Nicolae Iorga - Istoria Romînilor În Chipuri Și Icoane

;N', IORGA
Istoria Rominilor
În
-Chipuri şi Icoane
EDITURA :c-=
RAMURI s.�
== CRAIOVAVt!L
I.
Mormintele Domnilor Notri.

in biserici si in manastiri, aid in tare noastra si parka departe pests
hotare, dorm, cunoscuji sau ascunsi cunostinfii noastre, Domnii cei vechl
*I mal not al ferii noastre, at Voevodatulul Teri!-Romanesti si ai Moldo-
va Spre locurile for de odihna ne indreapta recunostinja, cind el au
stapinit cu dreplate si mita. Dar, chiar atunai cind faptele for au fost
netrebnice sau crude, locul unde zac el, vorbeste inimilor noastre, filnda
supt numele for scrise pe acele pietre sau lespezi de marmora se cu-
prinde, in poveslirea faptelor trecutulul, o parte din vista tuturora, de
unde se desface viafa noastra.
1. DOMNII MUNTENI.
1. Cel mai vechiu mormint de Domn muntean e at lui Nicolae
Alexandru Basarab. El a fost at doilea stapinitor at Terii-Romanesti in-
tregi: lul se datoreste intemeiarea Mitropoliel ortodoxe din Arges, a
episcopiei de peste Olt, a Severinului, sl cladirea celor d'intiiu biserici
romanestl de zid pe plaluri.
El stramutase Scaunul Domniel la Cimpulung. In biserica dom-
neasca intemeiata de dinsul acolo, i se vede mormintul. In dreapta, supt
jillul Vladicai, se afla o piatra, minunat pastrata, in care sint sapate de-a
latul, ca scrisul unei cart!, cuvinte slavonesti cu acest infeles :
In Luna lui Novembre 16 zile a raposat marele si de sine stata-
tom! Domn lo Nicolae Alexandru Voevod, fiul marelul Basarab Voevod,
in anul 6873 1364 , Indicjia a 3-a 1; vesnica lui pomenire.
2. Urmasul sat' Laicu-Voda sau Vladislav a batut pe Unguri, a cu-
cerit Vidinul, a pus mina pe cetaji turcesti de peste Dunare si a fost pri-
vit ca un rege. Anul morfil sale nu se stie, cact nu i s'a pastrat mor-
mintul. El a ajutat insa innalfarea manastirii Tismana din munfii Corjului.
Acolo trebuie sa fi fost el inmormintat, prin anti 1380, ca un ctitor. Dar
biserica s'a prefacut de multe ori, si Coate vechile morminte s'au spul-
1) Perioda de 15 ani, care incepe de la 312: cifra arata nu numarul indic-
tiei, ci at anului din indictia curgatoare.
6 Istoria Rominilor in Chipuri §i Icoane
beret. S'ar putea larfisi ca farina lui sa se fi imprfistiat la ruinarea ins-

nastiril Vodita, de lingfi Virciorova, pe care tot el a fficut-o sa se in-
nalfe, pe malul Dunfirii, daruindu-1 darurt scumpe.
3. Nu se one dace a domnit in adevfir Radu, fiul lui Vladislay.
Mormintul lui il aseazii poporul la biserica domneascfi din Arges, unde
de mull se arata o platen* cu un trup d2 om sapat pe dinsa I).
4. Dan, fiul cel mai mic at lui Radu, a luat tronul diva limp din
mina lui Mircea, fiul cel mai mare. Supt el s'a mintuit lucrul In biserica
din Cimpulung. Dar el nu muri in fare, ci fugi la Bulgari, unde fu ucis
innainte de anul 1387. Domnii ce muriau astlel, n'aveau pietre pe mor-
mintele for uitate.
5. Mircea, fratele biruitor, a fost intemeietorul cel more at Terii-
Romanesii. A slat ca un aliat mindru lingfi regale Ungariei Sigismund,
care a fost si impfirat, a isbutit sail lichee un prieten pe tronul Sultani-
lor, a stapinit Silistra $i Dobrogea, a patruns cel d'intiiu in Moldova, d.
unde a scos un Domn care nu-i plficea, a finut piept Turcilor de la un
capit at Domniei sate de 32 de ani pfinii la cellalt. Data morfii sale la
vrista de vre-o 60 de ani o slim numal dupe o cronicfi a Sirbilor : 31
lanuar 1418. A murit de bfitrinela, si 1-au ingropat intr'una din minas-
tirile ce cladise: Cozia, de-asupra 011ului. L-au dus din scaunul sfin de
la Arges peste apa cea mare, pane In Ificasul odihnei sale. Acolo se aflii
$i Oak acum pulberea oaselor lui. Un Mitropolit de pe la 1750 zice tfi
este ingropat acolo insusi prea-fericitul Mircea Voevod si Doamna sa
si copiii . Piatra se afIrk in dreapta biserica ; abia se cunoaste pe dinsa
cite o urmfi de slove, din care insfi nu se infelege nimic, $i alunci la
1750 'Inca nu se mai putea ceti nimic pe dinsa.
6. Mihail fiul Jul Mircea se lupta pentru Domnie cu fratele sau Dan,
$i fu ucis in 1420. Trupul sau fu asezat linga at tatalui mort in liniste, la
bfitrinefil.
7. Dan acesta at H-lea a fost un strasnic ostas, ca sl Mircea : prie-
ten at crestinilor $i dusman pentru pagini ; el s'a luptat $i cu Moldova.
Poate sa -1 fi omorit Moldovenii in 1431, cid cu Turdl se impficase. Se
va fi gfisit eine sa -1 duce la Cozia, lingii fratele pe care el it omorise.
8. El mai pusese capfit vielit unui frate al sau. Radu cel Plesuv
venise impotriva lui cu ajutor turcesc, dar el nu mai era in Domnie la
1427 ; Dan nu-I va fi recunoscut ca rude, si nu-1 va fi primit in necro-
pola Domnilor legiuifi, la Cozia.
8. Dar dupfi moartea lui Dan, Moldovenli puserfi Domn un all fiu
din flora at lui Mircea, care se numi Alexandru, dupe numele Domiului
Moldoval. El murl de moarte bun& in 1433. Daca a fost ingropal la Co-
zia, a atirnat de la urmasul sau pentru cite-va zile, necunoscut ca nume,
sau dela bunfitafea de anima a celui de at cincilea fiu at Jul Mircea.
1) Piatra e azi la Museu. De sigur di n'a acoperit niciodatil Mormintul lui
Radu.
Mormintele Domnilor Novtri 7
10. Vlad, caruia i s'a zis Dracul, fiindca ntt era bun. Acesta a fost
totdeauna un harnic ostav, si a batut pe Turci in valga Ialomitei, luind
parte vi la marea lupta a tuluror crevtinilor cu $ultanul, la Varna. Ves-
titul loan Corvin din Uniedoara-1 ajutase, dar apoi, nemultarnit de dinsul
ii naval' in tare siI ucise, cu fiul sau cel mare, Mircea, numit ava dupa
bunic. Omorul s'a facut in Ianuar 1447. Poste sa fi fost cel din urma
Domn ingropat la Cozia.
11. Yi urma dupe ce iarfivi trecu In mijloc o fantasma de Domn
un Vladislav-Vodil, care pare sa fi fost fiul unui pretedent Dan, vi nu
al lui Dan al II-lea. El muri iaravi ucis (1456), si mormintul ii sta vt pAna
azi, bine pastrat, in manastirea Dealului El o intemeiase, ca biserica
domneasca, vi aid i se aduse trupul de la Tirvor, unde cazuse. Piatra
pus& mai tarziu, zice ava:
A raposat Io Vladislav Voevod, in anul 6963 (1455), luna August
50, in zilele; vi s'a facut aceasta piatra in zilele lui lo Neagoe Voevod;
au facut-o Barbul Banul vi Pirvul Vornicul si cu fralii lor, fill lui Neagoe
din Craiova, caci Vladislav Voevod i-a facut boleti "
12. Ucigavul lui Vladislav fu Dracul cel de-al II-lea, zis Tepev, fiindca
tragea in tapa altfel insa, un mare viteaz, duvman at Turcilor. Dupil
multe ispravi vi nenorociri, el iv1 gasise sfirvitul poate la satul Balteni 1)
ling6 Bucurevti, luptindu-se cu pfiginii, pe o zi rece din Decembre 1476,
asupra Craciunului. L-au dus aproape, In manastirea Snagovulul, ziditA
de el in mijlocul lacului cuprins de paduri. $i azi se .ede innaintea al-
tarului piatra goala de inscriplie, supt care zace acest om minunat vt
grozay.
13. Fratele sau se chema Radu eel frumos vi pacatos. El stapini
in locul lui Vlad, ca om al Turcilor. Facuse manastirea Tinganului, tot
linga Bucurevti, vi, cind pert, in 1474, in urma unel infringeri din partea
marelui Domn al Moldovei Stefan, el va fi lost astrucat aice. in biserica
de sat ce este astazi acolo, nu se mai pomenevte ramie insa despre pia-
Ira momintului situ.
14. Un fiu al lui Dan cel Mare, Basarab, numit dupa Basarab, la-
tal lui Nicolae Alexandru, fu pus de Stefan, st-I hada. El fugi in Brasov
vi mud acolo, in Decembre 1480, Mud ingropat, de sigur, in biserica
romaneasca din Schetu, care s'a prefacut insa cu tolut.
15. Fiul sau, cu acelavi nume, pert in lupta cu un pretendent, toc-
mai in Mehedinti, la Ologova, in 1482. FI vor fi ascuns in biserica din
acel sat.
16. Urmavului sau Vlad i s'a zis Calugarul fiindca fusese Calugar,
si ar fi meritat sii fie toata viata. El a murit in linivte la 1496, vi fiul
sau Radii nu 1-a avezat in biserica de in Deal in Tirgoviste, pe care el o
drese, fficind dintr'insa necropola cea noel, care inlocui Cozia, ci-1
las& la manastirea Olavaclocului.
1) Comunicare a d-lui Al. Lapedatu, dupii un hrisov netiparit, in Archivele

Statului.
8 Istoria Rominilor In Chipuri §i Icoane
17. Radu se stinse inca liar, in Mart 1508, si locul lui de ingro-
pare nu putea fi decit aid la Dea lu. Piatra de mormint 1-a fosf insa sfa-
rimata, $1 capul sau, dezgropat pe la 1830-40, statea pus inteo cutiuta
saracacioasa, in mtjlocul stralucitei biserici.
18. Mihnea-Voda, Hut lut Tepes, si el un ucigas de looted, it inlocui;
el fu omorit in Sib! lu, unde fugise, de o rude. $1 azi se vede in biserica
Sas! lor de acolo cad el era catolic platra pe care sta scris in lati-
neste:
Mormintul Martel Sale Mihaly Domnul Terii-Romanesti, care a fost
ucis act in Sibiiu, in ziva de 12 Mart 1510, de Iacsici.
Slavoneste era scris cam fiat':
Cu mila lui Dumnezeu lo Mihnea Voevod. Domn al Teril.Roma-
nestt.."
19 In locu-i veni Vladuf, flu' lui Radu-cel-Mare, numit dupa buni-
cul sau Calugarul. Turcil i-au Mat capul. A fost dus la Dealu de un
urmas cucernic $1 pe piatra lui se celeste :
In anul 7020 (1512), luna lui Januar 23, a raposat robul lui Dum-
nezeu lo Vlad Voevod; si in virsta de 16 ant a slat in Scaunul Domniel,
si a domnit ant 1 si luni 9 si jumatate. $i a venit Domn lo Basarab Voe-
vod si, dupa ce a fost lupta [intre el], a Falai capul lui Vlad Voevod,
in cetalea Bucurestilor."
Nenorocitul baiefel domnesc a fost tatat, spune cronica, supt un
par", sus la Mihai-Voda, in cetate.
20, I-a urmat Neagoe, ce st-a zis Basarab dupa tatal sau Basarab-
cel-Tinar : vestit Domn prin evlavia st lubirea sa pentru arta. El a facut
in Arges, pentru neamul sat', o necropolia rivals celei din Dealu. Aid
zace el supt piatra de marmura, facuta de el insusl si intregita pe urma,
care zice:
A raposat robul lui Dumnezeu Io Neagoe Voevod si Domn a
toata Tara-Romaneasca si a parfilor dunarene, in tuna lui Septembre 15
zile, anul 7029 (1521), crugul soarelui 26, crugul lunit 15, lemelia 18. A
domnit 9 ani si fumatate. $1 rog pe cei ce Dumnezeu ii va ingadut sa
vie dupa not, sa pazeasca adapostul acesta mic 01 lacasul oaselor mete,
ca sa fie nestricat."
Tot acolo asezase el pe fiii sal loan si Petru Si pe fiica Anghelina,
morn innainte de a se gall biserica. Mama sa, Neaga, adusa si ea in Ar-
ges, a fost inmormintata de sigur nefiind Doamna, linga biserica, supt
o piatra ce s'a siricat pe urma. La Arges isi aflara odihna pe rind
Doamna Stana a lui Stefanifa, Domnul Moldovei, alts lath' a lui Neagoe,
§i in sfirsit batrina lui Doamna Despina, moart'a in Sibiiu, dupa ce se
calugarise luind numele de Platonida. $1 Preda, fratele lui Neagoe, ucis
in lupta la 1521, trebue sa-si ft aflat aid odihna.
21. Neagoe §i Despina avusera un flu iubit, pe care-I numisera Teo-
dosie, dupa vechiul si inteleptul imparat roman. El nu putu sa domneasca
insa, fiind un copil si mai mic de cit Via duf. Dus in Constantinopol, el
Mormintele Domnilor Nostri 9
muri acolo Innainte de 1526. Marna-sa, care e infafisaia intro duioasa

icoana cu trupul mortulul pe brafe, it va ft asezat spre adormire in bi-
serica Patriarchiei pe care Neagoe o invelia din nou, adaugindu-I chilli.
22 Cine ar putea spune unde s'a ascuns trupul lui Dragomir Ca-
dugarul, care pert luptindu-se ca WI fie Vlad Voevod, in 1521 ?
23. Un Radu-Voda, numit ca boier BAdica, se dadu ca flu al tut
Radu-cel-Mare. Turcii ii sfarimara capul cu buzduganul, in Februar 1524,
in Bucuresti, cred. Urmasul sau, dusman pana atunci, avu mita de trupul
lui, si-I auzim cind vorbeste astfel: Am trimis capul tut Wadies sl alte
dotal capete In Poarta; iar trupul lui Badica ram luat Domnia Mea in-
sumi, si m'am dus Domnia Men la manastirea Dealulul, st l'am ingropat
acolo`.
24. Radu de la Afumafii cin Ilfov, acest urmas milos, mare luptator
cu Turcii, nu aflA insa mile In boierii rasculafl, cart -1 prinserA in Rimnic,
la 2 Ianuar 1529, , de 1-au legal, st i -au taiat capul, si lui, si fliu-sau, Vlad-
Voda`. Si el era fiul lui Radu-cel-Mare, dar alesul boierilor, Moise-Voda,
nu-1 duse in Deal ling.& tata, ci In Arges, linga socru, cAci el f nea pe
Ruxanda, fata lui Neagoe. Mormintul sau it infafiseaza calare, cu manna
Iluturind, imparfitor de moarte si vitiator de biruinfa, far dedesuptul chi-
pului de viteaz WA sm.'s;
A rAposat robul lui Dumnezeu si mutt-milostivul lo Radul Marele-
Voevod si Domn a toata Tara-RomAneasca sl a parfilor dunarene, fiul ma-
relui si (prea-bunului) Radul Voevod, in anal 7037 (1529), luna lui Ianuar
4 zile, crugul soareiui 7, indicfla 3
SA va fie stiute razboaiele ce va voiu povesti, pe care le-am facut
eu : cel d'intiiiu razboi Cu Agarenii, al doilea In Gub(avi), al treilea In
satul Stefeani lingti Neajlov, al patruiea In C(lejani), at duelled in Cio-
canes% al seaselea In cetatea Bucuresti, (al septelea la cetatea Tirgo-
vistei), al optulea in riul Argesel, al noulea In (satul Plata; at zecelea In
A)ramanesti, pe Teleorman, (al unsprezecelea, cel mai lute si virtos), din
toate razboaiele, la Oruma(zi, cu 7 sangeacuri), (al doisprezecelea) in
Nicopol, al treisprezecelea in 515iov, (al patrusprezecelea) la cetate la
Poienari, cu feranii, at cincisprezecelea in Oherghlfa, (al seisprezecelea
far in Bucuresti), at septesprezecelea in ores la Slatina, al optsprezecelea
(la cetatea Bucuresti), cu Vladislav Voevod, a nouasprezecelea la satul
Rucar, at douazecilea in Didrih. Alunci m'a &grail (Dumnezeu cu stapi-
nire si schiptru, si m'au incins si cu caftan mohorit si cu cununa m'au
incununat si cu cinstea bogallei st cu mina marire de dar aducaloare,
si, cu mulfimea ostilor fiind incunjurat), si la multi an intins mina de
ajutor en indurare. Acum zac singer aici in mormint mic, asteptind gla-
sul arhanghelului, cea de pe urma trimbila, invierea a toata lumea, pre-
facerea stihiilor. Rog pe cei ce Dumnezeu ii va ingadui sa vie dupe not,
sa pazeasca acest mic adapost si ca§a a oaselor mete, ca sa fie nestr'cat".
25. TatAl lui Moise, Vladislav-Voda, fusese stilt de Radu sa piece
la Constantinopol, in 1524. Dar el se intoarse de acolo, si vent in par-
10 Istoria Rominilor in Chipuri 5i Icoane
file Mehedinfilor, unde-1 ucise in Decembre 1524 Banal Pirvu. Unui Domn
care se numla Vladislav i se cuvenia ingroparea la Dealu. Dar nu slim
data s'a imprirtasit de dinsa, cu toate ca, judecind dup6 ingroparea
acolo a lui Bi 'idles, e foarte probabil.
26. Cit despre Moise, el fu gonit, ads in lupla dela Viisoara intre
18 si 24 August 1530, 5i ingropat In manastirea Bistrifa, interneiatrt de
frail! Craiovesti, cu unul din coboritorii carora isi maritase sore. Pe in
1750 se mai celia Inca pe platra sa aceste cuvinte :
Raposat-a robul lui Dumnezeu Moise Voevod, feciorul lui Vladislav
Voevod, in anal 7038 (1530).°
Dar filcindu-se din nou biserica, supt Voda Stirbei, s'au stricat
toate pietrele de mormint, afar6 de una.
27. Vlad, care-1 urma, se inneca in Dimbovifii, la Popestii din Ilfov,
in toamna lui 1532. Era, fiat lui Vladuf, sl urmasul &au Vintila, care-5i
zise tot Vlad, it duse In Dealul, ingropindu-1 la un loc cu tai61,amindoi
morfl la o vrisI6 tot asa de frageda
28. Vlad-Vintila fu omorit in vara anului 1535 linga Craiova, din-
colo de ape Jiului, acolo unde e astral mrtniisiirea cea nou6 a Bucovit-
fului, la o vinititoare. El is! zicea fiat lui Radu ", adec6 al lui Radu-cel-
Mare $i urmasul lui era destul de evlavios ca s6-1 ducii in Dealu.
29 Radu Paisie, fostul egumen la Arges, dar flu al lui Radu-cel-
Mare, om foarte cucernic, care a mintuit artdirile bisericesti ale tut Nea-
goe, cad era sof al DomnIfel Ruxandrei, visa o ingropare la Dealul s'au
in Arges, cad el unia in sine drepturile aminduror ramurilor domnesti.
Dar, scos in 1545, el tr6I in Egipt. Mormintul lui trebue s5, f e in vr'o
biserica din Alexandria, poate intr'a Patriarchiei.
30. Mlrcea Ciobanul, all flu al Radului $i crunt omoritor de boieri,
Incepu sa cladeasea biserica domneasca din Bucuresti, care a astazi
Curtea Veche de linga Dimbovilli. Cind crudul Domn i$l mutat viafa, in
Septembrie 1559, al sai, Chiajna, vaduva, $I copiii il dusera in biserica
inch' neispravitii. Biserica a suferit pe vremea lui Vodii Stirbei o prefa-
cere totalii, $i morminlele au disparut asifel 5i aid supt scindurile 5i mo-
saicul din vremea noastrii.
31. Fiu al lui Radu Paisie,Petrascu cirmuia in asa chip, incit I se
zise cel Bun. El muri la Tirgoviste in ziva de 26 Decembrie 1558, a doua
zi de Craciun. Alaiul de inmormintare sul dealul cu viile, si Domnul ra-
posat isi gasi pacea, netulburata piing acum, in necropola lul Radu-cel-
Mare. Inscripfia de pe mormintul sail are acest cuprins:
A raposat infra Domnul Hristos credinciosul loan Petrasco Voe-
vod st Domn a toatii Tara-Romateasca, fiat lut lo Radul Voevod, 5i a
murit in luna Decembre 26 zile, in anul 7066 [1558r.
32. Petru, caruia I s'a zis Schiopul, fiat cel mai mare al lul Mircea,
era menit sa se odihneasca in acelasi biserica. El trecu ins6 in Moldova,
avu dotal Domnii acolo, si, fugind, in Apus, se stinse la Boxes, un de-
partat oras din Tirol, la 1 -lu Iulie 1594. Calugfirii franciscani primira ca.
ramasifile acestui oaspete sa se odihneasca linga biserica lor. Pe piatrii

se celia mai de mull acest epitaf :
,D. 0. M. Lui Io Petra, Domnul Moldovei, din familia regale, cor-
vineascS, a Mihnestilor, care, ca sa pSstreze legea (crestinA) in ,Stefan
fiat sau, ptirasind de buns voe fare sa foarte intinsA, invrednicindu-se de
ocrotirea Augustel Case Austriace, a murit in vrista de peste seized de
ani, In 1-iu Julie 1594: om, si in nenorocire sl in fericire, prea-vestit, in
razbolu si pace".
Niste Iriandese facurii inca pe acel loc o grotS a Madonei.
33. Alexandra, urmasul lui Petru, a murit in Scaun, la Bucuresti,
in Julie 1577. El filcuse in acest ores o biserica 'mug, pe dealul de bless
Acolo a fost ingropat, dar piatra sa de mormint nu se mai
piistreazil. O feta a lui insi, Elena, e ingropat in fundul biserica, pre-
fiicata peste vre-o patruzeci de ani, In mina dreapt5.
34. Mihnea, fiul lui Alexandru, ingropil in aceasta biserica pe dot
fit ai sat cu Doamna Neaga : Vlad si Radu. Mazilit in 1591 pentru a doua
°era, el se fScu Turc si marl la Constantinopol in 1601 : trupul sits de
renegat se va fi odihnind supt una din pietrele strimbe, irnpodobite cu
turbane, care se rididi dese in clmitirele Capitalei turcesti.
35 Petru Cercel, fiul Jul Petrascu-cel-Bun, stralucitor Domn dupii
moda Apusului, filcu biserica domneascii din Tirgoviste, unde vole sä-i
fie mormintul. Dar in mazilit si, luptindu-se pentru Domnie, innecat in
Bosfor, la Mart 1590: scos din Mare, pielea-i umplula cu pale se trimese
dusmanulul, Mihnea.
36. 0 rudii, un nepot, Vlad-Vothi flub lui Milos, autase &a* tea tro-
nul lui Mihnea. El muri inss innainte de a piece din Constantinopol, in
August 1589. Tata' sliu fusese inmormintat Ia Patriarchie, la 20 Februar
1577, si tot acolo vor fi fost coborite in piimint oasele tineirului Voevod.
0 sofa a Jul Vlad, Irina, mgritatii cu Albu Golescu, se odihneste insii in
mantistirea Vierosul, a Golestilor, savirsindu-se din viafg puline septa
mini dupa tatill el, ca vilduva tinara.
37. Stefan Surdul, fiu al Moldoveanului loan-Voda cel Cumplit,
stfitu pufin limp in Scaun sl, cercind sa cistige Moldova cu ajutoruf Tur-
cilor, fu ucis in lupin din Februar-Mart 1595, cu Aron-Voda, la Dunare.
38. Alexandru-cel-Rau, flu! Moldoveanului Bogdan Liipusneanu,avu
o stapinire tot asa de scurtS. El fu spinzurat la Constantinopol in ziva
de 25 Marl 1597, fiind apol ingropat in pripa la vre-o biserldi din Con-
stantinopol.
39. LIn mare domn eroic lea apoi in stSpinire Tara-Romfineascii. El
invinge pe Turci, navAleste in Ardeal, in Moldova, le cuprinde, be plerde,
e gonit st din mostenirea sa, dar se Intoarce cu osti imparStesti impo-
hive Ungurllor ardeleni, invinge, sl e ucis la 9/19 August 1601, din po-
runca unui general aliat. Trupul fu ingropat in cimpia Turdei, unde an
slivirsise omorul, cape! fu adus la Mgnastirea Dealului, cad Mihal Vi-
teazul era fiul lui Petrascu-cel-Bun. Scoasti °data cu capul lui Radacel-
Mare, striimosul sau, trisla rtunfistfa care adapostise un suflet ca acela,
12 Istoria Rominilor in Chipuri si Icoane
n stet pentru priveal5 intro biatA cutie, pe care a inlocuit-o daun5zi un

