala. După
M.A.Ganiţchii au activat ca redactori profesorul L.P.Şpanovschi (1880-1881),
inspectorul Seminarului P.I.Ciudeţchii(1881-1883), prof. Seminarului I.Epuri (1883-
1885), prot. H.Bocicovschi(1883-1885), şi binecunoscutul A.G.Stadniţchi din 1887.
Din 1905 ca redactor a fost ales, regretaul I.M.Parhomovici, care a activat cu mult zel
şi la Revista Societăţii istorico arheologice bisericeşti14.
Cenzorii: inspectorul seminarului, pr. G.Galin (pînă în 1878), rectorul
seminarului V.Parhomovici (pînă în 1885), inspectorul seminarului, ierom. Menandru
(pînă în 1887), şi rectorul seminarului A.I.Ianovschi15.
Alţii. Pe lîngă profesorii Seminarului local, au activat în calitate de colaboratori
şi preoţi, dar într-un număr mult mai mic: arhim.Natanail (Danilevshi), preoţii Luca
Laşcu, Teodor Laşcu, D.Ciachir, I. Găluşcă. Ca traducători în limba moldovenească
erau la început doi colaboratori responsabili: protoiereul T.Baltaga şi Emilian
Ghepeţchi. Spre sfîrşitul primului an de activitate numărul traducătorilor a crescut:

14
Dimitrii Šceglov. Op.cit., p.424.
15
Ibidem.
11
I.Gallupa, I.Dînga, I. Butuc, L.Laşcu şi diaconul A.Ciugureanu16.
III.Conţinutul articolelor.
Articolele apărute în revistă au fost într-adevăr de valoare, variate şi numeroase.
Menite să acopere necesităţile intelectuale şi spirituale atît ale preoţilor şi laicilor
simpli, cît şi ale celor ce erau mai interesaţi de diferite aspecte ale istoriei şi ale
teologiei. Problema e că, fiind scrise în rusă, nu erau accesibile majorităţii populaţiei,
celor ce nu cunosteau limba “eliberatorilor”.
Regretînd acest fapt, trebuie să menţionăm interesantele şi folositoarele articole, în
care se tîlcuiau diferite pericope din Sfînta Scriptură ( de ex.: Pildele lui Solomon,
1869…), cele cu conţinut dogmatic şi moral (de ex.: Învierea Domnului Iisus Hristos,
de M.N.Grifţov- 1880…), articole cu conţinut practic bisericesc (de ex: Scrisoare
către un preot tînăr, despre datoria păstorului de a învăţa turma prin cuvînt şi prin
exemplu personal, H.Bocikovski, 1872-73). Foarte binevenite au fost şi cele ce dădeu
unele lămuriri cu privire la săvîrşirea slujbelor. Apoi predici, cuvîntări…, dar şi
îndrumări pentru a le alcătui. Deasemenea şi multe articole cu caracter misionar, sau
altele privitoare la viaţa preoţimei (de ex.: Viaţa preoţimei basarabene, de pr.
I.Cerneavschi, 1872) şi a poporului de rînd…
Un alt lucru negativ a fost şi impunerea poziţiei Rusiei în unele aspecte ale istoriei
Basarabiei. Oricum articolele istorice sunt şi ele valoroase. Pot fi împărţite după
conţinut, în cele referitoare la istoria Principatelor Române; a Basarabiei; a unor
instituţii- mănăstiri, şcoli; a unor personalităţi marcante a vieţii bisericeşti din
Basarabia…Ar fi imposibil să le trecem măcar superficial în revistă, datorită
diversităţii lor şi a dimensiunilor reduse ale acestei lucrări, aşa că menţionăm doar
cîteva mai sugestive: “Schiţă asupra activităţii Mitropolitului Gavriil…”, de Gh.Zîcov
(1879); Dimitrie, arhiepiscopul Chişinăului şi al Hotinului, de A.E.Silin(1867, 68,
70); Exarhatul Moldovei, de M.Ganiťkyi(1884).
IV.Importanţa revistei. Cu toate neajunsurile pe care le-am menţionat, totuşi
16
Nicolae Popovschi. Op. cit., p.197.
12
revista a avut un rol foarte important în viaţa eparhiei. Ea constituia un organ de
legătură sufletească, dînd posibilitate preoţilor să se cunoască şi să comunice între ei,
întărind astfel spiritual de solidaritate. Totodată, ca izvor de cunoştinţe istorice, ea
trezea şi alimenta interesul pentru trecutul provinciei. Pe de altă parte revista nu putea
să nu aibă şi influenţă asupra mentalităţii preoţilor, îndrumînd-o în direcţia
prevederilor şi concepţiilor stăpînirii eparhiale17.

I.2. Prezentarea informaţiilor cu privire la mănăstiri publicate pe paginile KEV-lui.

1871- Despre reforma mănăstirilor.

1872- Sinodiconul mănăstirii Jabca, ierom. Maximilian.
1873- Chestiunea mănăstirilor şi a monahilor.
Proiect pentru noile reguli de administrare a moşiilor din Rusia, ce aparţin
mănăstirilor de peste hotare.
Averile mănăstirilor de peste hotare în Basarabia, de D.Šceglov.
Istoria m.-rii Chipriana, de M.A.Ganiťki.
Istoria m.-rii Saharna, de M.A.Ganiťki.
1874- Istoria m.-rii Hîrbovăţ, de arhim. Serafim Chiperi.
Manuscrise şi tipărituri vechi în măn.Condriţa, de M.A.Ganiťki.
1875- Istoria m.-rii Hîrjauca, de egum. Gherasim Friptul.
Manuscrise şi tipărituri vechi în măn.Condriţa, de M.A.Ganiťki.
1876- În privinţa administrării averilor deţinute în Basarabia de mănăstirile de peste
hotare.
Istoria m.-rii Jabca,de M.A.Ganiťki.
1880- Istoria m.-rii Noul Neamţ, de P.I.Ciudeťki.
Veche Evanghelie slavonească în măn.Noul Neamţ, pr. M.A.Ganiťki.
17
Ibidem., p.418.
13
Tipărituri vechi şi manuscrise în măn.Noul Neamţ, pr. M.A.Ganiťki.
1881- Istoria măn. Cetatea Ismail, de M.A.Ganiťki.
Istoria schitului Goliţa, de M.A.Ganiťki.
Istoria schitului de maici Rîzana, de M.A.Ganiťki.
Scrierile fericitului întru pomenire, părintelui nostru Paisie (descrierea manuscriselor
aparţinînd întemeitorului măn.Noul Neamţ), pr. M.A.Ganiťki.
1882- Documente mănăstireşti, P.I.Ciudeťki.
Iniţierea drumului crucii cu icona făcătoare de minuni a Maicii Domnului din
măn.Hîrbovăţ, pr. M.A.Ganiťki.
1883- Viaţa stareţului Paisie Velicicovschi.
1887- Călătorie la mănăstirea Noul Neamţ.
1890-Despre averilor mănăstirilor din Basarabia, deţinute de mănăstirile de peste
hotare, de D.Šceglov.
1892
1-2) P.7. Economul m.-rii Hîrjauca, Iona e numit singhel al m.-rii, iar ierod.Ghelasie
– econom al m.-rii.
5)P.106-114. „Arhim. Antim, egumenul m.-rii Căpriana(1805-1811)”, de
A.Stadniťkij.
6)P.84 În lista donatorilor pentru cei ce au suferit din cauza lipsei de recoltă din 1891-
arhim.Andronic, stareţul m.-rii Noul Neamţ.
P.129-139. Materiale pentru istoria m.-rii Chipriana, de A.Stadniťkij. Dosarele
Consistoriului duhovnicesc 455/1813 pe 36 file şi 440/1820 pe 25 file.
7)P.98. Stareţul m.-rii Frumoasa, ierom.Ioachim e eliberat din funcţia de kaznacei Al
Casei Arhieresti din Chişinău. În locul lui e numit ierom.Inochentie de la bis
”Sf.Cruci”.
Ştefan Eftodiev, exmatriculat din clasa a doua a Seminarului, e numit provizoriu ca
învăţător al Şcolii mănăstireşti de la Dobruşa, - 10mart. .

14
P.11.1 Donaţii pentru Societatea Ortodoxă Misionară, febr., 1892:
Arh.Ilarion, stareţul m.-rii Hîncu- 8r.20k., inclusiv şi 3 r. din partea sa. Ieromonahii
Iliodor, Filaret, Gherasim şi Ilarion- cîte 1r., ascultătorii S.Pojoga şi V.Dediu –cîte
50k. Monahul Porfiriu- 20k. De la stareţul m.-rii Dobruşa, arhim.Porfirie-13r., 62k.
P.151-160.Materiale pentru istoria m.-rii Chipriana, de A.Stadniťkij(sfîrşit).
Anexa: acte de danie: pentru măn.Căpriana, din partea lui Antioh Cantemir, 1698;
monahilor m.-rii Zografu, din partea lui Petru I.
8) În lista celor ce au donat pentru cei ce au suferit din cauza lipsei de recoltă din
1891- ierom.Daniil, stareţul m.-rii Curchi- 1r.23k., adunaţi în cutia milei.
9) În lista celor ce au donat pentru cei ce au suferit din cauza lipsei de recoltă din
1891- din partea stareţului m.-rii Căpriana – 5r. 32k., adunaţi în cutia milei. Din
partea arhim.Andronic, stareţul m.-rii Noul Neamţ -11r., adunaţi în biserica m.-rii.
P.214-217. Cuvîntare rostită cu ocazia tunderii în monahism a ascultatorului m.-rii
Hîrbovăţ, Ioan Tirsin.
19) P.465. Istoria icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la
măn.Hîrbovăţ. În 1790 e adusa în măn.Hîrbovăţ. Despre minunile săvîrşite de ea,
descrise de Anatolie de Moghilev, care trăia aici după demisie. Conform hotărîrii
Sf.Sinod, din 26 ian 1859, nr.526, ic. în fiecare an săvîrşeşte drumul crucii pînă la
Chişinău, şi se intorcea la 23 aprilie(KEV, 1874).
20-21) Donaţii pentru Societatea Ortodoxă Misionară, aug.-sept. 1892:
Stareţul m.-rii Căpriana- 3r., ierom.Varsanufie, Andronic şi Pimen, monahii Teodosie
Zogravschi şi Hristodul Zogravschi cîte 3r. .
22) Ierom.Isidor, de la schitul Suruceni e transferat la măn.Hîrbovăţ.
23)P.565. Trecere în revista a articolelor referitoare la istoria mănăstirilor apărute
în revistă de la infiintare(1867) pînă în anul curent, 1892.
Materiale pentru istoria Casei arhiereşti, A.Stadniťkij.
1893

15
3)P.35 Deciziile conducerii Eparhiale: economul Casei Arhiereşti din Chişinău,
egumneul Leonid e eliberat din funcţia de stareţ al măn.Hîrbovăţ -4/20 ian.. În funcţia
de singhel e numit riznik al Casei Arhiereşti din Chişinău, ierom. Inochentie.
P.36. Ierom. Teodorit e eliberat din funcţia de stareţ al schitului Ţigăneşti, -4/20 ian .
7) Ierom.Ioachim, conform cererii sale e eliberat din funcţia de stareţ al m.-rii
Frumoasa şi e primit în rîndul fraţiei Casei Arhiereşti din Chişinău, unde va îndeplini
funcţia de kaznacei, 15 mart. .
8) Econmul Casei Arhiereşti din Chişinău e numit ca stareţ al m.-rii Frumoasa, 23
mart.
Ierom.Iosif, de la schitul Suruceni e tranferat în rîndul fraţiei Casei Arhiereşti din
Chişinău.
10) Ierom.Sofronie din măn.Hîrbovăţ e transferat la schitul Suruceni, -8 mai.
P.94 stareţul m.-rii Hîrbovăţ, Isaachie (fost ep. De Chişinău şi Hotin) şi satretul m.-rii
Hîncu- arhim.Ilarion sunt numiti membri pe viaţa a Frăţiei Sfinţii Trei Ierarhi din
Chişinău.
P.360. Povestire despre Sfînta ic. a Maicii Domnului de la măn.Hîrbovăţ. Minunata
vinecare a fiicei de preot Kuranova Maria.
18) P.124. Monahul Avacum, de la schitul Ţigăneşti e transferat la măn.Dobruşa, -26
aug., iar monahul Manasie de la Saharna la măn.Călărăşeuca, -1 sept. .
19)P.172. Ierom.Nicodim- eliberat din funcţia de econom al Casei Episcopale din
Ismail stareţul m.-rii Călărăşeuca, egum. Irinarh, -18 sept..
Ierom.Teoctist, de la măn.Hîrbovăţ e numit temporar la conducerea m.-rii
Călărăşeuca, 27 Sept. .
22)P.325. Prin ucazul împăratului, care vine ca răspuns la cererea P.S. Neofit, din 29
sept. 1893, Nr.2057, în legătură cu moartea arhim.Andronic (12 aug.) – stareţul m.-rii
Noul Neamţ, se aprobă numirea ca stareţ a ierom.Gherman, care e ridicat la rang de
egumen. Ucazul nr. 4939, 19 oct.

16
23) P.368. În fondul Consiliului eparhial pentru îvăţămînt - 394 r.- donaţii de la
mănăstiri.

1894
3) P.19. Ierom.Victor e eliberat, conform cererii sale din funcţia de riznik al
bis.”Sf.Cruci” a Casei Arhiereşti din Chişinău.
P.19 Ierom.Varsanufie de la măn.Frumoasa e demis din funcţia de econom al m.-rii
Şi în locul lui e desemnat ierod. aceleeaşi m.-ri, Ghedeon, - 18 ian. .
5) P.75. Ierom.Nicodim e numit riznik la bis.”Sf.Cruci” a Casei Arhiereşti din
Chişinău, 4 febr.
7) P.96. Ierom.Victor de la Casa Arhierească din Chişinău e tarnsferat la
măn.Călărăşeuca, - 1mart. .
P.96. Ierom.: Filaret de la măn.Jabca, Sofronie de la schitul Suruceni şi ierod.Vitale
de la măn.Frumoasa sunt transferaţi la Casa Arhierească din Ismail, - 18 mart.
P.97. Monahia Eusebia e eliberată, conform cererii sale, din funcţia de stareţa a m.-rii
Cuşelăuca , 22 martie.
12)P.157. Ierom.Serapion de la schitul Ţigăneşti e transferat la măn.Hîrjauca, 28 mai.
P.157 . Ierom.Meletie al Casei Episcopale din Ismail primit temporar la
măn.Hîrjauca, 28 mai.
P.158. Ierod.Paisie e demis din funcţia de kaznacei al m.-rii Noul Neamţ.
Ierod.Achepsim e numit blagocin al m.-rii Noul Neamţ, 30 mai.
Monahia Iulita e eliberată din funcţia de econom al m.-rii Răciula, din cauza
bătrîneţii. În locul ei e numită monaha Migdonia ( Lovcinscaea).
13)P.176. Monahia Margarita,blagocina, de la măn.Răciula e numită stareţa la
măn.Cuşelăuca, 17 iun. .
16) Ierom.Antim e eliberat, conform cererii sale, din funcţia de econom al Casei

17
Arhiereşti din Chişinău, care e încredinţată temporar ierom.Ioachim tot de la
C.Arh.Ch., 12 aug. .
17)P.503-512. „Arhim. Andronic, egumenul m.-rii Noul Neamţ”, de A.Stadniţkii.
18)P.267 absolventul seminarului, Ivan Bruma e numit învăţător la şcoala Măn.sca
de la Dobruşa, 31 aug. .
Absolventul seminarului Gheorghe Plamadeala e eliberat, conform cererii sale, din
funcţia al şcolii mănăstireşti de la măn.Hîrjauca, 26 aug. .
P.547-551. „Arhim. Andronic, egumenul m.-rii Noul Neamţ”, de A.Stadniţkii.
19) P.580 Întimpinarea Sf. icoane a Maicii Domnului de la măn.Hîrbovăţ, 30 sept.
20)P.329 Ierom.: Nicodim, de la Casa Arhierească din Chişinău
şi Anatolii de la măn.Hîrbovăţ sunt transferaţi unul în locul celuilalt, 2 oct.
22)P.356 Absolventul Seminarului Andronic Iusipenco e numit învăţător al şcolii
mănăstireşti a m.-rii Hîrjauca, 1 noiem. .
P.358 Monahia Migdonia e demisa din funcţia de kaznacei a schitului Răciula, în
locul ei fiind numită monahia Veniamina, iar blagocină e numită monahia Mironia, 4
noiem.
P.730-738. „Arhim. Andronic, egumenul m.-rii Noul Neamţ”, de A.Stadniţkii.
23)P.730-739. „Arhim. Andronic, egumenul m.-rii Noul Neamţ”, de A.Stadniţkii. ,
cont. În nr.5, 1895.

1895
1)P.2 Arhim.Ilarion, de la măn.Hîncu e eliberat, conform cererii sale din funcţia de
blagocin al manştirilor, încredinţată stareţului m.-rii Frumoasa, egum.Leonid, 15 dec.
3)Fila cu partea oficială e lipsa.
P.37 Adresarea Liceului Eparhial din Chişinău către departamentele locale ale
Consiliului Eparhial pentru îvăţămînt,privind cererea referitoare la şcolile parohiale şi

18
mănăstireşti.
4)P44 Ierod.Vitalie, de la Casa Episcopala din Ismail e transferat la măn.Frumoasa,
iar ierod.Hariton, din schitul Ţigăneşti în Casa Episcpala,31 ian
5)P.137-143. „Arhim. Andronic, egumenul m.-rii Noul Neamţ”, de A.Stadniţkii,
cont. din nr.23, 1894.
7)P.79. Monah Ghervasie, de la măn.Jabca e transferat, conform cererii sale la schitul
Saharna, 9mart. .
Monahia Eleonora, e eliberată, conform cererii sale din funcţia de kaznacei al
schitului Cuselauca, 9 mart. .
Ierom. Casei Episcopale din Ismail, Ioasaf şi a măn.Călărăşeuca, Serapion sunt
transferaţi unul în locul altuia.
Ierod. Serafim, măn.Hîrjauca e transferat, conform cererii sale la măn.Frumoasa, 11
mart.
8) Ierom.Sofronie de la schitul Suruceni e admis ca indeplinitor al funcţiei de econom
al schitului, 20 mart.
11) P.130. Decoraţi cu rangul de: arhim.- egum.Leonidal m.-rii Frumoasa, ...de
egumen- economul Casa Arhierească din Chişinău, ierom.Ioachim.
P.422. E ridicat la rangul de arhim., stareţul m.-rii Frumoasa, egum. Leonid.
13)monahul Ilarion de la Suruceni e transferat la măn.Hîrjauca, 20 iun .
14-15)P.193. Ierom.Serapion de la Casa Arhierească din Chişinău
e transferat la măn.Dobruşa, 29 iun..
P.503-507. Despre şcolile parohiale de pe lîngă mănăstirile din Eparhia
Chişinăului, prot.A.Ianovski.
18) P.318. Drumul crucii cu Sfînta ic. a Maicii Domnului de la măn.Hîrbovăţ, pentru
1 oct. 1895
21)p.436. Învăţătorul şcolii mănăstireşti de la măn.Dobruşa, Ivan Bruma e transferat
în şcoala parohiala Sloboda-Domnescu, iar în locul lui e numit Pavel Severin (3/17

19
oct.), care a fost exmatriculat din clasa a IV a Seminarului teologic.
P.756-759. Adresarea stareţului m.-rii Dobruşa cu hramul Sf.Ier.Nicolae, arhim.
şi Cavalerului Teofil către cinstita adunare a acestei m.-rii .
22) P.452. Monahia Fevronia, de la schitul Vărzăreşti e numită stareţă a schitului
Răciula, 9 noiem.

