Algebră

Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Tărniceriu Algebră Liniară, Geometrie Analitică şi
Matrice şi
Determinanţi.
Diferenţială
Sisteme de
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi

Sisteme de Dr. C.O. Tărniceriu

ecuaţii liniare.

Spaţii
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale Suport de curs
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
Curs I-II
K–spaţiu
 Bibliografie

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială
C. Fetecau, Algebra liniara si geometrie diferentiala,
Dr. C.O.
Tărniceriu Editura Tehnica-Info, Chisinau, 2006
Matrice şi A. Vieru, C. Fetecau, Probleme de algebra liniara si
Determinanţi.
Sisteme de geometrie diferentiala, Editura Tehnica-Info, Chisinau,
ecuaţii
Matrice şi
2006
determinanţi

Sisteme de
I. Craciun, Gh. Procopiuc, Al. Neagu, C. Fetecau, Curs de
ecuaţii liniare. algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala si
Spaţii
vectoriale.
programare, Rotaprint, Institutul Politehnic, Iasi, 1984
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale N. Papaghiuc, C. Calin, Algebra liniara si Geometrie,
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
Editura Performantica, Iasi, 2003
K–spaţiu
 Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Tărniceriu

Matrice şi
Determinanţi.
Sisteme de
CURS I
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi

Sisteme de
ecuaţii liniare.

Spaţii Matrice şi determinanţi.

vectoriale.
Definiţii, exemple şi Sisteme de ecuaţii liniare.
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară, Definiţie.
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială
Se numeşte matrice reală cu m linii şi n coloane (şi se va
Dr. C.O. numi matrice de tip (m, n)), o funcţie care asociază fiecărei
Tărniceriu
perechi (i, j) cu i = 1, m, j = 1, n un unic număr real notat aij .
Matrice şi Se foloseşte notaţia
Determinanţi.
Sisteme de  
ecuaţii
Matrice şi a11 a12 . . . a1n
determinanţi  
 a21 a22 . . . a2n 
Sisteme de
 
ecuaţii liniare.
A= .
.. . . ..  sau A = (ai,j )i=1,m .

Spaţii
vectoriale.
 .. . . .  j=1,n
 
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
am1 am2 . . . amn
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu

Mulţimea tuturor matricelor reale de tip (m, n) o vom nota prin

Mm,n (R). Numerele aij cu i = 1, m, j = 1, n se numesc
elementele matricei.
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie Fie A ∈ Mm,n (R). Dacă m = n, atunci matricea A se numeşte
Analitică şi
Diferenţială
matrice pătratică iar Mn,n (R) se va nota prin Mn (R). Dacă
Dr. C.O. m = 1, atunci matricea A se numeşte matrice linie şi deci
Tărniceriu
h i
Matrice şi A = a11 a12 . . . a1n
Determinanţi.
Sisteme de
ecuaţii
Matrice şi
iar dacă n = 1, atunci matricea A se numeşte matrice coloană
determinanţi
şi deci
Sisteme de  
ecuaţii liniare.
a11
Spaţii  
vectoriale.
 a21 
 
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale A= . 

.
Dependenţă liniară,
independenţă liniară  .. 
şi baze ı̂ntr-un  
K–spaţiu

am1
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială
Spunem că A este matricea nulă dacă are toate elementele 0.
Dr. C.O.
Tărniceriu Matricea pătratică
Matrice şi  
Determinanţi.
Sisteme de
1 0 ... 0
ecuaţii
 
0 1 ... 0
 
Matrice şi
determinanţi
In := 
 .. .. . . .. 

Sisteme de
ecuaţii liniare.
. . . .
 
Spaţii
vectoriale. 0 0 ... 1
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară se numeşte matricea unitate de ordinul n.
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Definiţie
Tărniceriu
Prin suma a două matrice A, B ∈ Mm,n (R) ı̂nţelegem o nouă
Matrice şi
Determinanţi.
matrice C = A + B ∈ Mm,n (R) ale cărei elemente sunt suma
Sisteme de
ecuaţii
elementelor corespunzătoare din cele două matrice. Astfel dacă
Matrice şi
determinanţi
A = (ai,j )i=1,m iar B = (bi,j )i=1,m atunci C = A + B este
Sisteme de
j=1,n j=1,n
ecuaţii liniare. definită de C = (ci,j )i=1,m cu
Spaţii j=1,n
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
cij := aij + bij , i = 1, m, j = 1, n .
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Definiţie
Diferenţială
Prin produsul matricei A ∈ Mm,n (R) cu scalarul α ∈ R se
Dr. C.O.
Tărniceriu ı̂nţelege o nouă matrice, de aceleaşi dimensiuni, obţinută prin
ı̂nmulţirea tuturor elementelor lui A cu scalarul α. Astfel dacă
Matrice şi
Determinanţi. A = (ai,j )i=1,m iar α ∈ R este un scalar oarecare, atunci αA
Sisteme de
ecuaţii j=1,n
Matrice şi
determinanţi
este definită de
Sisteme de  
ecuaţii liniare.
αa11 αa12 . . . αa1n
Spaţii  
vectoriale.
 αa21 αa22 . . . αa2n
 
Definiţii, exemple şi

proprietăţi generale αA = 
 .. .. .. .
 = (αai,j )
i=1,m .
. ..
Dependenţă liniară,

independenţă liniară  . .  j=1,n
şi baze ı̂ntr-un  
K–spaţiu

αam1 αam2 . . . αamn

 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Teoremă
Tărniceriu
Fie A, B, C ∈ Mm,n (R) şi α ∈ R. Atunci au loc următoarele
Matrice şi afirmaţii:
Determinanţi.
Sisteme de
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi
(a) A + B = B + A; (b) (A + B) + C = A + (B + C );
Sisteme de
ecuaţii liniare. (c) A + 0 = A; (d) α(A + B) = αA + αB;
Spaţii
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
(e) (α + β)A = αA + βA; (f ) α(βA) = (αβ)A.
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Definiţie
Analitică şi
Diferenţială Prin produsul matricelor A = (ai,j )i=1,m ∈ Mm,n (R) şi
Dr. C.O.
j=1,n
Tărniceriu B = (bj,k ) j=1,n ∈ Mn,p (R) se ı̂nţelege o nouă matrice
Matrice şi
k=1,p
Determinanţi. C = (ci,k )i=1,m := AB, ale cărei elemente sunt date prin:
Sisteme de
ecuaţii k=1,p
Matrice şi
determinanţi
n
X
Sisteme de
ecuaţii liniare. cik := aij bjk , i = 1, n, k = 1, p .
Spaţii j=1
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
Observaţie: Prin urmare, ci,k este “produsul liniei i din A cu
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un coloana k din B”, adică elementul ci,k (situat la intersecţia
K–spaţiu
liniei i cu coloana k) se obţine din sumarea produselor
elementelor liniei i a matricei A cu elementele coloanei k a
matricei B.
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Exerciţii:  
Geometrie
Analitică şi x
Diferenţială h i  
1. Fie A = a b c şi B =  y . Calculaţi
 
Dr. C.O.
Tărniceriu  
Matrice şi
z
Determinanţi.
 
Sisteme de
ecuaţii
x
h i 
Matrice şi
AB = a b c  y  = [ax + by + cz] şi că
determinanţi
 
Sisteme de
 
ecuaţii liniare.
z
Spaţii
vectoriale.    
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
x ax bx cx
independenţă liniară
 h i  
şi baze ı̂ntr-un
BA =  y  a b c =  ay by cy  .
   