Telicvariu meschin gl fare frumuseta.
Matra ce acoperea capul lui Mihai se afli sl azi insa in mijlocul
pronaosului. Pe ea se celeste, data aceasta in limba 'waste& inscriptia
ce urmeaza :
,Rice zace cinstitul si raposatul capul crestinului Mihail, Marele
Voevod, ce au fost Domn Tarsi-Romanesti si Ardealului gi Moldovei :
cinstitul trup zace in canpii Tordei, $i, cind 1-au ucis Neamti, ant au fost
7109 (1601), in tuna lu Avgust 8 zil(e) : aceas(a) piatra o'u pus jupan Ra-
dul Buzescu i jupanija eg. (jupfineasa lui), Preda."
Nefiind o Doamna, mama lui Mihai, Teodora, n'a fost primiti in
Dealul. Cind ea s'a savirsit, in 1605-6, flu! $i fata lui Mihai o ingroparit
la Cozia, unde staluse, supt numele de cOlugarif a Teofana, anti cei din
urma ai vlefii sale. Acest fiu at cuceritorului,
40. Nicolae-VodO Petrasou (Petrascu era numele bunicului sau ;
Nicolae se adaugise ca titlu domnesc) pribegi in lame, impreuni cu fa-
milia sa. Dupli 1620 el se cas5tori cu Ancuja fata lui Radu-Voda $erban
si tr5i mai mull in Ungaria, umblind dupe Domnie pfinii in 1611. Un limp
state in Simbata-Mare (Tyrnau), dar, cind muri, el fu dus in Raab, in
,biserica sirbeascre, unde poate cA I se vede astfizi piatra de mormint.
41. Urmasul adevarat al lui Mihai Viteazul a fost un boier mat in
vristi, vrednic de aceasta cinste. In boierie-i zicea $erban, tar ca Domn
s'a numit Radu. El a invins pentru imp5ratul cretin pe un principt ar-
delean, a fost gontt de altul, dar s'a intors si l'a invins si pe acesta. Irma
in jar& n'a mai putut sA stea dupli aceasta, ci s'a dus in jerile impfirfi-
testi, sand mai mutt tot acolo, Ia Tyrnau sau Simbata-Mare, in Ungaria.
Moartea l'a gasit insii in Viena, Ia Mart 1620, dupe ce-si imparfise ave-
rea printr'un testament scris in romilneste. Intiiul loc de ingi"opare I-a
fost in biserica Sf. Stefan din acelas oras, ins& pe urm5 rudele sale
I-au adus in WO, asezindu-I in biserica de la Comana. pe drumul
Giurgiului. Inscripfia ce se vede acum pe morm:ntul sau, nu-I priveste
insfi numai pe el, ci $i douii rude, dintre Cantacuzinesti. Ea are urmit-
torul cuprins :
Aceast5 una piatra aceste fret farina acopere : a blitrinului $5r-
ban Wasarab Voevod, a lul DrAghici Cantacuzino Vel Splitar, de fatfi
aepotu-i, si a lul Costandin Vel PAharnic, iubif fiu lui Draghici ; pre cart
cum viala in dragostea singelui i-au legat, asa moartea, aice aducindu-i
vecilor i-au raposat. Carii, $i, crestineste, cu dreptate, cu dragoste, cu
milostenii si cu toate bunele fapte trAind, s'au savirsit, la aim! de Ia
Hristos sprisitoriul (7128=1620), de virsta , mogul, nepotul la (7176-
1667), de virsta fiul la ( ), de virsta ".
42 Radu Mihnea era fiu! lui Mihnea cel Turcit sau, cam it ziceau
oamenii de pe atunci, Turcul. In timpul cit a stapinit ca un Domn bogat
$i foarte preluit de Tura el a prefOcut in mutt mai mare biserica bunu-
lui sau Alexandru-Vodil. $i aid fu el ingropat, in Februar 1626, fiind
Mormintele Domnilor Nostri - 13
adus din Moldova, de la Hirlfiu, unde murise cu citeva saptiimini Irma-

lute, in Ianuar. $1 astrgi candela lumineazii urmAtoarele rinduri spate
frumos, romfineste, pe mormintul lul:
Aciastfi .piatrei de pre mormint o'u fficut $i o'u framsetat cela ce
este bine cinstit $i de Hristos iubit cretin Alexandru Voevod nAscAtoriut
dumniilui celuia ce s'au pristAvit intru fericitfi credinta, celuia ce au fost
bine cinstit si de Hristos Cubit Domn cretin Radu Voevod, ce-au fost
Domn Terii-Rumfinesti si Moldovel, si multe rAzboe au biruit, si Mai au
venit de In cinstita Poartfi s'au fost at doile rind Domn Terii-Ruminesii,
$i s'au lAsat steagul fiu-sfiu ce e mai sus scris, si larg se'u dus de-au
lost Domn Teri' Moldovei; si acolo se'u pristavit intru cetate in Hirl Au,
in luna lui Ohenarie 13 zile, SimbAtfi, $i cu mare cinste I-au adus trupul
dumnelui, $i 1-au ingropat in luna lui Fevrarie in 5 zile, DuminecA. Aicea
zac oasele dumnealui. Dumnezeu-1 iarte in Imp& Ape ceriului, adeviirat.
In anii 7134 (1626).g
43. Flu al until Iliac Vodi Liipusneanu, coboritor ticAlosit al tut
Stefan-cel-Mare al Mo !dove!, Alexandru fiul lui Bias, sau Alexandru II las,
cum I s'a zis, stapineste pe rind in Tara-Romiineasca $l in Moldova, ne-
contenit supt ocrotirea rudelor sale din Levant, Italienl grecill. Muntenii
resping inset cu armele la 1632 pe fiul siiu Radu, numit de Turd Domn
al teril tor; Mr in 1633 o riiscoala a Moldovenilor goneste si pe tali.
Bietul om se duse la Constantinopol, unde i se pierde urma. Se slinse
aici in sfirficie mare: cine stie unde va fi fost coborit in piimint trupul
nevrednicului acestula I
44. Luptind cu acest Alexandru-Vodg, adeci luptind prin ban', slit-
ruinte *f fAgilduiell, se vede fiul lui Radu Mihnea. ii ziceau Coconut,
flindci era un copil, $i tot copil a rfimas Ora la urmA. Epitropia 1-a
fost intiiiu mamA-sa Arghira, care muri in Bucuresti, gi trebuie set fi fost
ingropatil In Radu-Vodli. Si el plea mazil la Turci, se mai zblitu citIva
ant dupe Domnie, si muri la Constantinopol in 1632. I i plistrase bogAtia
sipoale di el se odihneste in Pairiarchie chiar, unde se mai inmormin-
taseri rudenil de ale lui.
45. Un flu al Moldoveanului Stefan Tomsa, Leon, om incfi tinfir,
harnic in jocuri ostasesti, statu pe aceiasi vreme citeva ant in Bucuresti.
Cfizind prin mazilie, el unelti pentru tron, slid pierdu nasul. Cind sl-a
pierdut vials $l in ce ungher i s'au ascuns ramfisitele, nu se poste afia-
46. lea acum un Domn cuminte, blind, bun judecfitor, pArInie al
belerimii tinere, frate de arme al celel imblitrinite in lupte, prlinclos le-
tanilor. Oltenil an adus in Domnie prin limbo tu pe Matei, boierul din
Brincovenii Oltului, Oltean si el deci.Odiniourfi ostas at lui Mihal VIteazul,
el a dovedit ca nu ultil inviitfiturile bane ale sliivitului sAu innaintas in Dom-
nie : 15comia, ura, setea de rfizbunare a vecinului sfiu Vasile Lupu s'au frint#
de voinicia lui inteleapia. Domnind ast-fel dougzeci si unul de ant, el a
lost astrucat in biserica domneasci din Tirgoviste, in tuna lui April 1654.
In fain acestui mormint nou era fuel din 1653 mormintul proaspfit
at Doamnei lui Matei, Elena, $i in acelasi intunecos pridvor dormia sir-
gurul for copil, mort nevristnic,Matei. Peste ciliva ani, Turcii au trecut
pe aid prgclind, si ei nu craters oasele lui Matei Ele furs stramutate
apoi la mangstirea Arnota, din Vilcea. Sus, pe o culme din preajma Car-
pafilor, de-asupra mgnastiril Bistrifa se innalla micul llicas in care se cu-
prind supt o piatra impodobitg, sgpata de 'nester din Ardeal moastele lui
Mate! Basarab din Brincoveni, insemnate cu aceastil pisanie:
Aid nee Mate! Basarab, cu mila lui Dumnezeu odinioarg stgpin
si Domn al Tgrii-Romgnesti, bgrbat infelept, indurgtor $i milostiv, inte-
meietor sl innoitor a multe biserici si menastiri: nici-odata biruit, ci
biruitor, si a multe invingeri invinglitor preaslavit, dusmanilor infrIcosat,
prielenilor de folos, imboggfitor at ferii sale, cel ce, cu multa boggfie
si 1ntru toate indestulat, in ling pace a domnit dougzeci si trei de ani ;
a adormit intru Domnul la cinstile bgtrinefe, in anul Domnului 1654".
Supt piedestalul de piatra, jos, e ingropat Danciul, tatal lui Ma-
lei, pe care acesta a pus sa -1 educe in radii de la Alba-Iulia Ardealulul,
unde el murise, inmormintindu-se intgiu in biserica Nitropoliei romAnesti
de acolo, faculg de Mihai Viteazul. Stan numai el doi acolo in pustie-
tate, in paces mangstirii cu doi paznici, Virg caluggri, fare locuitorl,
fag oaspeli; din toate partite codrul ingh to zarile, sI noaptea calgtoril
cart strabat drumurile vailor vgd lucind aceastil singurg lumina de in-
dreptare si mingiiere, ca o raze pornitli din sufletul luminos al strg-
mosului.
47. Usuratec, pornit spre legate nesocotite, Mfg putere a fost bi-
trina rude care a urmat but MatV..Constantin-Vodg era fiul lui Radu
$erban cel de la Comana si at i'ma de preot din Bucuresti, Elena, in-
gropata in anul 1656, paisprezece ani dupg moartea ei, in biserica de sat
de la Dobreni. Stgpinirea lui Constantin, noul Basarab, inseamna rgs-
coalg, umilinfg sl ruing. A incheiat ca fugar : in Ardeal intaiu, apoi la
Cazaci, cu cart umbra, fare nici -un drept, dupg Domnia Moldovei. Marl
la Polon! dupg anul 1676, Diinmezeu lie in ce foe anume, siirac si
foarte nenorocit. Mai fericitg decit el, Doamng-sa Balasa zace in bise-
rica Sf. Vineri din Tirgoviste.
48. Inlocuitorul sea a fost un Orec foarte nebnn, Mihnea al III-lea,
ce se zicea flu at mindrului Radu Mihnea. $1 el se rgsculg impotriva Tur-
cilor, si taindu-$i boieril, fug', dar nu-1 era Ifisat sa lase din Ungaria pri-
begiel sale. La 23 April 1660, a doua zi de Paste, el igen un mare chef
de sirbiltoare cu acelasl Constantin $erban, cgrula-1 urmase. Vent in-
fierbintat acasa la filtoarea sa, o Tgtarcg, si clizu trgznit de dambla. La
Satumare trebuie sg 1 se caute deci mormintul, dace se va fl ggait cine
sg-1 ridice unui asifel de om. Unit ziceau cg a fost Turc, alf11 1-au vazut
insi sfinfind biserici ortodoxe.
49. Citeva lunt grele pentru toate lumen, domneste, stramutat din
Moldova, un biet Arngut bgtrin, care trgise mull Limp ca boier al lui
Yaslle Lupu, Chica, ce-si lug ca Domn si numele de Oheorghe, zicin-
du-s1 Oheorghe-Voda °Idea (Oheorghe se zice in albanesa: OhIca).
-Turd, ii scoaserg cu parapon si-1 minara la Constantinopol, unde se
stinse in curind, flul &la Grigore fiind Domn in locul lui. S'ar putea
elute in cetatea impiirateasea mormintul incepalorului maririi Ohicules-
tilor.
50. Acest Grigore sau Crigorasco, flu si sof al unor Romince, avu
un trai tulburat, cu multe incurcaturi pe care 4i le pregall prin nepre-
vedere st sl in descurca prin viclenie. $1 in 1673 se credea nä el va mat
putea cumpara Domnia. Mimes intre Turci el muri peste putin. Loc de
ingropare sI data precisii, necunoscute.
51. Radu Leon, Elul lui Leon-Vodii. Om de peirecere, fiira voinfa,
mort la Constantinopol dupe mazilia din 1669.
52. Antonie din Popestii Ilfovulut. Mosneag cazut aproape in copi-
Mole, hriinit din leafa ce-i diideau boierti si supravegheat de flu-sau
Neagu. Cind pierdu Domnia, in 1672, Turcii ii oprira la dinsii, si sarma-
nul patriarh n'avu parte nici de odihna in pilmintul fern sale.
53. Duca-Voda, arnaut ca si China, ca si acesta intaiu Domn in
Moldova, isi zice, tot ca si acesta, Gheorghe-Voda, facind din numele
sau de pang atunci un nume de familie. Cantacuzinestit izbutesc a-I
scoate in 1678. Domn in Moldova peste pulin limp, a trela oars, it prind
Polonii, in razboi cu Turcii, si-1 duc la Lemberg. Aici moare acest om
lacom si slrasnic, la 31 Mart 1685, de dambla. A lost ingropat in bise-
rica ortodoxii din acel oras, zidita de marele negustor Alexie Balaban,
.in sclipul gropnifei acestuia".
54. $erban Cantacuzino, om temut, mindru, cu apucillurt de rege,
stapin al boierilor sal si respectat de Turci. 0 scurta boala-1 rapuse la
29 Octombre 1688, si pe mormintul sau frumos sepal, de la Cotroceni,
clitoria sa, se celeste pomenirea ce urmeaza:
Supt aceasta marmura odihnesc oasele a luminatului bun crestin
lo $erban Cantacuzino Voevod, nepotul riiposatului $erban Basarab \foe-
vod, pre carele miluindu-I Dumnezeu cu Domnia acestel Sari, de au dom-
nit 10 ant si au chivernisit Cara bine si vredriimste, cu tot cinstit neamul
lui, apiirind-o de toll vrajmasii. 'aka. carea 1.ra' de la Dumnezeu i s'au
siivirsit viafa cu cinste, aici, la Scaunul Domniet tut, lasindusi tare iarasi
la cinstit si bun chivernisitor, neamul lui, intreagi st cu pace bun& A
ceiruia i-a lost viata de anl 54, si asa s'au pristavit intro Hrislos la Oc-
tomvrie 29, leat 7197, 1689".
Tatal lui $erban, vestitul Postelnic Constantin, a lost ingropat la
Margineni, in Prahova ; acolo a stramutat $erban si trupul maicei sale
Elina, vestita gospodinii a celei mat marl avert muntene din veacul al
XVIIlea. Astazi de jur imprejur e temnila, st biserica, dlirimata de cu-
tremur, arse, a fost cu total prefacula de un egumen grec, zvirlindu-se
ca netrebnice pietrele ctitorilor. Fratele mai mare at lul$lefan, Draghici,
zace in mormintul lui Radu $erban, bunicul sau, la Comana.
Dintre frail! ceilalli, Cotrocenii odihnesc pe Mate! (1 1685), pe
Iordachi (f 1692). Mihai a fost taiat la Adrianopol si Constantin, inva-
fatul Stolnic, gitult la Constantinopol 1
55 Constantin Brincoveanu, om b ogat, bun gospodar si pfirinte

iubitor at awl neam imbielsugat ; sale intelegator de frumuseta si spriji-
nitor at invataturii; tare intreaga a fost acoperita de dinsul cu biserici
noun 1;1 innoite. In ziva de Sinta-Maria Mare 1714, avind implintli 25 de
ani de Domnie, i se tale capul, innaintea Sultanului, la ConstantInopol,
dupe ce toate odraslele-I singerasera supt sarmanil lui ochi batrini, sat-
be tficlii, fara lacrimi,cea mai strasnica suferIn15 omeneasca ce se ri-
dica din tot trecutul nostru. Se aruncara in Mare trupurile Domnului, ale
fiilor domnesti Constantin, Radu, Stefan, Mabel, pe cind capetele schimo-
nosite treceau in virful sulitelor. Pescaril culesesera din ape ramasitele
Brincovenilor, st crestini milosl le asezar a in manastirea din Chalke. La
Horez, frumoasa cladire a lui Constantin-Voda, gable pentru ingroparea
intregului sat' neam, se vede, supt chipurile de famine ce ocupa paretii,
numai mormintul de marmura nescrisa al Domnifei Smaranda ; o sore a
acesteia, Ancuta, maritata cu Nicolae Roset st moarta in pribegia dela
Brasov, a fost adusa aici in primavara anului 1730.
56. Stefan Canlacuzino, flu! Stolnicului Constantin, a intrebuintat
Coate mijloacele pentru ca sa aduca moarlea acelui pe care-1 inloculse.
Ca o rasplata dumnezeiascil i-a venit aceiasi peire silnica, dupe dot ani
singuri de Domnie. Fu gituit in temnita la Constantinopol, impreuna cu
talel sau bowie batrin. Capetele for furs jupuite, umplute cu bumbac si
trimise la Adrianopol, unde states Curtea. Aici in Adrianopol fora zu-
grumaft Mihai, fratele lui Constantin, st Radu Dudescu, care lima pe
sore lui Stefan. Capetele li-au fost puse in virful parilor. Cel din urma
dintre Cantacuzini cart incunjuraserii fara credinta pe Brincoveanu, To-
me, [men la Rust la 1711, st muri peste zece ani acolo la dinsii. Numal
Raducanu, fratele lui Stefan-Voda, do arme in necropola cantacuzineascii
a Cotrocenilor.
De acum innainte, Moldova si Tara-Romaneasca nu-si mai au siruri

deosebite de Domni. Aceiayi oameni, mat mull instrainati de cit straini,
tree de la Iasi la Bucuresti si de la Bucurestl be Iasi. Innainte de a vorbt
de mormintele tor, sa pomenim pe ale Domnllor Moldovel.
2. DOMNII MOLDOVENI.
1. Bogdan intemeietorul si-a emit odihna in biserica, de lemn pe
atunci, a Rildautilor. In timpuri neorinduite si salbatece ca acelea, nici-o
platen nu s'a asezat pe mormintul celui care a dal Rominilor, ca o pa-
lernica cetate, Tara Moldova,.
2. Latco, acel care a incercat sa face din Moldoveni niste catolici,
supusi episcopului latin din Siretiu, si-a luat local linga parintele sat',
dupe 1372.
3. 0 clips Moldovenil 41 /Wan' Domn de legea tor, ce e drep-
tul, dar de alt neam, rusesc, din Gentle. hug Koryatowicz pert in curind.
lin calator din veacul at XVI-lea zice ca i -ar fi vazut mormintul intro
mrtn5stire de ling5 Birlad. 0 astfel de mandstire n'a fost insa niciodatii

Anastasia, flied lui Laic° $i vaduva lui lurg, zace in necropola R5ditu-
ltior, unde a fost ingropata la 1420, anul morlii ei
4. Petru, fiul Margaretei sau Musa lei care avea drepturi asupra
Moldovei, e cel d'intilitt Domn sigurdupil un Stefan I-iu, fatal sau poate
in urma tut lurg. El a dada man5stirea Neamlului, in valea Neamtului
$i a Ozanei, pe o inn-Wine pietro sa, mire pfiduri. Acolo va fi fost el
ingropat prin 1'90, dar nici- urm5 nu s'a p5strat din mormintul lui
5. Roman, fratele lui Petru, fu Domn scurtii vreme, apoi fugi in
Polonia, $i la urma d runt din nou : el fu inmormintat la Radauti. Roman
cladise ins5 biserica lui deosebila in tirgul Romanului intemeat de dinsul,
$l at i coborise el oasele otiei sale Anastasia, care a fost mama lui
Alexandru-celBun.
6. Alexandru a f5cut cel d'intaiu din Moldova o tare tra'nicii $i cu
viitor. Mai b'ne de Ireizeci de ani a silipinit asupra ei Fara nici -un fel de
site sau viclesug, duhul salt bun, impaciuitor rabdator, milostiv, cucer-
nic. El a dovedit a prin burattatea adeviiratfi si dreapt5 a inimil se pot
face lucrurile acelea marl pe care asprimea crude le poale incepe sau
gr5bi, dar nu duce la cap5t. Moldova a iesit din minile lui gate, incu-
nunat5 cu neatirnare si impodolitii cu invfil5turi si mestesuguri.
El cl5di vechea mfinfistire Bistrita pe care StefancalMare a pre-
recut-o apoi din temelle. Poate ca aici se inmorminta fratele sau luga,
dar un fiu Bogdan se astrucit la R5dauti. Atunci Bistrita an se innalta
inca in r5coroasa vale de linga orasul Piatra. Dar la Bistrita fu dus tru-
pul Doamnei lui Alexandru, Ana, o ortodox5 moarta in 1418, pe cind,
cu citiva art! in urmil, cea d'intAiu scope a Voevodului, o catolicii, Mar-
garela, era asezatii supt baptisteriul bisericii !aline din Baia (1410). Poale
ca lot Bistrita a primit st oasele flilor domnesti morti innainte de vreme,
odrasle ale Anei, Roman si Vasilisa. In iarna anului 1433, se stinse, mul-
ilimit intr'o fall nou5 scoas5 din Coate primejdiile, Alexandru insu5i Mor-
mintul sau fu clAdit din piatri sfipata cu podoabe gotice. Dar poate nu
s'a serfs nimic pe lespedea care i-a acoperit sicriul si, oricum, ea nu se
mai afl5 ast5zi, fiind inlocuita cu una care pomeneste o moartfi din vre-
mile urm5toare.
7 Ilie-Voda flu! lui Alexandru si al Anei, intl.& in lupta cu fratele
sau Stefan, st5pini un limp alaturt cu el, 51 trebut s5 fugil la urm5, orbit
de acest irate nelegiuit, in Polonia, de unde era Doamna WI Acolo se
stinse nenorocital orb intre anil 1444 $i 1447, si se va fl taunt loc in
1
vre-o biserica ruteanii din Polonia, sosia sa ftind si ea o Ruteana orlo-

doxfi.
8. Fratele Fara milfi si mustrari de cuget fu prins in 1447 de Roman,
copilu' foarte Hair *Inca al lui Ilie, si uck prin t5ierea capului. La 16
Iulte sosia la mfinastirea Neamfuluinu la Bistrita, care nu putea fi pro-
fanata cu astfel de oase vinovatecarul ce aducea irupul mficel5rit al
Voevodului. In b'serica mrmfistirii, dreasA $i prefilcut5 apoi de Stefan-
18 Istoria Rominlior in Chipuri si Icoane
cel-Mare, la dreapta se infundil un gang de intunerec. Pe o piatra din

acel colt negru se celeste inscripfla, puss ins tSrziu, de Stefancel-Mare,
$i astazi nedeplinS:
Acest mormint 1-a infrumuselat lo Stefan Voevod. cu mita lui
Dumnezeu Domn al feel Moldovei, flu! lui Bogdan Voevod, unchiul sat'
Stefan Voevod, fiat biltrinulal Alexandra Voevod, care a fost acts.'
Piatra de mormint a unui Petru Voevod flu! acestui Stefan, a fost
striimulatS din vechea mAnastire a Pobratei, clfidifiS pe acest limp, in cea
noug, al caret ctitor e tot-Stefan-cel-Mare.
9. Roman piere la 2 fulie 1448, poate otrAvit. Mamasa Marinka
avea incil fare in mina el $i cred ca ea va fi inmormintat pe linerelul
Voevod la Bistrif a lui Alexandru cel-Bun.
10. Ea avea $i all flu, care incurc& lumea mal multa vreme, ajunse
un stricat si peri, omorit de boieri, in Cetatea-Alba, in primAvara anului
1455. Biserica din acel ores, iarSsi innoltS de Stefan, primi trupul celui
ce nu meritase numele lui Alexandru-cel-Bun.
11. Frail al tut 14 $i Stefan se lupta totodati pentru dulcele rod
al Domniel. lalA un Petru, care dispute in 1452,
12. Apoi Bogdan, flu din flori al tut Alexandra. Acesta e un lup-
Calor harnic, care secerli larg in °stile polone ce sprijinli pe Alexandre!.
it ucide insil unul care i se zicea frate, Petru Aron. In graba inmormin-
tile' ucisului, care fu asezat in biserica de lemn a satului unde plerise,
nu se putea infrumusefa' o piatri de mormint. Cind Stefan flu! acestui
al treilea Bogdan fu Domnul Moldovei, el Fact' biserica de piatri din
Rfiuseni, pulndu-1 hramul taierea capului Sf. loan. Insi trupul mortului
fu dus la RAthiali, $i acolo o inscripfie il aminteste in aceleasi cuvinte
ca sl pe innaintasii sal in Scaunul Moldovei.
13. Petra Aron se inchinii tutulor vecinilor si flicu pe placul tutu-
lor bolerllor ; pentru care avu parte si domneascil septe ant de zile.
Stefan it goal in Polonia, apol la regele unguresc Mattes. Intro zl, cind
pindia la holarul Moldovei, in Secuime, o ceata naviilitoare, avind in
fruntea ei pe Stefan, II ucise in 1468, Ilisind trupul Mil cap In mile le-
ranilor strSinl din satul rfisplfillrli.
14. In ce coif al Moldovei n'a innillial Stefan bisericl sl milnastle,
unde n'a lAsat aminlirea luplelor izbfiviloare sau binefacerilor implirlite
ea dreptate, in cursul a jumatate de veac de Domnie ? TinArul isl cuceri
mostenlrea, se lupta, Invinse, lieu Para neatirnatil; bArbalul matur apara
drepturile noue! Moldove glorioase, far biltrinul stilpini Oa in zilele din
urmfi cu sable in mina, gala sa apere sl 85 intregeascA, leu bAtrin care
nu-si uitA vinatoarea.
Stefan a fficut de platri gropnlia domneascA a Rfidaufilor, si mes-
terul sau slipiltor, ,mister Ian", un Polon sau un Sas, incunjurili piirefil
blserIcit cu o prispA de pietre mormintale, asezate una lingli alta intru
pomenlrea stramosilor (1479.80) La Blstrlia el innAlifi mormint Doamnet
Ana, mama lui Ille St, cind flu! se stinse 'Inca in floarea vristel la Con-
stantinopol, Mid ostatec, Stefan aduse in tarn pe lubital salt Sandrin sau
Alexandra, $i in bratele str5bunulul el asez5 pe urmasul care yenta la
dinsul innainte de vreme (1496).
Dar el 41 Met' slesi si celuilalt neam at sau alt adApost al cenusei
omenesti, in Patna supt o timpla imbrAcata cu brad a munftlor Bucovinei,
lingfi o 'Impede ape de munte. Acolo intrari in mormint tinerit Voevozi
Bogdan $t Petra (1479, 1480) Acolo igi aseza el Doamna cea de-a doua,
adusil din strit'in'Atatea Mangopulul, Maria (t 19 Decembre 1477). Acolo
primi el r5masifele credinciosului sfetnic batrin s1 de slgur rude, Mitro-
polltul Teoctist (1478 Numal sotia sa d'intaiu, Evdochia de la Chiev,
care muri innainte de a se ispriivi Patna, $i mama, Oltea- Maria, care nu
fu.ese sotia lui Bogdan, ci avuse alt sot si, cu el, si alit copii, nu se
imparlasir5 de morminte in Patna: Oltea, moarta la 1465, fu asezatil
ling5 zidul Pobratei, la dreapta.
Stefan gall in Patna din marmurA curate, impodobita cu flori de
scant gi sepals cu maiestre stove cirilice care au un caracter gotic, pie-
trete ce trebuiau all acopere pe dinsul $i pe sotia aceasta a blitrinefe-
lor sale, Maria lui Radu-Vod5 Munteanul. Pe lespedea care se ridicit in
Julie 1504 pentru a-i primi trupul, se cetesc aceste rinduri, pe care lipsa
de ingrijire a flului si urmasulul le rasa neisprfivite:
Blagocestivul Domn lo Stefan Voevod, cu mile tut Dumnezeu Domn
al feril Moldovei, flat lui Bogdan Voevod, ctitor sl intemeletor at acestai
-nul ,
sfint Incas, care aici zace. $1 s'a stramutat la vesnicele lacasurl in a-
tuna si at Domniei sale an ."
15. Bogdan, fiul lul Stefan si at Mariei lul Radu, muri Inca liar,
dup5 un lung zbucium zadarnIc cu Polonii sl Muntenii sal, dupe ciocnirl
folosiloare. cu Tatarit, la 18 April 1517, cind era la miez de noapte.g
Peste clout' zlle, aclus de la Has!, el era inmormintat In Patna, prin grija
boierilor sal, cart incunjurau acuma trona' fiului situ, nevristnicul Ste-
finiffi.
Pe o platr5 cu Hull de scrisoare flag se celeste:
Acest mormint este at blagocestivulut Domn lo Bogdan Voevod,
Domn at feril Moldovei fiul lui Stefan Voevod, clitoral sfintulut licasu-
tut acestula, care s'a strimutat la vesnicele 15casurl in anal 7025 (1517),
line tut Aprille 20, la miezul nopfil.`
16. *ter/1114A nu crescu decit pentra a se dovedi crud, nerecunos-
calor gi nedestoinic. Boleril sal, fill acelor cart sluj1serfi indelung, cu
nepatata credinf5, pe Stefan -cel-Mare, it uciserfi la Hotin, in ziva de 14
lanuar 1527, otr5vindu-l. StefAnif5 care nu era NI Doamnei Ruxanda,
ci at unet femel. Stana, nu i-a putut face loc acesteia (t 28 lanuar 1518)
In Patna, ci in vechea necropolA a RAdAufilor. El insusl fu dus de Curlea
ucigasit $l de Doamna sa, Stana, fate but Neagoe (ea a fost ingropata
In Arges), to Patna, unde pe morminlul shit se vede aceasta inscrlpfie:
Blagoceslivul sl de Hristos iubitorul to Petra Voevod, Domn at
fern Moldovei, a infrumusejat acest mormint nepotulul sau Stefan Voe-
20 Istoria Rorninilor in Chipuri si Icoane
vod; care s'a stramutat Ia vesnicele Ificasuri in anul 7035 (1527), tuna...
(,fers).'
17 Acest unchiu Petru era fiul lui Stefan-cel-Mare si at unei femei
din Hirlau. Data aceasta Moldova nu avea un Domn obisnuit, ci o minte
ogee& o vointa neinfrinta si o fire bogala in planuri marl. Numai ma-
ura, socoteala mai trebula pentru a face din Petru-Voda, zis Rares, pa-
rechea lui Stefarecel-Mare in viafa lerii cirmuite de amindoi. Aceasla a
lipsit Irma lui Petru, si din lungul sau zbucium cu Ungurii din amindoua
partidele, cu Polonii si cu Tura n'a iesit decit pierderea pentru toidea-
una a provinciei Pocu fia si o mai adinca injosire fafa de Sultan. Acesta,
Soliman -cei -Mare, goni pe Rare in Ardeal Ia 1538, dar el izbuti sa-si
capete iarasi Scaunul. In vederea ingroparii lut si a neamului sau, Petru
Rarer cladeste noua gropnita Domneasca a Pobratei Naga apa Siretiului
nu tocmai departe de Suceava. Inca la 1529, Domnul inmorminta pe so-
tia sa d'Intaiu, Maria, In Putna si fiul acesteia, Bogdan, zace in b'serica
Sf. Dimitrie din Suceava. Pentru sine si pentru cea de-a doua sofie, care
trai mat mull de cit dinsul, el pregati Ia Pobrata morminle de marmura,
asa de frumoase cum nu se mai vazura. Cind, in Septembre sau Octom-
bre 1046, el se slinse, destul de balrin, il cuprinse acela pe care scrie:
(Aceasta groapa e a) iubilorului de Hrislos robul lui D mnezeu
Io Petru Voevod, fiul bfitrinului Stefan Voevod, care (stramutai la aceste)
Ificesuri si In vesnicele lacasuri ; vesnica lul pomenire.'
18. Dot Domni au linut puterea in Moldova pe vremea de restriste
a lui Petru. Until era flu! lui Sandrin, nepotul de flu at Jut Stefan -cel-Mare,
st purta numele acestuia (poporul i-a zis Lacusta, dupe una din nenoro-
chile scurtel lui Domnli). II ucisera boterii, in Decembre 1540. Cred ca
Irupul plin de rane a Post dus In Bistrita, unde mormintul lui Alexandra-
cel-Bun primi si pe aces! urmas nenorocit. In el se ingropa in urma va
duva lui Lficusta, Cneajna, in 1542. Inscriptia ce se vede astazi pe aces!
mormint, o pomeneste numai pe ea.
19. Alexandru Cornea, flu din flori al lui Bogdan, n'a trait .decil
pima' la intoarcerea lui Rare:, care-1 Me in Galati (Februar 1541), ffirfi
sa se poatfi 01 in care din bisericile, azi cu totul schlmbale prin innoire,
ale acestui oral zace acest Domn de citeva saptamini.
20. Dintre fill lui Rares, unul a murit Turt, dupe ce-si batuse joc
citeva luni de Moldova si de boieril ei: tocmai la Brusa i-ar ft mormintul
in cimitirul turcesc al acestui oral din Asia-Mica.
21. Stefan, fiul cel mic, fu omorit de boleti in 1552, prin pravallrea
asupra lul a cortulut de in Tutora si strabaterea cu militate. and lucre-
rile se Ifimurira in Moldova, sora lui Ruxanda, ajunsa Doamna tut Ale-
xandru Lapusneanu, it scoase din mormintul sau de acolo st-1 wail' in
Pobrata, linga tats 4i linga mama, care murise si ea, zugrumatA de acest
ginere grozay. Inscripfia celui din urma barbat din neamul Raresestilor
a aceasta:
Doa mna Roxanda, fiica lui lo Petru Voevod, tar Doamni a lui lo
Alexandru Voevod, infrumusetti groapa aceasta fratelui ei Stefan Voe-
Morminte e Domnilor Nosh.' 21
vod care s a strimutat la vesnicele Ilicasuri in anul 7060 (1552 , Septem-

