Intrebarea 5.Managementul ca artă şi ştiinţă.

Managementul strategic este procesul prin care conducerea stabileşte

schimbările ce se vor produce în cadrul organizaţiei,evoluţia pe termen
lung,performanţele ce vor fi realizate şi evaluarea continuă a strategiei
stabilite.
Teoria managementului are un caracter general pentru a fi aplicată în
diferite domenii,dar practica managementului este specifică unui
anumit domeniu.Managementul educaţional poate fi interpretat ca
ştiinţă,dar şi ca artă.
Managementul ca stiinta si managementul ca arta coexista atat la
nivelul unei organizatii,cat si la nivelul unui manager.Proportiile in care
aceste campuri manageriale se integrează difera de la o organizatie la
alta sau de la un manager la altul in functie de valorile culturale ,de
pregatirea profesionala a managerilor,de experienta lor si de setul de
valori specifice organizatiei respective.
Absolut,fara nici o exagerare,managementul poate fi pus langa orice
,,arta,,,aflandu-sa intr-o permanenta necesitate de a folosi cunostinte
solide specifice in contextul decodificarii realitatii dupa o matrice de
nevoi si dorinte,pe care el o modelează continuu dupa chipul si
asemanarea oamenilor.Cele doua interpretari ale managementului se
afla intr-o perfecta complementaritate,respingand exclusivismul de
orice fel.In acest caz,arta poate sa dervina productiva atunci,cand se
bazeaza pe o intelegere corecta si completa a stiintelor cu care se afla
in relatie directa.
Arta manageriala se manifesta printr-o,,stiinta,,deosebita de a utiliza si
valorifica compromisul creator,ce produce adevarate miracole in
cresterea eficacitatii si eficientei.Abilitatea acceptarii acestui
compromis de catre manager,ca factor de decizie, poate deveni o
adevarata ,,arta,,in masura,in care compromisul ales reuseste sa reduca
la maximum eventualele consecinte negative ce ar izvori din activitatea
de conceptie.Managementul ca arta are menirea de a integra cele mai
valoroase rezultate ale practicii manageriale care se afla in zona
intuitivului,a experientei si a cunostintelort tacite si de a transmite prin
modalitati specifice artei.Realitatea care ne inconjoara esxte deopotriva
rationala si irationala,explicabila si inexplicabila,deschisa spre
cunoastere sau inchisa.De aceea,tendinta de a folosi numai modele
stiintifice,respectiv modele rationale si cantitative de cunoastere a
realitatii constituie o abordare insuficienta si limitativa de
management.
In conditiile in care managementul se foloseste de cunostinte de baza
organizate,si anume principii,metode ,tehnici,,managementul este
stiinta.Cand acestea sunt aplicate potrivit unor conditii specifice,pentru
a obtine rezultate dorite,atunci el devine arta.
Capacitatea de a utiliza metodele,tehnicile si principiile oferite de
stiinta managementului,de a le aplica de a le combina reprezinta arta
de a conduce.
Managementul e stiinta in masura acumularili teoretice si arta in
masura aplicarii eficiente in practica a acestor baze teoretice.Modelele
apartin teoreticului(stiintei),dar formularea ipotezelor
simplificatoare,adecvarea si utilizarea modelelor,tin de practica(arta
managerului).Managementul este,deci in acelasi timp atat stiinta,cat si
arta.
Stiinta se obtine din carti,cateodata intr-o perioada scurta,dar arta se
imbogateste exersand permanent,uneori ani.