K–spaţiu
   
z az bz cz
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,  
Geometrie
Analitică şi 100
Diferenţială  
2. Fie A =  1 1 0 . Calculaţi An , unde n ∈ N∗ (matricea An
 
Dr. C.O.
Tărniceriu  
Matrice şi
111
Determinanţi.
Sisteme de
este, prin definiţie, An := A
| · A {z
· . . . · A} ).
ecuaţii
Matrice şi
de n ori
determinanţi 3. Să se efectueze diverse operaţii cu următoarele matrice:
Sisteme de
ecuaţii liniare.  
Spaţii
  7 1    
vectoriale. 2 0 −1   3 5 −5
A=  , B =  −5 −4  , C =  ,D =  .
Definiţii, exemple şi
 
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
4 −5 2   −1 4 3
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
1 −3
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară, Teoremă
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială
Fie trei matrice A, B şi C astfel ı̂ncât dimensiunile lor permit
Dr. C.O.
efectuarea operaţiilor indicate mai jos şi α ∈ R. Atunci au loc
Tărniceriu următoarele afirmaţii:
Matrice şi
Determinanţi.
Sisteme de (a) A(BC ) = (AB)C ; (b) A(B + C ) = AB + AC ;
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi
(c) (B + C )A = BA + CA; (d) α(AB) = (αA)B = A(αB);
Sisteme de
ecuaţii liniare.

Spaţii (e) Im A = AIn = A

vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară, (amc onsiderat că A ∈ Mm,n (R)).
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
Observaţie: Înmulţirea matricelor nu este comutativă. Astfel,
dacă A, B ∈ Mn (R), atunci se pot efectua produsele AB şi
BA, dar există exemple pentru care AB 6= BA.
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Tărniceriu
   
Matrice şi
Determinanţi. 11 1 0
Sisteme de 4. Fie A =   şi B =  . Calculaţi AB şi BA.
ecuaţii
Matrice şi
−1 0 2 −1
determinanţi

Sisteme de
Calculaţi şi AI2 şi I2 B.
ecuaţii liniare.

Spaţii
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară, Definiţie
Geometrie
Analitică şi Pentru o matrice A ∈ Mm,n (R) se numeşte transpusa
Diferenţială

Dr. C.O.
matricei A (şi o vom nota prin At ) matricea obţinută prin
Tărniceriu interschimbarea liniilor şi coloanelor lui A, adică
Matrice şi  
Determinanţi.
Sisteme de a11 a21 . . . am1
ecuaţii  
a12 a22 . . . am2 
Matrice şi
 
determinanţi
t

A = . . . .  ∈ Mn,m (R).
 
 .. .. . . .. 
Sisteme de
ecuaţii liniare.
 
Spaţii
vectoriale. a1n a2n . . . amn
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
 
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un 1 −2 3
K–spaţiu  
5. Fie A =  4 0 −2 . Scrieţi At .
 
 
−3 1 5
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi Teoremă
Diferenţială

Dr. C.O.
Fie două matrice A, B şi C astfel ı̂ncât dimensiunile lor permit
Tărniceriu efectuarea operaţiilor indicate mai jos şi α ∈ R. Atunci au loc
Matrice şi următoarele afirmaţii:
Determinanţi.
Sisteme de
ecuaţii
Matrice şi
(a) (At )t = A; (b) (αA)t = αAt ;
determinanţi

Sisteme de
ecuaţii liniare. (c) (A + B)t = At + B t ; (d) (AB)t = B t At .
Spaţii
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale Definiţie
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un O matrice pătratică A care are proprietatea că A = At se
K–spaţiu
numeşte matrice simetrică.
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Definiţie
Analitică şi
Diferenţială Fie o matrice pătratică A ∈ Mn (R). Se numeşte determinant
Dr. C.O. al matricei A, şi se notează cu det A sau cu |A|, un număr real
Tărniceriu
definit recurent ı̂n modul următor:
 
 a11 a12 
Matrice şi
 
Determinanţi.  := a11 a22 − a12 a21 ;
Sisteme de (a) dacă n = 2, atunci det A =  
ecuaţii  a21 a22 
Matrice şi
determinanţi
(b) dacă n > 2, atunci
Sisteme de
ecuaţii liniare.
n
X
(−1)1+i a1i D1i = a11 D11 −a12 D12 · · ·+(−1)1+n a1n D1n ,
Spaţii
vectoriale. det A =
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale i=1
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
unde D1i este determinantul matricei pătratice de ordinul n − 1
obţinută prin eliminarea primei linii si a coloanei i din matricea
A, pentru i = 1, n.
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Observaţii
Diferenţială 1. Prin definiţia de mai sus, calcularea unui determinant de
Dr. C.O.
Tărniceriu
ordin n se reduce la calcularea a n determinanţi de ordin n − 1.
2. În cazul particular A ∈ M3 (R) obţinem:
Matrice şi
Determinanţi.  
Sisteme de
 a11 a12 a13 
 
ecuaţii
   
a a a a
Matrice şi      
determinanţi 1+1
 22 23  1+2
 21 23 
 a21 a22 a23  = (−1) a11   + (−1) a12  +
 
Sisteme de  
ecuaţii liniare.



  a a
32 33   a a
31 33 
 a31 a32 a33 
Spaţii
vectoriale.      
Definiţii, exemple şi
 a22 a23   a21 a23   a21 a22 
     
proprietăţi generale

= a11   − a12   + a13 

Dependenţă liniară,      
independenţă liniară 
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 a32 a33   a31 a33   a31 a32 
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Pentru n = 3 se obţine regula lui Sarrus (copiind primele două
Geometrie
Analitică şi
linii sub matricea A):
Diferenţială    
 a11 a12 a13   a11 a12 a13 
   
Dr. C.O.
Tărniceriu    
 a21 a22 a23  =  a21 a23  =
   
a22
Matrice şi    
Determinanţi.    
Sisteme de  a31 a32 a33   a31 a32 a33 
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi
a11 a12 a13
Sisteme de
ecuaţii liniare.
a21 a22 a23
Spaţii
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale = a11 a22 a33 + a21 a32 a13 + a31 a12 a23 − a13 a22 a31 − a23 a32 a11 − a33
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu 3. În definiţia de mai sus de calcul al unui determinant s-a
considerat dezvoltarea după prima linie, dar se poate considera
(ı̂n mod echivalent) şi dezvoltarea după orice altă linie sau
coloană.
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Tărniceriu Numărul Aij = (−1)i+j Dij se numeşte complementul algebric
Matrice şi
corespunzător liniei i şi coloanei j, pentru i, j = 1, n. Mai
Determinanţi.
Sisteme de
precis, ı̂n matricea A, suprimăm linia i şi coloana j şi obţinem o
ecuaţii matrice de ordin (n − 1) al cărei determinant este Dij .
Matrice şi
determinanţi
Folosind complemenţii algebrici corespunzători unei linii sau
Sisteme de
ecuaţii liniare.
unei coloane, putem calcula determinantul unei matrice printr-o
Spaţii formulă asemănătoare celei din definiţie, dezvoltând după o
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
linie sau coloană oarecare a matricei.
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială
Teoremă
Dr. C.O.
Tărniceriu Fie A ∈ Mn (R). Atunci pentru i, j ∈ {1, 2, . . . , n} fixaţi avem:
Matrice şi n
Determinanţi. X
Sisteme de
ecuaţii
det A = aik Aik = ai1 Ai1 + ai2 Ai2 + · · · + ain Ain
Matrice şi k=1
determinanţi
n
X
Sisteme de
ecuaţii liniare. = akj Akj = a1j A1j + a2j A2j + · · · + anj Anj ,
Spaţii k=1
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale unde Aik este complementul algebric corespunzător liniei i şi
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
coloanei k.
K–spaţiu
 Matrice şi determinanţi.
 
Algebră 1 2 −1 0
 
Liniară,  −1 1 0 1
Exerciţii: Calculaţi det A, unde A =  .
 
Geometrie  1 1
Analitică şi  1 1
Diferenţială −2 1 0 −1
Este avantajos să considerăm dezvoltarea după a treia coloană deoarece conţine două zerouri. Astfel
Dr. C.O.
Tărniceriu 
 1 2 −1

 0  
 −1 1
  
  1   1 2 0 
 −1 1 0 1 
 
1+3 2+3 
   
Matrice şi det A = 

 = (−1) (−1)  1 1
 1  + (−1)
 0 1 1 1 
Determinanţi.  1 1 1 1     
−2 1 −1 −2 1 −1 

Sisteme de     
 −2 1 0 −1 
ecuaţii
Matrice şi        
determinanţi
 1 2 0   1 2 0  −1 1 1   1 2 0 
       
+ (−1)3+3 1  −1 1  + (−1)4+3 0  −1 1 1  = −  1 1
       
1 1  +  −1 1 1 =
Sisteme de       
ecuaţii liniare.
       