1896
În acest an apare un preţios material dedicat istoriei m.-rii Curchi, de E.Mihailevici.
Articolul apre pe arcursul a citorva numere: 7) p.217-226, 8)p.246-... 9)579-...
10)317-...
Urmatoarele informaţii apar în compartimentul oficial al revistei:
4)P.435. Sfînta ic. a Maicii Domnului de la măn.Noul Neamţ.
8)P.184. Ierod.Iacov, de la Casa Arhierească din Chişinău e transferat la
măn.Hîrjauca, - 2 apr. .
10)P.269. ierom.Nicanor, din Eparhia Lituaniană, măn.Sf. Duh e primit în eparhia de
Chişinău în rîndul fraţilor Casei Episcopale din Ismail.
11) P.207. Despre acordarea iereilor monahi şi nemonahi a dreptului de a purta cruce
de argint şi de aur.
13)P.359. Monahia Olga (Kalderom), de la schitul Tabăra e numită stareţa a schitului
Răciula, - 18 iun.
15-16)P.430. Ierom.Nicanor,de la măn.Noul Neamţ e transferat la măn.Căpriana,8 iul.
22)P.603. Decedat: egumenul Irinarh, 10 noiem.
24)P.649. Despre procurarea crucilor de argint de către monahi.

1897
6)Stareţul schitului Ţigăneşti, ierom.Iona e transferat ca stareţ al m.-rii Călărăşeuca, în
locul lui fiind numit ierom. bisericii “Sf.Cruci” Casei Arhiereşti din Chişinău-

20
Macarie, -6 mart.
P.101. Ieorm.Savva de la măn.Hîrbovăţ e transferat la schitul Ţigăneşti.
11)P.199. Ierom. Casei Arhiereşti din Ismail, Nicanor, e transferat la
măn.Călărăşeuca, - 18 mai.
Ierom.Samuil de la măn.Călărăşeuca e transferat temporar la Casa Arhierească din
Ismail, -18 mai.
Monahul Amfilohie primit în rîndul fraţilor Casei Arhiereşti din Ismail, -20 mai.
Ierom.Arcadie de la măn.Noul Neamţ e tarnsferat la schitul Ţigăneşti, - 23 mai.
19)P.553-557. Despe vizita PS Neofit, arhiep. De Chişinău şi Hotin la măn.Curchi.
20)P.482. Ierod.kaznacei al m.-rii Curchi, Vladimir e hirotonit ierom., 8 sept. .
21-22) lipsesc din colecţia Bibl.naţ.
24)P.570. Ierom. Casei Arhiereşti din Chişinău, Iosif e numit stareţ al schitului
Saharna , 10 dec. .
1898
Şi în acest an apar cîteva articole de valoare, ce cuprind istoria monahismului din
Basarabia :
Despre mănăstirile desfiinţate din Basarabia, D.Šceglov: 16) P.506-515,
17)P.547. Paisie Velicicovschi şi importanţa lui în istoria monahismului ortodox,
de V.Kazanacli: nr.18, p.581...; nr.19, p.609...; nr.20, p.654...; nr.21,p.703...; 22,
737...; nr.23, p.771...; nr.24, p.797.
Mănăstiri din Ismail, de D.Šceglov- nr.24, p.806....
Celelalte informaţii se referă la partea oficială:
1-2)P.6. Ierod.Maxim, de la Casa Arhiepescopală din Podolia e primit în Eparhia
Chişinăului, la măn.Curchi, - 12 dec.
3)P.45. Ierom. Achachie, măn.Dobruşa e e transferat la schitul Saharna, 9 ian.
4) P.67. Ierod.Anatolie, de la măn.Jabca e transferat înapoi la măn.Dobruşa,25 ian.
5)Donaţiile de la manştiri către Societatea Ortodoxă Misionară.

21
7)P.147. Ierom. Acachie de la Saharna e transferat înapoi la măn.Dobruşa, 13 mart.
Stareţul m.-rii Jabca, arhim Sinesie e eliberat, conform cererii sale, din funcţia de
blagocin al mănăstirilor parţii de nord a Eparhiei : Călărăşeuca, Jabca, Dobruşa, shitul
Saharna, schitul de maici Cuşelăuca. Mănăstirile sunt incredinţate blagocinului
celorlalte – arhim.Leonid, 14 mart.
11) P.197. Ierom.Spiridon, de la schitul Suruceni e decorat cu nabederniţă.
18) P.237. Trecere în revista a mesajelor urgente către blagocinii mănăstirilor.
P.336. Ierom.Sebastian e eliberat, conform cererii sale, din funcţia de
Stareţ al m.-rii Frumoasa, din cauza bolii. În locul său e numit ierom.Ioasaf, din
aceeaşi mănăstire.
20) P.357 Economul Casei Episcopale din Ismail, ierom.Antim e transferat la schitul
Suruceni, 28 sept. Monah Gherasim, schitul Ţigăneşti e transferat la măn.Hîncu, 29
sept.
23) Ierom.Antim de la schitul Suruceni, e transferat,conform cererii sale la schitul
Ţigăneşti, iar pe 16 noiem., e numit stareţ al aceluiaşi schit.

1899
1) Conform hotărîrei Sf.Sinod din 3-9 aprilie, 1898, nr.1231 sunt decoraţi cu rangul
de arhim.- stareţul m.-rii Curchi, egum. Daniil, şi cu rangul de egumen-
ierom.Teodosie, de la măn.Curchi şi ierom. Teodosie, de la măn.Călăraşi.
5)P.123. Soietatea misionară ortodoxă, - donaţii din partea călugărilor.
7)P.228. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ
4) Învăţătorul şcolii de la măn.Hîrbovăţ, Nichifor Popovici, e numit diacon pentru
satul Starocozacia, jud.Akerman, 23 ian.

1901
Itinerarul pentru drumurile crucii cu Sfînta ic. a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ:

22
7)p.176, 8)p.214, 17)p.400.
9)P.217 Ierom. Teoctist, de la măn.Dobruşa e transferat la măn.Jabca, 16 apr.
11)Decedat: ierom. Teofan, de la schitul Condriţa, 17 apr.
16)P.376 Ierom.Ieraks, de la măn.Curchi, e numit econom şi riznik al Casei
Epicsopale din Ismail.
19)P454. Ierod. Casei Episcopale dij Ismail, Vichentie e transferat la schitul
Condriţa, 15 sept.
22)P.640 Ierom.Meliton, de la Casa Arhierească din afara oraului e transferat la
măn.Curchi, 5 noiem.
Ierom.Varahiil, de la măn.Noul Neamţ e transferat la Casa Arhierească din Chişinău.
23)P.677 Ierod.Hrisant e numit kaznacei al m.-rii, 23 noiem.

1902
7)P.186 Ierom. Zotic enumit blagocin al m.-rii Hîrbovăţ, 9 mart
P.198 Itinerarul pentru drumul crucii cu Sfînta ic. a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.
8)Decorat cu nabederniţă: ierom.Sebastian, ajutţtorul inspectorului Şcolii spirituale
din Edineţ.
15) p.470. Vizitarea mănăstirilor Hîrbovăţ, Saharna, Dobruşa, Japca, Călărăşeuca,
Noul Neamţ de către P.S. Iacov, ep. Chişinăului şi al Hotinului, în luna august, 1902.
19) P.547. Ieromonahii schitului Saharna sunt numiţi: Sofronie- drept duhovnic şi
econom, Inochentie- riznik şi kaznacei .
P.548. Stareţul bisericii “Adormirii Maicii Domnului” a Casei Arhiereşti din afara
oraşului, ierom.Varahiil e transferat la măn.Noul Neamţ şi eliberat din funcţia de
supraveghetor la livezei din afara oraşului, 16 sept.
P.51. Decedat: stareţul m.-rii Hîncu, arhim. Leonid, 17 Sept.
12) P.300. Stareţul schitului Suruceni e numit intendent al şcolii parohiale din Djoltai,
jud. Bender, 28 mai

23
20) P.558. Economul Casei Episcopale din Ismail, ierom Ieraks, e numit stareţ al m.-
rii Hîncu , 28 sept.
23) Ierom.Elisei al Casei Episcopale din Ismail, conform cererii sale, e eliberat din
funcţia de econom al Casei Episcopale din Ismail şi în locul sau e numit ierom.Zotic,
de la măn.Hîrbovăţ, 15 noiem.
24) P.733 Savva, de la măn.Hîncu, e numit blagocin pentru această măn., 28 noiem. .

1903
1)P.3 Binecuvîntare Arhipăstorească stareţului m.-rii Hîrjauca, ierom Porfirie, pentru
donaţia de 100 ruble facută bisericii din satul Glinjeni, jud. Balţi şi
ieromonahului Ilarion, de la măn.Hîncu care a donat 60 r. pentru veşmîntărie.
7)P.14.1 Ierom. Teodosie, de la schitul Suruceni e transferat la Casa Episcopală din
Ismail, pe 13 mart. .
P.147. Itinerarul pentru drumul crucii cu Sfînta ic. a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.
20)P.506. Un vechi monunument bisericesc- fosta mănăstire „Sf. Ier.Nicolae”, de
lîngă satul Neporotovo, jud.Hotin.
P.527 „Biloe v Bessarabje”, de E.Mihilevici. Referitor la mănăstiri: vedere generala,
acte de danii (gramotî) şi instituţii de binefacere pe lîngă mănăstiri.
21)P.613 Despre transferarera ajutătorului supraveghetorului Şcolii spirituale din
Edineţ, ierom.Sebastian, în funcţia de supraveghetor al Seminarului teologic din
Holmsk.

1904
1)P.4 Ierom.Varsonufie, de la măn.Frumoasa, e numit duhovnic şi riznic la m.-rii.
În funcţia de kaznacei al schitului Hirova e numită monahia acestui schit, Poliksenia,
31 dec.

24
Monahia Iulita e eliberatata, conform cererii sale din funcţia de kaznacei al schitului
Hirova.
7) P.109-110 . Itinerarul aducerii Sf. icoane a Maicii Domnului de la man Hîrbovăţ:
Chişinău- măn.Hîrbovăţ- măn.Jabca- măn.Hîrbovăţ.
8) Ierom.David, de la măn.Noul Neamţ, prin decizia Sf.Sinod, n.3028 ,de pa 24 martie
e trimis în deplasare, pe front, pentru necesităţile armatei de la Răsăritul îndepărtat.
Stareţa Schitului Răciula, monahia Olga e numită stareţă a schitului Tabăra.
13) P.205. Se dă binecuvîntare arhiereasca ierom.Teodorit, de la măn.Dobruşa pentru
făurirea a două chivote în sumă de 400 r.
17)P.325. Monahia Eusebia, de la măn.Cuşelauca e numită stareţă a schitului Răciula.
P.323. Ierom.Paramon, de la măn.Hîrjauca, e decorat cu nabederniţă.
20)P.366 Ierom.Vladimir, de la măn.Cu hramul Adormiriii Maicii Domnului, din
Ismail, e transferat la Jabca.
1905
1-2)P.5 Ierom. Vladimir, de la măn.Jabca e transferat lamăn.Dobruşa.
9)P.221 Lista bisericilor şi a mănăstirilor ce au jertit bni pentru necesitatile razboiului,
conform bineCuvîntarii Arhiepiscopului Vladimir. Total- 22 879 r.
10) P.243 Decorat cu rangul de arhimndrit – egumenul Gherman, de la măn.Noul
Neamţ.
11) P.230 Rapunsuri la 10 intrebari ale misionarului de rit vechi- stareţul m.-rii
Arh.Mihail, de rit vechi, de pr.Veniamin Reazanov.
12) P.247 P.S Vladimir a slujit liturhia în măn.Noul Neamţ. Tot atunci a ridicat la
rangul derahimandrit pe egumenul Gherman, stareţul m.-rii Noul Neamţ, 8 mai.

1906
4) P.41 La schitul
Hirova, de femei, e numit ca învăţător Vasile Loghin.

25
5)P.167- 170 Adunarea stareţilor de mănăstire.
P.14 a Anexei, Lista mănăstirilor ce au donat pentru Societate Misionară Ortodoxă.
7)P.67 Ierom.Filaret Casian e numit economul m.-rii Jabca, iar ierom.Filaret, fost
econom e numit kaznacei .
9-10)P.88. Itinerarul pentru drumul crucii cu Sf. ic. a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.
14) P.113 Ierom.Teoctist, de la măn.Jabca e transferat la măn.Călăraşi.
16)P.125 Decoraţi de către Sf. Sinod cu ocazia zilei de naştere a Împăratului:
egum.Ioachim, stareţ la măn.Hîncu şi egum. Antim, stareţ al schitului Suruceni – cu
rangul de arhim..
19)Prezentarea cartii “Ojidaemii Sobor Vserosijskoj Čerkvi i predmetî evo zaneatij”,
de P.S Iacov, ep. de Iaroslav, fost ep. De Chişinău şi Hotin.
La P.601, autorul propune ca în fiecare oraş din gubernie să fie cîte un episcop. Astfel
în Basarabia pot fi infiinţate episcopiile: 1) de Hotin şi Balti, cu sediul la
măn.Dobruşa, 2)de Soroca şi Orhei, cu sediul la măn.Curchi, 3)de Bender şi o parte
din Akerman cu sediul la măn.Noul Neamţ, 4) celalta parte a Akermanului şi
Ismailul, cu sediul la Casa Episcopala din Ismail.
20) P.155. Ierom.Dositei, de la schitul Ţigăneşti e transferat la Casa Arhierească din
Chişinău. Ierom.Natanail, de la Casa Episcopala din Ismail e transferat la schitul
Ţigăneşti.
21) P.649-657 „Cu ocazia jubileului de 100 de ani a m.-rii Frumoasa, jud.Orhei.
Incursiune istorica”.
25-26)P.222 . Hotărîrea Sf.Sinod de a elibera pe arhim.Inochentie, conform cererii
sale, din cauza bolii, din funcţia de stareţ al m.-rii Hîrbovăţ, numindu-l în locul lui pe
ierom. Teognost, 28 iun 1906, N.7005.
28)P.884-886 .Despre posibilitatea deschiderii în apropiera mănăstirilor a sanatoriilor
pentru bolnavi cu boli respiratorii, pr.Al.Proţenco.
30) P.262 Vizitarea mănăstirilor şi a bisericilor de către Vladimir, episcop de

26
Chişinău şi Hotin: 7 sept., măn.Curchi; 9, 10 sept., mănăstirile Jabca, Ţigăneşti,
Frumoasa, Hîrbovăţ.
31) Pe 14 aug., în ajunul hramului Adormirii Maicii Domnului, a bisericii m.-rii Noul
Neamţ, P.S Vladimir a săvîrşit aici privghere de toata noaptea. A hirotonit în ierom.,
pe ierod.Elefterie, şi în ierodiacon, pe monahul Leonid.
32)P.282. Binecuvîntare arhiepicopala auupra celor ce au jertfit pentru constructa
hotelului în cadrul m.-rii Hîncu.

1907
3)P.109 Principalele momente din istoria tipăririi de cărţ i în Basarabia. Împrejurările
în care s-a inchis tipografia exarhicească. Rezoluţia ep.Serghie, din 13 apr. la raportul
nr. 117, al Casei Arhiereşti din Chişinău, referitor la propunerea de a transfera
tipografia la măn.Noul Neamţ.
15) P.542. despre păstrarea sumelor de bani în mănăstiri: să fie pastrate în diaconicon
sau intr-o încăpere sigură şi nu în chilii.
33) P.1081. Despre participarea feţelor bisericeşti în viitoarele alegeri pentru Duma
de Stat, pr.Nicolai Ghepeţkii. – despre faptul ca trebuie incluşi în liste şi stareţii
mănăstirilor.
38)P.1305. P.S. Vladimir, ep. de Chişinău şi Hotin a vizitat din 7 pînă pe 12 sept.
mănăstirle Curchi, Tabăra, Frumoasa, Hîrbovăţ, Răciula şi Hîrjauca.
41)P.1421. Întimpinarea Sf. icoane a Maicii Domnului de la măn.Hîrbovăţ de către
P.S Vladimir, după săvîrşirea liturghiei în biserica “Sf.Cruci” a Casei Arhiereşti din
Chişinău.
45)P.1564-1567, drumul crucii cu Sfînta ic. a Maicii Domnului de la măn.Hîrbovăţ.

1908
12)P.473. Hirotonirea în ierom. a ierodiaconului Antonie, de la măn.Cetatea-Ismail.

27
13)P.514. Hirotonirea în ierom. a ierodiaconului Ghenadie, de la măn.Căpriana.
31-32) P.1187. Necrolog în amintirea ierodiaconului Varsonufie Hondru,de la Casa
Arhierească din Chişinău. Trecut la Domnul pe 25 apr.
34)P.1241. Vizitarea m.-rii Noul Neamţ de către P.S Nicodim, cu ocazia hramului, pe
14 aug.

1909
12) P.546. Hirotonirea în ierom. a ierodiaconului Ardalion, de la măn.Hîrjauca şi în
ierodiacon a monahului Ambrosie, de la aceeaşi mănăstire.
30)P.1214. Cronica eparhială.
35-36)P.1459. Vizita P.S. Srafim la măn.Noul Neamţ.
37-38) Convorbirea cu „pačetčik”-ul de rit vechi- Trofim Grigorie Teodorov care a
avut loc în măn.Noul Neamţ, pe 31 iul. 1909.
43-44)P.1749-1770 „Însemnări despre mănăstirile din Basarabia(1848-1859)”, de
rectorul Seminarului Teologic, arhim. Tihon Solnţev (despre stareţii şi fraţii de
naţionalitate rusa din mănăstiri).

1910
9)Anexa, p.7 : arhim.Antim, membru permanent al Societăţii Istorico Arheologice
Bisericeşti din Basarabia.
12) Viaţa şi activitatea I.P.S. Gavriil B.Bodoni. P.466- Despre originea oraşului
Chişinău şi a măn.Chişno-Vărzăreşti.
18)P.719. De la măn.Curchi s-a întors în Chişinău P.S. Nicodim, ep. de Akerman-
29apr.
P.721. Din Chişinău sunt duse conform itinerarului, aprobat de PS Serafim, ep. de
Chişinău şi Hotin, icoanele cu particele din moastele sfinţilor: pentru Soborul oraşului
Hotin şi a m.-rii Călărăşeuca- a Sf.Ana Kaşinskaea, pentru măn.Curchi şi schitul

28
Suruceni - a Cuv.Serafim, pentru măn.Dobruşa- a Sf.Tihon de Zadonsk, pentru
măn.Jabca - a Sf.Teodosie Cernigovski, pentru schitul Ţigăneşti- a
Sf.M.Mc.Pantelimon.
19) Anexa: darea de seamă a Comitetului Societăţii Misionare Ortodoxe. P.6-
membrii călugări ai Societăţii
23) P.933. Ceremonia de aducere a icoanelor dăruite de P.S Serafim, ep. de Chişinău
şi Hotin, m.-rii Dobruşa şi Jabca.
25) P.1023. Informaţii auxiliare referitor la drumul crucii efectuat cu icoanele dăruite
de P.S Serafim.
31)Anexa: darea de seama a Societăţii Istorico Arheologice Bisericeaşti din Basarabia
pentru 1909. P.2: Printre membrii permanenţi: arhim.Antim, de la măn.Dobruşa
37)K zakladke Eparhialnago Doma v gorod Kisinev, 26 aug.
45) P.405-409 Adresarea P.S. Serafim către monahii din Eparhia Chişinăului – 26 oct
1910, în legătură cu adunarea monahilor din Lavra Sf. Treimi, de pe 5 pînă pe 13 iul.
Jurnalele alcătuitede ei pentru îmbunătăţirea situaţiei mănăstirilor au fost prezentate
Sf.Sinod pentru aprobare. Sinodul le-a cceptat prin decizia nr.19, din 12 iul.
46)P.1641. Referitor la chestiunea deschiderii celei de a doua Şcoli spirituale pentru
fete. P.S. Serafim roagă Sf.Sinod să elibireze o doime din suma necesara constructiei
clădirii, în credit din sumele moşiilor ce aparţin mănăstirilor răsăritene.

