6.7.

INJECTAREA TERENULUI

În tehnica construcţiilor, prin injectarea terenului se înţelege

introducerea în teren prin găuri de foraj, cu ajutorul presiunii, a unor
cantităţi controlate de fluide de injectare capabile să modifice
caracteristicile fizico-mecanice ale acestuia.
Când substanţa de injectare pompată în stare fluidă se întăreşte în
timp rezultă o îmbunătăţire a caracteristicilor mecanice ale terenului şi o
scădere a permeabilităţii.
Tipurile de injectare folosite în tehnica construcţiilor sunt:
a. Injectarea de îmbibare a terenului (penetrare în teren): pătrunderea
fluidului de injectare în porii pământului şi colmatarea lor.
b. Injectarea prin clacare: pătrunderea substanţei injectate în fisuri
formate prin hidrofracturarea (clacarea) terenului datorită presiunii de
injectare.
c. Injectarea de compactare: umplerea cu ajutorul presiunii a golurilor
artificial create în jurul injectărilor. Aceste goluri se creaza prin îndesarea
pământului din jurul acestor goluri şi umplerea lor cu fluid de injectare.
Injectarea de penetrare, clacare sau compactare se execută cu presiuni de
până la 4MN/m2.
d. Jet grouting: consolidarea şi/sau etanşarea pământurilor sau rocilor
slabe. Prin jet grouting se realizează o înlocuire a terenului existent cu un
amestec de fluid de injectare şi parte din teren, care formează un corp nou
cu caracteristici fizice superioare. Pentru crearea golurilor în terenul
existent se utilizează presiuni ce încep de la 4MN/m2.
e. Injectarea cu vacuum: mai rar întâlnită în pratica europeană; se poate
folosi în situaţiile în care accesul la zonele necesar a fi injectate este
dificil. Metoda are succes în cazul injectării defectelor izolate. Cel mai
bun exemplu este redat în <42> şi prezintă cazul injectării unui rost de
dilatare dintr-un baraj de beton armat. Evident este necesară izolarea
defectului faţă de presiunea atmosferică, altfel crearea vacumului find
imposibilă. De asemenea metoda mai poate fi folosită când sunt necesare
presiuni de injectare considerabile, metoda combinată
(presiune+sucţiune) ducând la creşterea performanţelor obţinute.
Domeniile de aplicare a injectării pământurilor în funcţie de tehnologia de
injectare se dau în tabelul 6.1.
Tab. 6.1
Tehnologia de injectare Tipul de teren injectabil
Injectare prin îmbibarea pământului Pământuri cu permeabilităţi mai mari de 10-3-10-4 cm/s
Injectare prin îmbibare cu tratare Pământuri fine cu conţinut de praf sau argilă chiar argilă cu
simultană cu curent electric continuu permeabilităţi de 10-3-10-5 cm/s
Injectare cu compactare realizată cu Pământuri afanate (naturale sau umpluturi)
suspensii sau mortare stabile rigide cu permeabilităţi sub 10-1 cm/s

102
Injectarea cu înlocuirea pământului (jet Se poate aplica pentru orice pământ, inclusiv în terenuri
grouting) stratificate

Fluidele de injectare pe bază de ciment pot fi folosite la terenuri cu

permeabilitate mai mare de 10-2 m/s, iar cele argilă (bentonită)-ciment la
permeabilităţi cuprinse între 10-2 -10-3 m/s. Fluidele de injectare chimice
(geluri de silice) se folosesc la terenuri cu permeabilitatea cuprinsă între
10-3 si 10-5 m/s, iar cele bazate pe răşini (aminice, fenolice) la
permeabilităţi mai mici de 10-5m/s. O clasificare mai complexă se
prezintă în tabelul 6.2. Limitele de aplicabilitate ale unor fluide de
injectare conform <34>.
Tab. 6.2.
Tipuri de pământ Pietrişuri si Nisipuri mijlocii şi Nisipuri prăfoase şi argile
Caracteristici nisipuri grosiere fine prăfoase
Diametrul granulelor d10 >0.55mm 0.02mm< d10< 0.5mm d10<0.02mm
-3 -3 -5
Permeabilitatea k>10 m/s 10 >k>10 m/s K<10-5 m/s
Tipul de fluid Suspensii Soluţii coloidale Soluţii chimice (răşini)
Injectare de consolidare Ciment (geluri)
Geluri Joosten (k=10-4 Răşini aminice
(k>10-2 m/s) m/s) injectare într-o faza Răşini fenolice
fluide spumate (reactiv organica)
Injectare de Fluide spumante Gel bentonitic Răşini acrilamidice
permeabilizare Gel bentonitic Gel moale de silice Răşini aminice
Argila-ciment Lignocromat Răşini fenolice