 −2 1 −1   1 1 1  −2 1 −1   −2 1 −1 

Spaţii  











vectoriale. 1+1
1 1 1 1 1 1
 + (−1)2+1 1   + (−1)3+1 (−2) 
  
= − (−1)
 (−1)  
Definiţii, exemple şi  1 −1  1 −1 1 1
    
  
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,       
 −1  −1 1
     
independenţă liniară 1 1 1
+ (−1)1+1 1   + (−1)1+2 2   + (−1)1+3 0 
  
şi baze ı̂ntr-un 
K–spaţiu  1 −1

  −2 −1
 
  −2 1
 

          
 −1
         
1 1  1 1  1 1  1 1  1 
= − −  −  − 2  +   − 2  = −4 − 8 = −12.
 1 −1  1 −1 1 1  1 −1  −2 −1
        
    
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi Teoremă
Diferenţială
Fie A, B ∈ Mn (R). Atunci au loc următoarele afirmaţii:
Dr. C.O.
Tărniceriu (a) det At = det A;
Matrice şi (b) det (AB) = det A · det B;
Determinanţi.
Sisteme de (c) det (αA) = αn det A.
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi
(d) dacă matricea A are o linie (sau o coloană) formată numai din
Sisteme de
zerouri, atunci det A = 0;
ecuaţii liniare.
(e) dacă matricea A are două linii (sau două coloane) egale sau
Spaţii
vectoriale.
proporţionale, atunci det A = 0;
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
(f ) dacă matricea B este obţinută prin adăugarea la o linie a lui
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
A a unei alte linii ı̂nmulţită cu un scalar, atunci
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu

det B = det A;
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Tărniceriu
(g ) dacă matricea B este obţinută prin interschimbarea a două linii
Matrice şi ale lui A, atunci
Determinanţi.
Sisteme de det B = − det A;
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi (h) dacă matricea B este obţinută prin ı̂nmulţirea unei linii a lui
Sisteme de A cu un scalar α ∈ R, atunci
ecuaţii liniare.

Spaţii det B = α det A.

vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară, Observaţie: Proprietăţile (f ), (g ) şi (h) enunţate mai sus rămân
Geometrie valabile dacă operaţiile precizate se efectuează asupra coloanelor
Analitică şi
Diferenţială matricei A.
Dr. C.O.
Tărniceriu Definiţie
Matrice şi
O matrice pătratică A ∈ Mn (R) se numeşte nesingulară dacă are
Determinanţi. determinantul nenul, şi se numeşte singulară dacă are determinantul
Sisteme de
ecuaţii nul.
Matrice şi
determinanţi

Sisteme de Definiţie
ecuaţii liniare.

Spaţii
O matrice pătratică A ∈ Mn (R) spunem că este inversabilă dacă
vectoriale. există o matrice notată A−1 ∈ Mn (R) (numită matricea inversă a
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale lui A) cu proprietatea că
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu AA−1 = A−1 A = In ,

unde In este matricea unitate de ordinul n.

 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară,
Geometrie Teoremă
Analitică şi
Diferenţială O matrice pătratică A ∈ Mn (R) este inversabilă dacă şi numai dacă
Dr. C.O. este matrice nesingulară. În acest caz, inversa acesteia este dată de
Tărniceriu
formula:
1
Matrice şi A−1 = A∗ ,
Determinanţi. det A
Sisteme de
ecuaţii unde A∗ se numeşte matricea adjunctă a lui A şi este definită de
Matrice şi
determinanţi  
Sisteme de A11 A21 . . . An1
ecuaţii liniare.  
A A . . . A
 
Spaţii
∗
 12 22 n2 
vectoriale. A :=  .
. . .

Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
 .. .. . . .. 
Dependenţă liniară,
 
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un A1n A2n . . . Ann
K–spaţiu

iar Aij este complementul algebric corespunzător liniei i şi coloanei j.

 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară, Observaţie: Adjuncta A∗ se obţine ı̂nlocuind fiecare element al lui
Geometrie
Analitică şi At prin complementul său algebric; mai precis, ı̂n matricea At ,
Diferenţială
suprimăm linia i şi coloana j şi obţinem o matrice de ordin (n − 1) al
Dr. C.O. i+j
Tărniceriu cărei determinant este Dij , iar Ai,j := (−1) Dij este complementul
algebric al elementului ai,j .
Matrice şi
Determinanţi.
Exemple: 
Sisteme de
ecuaţii 12
Matrice şi
Fie A =  . Calculaţi det A, At , A∗ şi A−1 . Vom obţine
determinanţi
34
Sisteme de  
ecuaţii liniare.
1  4 −2
Spaţii det A = −2 şi A−1 = .
vectoriale. −2 −3 1
Definiţii, exemple şi  
proprietăţi generale
Dependenţă liniară, 211
independenţă liniară  
şi baze ı̂ntr-un
Fie A =  1 0 2 . Calculaţi det A, At , A∗ şi A−1 .
K–spaţiu
 
 
312
 Matrice şi determinanţi.

Algebră
Liniară, Definiţie
Geometrie
Analitică şi Fie A ∈ Mm,n (R) şi p ≤ min(m, n).
Diferenţială
(a) Se numeşte minor de ordinul p al matricei A, orice determinant
Dr. C.O.
Tărniceriu de ordin p al unei matrice obţinute prin intersectarea a p linii şi p
coloane din A;
Matrice şi
Determinanţi.
(b) Se numeşte rangul matricei A (şi se notează cu rang (A)),
Sisteme de ordinul maxim al minorilor nenuli ai lui A.
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi Observaţii:
Sisteme de 1. Prin urmare, r ≤ min(m, n) este rangul matricei A dacă aceasta
ecuaţii liniare.
are un minor de ordin r nenul şi toţi minorii de ordin mai mare decât
Spaţii
vectoriale. r (dacă există) sunt nuli.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
2. Operaţiile care păstrează rangul unei matrice se numesc
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
transformări elementare şi sunt următoarele:
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu - ı̂nmulţirea unei linii (coloane) cu o constantă nenulă
- interschimbarea a două linii (coloane)
- adunarea unei linii (coloane) ı̂nmulţită cu o constantă la o altă linie
(coloană).
 Matrice şi determinanţi.

Algebră 3. Pentru calculul rangului unei matrice se foloseşte teorema

Liniară,
Geometrie lui Kronecker: dacă ı̂ntr-o matrice A ∈ Mm,n (R) există un
Analitică şi
Diferenţială minor de ordin r ≤ min(m, n) nenul şi toţi minorii de ordin
Dr. C.O.
(r + 1) ce se pot forma cu aceştia, prin bordarea cu o nouă linie
Tărniceriu şi coloană sunt nuli,
 atunci rang
 (A) = r .
Matrice şi 1 2 −1 0
Determinanţi.  
Sisteme de Exerciţiu: Fie A =  2 1 1 1 . Calculaţi rang (A) .
 
ecuaţii  
Matrice şi
determinanţi 1 −1 2 1
Sisteme de
 
−1
 
ecuaţii liniare. 


  1 2 
Spaţii 1 2  
vectoriale. Astfel, ∆2 =   = −3 6= 0 şi ∆3 =  2 1 1  = 0 şi


Definiţii, exemple şi 2 1  
proprietăţi generale
 1 −1 2 
 
Dependenţă liniară,
independenţă liniară  
şi baze ı̂ntr-un  
K–spaţiu 1 2 0
 
∆03 =  2 1 1  = 0, deci rang (A) = 2.
 
 
 1 −1 1 
 
 Sisteme de ecuaţii liniare.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Tărniceriu Definiţie
Matrice şi Se numeşte sistem de ecuaţii liniare un sistem de forma
Determinanţi.
Sisteme de 
ecuaţii
Matrice şi
a11 x1 + a12 x2 + · · · + a1n xn = b1


determinanţi a21 x1 + a22 x2 + · · · + a2n xn = b2

Sisteme de .. (2.1)
ecuaţii liniare. 