1913
16-17)P.762. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.
22-23)Anexa: Case de rugaciuni, clopotniţe şi schituri de ale credicioşilor de rit vechi.
36) P.1410. Vizita P.S. Serafim la măn.Hîrjauca, 27 aug.
1914
Vizite efectuate de P.S Serafim la biserici şi mănăstiri în 1813: 13)P.597, 14-15)
P.667, 16)P.752.

29
32-33) P.1371 Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la măn.Hîrbovăţ.
38) P.1542 Drumul crucii spre mitropolie, oficiat de P.S Gvriil cu Sfînta ic. a Maicii
Domnului de la măn.Hîrbovăţ, 15 sept. .
44)P.1746 P.S.Gavriil a săvîrşit Sf.Litughie în biserica de iarnă a m.-rii
Curchi,”Sf.Dumitru”, 26 oct.

1915
1)”Scurt istoric al Şcolii eparhiale de fete” P.17: În fondul şcolii: 1150r. de la
mănăstirile răsăritene ce au moşii în Basarabia; 300r. sau producte, de la mănăstirile
din Basarabia; 1250r. de la măn.Noul Neamţ. Aveau grijă de curaţenie ascultătoarele
de la mănăstirile de maici.
4) P.136. Adunarea stareţilor mănăstirilor basarabene, pe 13 ian., sub preşedinţia
mitropolitului Vladimir. S-a discutat chestiunea primirii în mănăstiri a 200 de ostasi
care au nevoie de îngrijiri.
8)P.235. Ierom.Teognost, egumenul m.-rii Hîrbovăţ, donează 25r. pentru construcţia
clopotniţei Seminarului.
11-12) P.162. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la măn.Hîrbovăţ.
19-20) P.499. Din impresiile P.S. Platon în timpul vizitei la măn.Hîrbovăţ.
37) P.944. Vizita P.S. Platon la măn.Noul Neamţ, 14 aug.
38) P.971. P.S. Platon a săvîrşit liturghia în biserica „Adormirii Maicii Domnului” a
m.-rii Noul Neamţ, 15 aug.
P.977. Adunarea stareţilor mănăstirilor basarabene, sub preşedinţia mitropolitului
Vladimir, pe 20 aug.
39) P.1036 Pentru construcţia Casei Arhiereşti s-au luat în credit, cu 5% dobîndă, 169
000 r. din sumle m.-rii Hîrjauca.
41)P.1118. P.S Gavriil a slujit la măn.Curchi, cu ocazia hramului, pe 8 sept.
48) P.1388. Din darea de seama a Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti: actuala

30
biserică Mazarache e o veche mănăstire .
51)Tipărirea cărţilor de slujbă în Basarabia.
P.1270. Iaşi, 752.Adunarea erarhilor şi egumenilor români. Printre ei şi reprezentanţii
m.-rii Căpriana închinate muntelui Athos de Ant. Cantemir în 1698.

1916
7) P.149-155. Necrolog: în amintirea ierom.Ignatie de la măn.Curchi, trecut la
Domnul pe 9 ian, 1916.
8) P.177-184. Întîmplări din viaţa ierom.Ignatie, din care putem lua invăţătură.
11) P.246. Noul membru al „Consiliului de Stat” – în locul P.S Nicolai Ziorov de
Varsovia- P.S. Serafim (Ciceagov) de Tveri.
12) P.273. P.S. Anastasie a vizitat mănăstirile : Hîrbovăţ, Răciula, Hîrjauca,19 ian.
E hirotonit diacon, monahul Ilie de la măn.Dobruşa.
17) P.356. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la măn.Hîrbovăţ, pentru 23 apr-
18 mai.
31)P.557 Arhiep.Anastasie a vizitat măn.Suruceni, -2 iulie.
37) P.674 27 aug, Şedinţa Consistoriului Duhovnicesc. Hotărîri: a) ridicarea clădirii
pentru orfelinat, b) a se da mon.Iraida lista cu donaţiile din Eparhie pentru orfelinat, c)
a adresa multumiri stareţului .Noul Neamţ, arhim.Gherman, pentru creşterea pe lîngă
mănăstire a vacilor şi a oilor, donate pentru orfelinat.

1917
4) P.16. Ierom.Augustin, de la măn.Hîrbovăţ e ales ca „zaveduišij” a schitului
Ţigăneşti, - 19 ian. .
22)P.414. Despre pămîntul mănăstirilor şi bisericilor şi reforma agrară. Despre faptul
ca pămîntul mănăstirilor, în coraport cu locuitorii lor e puţin şi de aceea n-ar fi trebuit
să fie atins de reforma agrară. Se aduc date statistice: 1000 de mănăstiri posedă 820

31
436 desetine, în timp ce sunt locuite– în mănăstirile de bărbaţi- de 10.998 călugări şi
10203 ascultători, în cele de maici- de 15 009 călugăriţe şi 55 450 ascultătoare.

CAPITOLUL II. LUMINĂTORUL.

II.1 Istoria Luminătorului.

32
 Ideea fondării unei reviste bisericeşti în limba înţeleasă de majoritatea
populaţiei din Basarabia, aparţine ieromonahului Gurie Grosu (1877-1943), care, în
articolul “O revistă spirituală în limba moldovenească“(KEV, 1907) menţiona:
“Biserica basarabeană este cuprinsă în majoritatatea sa din moldoveni. Mulţi preoţi cu
care am avut ocazia să ma întîlnesc dezvoltau în fata noastră ideea necesităţii editării
unei reviste spirituale în limba moldovenească, menţionînd că în Basarabia sunt preoţi
care nu cunosc limba rusă… între moldoveni există necesitatea de citire şi, mai ales
într-o citire serioasă, bisericească… e necesară începerea editarii unei reviste
spirituale în limba moldovenească…” 18.
Istoria apariţiei. Propunerea de a înfiinţa revista a fost înaintată la Congresul
general eparhial din 1907. Preoţimea basarabeană prin Societatea “Frăţimea Naşterii
lui Hristos” din Chişinău, intervine pe lîngă autorităţile superioare bisericeşti cu
19
rugămintea de a le aproba editarea revistei. Arhiepiscopul Vladimir(1905-1908)
cere în 1907 susţinerea Sf.Sinod în editarea revistei. Prin hotarîrea sa nr. 15441 din 20
septembrie 1907, Sf. Sinod aducea la cunostinţă arhiepiscopului din Chişinău că
“rînduieşte: a se da dezlegare tipăririi de la anul 1908 prin sfatul Societăţii “Frăţimea
Naşterii lui Hristos” din Chişinău a jurnalui “Luminătorul” în limba moldovenească,
după programul arătat, sub cenzura protoiereului Spiridon Muranevici şi numirea
protoiereului Constantin Popovici şi a ieromonahului Gurie în calitate de redactori ai
acestei reviste” 20.
Astfel, Luminătorul este prima publicaţie bisericească în limba română din
Basarabia21.
În 1918 Consiliul Superior Eparhial hotărăşte fuzionarea revistelor “Golos
Bessarabskoj Čercvi”- fosta KEV şi a Luminătorului, în locul lor apărînd

18
Liuba Malahov. “Luminătorul” nostru // Luminătorul, 1998, Nr.6, p.12.
Arhiepiscopul fusese misionar şi înţelegea puterea cuvîntului viu, rostit în limba vorbită de popor (Nistor Ion.
19

Istoria Basarabiei. Chişinău , 1991, p.236).

20
Ucazul Împăratului cu privire la editarea Luminătorului //Luminătorul, 1908, nr.1, p.3.
21
Silvia Grosu. Publicaţie creştină de expresie românească- “Luminătorul” // Luminătorul, 2002, Nr.1, p24.
33
Luminătorul: revista oficială a eparhiei Chişinăului şi Hotinului 22. Acum
“Luminătorul” preia funcţia KEV-lui de odinioară şi, la rubrica oficială, vom găsi
importante informaţii despre viaţa monasticească din Basarabia: numiri şi destituiri,
decorări… Noua publicaţie păstrează titlul revistei româneşti şi numerotarea celei
ruseşti. Are o parte oficială editată cu caractere latine şi una neoficială, ca supliment,
editată cu caractere ruseşti (integral pînă în 1921, iar din 1921-1924 apar texte cu
caractere latine alături de cele cu caractere chirilice 23). Compartimentul oficial apărea
bilunar, celălalt- lunar, iar din 1924-1943, doar cu caractere latine.
La început, Luminătorul se expedia obligatoriu la 731 parohii moldoveneşti şi mixte,
19 mănăstiri şi 13 biserici orăşeneşti; abonaţilor particulari, numărul cărora în 1908 a
alcătuit 633 persoane; la diferite organizaţii centrale şi locale; unui număr de persone
particulare, gratis24.
Programul şi articolele. Merită menţionat faptul că pe lîngă funcţia principală
pe care şi-a propus-o “ca să lumineze calea spre mîntuirea sufletelui de păcate, spre
cîştigarea fericirii celei veşnice”25 işi mai asumă şi funcţia de culturalizare a
populaţiei, astfel publica în anii războiului ştiri de pe front, deasemenea şi ştiri care să
reflecte unele evenimente mai interesante din Basararabia şi din Imperiu. Deasemenea
şi reţete pentru a lupta cu “nerodirea pămîntului, cu seceta, cu stricarea viilor…”26 .
Despre multitudinea problemelor abordate de Luminătorul ne putem convinge,
parcurgînd sumarul bogat al fiecărui număr. Aşa de exemplu, în partea oficială, pe
lîngă circulare, ordonanţe, apeluri oficiale, mai sunt publicate informaţii detaliate
despre examenele de admitere la seminare şi la Facultatea de Teologie, despre
editarea şi confirmarea manualelor de religie pentru cursul primar şi cel secundar,
despre componenţa corpurilor didactice de la diferite instituţii de invăţămînt, despre

22
Lidia Kulikovski, Silvia Grosu Op.cit, p.226.
23
Ibidem
24
Liuba Malahov. Op. Cit., p.14.
25
Arhim. Gurie Grosu. De la redacţie // Luminătorul, 1910, nr.2, p.5.
26
Ibid, p.6
34
predarea religiei în şcoală, despre asigurarea cu material didactic şi multe altele 27. În
ceea ce priveste conţinutul părţii neoficiale, bibliograful Ion Şpac grupează cele
apoximativ 8000 de materiale în compartimentele: ”Religie.Istoria Bisericii” ,
“Sărbători bisericeşti. Obiceiuri”, “Predici”, “Învăţămînt. Educaţie. Poveţe”,
“Filozofie. Sociologie”, “Probleme sociale. Economie”, “Probleme de drept”,
“Ştiinţă. Cultură. Artă”, “Istorie. Geografie. Personalităţi”, “Literatură. Critică şi
istorie literară”, “Reclamă. Presă. Bibliografie”28.
Pentru cercetători prezintă un deosebit interes articolele cu privire la organizarea
bisericească, povestirile din viaţa parohiilor, un loc important îl ocupă şi articolele
care vizează direct această lucrare- istoria mănăstirilor. Cîteva denumiri:
Prof.G.M.Raşcu, “Cutreerînd principalele mănăstiri din Basarabia” (nr.2, 1922);
“Comemorarea împlinirii a 100 de ani de la moartrea mitropolitului Gavriil
Bănulescu Bodoni”(nr.6,1921); Constantin Tomescu, “Tipografia Mănăstirii
Neamţului”(13-14, 1922); preot Ilie Chirica, “Satul Grinăuţi Soroca” (nr.11,1910)…
Colaboratorii revistei. Despre comitetul redacţionar, episcopul Serafim s-ar fi
exprimat public că este alcătuit dintr-o “bandă de separatişti” (sugestivă catalogare,
avînd în vedere străduinţa episcopului de a marginaliza şi a stinge orice scînteie de
românism din Basarabia) în frunte cu misionarul eparhial Gurie, care ulterior a fost
retras din funcţia de redactor şi trimis să-şi îndrepte “ostenelele carturăreşti” şi
misionare într-o gubernie rusească29.
În primele numere de revistă, din ianuarie 1908 şi pînă în decmbrie 1909,
misionarul eparhial Gurie a reuşit să publice un număr impresionant de articole.
Anume datorită lui au apărut materiale cu titlul rezumativ “Documente în limba
moldovenească”, fiind vorba de documente din istoria bisericii neamului de pînă la

27
Silvia Grosu. Op.cit., p.30.
28
Ion Şpac. Revista “Luminătorul” (1908-1943): aspecte bibliografice // Luminătorul, 2002, Nr.1, p.47.
29
Liuba Malahov. Op.cit., p.15.
35
1812. După 1909, fiind expulzat în Rusia îl regăsim în paginile Luminătorului abia
după 191130.
Un alt înzestrat mînuitor al cuvîntului şi apărator al interesului poporului, un
luptător perseverant pentru redeşteptarea conştiinţei naţionale a basarabenilor,
Constantin Popovici. Sugestiv îşi întitula Luminătorul paginile necrologului: A murit
mîndria preoţimei basarabene. Iconomul Mitrofor Constantin Popovici”.
A activat timp de 22 de ani la Luminătorul.
Alţi colaboratori : Serghie Bejan, profesorul facultăţii de teologie C.N.Tomescu
(redactorul parţii oficiale), Ilie Tocan, Ştefan Berechet. Secretar al revistei a fost
numit Petru Comerzan. Munca de traducător a luat-o asupra sa Iustin Ignatovici
(Ignatie după ce s-a călugărit), cu straduinţa lui au fost traduse patru volume mari din
vieţile Sfinţilor. Această lucrare s-a întrerupt însă, prin moartea inimosului şi
neobositului părinte Ignatie31.
Printre colaboratori trebuie menţionat desigur şi autorul “Limbei noastre”,
Alexei Mateevici care, începînd cu anul 1910 a publicat mereu în revistă. Poeziile de
debut au fost - “Pocăinţa hoţului”(nr.3, 1910), „Un vis dorit” (nr.5, 1910),
„Nădejdea”, „Roagă-te” (nr.12, 1911)... A mai publicat traduceri din proza rusă,
nuvele, poveţe, scrieri pe teme de morală.
Importanţa. Luminătorul şi-a încetat activitatea în anul 1944, constituiind pe
parcursul a 36 de ani o adevărată rază de lumină pentru românii din Basarabia. Prin
colaboratorii săi, prin credinţa lor, prin dragostea de neam, prin curajul şi munca cu
care au lucrat la deşteptarea şi îndrumarea poporului, Luminătorul se înscrie fericit
între clipele frumoase de deşteptare “din somn de moarte” a neamului. Astfel că
interesul pentru cercetarea bibliografică a revistei cît şi pentru punerea în lumină a
personalitaţii şi activitaţii colaboratorilor ei, e în continuare un lucru ce se impune.

30
Ibidem.
31
Nicolae Popovschi. Op. Cit., p.399.
36
 II.2.Informaţiile despre mănăstiri publicate în Luminătorul.

1908
1)P.72. Cronica vieţii bisericeşti din eparhie: în Măn.Sf. Gheorghe, Suruceni, pe 23
dec. s-a botezat un tînăr evreu (descrierea evenimentului).
2)P.32. Conform hotărîrii Sinodului, care i-a ascultat cererea, Preasfinţitul Arcadie,
fost episcop de Akerman şi vicar al eparhiei Chişinăului este "învoit la odihnă" la
mănăstirea Curchi.

1909
1)P.73. Preasfinţitul Arcadie îşi aduce aminte de mănăstirea Curchi, unde a fost
"nastoiateli" 20 de ani.
4)P.78. Ştiri: Congresul călugărilor din Rusia- în Lavra Sf. Treimi din Serghiev
Posad, 15 iul..
6)P.79. Ştiri: în urma ucazului Presf.Sinod, pe 31 mart. 1909, Preasf. Serafim,
episcopul Chişinăului şi al Hotinului a ridicat la rang de arhim. pe părintele ierom.
Gurie, redactorul Revistei "Luminătorul".

1910
1)P.80, numire: redactorul revistei "Luminătorul ", arhim. Gurie e mutat în oraşul
Smolensk, ca egumen al mănăstirii "Spaso-Avramie".
11)P.80, statistică : bisericile din Rusia. În Rusia la acea dată existau 1765 biserici de
mănăstiri, 835 mănăstiri, 70510 călugări şi ascultători.

1911
1)P.5. Adresarea Preasf. Serafim, episcopul Chişinăului şi al Hotinului către călugării

37
eparhiei Chişinăului.
10)P.80. Preasf.Serapion: rezoluţie asupra spovedirii creştinilor în mănăstire.

1912
9)P77. Ştiri:scrisoarea stareţului măn. din Balta către Consistoria Duhovnicească din
Chişinău.

1913, 1914 –în numerele disponibile, informaţii privitoare la mănăstiri nu am găsit.

1915
6) P.27. Despre Sfînta ic. a Maicii Domnului de la măn.Hîrbovăţ .
P.80. Ştiri: Sfînta ic. a Maicii Domnului de la măn.Hîrbovăţ, adusă la Chişinău.

1916
8)P.66. Ştiri: Măn. Japca şi Călărăşeuca sunt transfomate din mănăstiri de bărbaţi în
mănăstiri de femei.

1917
12) P.24. Cuvînt de hirotesire a Sfatului Ţării, rostit de părintele arhim.Gurie.

1918
2)P.38. Decesul preotului sectant Inochentie.
5)P.17. Fondul bisericesc, problema impărţirii pămînturilor mănăstirilor.
6)P.35. Cuvîntarea preacuv. arhim.Gurie, cu ocazia numirii P.S. episcop Nicodim.
7)P.76. Ştiri: preacuv. arhim.Gurie este hirotonit întru arhiereu.
9)P.76 .Vizita canonică a P.S Nicodim la mănăstirile din Judeţul Călăraşi: Hîrjauca,
Răciula, Hîrbovăţ.

38
1919
6) P.4. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.
P.9. Mişcare în clerul monahal.
7) P.5. Tabloul statistic al mănăstirilor din Basarabia.
16)P.5. Numiri şi destituiri.
17-18) P.7. Programul pentru întimpinarea Sfînta ic. a Maicii Domnului de la
măn.Hîrbovăţ, la 30 sept 1919.
P.10. Ordine circulare către mănăstirile de monahi (din partea arhim. Nicodim):
despre circulaţia călugărilor dintr-o măn. în alta, în privinţa recoltei, despre plecarea
dintr-o măn. în alta pentru a fi călugăriţi mai degrabă.
19-20)P.16. Partea oficială.
P.19. Statutul Societăţii : "Ospătăria populară", care are ca membri monahi.
8) Circulara nr. 4798, 1919, 29 apr/12 mai către mănăstiri (în legatură cu aplicarea
legii de expropiere şi împroprietărire în Basarabia): mănăstirile să indice suprafeţele
de pămînt şi trăitorii din mănăstiri.
11) P.7. Mişcare în clerul monahal .

