FIZIOLOGIA RESPIRATIEI

S:
- Principala functie a aparatului respirator consta in asigurarea schimburilor
gazoase adecvate intre aerul alveolar si capilarele pulmnare in repaus si la efort
- d.p.d.v functional in ap resp sunt incluse: centrul resp si conexiunile sale neuro-
umorale, caile nervoase eferente, musculatura resp, cutia T, CRS extrapulm si plamanii
- la schimburile normale de O2 si CO2 intre alv si capilarele pulm contribuie:
ventilatia alv, perfuzia capilara, difuziunea alv-capilara si controlul neuro-umoral al resp

Respiratia = procesul prin care se asigura O2 necesar arderilor celulare si se elimina CO2
 Etapa pulmonara – se asigura schimbul gazos mediu-sange in capilarele
pulmonare
 Etapa sangvina – transportul gazelor respiratorii din plaman la tesuturi si invers
 Etapa celulara – schimbul gazos intre sange si tesuturi
 Respiratia pulmonara : ventilatia pulmonara (=>O2, <=CO2), perfuzia cu sange a
capilarelor pulm, schimbul gazos in plaman (Pp O2 100-44 / Pp CO2 40-47
mmHg)

Procesul principal = schimbul gazos prin membrana alveolo-capilara, prin care O2 trece
din aerul alveolar in sangele care iriga capilarele pulmonare
Ventilatia pulmonara – procesul prin care se realizeaza un flux de aer intre mediul
inconjurator si alveole, care aduce la niv alveolar aer bogat in O2 si practic lipsit de CO2
si elimina la exterior aer saracit in O2 si incarcat cu CO2
 Ventilatia pulm se produce datorita miscarilor ciclice ale aparatului T-pulmonar,
care isi areste volumul in inspir datorita contractiti muschilor respiratorii +
diafragm si revine la vol initial datorita retractiei elastice a tesutului pulm
Perfuzia capilarelor pulmonare este realizata de sangele venos trimis din inima dr cu un
debit de 5-8 L/min in repaus

SCHIMBUL GAZOS LA NIVELUL MEMBRANEI ALVEOLO-CAPILARE

 Este determinat de diferenta de presiunile partiale ale O2 si CO2
 O2 trece din aerul alveolar in capilarul pulmonar pt ca Pp in aer = 100 mmHg, iar
in sangele venos amestecat din capilare = 44 mmHg
 CO2 trece din sangele venos 47 mmHg in aerul alveolar 40 mmHg
 Difuziunea celor 2 gaze continua pana la egalarea presiunilor
 Gradientul de presiune al O2 si CO2 de o parte si de alta a membranei este
mentinut prin ventilatie pulmonara si perfuzia capilara
 Cantitatea de O2 si CO2 transferate in unitatea de timp depind de: gradientul de
presiune partiala al gazului respirat, suprafata membranei a-c disponibile,
ventulatia alveolara si perfuzia in unitatea de timp
Teste: TLCO, DLCO : metoda respiratiei unice, met respiratiei in regim stabil, met
respiratiei ( rebreathing)
Rezistenta la flux - RAW

DISTRIBUTIA AERULUI INSPIRAT

  Nu este uniforma
 Depinde de gradul de expansiune al fiecarui spatiu aerian (< la Vf decat la baze)
 Nici sangele venos nu este distribuir uniform, zonele de la baze primrsc o cota >
de sange in raport cu volumul capilar
 In spatiile aeriene in care V < Q prin hipoventilatie sau prin cresterea perfuziei cu
raport V/Q <0,8 => o parte din sangele capilar pulm nu ia parte la schimbul gazos
=> efect de sunt in unitatile functionale pulmonare
 Gradientul de O2 este generat de suntul anatomic (anastomoze veno-venoase
pulmonare)
 Conlucrarea mecanismelor fundamentale ale respiratiei pulmonare: V, Q,
transferul gazos prin membr a-c
Teste – metoda dilutiei N prin respiratie unica in circuit deschis, met dilutiei He prin
respiratii multiple in circuit inchis; et spalarii N prin repspiratii multiple in circuit deschis

 V’/Q’ = 0,8 – distributie neuniforma

 Gradientul alveolo-arterial de O2
 Teste – explorari functionale ale plamanului: ventilatia pulm, perfuzia sangvina,
schimbul gazos, reglarea ventilatiei