 .

Spaţii
am1 x1 + am2 x2 + · · · + amn xn = bm

vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Sisteme de ecuaţii liniare.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială
Definiţie
Dr. C.O.
Tărniceriu Matricele formate cu ajutorul coeficienţilor sistemului
Matrice şi
   
Determinanţi. a11 a12 . . . a1n a11 a12 . . . a1n b1
Sisteme de    
ecuaţii
 a21 a22 . . . a2n   a21 a22 . . . a2n b2
   
Matrice şi

determinanţi A :=  .. .. .. ..  , Ā :=  ..
 
.. . . . ..

. ..

Sisteme de  . . . .   . . . 
ecuaţii liniare.    
Spaţii am1 am2 . . . amn am1 am2 . . . amn bm
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale se numesc matricea sistemului, respectiv matricea extinsă a
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
sistemului.
K–spaţiu
 Sisteme de ecuaţii liniare.

Algebră
Liniară, Sistemul (2.1) este un sistem algebric liniar de m ecuaţii cu n
Geometrie
Analitică şi
necunoscute. Folosind notaţiile precedente, acesta se poate scrie sub
Diferenţială forma restrânsă (matriceală)
Dr. C.O.
Tărniceriu
    
a11 a12 . . . a1n x1 b1
Matrice şi
    
a21 a22 . . . a2n   x2   b2 
Determinanţi.
    

..   ..   ..  ⇔ AX = B,
Sisteme de   = 
.. .. . .
 
ecuaţii 
Matrice şi
 . . . .  .   . 
   
determinanţi  
Sisteme de am1 am2 . . . amn xn bm
ecuaţii liniare.

Spaţii  
vectoriale. x1
Definiţii, exemple şi  
proprietăţi generale

 x2 
Dependenţă liniară,
  h it
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un unde X :=   = x x ... x
 ..  1 2 n ∈ Mn,1 (R)
K–spaţiu
 . 
 
xn
 Sisteme de ecuaţii liniare.

Algebră  
Liniară, b1
Geometrie  
Analitică şi
b2
  h it
Diferenţială  
şi B :=  ..
 = b b ... b
1 2 m ∈ Mm,1 (R) reprezintă matricea
Dr. C.O.  
Tărniceriu 
 . 

Matrice şi bm
Determinanţi.
Sisteme de necunoscutelor şi, respectiv, matricea termenilor liberi.
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi Propoziţie
Sisteme de Dacă A este matrice pătratică nesingulară, atunci soluţia sistemului
ecuaţii liniare.
este dată de
Spaţii
vectoriale. X = A−1 B.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară Definiţie
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
Dacă toţi termenii liberi sunt nuli, i.e. B = 0 (sau
b1 = b2 = · · · = bm = 0), atunci sistemul se numeşte omogen.
 Sisteme de ecuaţii liniare.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială Definiţie
Dr. C.O.
Tărniceriu
Dacă B 6= 0, atunci sistemul se numeşte neomogen.

Matrice şi
Determinanţi. Definiţie
Sisteme de
ecuaţii (a) Rangul matricei A se numeşte rangul sistemului.
Matrice şi
determinanţi (b) Dacă există valorile reale x1 , x2 , . . . , xn ∈ R care verifică ecuaţiile
Sisteme de sistemului (2.1), spunem că n–uplul (x1 , x2 , . . . , xn ) ∈ Rn este o
ecuaţii liniare.
soluţie a sistemului (2.1).
Spaţii
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
A rezolva un sistem de ecuaţii ı̂nseamnă a găsi soluţii
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
(x1 , x2 , . . . , xn ) ∈ Rn .
K–spaţiu
 Sisteme de ecuaţii liniare.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O. Definiţie

Tărniceriu
(a) Sistemul (2.1) este compatibil dacă admite cel puţin o soluţie.
Matrice şi (b) Sistemul (2.1) este incompatibil dacă nu admite nici o soluţie.
Determinanţi.
Sisteme de (c) Sistemul (2.1) este compatibil determinat dacă admite o
ecuaţii
Matrice şi
singură soluţie.
determinanţi
(d) Sistemul (2.1) este compatibil nedeterminat dacă admite mai
Sisteme de
ecuaţii liniare.
multe soluţii.
Spaţii
vectoriale. În cazul ı̂n care numărul ecuaţiilor este egal cu numărul
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
necunoscutelor (m = n), pentru rezolvarea sistemului se poate folosi
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
regula lui Cramer.
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Sisteme de ecuaţii liniare.

Algebră
Liniară,
Geometrie Regula lui Cramer
Analitică şi
Diferenţială Fie sistemul cu n ecuaţii şi n necunoscute
Dr. C.O. 
a11 x1 + a12 x2 + · · · + a1n xn = b1
Tărniceriu 

Matrice şi a21 x1 + a22 x2 + · · · + a2n xn = b2

Determinanţi.
.. (2.2)
Sisteme de
ecuaţii


 .

Matrice şi
an1 x1 + an2 x2 + · · · + ann xn = bn

determinanţi

Sisteme de
ecuaţii liniare. Dacă det A 6= 0, atunci sistemul este compatibil şi are soluţia unică
Spaţii dată de
vectoriale. D1 D2 Dn
Definiţii, exemple şi x1 = , x2 = , . . . , xn = ,
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
D D D
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un unde D = det A, iar Di este determinantul matricei obţinută prin
K–spaţiu
ı̂nlocuirea ı̂n matricea A a coloanei i cu coloana termenilor liberi,
pentru i = 1, n.
 Sisteme de ecuaţii liniare.

Algebră
Liniară,
Geometrie Să se rezolve sistemul: 
Analitică şi 
x + 2y + 3z = 10

Diferenţială 

2x − y + z = 5
Dr. C.O. 



Tărniceriu 
x +y −z =4

Matrice şi Rezolvare:    

Determinanţi. 1 2 3 1 2 3 10
Sisteme de
   
Scriem A =   2 −1 1 şi Ā =  2 −1 1 5  . Observăm că det (A) = 15 6= 0, deci sistemul are
 
ecuaţii
Matrice şi
1 1 −1 1 1 −1 4
determinanţi soluţie unică dată de regula lui Cramer. Calculăm
Sisteme de
ecuaţii liniare.
     
 10 2 3   1 10 3  1 2 10 
    
     
Spaţii D1 =  5 −1 1  = 45, D2 =  2 5
  1  = 30, D3 =  2 −1 5  = 15
  
vectoriale.      
 4 1 −1   1 4 −1  1 1 4
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi deci
şi baze ı̂ntr-un 1
K–spaţiu (x, y , z) = (45, 30, 15) = (3, 2, 1) .
15
 Sisteme de ecuaţii liniare.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Definiţie
Analitică şi
Diferenţială Fie r = rang (A) ≤ min {m, n}. Se numeşte determinant principal
Dr. C.O.
al sistemului (2.1), orice minor de ordin r nenul al matricei A.
Tărniceriu