1920
5)P.11. Cîteceva despre activitatea ieromonahului Gurie.
8)P.44. Ştiri: Vizitele canonice ale Arhiep.Gurie al Chişinăului şi al Hotinului la
mănăstirile din Judeţul Chişinău: Măn. Condriţa .
P.60. Note: Măn. Condriţa e înfiinţată de ierom. Iosif venit din Măn.Căpriana cu mai
mulţi monahi la 1783. De la 1918, 1 sept. e despartita de Măn.Căpriana. Are 2
biserici...
9)P.3. Ierom. Vavila e casierul schitului Saharna, 30 mai.
11) P.3. Ranguri onorifice: ierom. Agafodor de la măn. Hîrbovăţ- ridicat la rang de

39
protosinghel, 29 Septembrie.

1921
3)P.7. Intervenţii ale arhiepiscopieei în legătură cu aplicarea reformei agrare în
Basarabia:
-în cazul preoţilor de mir deservenţi la cele 7 m.-ri de maici;
-în cazul pămîntului m.-rii.
P.13. Raspunsuri la intervenţii
-pentru preoţii de mir de la măn.de maici nu se vor rezerva loturi de pămînt,
-ministerul agriculturii şi domeniilor a aprobat acordarea lemnelor arhiepiscopiei
pentr mănăstiri.
4)P.2. Decedat: Schibinschi, duhovnic al măn.Călărăşeuca, 13 dec. 1920.
P.55. Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române. Dispoziţiuni generale :
Sfintele mănăstiri.
5)P.19. Procesele verbale ale Congresului eparhial extraordinar: nr. 14, despre
împărţirea Judeţelor (despre împărţirea Judeţelor, iar în chestia mănăstirilor se va
chema pentru rezolvarea ei un congres al stareţilor sub preşedinţia P.S. Vicar
Dionisie, stareţul măn.Suruceni.

7)P.40. Despre examenele monahilor care sunt propusi la hirotonie.

8)Partea oficială (numiri): Arhim. Teognost Donose- exarh al mănăstirilor din
Basarabia,15 mai.
Protosinghel Achepsim din măn.Ţigăneşti—stareţ la măn.Dobr., 1 iun.
Protosinghel Savatie din Ismail–stareţ în măn.Cetatea, 1 iun..
Ierom. Inochentie de la schitul Pripiceni—econom al Casei Arhiepiscopale, 15 iun..
Ierom. Arsenie de la măn.Noul –Neamţ– duhovnic blagocin al Casei Arhiepiscopale,
15 iun..

40
Ierom. Iacob de la măn.Căpriana – ca vesmintar al Mitropoliei, 15 iun..
Protosinghelul Dosoftei din schitul Terapont—ca stareţ al măn.Ţigăneşti, 1 iul.
Decedaţi: Schimonahul Terapont suruceanu din Schitul Terapont, 26 apr..
P.37. Ranguri onorifice (acordate pe baza referatelor Consisoriului bisericec din 20
mai/23iun. 1921, cu ocazia instalării Î.P.S. Arhiep. Gurie): Arhim. Protosinghel
Hrisant, stareţul măn.Noul- Neamţ.
9) P.4. Decedaţi : Ierom. Isidor Zavatu, măn.Hîrbovăţ, 22 iun..
Ranguri onorifice: ierom. Ilarion (măn.Hîrjauca)- cruce aurită, 9 iun.,
ierom. Serapion (măn.Hîrjauca)- cruce aurită, 9 iun.,
ierom. Vîrnava (măn.Hîrjauca- nabederniţă, 9 iun..
P.17. Din istoria bisericii neamului român ( despre călugărul Nicodim…, voievodul
a durat iserica de piatra pentru măn.Arges.)
10) P.2. Teodor Bakonsky –numit preot la măn.Vărzăreşti, 15 sept..
P5. Demisii: Preotul Ioan Loghin, din postul de preot al măn.Vărzăreşti, 15 sept..
P.40. Biserica de la Râşcova e biserica veche mănăstirească
11) P.3. Transferări: ierom. Ilarion de la măn.Hîrjauca- la măn.Călăraşi , 12 oct.,
Ierom. Dionisie - de la măn.Hirj la schitul Rugi.
P.6. Ranguri onorifice: cruce aurită: ierom. Sava Pogoja ( măn.Hîrbovăţ) 20iun.,
eromonahii Teodosie Gorgan, Varnava Briceag, Ioachim Buliga, Meletie Ursu ( toţi
de la măn. Condriţa), 27 oct..
P.16- 28. „Cutreerînd principalele mănăstiri din Basarabia”, prof. G.M. Raşcu.
P.67. Vizita canonică a Î.P.S. Gurie prin Eparhia Chişinăului şi al Hotinului la
mănăstirile : Ţipova(p. 67), Saharna ( 70- 71 ), Dobruşa(p.73, 75- 76)

1922
2) Numiri: Protosinghel Gurie Doncila- duhovnic la schitul Borisovca, 1 feb.,
rechemindu- se la metania să ierom. Hrisant.

41
P.9. Candidatii monahi prezenti la examenele de hirotonie:
Au reusit: p-u ierodiaconi: Gherasim Verejan, Averchie Tataru( ambii măn.Noul
Neamţ); p-u ierom.:
Isachie Grosu, Dimitrie Solocicov, Filadelf Soroceanu( torti de la măn.Noul –Neamţ),
Mina Cozma din Episc. Ismailului.
Aminati: Monah Filaret Fulgar( măn..N.n), monah Ioachim Frunza( schitul Pipiceni).
Alt examen (30 ian, ismail ). Au reuşit Ierodiacon Ioasaf Madan, ierodc. Filaret
Caisîn, monah Benedict Albu .
P.28- 35. „Cutreerînd principalele mănăstiri din Basarabia”, prof. G.M. Raşcu.
P.62. Vizita canonică a Î.P.S. Gurie prin Eparhia Chişinăului şi al Hotinului: măn.
Japca..
4) P.1. Hirotonii: monah Benedict Albu- ierodiacon, ierodiacon Veaceslav Madan-
ierom..(e ruptă o parte din filă ).
Decedaţi : schimonah Nicodem, măn..Cetatea-Ismail, 1 dec.
Numiri :Protos Gurie Doncila –măn.Tabăra….(e ruptă o parte din filă ).
P.16. Circulara nr. 1171 către consilieratele agricole de la Casa Noastră, din 10 dec.,
1921 : pentru ca mănăstirile să fie ajutate a se păstra în bună stre gospodărească.
P.18. Examen pentru candidatii monahi, 28-29 dec., 1921:
Din 19 candidati( (14 ierodiaconi şi 5 ierom.i) au reusit:
a) pentru hirotonia în ierodiacon: monahii Atanasie Vornicescu, Alipie Matei
Teognost Verdeş, Cleonie Moraru, Antonie Vidraşcu, Pavel Cornovan, toţi de la
schitul Pripiceni, Nicolae Ţurcanu şi Mihail Ursu de la Casa Arhiepiscopală,
Gherasim Silvestru şi Simeon Strat de la măn..Frumoasa, Veniamin Batir de la
măn..Hîrjauca;
b) pentru hirotonia în ierom. : ierodiaconii Nichodim Lozovan de la schitul Terapont,
Pavel Hîrcăială de la măn.Căpriana, Ioanichie Racu de la schitul Pripiceni, Pitirim
Chircu de la Casa Arhiepiscopală, Ioasaf Mardaru de la măn..Hîrjauca.

42
Amînaţi: monahii Damaschin Vasilache, Dionisie Sălcuţan, Teofilact Batîr, toţi de la
măn.Căpriana.
P.19- 25. „Cutreerînd principalele măn.din Basarabia”, prof.G.M. Raşcu.
5)P.1. ierodiacon Mina Cozma e hirotonit ierom. la măn..Cetatea-Ismail, 5 feb
11)P.11. Ranguri onorifice: Protosinghel : ierom. Neculai Stareţul m.-rii Frumoasa,
ierom. Climent- măn.Hîncu, ierom. Inochentie Stareţul- schitul Saharna.
Cruce aurită: monahia evlavia, stareţa m.-rii Vărzăreşti,
monahia Neonila , stareţa m.-rii Cuselauca.
Nabederniţă: ieromonahii : Ghenadie, Ioachom, Vladimir (toţi de la măn.Hîncu) şi
ierom. Neofit de la măn.Frumoasa.
P.17 Itinerarul aducerii ic. Maicii Domnului de la Măn.Hîrbovăţ.
13- 14) P.1. Numiri: protosinghel gherasim din măn.Capr. – paroh provizoriu la
parohia Berestie, jud. Hotin, 1 iul..
Indepartari din serviciu: monah Varsanufie Botnar de la măn.Hîrbovăţ, pentru
parasirea m.-rii., 3 iul..
P.7. Examen de hirotonie p-u monahi : 23 martie, 7 şi 8 iunie.
Au reusit : a) p-u ierodiacon, pe 23 martie: monahii-
Ciprian Briceag, grigorie Capatina, ipolit Iovu (toţi de la schitul suruceni);
şi pe 7-8 iulie ; monahii – Anastasie Mustata, schitul Bocancea; Daniil Gropa, schitul
Rugi; Ioachim Frunza, schitul Pripiceni; Filaret Fulgar, măn.N.n. ;
b) p-u ierom. : ierodiaconii Iradion Rotar, măn.Ismail – Cetatea;
Veniamin Rotar , schitul Surceni; Melchisedec Alexiev, schitul Bocancea; Sevastian
Tochilat, schitul Rugi; Dosoftei Sofianov, măn.Hîncu.
P.30-32. „Tipografia mănăstirii Neamţului”, de C.N.Tomescu.
15) Indepartati din măn.Dobruşa: fraţii Foca Stefan, Maxim Andreevici, Ioan Lupascu
pu parasire m.-rii., 18 iul..
23-24)P.2. ,Transferări: ierodiacon Ieronim de la măn.Noul Neamţ la schitul

43
Bocancea (în mod administrative pentru nesupunere către stareţ).

1923
2-3) P.2. Transferări: ierom. de la Casa Arhierească- la măn.Căpriana, 21 ian..
Decedaţi : Schimonahia Evdochia de la măn.Coşelăuca, 4 noiembrie
6)P.1. Intervenţie pentru mănăstiri, în legătură cu plata pentru Asigurare Sociala
P.3 recomândare către mănăstiri şi biserici de a cumpara plancheta comemorativa cu
familia regala.
P .6-18. Referatul delegatilor imputerniciti ai clerului de mir şi monahal din eparhia
Chişinăului şi a Hotinului e supus discutiei Congresului Proprietarilor basarabeni
intrunit pentru discutarea Legii Agrare.
P.25. Donaţiile din partea mănăstirilor pentru Societatea Istorico-Arheologica-
Bisericeasca
8)P.2, Decedaţi : Schimonahia Minodora Bunescu de la măn.Coşelăuca, 16 ian.;
ierom. Sava Pogoja de la măn.Hîrbovăţ, 23 dec.
P.8-9. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ
15)P 2-4 Hotarirea Sinodului comunicata Arhiepiscopiei, privind primirea surorilor în
mănăstiri şi tunderea lor în monahism.
16)P.2. Decedaţi : monah Vitalie Dediu,măn.Hîncu,12 iulie.
18) Ranguri onorifice: ierom. Ciprian, măn.Cetatea-Ismail – cruce aurită; ierom.
Victor, măn.Cetatea-Ismail- nabederniţă.
P.15. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ
21)P.32-35. Cinstirea mănăstirilor( despre vizitatorii mănăstirilor), Stefan berechet
P.64 Mănăstire noua în jud.Balti( sfinţirea locului pentru viitoarea măn.de lîngă
Cornesti
22) Decedaţi : ierom. Eleazar, măn..Cetatea-Ismail,1 aug
23) P.10. Programul întimpinarii icoanei Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.

44
26) P 2. Mişcare în monahism: ierom. Filaret din măn.Cetatea-Ismail e numit
blagocin în locul monahului Gheorghe din aceeaşi mănăstire care a fost tuns în
schima
28)P.1. Hirotonii: monahul Iuvenalie Miron- ierodiacon (18 noiembrie), monahul
Smaragd Bajora- ierodiacon(7 oct.), monahul Nicolai Gherman (28 oct.), toţi de la
măn.Hîrbovăţ

1924
1) P.9-26. Ajutorarea Bisericilor române de către stăpînitorii ruşi în secolele XVI-
XIX .
2) Hirotonii: Monah Pavel Ochisor, măn.Cetatea-Ismail- ierodiacon.
P.6. Lemne pentru mănăstiri
12) Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ
16) P.1. hirotoniti în ierodiaconi: monahii Dionisie (măn.Căpriana), 2 mai, Arsenie
măn..Condriţa), 3 mai; în ierom.i: ierodiaconii Ioachim (măn.Căpriana), 2 mai,
Anfilohie (măn..Condriţa), 3 mai
P.2- 10. Adunarea stareţilor la măn.Căpriana (process verbal),1-2 mai
P.65-70. “Cîteva chestiuni referitoare la starea de acum a monahismului”, monah
Iraclie din măn.Hîrbovăţ.
17) Rezultatele examenelor pentru monahii, candidate la hirotonie, 28-30 mai,
Chişinău: au reusit, pentru treapta de ierodiacon- monahii Victor Iovu, Ilarie Josan de
la măn.Suruceni, Filaret Stratan şi Antinoghen Poroş de la măn.Frumoasa,Vitali
Clima de la măn.Căpriana, Eufrosin Trofimov de la Casa Arhierească şi Iona Cimbir
de la schitul Ţipova; respinsi: monahul nicodim Chiriac, măn.Căpriana şi ierodc.
Ciprian Briceag, schitul Suruceni
18)P.1. Hirotoniti: ierodiacon Irinarh Tanase în ierodiacon, ierodiacon Ieronim
Pascalov în ierom., ambii din măn.Noul Neamţ, 5 iulie

45
 Ranguri onorifice: protosinghel Achepsim, loctiitor de stareţ în măn.Dobruşa-
arhim. mitrofor, 22 mai.
În eparhia Cetatea Alba- Ismail: hirotoniti: monah Anatolie Scurtu- ierodiacon
la capela Casei Episcopale din Ismail,15 febr.
Ierom. Vidrascu Gheorghe e numit preot laschitul Borisovca
19-22)P.43-56. Vizita canonică la măn.Noul Neamţ, C.N.Tomescu
P.56-61. Caltoria canonică la măn.Căpriana, I.Andronic
25)P.16. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ
26) P.16. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ
27) P.2. Decedaţi : protosinghelul Gurie Doncila, duhovnicul măn.Tabăra

1925
2) Vizita canonică a episcopului Dionisie în jud. Chişinăului (25-29 sept):
măn.Vărzăreşti, măn.Hîncu
3)P. 43-45. „Renaşterea monahismului”, pr.Gr.Onica.
5) P.17-21. Despre mănăstirile din Basarabia cu ocazia Congresului stareţilor, pr.
I.Dolinscinschi.
7-8)P.91-95. Cu ce folosesc în prezent mănăstirile Bisericii în decomun şi lumii,
monahul Ieraclie ( nu sunt date informaţii precise despre mănăstiri).
9) P.39-41. ”Vom vedea atunci”, despre stareţii mănăstirilor (pe lîngă partea
economică trebuie să se ingrijeasca şi de cea suflteasca), monahul Ieraclie.
10) P. 60 .Vizita săvîrşită de profesorul Universitatii din Oxford, preot C.T.Harley
Walker, inclusiv şi la mănăstirile Suruceni, Condriţa, Căpriana, Hîrjauca şi Noul-
Neamţ.
12-13) Dispozitii ale Sf.Sinod referitor la tunderea în monahism.

46
P.18, Venitul Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti de la mănăstiri
14) P.1. Apel către preoţi şi mănăstiri ca sad ea vesmintele ce nu le au în folosinta
Mitropoliei.
25)P.47. „Document slav referitor la mănăstirea Căpriana, din 1688”, de
St.Berechet.

1926
1)p.22-27. „Documente de la mănăstirea Dobruşa”, de arhim. E.Laiu, stareţul m.-
rii Dobruşa.
6)P.4 Ierodiacon Melchisedec Iesanu- idepartat din parohia Hotinului
P.33-40. Tipografia Seminarului monahal, C.Tomescu.
9) P.13. călugăriţele indepartate din măn.Hirova: Anastasia Levinţa, Tecla Rusu,
Maria Caraman
P.14. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ
10)P.13. Numiri: arhim.Achepsim de la măn.Curchi e numit stareţ la schitul
Saharna,22 mart., protosinghel Arsenie de la măn.Noul Neamţ e deleghat ca stret
provizoriu la schitul Ţipova, 5 mai.
P.42-45. Calauza ostilitatii unor mănăstiri contra noului calendar, monah Iraclie

1927
3)P.12. Cheta în bisericile şi mănăstirile eparhiale din Basarabia p-u bisericile din
Margineni (Bacau)
P. 49. Unde să se înfiinţeze seminarul monahal ?, de ierodc. Iraclie.
6)P.1., Ierom. Dionisie( măn.Frumoasa) numit duhovnic şi preot deservent la măn.de
maici Vărzăreşti, 15 sept.
Maica Aglaida (măn.Vărzăreşti) e numită stareţa la măn.Tabăra, 12 sept.
7) P.28. Cum va fi privit seminarul monahal

47
11) P.9. Venitul Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti de la mănăstiri
12) P.91. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ
14) indepartati din monahism : Monah Pisie Matveev(măn.Căpriana) pentru parasirea
m.-rii
21) Vizite canonice la măn.Vărzăreşti.

1928
4)P.45. Ştiri: Preasf. Visarion al Hotinului a cerut Ministerului Cultelor şi Consiliului
Superior Bisericesc să instituie cîte un premiu pentru alcătuirea a cîtorva lucrări,
inclusiv a “Istoriei monahismului din Ţările Române”
12)P.2. Transferări: pr. Andronic Buruiana de la bis. m.-rii Tabăra — la parohia
Cărpineni, 1 mai.
Ranguri onorifice: ierom. Meletie Ursu (măn.Condriţa)— cruce aurită, 28 febr.;
ierom. V. Postica—nabederniţă, 28 febr.
P.45. Venitul Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti de la mănăstiri.
17)P.1. Dumitru Ignatovici, absolvent al seminarului---numit preot la măn.Tabăra.
18)P2-3 .“Spre luare aminte, către clerul şi poporul ortodox din eparhia Chişinăului şi
îndeosebi către monahi” (despre articolele publicate în revistă de către monahi)
19)P.52- 58. Însemnătatea monahismului, Laura Scriban
23)P46-50. Bugetul moral al mănăstirilor pe anul 1929, ierom. Iraclie

1929
1)P.1. Din procesiunea cu Sfînta ic. a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ (diverse
observatii), ierom. Iraclie.
3) P.29-31. Scurtă povestire despre Sfînta ic. a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.
6) Ordinul circular 2/2275,11 martie, către protopopi şi mănăstiri referitor la condicii
de mila.