vrie 1"
22. L'Opusneanu a fost un crunt tiran, omorind pentru plAcerea Jul.
Data citiva ani tam satulA de dinsul, it lAsii a fi Wilt de un vintura-
lame giec, lacob Vasilic. Intors dupil peirea acestuia, Al xandru-Vodi
multOrni lui Dumnez u ridicind o man..stire in munte, si mai aproape de
Suceava, Slatina, care fu si a patra necropolis a Domnilor-Moldovei.
Acolo-si va fi ingropat nut loan, si acolo se mai vedeau sau se mai vad
incA pietrele de marmuri lucie care acoperiau doua Domnile moarte
tinere, Teofana si Teod/ra. Zdrobit de boalii in 1568, Alexandru isi lull
numele de cillugarie Pahomie, cu careI fu impodobi a moartea prin
otrava. Pe piatra sa mormintalA din Slatina nu se porn neste deci decit
numele cAlugliresc; astfel:
,AAceasta groapi este a monahului) Pahomie, care s'a striimutat
d'n viala de aid la vesnicele llicasuri, si a fost ingropat aici in ctiforia
lui tea noun, in anul 7076 (1568), luna Maiu 5.
23. Doamna Ruxanda muri in 1569 sl fu dusii la Slag la, farli ca
Elul ei, Bogdan, sat fi Meat cinstea unei inscriptii. Bogdan insusi, maztl,
fugar, se stinse in Moscova. Un Irate, Constantin, pare sA fl murit la
Constantinopol; altul, Petru, a &Mat sa tea Domnia si a fost nets in a-
celasi oras, de Turcii cart -1 prinseserA. Alte fete ale Lipusneanului r5.6-
cirit prin Polonia: una a facut minastlrea Socola, lingO Iasi, st e ingro
path acolo. In Slatina, necropola in curind parAsitii, 41 mat gAsi local
d'n acest neam, numai un nepot de flici al bOtrinului tiran.
24, Iacob Vasilic s'a numit loanVoda, sl lumea i-a zis Despot
pentru 61 se zicea despot de Naxos si de Paros. Ucis in 1563 de boleti!
cart-1 incunjuraserA in Suceava, el a fost iugropat in grebe, fiira nici-un
semn amintitor, in cimitirul cetAlll. Poate sa He el acel cadavru de ,om
de cinste" care s'a giistt acolo, in sApiturile din urmii.
25.*Stefan Tomsa, inlocuttorul lui Despot, avu o stApinlre de cite-va
luni numai. EugInd in Polonia, el fu osindit la moarte acolo pentru a se
face pliicere Turcllor, supt cuvint ca el ar If fAcut pagube Polonilor ce
fusese in slujba sa de oaste si-1 chinuise, precum gi ca prAdase merge-
nile regatului (Mal 1564). Cu el perlra vatavul de last, loan Motoc, si
Vornicul Petru Spancioc. Doamna Tomsel, Candachla, nu era cu dinsul.
Osindltul fare dreptate 41 alese ca loc de ingropare blserica ortodoxi
a SI. Marti din Lemberg, unde t se Me capul.
26 loan Vod6 fiat kJ StetAnItii (1572.4) a fost numit cel Cumpllt,
pentru rautalea lui cu boieril, st ar ft merltat, pentru vitejla lul in lupin
co Tura, pe acela de: Viteazul. Ucis dupii lupta de la Roscant rupt
de doufi cOmile el nu s'a invrednlcit de o ingropare crestineasca.
Doamna sa Marla Huru trAI mult limp sI dupA 1600.
27. Petra Schtopul era ftul tut Mlrcea Clobanul din Tara Roma-
neasca st al fetes celel mal marl a lul Rares, Chlajna ( moarte in Cons-
tanttnopol). El fu intemeletorul celel de a cincea necropole domnestl, pe
22 Istoria Rominilor In Chipuri si Icoane
care o numi Galata. in aceasta manastire, asezata pe o-culme ling& Iasi

el astruca pe Doamna sa, Maria Amirall din Rodos, pe un fiu Vlad sl
pe o fats numil5 Chiajna 'dupe bunica ei. Dar el n'avu parte de ingro-
parea in tars, ci am vazut undeI zac oasele.
28. Multi Domnisori ajutati de Cazaci navalir5 in Moldova in Miele
lui. Unul, Ioan-Voda P otcoava, care se faced ca este loan cel Cumplit,
linu cite-va sfiptamini Scaunul din last. $I pe dinsul it taiara Polonii la
Lemberg, in ziva de 16 Iunie 1578. Crilaul se aprepie cu sfiala de acest
frumos tinar vIteaz, si dupe moarte I se cusu cu fire de matasti capul
de trunchiu, si trupul fu ingropat in aceiasi biserica ruseascaa, unde se
odihnia cellalt Domn ucis al Moldovei, Tome.
29. !litre cele dou5 stapiniri ale lui Petru domneste lancu Sasul,
fiu din florl at lui Petru Rares. Fugi si el in Polonia, la 1582, si avu
si el parte de sable calaultil in Lemberg, fund dus apol, de sigur, la bi-
serica ruseasca.
30- Aron-Voda, care se zicea fiat batrinului Liipusneanu, a tuns
des si de aproape oile sale birnice ; rasculindu-se impotriva Turcilor
°data cu Mihai Viteazul, a Post neasilmanat mai mic decit acesta, si in
lupta si in faimS, si in nenorocire. Slujitort1 sal unguri 1 -au prins, trIme-
tindu-1 in Ardeal, unde muri inchis la Vint!, caste! vechiu pe Mures, in
mijlocul unui sat de Romini (1596). Doamna lui, o Cantacuzina, pare sa
fi ramas un limp railcar in Ardeal. Mormintul tut Aron nu se mai afla
astazt la Vinti, unde am mers anume pentru a-1 cauta.
31. Tradatorul care-si vindu Domnul, ajunse Domn in locul tut.
Fiu de Tiganca, Stefan-Voda, care fusese pana atunci Hatmanul Razvan,
era unul care stia sa se lupte Polonil ii scoasera ins& pe cind ajala pe
Mihai Viteazul, si cind el voi sa lea Domnia de la ocrotitul tor, fu invins
si teas in tapa (1595). Aceasta salbateca neomenie s'a inlimplat linga Sn-
ceava, sI liana pe vremea lui Miron Costin, peste cincizeci de ani dupes
aceste imprejurari, se mai vedea acolo, cuprinzind oasele celor cazuti,
movila lui Razvan`, pe drumul spre Baia.
32 Omul lesesc, Ieremia Movila, situ sa traiasca de azi Ora mine.
Attie! cucernic, si destul de bogat, el facu la Sucevita, linga apa cu a-
cest nume, manastire noun si necropola domneasca cea de-a *esea. Aici
isi ingropil el fate, Zamfira, in 1596, sl aid isi gasi el insusi local de o-
dihna in 1606. De mull limp un Domn at Moldovei nu mai era ingropat
in clitoris lui t Iota ce scrie pe mormintul lui, ridicat, nu de rude, care
incepura un lung si salbatec razboiu pentru putere, nimicindu-se intre
ele, ci de un boier credincios:
Aeasta piatra de mormint o facu si Infrumuseta dumnealui Oavrii
ce a lost Stolnic, mai de mutt raposatulut blagocestiv si de Hristos iu-
bilor Domnului nostril Io Ieremia Moghila Voevod, cu mile Jul Durane-
zeu Domn at tern Moldovei : vesnica tut pomenire sl fericita odihna lui;
in anul 7114 (1606), tuna tut tante 30'
33. Dupe Movila Ieremia vent Movila Simion, care crezuse ca a
rapus pe Mihai Viteazul si pier! in pulberea unei seri de infringere in-
naintea lui Radu $erban. Mucezi $i el citiva ani pe tronul Moldovei innainte
de a mucezi in mormint. Se crede c5 I-a otravit vaduva Ieremiel (Sep-
iembre 1607). Fu dus Ia Sucevija, unde zace $i flic5-sa Teodosia, dar nici
lui nu i se feicu mormintul indat5 : abia la 1620, fius5u Oavrill, ajungipd
Domn muntean, se gindi la datoria impodobiril locului unde f se odihnia
parintele, $i astazi pe o plated facut5 intocmai ca a tat leremia, cu bou-
rul si sterna Movilestilor, se celeste :
A r5posal robul st5pinului Domnului nostru Ilsus Hristos lo Simion
Moghila VOevod, Domn al Terli-Rom5nesti $i, cu voia lul Dumnezeu,
Domn al fedi Moldovei, in anul 7113 (1605 1), luna lui Septemvrie 14, *lel
reimas groapa lui in uitare, neinfrumusejata, piing ce vru Dumnezeu si
ajunse prea-iubitul lui flu lo Oavr11 Moghila Voevod Domn in cel d'intaiu
Scaun at p5rintelut s5u, in Tara-Romeineasca, impreun5 cu malc5-sa Me-
lanie Doamna; atunci a f5cut aceasta piatra si a pus-o, in anul 7128
(1620) luna lui Marcie in 15
Nici-unul dintre mulfil feciori ai lui leremia $i ai lui Simion, impo-
dobifi aproape toll cu Domnia, nu se coborirei in peimintul sfinfit al Su-
cevilei, el vintul nenorocirit ii abeitu pe alte larimuri lat5 cum tree ei
innalnlea noastrei, copil jertfili n indriei mamelor, pribegl aruncafi pentra
toatil vista for in mijlocul strAinitor:
34. Mihelilas, fiul lui Simion. Dupe citeva luni de Domnie cu numele,
e gonil la Radu $erban, care vole sari dea pe fiicasa, $i acesta-1 ingropli
Ia Dealul, supt piatra ce zice asa:
Aceast5 piatra de mormint a filcuto $i a impodobit-o Doamna
Marghita fiului et Io Mihail Moghilift Voevod sI Domn al jeril Moldovei,
fiul lui Simion Moghila Voevod ; si sfirsitul vielil sale 1-a fosi in locul
Tirgovistel, si a fosi Ingropat aid, in sfinta biserica, lacasul Dealului,
in zilele blagocestIvulul Domn to Radu Voevod, nepotul de flu at lui
Beiskab Voevod, $i a fast Doran fret luni in locul peirintelui seiu : i-au
fosi bate zilele viejii ani 16 $i jurnatate ; la anul 7116 (1608), tuna (la-
nuar 27)".
35. Constantin, at lui leremia, piere fare urmii, dupe ce a fugartt
a doua oars din Ora, unde slapinise f5r5 stralucire ; nu se stie sigur
Wei fetal de moarte a acestui Ural- nenorocit (1612).
36. Gavril. at lui Simion, nu poate mostenI decit Scaunul muntean
at teal& sau. in 1620, el e silit sei fugei in Ardeal, unde lea pe vaduva
unui nemes $i se pierde printre Unguri. Poate ca mormintul I s'ar gasi
in biserica satului soliei sale, unde-si serb5, in 1626, $i nunta : Sintieu,
ungureste Solimonk5.
37. Moise, irate cu Oavril. Fu in dotal rindurl un pasitic Domn
moldovean. La urma fugi in Polonia, unde traia pe la mosiile ifamiliei :
Wielkie-Odzy $i Muchoyedy (in Podolia $i Podlachia) inteuna din bise-
ricile acestor localitati fu pus el in plimint, incheind o lunge vials fgra
stralucire, dupe 1661.
38 Alexandrel, ful lui leremia, domni, dar foarte scurt limp El,
fratele slier, Bogdan, mama -sa Ellsaveta, Jura prinsl de Turci in 1616 si
24 Istoria Rom:ntlor in Chipuri si Icoane
dui la Constantinopol: coplii trecuri la legea Islamului, iar mama aco-

peritA de rusine ajunse in haremul unui Ag5. Bogdan instt era in Polonia In
1 55, de sigur pe linga surori.
loan-Voda, al lui Simon, n'a domnit. Pena prin 1640, el pindeste in
Ardeal, unde statea pe linga Oavril. Cred ins ca la sfirsit el s a intors
in tare si ca a fost ingropat la manastirea Todirenilor din Burdujeni, in-
temeialei de un irate al tateilui siiu, Teodor Movila. Chipurile amindu-
rora se v5d si astazi pe Ora, dar nu e nici urma de morminte. Fate lui
Loan fu sotia cronicarului Miron Costin
Petru, fratele lui loan, ajunse Mitropolit de Chiev, si fu refornta-
torul Bisericii rusevti din Polo nia El fu ingropat in manastirea de la pes-
terii (!aura pecersca) din residenla sa (Decembre 1647 .
Felele lui leremia, Regina, Maria, Ecaterina si Ana murira ca sotii
ale urmatorilor nobili poloni: Mihail Wisznowiecki, Stefan Potocki. Sa-
mull Korecki, vi Stanislav Polo ki: pe mosille acestor fami ii trebuesc
cauiate mormintele tor.
39. Coborilor din Movilesti dupe mama -sa Elisaveta, Miron Bar-
novschi Movila, ginerele lui Radu Mihnea, peri la Constantinopol, unde
mersese ca s5 emit a doua oars Domnia Moidovel (2 tulle st n. 1633).
El cladise bisericile Barnovschi vi Sf loan din Iasi, precum si manastirea
Birnova, dar nu se poate spune sigur dacii trupul salt a fost adus din
orasul de peire, pentru a ft tiezat ntr'unul din aceste lacavuri. Ellsavela
mama lui Miron, se slinse in Polonia, pe mosiile 1\lovilestilor
40. Vasile Lupu (Vasile e un nume adaus la suirea 'n Domnie ;
numele sat' de botez e Lupu). Arn5ut, dar din peirinti asezati in tare, CA-
sAtorit intai cu o Rominc5. om foarle bogat, cheltuitor si (tunic, de
o trufie si de o poftei de a st5pini ce nusi alit parechea, a rivnit, lup-
find §i uneitind, Tara- Romaneasca si Ardealul chiar. Dusmanii ii reipusera
la sfirsit. TrAi inch o bucat5 de vreme la Constant nopol, sarAcit, 'Aril-
s!! de Doamna, incunjurat de coplii unei tiitoare si muri in 1661, avind
ins5 acum lingtt dinsul pe Doamnet-sa Catrina, care locale inch la 1665
case for de ling5 Arsenal. I)e si fiul sau Stefein.t5 era atunci Domnul
Moldovei, el nu crezu c5 se cuvine se aducli trupul latalui salt pentru
a-I ingropa din nou in stralucita b'sericA ce clAdise acesta be Iasi, Trei-
lerarhi. Poate ce unul din cel dot fret! at lui Vasile, Gavril Hatmanul,
mort innainte de schimbarea de Domn din 1653, s5 fi fost astrucat nice,
precum se vet fl facut sl cu fiul lui Vasile, loan, si cu allele din rudele
cele matte ale Lupului. Dar in Trel-lerarchi pletrele de mormint ale farni-
lief domnevti lipsesc cu total.
41. Lipsevte vi a lui Stefanitii, nebunatecul flu at but Vasile, care
muri de frIguri rele, dupe o scurta Domnie, la 29 Septembre st. n.1661.
Totuvt fu dus la Trel-Ierarcht si acum citiva ani, in cursal lucrArilor de
restaurare° un Evreu a gesil pe metal Bahluiului inetal ce se crede ca
ar ft slat pe degetul tinarulut Domn Stefan.
42 [strait Dabija, un bun biitrin belly, mud in Sedan pentru ca
vista-i era prea innaintati ca se-I mai poet' atinge nenorocirea maziliei.
Sofia sa, Doamna Catrina sau Dafina, I-a dus spre ingropare la mantis -
tires Birnova din Iasi, in mijlocul codrului" inca. Pe mormintul lui se
cetesc aceste rinduri :
Aceasta piatra a facut-o si impodobit-o Doamna Dafina Domnu-
lui ei, riposatui fo Evstratie Dabija Voevod, Domn al Teri' Moldovei, si
s'a pus in clitoria lui, maniistirea cea noua ce se chiama Birnova in anul
7174 (1665), luna lui Septembre in 11, ceasul al doled".
In aceiasi manastire a ingropat si urmasul lui Dabija, D uca-VodA,
care tinea pe Anastasia, fata cu Buhus a Doamnei Dafina, o fetila Ma-
ria, singurut copil al lui Istratie-Voda (1667).
43. Duca singur isi galise ca loc de ingrop re manastirea Cetaluia
de ling& Iasi : acolo fiind inmormintaia fiica sa, numita tot Maria, alt
Haar copil ramas in pamintul moldovenesc (1672). Poa e chiar ca si un
frate al Ducal se odihneste in biserica, innoita nai daunazi, a Cetaluii
Fiul sau unic, Constantin, domni de doua on in Moldova, dar fu
chemat, la urma in Constantinopol, si aici i se pierde urma. Sofia lui
dintaiu era fiica lui Constantin Brincoveanu, Maria, si cu dinsa avu el un
fiu, bolezal cu numele muntenesc de $erban. Maria muri de ciuma to:
in capitala turceasca, si micul Serban se stinse in TaraRoinaneasca, peste
patina vreme.
Mama lui Constantin, Doamna Anastasia, prinse dragoste pentru
un beiu grec din Maine, si ajunse de risul tuturora. In 1700 ea se afla
insit la Constantinopol, cu Constantin, cu un fiu mai mic, Stefan al
card sfirsit e necunoscut si cu fetele Anastasia si Safta. Alta fata
Elena, fu sotia lui Nicolae Costm, stalu si muri in Moldova, dar nu se
MIA urme din mormintul ei la Cetaluia Duculestilor
44. 0 Domnie scud& avu Iliac fiat lui Alexandra Iliac. Era un bid
om sarac, care, cind osindia pe cineva la vre-o plata de dalorie, punea
mina in punga lui si ajuta pe osindit. Sarac s'a dus Innapoi la Constan-
ilnopol, unde n'a mai venit nici-o stire despre dinsul (1669).
45. Stefan Petriceicu, boier de fare, carat la suflet, nestatornic 41
prost", a fost odata Domn de la Turd, a doua oars de In Poloni, in
mijlocul carora s'a adapostit apoi. In 1705, vaduva lul, Mariana, Isca-
leste ca starostina de Zwolin. Ca staroste acolo va fl murit deei sotul ei.
46. Antonie-Voda Ruset, din Orecii Constantinopolel, cazu de la
putere in 1678, scos de Duca, si Turcii it chinuira in tot fetal, batindu-i
'resin supt unghil si tragind Mara tulpanele ce-I silisera sa inghita El
marl peste putin limp dupe aceste suferinfe, far fill sal Alexandra sl lor-
dachi traira ca beizadele prin Write noastre.
Un amanunt duios e acela ca la biserica Sf. Nicolae cel domnesc
din last, dreasa de dinsul, se vedea Ora in ultimele limpurt o piatra de
mormint pe care Antonie si-o gatise in zadar. Ea purla aceste cuvinte :
Minunatal Antonie Ruset... inteleptul, sia acoperit mormintul, lu-
cru de mare cuviinta; tot ferlcitul Dome de Moldavila Antonil Ruset s'eu
ales aclia (?).'
47. Dumitrasco Cantacuzino, v5rul bunului Postelnic Constantin,

era un Orec desfrinat $l fail inimii. A murit mazil la Constantinopol, de.
o umflaturfi la git, dupe 1685.
48. in sfirsit lath* un Domn dintre boierii jerli: Constantin Conte-
mir. Baffin, betty, glumej ca $i Dabija, om de isprava Si viteaz ca si din-
sul Murind in 1693, el fu pus intaiu in gro pa ce -ui &Ise An once in bi-
serica Sf. Nicolae cel domnesc, clitorie a lui Stefan-cel-Mare, pe care
el o innoise Apoi it stramutari in Miera, o man5stire de ling Milcov,
pe care el o Meuse din lemn. Niel dintr'un loc, nisi dintr'allul nu putem
c5pfita vreo inscriplie. Si iarasi n'avem nici una de In m5nfistirea Cast-
nului, unde zace Gheorghe Stefan-Yodfi, mort tocmai la Stettin, in 1668.
49. Fiul cel mare at lui Cantemtr, Antioh, a domnit de douii on
in Moldova, si s'a sons in Constantinopol, destul de trtrziu,
50 tar marele invatat DimItrie-Vod5, acel care a vrut s5 face bi-
nele nostru punindu-ne supt ascultarea ruseasc5, marl ca pribeag la 21
August 1723 in satul sfiu de locuint5, Dimitrovca, la 420 de verste de
Moscova. Nu situ dac5 acest fruntas at vremil sale, scrlitor veslit, Domn,
flu $l frate de Domn, academician. senator, sfetnic rusesc, are p nA as-
tAzt pe mormint piatra pe care I-o datoreste macar recunostinta noastrfi,
a Rominilor.
51. Tot innainte de Fanarioji trebuie socottal Domnia anal boier de
tare. Fost ginere at lui Cantemir bittrinul, Mihal Racovilii fu un om greol
si Bra caracter. Dug' cea din urmfi mazilie a sa, el moare la Constan-
linopol, dup5 1744.
Avu dot fli :
52. Constantin mud de belie in Bucuresti, la 28 Ianuar 1764. Tolusi
nu se tie unde 1-a ingropat fratele salt Stefan, care se ails cu dinsul 5i -i
watt) in Domnie. El insusl as:lase solid sale Sultana, a egret moarle it
aruncfi in desnadejde, locul de odihnfi Ia Oolia (1753). Aceasta martits-
tire, intemeialfi innainte de 1600, fusese prefticulit de Ilasle Lupu, si in
ea dprmia Toma Cantacuzino, bunicul de spre mama a lui Mihal Racovilii.
53. Cit despre Stefan, el zace in vre-o biseric5 din Constantinopol.
3. DOMNII FANARIOTI.
1. Nicolae Mavrocordat, cuminte scriiior de craft, incepe sirul tor,
de st singe romfinesc curgea sl in vinel e IW Dupii multe schimblirl intre
mfirire $i primej die, el mud de clum5 la Bucuresti, si fu ingropat Ia mi-
nunala manfistire, facula de dinsul, a Vficfirestilor. Piatra lui ce se vede,
neatinsg, p5nii ast5zi, are aceastfi inscriptie, pe care o tfilmacim din ver-
surf grecesti :
Viizindu-te, morminfe, mfi tem de privelistea to :