O prezentare sintetică a domeniilor de aplicabilitate a soluţiilor de

injectare se prezintă în diagrama din fig.6.1 <43>.

Fig. 6.1. Domenii de aplicarea a tehnologiilor de injectare.

Tehnicile de injectare pot fi folosite în principal pentru crearea unui

voal de pământ consolidat sub talpa fundaţiei izolate sau continue, până la
limita zonei active/terenul bun de fundare (fig.6.2.). Consolidarea
terenului prin injectarea de soluţii liante se bazează pe principiul:

103
aducerea pământului la forma unei mase compacte care să nu mai permită
apariţia unor deformaţii progresive a terenului de fundare. Noţiunea este
cunoscută şi sub denumirea soilcrete (soil - pământ + to concrete –
compactare-betonare).

Fig. 6.2

Consolidarea masivului de pământ situat sub talpa fundaţiei poate

fi făcută pe toată lungimea fundaţiilor existente sau numai sub forma unor
blocuri de pământ consolidat dispuse în lungul pereţilor portanţi (fig.6.3).
În acest caz alegerea distanţei dintre zonele consolidate trebuie făcută cu
multă atenţie, pentru a nu conduce la forfecarea zonei de fundaţie dintre
blocurile consolidate.

Fig. 6.3 Consolidarea terenului prin injectarea de blocuri izolate

Avantajul folosirii soluţiei de consolidare prin injectarea terenului

de fundare este şi o mărire a capacităţii portante a blocului fundaţiei prin

104
umplerea fisurilor / crăpăturilor din corpul fundaţiei cu material liant (fig.
6.4). O atenţie deosebită trebuie să se dea controlării pierderilor de
material liant prin hornuri, fisuri din terenul de fundare, drenuri,
canalizări defecte (sparte, dislocate, rupte, etc.)

Fig. 6.4

Injectarea terenului de fundare poate fi făcută prin foraje verticale

sau înclinate după l sau 2 direcţii (fig. 6.5). Nu se recomandă folosirea
unei înclinări mai mari de 20°.

Fig. 6.5 Injectarea multiplă

Pentru eliminarea apei infiltrate în teren pot fi folosite şi drenuri

din tuburi PVC, de evacuare a apei infiltrate în teren spre canalizarea
existentă.
Injectarea de compactare poate fi folosită şi pentru înlocuirea unor
fundaţii pe piloţi din lemn a căror proces de putrezire a condus la slăbirea
secţiunii lor în zonele din vecinătatea blocului de fundaţie (fig.6.6).

105
 Fig. 6.6

Injectarea de umplere poate fi folosită cu succes şi la colmatarea

golurilor existente sub pardoselile lăsate sau a golurilor existente în
terenul de fundare.
De asemenea, folosind injectarea cu manşete pot fi compactate
umpluturi din pământuri necoezive (pietrişuri, bolovănişuri, nisipuri) (fig.
6.7a). În pământuri nisipoase fine este de aşteptat o ridicare a nivelului
terenului (construcţiei) (fig. 6.7b).