48
9)P.3. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.
14-15) Venitul Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti de la mănăstiri.
18)P.8. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.
1930
1)P.1. Ierom. Filadelf Suruceanu, numit stareţ provizoriu la măn.Noul Neamţ, 1 dec.;
arhim. Hrisant- demisionat din postul de stareţ al m.-rii Noul Neamţ,1 dec..
6)P 331- 337. „Monografia mănăstirii Neamţului”, arhim D. Ciubotaru.
7)P.420-427. „Monografia mănăstirii Neamţului”, arhim D. Ciubotaru.
12)P.741, un mic raspuns fratelui Ion Botezat din schitul Ţipova, jud. Soroca (despre
pascalie), E. Jurcovschi- Virgolioci.
13-14)P.855-85. Vizita canonică a IPS Gurie la măn.Hîrjauca.
15-16)P871-878. Cuvîntare la instalarea ierom. Antonie Harghel ca stareţ al m.-rii
Noul Neamţ.
P.909. Darea de seama a Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti (venitul de la
mănăstiri).
17) P.988. Ordin circular 1057, din 11 august, despre reparaţia bisericilor
monumentale (şi a mănăstirilor).
20)P.1149-1161. Tunderea în monahism a studentului teolog Pavel Babaca la
măn.Căpriana, Constantin Tomescu.
2)P.1306. Măn. ( în general), pr.Vl.Bjolla.
P.1306-1312. O sărbătoare pe malul Nistrului( schitul Soroca).

1931
6)P.302-317. Memoriu asupra situaţiei şi drepturilor m.-rii Neamţu, PS Nicodim.
9) Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.
13)P.738. Vizită canonică la Măn.Hîrjauca.
22)P.1170-1178. „Întemeierea Mănăstirii Văratec”, Toma Bulat.

49
23)P.1. Ranguri onorifice: ierom.Zosima Cercel de la via arhierească din Chişinău şi
Hrisanf, economul Casei Mitropolitane--- protosingheli, 15 aug.;
ierom. Climent (Casa Mitropolitana)—cruce aurită, ierom.Pitirim (via arhiereasca)--
cruce aurită, 15 aug.
P.1245-1252. „Întemeierea Mănăstirii Văratec”, Toma Bulat.

1932
10)P.3-4. Despre seminarul monahal.
11)P.1. A decedat ierom.Petru (stareţul schitului Saharna), 13 mai.
18)P.1. Numiri: protosinghel Arsenie--- loctiitor de stareţ al Măn.Hîrjauca;
Maica Evpraxia—numită stareţă la măn.Răciula,1 aug.
Demisii: arhim. Serafim Hînca din postul de locţiitor de stareţ al m.-rii Hîrjauca.
P.924. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.
22)P1163- 1166. Însemnătatea vieţii monahicesti, de fratele Alexei Garştea, schitul
Pripiceni.
P.1189. Cronica internă: la schitul Suruceni primeşte schima Ignatie Popa.
23)P1. Reduceri de impozite pentru mănăstiri.
P.1251-1252. Vizită la Măn.Noul Neamţ.
24) P.1295-1301. Doc.: Man. Neamţu Vechi se judecă cu statul (pentru padurea man),
Constantin Tomescu.

1933
5)P.263. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.

1934
1) P.50. comuna sadaclia, jud. Tighina--- un locul pentru un schit nou sfinţit de IPS
Gurie, 8 noiembrie( locul e daruit de un credincios Tulba)

50
11)P.734. Noi schituri în eprhia Chişinăului: schitul: „Mitropolit Gurie”, com.
Sadaclia; schitul „Ciumac”- al Măn.Noul Neamţ, com.Copceag; în pregatire schitul
„ Iserlia”, tot al Măn.Noul Neamţ
P .776. poiezie: ”În mănăstire”, N. Buruiana
12)P.838-846. Sfinţirea schitului nou : „Mitropolit Gurie” şi vizita canonică a IPS
Gurie

1935
6)P.368-370. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ
în Judeţul Cahul.

1936
3)P.180. cronica internă: Vizita canonică a IPS Gurie la schitul nou-infiinţat
„Ciumac” şi la Măn.Noul Neamţ.
6)P323-331 „Monahismul ortodox în România de astăzi” ( inclusiv măn.Căpriana
şi Măn.Noul Neamţ), de Visarion, mitropolitul Bucovinei.
10) P.631-633. cronica eparhială: Vizita canonică IPS Gurie la măn.Condriţa şi
Căpriana.
11)P.642-643. Ministerul Instruirii, Cultelor şi Artelor—despre păstrarea
monumentelor istorice (inclusiv a mănăstirilor).
Anexa: lucrările adunarii eparhiei Chişinăului : p.104, gestiunea măn.sca (situaţia
economică a Măn.); p.127,129, decizii în pivinta Măn.Hîrjauca—care încetează de a
mai fi beneficiul Arhiepiscopiei,... şi în pivinta Casei Arhiepiscopale.

1937
0 P.4. Lichidarea mişcării stilistice în mănăstiri.
3)P.188. IPS Mitropolit Visarion al Bucovinei a dat voie călugărilor să poarte brîe

51
verzi, apoi curele asemănătoare celor ce le poartă monahii de la mănăstirile de pe Sf.
Munte Athos.
4)P.381. Cronica internă: despre întemeierea şcolilor monahale: Ministerul Cultelor a
dat ordine să se infiinteze şcoli monahale. Anul acesta de 1 sept vor lua fiinta 10 şcoli.
7-8)P.498-502. „O zăbovire reconfortantă printre frumuseţile m.-rii Căpriana”,
de S.Nicu.
9)P.532-537. Stareţul român Irinarh de pe muntele Taborului (1766-1859), pr.Nicolai
Timuş.
12) P.759. Mitropolia Moldovei împotriva prefacerii mănăstirilor de aici în staţiuni
climaterice..

1938
5)P.268-269. Jurnal pentru numirea exharhului peste mănăstirile din Arhiepiscopiei
Chişinăului, protosinghel Mihail Babaca.
P.270. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ.
P.274. Ordin circular către toate parohiile şi mănăstirile din eparhie, nr. 4556, din
12apr . 1938 (despre îmbrăcămintea clerului şi a monahilor).
P.314-318. Figuri monahale din Basarabia (călugărul zugraf Ioasaf Berghie, de la
măn.Noul Neamţ), pr. Paul Mihail.
9)P.483-508. Lucrările soborului stareţilor şi stretelor din Arhiepiscopia Chişinăului:
o noua mănăstire de maici ,noile denumiri ale unor mănăstiri ,inzestrarea unei şcoli
eparhiale, transformarea m.-rii Frumoasa în mănăstire de maici cu viaţa de obste.
P.532. Dispoziţii pentru cancelarile protopopesti, mănăstireşti, şi parohiale (de la
Arhiepiscopia Chişinăului ).
P534-536. Mutarea şcolii de muzică bisericească de la Chişinău la măn.Hîrbovăţ,
exarh protosinghel Ioil.
11) P.623-626. Noile numiri de mănăstiri:

52
1.Noul Neamţ- Patriarhul Miron
2.Ţipova- Stefan cel Mare
3.Saharna-Regina Maria
4.Răciula- Oaltea Doamna
7-8)Măn.Căpriana(versuri), pr.T.Suruceanu.

1939
6) P.365-371. Legaturi carturaresti între Mitropolia Moldovei şi Măn.Noul Neamţ
(urmare), pr P. Mihailovici.
7-8) P499-502. Arhim. mitrofor Iuvenalie Taranu din măn.Curchi, N.C.Tomescu
10)P.588-589. numiri de noi stareţi de mănăstiri:
protos.Teofilact Popovici—la măn.Curchi, în locul lui Iuvenalie Taranu, decedat;
singhel Ioachim Ciobanu- măn.Hîncu, în locul arhim.D.Hodoroogea, suferind; ierom.
Simion Stratu-----la măn.Ţigăneşti, în locul protosinghelului Isaachie, demisionat;
ierom. Varlaam Chirita—la măn.Stefan cel Mare, în locul ierom.Iuvenalie Stefanescu;
Maica Veronica Petre-la măn.Vărzăreşti, în locul maicii Evlavia Frunza.
Ranguri onorifice:
Ieromonahii Cleonie Moraru, Damaschin Tataru—ridicati la rang de singhel şi
ierom.Simeon Stratu -- la rang de protosinghel
P.592. Itinerarul Sf. icoane a Maicii Domnului de la Hîrbovăţ
12)P.709. Prin decizia Sf.Sinod,se ofera rangul de arhim. prea cuviosului protosinghel
Ioil Babaca
P.731- 742. Ascultari la călugăriţele române(suroir infirmiere…), C.N Tomescu
P.754-761. carti bisericeşti, manuscrise şi icoane din Basarabia( măn.Curchi, p757-
759)
1940 În numerele disponibile nu se află informaţii referitor la mănăstirile din
Basarabia.

53
1941
1-2) P.31. fotografia Măn.Noul Neamţ.
P.77. fotografia adunarii stareţilor Eparhiei Chişinăului, 1940.
1942
9-10)P582-585. „Mănăstirea Hîrbovăţ”, de ierom. Iraclie.

CAPITOLUL III. REVISTA SOCIETĂŢII

ISTORICO-ARHEOLOGICE BISERICEŞTI

III.1.Istoria revistei
Evident că istoria Revistei Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti e
indisolubil legată de istoria societăţii însăşi. Propunîndu-şi ca scop cercetarea şi
cunoaterea istoriei şi a culturei locale şi conservarea patrimoniul cultural, ea a
îndeplinit cu brio aceste obiective, prin intermediul formării unui muzeu de obiecte

54
vechi bisericeşti, a unei biblioteci, restaurarea bisericilor monument şi elaborarea şi
publicarea studiilor istorice pe paginile Revistei Societăţii Istorico Arheologice
Bisericeşti.
Ideea înfiinţării acestei Societăţi “a pornit din aceea vie interesare despre
trecutul Basarabiei care a stîrnit şi activitatea Comisiilor Arhivelor Guvernămîntului
Basarabiei, deschisă la 23 august 1898”32, citat din I.N.Halipa,R.S.I.A.B.,V.I,p.1.
I.Halipa în cadrul şedinţei Comisiei Arhivelor şi-a exprimat propunerea de implicare a
stăpînirii eparhiale în vederea întocmirii unei descrieri istorico statistice a Eparhiei.
Puţin după aceea, anume la 28 noiembrie 1901, episcopul Iacob Piatniţki, care “s-a
convins că antichităţile Basarabiei prezintă un însemnat cîmp pentru cercetările
istorice”33, îl chemă pe I.N.Halipa şi-i exprimă dorinţa de a înfiinţa la Chişinău o
societate istorico arheologică bisericească, însărcinîndu-l a întocmi un statut şi a
strînge persoane care ar putea să ia parte la întemeierea ei.
Statutul elaborate de I.N.Halipa este aprobat de episcop, de guvernatorul Basarabiei,
generalul Von-Raaben şi trimis de către episcop spre aprobare Sinodului din
Petersburg. Răpunsul Sinodului, venit pe 19 dec. 1902, a fost pozitiv, dar inaugurarea
Societăţii s-a produs abia peste un an, pe 4/17 apr 1904, în sala de festivităţi a
seminarului Teologic din Chişinău34.
Etapele editării revistei. În programul de activitate a societăţii intra în primul
rînd “întocmirea istoricului în ceea ce priveşte conducerea bisericească locală” 35, care
urma să se facă în tratate istorice separate dedicate fiecăruia din conducătorii eparhiali
locali. Articolele elaborate se citeau la adunările generale şi se luau hotărîrile
corespunzătoare. Editarea lor întîmpina însă greutăţi din cauza lipsei de mijloace
financiare. Subvenţii nu veneau decît din partea cotizaţiilor de membru- 3r anual, plus
32
arhimandrit Visarion Puiu,. Cîteva date privitoare la întemeierea S.I.A.B din Chişinău// Revista Societăţii
Istorico Arheologice Bisericeşti, 1920, p.4.
33
Ibidem
34
Maria Danilov. Societatea istorico-arheologică bisericeasvă din Basarabia // Luminătorul, 2004, nr.3, p.18
35
Iosif Parhomovici. Scurtă schiţă istorică despre Societatea Istorico Arheologică Bisericească din Basarabia
(1904-1909) // Revista Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti, 1929, vol.XIX, p.394
55
asignaţia de 15% din cele 1000r., donate societăţii de ep.Iacob. Situaţia s-a
îmbunătăţit în 1909, cînd i s-au acordat 300 de ruble anual din veniturile fabricei de
lumînări36. Dar banii tot nu erau de ajuns pentru editarea separată a lucrărilor, astfel că
adunarea generală a hotărît ca lucrările, primite încă din 1906-1907, să fie editate în
Vedomostiile Eparhiale din Chişinău, din care să se extragă 300-400 exemplare şi din
ele să se alcătuiască volume separate.
În editarea revistei a venit o nouă eră abia în anul 1912, ea publicîndu-se
separat de Vedomostiile Eparhiale şi pe hîrtie velină, posibilă datorită măririi
mijlocelor băneşti37.
Rezultatul muncii depuse au fost bune, în decurs de 9 ani (1909-1917), societatea a
publicat 9 volume c-un conţinut foarte variat privitor la viaţa eparhiei Chişinăului.
Conform programului fixat majoritatea articolelor se referau la viaţa şi activitatea
arhipăstorilor Bisericii şi erau întocmite de profesorii şi foştii elevi ai Seminarului38.

Colaboratori şi articole. Primul preşedinte al societăţii a fost ales rectorul

Seminarului, prot. Alexei Ianovski, vice-preşedinte, prof. seminarului A.Parhomovici,
casier, profesorul seminarial Iosif Parhomovici şi secretar I.N.Halipa. Împrejurările
fac ca cei mai importanti membri din comitet să plece din Chisinau, nu mult timp
după înfiinţare: ep.Iacov, fiind transferat ca episcop al Iaroslavului, prot.A.Ianovski,
mutîndu-se la Odesa, iar I.Halipa, numit inspector şcolar la Novomoscovsc.
Dar societatea se înviorează datorită stăruinţei fraţilor Andrei şi Iosif Parhomovici,
îndată ce vine în Chişinău episcopul Vladimir, aceştia îi prezintă situaţia şi-i cer
ajutorul. În şedina din mai 1906 se alege un nou comitet în frunte cu ierom.Gurie
Grosu, pe atunci misionar eparhial, iar grija redactării lucrărilor societăţii e
36
Ibidem, p.400.
37
Ibidem.
38
Nicolae Popovschi. Op. cit., p. 427.

56
încredinţată prof.seminarial V.Kurdinovski39.
Toată însufleţirea şi conducerea activităţii sale literare precum şi întocmirea
muzeului, societatea o datorează neobosiţilor fraţi Andrei şi Iosif Parhomovici, care
pe lîngă faptul că au susţinut activitatea ei în condiţiile grele, intervenind pe lîng
autorităţile eparhiale şi stimulînd cărturarii basarabeni pentru a scrie, au publicat
valoroase studii istorice pe paginile revistei S.I.A.B. Astfel, A.Parhomovici a scris un
rînd de articole despre rectorii şi inspectorii Seminarului Teologic din Chişinău,
despre cenzorii şi redactorii KEV-lui, iar I.Parhomovici a publicat articole despre
instituţiile şcolare teologice ale eparhiei Chişinăului şi o scurtă privire istorică asupra
activităţii misiunii împotriva rascolnicilor.
Printre alţi colaboratori trebuie să-I menţionăm desigur şi pe C.Tomescu
(“Mitropolitul Grigorie al IV al Ungro-Vlahiei” publicat vol.XVII, 1927- studiu
despre care N.Iorga susţinea că “rareori o monografie bisericescă a fost aşa de bine
făcută…”)40; arhim.Visarion Puiu (“Mănăstirile Basarabiei”, volumul) precum şi
mulţi alţii.
Importanţa revistei. În privinţa importanţei pe care o prezintă studiile
publicate în revistă, cercetătorul Muzeului naţional de istorie, Maria Danilov
menţiona: “Un lucru este cert dacă nu am dispune azi de de aceste studii adunate în
volum prin straduinţa celor care au trudit asupra lor (24 vol. apărute în anii
1909/1934) ar fi aproape imposibil să reconstituim trecutul bisericesc al Basarabiei
secolului al XIX-lea, ştiindu-se că multe din urmele acelui trecut au fost şterse cu
multă sîrguinţă.[…] Volumele de studii,[…] colecţiile de documente publicate pe
paginile revistei, acoperă un gol limens în cunoaşterea istoriei Bisericii basarabene
din sec.XIX” 41.

39
Arhimandrit Visarion Puiu. Op. cit., p.7.
40
Danilov Maria. Op. cit., p.21, notă finală.
41
Ibidem, p.21.
57
III.2. Prezentarea informaţiilor despre mănăstiri publicate în Revista Societăţii
istorico-arheologice bisericeşti.
1909(II)
P.422-443. Rectorul Seminarului, arhim.Tihon şi însemnările lui despre mănăstirile
basarabene, de L.S.Maţeevici.
1909(III)-
1910(IV)
P.1-32. „Manuscrisul gramaticii slavono- bisericeşti, aflat în Măn. Gîrbovăţ din
Basarabia”, de porf. V.Kurdinovski.
1910(V)
P.1-97 Viaţa şi activitatea episcopului Dimitrie Sulima(1821-1844), de
arhim.Sebastian Veste: p.19-23 despre introducerea „obşejîtiei” în mănăstiri. P.91-93
Date biografice despre tovarăşul de muncă al arhiepiscopului, arhim.Ioanikie, p.91-93
P.98- 100 Pentru istoria m.-rii Horodiştea de L.S.Maţeevici.

1911(VI)
Activitatea episcopului Irinarh, de I.Parhomovici: p.15 îmbunătăţirea stării exterioare
a mănăstirilor.
1912(VII)
Viaţa şi activitatea episcopului Pavel(1871-1882): Situaţia mănăstirilor: p.25-30,
118-122: - P.29, Arhiep.Pavel se plînge că şcolile cu predare în l.rusă, înfiinţate pe
lîngă mănăstiri au fost întimpinate cu nemulţumire. P.28, În mănăstiri ca Hîrjauca,
Gîrbovăţ, Jabca, Curchi, Călăraşi se cînta şi se citea în slavonă. P.222-227 despre
moşiile închinate mănăstirilor din Răsărit.
1914(IX)
P.351-366 „Istoria schitului Rudi”, de preot Al.Proţenco.
1918(X)

58
P.11-20. Bisericile peştere ale mănăstirilor Jabca, Saharna, Ţîpova, de preotul
I.Egorov. P.28-37. Biserica Înălţarea Sf. Cruci a m.-rii Cetatea Ismail.
1918(XI)
Monastirile din Basarabia, scurtă privire istorică şi date din trecutul lor, de Arhim.
Visarion Puiu.
1920(XII)
P.45-47 Monahi români din Sf. Munte Athos în anul 1920, de A.V.P.
P.49 Concurs iniţiat de SIAB pentru alcătuirea de monografii pentru cele 20 de
mănăstiri din Basarabia.
Arhiepiscopul Neofit, de I.M.Parhomovici: P.87-95, Şcoli mănăstireşti.
1921(XIII)
P.33-41, Cîteva date noi privitoare la moşiile mănăstirilor, aşa numite închinate, din
Basarabia, de I.Parhomovici (traducere de M.V.)
1922(XIV)
P.12-40. Măn. Cetatea Ismail, cu hramul Adormirii Macii Domnului, din cele mai
vechi timpuri şi monumentele sale. Descriere istorică cu 7 ilustraţii, de Petr
Kolomoiťev (în limba rusă).
1924(XV)
P.32-35. “Dovezi noi asupra secularizării averii mănăstireşti în Moldova”
P.35-53. “Situaţia bisericilor ortodoxe şi mănăstirilor din Moldova”
1925(XVI)
P.3-18. „Istoria schitului Rudi”, preot Al.Proţenco.
P.27-28. Catalogul bibliotecii SIAB: 12.849. Mănăstirile din Basarabia, de Visarion
Puiu, Ch.1919, 13916. Istoria pe surt a m.-rii Hîrjauca, V.Svetenco, Ch,1924.
1928(XVII)
P.77-78. O adresă a lui Grigore Alexandru Ghica Vodă către stareţul m.-rii Neamţu,
de Co. Caradja.