Fiziopatologia respiratiei
Testele ventilatiei.
Volume si capacitati pulm statice
 CV – capacitatea max de aer ce poate fi mobilizata intr-o singura miscare
ventilatorie, de la poz expiratorie maxima in poz inspiratorie maxima
 Are 3 subdiviziuni:
Vt – vol curent – vol de gaz inspirat sau expirat in cursul unui ciclu ventilator ( I–E baza)
VIR – vol max de gaz ce poate fi inspirat pornind de la sfarsitul inspirului de repaus
VER – vol ma ce poate fi expirat pornind de la sfarsitul expirului de repaus
 Scaderea CV in: sdr restrictiv (scaderea tuturor vol), sdr obstructiv, DVM
 Alterarea prin: pierdere de tesut pulm (pneumonie, atelectazie, edem pulm, TBC,
ocluzie bronhiolara, carcinom Br, chisturi, abcese, interv chir), cresterea reculului
elastic cu limitarea epansiunii plamanului ( FID, congestie pulm cu edem
interstitial, edem de staza, SDRA, anomaliile surfactantului), cresterea VR
(plaman polichistic, emfizem pulmonar), limitarea expansiunii toracice
(cifoscolioze, spondilita anchilopoietica, morb Pott, obezitate, fracturi costale),
diminuarea spatiului intraT (pneumotora, pleurezii), limitarea miscarilor
diafragmului (tumori abd, ascita, interv chir abd), depresia centrilor respiratorii
(traumatism, HIC, intoxicatii medicamentoase), disfunctii nervoase sau musculare
 CRF – vol gazos intratoracic – la sf unei respiratii normale: VR+VER
 VR – vol de aer ce ramane in plaman la sf unei expiratii complete
  CI – vol max de aer ce poare fi inspirat pornind de la sf unei epiratii de repaus,
estimeaza gradul de hiperinflatie pulm. Vt+VIR
 CPT – vol de aer continut in plaman la sfarsitul unei inspiratii complete: VR+CV
sau CRF+CI
 metode de determinare a vol pulm: spirografie (vol/timp), pneumotahografie
(flux/timp), metoda dilutiei gazelor, pletismografie
Debite ventilatorii fortate – expirograma max si fortata; curba flux-volum
 debite ventilatorii medii, debite instantanee maxime
 VEMS, FER 25-75%, FEF 50-75%
 Variatii patologice >1,64 DRS : micsorarea calibrului CR prin edem, infiltratie
cel, hipersecretie de mucus, bronhospasm, fibroza; distrugerea reculului elasic
prin emfizem si hiperinflatie; scaderea vol pulm – restrictie; scaderea fortei
musculare
 => sdr obstructiv, sdr restrictiv
 Curba flux-vol: PEF – indice al CR centrale, PEF50, PEF75
 Patologic- stenoze, astm, BPOC sever
Proprietati mecanice ale plam: - reculul elastic, presiunea dinamica (rezistenta la flux)
 Complianat pulm statica si dinamica:
 => plaman hipercompliant si plaman rigid
 Diminuarea recului elastic: emfizem pulm (> 50%), astm br cu hiperinflatie,
fumatori
 Cresterea reculului elastic: PID, cifoscolioza, spondilita anchilopoietica, miopatii,
obezitate, pahipleurita
 Rezistenta la flux: - pletismografia – Raw, R periferica – sdr obstructiv central,
distal, patent
 Raw crescut – astm, BPOC, bronsiectazii, sdr postTBC, fibroza chistica, PID
Testele perfuziei sangvine a plamanului:
 scintigrafia de perfuzie (embolie pulm), cateterismul inimii dr (HTP), EKG (CPC)
Testele schimbului gazos: transferul O2 si CO2 prin membrana alveolo-capilara
 TLCO, DLCO – capacitatea de difuziune masoara transferul unui vol de gaz in
mm3, care difuzeaza prin membrana alveolo-capilara intr-un minut pt o diferenta
de presiune partiala intre aerul alveolar si sangele capilar de 1mmHg (1 kPa)
 Metoda respiratiei unice, met respiratiei in regim stabil, met respiratiei
(rebreathing)
 Valori patologice <0,64 DRS :
 Reducerea supr schimbului gazos: rezectii pulm, deformari T, boli neuro-
muculare, edem pulm, PID, FI, emfizem pulm, astm bronsic, BPOC, atelectazie,
embolie, vasoconstrictie, boli vasculare pulm (vasculite, HTP)
 Ingrosarea membranei aleolo-capilare: hipercelularizare interstitala, tesut fibros,
infl cronica, leziuni proliferative
 Modificarea cantitatii de Hb : anemie, policitemie
Determinarea parametrilor care apreciaza global schimburile gazoase:
 PaO2, PvO2, SaO2, SvO2, PaCO2, pH sanguin : hipoxemie, decompensare
cardiaca, hipercapnie