Cad ascunzi in tine pe Nicolae Domani
Moldovel odinioara, apoi at Teril-Romfirkesti,
Pe acel care aceasta biserica a intreitei lumini a soarelui
Dumnezeeote a innalfat-o din temelia el chiar,

Pe cel prea-inIelept si Scaun at infelepciunii,
Oglinda infeleptilor in Oahu',
Al carui neam vestit e din at Scarlat1 lor :
Parintele Ia fost Alexandru, care la a Otmanilor
imparatie era talmaciul cel de tainii.
Dar pe care Muse le I-au incununat cu-a gloriei cumli",
Acest mormint de marmura-I incunun' acuma,
Pierind de ingrozitoarea boal5 a ciumii,
Lasind durere nesuferita la fill
51 la soda sa st la rudele mune :
Pe care sa-1 fericim toll dupe cuviinlii,
Rugind pe Domnul, cel ce vede Coate,
SA-I pule sufletu 'n livezi inverzite.'
2. La Vacareoli gindia el sa 1 se adune neamul dupe moarte, dar
nu i se Implini dorinla. Pe fratele sau Scarlet, sofal unei fete a tut Con-
stantin Brincoveanu, iI Iasi In Mitropolia Tirgoviotei. loan-Voda, fratele
lui Nicolae, it Inlocul pe limpul cind acesta era prins de Austriaci in
Ardeal ; aceasta nu i-o feria fratele mai mare, care nu-1 dezgropa de in
biserica Sf. Oheorghe Vechiu, unde fusese ingropat la 1719. Numal doi
copii ai lui Nicolae sint inmormintati, fare pietre amintitoare, la Vaal-
reoti. Doamna Putheria si un alt flu zac In Mitropolie.
3. Constantin-Voda, fiul lui Nicolae oi omul care avu indrazneala
&a declare pe lerani liberl, fu rinil inteo lupta dintre Ruoi si Turd, la
1769 Dus la leo!, ca prins de razboiu, el muri aid. 5 1-au ingropat cm
mare cinste boierii in Iasi, ca pe un Dome, spune Cronica, fare sa
arate insa st locul de inmormintare unde se cobori acest biet mooneag,
mai batrin si decit vrista 11V, care n'avu parte de un sfiroit in liniote.
Slim insa de aiurea ca sicriul, dus pe nmeri de patru general' rust, In
aoezat la Mitropolia.
4 Lan, fratele lui Constantin, muri la Constantinopol, tar fiul sin
Alexandra fugi din Moldova, unde era Domn, la_guoi in 1787. Inca in
1804 el of Doamna-sa scrlau din Moscova, unde i se ridica mormintul,
in manastiroa Danill, la 1819, cu o inscriptie simple.
5. Alt Alexandru, fiat lui Constantin, mazilit peniru a face loc pre-
cedentului, e ingropat la Constantinopol.
6 Ca neam vechiu, inrudit cu Mavrocordatii, stau inna'ntea noes-
Ira, de la inceputul epocei fanariote, Ohiculeolii. Origoraoco-Voda avuse
pe Matei (numit aoa dupe bunicul de pe mama, Matiao Sturdza). oi fiul
acestui Matei fu at d ilea Origore-Voda Ohica Moartea-I gas' la Baca-
reoti, of pe mormintul salt, in necropola cea noua, in Pantelimon, se
celeste acest epitaf :
,Datoriia cea oboteascii
De pre fires omeneasca
impllnind prea-fericitul,
28 Istoria Rominilor in Chipuri sl Icoane
Dea pururea pomenitul

Ortgore cel prea-innalt
OhicaVoda incoronat,
Domn in TaraRumaneasca
Si in cea moldoveneasca,
Care, cu minte nalfa domnind
$i cu dreptate carmuind
De pre vrem a ce-aceste lerll
Cu inteleapte indreptarph
I a a doaolea Domnie,
Data de la 'mparatie,
Din Scaunul cel stramosasc
Lk lacasul cel ceresc
S'au mutat far de prihana,
Cu pace si cu pohvala,
Jar trupul sau cel de om
Cu cinste ca de un Domn
Aicea s'au astrucat
$1 ingroparii s'au dal
La a sa domneasca zidire
Spra veacinica pomenire:
Avgust 26 d., leaf 7260 [1752].
t 1759, Mart 14, pristavindusa iniru fericire sI Mar lia Sa Doamna

Zoi[a, s'au pus oasele tot inteaclastu mormant al raposatului iniru feri-
cire Domnu Origorie Ohica Volvod, iubitu sofa Marii Sale, intru al sap-
telea an dupe raposarea Marii Sale, vlIndu de in tam Moldov" cu prea-
iubitul fliu Marti Sale lo Scar lat Ohica Volvod cu Domniia Tarii-Ruma-
nestl, si, insusi Mar lia Sa viindu cu alaiu si cu Wall+ boertmea si cu 'oda
oranduiala Domnii si cu Sf tulle Sa M trop[olitul] la'ril chir Filaret si cu
amandoi episcopii g1 cu alfi zeace arhierei stralni, aducandusa din Bu-
curesti pane aici, s'au asazat inteacest mormant cu mare cinste si cu
mutt& jale da norodu, pa'cum Marla Sa au pohtitu, peniru %eacinica po-
menire"
Cum se vede din aceasta inscriplie, scrisa numai in romaneste, si
Doamnasa lug locul ling& dinsul, in acelasi stralucit morrnint de mar-
mura. Un frate, Alexandru, tale de Turd al caror dragoman fusese, a
fost Irma ingropat in Constantinopol. Tot acolo se odihneste fiul lui Ori-
gore, Mate! 0 fate, Ruxanda, muri cu mull mai tarziu, in 1780, si ea isi
gasi oclIttna in marea biserica-mausoleu rldicata de tatal ei linga Iasi,
Frumoasa.
8 Scarlet, cattail flu, murind In Bucuresti, e inmormintat in bise-
rica Sf. Spiridon Nou, si pe marmura lui celim, pe greceste, ceia ce
urmeaza :
,Pe marele'n sinu-i

Acopere mica
$1 oarba platra,
Pe Scar tat Domnul,
Fiu lui Grigore,
Din a Ghiculestilor mare vita,
Care de boala naprasnica
A peril in Dacia (Tara-Romaneascii),
Dupe ce domnise 'ntaiu in Moldova,
Iar a doua o ara
Domn in Dacia
Avind virtutea aceia
Ca pentru toll supusli sal
Era ca un parinte bun.
Pentru care, cu puternIca
Durere, I-au dal sufletul,
Cu lacrimi minglindu-1.
CI mormintul 1-a 'nnaltat
Fiul sat' vestiful,
$1 mostenitor at puterii,
$1 cu jalnice plingerl
Toll din Coate Orfila
Cintam pomenirea
Celui plecat spre partite cerului
In anul 1766, Decembre 2".
Acest flu Alexandru muri in Constantinopol
8 Grigore, fiul lui Alexandru, gospodar fare pareche, modest si
crutafor, foarfe mutt cinstit de Turci, putea nadajdui soart a lui Grigore
at II-lea. Dar in marea biserica domneasca a Sf. Spiridon din Iasi se
ingropa numai trupul sau ciuntit de capul pe care Turcil, cari-1 Mama
pentru tradare, it dusera la Constantinopol. Pe aceste jalnice ramaslte-
se celeste:
Odrasla a Ghiculestilor
Lui Grigore-al Dacilor Domn Testa,
Cu evlavie 'nvelit, din stramoai ca acestla,
Ascunde-acest mormint frumos trupu-i.
El a fost smuts de-o naprasnicii moarte,
Iar acum in lacasul ceresc locuieste.
9. A trete familie care a domnit pans la 1774, numaT in Moldova,
Callimachii (numele de la inceput, romanesc, al neamului e insi Calma-
sul) n'a lasat decit un singur mormint domnesc pe pamintul tern, de
unde-si fragea obirsia. 0 inscriptie greceasca, puss in numele Doamnei
Elena, nascula Mavrocordat, pomeneste in biserica Sf. Spiridon, pe loan
copilul .,cu fata de our ", al ei sl at lut Grigore-Voda Callimachi. Gri-
gore, taiat de Turd, in 1769, zace in Constantinopol, ca si tatal sau
30 Istoria Romani lor in Chipuri $i Icoane
Ioan-Voda. Fratele lui Grigore, Alexandra, muri dup.(' 1821, adus, de

prigonirea furceasca, a cersi la usile crestinilor. Flit lui, Scar lat si loan,
fur& ucis1 in Asia, la Boll $l la Cesarea Siriel. Numal Doamna lui Scar-
lat, Smaranda, fiica lui Nicolae-Vothi Mavrogheni, $i ea adusA de impre-
jurilri la mare sgracie, e iamormintatA in Iasi, in biserica Goliei ; moar-
tea 1 s'a inlimplat la adinci batrinete, in 1842 abia.
10 Dup.(' 1774 se ridicii familia Ipsilantilor. Alexandru-VodA, cel
d'intAiu Domn dintre dinsii, moare foarte britrii, prin osinda turceasca,
la 1807 abla, la Constantinopol. Fiul sAu Constantin fugise atunci in Ru-
sia, si el zace intr'o bisericii din Chiev supt un monument destul de
simplu. Un frate al lui Constantin, Dimitrie, e inmormintat la Constanti-
nopol, unde mart in cea d'intal tinereta. Ipsilantestil n'au liisat nici unul
din mortis lor in tarn
11. Tot asa $i Moruzli. Constantin-VodA, incepatorul mAririi lor,
marl dap& 1782 in Constantinopol. Dintre fiii lui Gheorghe, fu ucis in
Cipru, Dimitrie sl Panaioli periri Wail de dins' pentru trAdare, in 1812.
Alexandru-Vodii, om bun si nobil, se invrednici de o moarte obscure in
mijlocul lor, la 4 5 Iulie st. n. 1816.
12. Mihat Sulu cel d'intAiu moare la Constantinopol si se ingroapi
acolo. Alexandra Nicolae Sutu fu dus, in 1821, cind muri de boalA in
Bacuresti, tot la Sf. Spiridon, WA sa i se fl pus o inscriplie deosebila,
-n mijlocul tulburarllor revolutiei. Cellalt Mihat Sutu, din 1819-21, eatici
prin Europa $i se duse apoi in Atena, capitals Oracle! libere, si muri
acolo. Nici el n'au cu tart' floaslea legatura trainicA si ghat a mormin-
telor.
13. Amindol Domnii din familia Caragea, Nicolae si Gheorghe,
a an rAmas In not, ci unul in Constantinopol, altul in Atena.
14. Dintre Domnii intimpla ors, Nicolae Mavrogheni, care-si cladise
o bisericii 'n Bucuresti, moare Mal in tabara turceasca de la Minim,
fArfi 'A alba parte de vre-o ingropare, tar trupul ha Hangerli, injunghiat
$i decapitat, se arunc& la Sf. Spiridon din Bucuresti, in mormintul lui
Scarlet Ghica. In sfirsit un Manole Giani-Ruset piere 'n pribegle la Rusi.
4. DOMNII CEI NOI.

1. Dupfi 1822, Rominil cApAtar& larAsi Domni din neamul lor.
Cel d'intAitt Domn national al Terli-Romilnesti, cucernicul Grigore
Dimitrie Mica, e inmormintat la Colenlina, supt un urit monument de
plata innegrita, ling& mausoleal de In Tel, unde venire in el pe rind Ill
01 nepoll de ill, Inscriptia stingace de pe mormintul sAracAclos suns
astfel:
Pletrile dupA utile cetAill vecinate
MArturislt-all cAliitor ilor) ce fapte lAudate
OhIca Grigorie a lucrat, Domn plIn de intelepclune :
L'al lul mormint esti dolor Ismereniall depune. 1835 (-1834), No. 4.
Mormintele Domnilor Novtri 31
2. Contemporanul sau moldovean, bunul patriarh Loan Sandu

Sturdza, muri si el ca simplu particular in Cara unde domnise. El fu in-
mormintat supt o simple piatra in biserica Sturdzestilor la Iasi, Barboiul.
In versuri bunisoare se cuprinde aceasta pomenire a lui:
Intre muritorii lumei cind eram sf eu odata,
Dam p ovaf a, slat, poruncii la oricare judecalti.
In a mea origins nobilu, in sfirvit vI domnitoru,
Statuiu patriei si sprijinu paste drepturi vi poporu:
Vazuiu slaw, cinste 'mpreajma-mi, avuiu schiptru, stapinire,
Dar in sfirvit suferit-am vi a soartei prigonire.
Acum iata supt aceasta piatra stau eu muritoru,
Caci viafa amarita un desert e plin de nori.
S'a savirsit din viafa la 2 Fevruarie 1842, domnind in Moldova de
la 1822, !Lille 1, pant, la 1828, April 23."
3. De acum Dom(' gonifi de framintarile peniru alcatuirea unel
noun orinduiri mor in strainatatea europeana, spre care-t chiama gustu-
rile for de oameni bogafi vi doritori de o viafa placuta. Ramasifele lui
Mihai Sturdza si Gheorghe Bibescu, acelea ale lui Grigore Alexandra
Ghica an ramas in Franfa sau Germania. Lai Alexandra Ghica I s'a facut
loc la Pantelimon, supt un linens monument de marmura sculptata, mai
frumos dec11 oricare din ale Domnilor novtri. 0 litografie, scum foarte
rare, reprez nta convolul sau de ingropare. Adus de In Nizza, unde mu-
rise, Barbu Stirbei se odihnevte acum in mijlocul harnicel gospodarli mo-
derne de la Buflea. far cel d'intalu Domn al Romaniei unite, Alexandra
loan I iu Cuza, a lost stramutat in biserica de la Ruginoasa, astazi o
movie arendata la Ovrei.
Si asifel din mormintele vechl vi noun s'a ridicat Innaintea cetito"
rilor lungul vir, glorios of nenorocit, al Domnilor Rominimli.,.
IL
Doamnele romine.
Despre Domnii ce au stfipinit aceste Teri, despre luptele, tratatele
ei nenorocirile lor, s'a vorbit destul, el bine ei, mai ales, xfiu. Viafa in-
tregil Teri se cuprinde in faptele lor, care s'au fficut in numele el. Din
potriva, o uitare nedreaptfi a acoperit totdeauna, ca o buruianfi de pfi-
risire, mormintele Doamnelor, ce an slat alfiturl de soli! lor, in mijlocul
furtunilor unui train aea de zbuciumat, incit able ni-I putem inffillea as-
tfizi. Figurile viteze, figurile dureroase, lignite binefficfiloare el sfinte,
modestele figuri blinde se impfirtfieesc de acelaet nepfisare din partea
scriitoror. $1 ca ei Doamnele sint date ultiaii Domnitele, a caror copi-
Mile el tinereja a trecut mai totdeauna printeun lung elr de pribegii ei
rfitficiri ei pe care nunta le-a stramulat in locuri bonnie depfirtate de no!,
de unde adesea n'au mai venit nici-odatfi sfi-ei vadi pfirinfli ei fara.
Despre Doamnele noastre se poate vorbi din douti puncte de vedere:
intaiu din acel al originii lor 5i apoi din acela, nu mai puffin insemnat,
al rostului pe care-1 aveau la Curtea petrecerIlor sau la Curtea aface-
rilor. Ici ei colo, se prind de la sine in aceastii batfiturii de Wei florile
strfilucitoare, vii ale caracterelor, ispravilor ei suferinjelor acestor Doamne.
I.
In ceia ce prIveete origina, neamul ei rangul innainte de cfisatorie
al Doamnelor Teri!-Romfinesti ei Moldovei, trebuie sfi se fie samfi de
cele trei epoce, in care se desface din panel de vedere politic, ei nu
numal din acesta, trecutul nostru. Cea d'intaiu e a neatirnfirli de fapt,
eea de-a doua a unei supuneri cinstite el cruffitoare faffi de Turd, cea
dea trete. se deosebeete prin ascultarea desfivireitfi de aceeti stfipini.
Anil 1550 §i 1720 ar fl punctele de desparfire. Jar dupfi 1859 incepe, fi-
reete, epoca a patra, de neatirnare noug, in care trfilm.
In cea d'intfilu epocfi, origina Doamnelor variazfi dupfi cum bfir-
befit lor erau Domni in Scaun, Domni legiulti, fli a i unor stapinitori, sau
erau ntete !inert copti din nor!, care nu Owl dace vor ajunge sfi dom
34 Istorla Rominilor in Chipuri $i Icoane
neascA si ei vre-odatA. Hai indoialii ca acestia din urmi se insurau mai

rAu decit cei d'intfilu, Doman sau fill din cfisatorie al Domnilor. Bietli
oameni trAiau din greu, crescuil cu frIcA mare de mamele lor, feriii de
ochil tuturora, arlitail, la once prilej, ca feciorl de boieri sau chiar de
oameni de rind, ca odrasle ale sot ului cu care le mAritase Domnul, iu-
WW1 lor. In sfiatcla $i teama lor ei se fAceau cAlugAri, negustori de bli-
nail, de stridil, ciobani, adicil boieri peste turme multe, $i poporul, care
nu uita ce fuseserii el mai innainte, li zicea si ca Domnl: CAlugArul,
Clobanul, Stridiagiul.
De foarte multe ori, un astfel de om, care jertfia Coate numai pen-
tru slabs nAdejde nesigura a Domniel, nici nu -$i mai fficea pacatul sfi se
insoare. Cind insfi el 1st lua nevastA in zilele grele, se innfilla odatA cu
dinsul in ironul fedi o Mara femeie feat nici-o pregatire pentru mfiriri de
acestea. Astfel era insfi cu Domnii $i tinerii Voevozi pe cari-i insurau
pfirinili lor, Domnii. Aceslia-3i cilutau sofii intre neamurile marl ale feri-
tor vecinesi, daci se poate, intre neamurile stapinitoare ale lor.
Neaparat ca se cerea ca mireasa ea fie de aceiasi lege : ortodoxa
dee!, $l- nu catolicA. In aceasta privinia, Domnil =Meal aveau alegerea
mai usoarii. Dincolo de DunAre erau, in adevar, pAnil pe la 1500, o mul-
fime de dinastli ortodoxe, mai vechl decit aces de la Arges sau de (a
Tirgoviste $t Bucuresti, asa incit pentru al nostri era o cinste sA se in-
cuscreascA cu ele. Pe vremea cind se inchlagfi Marele-Voevodat at Tern-
Romenesti (1300.1350) erau trei neamuri de Teri bulgiiresti, in cele trei
Bulgarii ce se fAcuserii pe atuncea : una la Marea-Neagrii, alta la Tir-
nova si o a treia la Vidin; erau apoi neamurile regale sirbesfi din Sibe-
ria $i din Bosnia, mai tarziu sl din Herfegovina ; veniau apol o mulfime
de stepinitori mai mici, tot dintre Sirbi, in Macedonia sl linga Marea
Adriaticii ; in sfirsit ceva mai departe strilluci Inca pAnii la 1453 familia
Impiraleasca a Constantinopolel, cu multe ramuri lalerale.
Numele se luau de alte vremi dupfi norme care nu se mai tin in
seams astfizi: une ori se da copilului acela at sfintului serbat in ziva cind
el era niisc4t; dar de obicet at unel rude, sl anume se incepea toldea-
nna cu rude care boteza sau cu acela mai insemnatii prin vristA sau
prin rangul el. Domnii cei vechi de pesle Olt, car! n'aveau inrudiri la-
minate, se chemau ferdne.ge Litovoi, BArbat ; unui de dincoace de Olt
are numele de Seneslau, dol judefl, clipetenii de judefe, se numesc loan
;I Ffircas. La Domnii Voevodatului celui mare intilnim nume ca Alexan-
dra, care e at unui Tar bulgfiresc, ca Mircea, care e at unui Domnllor
de la Avlona, la Marea Adriatica ( Mircea) ca Mihail, at altul Tar bulgfi-
resc, ca Vladlslav (Vlaico), care aminteste Beni sl Voevozi bosntaci.
Inrudires dinasliei noastre s'a fficut decl neapArat cu Bulgarli din Vidia
si cu Sirbii. Multe neamuri boieresti au venit impreuna cu Doamnele de
pests DunAre.
Numele tuturor acesior d'Intgiu Doamne muntene s'aierdul, afarfi
de al Callnichlei care pare sa fie °reach* , soila lui Radu $l mama
Doamnelor Romtne 35
tut Mircea, dace nu al a fratelui sau Dan. Na se cunosc dealt patine

Doamne muntene de legea Ritsaritului din veacul al XV-lea. Slim pe at
Eapraxlel, Botta lul Vlad Calugarul : dar aceasla pare sa nu fi fost de
neam mare, al sa se fl calugarll odata cu soful el innatnte ca acesta
-sa fl ajuns, in 1481, la Domnie. 0 fate a Eupraxtel, purtind numele drept
romanesc de Caplea, lua intaiu pe boierul Staico Logofalul vl, ramiind
vaduva, tatal el desparfl de nevasta pe favoritul sau Bogdan VornIcul,
din Moldova, insurindu-1 cu Caplea, care muri in 1521, Hind ingropala
In Dealu.
tnnaintasul al duvmanul acestul batrin calugar, Basarab-cel-Tmar,
era insurat al el cu o female de rind, Maria. Despre dinsa se vile ea a
slat prinsa o bucatil de vreme In Brasov. Acel ce pusese Watt pe dinsa
era fatal lul Basarab, Basarab-cel-Batrin, al se vile ca el a final dotal
soil', dintre care insa nici -una de neam mare : pe fata tine! Maria (a-
ceasta sofie a fost mama celul de-al doilea Basarab) vl pe fiica unui
Orec, Sinadinos al Capitanului. Batrinul avea vi o feta cu aceasla sofle,
al, in dada lui, B sarabcel-Tinar prinse al finu in roble pa sora sa cea
'IWO.
Sofia lui Radu-cel-Framos se chiama tol Maria sau Maria-Despina,
vi era tot din rindurile feletor de boleri: ea a intnvaravit pe filca el, care
ajunse sopa lui Stefan -cel-Mare ; acesta o luase in roble la 1473. Jun-
glad soacra birultorulul vi a pierzglorulut solului el, ea marl in anul 1500,
la 11 Maiu, fund ingropata in necropola domneasca a Paine,.
In manastlrea Oovora se vede linga chipul tut Radu cel-Mare, fiat
Jul Vlad Calugarul, o Doamna cu coroana pe cap, bend de fir pe piept
vi fungi cereal cu pletre scumpe. E Doamna Catalina, ceia ce inseamna
Ecaterina. De vi Radu se casatori ca fiu de Domn, ea pare sa fl fost tot
snlidifa a unei Malin' bolerevli. Crudul Mihnea finu pe o Voice, ce ra-
mese vaduva tinara pe urma lui, dupe aciderea-i in SIbliu, la 1510; dela
dinsa avem at o scrtsoare &lire Brasovenl 41 allele pe care I le scrie un
flu at lul Mihnea, numit Mircea ; pe el vi pe o fate Ruxanda, marital&
eland an Bogdan fiul lui $tefen-cel-Mare, Voica-1 tubed ca pe f II el ade-
varali. La casillorla Ruxandel cu Bogdan, tinarul, dar uritul Domn mol-
dovenesc, se trimesera cu mireasa 24 de ,,cevti de argint satiate cu Bur',
luerate in Ardeal, care I se (Mama de zestre. Craloyeatil, 1)i:tied' ce
stapineau Oltenia sl.fliceau Domnil, dadura creafiunti for, copilandral
Vladufa, o tinarii Doamna Anca.
Asifel ajungem la casatorla imparateasca a lul Neagoe Basarab.