Matrice şi Definiţie

Determinanţi.
Sisteme de Fie r = rang (A) ≤ min {m, n}. Se numeşte determinant
ecuaţii
Matrice şi caracteristic asociat determinantului principal , orice minor de
determinanţi
ordin (r + 1) al matricei extinse Ā ob ţinut prin bordarea
Sisteme de
ecuaţii liniare. determinantului principal cu una dintre liniile rămase şi cu coloana
Spaţii termenilor liberi corespunzători.
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale Observaţii:
Dependenţă liniară,
independenţă liniară 1. Se pot forma m − r determinanţi caracteristici.
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
2. Ecuaţiile şi necunoscutele corespunzătoare determinantului
principal se numesc ecuaţii şi, respectiv, necunoscutele
principale, celelalte numindu-se necunoscute secundare.
 Sisteme de ecuaţii liniare.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială
Teorema Kronecker–Capelli
Dr. C.O.
Tărniceriu Sistemul (2.1) este compatibil dacă şi numai

dacă matricele A şi Ā
Matrice şi
au acelaşi rang, adică rang (A) = rang Ā .
Determinanţi.
Sisteme de
ecuaţii Observaţii:
Matrice şi
determinanţi
1. Întrucât matricea extinsă Ā este obţinută prin adăugarea unei
Sisteme de
coloane la matricea A, ı̂n general avem că rang (A) ≤ rang (Ā).
ecuaţii liniare. Aşadar un sistem este incompatibil dacă prin adăugarea coloanei
Spaţii termenilor liberi se măreşte rangul matricei.
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
2. În concluzie, notând cu r := rang (A) şi cu m şi n numărul de linii,
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
respectiv de coloane ale sistemului, au loc următoarele cazuri:
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
(a) Dacă r = m, atunci sistemul este compatibil şi atunci:
 Sisteme de ecuaţii liniare.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Tărniceriu (a1 ) Dacă m = n, atunci sistemul este compatibil determinat (şi
Matrice şi
atunci soluţia sistemului se obţine aplicând regula de calcul a lui
Determinanţi. Cramer).
Sisteme de
ecuaţii (a2 ) Dacă m < n, atunci sistemul este compatibil nedeterminat şi
Matrice şi
determinanţi
admite o infinitate de soluţii (şi atunci soluţiile sistemului se obţin
Sisteme de parametrizând necunoscutele secundare şi rezolvând sistemul format
ecuaţii liniare. din ecuaţiile principale şi necunoscutele principale).
Spaţii
vectoriale.
(b) Dacă r < m, atunci aplicăm teorema lui Kronecker–Capelli.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Metoda de rezolvare

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială
Deci 
Dr. C.O. 
 compatibil determinat dacă: rang (A) = rang (Ā) = n,

Tărniceriu



Un sistem este compatibil nedeterminat dacă: rang (A) = rang (Ā) < n,


Matrice şi 



Determinanţi. incompatibil dacă: rang (A) < rang (Ā),
Sisteme de
ecuaţii unde n este numărul de necunoscute.
Matrice şi Practic: se scriu matricele A şi Ā şi se calculează rangul lor.
determinanţi Dacă rang (A) < rang (Ā), atunci sistemul este incompatibil.Dacă rang (A) = rang (Ā), atunci sistemul este
compatibil.
Sisteme de
Dacă rangul obţinut este egal cu numărul de necunoscute, atunci sistemul este compatibil determinat cu
ecuaţii liniare.
soluţia dată de regula lui Cramer.
Spaţii Dacă rangul obţinut este mai mic strict decât numărul de necunoscute, atunci sistemul este compatibil
vectoriale. nedeterminat; pentru a găsi soluţia, determinăm, folosind minorul principal (cel care dă rangul), ecuaţiile
Definiţii, exemple şi
principale şi necunoscutele principale. Celelate necunoscute se vor numi secundare şi se vor renota cu alte
proprietăţi generale litere (vor deveni parametri), urmând ca necunoscutele principale să se determine ı̂n funcţie de aceste
Dependenţă liniară, necunoscute secundare.
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Să se rezolve şi să se discute sistemul:
Algebră
Liniară, 
Geometrie x − 4y − 3z = 1
Analitică şi
−3x + 12y − 3z = 2

Diferenţială

Dr. C.O.
Tărniceriu Rezolvare:
Scriem mai ı̂ntâi matricea sistemului şi matricea extinsă:

Matrice şi    
Determinanţi. 1 −4 −3 1 −4 −3 1
Sisteme de A=  , Ā =  .
ecuaţii −3 12 −3 −3 12 −3 2
Matrice şi
determinanţi

Observăm că rang (A) = rang Ā = 2, deci, conform teoremei lui Kronecker–Capelli, sistemul este
Sisteme de compatibil dar nedeterminat
 (admite
 o soluţie dar aceasta nu este unică). Determinantul principal (cel care
ecuaţii liniare.  1 −3 
 
dă rangul) este ∆2 =   = −12 6= 0, deci necunoscutele x şi z sunt necunoscutele principale, iar y
 
Spaţii  −3 −3 
vectoriale. este necunoscuta secundară. Vom nota y = α şi rescriem sistemul sub forma
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale

Dependenţă liniară, x − 3z = 1 + 4α
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu −3x − 3z = 2 − 12α


care are soluţia unică (x, z) = (4α − 1/4, −5/12), deci soluţia sistemului iniţial este

(x, y , z) = (4α − 1/4, α, −5/12), cu α ∈ R.

 Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială În cazul particular al sistemelor liniare şi omogene avem
Dr. C.O. următoarele concluzii:
Tărniceriu
(a) Un sistem liniar omogen este ı̂ntotdeauna compatibil, el
Matrice şi
Determinanţi.
admiţând cel puţin soluţia banală X = 0, i.e.
Sisteme de
ecuaţii
x1 = x2 = · · · = xn = 0. Evident rang (A) = rang (Ā).
Matrice şi
determinanţi
(b) Un sistem liniar omogen admite şi alte soluţii (diferite de
Sisteme de cea banală) dacă şi numai dacă rang (A) este mai mic decât
ecuaţii liniare.
numărul de necunoscute.
Spaţii
vectoriale. (c) Prin urmare, un sistem liniar omogen ı̂n care numărul de
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale ecuaţii este egal cu numărul de necunoscute admite şi alte
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
soluţii (diferite de cea banală) dacă şi numai dacă det(A) = 0.
K–spaţiu
 Să se rezolve şi să se discute următorul sistem omogen:
Algebră 
Liniară, x + 2x2 + 2x3 − x4 = 0
 1


Geometrie 

Analitică şi 2x1 − x3 + 3x4 = 0
Diferenţială




x1 − 2x2 − 3x3 + 4x4 = 0

Dr. C.O.
Tărniceriu Rezolvare:  
1 2 2 −1 



  1 2 
Matrice şi Scriem A =  2  = −4 6= 0, deci rang (A) ≥ 2. Apoi prin
0 −1 3 şi calculăm ∆2 = 
 
2 0

Determinanţi. 
Sisteme de 1 −2 −3 4
 
ecuaţii 1 2 2 

Matrice şi  
determinanţi bordarea minorului ∆2 obţinem doi minori de ordin superior ∆3 =  2  0 −1  = 0 şi
 
 1 −2 −3 
Sisteme de
ecuaţii liniare.
 
1
 2 −1 
∆03 =  2
 
Spaţii 0 3  = 0. Deoarece sunt nuli deducem că rang (A) = 2. Evident rang Ā = rang (A), deci
vectoriale. 
 1 −2

4
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale sistemul este compatibil dar nedeterminat; astfel necunoscutele principale sunt x1 şi x2 iar ecuaţiile principale
Dependenţă liniară, sunt primele două. Necunoscutele secundare sunt celelalte două şi le vom parametriza: α := x3 şi β := x4 .
independenţă liniară Sistemul devine 
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
x1 + 2x2 = −2α + β

2x1 = α − 3β


care are soluţia x1 = (α − 3β) /2, x2 = −5 (α − β) /4. Sistemul iniţial are atunci soluţia

(x1 , x2 , x3 , x4 ) = ((α − 3β) /2, −5 (α − β) /4, α, β), unde α, β ∈ R.