59
Episcopul Isaachie şi activitatea sa în Eparhia Chişinăului (1891-1892):
P.16 Ştiri despre biserici, mănăstiri şi cler: pentru construirea a 4 locaşuri de cult, au
fost subvenţii din veniturile mănăstirilor închinate din Basarabia, în suma de la 12 500
pînă la 7000r. În total, erau 19 mănăstiri (dintre care 14 de bărbaţi). Toate purtau
denumire de schituri şi erau afară de state. Inafară de Hîrjauca, care era în
administrarea şi supravegherea episcopului eparhiot, şi a celei din Cuchi, care se afla
în administrarea şi supravegherea episcopului vicar, celelalte se aflau în
supravegherea a doi protopopi de mănăstiri. Nu primeau subvenţii de la stat. Pe lîngă
12 mănăstiri existau şcoli pentru orfanii minori şi copii clericilor.

1928(XVIII)
P.129- 244. Episcopul Iacov al Chişinăului (1904-1908), de I.M.Parhomovici:
P.46-55 Vizite canonice: - 1898, mănăstirile : Hîrjauca, Hîrbovăţ, Hîncu, Frumoasa,
Curchi, la schiturile barbatesti Suruceni, Condriţa, Ţigăneşti, şi la cele de maici -
Vărzăreşti, Răciula,Tabăra, Hirova. -1899, la măn.Noul Neamţ.
P.49 referitor la rînduiala vizitelor canonice prin mănăstiri: trebuiau pregătite
informaţii despre viaţa lăuntrică şi situaţia materiala a mănăstirilor.

Episcopul Vladimir al Chişinăului: P.148.Înfiinţarea posturilor de preoţi pe lîngă

schiturile de maici Răciula şi Vărzăreşti, 1906. P.155 Protopop al mănăstirilor şi a
schiturilor era stareţul m.-rii Hîrbovăţ, arhim Inochentie, care primea salariu pentru
asta.
P.177 .Pentru bisericile mănăstirilor Noul Neamţ şi Căpriana s-au eliberat bani din
venitul moşiilor mănăstireşti de peste graniţă. E deosebită, prin arhitectura să, biserica
m.-rii Căpriana.
P.180. În anul 1904, afară de cele 2 mănăstiri de pe lîngă casele Arhiereşti din
Chişinău şi Ismail, existau 19 mănăstiri (15 de călugări şi 4 de maici), dintre care 2 de

60
călugări- Condriţa şi Ţigăneşti, şi 5 de călugăriţe Vărzăreşti, Coşelauca, Răciula,
Tabăra, Hirova- se numeau schituri . Personalul mănăstirilor.

1929(XIX)
P.1-125. Arhiepiscopul Platon şi Arhiepiscopul Anastasie, de I.M.Parhomovici:
P.98-101. Vizite canonice a Arhiepiscopului Anastasie: mănăstirile de femei
Călărăşeuca şi Japca; iulie, 1916- Hîrbovăţ, Curchi Saharna, Dobruşa; aug., 1916-
Hancu, Căpriana, schiturile Condriţa şi cel de maici Vărzăreşti, măn.Terapont.
Documente basarabene (1672- 1858):
P.238 1765, ghenar, 9. Zmaranda Racoviţoai. Ţiganul m.-rii Căpriana a avut un
copil cu o ţigancă a Z.Racoviţoai, care dăruieşte jumătate de copil ce se cuvenea ei,
m.-rii...
P.252. 1800, mai, 5. Danie schitului Vărzăreşti din partea lui Constantin Ţărnă di
Ciuteşti, ţănutul Eşului.
P.252. 1801, sept.17. Danie schitului Vărzăreşti de la oamenii din satul Vărzăreşti şi
Grigoraş din Nisporeni.
P.252. 1805,26 mart. danie schitului Vărzăreşti de la ierei V.Zupcu.
Testamentul igumenului Venedict al m.-rii Frumoasa, 1837, febr.,12.
P.404. Arhim.Teognost Donos a dăruit obiecte vechi bisericeşti muzeului SIAB.
1930(XX)- nu se află informaţie referitor la mănăstiri
1931(XXI)
Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi, de Nicolae
Popovschi:
P.95-99 Perioada I-a(1813-1855), partea a II-a, Capitolul I, Mănăstirile : subt
mitropolitul Gavriil Banulescu Bodoni, măsurile pentru introducrea „obsejîtiei”,
starea materială, naţionalitatea călugărilor şi contactul lor cu populaţia.
P.175-176 Perioada II-a(1856-1881), partea a II-a, Capitolul I, colile mănăstireşti.

61
P.200-206 Partea a III-a Mănăstirile : numărul lor la începutul perioadei, Contactul
între mănăstiri şi populaţie, măsuri de ursificare faţă de mănăstiri, starea lor
exterioara, mănăstirile închinate.
P.328-330 Perioada III-a(1882-1904), partea a III-a, Capitolul I, Mănăstirile numărul
lor la începutul perioadei, starea lor exterioara, viaţa interioară, încercări de reformă,
elementul românesc în mănăstiri, legătura cu populaţia.
P.429-434 Perioada IV-a(1905-1917), partea a III-a, Capitolul I, Mănăstirile
basarabene în ultima perioadă: măsuri pentru îmbunătăţirea stîrii lor interne,
schimbări noi în viaţa Mănăstirească în a doua jumătate a perioadei, contactul cu
populaţia băştinaşă.
1933(XXIII)
P.161-262 „Paisie Velicicovschi“, de Eugen Procopan.
P.311-326 . Tablou de 40 de moşii şi schituri din Moldova şi cu arătarea moşiilor ce
aveau ele în 1812, de C.N.Tomescu (din Basarabia- măn.Căpriana). Pe baza dosarului
130,1812 din Arhiva Consiliului Eparhial Chişinău.
1934(XXIV) P.116 Cărţile m.-rii Căpriana. P.323-360. „Mănăstirea Hîrbovăţ“
(ctitori, egumeni şi documente), de Aurel V.Sava, magistrat.
CAPITOLUL IV. ARHIVELE BASARABIEI.

IV.1 Scurt istoric.

Revista se autointitulează ca revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre
Prut şi Nistru sub conducerea dlor T.G.Bulat şi C.N.Tomescu, profesori universitari 42.
Apare începînd cu anul 1929, trimestrial, deşi în mai multe rînduri apăreau numere
duble, iar în anii 1937, 1938 au văzut lumina tiparului doar cîte o singura fasciculă
fiind numerotate cu nr.1-4. În munca de edtitare, revista a fost ajutată băneştede de
generalul adjutant Baliff, preşedintele fundaţiei Ferdinand I şi de Nicolae Iorga în
calitate de preşedinte al Consiliului de miniştri. Începînd cu ianuarie1932 şi pînă în
42
Toma Bulat. Înnainte cuvînt // Arhivele Basarabiei,1929, nr.1, p.1.
62
ianuarie 1936, revista s-a bucurat de sprijinul moral al Î.P.S Visarion, episcop al
Hotinului. Editorii periodicului erau orientaţi să facă o revista regională de orientare
patriotică, avind ca scop “studierea pămîntului şi omului acestui ţinut de graniţă, atît
de frămîntat”43.
Şi într-adevăr, anii de existenţă au fost pentru ţinutul basarabean ani de mari
frămîntări sociale, ani de trezire a conştiinţei naţionale. Alături de alte periodice
(Viaţa Basarabiei, Din trecutul nostru” …) revista Arhivele Basarabiei reprezinta un
izvor bogat de informaţie documentară44.Timp de 10 ani, fondatorii, autorii şi editorii
T.Bulat şi C.Tomescu, în strînsă colaborare cu colectivul de autori au publicat
numeroase documente de arhiva care “dovedesc străvechea stăpînire moldovenească.
Parţial aceste surse sunt adunate în “Documente basarabene”, “Acte basarabene”,
“Documente din secolele XVIII-XIX” din secolee XVI-XVII etc., “Divanul Moldovei
şi Bulgariei din Basarabia, 1810- 1812”… Alte diverse Ştiri din Arhiva Consiliului
Eparhial Chişinău, de unde am şi extras un număr mare de documente referitoare la
mănăstirile din Basarabia. Remarcabili oameni de ştiinta ca T.Bulat, L.Boga,
Em.Gane, C.Tomescu, P.Mihail(ovici), Gh.I.Năstase, Aurel.V.Sava, N.Iorga,
I.Pelivan ş.a. au făcut aceste documente accesibile cititorilor.
Titanica muncă a profesorului C.Tomescu şi aportul lui pe ogorul spritului
românesc din Basarabia ne obligă să-l evocam cel puţin printr-o mica biografie.
S-a născut la Constanţa (20 febr. 1890). A absolvit seminarul Veniamin din Iaşi
(1904-1912), apoi şi-a continuat studiile lafacultatea de teologie din Bucuresti (1912-
1916). Tot aici devine doctor în teologie (1927). A participat la primul razboi mondial
(1916-1918). Între 1919-1941 a fost secretar general al arhiepiscopiei Chişinăului. A
activate în calitate de profesor de istorie a Bisericii Române la facultatea de teologie
din Chişinău (1926-1941), fiind încadrat apoi la cea de la Cernăuţi-Suceava (1941-
1946). A redactat revistele basarabene Luminătorul, Arhivele Basarabiei, Revista
43
Toma Bulat. 7 ani (cu prilejul împlinirii a şapte ani de la înfiinţare) // Arhivele Basarabiei,1936, nr.1, p.1.
44
Ion Şpac. Revista Arhivele Basarabiei (1929-1938), studiu documentar- informativ, Chişinău, 2006, p.4.
63
Societăţii istorico arheologice bisericeşti din Chişinău… publicînd aici o mulţime de
articole, studii şi loturi de documente. A fost deputat şi ministru în guvernul Octavian
Goga (1938). Autor a numeoase lucrări de istorie a Bisericii Ortodoxe române şi
editor al multor documente de arhivă. “Episcopia Hotinului: date istorice şi statistice”
(Ch.1925), “Istoria sf. Mănăstiri Hărjauca”(Ch.1924), “Mitropolitul Grigorie al IV al
Ungro-Vlahiei”- teză de doctor(Ch.1927), “Scurtă povestire istorică despre sf.
Mănăstire Neamţu” (Măn.Neamţ 1942)45…
A suferit mult în timpului regimului comunist, decedînd la Bucureşti la 5 iul.
1983.
Ţinînd cont de scopul iniţial al revistei , de a studia pămîntul şi fapta românasca
dintre Prut şi Nistru trebuie de remarcat că prin lotul de documente , publicat în
Arhivele Basarabiei, C.N Tomescu a contribuit la documentarea istoriei Basarabiei în
diferite etape, reliefînd în mod special dăinuirea spiritului românesc chiar şi în
perioade mai puţin prielnice pentru astfel de fapte 46. Această tendinţă de a pune la
temelia istoriei fapte reale se vede din toate documentele adunate în paginile
trimestrialului Arhivele Basarabiei. Majoritatea informaţiilor referitoare la mănăstiri,
a căror reliefare şi-a popus-o lucrarea de faţă, e selectată din colecţiile de documente
publicate pe paginile Arhivelor Basarabiei, documente a căror importanta e semnalată
de Ion Şpac, bibliograful bibliotecii Academiei de Ştiinţe din Moldova. Cele mai
numeroase parvin din Arhiva Consiliului Eparhial din Chişinău.

IV.2 Informaţii despre mănăstirile din Basarabia

ce apar în revista arhivele Basarabiei.
1929

45
Idem., “Arhivele Basarabiei”: probleme, sugestii, personalităţi // Destin românesc 1998, nr.2, p.56.
46
Idem., Revista Arhivele Basarabiei (1929-1938), studiu documentar- informativ, Chişinău, 2006, p.32.
64
1)P.56-62. Însemnări pe cartile m.-rii Dobruşa, C.N.Tomescu.
P.68. Documente privind stari şi hotariri din Basarabia:
Cartea Voievoului Ioan al Moldovei prin care se întăreşte m.-rii Căpriana stăpînirea
asupra unor ţigani. 1760, mai, 26. Voiedul Ioan Calimah.
2)P.56-60. Moşiile m.-rii Sucevita(Bucovina) în Basarabia de jos,T.G.Bulat.
Fotografii ale mănăstirilor: p.71,măn.Curchi, lacul m.-rii Curchi; p.97, biserica veche
a m.-rii Hîrbovăţ.
3)P.98-113. Acte de la măn.Curchi (jud.Orhei), de C.N.Tomescu.
4)P.39. mentiune despre tipografia de la măn.Noul Neamţ.
P.90-99. Acte de la măn.Dobruşa, protosinghel Lovin Glicherie .

1930
1)Ştiri despre Biserica Principatelor Române la 1808: p.57-67- situaţia grea a
mănăstirilor.
P65. Dispoziţia despre desfiinţarea unor schituri din Moldova (1809, 4 noiem,
N.534), C.Tomescu.
P.92-100. Documente privitoare la măn.Hîncu, L.T.Boga.
P.111-117. Acte de la măn.Dobruşa, protosinghel Lovin Glicherie.
2)P.245. Foto: chilie de pustnici din schitul Dobruşii din deal, Jud.Soroca; colecţia
P.S. Visarion.
3)Însemnări despre mănăstirile şi schiturile eparhiei Hotinului din anul 1820-
către duhovniceasca dicasterie a exarhatului din Chişinău:
-Arhim.Irineu stareţul m.-rii cu hramul “Sf.Nicolae” din Dobruşa, raport...,
-Stareţul m.-rii ”Înălţării Sf. Cruci” din Japca, arhim.Teofil, prof. de religie a liceului
Richeliu din Odessa,
-Măn.Călărăşeuca din ţinutul Hotinului,

65
-Schitul Rugi din ţinutul Hotinului,
-măn.Cosăuţi în ţinutul Iaşilor (notă: jud. Soroca),
-Schitul Soroca, ţinutul Iaşilor (notă: astăzi jud. Soroca), departe de or. Balti la 50
vîrste,
- Schitul Lamanovca, ţinutul Iaşilor (notă: astăzi jud. Soroca, a disparut cu totul. Se
cunoaste insa locul, nu departe de măn.Japca, lîngă satul Bursuc, pe Nistru, în Jud.
Soroca),
- Schitul de femei Coşelăuca, ţinutul Iaşilor (notă: astăzi jud. Soroca), departe de or.
Balti la 42 virste , pe malul riuletului Ciorna.
P.332. Diferite Ştiri din arhiva Consiliului Eparhial Chişinău:
p.335, stareţul m.-rii Noul Neamţ cere mutarea în măn.Căpriana, 6 iul. 1809;
p.336, pribegia unui monah sirb (inclusiv pe la schiturile Japca, Saharna).

1931
2)p.73-74. Izvodul de mănăstiri şi schituri ce se afla în Eparhia Sf. Episcopii Huşi, în
care sunt înregistrate cu toate celelalte date (iegumeni, ieromonahi şi călugări)
schiturile Călărăşeuca, Verejanii, Rughii, Cosăuţii, Soroca, Japca, Lamanuva, poiana,
Dobruşa, Coşleuca, Curăturile- din ţin.Sorocăi; Măn.Căpriana, schiturile Condriţa,
Suruceni şi Hîncu- ţin. Lăpuşnei. Precum şi numărul total de biserici din eparhie.

1932
1) Acte basarabene dintre 1786-1840 (comunicare de T.Bulat) :
p.59, -1802, oct.26. Adeverinţă de la Serafim, egumenul măn.Căpriana că a dat voe
Condrii din Malcoci să faca o moară pe pârăul Catarga.
p.60, -1803, sept.6. Mitropolitul Veniamin Costache întăreşte după dorinţa spătarului
Teodor Dibociei, ctitorul Schitului Fîntîna Doamnei din Ţinutul Orheiului, ca
nacealnic al acestuia pe ierom. Ioasaf.

66
p.65 -1813, martie 22. Răzeşii din moşia Hoginesti dau Schitului Hârbovăţ moştenirea
lor: „văzând noi atîtea pedepse de la Dummnezeu în unele din casele răzeşilor
nostri…”.
p.67 -1823.- iunie 10, Marghioliţa Donici împreuna cu soţul ei, Filotache Căprescu
dau casa lor din or.Chişinău drept metoh al m.-rii Tabăra.
p.69. -1840 oct, 31 Soborul shitului Tabăra daruieste schitului Cioroba zece stanjeni
ce-I fusesera daruiti de dvorenii Andrei Tautu şi sotia să Margarinta.
2) P87. Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:
P.87. Urmarea unei conspiraţii în mănăstirile greceşti din Moldova (inclusiv Măn.
Căpriana).
P.94. Locuitorii staului Lozova-Orhei de pe moşia măn.Căpriana se plîngeau
mitropolitului Gavriil ca nu au loc destul de arat şi de cosit.
P.95. Monahul Ignatie, slovean de neam e trimis dde Dicasterie la ma. Călărăşeuca,
numită- “sloveneasca”.
P.96. Schitul Răciula a fost de moanhi pînă la 1811 exarhul Gavriil a împrăştiat
monahii, aducînd în loc maicile din schitul Mana, tot din Jud Orhei, schit desfiinţat.
P.166. În rubrica diferite cărţi : „Prin sate şi mănăstiri basarabene”, broşură de 40
pagini, scrisă de grupul de studenţi ”Graiul nostru”, Bucureşti 1831 (măn.Dobruşa,
mănăstirile de Valea Ichelului şi Hîrjauca).

3)P.208. Tabloul alcătuit în Dicasteria Exarhiala a Moldovii despre mănăstirile şi

schiturile naţionale de către stareţii mănăstirilor, monahi şi călugăriţe(inclusiv din
Basarabia).
P.234. Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:
P. 235. Neînţelegerea dintre măn.Dobrovăţul şi măn.Căpriana cu spătarul Alecu
Mavrocordat care a ridicat cu forta mulţi robi ai m.-rii.
P. 237 . Stăreţia măn.Frumoasa (de lîngă Iaşi, cu hramul sfinţilor Arhanheli Mihail şi

67
Gavriil).
P.243. Răspunderea stareţului măn.Căpriana, arhim.Antim de neregulile săvîrşite—
datoriile de 24 000 lei a m.-rii.
4) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:
P.281. Măn.Căpriana avea în posesie moşiile Scoreni, Malcoci şi Sadova.
P.281. Stareţul Sofronie al măn.Căpriana , la 1812, martie scrie Exarhiceştii Dicasterii
despre clopotele m.-rii care s-ar fi aflînd intr-o hrubă.
P. 28.5 Măn.Căpriana avea şi moşia Buruenii, care în 1812 se numea Rusăştii (ţin.
Lăpuşnei) ca şi acum.
P.286. Un ierom. Victor cu alţi 4 monahi de la măn.Dobruşa : “venind cu trebuinţa
m.-rii, la Ieşi am găsit un făcător de bine care a dăruit m.-rii a sa casă”.
P.286. Stareţul schitului m.-rii Dobruşa, Ioasaf şi cu soborul, au rînduit ca purtători
de grijă a Bisericii de piatra ce se zideşte la schit, pe monahul Gherontie.
P.291. Referitor la schitul Horodişte (dosar 203/1811).