Acestea slat Doamnele orlodoxe, Minute in Tara san steatite, ale
Terll-RomanevII.
Intimplator Insa, pentru anumite scopurl politica, Doman munteal,
cull ingadulau, ba chiar sprijintau, din acelasi molly, propaganda cato-
Ilea, 1st luau al Doamne de legea ApusuluL Regal lingerie!, eras din par-
36 Istoria Romintior in Chipuri vi Icoane
tea tor, bucurovi de asemenea incuscriri, ava de folositoare din atitea

puncte de vedere.
Inca din veacul at XIV-lea se Meuse o astfel de legaturfi de fami
lie. Nico lee Alexandru-VocIS, care avuse cu aliii sone, orlodoxfi, pe Via-
dislav, urmavul see, lua pe la 1350 pe o coboritoare a vechilor Beni de
Sever In, Romini unguriti vi !recut! Is reltgia catolIca. Aceasla Doemnii
Clara, avu doui fete, care arata insfi a fi fost ortodoxe amindoufi: tins,
Anca, lea pe Stravimir, stfipinitorul bulgiiresc at Vidlnului, far alto, Slava,.
ajunsese stfipinitoare in Serbia.
Si Tepee se invreanici de o solle catolia. Ea era chiar rude re-
gelui unguresc de atuncee, Mailav Corvine!, vi casatoria se fficu, cu toatfi
impotrivirea Turcilor, la inceputul armful 1462, sau in cele din urmfi zlie
ale anulul precedent, °data cu incheiaree unul Irate' intre Tara-Romiti-
neasc5 vi Lingerie. Nu vtim cum o chema pe Doamna catolicfi a acestui
oat stravnic. Cu dinsa avu Vied dot fi; until state pe lingo cel de-al doi-
lea loan Corvin, Hul tut Matiav, ler cellalt mud in slujba episcopulai de
Buda. Mihnea nu era flul catolicei, dar vi Jul I se Impuse, Is Curiae un-
gureascg, o nevastfi de aceasta lege, culeasS printre multele rude rOma-
treli, dar catolice (flindcA erau nobile) ale regelui.
H.
Intemeetorul Moldovel, Bogdan-Vocla, va fi vend de pests must;

cu sofia sa, o fatti de cneaz de acolo, fare indoialg, vi cu acel flu La /co.
care -I urmii. Dupe tin vechiu pomelnic, MItropolitel Dosoftel di, in ver-
surile sale adause In Parimlile (Proverbele tel Solomon) din 1683, numele
acestei d'intiiiu Doartine a Moldovel: Maria.
Laic° fine, de sigur, pe o Romina, vi poate sa fi lost vi el insurat
la coborirea din Maramurev. Cind el se face a trece la catolicism, ne-
esta-se nu-I urmii pe aceasta cale, vl despre dinsa se vorbevie infect,
scrisoare pe care Papa o indreaptfi cadre noel convertit in 1372.
Din casfitoria lel Lalco cu aceasta ortodoxli indfirfitnicfi se Itasca
feta, Anastasia, care mull ably in emu' 1420. Ea pAstrfi legea 'unmet
sale vi Ada marea movie Colman mAnAstlrit din Rfidfiali. Cind mud
Laic°, el i se cuvenla mostenirea Moldovel. Bolerli II cfiutarfi un sot,
vi4 gasira ie singura tare vecinfi, unde erau neamuri marl de legea Rfi-
sfiritulul, in Litvania ruseasca. cu care se mfirgenia Moldova de miazfi-
noapte. Un tinfir principe din vestitul neam al Roryatowyczilor, lugs, veni
deel in tare", se cumin& cu Domntfa vl stfipini der numai pulin limp, cfici
fu eels.
Acet cart luptesqril cu el gfisira insa o altfi femele din neamul let
Bogdan intemeletorul, poate o sore a lei Laic°. 0 chema Musette, der,.
flinda trecuse la catolicism, i se zicea Margareta. Ea lease de barbel
pe tin Stefan-Vol:15, cu care avu trei fil: Petru, Roman vi Stefan. Acevila
se rfizboirfi intfilu, apoi domnia pe rind. Un act at lui Roman pome-
Doamnele Romfne 37
mevte pe mamAsa Murata, la 1392. Petru era ortodox, dar mamisa clAdi
in Sire tiu. biserica Sf. loan Botezitorul, unde flu si ingropati.
Nu slim de unde yenta Anastasia, soft& lui Roman, care fu ingro-
pat& in orasul si in biserica limit& de soful ei, Ia Roman, Am brawl c&
era Bice lul luga el a celei d'intatu Anastasia.
Obiceiul inrudirli cu strelnli urmeaza vi mai departe, cautinduse
principese litvane sau chiar polone, catolice. Cea d'intalu DoamnA a lei
Alexandru-cel-Bun, ingropatfi la 1410, supt baptisteriul bisericil [aline din
Baia. e catolica Margareta, cu care el se casitorise inc5 din Polon la,
fu nd pretendent numal In coroann Moldovel. A doua solle a marelui
Voevod poart& numele de Neacvesau cum (Almada(' cArturarliAna,
si era poate o fiici a lul Mirceacel-Mare: ea nAscu la 20 tulle 1409, pe
mostenitorul tronului, le, tar, la o data urmAtoare, pe acea Chiajna,
care mull able in 1479, nemAritatii, cad nu gasise un bArbat de potriva
el. Mormintul Anal se vede el aslAzi in mAnastirea BistrIfel, ling& paretele
din stinga : data morlii, insemnati acolo, e 2 Novembre 1418, Indata stA
pinitorul moldovean, care era destul de batrin acum, pefeste pe o rudA,
o varA a regelui Polonlel, Ryngalle, care era si rude lui vin al treilen
wad', de pe bunIcA-sa Murata, filcA a vre-unel Polone. Ciisatoria se
desfAcu, far& copii, in 1421, chip& cererea Ryngallei, care ariitase cA so-
(al el nu urea in ruptul capului sA se face st el catolic.
Dar, peste pufin-; o site nuntA cu mireasA venitA de peste hotars
se serbA in Suceava. :Vladislav, regele Polonlei, se casfitorise a doua
oars cu fate unul duce !liven, Sofia, st Alexandru ceru pentru movteni-
torul sAu Ille pe Marinka, soya reginel. Mitropolitul cel d'intiliu al Mol-
dovel, losif, o rudA a Domnului, fAcea slujba multi! la 23 Octombre 1425
Marinka fu o bunA st credincioasA salle pentru bletul Ille Voevod, care
muri orbit de fralele sAu, vi o mamA plIni de ingrifire pentru fill sal,
Roman el Alexandru, cars se luptarA mull limp pentru CoroanA el murira
amindol otravill. Fate lui Ille vi a Marinkiicare era ortodoxiise numi
Anastasia, ca si bunica ei. 0 Borg mai mare a el a fost sofia lul Vied
Dracut, st aceasta e cea d'intAiu cAsAtorle sigurA intre cele douii Case
domnitoare romfinesti.
Doamnele urmasilor lui Ille nu ni slut cunoscute Dar se stie cA
unul dintre el, Petru Aron, IuA pe bAtrina sora a lui loan Corvinul, o
femele de 50 de ani, vi o RomincA din Ardeal, de lege catolicA. Deci
aceasta e a doua cAsAtorie princiaril intre Romini din Teri deosebite
$tefan-cel-Mare era fie lui Bogdan, flu el insusi al lui Alexandru-

cel-bun al al unel 011ea, care se maritif dapfi scuria ei iubire cu Domnul
vi avu doua fele (Maria, soda lui $endrea, si Sorea) si trei fit Joachim
calugArul, loan si etru, ce sint astfel frafil intregi ai marelui Domn.
El IuA puterea in 1457, neinsurat, si-sl cAulA nevastA in Ruvi ca
vi Ille Dar Stefan merse pane la Chiev vi de aid it sosi mireasa, Evdo-
chia, Mee lui Olelko vi sora lei Simion cnejii, cu care fAcu nuntA Ia 5
38 Istorla Rominilor in Chipuri al Icoane
lulls 1463. Via fa el a lost nenorocila si scurtii. Ea marl in 1466, Ifisind

numai o fat& Elena, pe cind site femel (Mull bfilefl lul Vodfi. Elena
ajunse nevasta moatenitorului tronului moscovit, loan. La 1484 1 se nfia-
tea un flu, Dimitrie, menu sa lea moatenirea buniculul sfiu, Mare le-Prin-
cipe, cad soiul Elena! murise. Dar soffit cea dea doua a bAtrinulul Prin-
cipe, Sofia, din neamul impfirfitesc al Orecilor, care al ea era mama
anal flu, se puse impotrivfi. Elena al Dimitrie furs aruncafi In temnlia la
1502, at nu trairli multi vreme dupg ceal capatara libertalea. Filca Jul
Stefan-cel-Mare se stinse in durere la 1505.
A doua sotie a lul Stefan vent din Mangup, un orfiael pe stincfi,
in Crlmeia, unde stApinla o ramuril a Comnenilor impNrateati din Tra-
pezunt. Maria Comnena fu cununatfi cu Stefan la 14 Septembre 1472,
de sigur in minfistirea cea din non editfi a Putnel. Ea n'avu nici-un let
de noroc : cel doi frail ai sal se luptara infra sine, cel mai mac ucise pe
cel mai mare; Tura Mani in 1475 Mangupul ai nu Ifisarii in vfaifi, din
tot neamul, decit un copil, care irecu is legea lor. Maria simil zgudui-
turtle primejdiei din 1475, cind Stefan batu pe Turd Is Podul-innalt, ai
ale nenorociril din 1476, cind el fu invIns la Rfizboteni at citiva vreme
nu atlu Die' Baca el mat traeate. Cu citeva zile innaintea Criclunulul din
1477, ea muria, ai trupul, acoperit cu un giulgiu impfirfitesc, fu coborit
in gropnlia Putnel. Plaira ei de rnormint poartfi aceasta Inscriplie:
anal 6985 (1477), tuna Jul Dechemvrie 19, a niposat blagocesliva roaba
lul Dumnezeu Maria, Doamna blagocestivului lo Stefan Voevod, Doma
al Twit Moldovel,.flul lul Bogdan Voevod`.
Pe atuncl createau la Curtea Jul Stefan -cel -Mare, ling6 mama lor,
dont' roabe domneati, fetele. lul Radu-cel-Frumos, cart It lases¢ ca zestre
mares Jul frumuseig. Stefan nu fu cel din urmfi care sa vada aceasta, at
inch din 1480 el lua pe Maria, ca a !relit sofie a Jul. Ea -i dfidu un flu,
Bogdan, care rfimase singurul in viaffi al moatent Domnia, precum al o
fatfi Maria, care se slime, nemaritatfi, ca ai Cneajna, in 1518. Mari&
Doamna insfial, care traise dougzecl aI patru de ant cu gloriosul ei sof,
se mai invrednicl de aepte ant de viaffi, murind abia in Fevruar 1511.
Mormintul el se vede Oda astfizi in necropola domneascii a Putnet.
Neagoe Basarab, Domnut Terii-Romfineati, lufi, de sigur duph sul-

rea sa pe Iron, pe aces Despina sau Millie', care e unul din cele mai
curate chipuri de Doamne romine. Foarte evlavioasfi, lubind ca ai Nea-
goe clfidirile, juvaierele, carfile preiloase aceste doufi insuairl sint in-
trunite de inchipuirea poporului in legends care o face sfi-al vindh po-
doabele ca sa se pouts mintut clidirea mfinfistirii de la Argea, buaii
solie al duioasfi mamfi, ea nu -ai dezminfia neamul innalt din care se so-
boria natal Ohl era numit de Sirbi Tarul Lazfir Despot ai era anal dintre
cei din urma representanji al neamulul ce stfipinise dour' sute de an
Doamnele Romtne 39
asupra Serb lei. Un var at et, Maxim, adApostit in Tara-Romaneasca, at

caret Mitropolit ajunse, ficu tut Neagoe scumpul dar at acestei femei siege.
Niel Despina Inset n'avu zile fericite. FIll et loan sI Petru, Mee
Anghellna, murtrii in vristii fragedii. Dupe 'mug ani de cAsAtorie, se Min-
gee si soful ei, Inca (Mr. Flu! Teodosie, dezbracal de mosfenirea lui,
muria la Constantinopol, filra sa ft putut avea macar mingtierea CA Pa
adormit pe brafe, Apoi, ea fugi in lume, faticind multi vreme prin Ar-
deal, dezblitindu-se cu datornicil unut sot risipltor pentru lucrurile fru-
moase. Doug fete ale el se aflau ling5 dinsa, Stana si Ruxanda : sl cea
mai mica era asa de frumoasfi $i, infeleapta, inch amindoi Domnli ro-
mini de atunci incepurit ca in povesille cu fate rte impArat rAzbolu
pentru dinsa la 1525.
Fu invins Moldoveanul, Stefan cel TinAr, flu al Jul Bogdan Orbul
si nepot de flu at Jul Stefan -cel -Mare (mama -se inert nu era Doamna lui
Bogdan, Ruxanda, el numai iubita Jul. Stana, pe care o ingropi totusi
in Putna). Soli munteni venisera In Sibitu Inca de la 17 lanuar 1526 pen-
tru a lua pe frumoasa DomnIlli Ruxanda. Nunta el cu birultorul, Radu de
in Afumati, fu zabovita pufin de rAzboi, si ea nu se fact' decit in Mai-
lunie urmator.
Doamna Despina nu trecu inset in fare, cu toate ca* ginerele ei ce-
ruse pentru aceasta si invoirea regelui unguresc. Inch* in 1528, ea statea
tot in Sibilu, irimifind numai din cind in cind stafete, in fare unde dom-
nise. Flies ei cea mai mare fusese mArital'a cu Steflinira, care nu urmase
exemplul tatalut sAu, ce ruinase fara petind mai multi vreme fare fob*
pe Elisabeta, sora regelui Poloniei. Ina din 1527 inset acest ginere era
ucis si se banuia ca Doamna, infeleasii au boierli, i -ar fi pregAtit sfirsi-
tul. $1 ea displirea insa peste pufin, la 1531. Cu dot ant innaInte, ginerele
muntean era ucis si el de uclgasi, de neam mare, impreunA cu un flu al
sau din inlgia caslitorle.
Basaraleasa rabid deci si mai departe intre stralni. Abia in 1535
tronul muntean era capfitat de Radu Palate, care lug de sofle pe Ruxanda,
cred. Radu facu nunia la 1541; copllul Jul cu fats tut Neagoe prim! nu-
mete de Marco, asa de obisnult in baladele sirbest1. Batrina Doamni
vent si ea in lark unde o gAsim, stind in Bucurestl, la 17 Novembre din
acest an chiar. Dar caderea, in 1545, a Jul Radu o arena larasi in pri-
begle. Acolo murt ea peste vre-o zece ani, la Sibliu, unde-I placuse tot-
deauna sa petreacA. Numele el din urma fu acela, calugAresc, de Plato-
nide. Mitropolitul ferii Ananla merse de-I aduse oasele la 1554, punin-
du-le in gropnifa Argesului, de unde de curind le-a dat slam restaura-
torul cladiril, d. Lecomte de Noiiy.
0 nepoat5 a Despinei, Elena, fate Tarului loan Despot", fu ma-
ritata pri 1530 cu Domnul moldovenesc Petru Rares, a earui sofie Tin-
t/31u, fate vre-unui boier, Maria, murise in 1529, fiind ingropa A la Putna
Elena, direla I se mai zicea si. Ecalerina au CAtAlina fu o Doamna
dupii chipul Despinei Ea a ridicat bisericile Sf. Oheorghe si 0 penia
40 Istoria Romfnilor in Chipuri gi Icoane
din Botosani al a daruit Warw. celorlalte odajdit lucrate cu mina el,

dintre care una, un 'ter, se pastreaza Inca la Patna. $1 el il era 'Astral&
o vtafa bogata de multe primejdit si nenoroclri. Navalirea, in 1538, a Sul-
tanului Sollman o sill :A fuel cu billefaall Ille al Stefan at fetele Chlajna
aLRuxanda, in celatea ardeleana a Bislrifel, unde mita vreme ea nu
stiu ilea sofal el mai traleate. Cind Petra se duse la Constantinopol sa
ceara lertarea Sultanului al Domnia, ea avu larfial fungi zile de straanica
nesiguranfa, al la inceputul anului 1541 cineva cerea atirl despre Marla
Sa Petru-Voda, pentru ca. Marla-Sa Donmna Martel-Sale ma maga al
intreb de dinsul, cad mull se intristeazaa.
In Domnia sa cea de-a doua, Petra mai Iraf cinci ani. Doamna
ramasa singura in 1546, avu durerea sa vada ca flul ei cel mare, Ille, se
facea Turc. Peste doi ani, cel mic, Stefan, era ucis de bola'', in 1 -lu
Septembre 1552. Doamna avusese doua fete. 0 alts Domniffi, din fatale
casatorie a lui Petru-Voda, fusese softy Domnului muntean Vlad, un be-
fly, care se inneca in Dimbovifa. Cea mai mare din Domnifele Elenei,
Chiajna, lua cu pufin limp innaintea morflt tatalui ei pe noul Domn man-
lean, urmoul lui Rada Paisle: Mircea Ciobanul. Cu dinsul avu ea, in
1550, un flu, pe care-I numi Petra, dupe Petru-Voda Rares, apol alit doi
cart primira numele muntene de Radu (Mircea se zicea Hal lui Radu -cet
Marc) ei de Mircea, dupe tali. Ea avu si mai matte fete: una din ele,
Maria, fu casatorlta, in 1566, cu strabunul Cantacuzinflor, Mihail, xis
$attanOglu sau Aul draculul ", dar, mirele Hind batrin al urit, ea fag'
de IM' dinsul in calea spre Constantinopol. 0 alts, Alexandra, o a
trela furs marltate dupe bolerl, lar o a palm cazu prada ambifiei mamel
sate al irecu in haremul Sultanului Murad. Pe una din ele Chiajna volse
s'o marite cu cludalul Or6c Iacob Heraclidul Despotul, care luase Dom-
nla Moldovei ai Interesant amanunt ea trimese acestuia portretul
miresel luI.
Condeiul lul Alexandra Odobescu a facut din Chiajna un tip de
rautate indrazneafii. De fapt, softa cuieplitului Mircea Clobanul va fi in-
valet ceva din insusirile sofului el. Dar din ceia ce saviraeste ea, intro
viafa neobosiiii, dupe moartea acestul sof, se desface numai o nestinsi
patima de a stilpini. Platind, uneltind, fagfiduind, viclenind, ea face ce
plapindul Petra $chiopul A caute mostenirea lui Mircea, apol tot ea-I
pune Domn in Moldova, ea capita o clips tronul muntean pentru un Vlad
Voevod, care luase in casatorie pe o nepoata a el. Ea se lupta in 1587
pentru ca Tura sa ajute pe un concurent la Coroana Poloniei, pe care
dinsa H crescuse Moare pe la 1588 able, dupe ce cunoscuse tonic cele
bane at rele ale vieflf, de la Donnie panti In negustoria cu marunfiauri pe
oare o Ho pentru a trill, in surgunul el de is Alep, in 1575. Ea 'Asa
Domn prin Moldova pe fiul ei Petra, care numtse Chiajna pe o copila
a lul, nascuta in 1588. Ceilalli doi fii se turcisera de mull. Local unde e
ingropat acest zbuclumat trup de femele, nu se cunoaste,
Deci in 1552 ling' Doamna Elena se Oa numat fate cea mica
Doamnele Routine 41
Rtucanda. Match -sa o mfirita repede ea un anume Joldea, care lufi:Dom-

nia ca loan-Von. Dar pribeagul Alexandra LApusneanu, fiul lul Bogdan
Orbul ol at frumoaset Anastasia din Lfipusna, lubita lul, naval' in Cara si
caceri vi seminal si mireasa. Elena fu zugrumatfi din porunca lul, si ri-
mfivitele ei incApurfi supt piatra ceoI sfipase de mita vreme lingfi sofa!
el lubit. Ruxanda, o femele evlavioasa ca si mamasa, fficu loc in mi-
elistirea Pobrata vi fratelul el acts.
Si ea putea sfi deprindfi de la bArbatca vi sora din Tara-Rom&-
neascA toate tainele rfintlifil. Legenda o invinuieste ca s'ar fl involt la
moartea prin otravi, in 1568, a bfirbatului el. Cind acesta marl, Hind
acum, de idea Satanef, calugfirul Pahomle, ea ingriji de trebile Domniei
supt fiat el, Bogdan. El era singurul care-I rfimisese, cfici urma altula,
Petra, se pierduse, ler fetele el se mfiritaserfi cu boleti romini st greet
sau, ca Teofana vi Teodora, frecuserfi supt lespezile de mormint ale
Slatinei, ori, ca Sultana, se calugfiriserfi. Bogdan mai mfiritfi si el doui
dinire dinsele cu Poloni, carli pliceau mat mutt decit orice neam pe
lame sl intre cart ca sl Despot Psi pelf Doamna. Pin& sa se insoare,
el fn atacat ins& paste Nistru de un nobfl polon cfirula-i ffigfiduise pe o
sera a sa fare sfi se fie de cuvint. Ruxanda nu trill ins& sfi van !spa-
vile nebune ale &mini cocon rAu crescut din prey multi iublre: ea mu-
rise la 12 Novembre 1569, si in astfel de imprejurart nu se gist cane sa -1
sale citeva rinduri de pomenire pe mormint.
PetraocucelBun, tatfil lei Mihal VIleazul 1), dupfi moartea Doam
net sale Voice, cu care avea o fatfi Maria, ce se marit& in jara, lea, ca
Domn, pe o fati de Logoffil, Slane, care pribegi multi vreme prin lame,
laps moartea 8c:quint el.
Doamna lui Mihal Viteazul, fiul lul Petrascu, Stance, fusese Waist
nevasta anal boier, anume DumItru. $1 ea era Olteanca, st blirbalul el
acesta d'intfilu: mama StanceI se chema Maria si ea avea oi un flu,
Dragomir. Cfisfitorla era Vacua acum la 1588, si juplineasa lui Mihai ca
boier it vfizu in 1593 ajungind Domn. Ea fugi in 1595, cind cu 'area cea
mare a lul Sinan-Pala, in Ardeal, dar nu intovfirfist po solul el cind el
nava, in 1599, in aceastA fari, el ramose la Bucurevti s1 Tirgovivle, ling&
fiul et Nicolae Pfitrascu. pe care Mihai it Ifisase aici ca Domn. Stance
vent dincolo de muntl numai in 1600, cind, dupit infringerea sa de clitre
Nemti vi Unguri, nenorocitul erou avea nevole s& dea zfiloage ca sfi fie
Ifisat sA-s1 apere tronul munlean. De atunci ea n'a mat vfizut pe Mihai,
care pert acts in anal urmfitor. Intoarsii in fare la 1603, ea marl de ciu-
rnfi, si numai elfii puturii sa se ingrijeascii de ramfivilele Domnului ei pe
care be asezarrt la Deaiu Radu Buzescul st so pa luiPreda.Fata lul Mihai,
Florica sl fratele ei Nicolae inmormintau la 1605-6 pe bunica for dupfi
1) N scut acesta cu o Teodora (cilu Arita: Teofana). Daci ar fl font fiu le wit, nu
putea ocupa boierli la dusrnanli nearaultd sau, (lid nu putea si jure cu marturi, ca Petrafeu
nu e tats qi el a ficut ci una 1 alta.
42 Istoria Rominilor in Chipuri gi Icoane
lets, calugarita Teofana. Peste putln, Domnija lua pe Preda din Creel..
st o vedem ceva mat tirrzia purtind judecall cu Marula, fata din nor! a
tut Mihai.
Urmasul lui Mihai, Radu-Voda 5erban, igl tragea drepturile de Dom-

nie de in bunica-sa, Anca, probabil o fats din Hort a lui Neagoe Basa-
rab sl vaduva Banului Barbu, cel din urma dinire Cralove0i. Ea states
in Ilfov, unde sl astazi se vad deasupra Argesului, In Coen!, ramasitele
stralucitulul el castel. Files Ancal $i mama lui Radu fa Maria, mooteni-
toare a matte moan. $erban, fund Inca boler, luase pe Elena, care din
partea ei, foarte bogata, iol tragea neamul din vechil boleti de la Mar-
gineni, la capfitul carora se pomenia Udriste Warm!. Cind RaduVoda
muri, pribeag $i lips!!, In Viena, in 1620, Doamna-sa era Inca in viata.
Fain el mai mare, numita Anca dupa bunica-sa, fu maritata apoi cu um
tovaraa de pribegie, fiat lui Mihai Viteazul, si copilul tor, care muri ea
liner viteaz sl vest!!, primi gloriosul nume al acestui bunic. Pela 1640
numai, fain cea mica, Elena, care purta numele Doamnei, ajunse soil.
lui Constantin Postelnicul Cantacuzino.
Viola acestel Domnite e un carat tablou de patriarcala bunatate.
Buns gospodina, mama a multi copil, fit si fete, can toil, afara de pall-
masul $erban, cel Mal mare, care ajunse Domn la 1678, se indreptau
a easel ,
daps sfaturile el cuminti, cind moartea solului zugrumat o rasa official
miloasa cu casnicli sl leranii el, ea se desface ca un chip
blind din Scripturi in mijlocul unor aspre vremi viclene sirazbunatoare.
in Domnia lui $erban, ea facu drumul be lerusalim si la Muntele Sinai,
intovarasita de fiat ei Mihai, ctitorul manasliril Sinaia. Moartea o prime
la o vristil foarte innaIntata, in ziva de 2 Mart 1687, sl ingroparea ei lingii
sotul raposat de mulls vreme, in Hilda bisericel den a dreapta", In Mar-
gineni, se facu cu o cinste si o durere adevarata, care nu se vedeau
adesea.
Doemne romince sint &este $i be Movilestilor. Elisavela, solla hi