 Metoda lui Gauss

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Tărniceriu Definiţie
Matrice şi Se numeşte matrice superior triunghiulară o matrice care are
Determinanţi.
Sisteme de sub diagonala principală toate elementele egale cu zero.
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi
Metoda lui Gauss constă in folosirea transformărilor elementare
Sisteme de
ecuaţii liniare. asupra matricei extinse a unui sistem astfel ı̂ncât, după un
Spaţii anume număr de iteraţii, matricea astfel obţinută să fie
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
superior triunghiulară.
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Metoda lui Gauss

Algebră Să se rezolve prin metoda lui Gauss sistemul

Liniară, 
Geometrie
Analitică şi 
 x + y + 3z = 10
Diferenţială


Dr. C.O. −2x + 3y − z = 5
Tărniceriu 


−x − 2y + 3z = 6

Matrice şi
Determinanţi.  
Sisteme de 1 1 3 10
ecuaţii  
Matrice şi
Rezolvare: Matricea extinsă a sistemului este Ā =  −2 3 −1 5 
 
determinanţi
 
Sisteme de
ecuaţii liniare. −1 −2 3 6
Spaţii
vectoriale. şi vom face transformări convenabile pentru a obţine zerouri
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale sub diagonala principală. Astfel vom aduna prima linie
Dependenţă liniară,
independenţă liniară ı̂nmulţită cu constante convenabile la celelalte linii (ştim că ı̂n
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
urma acestor transformări aplicate unor matrici pătratice,
rangul noii matrice obţinute nu se modifică). Apoi vom aduna
a doua linie ı̂nmulţită cu constante convenabile la următoarele
 Metoda lui Gauss

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială În cazul nostru, notând formal liniile cu Li , scriem L1 · 2 + L2 ,
Dr. C.O.
L1 · 1 + L2 , apoi L02 · 1/5 + L03 şi obţinem
Tărniceriu
    
Matrice şi 1 1 3 10 1 1 3 10 1 1 3 10
Determinanţi.
    
 −2 3 −1 5  ∼  −2 + 2 3 + 2 −1 + 6 5 + 20  =  0 5 5 25
Sisteme de
    
ecuaţii     
Matrice şi
determinanţi −1 −2 3 6 −1 + 1 −2 + 1 3 + 3 6 + 10 0 −1 6 16
Sisteme de    
ecuaţii liniare.
1 1 3 10 1 1 3 10
Spaţii
   
∼ 0 25  =  0 5 5 25 
   
vectoriale. 5 5
Definiţii, exemple şi    
proprietăţi generale
Dependenţă liniară, 0 −1 + 1 6 + 1 16 + 5 0 0 7 21
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Metoda lui Gauss

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială şi sistemul este echivalent cu următorul sistem triunghiular:
Dr. C.O. 
Tărniceriu 
 x + y + 3z = 10


Matrice şi
Determinanţi. 5y + 5z = 25
Sisteme de 

ecuaţii

17z = 21.

Matrice şi
determinanţi

Sisteme de
ecuaţii liniare.
Soluţia lui este imediată (x, y , z) = (−1, 2, 3) .
Spaţii
Evident, metoda lui Gauss este utilă şi pentru determinarea
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
rangului unei matrice şi pentru calcul de determinanţi.
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
Menţionăm, ı̂n plus, că, pentru a aplica metoda lui Gauss, nu
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un contează numărul de ecuaţii şi de necunoscute ale sistemului.
K–spaţiu
 Metoda lui Gauss

Algebră
Liniară, Metoda lui Gauss poate fi redată ı̂n mod echivalent de următorul
Geometrie
Analitică şi algoritm:
Diferenţială

Dr. C.O.
Se scrie matricea extinsă a sistemului A;
Tărniceriu
Reducerea acestei matrice (de dimensiune (m, n) la o matrice
Matrice şi
Determinanţi.
superior triunghiulară se va realiza ı̂n p paşi, unde p = 1, m − 1;
Sisteme de (p)
ecuaţii La fiecare pas p, noile elemente aij ale matricei transformate
Matrice şi
determinanţi (echivalente), se calculează astfel
Sisteme de
ecuaţii liniare. (p) (p)
(p+1) (p) aip · ajp
Spaţii aij = aij − (p)
, i = p + 1, m, j = p, n (2.3)
vectoriale. app
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară (p)
şi baze ı̂ntr-un Dacă pivotul de la pasul p, app = 0, se efectuează
K–spaţiu
interschimbarea liniei p cu una din liniile p + 1, ..., m astfel ı̂ncât
noul pivot să fie nenul.
 Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Tărniceriu

Matrice şi
Determinanţi.
Sisteme de
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi
CURS II
Sisteme de
ecuaţii liniare.

Spaţii
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Fie K un corp comutativ (câmp) ale cărui elemente le vom numi
Analitică şi scalari şi le vom nota cu litere greceşti α, β, γ, δ, . . ., având elementul
Diferenţială
nul notat cu 0 şi elementul unitate (neutru) cu 1. Fie V o mulţime a
Dr. C.O.
Tărniceriu cărei elemente le vom numi vectori şi le vom nota cu
~a, ~b, ~x , ~y , u~, ~v , . . . (vectorii se mai pot nota şi cu ā, b̄, x̄, ȳ , ū, v̄ , . . .).
Matrice şi
Determinanţi. Definiţie.
Sisteme de Vom spune că V este un spaţiu vectorial peste câmpul K dacă pe
ecuaţii
Matrice şi mulţimea V sunt definite două legi de compoziţie, una internă “+”
determinanţi
numită adunarea vectorilor, astfel ı̂ncât
Sisteme de
ecuaţii liniare.

Spaţii pentru orice ~x , ~y ∈ V avem că ~x + ~y ∈ V ,

vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale şi una externă “·” numită ı̂nmulţirea vectorilor cu scalari, astfel
Dependenţă liniară,
independenţă liniară ı̂ncât
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu pentru α ∈ K şi ~x ∈ V avem că α · ~x ∈ V ,
şi astfel ı̂ncât:
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară, 1. Adunarea vectorilor este asociativă
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială ~x + (~y + ~z ) = (~x + ~y ) + →
−
z ∈ V , ∀~x , ~y , →
−
z ∈ V,
Dr. C.O.
Tărniceriu 2. Adunarea vectorilor este comutativă
Matrice şi
Determinanţi. ~x + ~y = ~y + ~x , ∀~x , ~y ∈ V ,
Sisteme de
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi
3. Există un vector notat ~0 ∈ V , numit vector nul, astfel ı̂ncât
Sisteme de
ecuaţii liniare. ~x + ~0 = ~0 + ~x = ~x , ∀~x ∈ V ,
Spaţii
vectoriale. 4. Pentru orice ~x ∈ V există vectorul −~x ∈ V , numit opusul lui ~x ,
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale astfel ı̂ncât
Dependenţă liniară,
independenţă liniară ~x + (−~x ) = (−~x ) + ~x = ~0,
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
5.
α · (β · ~x ) = (αβ) · ~x , ∀α, β ∈ K , ∀~x ∈ V ,
 Spaţii vectoriale.

Algebră 6.
Liniară,
Geometrie (α + β) · ~x = α · ~x + β · ~x , ∀α, β ∈ K , ∀~x ∈ V ,
Analitică şi
Diferenţială 7.
Dr. C.O. α · (~x + ~y ) = α · ~x + α · ~y , ∀α ∈ K , ∀~x , ~y ∈ V ,
Tărniceriu
8.
Matrice şi
Determinanţi. 1 · ~x = ~x , ∀~x ∈ V ,
Sisteme de
ecuaţii unde 1 este elementul (unitate) neutru pentru operaţia de ı̂nmulţire
Matrice şi
determinanţi ı̂n corpul K .
Sisteme de Observaţii.
ecuaţii liniare.
1. O mulţime K ı̂nzestrată cu două operaţii (una aditivă şi una
Spaţii
vectoriale.
multiplicativă), (K , +, ·), este corp comutativ sau câmp dacă:
Definiţii, exemple şi – (K , +) este grup comutativ (adică operaţia + este asociativă,
proprietăţi generale
Dependenţă liniară, admite element neutru, fiecare element din K admite invers (opus) şi
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
+ este comutativă);
– operaţia · este asociativă;
– operaţia · este distributivă faţă de +
– operaţia · admite element unitate (diferit de zero).
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară, 2. Din definiţia de mai sus se observă că V are structură de grup
Geometrie
Analitică şi comutativ ı̂n raport cu operaţia “+” de adunare a vectorilor.
Diferenţială
3. În cele ce urmează corpul K va desemna câmpul numerelor reale
Dr. C.O. R sau câmpul numerelor complexe C (ı̂nzestrate cu operaţiile uzuale
Tărniceriu
de adunare şi ı̂nmulţire a numerelor).
Matrice şi
Determinanţi. Propozitie
Sisteme de
ecuaţii
Matrice şi
Din definiţia de mai sus deducem următoarele:
determinanţi

Sisteme de
ecuaţii liniare. 1. 0 · ~x = ~0, ∀~x ∈ V
Spaţii
vectoriale. 2. α · ~0 = ~0, ∀α ∈ K
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
3. (−α) · ~x = α · (−~x ) = − (α · ~x ) , ∀α ∈ K , ∀~x ∈ V
K–spaţiu

4. (−α) · (−~x ) = α · ~x , ∀α ∈ K , ∀~x ∈ V

 Spaţii vectoriale.