1933
1) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:
P22-24. Mijlocirile ce se făceau pentru hirotonirea unui monah, în 1811.
P26. Despre ctitorul m.-rii Căpriana. Un incident la aceasta mănăstire;
p.27 “schitul Hîrbovăţ, ţinutul Orheiului era aşezat pe o parte din moşia Hogineşti,
daruită de ctitor (un pîrcălab)- Ursachi Carpuzanu, fiind de atunci o sută de ani”
Această afirmaţie a stareţului ierom.Sofronie cu tot soborul, înatărită de Exarhiceasca
dicasterie la Mai 1812, pune întemeierea actualei mănăstiri Hîrbovăţ în preajma
anului 1712, deci ceva mai înainte de data admisă pînă acum- 1730. (dosar150/1812 );
p27 măn.Sf Ioan Gura de Aur din Iaşi avea moşia Lăpuşna la 1812 în ţinutul
Orheiului.

68
Conducătorii duhovniceşti din Principate la 1811 şi din Basarabia între 1816-1837
inclusiv(C.N.Tomescu).
Numele asesorilor din Dicasteria Exarhiceasca din Chişinău. Printre ei şi:
Arhim.Chiril- stareţ al m.-rii Curchi(pînă la 1821);
Egum.Irineu –stareţ al m.-rii Dobruşa, pînă la 1819 şi al m.-rii Curchi;
Egum.Sinesie- stareţ al m.-rii Japca, pian la 1821 şi al m.-rii Dobruşa pînă la 1824;
Ioanichie- egumenul m.-rii Adormirea Maicii Domnului-Chişinău, stareţ la m.-rii
Japca(1824) , apoi la Hîrbovăţ pînă la 1827;
Arhim. Spiridon Filipovici- stareţ la măn.Hîrjauca pînă la 1821
Arhim. Serafim, stareţ la măn.Hîrbovăţ pînă la 1821;
Igumen. Iov- stareţ la Hîncu, egumen la Japca(pînă la1827);
Igumen. Antonie- stareţ al măn. Curchi.
Stareţi de mănăstiri din Basarabia.

2) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:

p.542-66. Grava neînţelegere între exarhul Gavriil şi mănăstirile închinate (printre
care şi Căpriana cu arhim.Antim, închinata m.-rii Zograful).
P.68. măn.Sf.Arhanghel Mihail din Chişinău era metocul m.-rii Galata, care avea
aici un vechil;
P.71 tabloul de analoghisie pe morile Moldovei: măn.Căpriana- venituri 18.300 lei.

3) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:

p.207, intrări în monahism . Mitropolitul şi exarhul Gavriil era atent la fiecare cerere
de intrare în monahism. Rezolutia privitoare la cereri de intrare în monahism (dosar
7/1813);
p.227. catagrafia de toată averea schitului Horodişte, ţin. Orhei la ian 1813 se afla în
dosarul 64/1813.

69
4) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:
p.308, transformarea schitului din Mana, ţin. Orhei în biserica parohială;
p.314, fată cu cu copil din relaţii premaritale trimisă de Mitropolit spre canonisire la
schitul de maici Coşelăuca, ţin Soroca;
p.316, măn.Căpriana avea un vad mare de moară şi la Miclăuşeni Lapuşna, pe apa
Bucovăţului, pe care îl arenda în 1787 pe vremea igumenului Costantie (dosar
215/1813 );
p.319, în martie 1813, exarhul Gavriil a înalţat la rangul de arhim. pe Ierom.Serafim,
stareţul schitului Hîrbovăţ, acesta fiind şi iconomul Casei Arhiereşti (dosar 108/1813);
p.319, în aprilie 1813 exarhul Gavriil dispune ca nici un monah sau ierom. de peste
hotare să nu fie slobozit a umbla cu strîngerea de milostenii pentru mănăstirile de
peste hotare, ci să fie trimisi la Dicasterie (dosar 191/1813).

1934
1) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:
P.101. La iunie, 1813, stareţa Evdochiea, care de 9 ani povăţuia soborul schitului de
maici Fîntîna Doamnei, roagă să fie iertată de acestă slujba. În locul ei, e numită
monahia Agafiea.
Cu acestă ocazie “ egumenul m.-rii Dobruşa, Ioasaf să ia cu catastif toate lucrurile
schitului Fîntîna Doamnei de la nacialniţa Evdochiea şi să le dea nacialniţei Agafii”.
P.101. Scrisoare originala despre cladirea bisericii m.-rii Suruceni- Lăpuşna.
2)P.151- 154. Despre Arhim. Chiril (stareţ la măn.Curchi), contin. în nr 3, p.242.
Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:
p.155, ierom. Ioasaf al Dobruşei se plîngea exarhului că are a suferi multe neajunsuri
din partea clucerului Constantin;
p.159, monahia Anisia , stareţa schitului Răciula, ţin. Orheiului, arată ca schitul se
află pe moşia Niscanii, proprietatea lui de la voievodul Constantin Alexandru Moruzi

70
( deci de la 1877-1782);
p.172, uciderea călugărului Antonie de la schitul Curchi în Iulie 1813, de către un
datornic.

3) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:

P.224. Situaţia de drept internaţional a mănăstirilor din Basarabia după 1812,
P.228. la noiembr. 1813 e tuns în monahism cu numele de Irineu şi apoi hirotonit
ierom. Ioan Nesterovici(la măn.Căpriana de către Mitropolit)
P.230. Cererea satareţei Anisia, de la schitul Răciula pentru schimbarea preotului
slujitor.
P.232. Schitul Răşcovu , după moartea nacialnicului sau Martinian, în 1808, a trecut
cu sobor cu tot la măn.Hîrbovăţului.
P.236. despre moşia m.-rii Horodiştea
P.237. Scrisoare împotriva unui frate tulburător, srisă de Vasian, nacialnicul schitului
Hîncul şi alţi ieromonahi.
P242. Tot despre Arhim. Chiril (stareţ la măn.Curchi), contin. din nr.2, p.151-154
P.254-163. în articolul trei case vechi din Chişinău: Mitocul din Chişinău al m.-rii
Hîncu.
P.271. Scrisoarea din 1832 a răzeşilor din Cotiugenii mari, plină de generozitate faţă
de schitul Coşilăucele, scrisoare aflată la schitul în cauză .

4) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:

P.341. Dintr-o gramată a mitropolitului Gavriil de la 1814, 16 martie, rezultă că
biserica Adormirea PreaSf. Născătoare de Dumnezeu a m.-rii Hîrbovăţ era încă din
lemn şi arhim Serafim, proestosul m.-rii s-au hotărît să o facă din piatră.
P.341. Dosarul de obşte 4/1814 pe 445 file cuprinde acte despre transferări de preoţi
şi călugări şi de aşezarea lor al posturi, aici sunt 5 gramate originale.

71
P.341. La 1814, iunie 8, în mijlocul Basarabiei erau urmatoarele schituri de
călugăriţe:
1.Peceştea, cu hramul Adormirea PreaSf. Născătoare de Dumnezeu, 42 de călugăriţe,
n-avea decît pămîntul pe care era aşezat;
2.Răciula, cu hramul Nasterea Maicii Domnului , 53 de călugăriţe, fara pămînt;
3.Hirova, cu hramul Sf. Nicolae, 38 de călugăriţe , putin pămînt cu vie;
4.Popăuţi, Sfînta Varvara, 27 de călugăriţe, fara pămînt;
5.Rezina, cu hramul Nasterea Maicii Domnului , 22 de călugăriţe, fara pămînt;
6.Curătura, cu hramul Bunavestirea, 45 de călugăriţe, aşezat pe moşia boierului
Petrachi Catargi;
7.Coşelăuca, cu hramul ăn cinstea Maicei Domnului, 37 de călugăriţe, aşezat pe
moşie răzăşească, pe o parte din pămînturi are documente.
Egumenul Paisie al schitului Saharna , care e şi blagocin al schiturilor din Jud.Orhei şi
Lăpuşna cere aprobarea Mitropolitului de a muta călugăriţele din schitul Peceştea
P.342. Vasian, nacialnicul schitului Hîncul raportează că pentru trebuinţa
îmbrăcămintei părinţilor de la schitul Hîncu “avem cinci maici care lucreaza la lina, la
schitul Fîntîna Doamnei”.
P.344. Desfacerea schitului Fîntîna Doamnei, ţin. Orhei, aprilie 1814…, 80 de maici
în frunte cu proistareţa Evdochia.
P.347. La iulie 1811, la schitul Tabăra, cu hramul PreaSf. Născătoare de Dumnezeu,
din ţin. Orhei, Mitropolitul Gavriil numeşte ca nacialnic pe ierom. şi duhovnicul
schitului Macarie (în locul lui Pahomie, mutat din viaţă).

1935
1)Nr. lipsa în colecţia bibl.naţionale.
2) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:
p.120, desfiinţarea schitului de maici Hîrtop, Hirova (dosar 161/1814);

72
p.13,5 încă un monah basarabean trrece în supuşenie rusească (arhim.Gavriil de la
Iaşi) (dosar129/1813);
p.141, slujitori ai mitocului din satul Lăpuşna, aparţinînd m.-rii Neamţu, au încercat
în 1814 să treaca vitele peste Prut în Molova şi au fost surprinşi, a urmat o cercetare
(dosar 151/1814);
p.142, oprireea monahilor de a cutreera satele şi tîrgurile – ucazul mitropolitului
Gavriil (dosar 153/1814).
3-4)----

1936
1) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:
p.17, schituri cu oi numeroase: Hîrbovăţ- 786, Frumoasa- 428, Curchi- 545;
p.19, arhimanrit Moldovan cere supusenie ruseasca (dosar 278/1814);
p.22, ierom.Calist era nacealnic din 1809 al schitului Japca,ţin. Soroca (dosar
313/1814);
p26, în 1814 august, încă mai fiinţau următoarele schituri, azi dispărute: în
ţin.Chişinău- Horodişte, Răzina, Peştira; în ţin.Sorocăi : Cosăuîi, Lamalova, Poiana,
Curăturile, Fîntîna Doamnei, Soroca, Verejeni, Păpăuţi. (dosar 357-1814);
p.26, primirea unui sîrb la măn.Căpriana (dosar 318/1814).
Documente pentru ţin. Orhei:
p.77, shiutul Tabăra- chestiunea cu o moşie. Sept 21, 1824, monaia Feodora Rusu,
Elisabeta, Aglaida, monahia nacealnita Agafia.

2) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:

p.23, ieroschimonah Vasian, igumenul schitului Hîncu, raporteaza ca pe lîngă 40 de
parinţi de obşte, mai trăiesc în schit 15 părinţi care petrec de sine,căutîndu-şi numai
de lucrul lor. Trimis să ancheteze - arhim.Chiril de la Curchi (dosar 361/1814);

73
p.31, în 1814, în schitul Suruceni era o ic. a Maicii Domnului făcătoare de minuni. În
biserica schitului slujea doar un ierom. care era şi egumen (dosar 393/1814);
p.32, dare de seama a m.-rii Sf.Nicolae din Ismail pentru 1 ian - 23 aug 1814
(419/1814);
p.35, ierom.Irinei va preda retorica şi poetica la Seminarul teologic din Chişinău
(dosar 446/1814);
p.37, în dosarul 460/1814 pe 416 file se află un foarte bogat material în leg. cu
măn.Sf.Nicolae din Chilia basarabeană;
p.43, Măn.Adormirea din Ismail- izvodul de interior, carti de ritual…(dosar 27/1815);
p.43, monahul Teoctist de la schitul Răciula inavata pe fii de preoţi şi mazili “carte
moldovineşte” (dosar 31/1815);
p.49, monah Filaret Sabău, ctitor al m.-rii Curchi;
p.51, pe lîngă schitul Horodişte se adunaseraca la 20 de scutelnici şi răzeşi (dosar 86-
1815);
p.51 ceatra între moşierul Ioan Lazu şi schitul Saharna pentru moşia Saharna (dosar
92/1815- 43 de file);
P.55, măn.Hîncu se plîngea impotriva lui Panaite Catargiu, care a dat foc la moara;
p.59, un ctitor al bisericii schitului Pestere din Orhei era Român Biletchi (dosar 177/
1815);
p.59-61 desfiinţarea schitului de maici Fîntîna Doamnei, ţin Orhei (dosar 187-
1815, pe 50 de file)

4) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:

P.241 Nr. călugărilor din eparhie pentru anul 1815:
(dosarele 99, 165/ 1815);
p.247, o monahie de la Hirova umbla pentru apărarea fiicei sale căreia îi arsese casa
un rus.;

74
p.252, în măn.Hîrbovăţ s-a pus temelia unei noi biserici de piatră în 1815, mai, sub
stăreţia arhim. Serafim.

Tîrgurile din Moldova în veacul al XIX-lea, P.304: mănăstirile .

1937
1-4) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial Chişinău, de C.N.Tomescu:
Arhim.Sofronie, care fusese numit proestos la măn.Căpriana de exarhul Gavriil, îi
prezintă la octombrie 1812, retragerea din post.
Spre a lua în primire averea sunt trimişi iconomul Stavarache Costin, asesorul
Dicasteriei, egumenul Vasiean de la măn.Hîncu. S-a întocmit izvodul m.-rii (dosar
252/1812);
P.18. Ierom. Onisifor, igumenul schitului Cosăuţi a fost numit în noiembrie 1812 ca
blagocin peste aşezările călugărilor din ţinutul Sorocii ( dosar 319/1812).
P.24. Monahul Tadei, igumenul schiutului Condriţa, a obţinut aprobarea chiriarhala în
aug. 1815, să ridice o noua clopotnitade lemn, alaturi de biserica Sf.Nicolae
(358/1815).
P.24. Sinodul rus a trimis cartea “Convorbire între neofiti şi credintiosi despre
biserica ortodoxă greaco- rusa de rasarit” către mănăstirile din Basarabia (dosar
366/1815).
P.25.Aceloraşi mănăstiri li s-a distribuit exemplare din Liturghia pe note în limba rusa
ca să se uniformizeze slujba în biserici.
P.32. Stareţa Sinclitichia cu o parte din maicile schitului Popăuţi cerusera în
noiembrie 1815 blagoslovenia Mitropolitului de a se stramuta la schitul Vărzăreşti.
Primesc răspuns pozitiv. (dosar 438/1815).
P.37. “Isprava” călugărului Daniil de la măn.Dobruşa (dosar 483/1815).
P.41. Măn.Dobruşa avea o moară pe Raut şi acarete pe moşia Crivile, de la iezătura

75
acestei mori s-a ivit o mare neînţelegere cu sovietnicul Ioan Rusu (dosar 499/1815).
P.42. Transferări de monahi (dosar 3/1816).
P.51. Doi călugări din măn.Curchi au plecat din chilie noaptea (oct., 1815), lasind o
scrisoare ca trec Prutul spre Măn. Neamţu.. Alţi doi de la Japca au fugit tot peste Prut
(dosar 11/1816).
P.51. Mitropolitul Gavriil nu tundea în monahism fraţi şi surori mai mici de 30 de ani.
P.52. Cereri de primire în monahism (dosar 14/ 1816 pe 286 de file).
P.101. Documente din Basarabia:
-1774, apr.5, Andrei sîn Onica face danie m.-rii Hîrbovăţ via să din satul Ineşti spre
pomenire.
-1774, apr.5, Gheorghie şi cu Acsanie face danie m.-rii Hîrbovăţ via lor din satul
Ineşti.

P.102- 111, Moldova şi Basarabia 1807- 1817. Averea nemişcătoare şi populaţia

Judeţului Soroca. Mănăstirile : Neamţ, Dobruşa, Sf.Spiridon, Sf.Sava, Frumoasa,
Răchitoasa.

1938
1-4) Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de C.N.Tomescu:
p.42, de peste Prut au venit în 1816 în Basarabia 12 salaşe de ţigani cu 12 suflete,
ţiganii fiind ai m.-rii Cetăţuia şi Frumoasa (ţin.Iaşi). Stareţul din Moldova al
Frumoasei roagă pe mitropolitul Gavriil să-I ia supt stăpîneasca umbrire şi pe cei ce
încă vor mai veni de peste Prut (dosar 107/1816);
p.43, Schitul Peştera a fost desfiinţat în 1816 pentru pricină ce o raportează blagocinul
mănăstirilor Arhim. Chiril. Monahii au fost mutaţi la Condriţa (dosar 109/1816);
p.51, despre un ucenic al stareţului Paisie, monahul Iezechiil. În 1805 trece Prutul,
aşezîndu-se la shitul Peştera, unde era stareţ monaul Victor;

76
p.55, de la schitul Hîncu trei călugări trec Prutul;
Nacialnicul Vasian se îndepărtează din conducere, e numit în loc ierom. Antonie de la
măn.Căpriana. Instalarea lui a facut-o Arhim. Gavriil, iconomul Caprienii. Izvodul
m.-rii Hîncu (dosar 45/1816);
p.60, 3 ieromohahi din schitul Gîtişca se plîng pe Arsănie, năcialnicul. Schitul avea 4
ieromonahi, 1 shimoanah şi 6 monahi.
Moldova şi Basarabia 1807- 1817. Averea nemişcătoare şi populaţia Judeţului Soroca.
P.134: Măn. Japca.