leremia, pare sa fi fost fata unul bolerinas cu numele de Ciomirtai..
Fetele ei se marltara Coate in Polonla. Regina lua pe Mlhal Wisznowlecki,
inrudit cu vechea dinastie moldoveneasca sl fu bunica unul al doilea cu
acest name, care ajunse rege al Poloniel. Maria fu soli& Jul Stefan Po-
tocki, Caterina a lui Samuil Korecki, lar Ana, o femele care se amestecii
in mulle, stapini pe rind, cu desavirsire, patru barbell. 0 atilt fata, Zam-
fire, =rise Inca din 1596: mormintul ei se vede la Sucevija.
Ana samana bine cu mums -sa, care nu era o femele obisnuita, ci
se poste alatura cu Chiajna in ceia ce priveste energia salbateca. Murind
leremia, fratele acestuia lug puierea, pe cind Doamna gatice mostenlrea
finial ei Constantin. Pentru a face Domn pe acest copil, ea otravi pe
Simion si incepu o lupta inversunata cu cumnatasa, Marghita, care In-
Italicise a urn pe flu! el, Mihallas. Acesta fu gonit si muri in Tara-Roma-
Doamnele Romine 43
masa, unde Rada $erban, care voia sa1 dea pe flicit-se Anca, II fficu
loc la 1600 in necropola de In Dea lu. Cind Tura scoasera peste fret ant
pe Constantin, ea n5v511 cu acesta, care muri innecat, apoi cu flub lei
cel de at donee, Alexandru, sl cu cel mai mic, Bogdan, cari furs prinal
in 1615 de Schender-Pass ei turcHi. Doamna suferi atunci cea mat mare
ruelne din partea paginllor, sis1 desficu de jale el pfirul, Inchinindu-I
minastirli Sucevita, uncle se vede ei astazi, spune cineva care a lost
acolo, dou5 codlie castanii deschfs, fungi de o palms si jumalate, Im-
pletite la partea de sus, fiecare in deosebi, el legate la un loc cu un fir
de sirm5 de argint",
Elisaveta muri In Turd: au aunt-, aerie Miron Cost In, ,,dup5 un
Aga lure, pia, la moartea elm. Cumnata viiduv5 se invrednici de mat
mult5 el mai lunge fericire. Ea !stoutf sa face pe fiul el Gavrilae, Donut
al Terll-Romiineeti, unde domnise o clip5 4f solid el mort, Simion-Voda,
si, adunind ling5 dinsa pe copiii ceilalit, sliipini din mijlocul for. Dar
Cavil las fug' la 1620 in Ardeal, cu fratele eau loan, el pterdu pentru tot-.
&alma nadejdea Domniel. Marghlta, care &idea porunci in numele ei,
intitulindu-se Io Doamna Marghita, sotta raposatului lo Simion Voevod`,
trecu eland in Polonia, In Lemberg, cu cei dot coconi ce-i mai r5m5-
sese supt ingrijire. Moise Movila ajunse mai t5rztu, de douli ori, Domn in
Moldova, far Plitraecu se calugari 51 innaintri pane In innalta treapte ar-
chiereasc5 de Mitropolit al Chievului, unde dadu o indreptare float Bi-
sericil r5s5ritene. $1 ea petrecu in veemint c515g5resc cel din urm5 ant
at viefil, numindu-se astfel Melanin.
Marghita avusese o singur5 feta, Teodosia, care se stinse in copilarie :
piatra el de mormint la Sucevila a 'Astral data moriii: 1596.Deci Slmion
el Ieremia plerdurii in acelaei an douS felije c5rora singure H era 15sat
sa se odihneascii in p5mintul strilmoellor for.
Alte femel din neamul Movilestilor se intimping ins, pe !Ina Eli-
saveta, in xilele el de pribegie la Poloni, cind tines curie aproape dont-
neasca In moeta el, Uscie. Astfel, Marla Postelniceasa, vacluva lul Chi-
rlla Paleologul care murise luplind pentru Movileell ; aceasta Marie
sau M5ricut5, care se numeete in 1614 Maria de Lojna, din neamul Cu-
1101', era insael sora Doamnei, pe care o intoviir5eise in nenorocirea
el. Apoi Logofeteasa Ileana, sora lul Ieremia alt, sorb' luase pe Ha-
nce cel batrin , care Ileana pare sii fl fost vacluva dupe alt sprijinitor
al Movilestilor, mort pe cimpul de lupta Vasile, fiul lul Leon Stroici.
Alta tovarAe5 de pribegie, alt5 v5duvii era Elena Barnovscht, care
mosteni mai tarziu acest bogat ad5post din Uscie. Ea pare s5 ft foal o
rare a but leremia. Ftul ei, Miron, insurat cu o fare a Int Radu Mihnea,
ajunse Domn in Moldova, fugi la Hotin, fu chemat din nou sI merse pen-
tru intarlre la Constantfnopol, unde lurch it !Star& in 1633, ca sa invete
boleril Moldovel a nu mai face Domni. Durerea 'Lieu din Elena o cafe-
g5r1f5, monahia Ellsaveta, si casele din Uscie se umplurii target de Jake
unei mame nenorocite. Dar sore lui Miron, Scripca, rA ase poate in Mot
44 Istoria Rominilor in ChIpuri $i Icoane
dove, unde fitca altei surori (Marica), Salta, lui pe Costin, fatal lul Mi-
ron Costin, pe cind o a doua fita, Eflimia, se cAsAtort cu unul din
Isogaftl 01 puternicil Cantacuzlnesti, Tom a.
Cu dinsa se mintula 'Inca an neam de Doamne cArora soarta na
lia crufat durerile cele mat marl ale viefii.
IV.
De-acuma, limp de 250 de ani, incep Domnil de strains sau de Ro-
mini instralnafi. Cind nu au el tronul, el se gAseste in stipintrea vre
anal boler de fare, innfilfat in elude Turcilor, cu sprIjin nemtesc sau un-
guresc la Munteni, cu ajufor polon in Moldova.
Singur Mihnea-Vocla, fiul lui Alexandra sl nepotul de flu al tut
Mircea Ciobanul, lea pe o RomincA, Neaga, that unul Logofit din par-
111e Buz Sulu!, $i mama Domnului scrle unei surort ca o asemenea legit-
WA nu scade pe flat et, cad bArbatul di pref femeir, vi, orice ar fi
fost innainte, Neaga va fl de-acum Doamna feril.
Name le Doamnelor strAine sint cunoscute, dar nu $i faptele lor,
care nu exists. Cele mat multe din ele sint Orecoalce, din Constanti-
nopol sau din Inside. dar intilnim sl cite o Bulgarcii sau Po lona, ba
chlar cite o RusoalcA, din. Moscova.
Astfel Alexandra fiat lui Mihnea, clitoral d'intalu tall meinAstil
Radu-Vodii, vine cu o DoamnA Ecaterina, care avea rude in Pere, In
Venetia si Genova, care avea slmpatil catolice, de vi rAmAsese ortodox& ;
mama el trebule sa fi avut un rost prin 'erne noastre, act sora Ecate-
rinei, meritati cu un Val large, poartA numele romfinesc de Mfirloara.
loan-Vodli cel Cumpllt (.I. 1574) fusese casatorit in timpurtle sale de even-
turf prin Moscova, cu fain cneazului Rostovului, Marta, care-1 dfidu un
flu, Petra. loan Groznicul Ii propunea in 1574 sA la altA fatA de cneaz,
dar el se insure cu fats pircAlabulut Lupea Huru; aceasta tilt ilia multi
vreme dupii moartea sofului el, rupt de camlle, si avem de la dinsa o
scrisoare romineascA. lancu Sasu e soful Marie! Paleologa : ea trAleste
si vadfi pe Iancu filial in plata din Lemberg $t -$i duce apoi viafa in intu-
'wee tot in acest ores, incunjurata de prietenl,`cunoscuft si ruse de-ale el,
cu tofu! Creel din deosebile Orli; Maria fusese mAritatA innainte cu un
Grec sl even cu el un flu, Fi lip, st o fatA, Chrysaphina. Petra Schiopul,
a cirui falai softe fusese feta de nobil ardelean Elena Cherepovici
Rica for se chiamA Tudorifa, WA apoi pe Maria Amirali, din Rodos, qt
in sfirslt, in pribegie, pe linAra roabg rAscumparath, Irina Dolce, din
care I se nAscuse fiul st mostenitorul, Stefan.
Stefan Surdul $i Aron-Vodil fin pe clout, fete ale lui Andronic Can-
lacuzlno, cAsatorinduse cu ele la cApatarea Domniel sau in cursul aces-
tele Doamna lui Radu Mihnea se chiarni Arghira; Radu insoara pe flu!
sau Alexandra cu Ruxanda fala lui Scar lat Saegiul sau furnisorul de
vile pentru macelarla imparAteascA din Constantinopol. De si fiat lui
Alexandra Illas se numeste Radu, mama -sa Elena trebuia sfi ft fost tot
Doamnele Romine 415
Oreaci. Moise Movi li tlne pe Ecaterina, feta grecisati a lui Rada Mih-
nea, yi aceasta di all& feta' tut Miron Barnovscht, ce ajunse apol si al
Domn al Moldova Leon-Vothi, flu! lui Stefan Tomsase zice , e soful
unei Victoria, si tatil sAu adusese cu dinsul in Moldova pe o Oinevri.
Maid Basarab din Brincoveni asezi pe tron Raga dinsul pe Elina,
feta lul Radu Nisturel Poste Ideal din Fleristii Ilfovului. Mama Elinei
era Ca lea Calomflrescu, si tatAl acestei Ca lea a Post poate unul dintre
cel mai strAlucill ostasi al Id Mihal Viteazul, pentru care lupti impotriva
Tatar nor si indeplini o solie la nunta lul Sigismund Bitory. El cazu insi
supt grele binuieli yi trebui si NO in Ardeal. Chemal innapol de Domn,
Radu se invoi numai cu greutate $l, dupi citva limp. puts sit vadi ca
se temuse pe dreptate, caci Domnul trimise, in urma unul °spat, patru
slujitorl ca s6-1 omoare. El pert, dar luptindu-se, caci, spune cel ce a
pistrat aminlirea acestor lucruri, era om foarte vileaz st in 'oat& Tara-
Romaneasci nu mai era allul ca dinsula. Poporul n'a uital aceasta, 51
pina mai tiirziu a cintat tristul stirs!' al viteazulai WA de noroc.
Foarte evlavioasi, Enna a ridicat doui biserlci, la Negolesti si la
Fierastf. Iubiloare de inviiitura, ca $1 fratele ei Udriste, care a Post cel
d'intalu cArturar de slavoneste al timpului siu, ea a cheltuit pentru liph-
rirea unel carfl de cintiri, until Triod slavon. Oospodina harnici, o ve-
dem cerind °data de la Catrina judeceasa", soli& magistratului sisese
din Brasovul vecin, izvoade de peteare, vi mat marl, si mai mid, si de
cilti sl de lot feallul° si nu mai pulin, simenii de flori de tot WW1'.
Femeie indrizneaji, ea purls de grija tern, in 1633, cind sotul el, care-si
luase Scaunul ea armele, merse la Constantinopol salt capete intirirea
$1 avem rnca o foarte cuminte scrisoare romineasca pe ca e o indrepta,
ea atunci citre prietenul din Ardeal al lui Mate!, Oheorghe Rac6czy I-tu.
Elina n'avu noroc si -1 trilasci flu!, care fa numit si el Hefei, dor
bat ina stAtu, aproape pin& la sfirsit, pAni in 1653, lingi batrinul el. Mor-
mintul ei se vede la mina dreaptii, cum Wirt in biserica domneasci de la
Tirgoviste, si in inscrIptia Biped pe marmuri se pomenesc prin frumoase
cavinte slavanesti to ate insusirile yl faptele ei bane.
Frumosul si impunitorul Vasile Lupu, dusmanul lui Matei-Vodi,

luase in boierie pe Tudosca fate lui Bucioc, un socru de vlitor Domn
care a murit tras in tap& de Turd. Ea trece aproape nevizuti innaintea
noastrA, rispindind milostenit la biserici. Fiul ei loan nu aril multi vreme
flind de la inceput de o fire bolnivIcloasi; dar ea nu ajunse si s1-1 vadi
mort. Dar tot asa n'apucti nici bucuria nuntil celor doui fete ale el, ves-
tit de frumoase : Maria si Ruxanda. Cea d'intaia se miriti cu !anus Rad-
ziwill, unul din cei mai mart magnall al Poloniel, si taco dupi cisitorie,
cea d'intAlu dintre Romince o callitorie in Apr's. intr'un portret la
Academie ea apare intr'un bogat costum polon : o feta lungireati,
obrajli rumen!, ochil marl negri al Oral bogat. S'a suns intre strilni,,
dupi ce tot neamul ei se mintuise Mara de sore Ruxanda Aceasta n'avu.
46 Istoria RomInilor In Chipuri pi Icoane
noroc in told& viola ei, #1 a lost totdeauna jertfa celei mai brutale sal-
Willa. Ea trebui sa primeascil de sof pe flul de Heiman clizAcesc Timu#.
care o pelt arzind salele Moldovel #1 gonindu-1 fatal in codrl. #1 care
vent la nuntii, stingaclu in hainele ce nu -1 prindeau, mic, cu fate de Ta-
tar stricati de varsat, #1 prinse a #i tale unghtile la fereastrA pe cind
sunau musicale #1 se intindeau danfurile pentru bucuria de nunta a Dom-
mita Se duse departe, ea luxoasa st invdfata fali a lui Vasile-Vodi, #i
trii1 intre Ceuta belly!, zgomotosi #i lacomi de singe, intre femelle for
Haute ca stage.
Apol 1.1 aduserA mort de supt zidurile cetlifei Sucevei, unde o ghlu-
lea-i sfilrimase genunchiul, si adlipostul ei de vaduvie fu la Ra#cov, chiar
pe main! Nistrului, a#a incit privel4tea feril 1I Erea totdeauna supt ochl
la eider o theme de acolo fratele el viireg, Stefilnifil, in scurla lui Dom-
ale. Dar cind dezbinarile Intraril in Caziicime si cind cumnatui el lurk,
pert si el, Ruxanda se Intoarse in Moldova, unde avea mo#ie la Defiant!
Botosanilor. Acolo imbittrini ea in apucliturl de stapinA. 0 moarte gra-
zavfi o a#1epta Fug! innairdea Polonflor ce nAvalisera la 1687 in lard ;I
se adliposti la Neamf, dar si aid razbatu o ceata de Cazaci cart ii-
fare' pe prag capul stApinei for din vremea lui Timus.
A doua sojie a lui Vasile a fost o rude a Hanului talfiresc, o mare
frumusera circasiana, care botezindu-se, lua numele cre,tinesc de Eca-
terina Cu dinsa avu Domnul singurul flu care-1 riimase pe urma, ace!
$1eflinIfli. La ciiderea lui, ea fu incunjurata in Suceava, prinse dupe uci-
derea lui Timu# inchisfi cu mita batjocura la Buclule0 st epol lAsata
in slirsit, sa piece Raga sotul ei la Constantinopol in -arum carula mai
icaI o bucatA de vreme,#i dupe ce-i murise flu!.
Sofia lui Consfanlin Basarab, flu! lui Radu*erban sl a Elenei, filca
maul preot din Bucure#ti, no era din mare neam boieresc, ci a Stolnicu-
let NIcolachi. Numele e grecesc, dar acest boierinas eralde sigur Ronan,
act alifel n'ar ft dat filcei sale un name drept ronanesc ca aces ta de
BAla#a, Dupti ce fusese jupfineasit de boler mull! ant de zile, Bala#a avn
perle sA fie qi Doamnri. Mulfarni lui Dumnezeu pentru aceasta ridicind
eladIri sfinte, Sf. Vinerl din Tirgovi#1e si manfistirea Jitianul. In cea
latu fu ingropalfi, cu pomp deosebitilpatriarchul de Antiochia nand
slujba, In 1654, qi, peste citeva lunt nurnal, solul el plerdea Domain fi
apace un lung drum de nenoroclre.
°data cu dinsul cadea si vecinul sau moldovean, Oheorghe .$1e-
fan, om roscovan, grAsullu, plin de bunii vole si gala de chefuri cu yin
#1 de curte pe ling*/ femei. IncA djn bolerle, Oheorghe-Vodii finea pe
o jupAneasli din neamul Boe#tilor, Salta 0 furase in mijiocu! drumulul
flindcai Rilicuse Biltrinul cronlcar Neculce zice a#a : Oheorghle Stefan-
Vodii cind era boler, murindu-1 gluprmeasa, an rams vaduvoiu, #1, tilnind
a giupineasa area, frumoasa tiara, aflame Salta, au timpinat-o pe
drum mergind cu ridvanul la Iasi, #1 an poprit rAdvanuf cu site, #1 eau
Doamnele Romine 47
suit Mra de vole in radvan, si an intors radvanul innapoi la case lul $1 pre
'Irma au prima sl en, si eau cununal cu dinsul. Ea n'avu norocul &kiwi
de a marl in fericire.
Cu 8(41,1 ei gonit ea trecu in Ardeal, unde nlid5jdui o clips ea
vada iar5s1 stralucirea Domntel Apol Gheorghe $tefan porn! tot mal
departe in tell straine, Ora in Moscova, 'Anil la Marea BalticA. Dar
pe dinsa n'o tlnu mull limp cu el, cfici o feta din case, Rusoalca de
!team, Stefano. Mihallova, cistigii prin tinerefea el Inima biStrinului Donut
izgonit. Cu Stefana, care se &idea drept Doamni, trill si marl pribeagul,
pe cind Safta statea linistita in Moldova, infra credinciosil ce-I amaze-
sera din timpurile bane. $1 cronlcarul Neculce pe care -1 auziram mai
sas, a vazut pe Meta biitrinii, care pecetluia inca scrisorile el cu bound
Moldova' si isi zicea Doamna a acestel tart.
Ghlca bitrinul, urmasul lul Gheorghe $lefan, nu avea Doamni.
Fad tau Grigore lama pe o Moldoveanc5, Maria, fiica lul Matias Sturdza,
vl aceasta avu larilsi zbucium si durere destula cu bilrbatul el. Trecu din
Moldova la Munteni, de pe tron in Coate pribegiile si primejdiile. Masca
an copil in Ardeal, unde numal mila lui Mihail Apaffy, principele ter% o
sc5p5 de a fl data in mina Turcilor, pe care Grigore-i tradase.Ratficirile
el au dus-o si pin Venetia, de unde veni in Tara-Romfineascil purlind
scampe haine de mode strains, pe care datina feril nu o Ingadui sii le
pAstreze. Avu un singur flu, Matei, care nu domni, si dou5 fete, dintre
care una lug un boier moldovean, pe Antohie, fora poate, iar cealalti
pe flul Jul Antonie-Vocla Roset, lordachi. Ele tralra tot prin tarn, piinli
la moarte, sI poate si ea pe ling& ete, dupli ce ajunse in viduvie.
Istratie-Voda Dabija, blitrinul care ajunse Domn at Moldovel In
1661, avea linga dinsul pe batrina lui, Catrina san Minna. Ea fusese
rafiritati si cu an Buhus, sl avea din aceasta casalorie d'Intaiu o falli,
Anastasia. Anastasia Buhus, flaslra Jul Dabija, luA pe °recut rumeliot
Duca, sl la m-oartea Jul Istratie-Vodli, Moldovenii avail pe Voda Duca.
Anastasia-1 dada mat multi urmasl, dar n'avu de loc grija numelui el
ban, nicl fag de sot in tineret5, lad la botrinelii fate de copil. La Baca-
restl, cind Duca se Well a domni acolo, se zicea ca Doamna lubeste
pe frumosul Logofilt $erban Cantacuzino cu lunge barbfi neagrii sl fru-
mosli ochi marl. tar, dupe ce se duse la Constantinopol cu copili,
foarte putin scirblia ca e vaduva, ea prince dragoste pentru un beta
de Maina.
$erban Cantacuzino firma ca Domn pe o Maria filen unul boier
°hetes, de loc din Bulgaria, din Nicopol. Se stie elite ca Doamna Ma-
tte a fost foarte evlavioasfi sl ca a stiut s5-41 creascli foarte bine, dac5
an bfitatul, cal putin cele patru fete. Trial dintre ele se mArtlara cu bolerl
lannteni, dar Casandra fu Doamna lul Dimitrie Cantemir cel invatat.
Domnita Maria impart5s1 soarta foarte schimbittoare a sotulul el, neas-
timparatul vi nenorocital boier Constantin Bilaceanu, ucls intro lupti
cat Tara.
48 Istorla Rominilor in Chipuri si Icoane
Marica lui Constantin Brincoveanu 51 Patina LA Stefan Cantaeu-

zino incheie rindul Doamnelor de Ora la Munteni, precum la Mo !doyeni
se intilneste la urmi Ana, a done solie a lui Mihai Racoviiii. Maraca se
vede a II lost o buns gospoding patriarchalii, darnic5 si harnic5, bucu-
roas'5 de multi copiipatru befell si septe fetepe care 1-1 d5duse Duni-
nezeu. B5trinela-i pregiites grozava veste a uciderii intregului ei neam is
Constant'nopol, in 1711, de securea calaului, intro zi de bucurie, care
era tocmal ziva ei, Sinla Maria din August. Stahl un limp surgunit5 de
Turci la Chlutaie, apol ea se intoarse cu fratele ei Pena in fare, unde
fusesera Dorani si bunicul ei de pe talk Antonle-Voda din Popes% si
rfiposatul el sot. Era acum o biata vaduva sarac5 si cu multa durere ea
se roagfi de Brasoveni, in dou5 rinduri, sA -i pl5leascA o veche datorie,
ca sa scape $i ea de datorn'cii ei. Nici moartea, nici locul de ingro-
pare al Doamnei cucernice, care a f5cut de platr5 la Bucuresti Biserica
dintr'o zi, nu ni sint cunoscute.
PAuna era flica unui Oreceanu. Incti innainle de c5derea sotului ei,
se zice ca ea avuse vedenii care prevestieu o nenorocire. La 1716 Ste -
fan -Voila era gitult, I5sind in urma o femele cu mintea slabit5 si doi
copii nevrisinici. Acestia se alesera ran. Jar mama lor, dupe ce vinturi
o bunfi parte din Europa, cersind ajutoare de drum, de la ImpiiratuL o
peusie, se aseza in Ardeal, bar unde avert mosia Recea, in Tara F5gli-
rasulut. Acolo muri, batrina si singur5, tntr'un tfirziu.
Doamnele veacului al XVI-lea situ sa se lupte pentru Domnie, sa

porunceasc5 ostilor, sa pedepseasc5 dusmanii, sa cirmulascii jam sl sA
judece. $1 de la Do mnele din cestfilalt veac, al XVII-lea, pornesc po-
rand sl, Intimpl5tor, hotariri de judecatfi. Cind asa-numile .era fanariot5'
incepe dup5 1700, soilile Domnilor, mai mull straine, nu mai au insit nici
en amestec in trebile tern, cl ttncezesc in gineceu, in seraiul Curtit,
ap5rind name' la hramuri 41 la cite un halain. Despre cele trel sal ale
Jul Nicolae Mavrocordat, despre cele dou5 ale flului sou Constantin,
despre sotta a doua a lui Grigore Matei Ohica, Zolia, nu se poste spune
nimic. intimplarea face s5 slim ca Ralita, Doemna celui d'Int5tu Celli-
mach', era o ageri stApinii de case. Niel acele Doamne pe care le
atinge cea mat mare nenorocire, sotul Ion fund Injunghial sau decapitat,
aid acelea nu fac sa se awl& p5nfi la not o plingere.
Cu loan Sturdza $i Origore OhIca, eel d'intliiu avind Inca pe b5-
trine Jul, Ecaterina Doemna (Roznovanu), cel de-al doilea despfirtil de
soya sa, Maria Hangerli, flica Domnului cu acest nume, ucis in Bucuestl,
Doamna Marghioala, vestit de vorbareatii, de primitoare si de neastim-
piiratfi incepe reme a cea noun, la 1822.
Doamnele acestui limp sint prey cunoscute, ca sa trebulascii a so
vorbi do dinsele. AdevAratele chipuri eroice sau duioase sint ins' ale
unor timpani acum depirtate.
Despre imbracaminte si locuinta.
I.
imbracamintea si locuinfa sint strins legate intre dinsele. Ele por-

ese de la aceleasi foarte vechl obiceiurl si se supun, in desvoltarea tim-
palui, la aceleasi mode si inriuriri trninice venite din strainatate. Bo Merit
iubitori de Poloni din veacul al XVI-lea poarta vesminte ca acelea de
peste Nistru st, in acelasi limp, aduc m bilarii anumite schimbari cart o
apropie de a poporulul model. $I mai de mull cei ce cladiau cu mes-
teri sari, cum vedeau cladirile, in pribegie sau in alatoril, la Brasov,
la Sibilu, la Bisirita, aceia cautau sa-si potriveasca si vesmintul si po-
doabele dupe acelea, de forme apusene, care se inlilneau in Ardeal.
Turcil au impus pe urma gusturile for in vesmint si in acelasi limp in
imparfirea si impodobirea easel Cea din urma influenfi, care traeste si
pane asitizi si nu se mai poate inlatura, curentul apusean, a atins in ace-
Iasi limp, prefacindu-le, hain a si casa, elementele si podoabele uneia si
ale celeilalte
Siudiul acesta indolt se poate face deci in acelasi cadru, $i din
aceasta tratare imbinata nu poate sa lash decit folos, o infelegere mai
deplina.
CInd se vorbeste insa de imbracaminte si locuinfa, trebue sa se
infeleaga aced imbracaminte si locuinfa care se preschimba in urma jo-
cului inriuririlor stralne. Dec! e numai a Domnilor, boierilor, negusto-
rilor mai bogall $l a clericilor mai innalfl. Clasa numeroasti si holari-
toare in ceia ce priveste munca si pastrarea insusirilor neamului, a fe-
ranilor, aceia a ',astral in multe parfi pAnii astral vechiul sau port si
vechiul sat, mesiesug de cliidire, pe care singura si be face.- in imbracii-
minte, caclula, minteanul, sumanul, zeghea, cojocul, Hari!, bernevecil le-
ranului sint acsiasi astAzi ca pe vremea lul Basarab si lui Bogdan, in-
temeietorii, in al XIV-lea vest, ai principatelor. Tot a*Ei de statornic si
credincios au /Astral femeile satelor vaiurile, pieptanatura in coil $i con-
dart, camasile inflorite cu cusaturi $t fluturi, piepfarele, cojoac le, fo-
tele, zavelcile, opregurile celui mai vechiu trecut. Deosebirea ce se vede
astrizi intre Tinuturi $l in ceia ce priveste infalisarea pe din afara, impo-
dobirea cu vapsell sau forme aplicate asupra tencuielii, imparfirea pe din

launtru, natura si croiala uneltelor oi cioveielor easel toate acestea n'au
suferit decit in timpurile din urma unele schimbari care sint imbunatafiri,
sniff! catre mai frumos si mai trainic. Yn afara de aceste vechi forme,
pe care le-au apucat in chip vadit, si care nu se poate fagadui, de la
striimosii tract, ce au I sat parfi din aceleasi obiceiuri de imbracaminte
si locuinta vecinilor nostri slay! de peste Dunare, in afara de aceasta
mostenire de dotal on milenara de la aceia cars au inceput, in Balcani
ca si Carpafi, viata de callura,poporul nostru n'a putut crea. El a pa-
fasit pe alocurea mindrela simple si practice a trecutului pentru a lua
mai daunazi din minile negustorului, evreu mai ales, forma cea mai proasta
si mai idling a imbracaminfii, si chiar cladiril oi mobilarii apusene. Fe-
meile imbodolite sau infasurate in barizuri, cusuie grosolan in pole*
si fuste de tirg, ba chiar in rochii' cu volane dupe jurnale de mode ra-
suflate, care primesc astazi in Moldova de rasarit, cu oarecare mindrie,
pe strain puindu.1 in fate paretelui caplusit eu folografil stingace sau
mesufei de mode noua, inflorita cu cutii, straluciloare de chipuri fru
moase, pentru salmi sau ciocolata si cu carts postale ilustrate,acelea
au parasit o adevarata avere, fart a da in schimb ceva de In sine.
Portul si cladirea au evoluat, ajungind din vreme in vreme la In-
ffifisari cu totul deosebite de acelea de la care se plecase, numal IA
acele clase superloare ca bogafie, ca neam sau ca dregatorie, de care
am vorbit.
Aceasta evolufie se poate imparfl foarte neted si sigur in citeva
perioade. $I anume:
1. !Main avem inriurirea orientala bizantina. E cea mai veche si
aceia pe care o putem cunoaste mai greu prin cercetarea de-a dreptul.
Ea a fost Nara, prin Slavi, Sirbi si Bulger', de peste Dunare, st a durst
pufin, fllndca focarele de influents s'au prapadit cu totul Inca din veacul
al XY-lea, prin cucerirea turceasca.
2. Paralel cu cea d';ntaiu, si inlocuind-o in curind cu totul, e intim-
enfa Apusului, care trece la not prin Sasi sI prin Polon! mai ales, intru citva
prin Italienii, mai ales Oenovesi, cart faceau negotul in parfile Mara-
Negre. Ea stapineste cu totul parka in a doua jumatate a veacului al
XVI-lea chiar, amestecindu-se numat de la o bucata de vreme, dupe 1500,
cu a doua influents bizantina. Moldova, care nu era de-a dreptul mar-
ginasa cu Rasaritenii, a avut-o intr'un chip mai deplin, mai desavirsit st
mai trainic de cit Tara-Romaneasca, desparfita flume! prin spa Dunarli
dd Balcani.
3. Cea de-a doua influents bizantina vine prin Orecil din Constan-
Iinopol si din Insule, tot mat mull amestecafi in toale ramurile viefli noes-
tre, apoi prin Rominii, vinatori de Domnie sl boieri, cart petrec o mare
parte din viafa for in locurile rasaritene. La sfirsit, aceasta Influents ca-
pats o infalisare turceasca (in fond insa, si aceasta, tot bizantina). A-
Despre imbracaminte si locuinta 51
ceasta se intimplA in veacul at XVIII-lea, cind ne dam dup6 asa numilli