Algebră Exemple:
Liniară,
Geometrie 1. Mulţimea R a numerelor reale formează un spaţiu vectorial peste
Analitică şi
Diferenţială R.
Dr. C.O.
2. Mulţimea C a numerelor complexe formează un spaţiu vectorial
Tărniceriu peste R.
Matrice şi
3. Mulţimea Pn (x) a polinoamelor cu coeficienţi reali de grad
Determinanţi. cel mult n (unde n ∈ N∗ este arbitrar fixat). formează un spaţiu
Sisteme de
ecuaţii vectorial peste R cu operaţiile de adunare ale polinoamelor şi de
Matrice şi
determinanţi
ı̂nmulţirea a acestora cu un număr real.
Sisteme de 4. Spaţiul vectorial aritmetic (K n , +, ·), unde K un câmp oarecare
ecuaţii liniare. şi n ∈ N∗ , iar
Spaţii
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
K n := K × K × · · · × K = {~x = (x1 , . . . , xn ) : x1 , . . . , xn ∈ K }
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
~x + ~y = (x1 , . . . , xn ) + (y1 , . . . , yn ) = (x1 + y1 , . . . , xn + yn ) , ∀~x , ~y ∈ K n
K–spaţiu

α · ~x = α (x1 , . . . , xn ) = (αx1 , . . . , αxn ) , ∀α ∈ K , ∀~x ∈ K n

formează un spaţiu vectorial peste K .
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
5. În particular pentru K = R obţinem Rn numit spaţiul vectorial
Diferenţială aritmetic real n-dimensional.
Dr. C.O. 6. Spaţiul vectorial Mm,n (K ) al matricelor cu elemente din K
Tărniceriu
situate pe m linii şi n coloane.
Matrice şi Vom nota cu aij elementul matricei A ∈ Mm,n (K ) situat pe linia i şi
Determinanţi.
Sisteme de
coloana j. Deci A se va scrie sub forma
ecuaţii
Matrice şi
 
determinanţi
a11 a12 . . . a1n
Sisteme de
 
 a21 a22 . . . a2n 
ecuaţii liniare.
 
Spaţii A=  .. .. . . . 

vectoriale.  . . . .. 
Definiţii, exemple şi  
proprietăţi generale
Dependenţă liniară, am1 am2 . . . amn
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu

sau prescurtat A = (aij )i=1,m, j=1,n .

 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială
Definim operaţiile
Dr. C.O.
Tărniceriu A + B = (aij ) + (bij ) = (aij + bij ) , ∀A, B ∈ Mm,n (K ) , i = 1, m, j = 1, n
Matrice şi
Determinanţi. α · A = α · (aij ) = (αaij ) , ∀α ∈ K , ∀A ∈ Mm,n (K ) , i = 1, m, j = 1, n
Sisteme de
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi
Se poate verifica că, ı̂n raport cu aceste două operaţii, Mm,n (K )
Sisteme de este spaţiu vectorial peste câmpul K .
ecuaţii liniare. În particular pentru m = n obţinem Mn (K ) numit spaţiul vectorial
Spaţii al matricelor pătratice de ordin n.
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
În continuare vom renunţa, pentru simplitatea scrierii, la notaţia
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
“·”; astfel α · ~x se va scrie, mai simplu, α~x (dacă nu există
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu posibilitate de confuzie).
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi Definitiţie.
Diferenţială
O submulţime V 0 ⊂ V ale cărei elemente verifică axiomele spaţiului
Dr. C.O.
Tărniceriu
vectorial V definit peste K se numeşte subspaţiu vectorial al lui V .

Matrice şi Teoremă

Determinanţi.
Sisteme de
ecuaţii
O submulţime V 0 ⊂ V este un subspaţiu vectorial al lui V dacă şi
Matrice şi
determinanţi
numai dacă avem:
Sisteme de
ecuaţii liniare. u , ~v ∈ V 0 , ∀α, β ∈ K ⇒ α~
∀~ u + β~v ∈ V 0 . (3.1)
Spaţii Demonstraţie: Necesitatea ( “⇒”) Dacă V 0 ⊂ V este un subspaţiu vectorial al lui V atunci are loc, evident
vectoriale. condiţia (3.1).
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
Suficienţa (“ ⇐”) Menţionăm, mai ı̂ntâi, că dacă are loc (3.1) atunci să luăm α = β = 1 şi obţinem că
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un ~ v ∈ V 0 , apoi β = 0 şi obţinem că α~
u +~ u ∈ V 0 , şi apoi să luăm α = β = 0 şi obţinem că ~
0 ∈ V 0 . Se
K–spaţiu

poate arăta uşor că sunt verificate toate axiomele spaţiului vectorial.
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie Pentru caracterizarea unui subspaţiu vectorial relaţia (3.1) poate fi
Analitică şi
Diferenţială ı̂nlocuită, echivalent, cu
Dr. C.O.
Tărniceriu u , ~v ∈ V 0 , ∀α, β ∈ K ⇒ u~ + ~v ∈ V 0 şi α~
∀~ u ∈ V 0. (3.2)
Matrice şi
Determinanţi. Exemple:
Sisteme de
ecuaţii
1. Submulţimea {~0} a unui spaţiu vectorial este un subspaţiu
Matrice şi
determinanţi
vectorial.
Sisteme de
2. Considerăm spaţiul vectorial aritmetic K n . Atunci submulţimea sa
ecuaţii liniare.

Spaţii u ∈ K n : u~ = (0, u2 , u3 , . . . , un ) , u2 , u3 , . . . , un ∈ K } ⊂ K n
V = {~
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale este un subspaţiu vectorial.
Dependenţă liniară,
independenţă liniară 3. Pe de altă parte, submulţimea
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu V 0 = {~
u ∈ K n : u~ = (1, u2 , u3 , . . . , un ) , u2 , u3 , . . . , un ∈ K } ⊂ K n nu
este un subspaţiu vectorial.
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O. 4. Fie Mn (K ) spaţiul vectorial al matricelor pătratice cu elemente

Tărniceriu
din K . Atunci submulţimea sa
Matrice şi V = {A ∈ Mn (K ) : A = At } ⊂ Mn (K ) (submulţimea matricelor
Determinanţi.
Sisteme de simetrice) este un subspaţiu vectorial. Într-adevăr, pentru orice
ecuaţii
Matrice şi
A, B ∈ V , ∀α, β ∈ K avem că
determinanţi
t t t
Sisteme de (αA + βB) = (αA) + (βB) = αAt + βB t = αA + βB,
ecuaţii liniare.