CONCLUZII

Cele patru reviste care au servit ca surse pentru extragerea informaţiilor despre
mănăstiri, prezintă o serie de deosebiri atît ca program propus, cît şi ca limbă de
editare şi periodă a apariţiei (deci implicit şi a caracterului pro naţional sau nu).
Avem în primul rînd 2 reviste bisericeşti: KEV-ul(1867-1917), revistă oficială a
Eparhiei pînă în 1917 şi Luminătorul(1908-1944), revistă oficială din 1918. Apoi 2
reviste istorice: Revista Societăţii istorico arheologice bisericeşti şi Arhivele
Basarabiei. Dacă le clasificăm prin prisma epocii în care au apărut şi au activat,
observăm că, în timp ce KEV-ul se editează în plină ascensiune a stăpînirii ţariste în
Basarabia, redactorii Arhivelor Basarabiei, a cărui prim număr iese în 1929, îşi

77
propun ca scop deja să studieze “pămîntul şi fapta româneasca dintre Prut şi Nistru” 47.
Celelalte două apar într-o perioda de tranziţie, în una de redeşteptare naţională 48, de
resuscitare a interesului pentru limba vorbită de popor şi pentru studierea trecutului
acestui ţinut49. Ele apar aproape concomitent, Luminătorul- în 1908 şi Revista
Societăţii istorico arheologice bisericeşti- în 1909.
Deşi la inceput KEV-ul apărea intr-o ediţie paralelă ruso-română, în 1872 limba
redactării a devenit în exclusivitate rusa. Tot în rusă şi-a început activitatea Revista
Societăţii istorico- arheologice bisericeşti, ca apoi să apara şi articole în română.
Luminătorul şi Arhivele Basarabiei şi-au publicat materialele doar în română.
Luminătorul fiind prima revistă bisericească publicată în limba română50.
Un lucru totuşi le uneşte: rolul important jucat de fiecare în societate. În acest
sens, Luminătorul şi Buletinul Eparhiei Chişinăului, reprezentantele de vază ale presei
clericale din Basarabia, care în anii interbelici, a atins cifra de 30 de titluri 51, au avut o
mare însemnătate. Trebuie să menţionăm, în primul rînd meritul lor în consolidarea
preoţimei, constituind pentru ea un mijloc de exprimare, de comunicare, de căutare în
comun a soluţiilor pentru lupta cu incultura, indeferentismul religios, dar şi
prozelitismul sectar. De la apariţia Buletinului Eparhiei Chişinăului- primei reviste cu
caracter religios şi pînă la desfiinţarea din cauza vitregiilor vremii şi a noii stăpîniri, a
Luminătorului, în 1944, presa bisericească, în general, nu a încetat să joace un rol
unificator, făcînd preoţii conştienţi de misiunea şi chemarea lor comună.
Desigur că preoţii nu erau unicul grup ţintă al acestor reviste. Dacă în Arhivele
Basarabiei şi Revista Societăţii istorico arheologice bisericeşti se publicau mai mult
studii care ar fi interesat doar pe cei iniţiaţi, Luminătorul, prin articole cu un conţinut
cît se poate de divers, dar neapărat de interes general, formulat pe înţelesul oamenilor
47
Arhivele Basarabiei,1929, nr.1, p.1.
48
Maria Danilov. Pagini din istoria Revistei “Luminătorul” (1908-1918)// Luminătorul 2002, Nr.1, p.35.
49
Arhim. Visarion Puiu. Op.cit., p.4.
50
Lidia Kulikovski, Silvia Grosu ş.a. Op. Cit., p.226.
51
Silvia Grosu. Valenţele presei clericale din Basarabia (1918-1940). Autoreferatul tezei de doctor în
istorie.Chişinău, 2002, p.20.
78
simpli, a reuşit să fie alături de poporul de rînd, în necesităţile lui intelectuale şi
spirituale52. De fapt, acelaşi acop şi la propus şi KEV-ul prin articolele sale, dar avînd
în vedere faptul că majoritatea erau scrise în limba rusă 53, iar populaţia nu o cunoştea,
puţini aveau acces la ele.
E de prisos demonstrarea importanţei pe care o prezintă studiile istorice şi
colecţiile de documente publicate pe paginile revistelor Arhivele Basarabiei şi Revista
Societăţii istorico arheologice bisericeşti.
O altă trăsătură comună a tuturor acestor periodice au fost, poate, dificultăţile
pe care le-au întîmpinat. Suferind mai tot timpul din cauza insuficienţei resurselor
financiare necesare, ele au ştiut totusi să pună la îndemîna cititorului vorbe de duh şi
articole bune. Au fost probleme şi de alt ordin, discuţii în jurul limbei în care sa fie
editate54, nivelui intelectual al articolelor55, a numărului de reviste necesare 56 (mai cu
seamă în ceea ce priveşte presa clericală).
Pentru a le aduce îngrijite şi binepregătite pe masa cititorului, dar mai ales
pentru a reuşi să pătrundă în sufletul lui, au muncit din greu redactorii şi alcătuitorii
articolelor. Nu trebuie uitate nume ca Gurie Grosu, Constantin Popovici, Constantin
Tomecu, Toma Bulat, Andrei Paarhomovici, Iosif Parhomovici, A.Stadniţki,
M.A.Ganiťki şi alţi mulţi care s-au dăruit cu trup şi suflet acetei lucrări.

Din cele expuse mai sus putem conclude şi diferenţa de gen dintre informaţiile despre
mănăstiri apărute pe paginile fiecărei reviste în parte. Astfel avem: KEV-ul, revistă
oficială a Eparhiei pînă în 1917-1918 şi Luminătorul, din 1918, pe paginile cărora au

52
„iată învăţătură, iată ce cărţi moldoveneşti au ieşit acum, aşa cetire pînă acum nu am auzit”- impresia
produsă de citirea revistei sătenilor de către dascălul din sat. Vezi: Ioan Gavrilovici. O jurnale
„Luminătoriul“ // KEV 1908, Nr.4, p.537-538.
53
Dimitrii Šceglov. Op.cit., p.421.
54
preot Atanasie Usinevici. Nescolico slov o iazîke “Luminătorula” i drugih izdanij na moldavscom iazîke //
KEV 1909, Nr.47, p.1869-1872.
55
Silvia Grosu. Presa din Basarabia în contextul socio-cultural al anilor 1906-1944, Chişinău, 2003, p.138.
56
S-a încercat comasarea unor reviste, lucru la care s-au opus Alexandru Scvoznicov şi pr.Serghie Păduraru.
Vezi: Grosu Silvia. Op.cit., p.139.
79
fost publicate informaţiile oficiale. De aici, pe lîngă multe nume mai puţin
semnificative de monahi, aflăm şi nume de stareţi, egumeni, supraveghetori ai
mănăstirilor,..., datele cînd au fost numiţi, tablouri statistice ale mănăstirilor, precum
şi vizitele oficiale pe la mănăstiri ale Ierarhilor, itinerarul Icoanei Maicii Domnului de
la Hîrbovăţ precum şi alte informaţii de acest fel. Aceste date care reflectau viaţa
curentă a mănăstirilor, ne sunt atît de necesare, mai ales prin faptul că multe
documente de arhivă referitoare la mănăstiri, din cauza regimului sovietic, nu mai
sunt disponibile. Desigur, şi în aceste reviste, găsim multe studii istorice referitoare la
mănăstiri. În acest sens, printre cei mai prolific autori, îi putem menţiona, la
Luminătorul, pe ierod.Iraclie, de la măn.Hîrbovăţ: Bugetul moral al mănăstirilor pe
anul 1929 (1928, nr.23), istoria măn.Hîrbovăţ (1942, nr.10-11), Sf. icoană a Maicii
Domnului de la Hîrbovăţ (1929, nr.1) ş.a. Publică o serie de articole G.M.Raşcu:
despre principalele mănăstiri din Basarabia (1921, nr.11; 1922, nr.2,4). Îi mai putem
menţiona pe Eugenie Laiu, stareţul Dobruşei, cu „Documente de la mănăstirea
Dobruşa” (1926, nr.1, p.22-27); pe Ştefan Nicu: „O zăbovire reconfortantă printre
frumuseţile m.-rii Căpriana” (1937, nr.7-8, p.498-502) şi mulţi alţii.
Dacă ar fi să vorbim de KEV, a scris foarte mult despre mănăstiri, A.Stadniţkii:
materiale pentru istoria măn. Căpriana(1892, nr.5,6,7), a Casei Arhiereşti
(1892,nr.23), despre arhim. Andronic, egum. măn. Noul Neamţ (1894,
nr.17,18,22,23); M.A. Ganiťki, lui aparţinîndu-i istorii şi descrieri ale mănăstirilor:
Jabca(1876), Chipriana(1873), Ismail-Cetatea (1881), schitul Goliţa, Rezeni(1881),
descrierea manuscriselor de la schitul Condriţa (1874-1875)...; E.Mihailevici- istoria
măn.Curchi (1896, nr.7,8,9,10)...

Totuşi campion la capitolul istorie a mănăstirilor e Revista Societaţii Istorico

Arheologice Bisericesti, a căror studii sunt mai de amploare, apărînd chiar un întreg
volum- (XI)1918- dedicat istoriei mănăstirilor, avîndul ca autor pe regretatul arhim. şi

80
apoi episcop Visarion Puiu. Se editează descrieri istorice ale: schitului Rudi, de pr.
A.Proţenco (vol.IX şi XVI); măn. Ismail-Cetatea, de P.Kolomoiťev (Vol.XIV);
măn.Hîrbovăţ (XXIV), de Aurel Sava, viaţa lui Paisie Velicicovschi(XXIII, p.161-
162).
În Arhivele Basarabiei, apare preponderent materie primă pentru alcătuirea
istoriei mănăstirilor: colecţii de documente, importanţa cărora se explică prin noutatea
şi precizia informaţiilor prezentate. De exemplu, lotul de documente “Acte privitoare
la Măn.Hîncu”, comunicate redacţiei de T.Boga (1930, nr.1, p.92-110), Stim că
măn.Hîncu facea parte din ţin. Lapuşnei, dar care erau moşiile ei se cunoaşte foarte
puţin. Iată ce aflăm, însă din dania facută de Mihalcea Hîncul, întarită de Grigore
Ioan Calimachi la 1763 “… a stăpîni şi a dijmui părţile de moşii ce le au schitul date
danii de Mihalcea Hîncu[…] anumi Vlabnicul din dial şi din vale în hotarul Perenilor
şi pînă în hotarul Cîrsteştilor şi a Căzăneştilor şi pîn în hotarul Lozovii în muche
dialului în privalul apei şi pîn în obărşie Ţărnuşii despre Miclăuşeni, aşijde şi
Corneştii din Bîcovăţu cu vale Scumpii şi cu Hajubăca, după drese şi scrisori ce
ari…” (P.93).
O altă informaţie precisă şi de valoare pusă la îndemîna cercetătorilor, e un
document din colecţia Direfite ştiri din arhiva Consiliului eparhial din Chişinău, de
C.N.Tomescu: anume unul referitor la schitul Hîrbovăţ, publicat în numărul 1,1933,
p.27 – Preiau textul autorului: “schitul Hîrbovăţ, ţinutul Orheiului era aşezat pe o
parte din moşia Hogineşti, daruită de ctitor (un pîrcalab)- Ursachi Carpuzanu, fiind de
atunci o suta de ani”. Aceasta afirmatiea stareţului ierom. Sofronie cu tot soborul e
inatarita de Exarhiceasca dicasterie la Mai 1812, pune intemeierea actualei
Măn.Hîrbovăţ în preajma anului 1712, deci ceva mai iinainte de data admisa pînă
acum 1730. (dosar150/1812 )” .
Merită să menţionăm aici şi importanţa sistematizarii acestor documente. Întru-
cît, după cum menţionează şi bibliograful Ion Şpac, documentele sunt foarte diverse şi

81
nu sunt sistemetizate în revistă, munca de cercetare e foarte anevoioasă, astfel ca
sistematizarea tematica, în cazul de faţă selectarea documentelor referitoare la situaţia
mănăstirilor, e un fapt mai mult decit binevenit.

În concluzie, analizînd periodicele date, Luminătorul, Arhivele Basarabiei,

Revista Societăţii istorico arheologice bisericeşti şi Buletinul Eparhiei Chişinăului,
am dedus că:
1)toate au jucat un rol foarte însemnat în societate prin trezirea interesului
pentru cultură, spiritualitate, istoria ţinutului natal, prin unificarea şi consolidarea
oamenilor cu aceleaşi aspiraţii;
2)pe paginile revistelor s-au publicat importante materiale statistice şi istorice
despre mănăstirile din Basarabia.
În încheiere, aş dori să specific faptul că această lucrare a fost doar unul din
paşii făcuţi spre valorificare informaţiilor publicate pe paginile periodicilor din
Basarabia. Desigur că mai este mult de lucru în acestă direcţie, muncă necesară,
pentru că articolele publicate pe cele mai diverse tematici sunt într-adevăr valoroase,
interesante şi utile. În plus, chiar şi datele selectate pentru acestă lucrare ar putea fi
clasificate, într-o lucrare ulterioară, pentru fiecare mănăstire în parte.

82
 BIBLIOGRAFIA:

1. Andronik Ioan, preot. Po povodu kritiki moldavskovo jurnala “Luminătoriul” //

KEV 1909, Nr.15, p.616-620.
1. Toma Bulat. Înnainte cuvînt // Arhivele Basarabiei,1929, nr.1, p.1.
2. Toma Bulat. 7 ani (cu prilejul împlinirii a şapte ani de la înfiinţare) // Arhivele
Basarabiei,1936, nr.1, p.1.
3. Ciachir Mihail, preot. În amintirea decedatului vicepreşedinte al Societăţii
istorice Arheologice Bisericeşti, A.M.Parhomovici // Revista Societăţii Istorico
Arheologice Bisericeşti, 1921, vol. XIII, p.18-32.
4. Ciobanu Ştefan. Cultura românească în Basarabia sub stăpînirea rusă,
Chişinău,1992,p.236-237.
5. Colesnic Iurie. Basarabie necunoscută, vol.I, Universitas, Chişinău, 1993,
p.122-125. Preluat în Luminătorul 2002, Nr.1, p. 44-46.
6. David Alexandru. Tipărituri româneşti în basarabia sub stăpînirea rusă (1812-

83
 1918), Chişinău 1992, 218 p.
7. Danilov Maria. Pagini din istoria Revistei “Luminătorul” (1908-1918)//
Luminătorul 2002, Nr.1, p.35-43.
8. Danilov Maria. Societatea istorico-arheologică bisericească din Basarabia//
Luminătorul, 2004, nr.3, p.17-21.
9. Gavrilovici Ioan. O jurnale „Luminătoriul“ // KEV 1908, Nr.4, p.537-538.
10.Grosu Gurie. Ob izdanie jurnala “Luminătoriul” // KEV 1908, Nr.3, p.94-95.
11. Grosu Gurie, arhim. De la redacţie // Luminătorul, 1910, nr.2, p.5.
12. Grosu Silvia. Presa din Basarabia în contextul socio-cultural al anilor 1906-
1944, Chişinău, 2003, p.139.
13. Grosu Silvia. Publicaţie creştină de expresie românească- “Luminătorul” //
Luminătorul 2002, Nr.1, p.24-34.
14. Grosu Silvia. Valenţele presei clericale din Basarabia (1918-1940).
Autoreferatul tezei de doctor în istorie, Chişinău, 2002.
15. Halippa Ioan. Împrejurările întemeierii Societăţii Istorico Arheologice
Bisericeşti// Revista Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti, 1909, vol.I, p.I-
XXV.
16.Halippa Pan. Publicistică, Chişinău, 2001, 254 p.
17.Kulikovski Lidia, Grosu Silvia ş.a. Presa basarabeană de la începuturi pînă în
anul 1957, Chişinău, 2002, 407p.
18.Kurdinovski V. Adunare anuală a Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti//
KEV 1908, nr.3, p.96-99.
19.Kurdinovski V. Adunare anuală a Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti//
KEV, 1909, nr.19, p.789.
20.Kurdinovski V. Obiectivele Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti// KEV,
1909, nr.25-26, p.1004-1012.
21. Kurdinovski V. Proces verbal al adunării generale a S.I.A.B. din 9 noiembrie,

84
 1922// Revista Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti, 1922, vol.XIV, p.94-
100.
22.Kurdinovski V. Rezumat din lucrările mai însemnate scrise în procesele
verbale ale S.I.A.B de la sept.1918 pînă la 10 no. 1922// Revista Societăţii
Istorico Arheologice Bisericeşti, 1922, vol.XIV, p.89-94.
23.Literatura şi arta Moldovei: Enciclopedie, Chişinău, 1985, Vol.I, p.297,
(despre KEV).
24.Mihailovici Paul. Tipărituri româneşti în Basarabia de la 1812 pînă la 1918,
Bucureşti, 1941, 390 p.
25.Madan Ion. Buletinul Eparhiei Chişinăului(1867-1917) // Calendarul
Bibliotecarului 1997, Chişinău, 1997, p.143-144.
26.Malahov Liuba. “Luminătorul” nostru // Luminătorul 1998, Nr.6, p.12-18.
27.Moldavskij duhovnĭi jurnal “Prosveatitelj” za 1908- god // KEV 1909, Nr.3,
p.79-83, Nr.8, p.316-322.
28.Nistor Ion. Istoria Basarabiei. Chişinău , 1991, p.234-236.
29.Parfeniev Constantin, preot. Ob izdanie na moldavskom iazîke ťercovnovo
jurnala „Luminătoriul“ // KEV 1908, Nr.8. p.284-289.
30.Parhomovici Iosif. Scurtă schiţă istorică despre Societatea Istorico
Arheologică Bisericească din Basarabia (1904-1909) // Revista Societăţii
Istorico Arheologice Bisericeşti, 1929, vol.XIX, p.393-416.
31.Popovschi Nicolae. Istoria vieţii Bisericeşti din Basarabia în veacul al XIX-lea,
sub ruşi // Revista Societăţii Istorico Arheologice Bisericeşti, 1931(XIX),
P.195-199, 322-326, 418.
32.Po povodu statji sveašenika I.Andronika// KEV 1909, Nr. 19, p.785- 788.
33.Prozorovski Svetlana, conferenţiar universitar. Rolul revistei bicericeşti
Luminătorul în deşteptarea naţională a Basarabiei la 1918 // Luminătorul
2000, Nr.1, p.49-56.

85
34.Puiu Visarion, arhimandrit. Cîteva date privitoare la întemeierea Societăţii
istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău // Revista Societăţii Istorico
Arheologice Bisericeşti, 1920, p.3-8.
35.Secrieru Vasile. Aspecte privind activitatea bibliotecilor parohiale din
Basarabia (1918-1940)// Luminătorul 2004, Nr.5, p.46-49.
36.Secrieru Vasile. Aspecte privind presa bisericească din Basarabia (1918-
1940)// Luminătorul 2004, Nr.6, p.33-39.
37.Secrieru Vasile. Aspecte privind Revista “Luminătorul” // Luminătorul 2006 ,
Nr.6, p.24-28.
38.Secrieru Vasile. Mitropolitul Gurie Grosu al Basarabiei- autor, traducător şi
publicist // Luminătorul 2005, Nr.1, p.33-37
39.Stoikov, Ioan. Neskoljko slov po povodu statji „Moldavskij duhovnîi jurnal
“Prosveatitelj” za 1908- god“// KEV 1909, Nr. 814-816.
40.Şpac Ion. Revista Arhivele Basarabiei (1929-1938), studiu documentar-
informativ, Chişinău, 2006.
41.Şpac Ion. “Arhivele Basarabiei”: probleme, sugestii, personalităţi // Destin
românesc 1998, nr.2, p.54-62.
42.Şpac Ion, bibliograf superior la biblioteca Academiei de Ştiinţe. Preoţi poeţi la
“Luminătorul”// Luminătorul 1998, Nr.6, p.19-26.
43.Şpac Ion, bibliograf superior la biblioteca Academiei de Ştiinţe. Revista
“Luminătorul” (1908-1943): aspecte bibliografice // Luminătorul 2002,
Nr.1,p.47-49.
44.Šceglov Dimitrii. Douăzeci şi cinci de ani de la aparitia “Vedomostiilor
Eparhiei Chişinăului”// KEV 1892, nr.18, p.418-429
45.Šceglov Dimitrii. Douăzeci şi cinci de ani de la aparitia “Vedomostiilor
Eparhiei Chişinăului”// KEV 1892, nr.20-21, p.475-78.

86
46.Šceglov Dimitrii. Douăzeci şi cinci de ani de la aparitia “Vedomostiilor
Eparhiei Chişinăului”// KEV 1892, nr.22, p.511-523.
47.Šceglov Dimitrii. Douăzeci şi cinci de ani de la aparitia “Vedomostiilor
Eparhiei Chişinăului”// KEV 1892, nr.23, p.565-564.
48.Šceglov Dimitrii. Douăzeci şi cinci de ani de la aparitia “Vedomostiilor
Eparhiei Chişinăului”// KEV 1892, nr.24, p.610-619.
49.Vornicescu Nestor, Mitropolitul Olteniei. Gurie Grosu, Primul Arhiepiscop şi
Mitropolit al Basarabiei româneşti (1920-1941) // Luminătorul 2001, Nr.3,p25.
50.Ucazul Împăratului cu privire la editarea Luminătorului // Luminătorul 1908,
Nr.1, p.3-10.
51.Usinevici Atanasie, preot . Nescolico slov o iazîke “Luminătorula” i drugih
izdanij na moldavscom iazîke // KEV 1909, Nr.47, p.1869-1872.

87