Fanarioti, cart st el se dAdeau dupti slapinli lor, Turcil.
4. In sfir$il, Rusii mai ales, dar si Austriacii, cart an ocupat de
atilea on principatele in veacurile at XVIII -lea si at XIX-lea, mesterii
nemli, negustorit brasovenl si lipscani, can an palruns, de pe la 1774 mai
ales, in fora, Evreii, cart au napadit Moldova, consulii, calatorii, profe-
sorii, actorit ambulanti, loft acestia au impus felul de viatil at Apusului,
in care tr aim as lazi in chipul cel mai complet, cit priveste imbriici-
rnintea si locuinla. Negolul Europei are interesele sale ca sit adoptiim
la vreme toate rafintiritle, adesea on urite, costisitoare, netrebnice st ce-
siinAtoase, ale unei civillstilii pripite, zgomotoase, aspre si trufase, care
n'are prin urmare numai peril bune
H.
In veacul at XIV-lea, Bulgarce, Sirboatce, poate Bosniace, de si-
gnr si vre-o radii bizantina, fAceau parte din familia domneasca a Mun-
tenilor. In boierimea lor se grisiau atitia cart, in multele nenorociri care
cazusera asupra peninsulei balcanice, descoperiserti ca e mat bine sa
trAiascA cineva dincoace de Duraire. Prin acesti factori an palruns obi-
ceiurile si datinele rAsArilene. Acestea nu erau allele decit cele impriai-
testl bizantine, in legiituril cu Imperial roman de odinioara. Din cause
aceslei innalle obirsii a lor, ele nu puteau fi privite de cit cu un respect,
cu o admiralie filed de margeni de o socletale care incepea able sa se
desfacri din masele poporulul.
Pe de alai parte, Tara-Romaneasca, alcAtultA mai de mull, a dat
la rindul el Moldovei ceia ce is insist primise de la vecinil de peste Da-
nAre,caci pe atunci era Inca aces culture romano-greacti ce se intindea
in chip firesc de la miazAzi be miaza noapte.
Asifel, viata claselor noastre innalte s'a bizantinisat in parte, deed
nu in intregime.
Incepind cu locuinfa, daca manastirile ce se dureazfi in acest veac
sint Imitate dupa cele sirbestl, daca Mitropolia Argesulu1 e o umila era-
dire bizantina, pufinele case mai bogate, innalf ate poate chiar de acelas1
mesteri, von fi avul infalisarea exterloara obisnuita in Rasarit : cladirea
umbroasa cu feresil midi, pridvor pe stilpi sl bogata grading imprejur.
Cast in celelalte parfl rasaritene, mobilarea va fi fost de tot neindestula-
toare. Divanurile, lungile paturi de odihn6 neintrerupta, care serpuiesc
in jurul parefilor esufele sapate 41 incrustate cu sidef si tildes, multele
covoare care captursc intreaga incapere nu par sa fi palruns ins6 is
mot. Caclele na fusese primite nicl de aristocratia hernia si razboinicd
a Sirbo-Bulgarilor.
In costum, mode bizantina a fost 'mita in intregime de Dome!,
earl voiau la se arate cit se poate mat asemenea ea imparafil bizantial,
model vesnlc at oricaret stapiniri in Rasarit. $1 Marl' nostrl Voevozi as
-part& de be inceput la ztlele mart cununi de aur, lungi r^^'Iii de brocard
de aur, papuci de piele suptire, cu calcilul mic ai virful rotunzit; al at

Si -au lisat parul pe spate, invirtit in bucle, cum cerea eticheta imparfi-
lease& Asa vor ft el inffitiaati de-acum innainte cu o singura deose-
bire, pe care vom vedeao iodate, in chipurile amintitoare din bisericile
al manastirile cladite de dinali. E o imbracaminte care sumAna cu a sfin-
tilor imparatii bizantini at Tarn bulgari poarta chiar aureola in jurut
capululat cu a arhiereilor. Briul 1W Neagoe-Voda, acea bands de le-
setura deasa al delicatfi de mafasii al aur, lucrata la Sluczk, in Polonia,
care se anti" al astazi supt acest nume in comoara de la Argea, sainana
cu patrafirul ce impodobeate pe preot in limpul slujbei, al, in jurul gits-
tului, Manull Paleologul, contemporanul lui Mircea cel Batrin, are intro
miniature din 14081, un omofor ca acel ce se poarta de preofi.
Un singur chip domnesc din acest limp a ajuns Ora la noi. E Mir-
cea cel Bfitrin, avind linga dinsul al pe flu' sfiu, insti nevristnic, Mihail,
chip zugravit in biseries.de la Cozia al in paraclisul de ingropare at
aceleiaai manastiri. Zugraveala nu e cea de la inceput Wei inir'un loc
Wei in cellalt: in paraclis ea e facuta in veacul al XVIlea, cind s'a in-
Wilted aceasta bisericuta, luindu-se chipul dap& acela din bisericii, tar
acesta insual a cazut la reparatia din vremea lei Brincoveanu aI a fost
f & cut din nou atuncea. 0 reproducere bowie necredincioask prin prey
multa impodobire, se da la inceputul volumului I, partea IIa, din cule-
gerea de documente externe, zisa Hurmuzaki, a Academiel.
Multi ar fi aplecati sa vada in imbrficamintea lui Mircea numal o
inriurire apuseana, deci ungureasca. Pare, mat ales aaa cum e reprodus,
un cavaler in zale, cu manila pe umeri si sable la coapsa. Cind it corn-
part knit cu vre-un chip balcanic din acelaai chip, precum e al Despo-
taint Constantin, in miniature reprodusa exact la sfiraitul volumului VII
din coleclia Sbornic, a Minis eruluI de Instructle bulgaresc, vezi lesne
c& cele mal multe elemente sint totual bizantine, Mircea are ca si Cons-
tantin cununita neinchisa, cu fret ramuri ascutle, care era pasiratfi pen-
fru stapinitoril neatirnati ce n'aveau totuat demnitatea de impfirati.
Acelaal e felul de a se lase pfirul, Inca neimpletit, dar umflat
cum it poarta astazi unit cleric' tineri, aceleaal mustati plecate in jos.
acelaal, Bale fine a unel bfirbi ce cautfi sa se asemene cu a Mintultorulul.
Aureola trebuie sa ft fost Wail" lui Mircea de calre imitator'. 0 haina
strinsa, roaie la Constantin, male cu cereurele negre implestrite cu al-
bastru la Mircea, infaaura trupul. Benzi de fir cuprind bratul in mijloc
'rare umar al col, Iar allele cercuiesc de mai multe on incheietura mine'.
Pannell, ascutiti in acest limp, se dau ca o mfinuaa pe picior : Constan-
tin ii are, implirateate, roan, pe cind la Mircea et sint de fir aurit. Vul-
turf! bizantini, cad se vad pe genunchil lui Mircee, dovedind o neindo-
Wilda inrudire bizantina, impodobesc dot cite dot o lunga haina de pe
deasupra, pe care Constantin o imbracfi, lasind sa se vac% numal mi-
1 Hertzberg, Geschichte des 41yeantiner and des Osmanischen Reiches, in col.
.0neken, l.i p. 516.
Despre imbracaminte si locuinja 53
'neck de In cealaltg. Din potriva, Mircea n'are p este aceastli din urmil
haina strimli decit o manta rosie, brodata cu aur, care-I atirnfi pe umeri,
asa inch se pot vedea margenile tunicii scurte, sable, inffisurarea strimti
a piciorului, ceia cei dii o intalisare rfizboinich, sprintenii. Mircea n'are
In mina sceptrul, precum it are Constantin, filndeti el trebuta sil tie cu
mina dreaptfi blserica inchinati de dinsul lei Dumnezeu.
Data Mircea se imbraca astfel, de sigur ca Doemna sa purta ves-
mintul impfirtileselor st innaltetor Doamne bizantine sau slavo-bizantine.
_Si anume: coronita cu mai multe ramuri ascuitte, being de desupt cro-
It& larg, din brocard cu flori de aur pe fond rose, verde sau bran, in
deosebite nuance ; ca podoabil a hainei acestela d'intAiu, o dung de
fir la git si o alta, tot asa de lea, cazind in lungul vesmintului, o a treia,
in sfirsit, cu pele ovate colorate tivindu-i margenea. Une on dunga cea
langti din mijloc putea sa fie inlocuita prin mai multe dung! paralele.
Astfel, Teodora, solia impfiratului bulgaresc Sisman, are doufi dung! de
fir la mijlocul hainei, pe cind alts doufi se de5fac din niste cercureie
de aur ce cuprind umfirul de jur imprejur. Ca si in vesmintul barbatilor,
an cerc de aur infilsurti bralul, iar cel de in incheietura minil se pre-
lungeste de desupt pfinii la cot. Manila e totdeauna de ally coloare si
prime* une on si ea benzi de fir ; fetele ascund minile in aceasta man-
tle, pe cind ele apar in cealalta haina in femeile mtiritate, hind acoperite
de mantle numal de-asupra umerelor.
Acest costum, hurt atunci, in veacul al XIV-lea, °data cu etichela
san ceremonialul, °data cu limba de Stat si cu caligrafia, cu miniata-
ristica, in sfirsit cu Wag arta slavo-bizantinfi, s'a pfistrat faro deosebirs
la iota epoca neatirnfiril noastre, devenind Ipe incetul o sfinta dating,
care nu se puleau dint!.
Cel d'Intaiu Domn moldovenesc de In care avem chipuri autenlice
twist carp sfinte si in bisericile de clitorie, Stefan -cel -Mare, poarti
iia adevar, in evangheliarlul de In Humor, unde e inffilisat innatntea Me-
et! Domnulul, costumil a caret descriplie urmeazii :
Pe cap, cununa cu fret ramuri ascutite, impodobita in cercul de
Jos cu pietre scumpe. Acelast Or lung, umflat, neimpletit, ce cade pa
amen'. Mustala suplire. Barba infurcatfi, stiminind cu a Mintuitorului,
lipsote, ca st aureola. Heine de desupt e de brocard cfirimiziu: Dom-
ani Bind ingenunchiat, nu se poate infelege lungimea aceslui vesmint.
Cea de-asupra e o lungti, !argil mantle de brocard cu fundul visinta,
prin care tree minecile. Pe margeni zugravul, care nu era tocmai price-
put, a pus benzi de aur, dar, coloarea Hind slabfi, ea s'a cojit si a cfi-
,zut, lasind pete albe, care s'au talmficit gresit ca o margene de blani
de catom. Papucii, mai largl si rotunzi, decit eel care se purtau in vea-
cul al XIV-lea, in toatti Europa,. nu sint Wei nice de coloarea rosie a
imptiratilor.
Pe o dverfi sau perdea de use de la Putna, unde !Wile sint Inca
amt stingace, dar colorile apar in foal& desfivirsirea Ion, Stefan are
54 Istoria Romini lor in Chipuri si Icoane
acelast coroanS, cu fret ramuri inflorite st o alla ascutitA la margent.

Se vede numal manila de aur, cu benzi de argint Is git, is incheleturi
in lung sl pe margenea de jos. Dar scum o niineca greoaie atirna in-
tro cadere solemna, maiestoasil.
Aceiasi dye' dA unul din cele d'intfitu chipuri de Doamne ale
Moldovei care se cunoaste pang acuma. Maria, flica tut Radu-cel Fru-
mos, poarta tocmal aceiasI cununa. Un vat lung st larg cede pe umerl.
Manila e intocmai ca a lui Stefan. E incaltala cu papuci rosil ca st so-
lnl ei 1.
Pe un pfirete at bisericli Sfintului Nicolae din Iasi, cladita de Ste
fen, Evdochia poarta cam acelasi vesmint, sl el se vede si pe stole cu-
suta cu aur care era menita sa acopere mormintul celel de a doua
Doamne a lui, Maria de la Mangop : de la cununa licestela atirnii niste
podoabe in chip de suvite.
In cursul veacului al XV-lea apare. intaiu Is Munteni, ca in por-
tretul din Ambras at lul Vlad Tepes, Hpfirit de mine innainlea volumului
II din colectia Acle sI frogmen/a, &free parului in bucle. Astfel se des-
lac de supt coroana vitele intunecate ale lui Radu-cel-Mare in picture
de la Govora si ale lui Neagoe in aceta, prefacula (faunae, de is Arges
Tot in costumul tut Tepes se vede pentru futile oars obiceiul nou, IuaE
de la Apuseni, de a infasura umerii cu un dolman de blanI scumpe, mai
ales samur, cea mai cautata bleat in Rasfirit. Banda de fir de la git dis-
pare, facind loc until guler rasfrint. Inpodobirea cu sirurl de margaritare,
en nasturi scumpi e iarAsi un adaus din acest limp, in care s'ar putea
recunoaste influenla asiatica a Turcllor. Cununa lui Neagoe are cinci
ramuri inflorite-
Cit priveste imbracamintea Doamnelor, ea infatiseaza lotus! deo-
sebiri. Heine de desupt e increjita fin in lung, si cam la mijloc ea pare
ea se desface printr'o cusatura in let, formind un pieptar si o fusta.
Oreol cercel cu mai mulle ramurl, de aur si margaritare, ajung aproape
pane la umeri.
La lupia, in mijlocul afacerilor obisnuite, intre al sAi, neaparat ea
Domnul nu 'Astra acest greolu costum de pomp'. Elemente apusene se
amestecau in haina de toate zilele. Stefan va Ii purtat ip lupta coital
rotund cu un ac ascutit, care se vede, de pilda, pe mormintul, de Is
maniistirea Vierosul, at lul Albu Oolescu, care se rilzboleste calare cc
dusmanii Domnu'ui sfiu. Topes ist acopere capul cu o caciulitfi de eel-
fea visinie, pe care de jur imprejur, in mai mulle strati, sint cusule
margiiritare.
Stofele ce se purtau pe atunci sint bine cunoscute. Le aduceaa

Creel! si Hellen!i cu postavuri rasaritene de peste mares, Ragusani'
1 Revista pentru istorie, archeologie filologie. L Partea I.
Despre imbracaminte si locuinta 55
earl vindeau marta de Venetia, adecA, in rindul intatu, brocardul, Ar-

menii si Nemtit din Lemberg $i Cracovia, Sasil din Brasov, SIbilu si
Bistrita.
Astfel, cit priveste cele dou5 d'IntAlp calegorli de negustori, de la
dinsii se cumpara camha", pe care Italienii o numiau camocato, stofii
ee se lucre in RAsarlt, adesea cu fiori de aur, cusAturl cu fir sau, cum
se zicea pe atunci, de sirma 1, alte stole de m tasa, barhet, taftii, sera-
sir de aur. Ceilalti vindeau postavuri flamande, de Ypres si de Louvain,
sau germane, din Colonic, din Breslau, in sfirsit chiar fabricate sliest-
ene, care se chemau de Cehia, flindca Silesia fusese reunite o bucatii
de vreme cu Boemia Cehilor, $l postav litvan2 Sasii numiau in veacul
at XVI-lea calitattle ce treceau la not : Scharlach, adeca ecarlate. postav
stacojiu, Stamen, Berchkammer $i mai ales postavul Schay, ciiruia si not
ii ziceam sal $i-1 intrebuinfam mat des decit pe toate celelalte feluri3.
Dintre lucrurite confectionate, nu se aduceau decit patarti gate, lucrate
in Apus.
Prin ele trebule sa se inteleagfi unele cum e a lui Tepes in por-
Ireful din Ambras, pe cind palariile grecesti aveau virful innalt si mar-
gentle marl, ridicindu-se tot mai mutt spre ceaf5, precum sint acelea,
foarte urite, care s'au pus la moda acum, de citeva luni de zile. Heine
crone veniau une on din Polonia, ca si nAdragi si poate cAmiisi, care
incep a se intrebuinfa, ca arficol de imbractiminfe deosebit de haina,
able in veacul at X1V-lea. Briiele lesesti erau mull cautate. Sasil mat tri-
mIteau, dar numat ca dar Domnilor, evantalii de pene de palm
Juvaierele si scumpefurile jucau un mare rot in podoabii, unul
mutt mat mare $l mat trainic decit astazi. Necontenit Domnii nostri ce-
reau de la mesfesugaril de peste munfi pAhare, vase, nAstrape, cesti, s
lot felul de arginiarli, pentru podoabil si infrumusetare. Ca sA-sl fedi
cineva o parere despre bogatia de lucruri scumpe ce cuprindea case
unul om mare din Tara-Romfineascil sau din Moldova la sfirsitul veacului
at XVI-lea, pe timpul lui Mihai Viteazul deci, ajunge sa rasfoiasca lista,
in intregime pastratA, a lucrurilor ce rAmaser6 in Tirol pe urma lui Pe-
tra $chiopul, Domn moldovean pribeag:
Ofisim in acest stralucitor pomelnic, din care se desfac pareca
focurt de pietre scumpe $t scinteierea 18ptoes8, a mArgaritarelor marl,
juvaiere propriu zise, numite cele mai multe in turceste: mete, bilezicuri.
zultficuri, cercei Petru Cercel, venit din Apus, purta, dupe moda de
acolo, el insusi cercel, hathale, zingire, nezghepuri, mutcale, fimiruri,
hangere cu pietre scumpe, pazualuri de cal, felegene de aur, lefturi cu
jamanduri sau diamante, rubine balase (balais), zmaragde, olmazur,
(tot diamante), wzafirurr, Jacuturiu,lanturl sau lantugurlpe care Domnil
1 C. *tefulescu, Man. 71smana, ed. a 2-a p. 49.
2 V. I. Bogdan, Documente fi regeste privitcare la rel tiile Tarii-Rumntegt cu
lira§ovul gi &ngaria, Bucurecti 1902 ; ed. 2-a, 1905.
3 co ter z rd ler e In A pendice la vol. XI d'n colectia Hurmu ki.
56 Istoria Romini lor In Chipuri si Icoane
le purtau la git pe vremea lui Petru Rares ca un semn deosebitor at

puler!! for apol : shill, tips% talere, chipuri de dobitoace st lucruri de
argint si aur bitut: solml, cerbi, boi, corabil, nastrape, sfesnice, linguri,
cupe, teascurl, chiar calimari de argint cu cernealii*, buzdugane, cujite
cu fed de argint scumpe, friie de matasa cu lanturi de arginte, frile de
argint cu piruzele, scarf', sele, zaball de argint aurite, sabit de our pa trate'
perne cusute cu fir, cearsafuri cusute cu miltasa, gugiumane sau adult de
sobol, caftaneimbracaminte turceascade serasir de aur, camasi rosii
ale Doamnele15 cenghere muierestigferegele de catifea ale Doam-
net', feregele de atlaz ale aceleiasi", dulame de atlaz si Wittig ale
Domn ului insusi, basmalute turcesti, fin !aerate, mese de cristal, ogliazi
in patru colturi, cu cadrul de Walesa rosie (I turcoase, lacinte si gra-
nate prinse in aur, ceasornice care se atirnau la git si aveau forma unui
ou, peed!, amulete, nasturi de cristal prins in aur, incunjurat de perle
si pietre scumpe", parka si verigi pentru picior, bratareo scufie feme-
iasca cu rose de aur si margaritare mart`, o scufie neagra de califea,
cu margaritare marl si rose mid de aur, pe care e prins un juvaier de
aur, cu diamante si rubine, surgucluri cu pene de cocor, prinse in
aur, garnisite cu margaritare si rubine`, podoabe femelesti cu lanturi
lung! 1;1 margaritare ce atirna de ele, pe care le intrebuinteaza femelle
la cape si inteadevar to poarta, in picturile de la Arges, Ruxandra,
fats Int Neagoe,briie cu turcoase, rubine si copci de aurcum se vede
una, minunat lucrata in filigrana de Venetia, intre odoarele bisericli
Curtea Veche din Bucurestigulere cu margaritare pentru feciorasul
Domnului", gulere Wale in aur, in chipuria, crud de purtat la git, cu
chipul Maid! Domnului pe ele, degetare de au', felurIte haine de atlaz
si damasc, de brocard, foate in color' vii, scufii unguresti" pentru
Domni, manta turcesti, de sobol, caplusite cu rosu, manusi, albe, gal-
bene, care se aduceau din Ardeal, si cite allele asemenea cu aceslea.
NI s'a pasirat chipul bietului om, care a murit, in 1594, de dorul
tern sale intre Mita bogatie care nu-I folosia la nimic, did nu se gasia
nimeni sit io cumpere cu preturi cinsiite9. Un mester apusean 1-a infa-
Nat asa cum era el in viola de toate zilele, in yield fall stralucire si
autoritate a pribegiel intre strain!. 0 caclula de samur, destul de mare,
41 pleaca mogul de-asupra frunjii lui. Din imbracaminte se vede o haina
de desupt, care trebuie sa ft fost de atlas cu colorafia tare; pesfe dins
Petru-Voda a imbracat o alta cu mined scurte, care n'ajung nici 'Ana la
cot : ea e prinsa numal sus si are pe amindoua margenile chiotori cusute
cu matasa sau cu fir; se zareste briul, care sfringe numai haina cea Win-
taiu E un bairin slab, cu fata speriata, cu Oral scar!, alb sl cu o lungs
barbs ascutila ; in mina, ca un neinvatat care iubea inviilatura, el line
o carte.
I) Hurmuzaki, 1112, la tnceput. Tot acolo, pp. 90-1, catagrafia averii lui Petru
Cercel.
Despre imbracaminte si locuinfa 57
Flu! .sau, $lefart-Vodii, care fusese numit de Turd in toala forma

Domn al Moldovel, e linga dinsul, infisurat intr'un singer vesmint intn-
aecat, cu gulerul alb rasfrint. Poarta in cap, in loc de caciula, o lungs
pailirie cilindrica, Manila Jos, tar incolo cusutii in romburi ca o plapomil
Cind acest frumos copil Wan era in hainele sale domnesti, el
pares insa cu total altfel, si alt mester apusean, acesta un pictor de ta-
lent, ni la zugravit asa. Pe masa std o male ungureasca, deosebita si
de slicul coplilor, si de caciula luptlitorilor. Are forma obisnuita a aces-
tor Warn: rotunda, cu margenile ridicate in sus, paralel cu fundul, dar
mai pufin innalte decit acesta, st despicate in fate. 1.4 mare surgucia de
pene de strut risfirate ca an evantaliu e prins cu un juvaier. Din ace-
Iasi siofii verde cu flort de our s'a fficut tinaralui Voevod pantaloni
scurfl sl o haina lunge si large, care e strinsi cu un briu lat. Tot din
acelasi material a mares mantle aruncatil pe umerl si frumos tivita pe
=argent cu margiirifare. Copilul are in picloare cizmulije Lure ti, st fine
mina dreapta pe un scamp hanger.
III.
De acum innainte costume! apusean, unguresc la Munteni, polon
in Moldova, inlocaieste tot mai mull pe acel rasarilean, din care luasem
elites elemente, si mai ales filfilrea liberli a unul vesmint Mkt ca o ro-
able Cind captita numirea de In Sultan, Domnii nostri, primili prin
aceasta chiar in ordinal ostilsesc ales al Ienicerilor, poartii o clip& lunge
.caciula de pisla alba cu margenea de fir, cuca Ienicerilor, si vesmintul
for albastru, cu copcile de fir cab anifa peste haina de desupt,
rOza; un dolman de bland II std pe umeri. Odata ce au Wens insa in
Scaunul Domniei, acest port e prirasit ; pe cap ei pun caciula sau senile,
ealpacul Ungurilor. Cadet& poate fi plecata pe labia sau in fella ; e din
deosebite blanuri, dar de in dreapta el nu lipseste scumpul surguciu de
pene rare si pleire stralucitoare. Astfel de caciula au pe cap Mihal VI-
teazel, care 1-a dat gloria si a transmiso, ca o amintire de cinste, doro-
bantilor nostri, Ieremia Movila, Mate! Marina! st mindrul Vasile Lupu 1.
Lin dolman de bland aparenta sau acoperita cu o stofa scampi, ca la
Mihal Viteazul, acopere umeril. De supt at se desface large rochle de
brocard sau de alien, care poate avea margeni de bland si sireturi ca
ale caliirasilor st rosiorilor nostri, prinse cu nester! de pietre scamps si
1 Hurmuzaki, 1111. 1V1, 1V2, Sup/. II, vol. I. Gaspar Gratiani, ibid., vol. II. S&-
anion Movila, cu coroana, in Kozak, Archie far siavache Philologie, XlV, Zotu Ti-
ara, ginerele lui Petru $chiopul, In Hasdeu, Cuvente den bdtrini, I, la p. 184. Us
Gheorghe ,Stefan si un Constantin Basarab, pupil cam de fantasie, in Papiu, 7esa-
mitt, 1. Un Grigore Ghica in platosA, gravurA deosebita, reprodusa de curind. Cf. si
descrierea lui Matei-Vold mort, in cAllt rifle patriarchului Macarie de Anti chia, tra-
ducerea Cioran, p. 115.
58 Istorla Rominilor in Chipuri si Icoane
anr acolo unde, in uniforma de astazi, sint alamuri $i noduri. Ea e in-

cheiata sus intr'un singur nasture san in dot, $i ca, in portretul lul Va-
sile Lupu, nasturii pot face parte din strurt intregi de Emilel de juvalere.
fin $i bogat 'aerate. Heine de desupt e din /melt'si stora, $i poate sii
alba t3i ea ca in chipul boierului Zotu Tigara, glnerele lui Petra $chio-
pul nasturt scampi o garniture de acestea poate face pane la
100.000 de scuzi de our t gi benzi de fir. Pe podul minilor se inlinde
ane on o prelungire a minecei, o claps ca o manseta. Briul nu poate
iipsi nici-odaia, si in el e prins minerul de In hangerul stump, inches
adesea in teacii de catifea, cu oricit de mile margaritare si pietre
scumpe. Cizmulitele sint totdeauna de mode rasariteana, mol, mladioase,
rotunde.
Intre Donali si boieri nu e alts deosebire in cela ce priveste im-

bracamintea decit bogaila mai mare In cel d'intatu. Si unii St altii, mer-
gind la razboiu, pun pe dinsii vesminte mai potrivite pentru migcari fa-
pezi. Astfel, doua gravuri germane ni-au pastrat, cu prilejul campanillor
turcesti din Ungaria, in 1663-4, la care luara parte $i Domnii nostri, dourt
chipuri Interesante, $l pentru fete, gi pentru costume Ohica-Vodii, care
fficea o siaruitoare Curie cresiinilor, (lumen!i stiipinului salt, e inchis
intro platosii tocmai ca acele ce se obisnulau Inca de catre generalii
din Apus. lar Dabija calare pe un strasnic cal cu frinele bogate, scoate
fate -1 rotunda, grass, cu mustata suptire alba si ochii mica, de supt un
fel de coif jos, cu fret pene de strut, dintre care una filfiie mindru in-
vint. Parul alb, bogat, atirna in lute groase. Un lung anteriu simplu, cu
guler $l cinci benzi de fir asupra pieptului in curmezis, e legal cu un
brie lat. De-asupra-i aruncata mantaua, care se revarsa asupra unei self
lazoase. Asa fel de erou a fost eland batrinul Domn betiv z.
In imbracamintea Doamnelor nu e nimic schimbal, decit inlatura-
iea cerceilor celor marl $i hainelor increlite. Allfel, aceleasi rochii
fungi, aceleasi mantic de brocard $i /diem. Coroana dispare insa $i din
icoanele de clitor, si in local ei se vede, in Celatuia de Oda, care ni
arta& cum se imbraca Anastasia, frumoasa Doamna a fat Duca, si fe-
tele ei, o palarlula de bleat, joasa, cu citeva pene de strut formind
surguclu. Clad Doamna vine la biserica la o sarbatoare mare, ea poarta
rochii care, prin bogatia blanilor de samur sf numarul cel mare at mar-
garitarelor, rubinelor $l allor juvalere, prefulesc 400.000 de scuzi de mar,
adeca de patru on cit nasturit but Voda. Solute bolerilor celor marl ai
Sfatului se intrec prin .hainele for prey frumoase, impodobite cu 'unfurl
de our $i blani de cacom" °.
1 C laton, ambasadon ci misioncui, in ,Buletinul societatei geograficeg, sent.
11, an. 1898, p. 73 d'n tiragiul aparte.
2 Plane libere.
3 Cdlatorz, etc., 1. c.
Despre imbracaminte $i locuinta 59
IV.
Epoca aceasta e Inca destul de stapinita de Orient, cu toate in-