Spaţii adică vectorul matrice care s-a obţinut este o matrice simetrică şi
vectoriale.
Definiţii, exemple şi deci αA + βB ∈ V .
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară, Definiţie
Geometrie
Analitică şi Fie S = {~v1 , · · · , ~vn } un sistem de n ∈ N∗ vectori din spaţiul vectorial
Diferenţială
V . Spunem că vectorul ~v ∈ V este o combinaţie liniară de vectorii
Dr. C.O.
Tărniceriu
sistemului S dacă există n elemente a1 , a2 , . . . , an ∈ K astfel ı̂ncât are
loc
Matrice şi
Determinanţi.
~v = a1 ~v1 + a2 ~v2 + · · · + an ~vn .
Sisteme de
ecuaţii
Matrice şi
Teoremă
determinanţi

Sisteme de
Mulţimea vectorilor din V care se pot exprima ca o combinaţie liniară
ecuaţii liniare. de vectorii sistemului S formează un subspaţiu vectorial al lui V .
Spaţii
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
Definiţie
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
Vom nota cu [S] mulţimea tuturor combinaţiilor liniare de vectori din
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
S, [S] := {~ u ∈ V : u~ = α1 ~v1 + · · · + αn ~vn , ∀α1 , ..., αn ∈ K } ⊆ V .
Acest spaţiu este, conform teoremei precedente, un subspaţiu
vectorial şi se numeşte subspaţiul vectorial generat de submulţimea
S.
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială
Definiţie
Dr. C.O. Vectorii ~v1 , · · · , ~vp spunem că formează un sistem de generatori
Tărniceriu
pentru [S] .
Matrice şi
Determinanţi. Fie V un K –spaţiu vectorial şi S = {~v1 , ..., ~vn } un sistem finit de
Sisteme de
ecuaţii vectori din V .
Matrice şi
determinanţi
Definiţie
Sisteme de
ecuaţii liniare. Sistemul S se numeşte liniar dependent dacă există scalarii
Spaţii α1 , ..., αn ∈ K , nu toţi egali cu zero, astfel ı̂ncât să aibă loc
vectoriale.

α1 ~v1 + · · · + αn ~vn = ~0
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale (3.3)
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu (combinaţia liniară α1 ~v1 + · · · + αn ~vn să fie vectorul nul).
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială Definiţie
Dr. C.O. În caz contrar, adică dacă orice relaţie de forma
Tărniceriu

Matrice şi α1 ~v1 + · · · + αn ~vn = ~0

Determinanţi.
Sisteme de
ecuaţii (orice combinaţia liniară α1 ~v1 + · · · + αn ~vn care este ~0) implică
Matrice şi
determinanţi α1 = · · · = αn = 0, atunci sistemul S se numeşte liniar
Sisteme de independent.
ecuaţii liniare.

Spaţii Exemple:
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
1. Sistemul S = {~0} este liniar dependent deoarece are loc
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
α~0 = ~0, ∀α ∈ K .
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un 2. Sistemul S = {~v : ~v 6= ~0} este liniar independent deoarece din
K–spaţiu
relaţia α~v = 0, obţinem α = 0 (dacă α 6= 0, atunci se obţine ~v = 0).
 Spaţii vectoriale.

Algebră 3. În spaţiul vectorial aritmetic K n sistemul de vectori

Liniară,
Geometrie
Analitică şi B = {~
e1 = (1, 0, . . . , 0) , ..., e~n = (0, 0, . . . , 1)}
Diferenţială

Dr. C.O.
Tărniceriu
(1 şi 0 sunt elementele neutre ı̂n câmpul K ) este liniar independent.
Într-adevăr, fie combinaţia liniară
Matrice şi
Determinanţi.
Sisteme de
α1 e~1 + · · · + αn e~n = ~0.
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi
Avem
Sisteme de
ecuaţii liniare. α1 (1, 0, . . . , 0) + α2 (0, 1, . . . , 0) + · · · + αn (0, . . . , 1)
Spaţii
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
= (α1 , 0, . . . , 0) + (0, α2 , . . . , 0) + · · · + (0, . . . , αn ) = (α1 , α2 , . . . , αn ) ,
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
deci ecuaţia precedentă devine
K–spaţiu

(α1 , α2 , . . . , αn ) = ~0 ⇔ α1 = α2 = · · · = αn = 0.

Deci din orice combinaţie liniară obţinem coeficienţii nuli.

 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială
4. În spaţiul vectorial Pn (x) al polinoamelor de grad cel mult n,
Dr. C.O.
Tărniceriu polinoamele 1, x, x 2 , . . . , x n formează un sistem liniar independent
deoarece relaţia
Matrice şi
Determinanţi.
Sisteme de α0 1 + α1 x + α2 x 2 + · · · + αn x n = 0
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi
are loc doar dacă α0 = α1 = α2 = · · · = αn = 0.
Sisteme de
ecuaţii liniare.
Exerciţiu. Studiaţi dacă următorul sistem de vectori din spaţiul
vectorial R3 este liniar dependent sau nu:
Spaţii
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
S = {~v1 = (1, 1, 1) , ~v2 = (1, −1, 1) , ~v3 = (−1, 3, −1)} .
Dependenţă liniară,
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie v1 = (1, −1, 0), ~
Să se stabilească dacă următorii vectori sunt liniar independenţi: ~ v2 = (−1, 2, 1),
Analitică şi ~
v3 = (1, 1, 1)
Diferenţială Să considerăm combinaţia liniară

Dr. C.O. 
Tărniceriu 
 α−β+γ =0




Matrice şi α~
v1 + β~ v3 = ~
v2 + γ~ 0⇔ −α + 2β + γ = 0

Determinanţi.




Sisteme de

β+γ =0
ecuaţii
Matrice şi
determinanţi
 
 1 −1 1 
 
 
Sisteme de Determinantul matricii sistemului este det A =  −1 2 1  6= 0 deci rangul rang (A) = 3. Deci sistemul
ecuaţii liniare.  
 0 1 1
Spaţii de mai sus este compatibil unic determinat (admite o unică soluţie). Pe de altă parte sistemul este omogen
vectoriale. deci admite cel puţin soluţia banală (0, 0, 0). Prin urmare soluţia banală este unica soluţie. În acest caz
Definiţii, exemple şi deducem că vectorii daţi sunt liniar independenţi adică orice relaţie de tipul
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
independenţă liniară α~
v1 + β~ v3 = ~
v2 + γ~ 0
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu

implică α = β = γ = 0.
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi Teorema de caracterizare a dependenţei liniare
Diferenţială
Condiţia necesară şi suficientă ca sistemul S = {~v1 , ..., ~vn } să fie liniar
Dr. C.O.
Tărniceriu dependent este ca cel puţin unul din vectorii sistemului S să se poată
scrie ca o combinaţie liniară de ceilalţi vectori ai sistemului S.
Matrice şi
Determinanţi. Necesitatea ( “⇒”) Să presupunem că sistemul S este liniar dependent. Deci are loc relaţia (3.3) cu scalarul
Sisteme de
ecuaţii α1 6= 0 (de exemplu). În acest caz există (α1 )−1 deci obţinem
Matrice şi
determinanţi −1 −1 −1
v1 = − (α1 )
~ v2 − (α1 )
α2 ~ v3 − · · · − (α1 )
α3 ~ αn ~
vn
Sisteme de
ecuaţii liniare. v1 este o combinaţie liniară de ceilalţi n − 1 vectori.
adică ~
Suficienţa (“ ⇐”) Să presupunem că un vector (de exemplu ~ v1 ) este o combinaţie liniară de ceilalţi n − 1
Spaţii vectori. Are loc
vectoriale. ~v1 = β1~ v3 + · · · + βn−1~
v2 + β2~ vn
Definiţii, exemple şi
proprietăţi generale
sau echivalent
vn = ~
Dependenţă liniară,


~
v1 + (−β1 ) ~ v3 + · · · + −βn−1 ~
v2 + (−β2 ) ~ 0
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu
adică are loc relaţia (3.3) cu coeficientul 1, al lui ~
v1 , diferit de zero. Deci sistemul de vectori S este liniar
dependent.
 Spaţii vectoriale.

Algebră
Liniară,
Geometrie
Analitică şi
Diferenţială

Dr. C.O.
Teoremă
Tărniceriu
Fie V un K –spaţiu vectorial. Atunci:
Matrice şi 1. Orice sistem de vectori care conţine un subsistem liniar dependent
Determinanţi.
Sisteme de
este de asemenea sistem liniar dependent.
ecuaţii 2. Orice subsistem de vectori liniar independent este de asemenea un
Matrice şi
determinanţi sistem liniar independent.
Sisteme de
ecuaţii liniare.

Spaţii
Propozitie
vectoriale.
Definiţii, exemple şi
Orice sistem S care conţine vectorul nul este liniar dependent
proprietăţi generale
Dependenţă liniară,
deoarece are loc 0~v1 + · · · + 0~vn + α~0 = ~0, ∀α ∈ K .
independenţă liniară
şi baze ı̂ntr-un
K–spaţiu