Fig. 6.7

Necesitatea executării unei săpături în vecinătatea unei construcţii

pune în faţa proiectantului problema consolidării prealabile a fundaţiilor
vecine. Problema poate fi rezolvată prin adoptarea mai multor soluţii
constructive. Dintre soluţiile folosite, cele mai bune rezultate le oferă
folosirea tehnicii de injectare:
a. injectarea de masă, pentru crearea unui masiv de pământ care să
lucreze ca un zid de sprijin de greutate;

106
b. folosirea micropiloţilor executaţi prin injectare;
c. folosirea susţinerii cu plăci din beton armat ancorate în pământ prin
injectare (ancoraje postcomprimate);
Principial, soluţiile cele mai des folosite sunt prezentate în fig.6.8:

Fig. 6.8

Ca o alternativă a acestor soluţii se pot folosi sisteme formate din

masive injectate sau pereţi din piloţi executaţi prin injectare şi ancoraje
pasive executate prin injectare (fig. 6.9).

Fig.6.9 Executarea unui ecran de pământ consolidat şi ancorat

Prin mărirea zonei de consolidare se pot elimina ancorajele, blocul

de pământ consolidat putând asigura preluarea încărcărilor transmise de
construcţia veche (fig 6.10).

107
 .

Zonă de pământ consolidată prin

injectare

Fig. 6.10 Consolidarea pământului prin injectare

Probleme similare se pun şi la executarea unor construcţii

subterane (tuneluri, canalizare, subtraversări, etc.). Şi în acest caz
folosirea soluţiei de consolidare prin injectare a unui masiv de pământ de
sub fundaţia construcţiilor existente poate oferi o soluţie deosebit de
eficientă (fig. 6.11).

Fig. 6.11
Ea poate fi folosită ca o soluţie alternativă metodei subzidirii
pentru executarea unor pivniţe, garaje, etc. (fig.6.12).
Metoda se foloseşte cu succes şi în cazul reabilitării pardoselilor,
pavajelor, autostrăzilor prin metoda slab-jacking. Metoda a fost inventată
şi dezvoltată In USA, în prezent ea constituind o metodă obişnuită de
reabilitare a suprafeţelor de rulare.

108
 Fig. 6.12

Groutjacking – tehnica liftării structurilor a fost dezvoltată mai

târziu şi în prezent este recunoscută ca fiind cea mai simplă şi economică
metodă de a readuce la cota dorită o structură <35>. Metoda poate fi
folosită la o varietate mare de structuri, dar necesită o bună documentare
înainte de folosire. Astfel, necunoaşterea exactă a litologiei poate
conduce la erori, de exemplu amplificarea fenomenului de subsidenţă prin
creşterea greutăţii proprii a stratelor superioare de pământ. În general se
preferă o injectare de fracturare la adâncime mare, cu un fluid mai vârtos,
executată în mai multe puncte. Pentru un mai bun control, injectarea se
execută cu incremente mici. Metoda permite un mai bun control al
injectării şi liftării şi nu distruge reţelele ce alimentează clădirea, situate
de obicei aproape de suprafaţă.
Se cunosc trei metode de liftare folosind injectarea:
Liftarea cu ajutorul injectării de compactare. Deşi se introduc în teren
în special eforturi pe direcţie paralelă cu suprafaţa terenului, apar şi
eforturi verticale care pot să imprime o mişcare pe verticală a stratelor de
pământ şi implicit a structurilor ce reazemă pe acestea.
Liftarea cu ajutorul hidrofracturării orizontale. Fractura este generată
iniţial cu un fluid foarte fluid, după care injectarea se continuă cu un fluid
vârtos ce imprimă mişcarea pe verticală a stratelor de pământ.
Liftarea dintr-un gol precreat. Este cel mai sigur proces de liftare.
Crearea în prealabil a unui gol în teren – de exemplu printr-un foraj
orizontal sau înclinat- asigură hidrofracturarea exact în zona dorită.
Injectarea se face numai cu fluid vârtos avându-se în vedere limitarea
resurgenţelor prin forajul iniţial.

Utilizarea explozibilului la injectare. În SUA este deja o metodă

obişnuită folosită pentru crearea unui gol la o adâncime dorită. Golul
urmează a fi injectat cu fluid vârtos pentru a lifta o structură sau pentru a
crea un bulb de ancoraj.

109