eercarile ca se facusera, de la Mihai Viteazul incoace, in sensul unel
apropierl politice de Apusent, care ar fi adus s1 alte urmari. Din veacut
al XVIlea avem Inca unele eta dirt dyne, precum sint casele domnesti
de Is manastirea moldoveneasca Slatina, cu pridvor, feresti neregulate si
o colosala bucatarie cu hornul boltit Mesterii cars au lucrat aici, sint
Sash in curind insa marli arhitecti vor ft, in amindoua terile, Oriental':
Creel $1 Armeni, mat tarziu Bulgari chiar lenachi mesterul de la Trei Ie-
rarhi si Collet a lui Vasile Lupu, deschide drumul pentru multi attn.
In forma de mina ni s'a pastrat unul din palatele acestui ttmp,
Curtea din Tirgoviste, facuta de Mate! Basarab $t innoita apoi de Brin-
coveanu. Se desluF.este bine $i astazi feta!, cu totul rasaritean, turcesc,
cum a fost alcatuita : jos sint strasnice pivniti, care stujesc drept tem-
nile $1 drept oda' pentru multele feluri de stupor', de servitor' innarmati
ai Domnului. Deasupra lor se boltesc odai mid, joase, cu putine ferestl.
Pi* sint inchise intre zidurile lor, $1 un turn de straja, pastrat $t astazi
intro forma refacuta, se innalta asupra intregil cladiri ca sale de ru-
gaciune a unul minaret.
Cum se kaki in acest palat Is sfirsitul veaculut al XVIIlea si in
eel d'intaiu paisprezece ant at celui urmator, stim foarte bine. Mobilarea
e cm totul turceasca: divane, mesute, covoare. Putine oglinzi de Venetia,
E n singur scaun: tronul. Pinzalura de case, covoare de Persia, de Agem,
sau hagemir, se vad pretutindeni. Cel de case st musafirii stau, ca is
lark pe pernile de fir $i atlas, pe cearsafurile cusute, pe plapomele de
zarbap halal §i alte strofe orientate, peste care e asternut un alt covor
sae sdgedeaua.
in ceia ce priveste imbriicamintea, Vocla poarta calpacul unguresc

en surguciul de fret pene de strut, care a ajuns acum lucru de dating.
Frum osul batrin cuminte igl lase barbs intreaga ; e ras pe cap, dupii
mode turceasca, $l, ca si dinsul, toll boierli lui. E o mode noua, carets
as I se impotriveste nimic.
Intro copcil scumpa, se prinde dolmanul de bland de samur, hens
de brocard se deosebeste de acela pe care o purtau Domnii mai vechi,
fiindcii lash* sa se vada salver!! rosil, iara$1 taletura de Tarigrad. Dia
Laing de desupt se vad minile : cind este un °spat de Curie, Domnul $i
invitatil nu leapada manila lor, dar o IAA sa fluture pe umeri, tlindu-se
sums! in copra.
Slim numele unora din vesmintele ce se oblsnuiau pe aceasti
yreme, cind tot ceia ce formeaza Janariolismur se gaseste in BINA, de
si deocamdata lipseste inch* Fanarlolul`. Se deosebiau
sarvanalele de
feregelele vechi, de contefele de mode apuseana, de serhallkurile cons-
tantinopolitane noufi. Stofa ce se punea in ele era conevalul de fabric&
Ita liana (canevazzo), postavul obisnuit, matasa, atlazul. Colorile erau nu-
Julie tot cu numiri turcesti: ghiulghiuliu ,rose`, turzingiu ,orange ",
staged verge', s. a. Termenii de croltorie erau luatt $i ei din aceasta
limbii: aslfel, (lintel) blana de samur se puteau face limii; se alegea din
ssorocul' de blana paceaua, piciorul, pentru anumile podoabe. Nasturii
de matasa cart incheie unde nu se pune nasturele de metal scump cu
pietre, se zice ceapraz, de unde acel care pregatesie astfel de lucruri de
galanterie e cunoscut de acum innainte supt numele de ceaprazar.
Pe cap, Doamna Marica, cele septe fete ale ei, jupanesele si ju-
parufele pun lese de margaritar, care prind bani de our podoaba de
cap a htelor sau vhlurile, valiturile` vechi, prinse in ace cu gamalie
pre/loasa. La sarbatori mart ele obisnuiesc islicul pe caret cunoas-
tem din zugraveala de la Cellituia, in care surguciul de pene e limit
prin flori de pietre scumpe, avind una mai frumoasa decit celetelte, ca
lintel. Haina de desupt se chiama zdbun, dace e tuna, ler, dace line
loc de pieptar, ghiordie. Numele cele vechi, pastrate in Moldova, mai
putin inriurita de mode', sint sucm5 i limbar. Cea de de-asupra, e du-
lama. Stofele sint orientate sau venetiene (pe atunci se zice . venelice) :
lastra, usoara st grea, sarasir, sahmarand. canavat, tabln, halal, bela.
coasa, tertanel. sandal de Venetia, atlaz, mai ales florentin, taftli le-
seascli intrebuintata mai mutt Ia captuseli). Rochile sint impodobite cu
copci, zise si wcapataie `, cu flori de fir $i de matasuri, cu sireturi, cm
vechil nasturi scumpi, cu margaritare. Blanurile, fall deosebire de ano-
limp, hot5resc tot ass de mull; samurul famine cea d'intaiu printre ele,
paceaua sau pintecele de samur sau de sobol, dar pe linga dinsul an pre!
risul $i Nem!. Un briu incinge mijlocul, $i toala boga lie vechilor juva-
fere : cercei cu picioare $i cu casutele, lanturi, lefli si leflisorl, salbt
brafare, palate stralucesc de lumina soarelui sau a faclillor.
Viala absolut oriental& a Rominilor ncepe : ea va line o suta de
ani in copal, in care mai nimic din aceste lucruri nu va fi schimbat Doer
boterii vor capata, potrivit cu rangul tor, acele Mice-baloane, de care am
ris Inca pang daunazi $i care erau menite sa joace in ierarhia noastri
rolul pe care-I jucau in cea turceasca, prin marimea, coloarea si imple-
Urea tor, turbanele Domnii insii luasera in local vechilor calpce si cl-
ean, pe care Is purlau inch Mavrocordajii, cel pupa Nicolae-Voda, acele
arite Wart! nal`e, cu fundul alb si cu o muche in feta, care-i deosebeste
de sfeiniell lo= in imbracaminte. In acelasi limp, ei schimba forma data-
mil vechi si li 'e tura uneori gulerul de bleat Astfel, de pe Ia 1750 innainte,
ei sint imbract ti pe de asupra intr'un vesmint mai strimt, blanit s' el pe
allergen!: .limgindu-se on cit de mutt aces) vesmint nu s'ar putea .atinge
copcile 5f n sturii scumpi cari se vad MI fobs de o parte si de alta.
De pe la 1$00 in sfirsit, cajaveica blanita, avind minecile aproape intregt,
cel mai writ &litre foals vesmintele domnesil ce au fost °data, apare :
ea se vede in chipul lui Alexandra Ipsilanti, d r n'ajunse a inlocul cu
total haina rra mineci, ce o precedase.
Despre imbracaminte si locuinfa 61
Imbracamintea negustorilor a fost totdeauna intru diva deosebita

de a boierilor. Dar n'avem de unde o cunoaste, pentruca able in veacul
al XVIII-lea, negustori s'au facut ctilori de biserica si ni-au lasat astfel
chipurile for in zugraveli de pfirete. In biserica bucuresteanfi a Icoanel,
intemeiata la 1786 de boierinasul Panait Babeanu, care avea o rudfi lo-
gofat de bresle, se vad inire clitori barbell cu fesusoare rotunde pe cap,
ca acela de supt islicul boierilor, cu vesmintul de pe de-asupra tint pe
margenile din lung, precum $1 Ia mineci ea bland neagra, si cu un dol-
man de acelasl fel de Maria in jurul gitului. Femeile au rochil largi cu
flori, un guier alb rasfrint, precum $l bendile de galon aunt in jurul gi.
tului; an colan de bland se prelungeste pane la mijlocul strins Cu o cin-
glitoare de paftale scumpe, discuri de our spat legate intre dinsele; pe
cap ele poarta o cacidifa de postav, $licul, asezata pe codifele impletite
ale parului, prinsa printr'un galon cu flori vesele si avind la o parte o
stea de argaritare sau pietre scumpe cu matte ramuri. Fetele au in cap
tot caciulife de acestea, der lard o asemenea stea, tar balelli fesisoare,
ca si ale boierinasilor negustori
V.
Moda noud incepe prin anii 1770-80, sau chiar ceva mai tarziu, in
vesmint ca si in locuinfa.
Pe la 1780, Doamna unui om asa de lumina!, asa de innaintat`
ca Alexandra Ipsilanti, gaseste hazliu sasi schimbe o clips hainele cu
ale Sasoaicei sotto lui Sulzer, cunoscutul dilator prin partite noastre.
Petty, care vent la noi pe aceiasi vreme st vazu un bal la Bucuresti, nit
spume despre nicio rochie europeanfi ratficitfi printre cele bogate $t stra-
lucitoare ale Rfisaritului, ci numai de toalete dup5 define greceasclia
si cea ,romfineasefi'. 0 doamna englesa, care vazu Bucurestil luiVodi
Mavrogheni si fu primitfi cu o deosebita cinste la Curie, Lady Craven,
vazu in amarite Doamnel numai persoane grecesti cu turban $1 o fatli
de boier romin cu o pfilarie de samur foarte innalta, prinsfi in dosul
parului, care era ridicat drept in sus, peste un fel de legfiturii supfire :
era feta vestitului Ban Dudescu. 1.1n Rus care trecu prin terile noastre to
1793, nu vazu nici el la un ,bal al Curfii" din last decit focurile diaman-
telor $i apele margaritarelor, tar nu $1 cochetaria, 'Inca necunoscuta la
noi, a costumulul european din gatitul veac al XVIII-lea.
Pe atunci nici case nu era Inca schimbata : aceleall oda' make,
ca tavanul jos sl ferestile mici supt stogul sindrilit sau, Ia Munteni, aco-
peril cu olane de un trandafiria slab, al acoperisului; aceiasi mare curie
nepietruitii, acelast minunala grading cu vechile flori ale acestui pfiminf,
aceleasi atenanse saricacioase pentru locuinfa unui intreg popor de Tt-
gent. Rare on cite un architect grec, care a invafat in Italia, are cunos-
finfil de case vesela' de lumina a Europa Mesterii bulgari, cari lucreazil
si panki astfizi in Dobrogea, sint foarte diutafi -acum, si ei cladesc pan&
si palatal de la Mihai-Voda, al lui Ipsilanti, sollda case, care a pulut it
62 Istoria Rominilor in Chipurl si Icoane
prefacula astazI pentru nevoile unor Archive moderne. MIA Ia 1774 fur -
culila e Inca necunoscuta, si se mininca de pe Divan unde oaspelii stau
16zimali pe perini, innaintea unel mesule rotunde, joase. Mobile e tot asa
de rara ca in odilile din vremea lui Brincoveanu. Dar, ca semne de vrem
noua, bolerul moldovean Scarlet Sturdza, intors de la studii din Germa-
nia, isi face o case ca acele din aceasta !era : mesteri din Brasov incep
a fie chemali de bogatasil cart se deprinsesera in pribegie cu fetal de
viola din Ardeal, si in curind in Gheorghe Asachi Moldova are cel d'intalu
architect romin pentru case ca in Europa Curtea cea noua din Iasi, a
'ul Alexandra Moruzi, astrizi Facultatea de medicine, e, si ca infalisare
si ca imparlire, o zidire apuseana. in sfirsil, Mavrogheni poate pofti, Inca
de pe Ia 1780, pe Lady Craven la un prinz cu scaune si tacimuri de argint
-care se par visitatoarei a fi de obtrsie englezeasca.
Cind, in cursul razboiului rusoturc din 1806 la 1812, generalul rus

Prozorovscht isi lurt resedinfa la Iasi, Vistieria Mollolel !rebut sa chef-
tulasca pentru ca Nemfi si Evrei sa preeateasca europeneste Curtea. Se
cump rara scaune marl ce se numesc jilfuri", crivaturi de lemn , ca-
napele de plisa si .scaune bane de plisa", ba chiar maturi nemlesil`
si aparate de ventilafie, rasuflatori la o stung de ferestre". Dupe ce Rusil
plecara, boierimea noastra era in deplina stapinire a noului fel de traiu.
Cuvintul de mobile" era intrebuinfal Inca de prin 1821, si o cocoana
din Moldova isi insemna pe atancl mobile de vinzare, in care gasim pa-
turf de mode, canapele de cutest, de Usti", scaune de Lisa cu jilfurile
for si cu citurile for ", scaune de lemn negru, cu plisg, peutru sufragerie,
Coate prefuind pane la 2.000 de la Cum se vede, din toale punctele de
vedere, o garniture' moderns. Ea se potrivia cu castle noua ce rasa-
riau din Coate partite de-a lungul stradelor, care nu mat sint podite cu
scinduri, ci pletruite, si primesc ally lumina decit a fellnarelor de la
pravalit si a masalalelor. E, in sfirsit, medial polrivIt pentru ospefe pre-
galite de bacillari francesi, dupe care vine cafeaua alaturi cu inghetata
si felele din case cinta din piano si din harps, cum lea auzit calfitorul
trances Lagarde, pufin innainte de 1821, in case celui din urma dintre
Brincovenli din ramura veche, MareleBan Ortgore.
Aceste cintarefe de salon, care impodobesc abalurile", de acute

innainte mat dese decii on unde aiurea, poarta pe stand pant! ridical
In sus si ,anglaisele", buclele lasate sa atirne lingo urechi ale domnl-
soarelor din Europa. Fara sa paraseasca misozile de bland, obisnuite
si in mijlocul vent!, ele se imbraca in rochil de stoffi noua, de coloare
deschisa, rochil roze, albastre, foarte iufoiate, cu minecile umflate,asa
cum se pot vedea in portretele culloricesti din Schitul Icoane(, la Bucuresti.
Femelle maritate pun salad si valurt de dantele pe cap, si fichu-ul fran-
ces inloculeste pe incetul paceaua a.. samur. Salvaril el cipicil turcesti
Despre imbracaminte si touting 63
cusufl impreuna au fugit de mull innaintea botinelor, ghetelor invinga-

toare (ghete--=guelres) Name! barbell! merg inch maref in rochil rasari-
tene, blanite si acoperlte cu blanuri, avind pe capul ras turbane de sal,
puse cochet la o parte la cei tineri
Dar Domnli de dupe regulamentul Organic merg toll in uniforme
de taietura ruseasca, $i astfel ce deosebire mare intre dot haft, cart au
lieu! cirma in TaraRomaneasca dupe incheiarea erei fanarioie la 1821,
Ohiculestii 1 Unul, Origore-Voda, are mica, anteriu, papuci, hanger, ca
mai loath' boierimea tut, care stropeste lash' cu cordoane si decoralii,
Norduris rusesti, acest vesmint piirintesc si stramosesc. Et poarta barbs,
jar parul si-1 tale scurf, dace nu si1 rade chiar. Ceva mai liner, fratele
sat' Alexandru e barbierit slit lase pgru'n bucle. Blana e numal un dol-
man elegant. 0 slralucitoare uniforms de general european, strinsa pe
talie, it infAsura.
Moda venue de sus fu urmala. La mesele Divanurilor de supt Re-
gulamentul Organic giubeaua mai statu &Mud cu fracul sau redingota,
barbile lungi cu supfirile mustafi revolutionare, bunele capete smerite cu
scafirlia rasa linga pletoasele capete increzatoare cu cirlionfi bogali.1.3rin
divanurile adhoc, care formara Romania, se va mai ft ratacit vre-un
anteriu din timpurile moarte. Dar si acesta se pierdu intfun zimbet de
compatimire curioasa. Vremea noun invinsese, Si prin hainele, prin loca-
Infa st mobilele sale.
Viata saciala a trecutului.
Vial& social& el vial& cultural& sint dou& lucruri care nu trebuie
s& se amestece intre ele. Cind cineva cumpAr& de la altul, cind it in-
vat& carte, cind it lucreazi ceva,atunct siivirseete acte de via% cults-
ralg, care se deosebesc de actele politice. printr'aceia ci sint mat obir
nuIte, a se schimb& mat greu sl ca n'au insemnitate tstoric& fiecare in
parte, ci flume' toate In un loc. Supt numele de vial& social& se inteleg
Ins& elle acte, et cele culturale [Ara indoialL dar care se pot pune la
o parte pentru a forma o categories deosebiti. German!' 11 zic gesell-
schaftllches Leben, geselliges Leben. A merge la un prleten, a face o
prImblare la eosea, a ft de fefa In un botez, la o nunta, la o inmormin--
tare, a asisia la o conferinffi a o asculta e un act cultural de amin-
doll& pfirfile, dar e adevArat c& nu once conferinfa poate fi ascultatfi,
acestea sint acte sociale. Elesprivesc societatea, nu ca intregul omenesc
din care facem et not parte, ci acel cerc mat restrins care are el limp
liber pentru a se vede& mat des el a petrece impreunfi. Ins& afar clue
nu face parte din acest cerc, privilegiat in acel infeles ca trfileete mat
ueor, trebuie sii sfivireeascA din cind in cind acte soctale, et anume cind
anumite sarbfitorl it dezrobesc pentru o z1 sau mat matte sau cind fa
viaja hit se peirec imprejurfirt care cer neap5rat bucuria sau mingiierea
celorlalli.
VIala social& in trecutul nostru 31t ¢a 1o11t totdeauna 'melee!, el On&
mat dilunlizi ea nu sibilant' de loc cu cea de astazi. Ea s'ar putea im-
part' in fret epoce, care infiifteeazfi el fret Influenfe.
I.
In cea d'Intalu, careta nu1 putem statornici un inceput, c&ci e

'carte veche, influenta aceasta e a poporului, a mullimllor feriineetl. Cind
Rominii au intemelat Voevodate ei apoi Domnti, el au imprumutat multe
lucruri de la vecint, mat ales de In vecinii de peste Dunare, represin-
tan!' at civilisafiel bizantine, romano-asiatice. De la &net' au lust formele
vleill de Stat, limba Cirmuiril el a Bisericit, costumul, arta, lileratura.
Dar, in cela ce priveete viala soda% imprumutul nu pare sit' se fi fficut.
Doer familiile balcanice strZimutate in not el-au pgstrat fireete tot chipul
de a trill din patrle.
Viata socials a trecutului 65
In ci ilizafia bizantinS inteadevir, viola socials se razimil pe ann..

mite principii, care nu se pot urmiiri sl in treculul nostru din veacul al
XVI-lea E luxul, pompa, dorinla de a aim!, care porneste de Is iron si
merge piing is cel din urmil din cementi cart poseda oarecare avere
sau pot sa imprumute. Aurfiril, pietre scumpe, margSrilare, blanuri rare,
calilea, Sia,fi trebuie sa impodobeasca pe orice barbel, pe o ice fe-
ramie cum se cede. Ele intovilraesc toate actele vie! sociale $1 le pro-
voacil chiar, flinda nu se face o visits, o primblare, nu se asistS la o
representatie (de circ pentru aces vre-ne), pentru placerea de a vorbi,
de a rasufla aerul larg al intinderilor sau pentru a vedea spectacole
r-esiesugite, ci pentru a face se se vada bcgsiii nou,S, de curind cistigate
sau prega
lb al donee caracter e isolarea fe nellor. Oinec..ute unul din pS-
catele cele mat marl ale ct%ilizatiel bizantine. Femeia nu e pretutinden1
pentru a da viefli sociale elaslicitate, discrelle, s ralucire. Na: ea nu va
sill prin au oritatea graltel sale pe invatat a nu se pierde in amanunte,
care nu privesc decit pe foarte pal!, a nu inirebuinta o limbs gr..oale
care miroase a atelier, a nu face critice amare si grosolane care arata
toideauna pe acel care stie de prea puffin limp un lucru si e prea fudul
de aceasta ; as nu va deprinde pe razboinici cu bunacuvlinla a pacil,
nu vs pune pe omul de Slat in cunostinla unor realiaill care nu se vad
in locurile de aduncre, in locurile de luptii ale partidelor, realitati de
buna tate si de milli; ea nu va inyata pe blirbati a se prIvi intre el cu
alit ochl decit acela cart vreau sa impute si sa supuie; ea nu va fi Marti
as acopere aspra realitate cu suptirea pinzS albastrii a unei prefSciitorlt
sa zicemde impficiuire si infratIre. Intro roabe, is lucru; mire ace-
least roabe, mire regustorese senile din (tiara cu tot felul de stirl si de
Intrigl, la clevettre si lene,asa se imparte vials femeil in aceasIS civl-
lisalie gresiiii, care a inceput cu despreful femeli pentru ca sa a bii Is
nrmS barbell, din sufletul carora peri.,e orice urmi de barbfille.
Al treilea caracter al stein sociale bizantine, a lipsa de noutate,
de sgonianeitaie, de originalitale, inlepenirea in forme moarte, in for-
mule seci, al caror inteles a peril de mull si al caror folos n'a exIstat
poate nici-odata. Ea inliitura de la o bucata de vreate tot sufletul; cine-I
are, trebule sa ce fie la o parte, act ar pules sa purl ciuda I, r6u cres-
cut. Aceleasl gesturl, aceleasi vorbe, aceIasi zimbet la aceleasi impre)u-
rad si in aceleasi ceasurl. Pare ca nu sint oameni vii cart se cautii pen-
fru asi impart:SO prisosul vietii sufletesti, pentru a-si desavirs1 astfel edu-
calla, ci preojil formalists at unel religil in care nu mai crede nimeni
$1 din care n'ar raminea chiar nimic data s'ar duce si ritualul stint.
Cit putem vedea in cele Inhi vechi timpuri din Irecutul nostru, nu
e insa asa. Oamenii sint asprt, simpll, vorbesc riispicat si mull, intro-
buinteazi cuvinte tart clod se mince si vorbe blinde cind au paces sau
airlift in sufletele tor. Scrisorile dintre care, din feri -Ire, s'au 'Astral
66 Istorla Rominilor In Chipurl gi Icoane
destule, in archivele sasestl din Brasov, din Bistrita, din Stbi lu, chiar in
archivele poloneacele scrisorl, serise latineste sou, mat ales slavoneste,
dar dictate de Domn in romaneste cake secretarlul sau, sint pline de
juriiminteass ma b, to Dumnezeu" st mai multi sau mai putini Anti.
ash beau singele copilulut mime si cite de acestea In vre-un Petru Ra-
rer sau Mihai Viteazul. El ameninta: va calca in pictoarele cailor alma-
naturite gala de seceris, va arde zidurile si casele, va trece totul prin
foc si sable, va face trupurile in bacilli, fare sa crate nici copiii, va
ard^, va trage 'n frigare. El face asigurart strasnice: .,nu las tare in
ruptul capuluig, spune $tefancel-Mare, vorbind de Poculia pe care Po-
font( i-o cereau innapol.N'am venit sa stau treipatru saptamini", striga
Rarer Brasovenilor, cl voiu sta 'Ana se va face void noastrag ; Mihal
fagaduleste in furia sa, ca va bate in fruntee acelor cariI clevetesc,
scrisorile de pica si ca, dace -I supara mutt Imperialii,se va vedea uncle
va veni Viena si Praga". Nimic nu-i poate indupleca, nici infringerea:
astfel Petra Rarer batut de Poloni isi cere drepturile cu Inca mai muila
inviersunare, fiindca regele la JIgnit, al recunoscind infringerea, el o
recunoaste numai ca pedeapsil a lui Dumnezeu, pentru care nu e dator
a se umili innaintea oamenilor. Ei sint neiertatori dincolo de margenile
morlit: Basarab Voevod Neagoe afla de moartea until fecior de Domn,
Milos, care uneltia impotriva Scaunului sau st el, omul cucerlic, care
avea elite bucurie sa cladeasca biserici si manastiri, nu mat poate de
fericire. Sultanul, fmparatul turcesc°, a taut pe Milos st Ia pus in tem-
nilii,in temnila grea, aspra, si Milo* a murit acolo. De aceasta lui Base-
rab, it pare foarte bine, cad nu-I va fi, ca pana acum, amenintata li-
nistea in fiecare clips. Si, fiindca e bucuros, o spune si Brasovenilor.
$t sa se bucure sl el, pentru ea era sl dusmanul for sl ar fi adus si
asupra for sabia turceasca st peirea I
Erau acestia, cart luau numele tut Dumnezeu in desert jurind, Ca-
batjocuriau dusmanii mod!, cart ameninlau cu ce nici tiranul cel
ri -el
mai impietrit n'ar fi fost in stare sa savirseasca, nisle oameni neasama-
nal de rat, spre cari trebuie sa ne intoarcem cu o uimire ingrozita ?
Conlemporanil au numit cite pe unul Vlad Dracut, Vlad Tep, Basarab
Tepelus, Mihnea cel Rau, Ioan-Voda cel Cumplit, Alexandru cel Rau,
Aron tiranul; sa fie de nevole ca not astazi sa mai daruim nume de
acastea crunte sI acelor carl nu vin la noi, din lImpurile lor, purtindu-le
pe frunte?
De &gar ca nu. Vremile erau aspre la not, ca in tot Rasaritul, si
ca mat in tot Apusul. Dar oamenii nu erau asa de grozavi, cum par.
Numi cif el n'ascundeau gindurile for rele, si le intariu Inca pen ex-
preste. Buna crestere bizantina ar ft cerut Irma altfel sa se scrie un
bilet dulce aceluia carula peste cileva ceasuri, dace se va increde, I se
-vor scoate °chi'.
Traiul acesta nu e bizantin in nimic. innaintea noastra n'avem sfinte
mum% legate cu panglicile convenlentelor sf formulelor, ci cement ne-
Viafa socials a trecutului 67
-obisnuifl de viol, de nestapinifi in miscall, de slobozi in cuvinte, Na e

nici -un coil de filing uncle el se ascunda, sfioase, femelle. Din potriva,
Doamna se amestea in toate $i, cind D mnul cade, ea e gate sa joace
rolul lui. S'a vazut ce femei au fost Despina lui Neagoe, Elena lul Petra
Rarer, Chiajna lul Mircea Ciobanul, Ruxanda Lapusneanulut, pentru ca
sa vorbim nuniai de cele mat vechi. E o vials tiara care zbucneste
naive $1 crude prelulindenea.
Tot Ireful de sus a ca Ireful de jos: o vlafa feriineasca. Leg5turile
dinire familiile Doran: lor s1 ale boierilor sin! ca si acelea ale gospoda-
rilor din sate. Vials socials de la Carte e deci indreplata make toate
dupe aceia din mlile de gospodOrit ale sesului si munfilor.
De la cei mat vechi Domni n'avem marturii, dar ce aflam pe urma
ne ajuta a intregl. De la Stefan-eel-Mare se pomenesc praznice de mul-
14m115 ca singure petrecerl, pe Raga bolezuri si cununii despre care nu
ni se spune nimic.
insa un Domn muntean cam de pe aceasta vreme, Neagoe a lasat
sfaturi cake fiul sau, Invallituri slavonesti, care au fost talmacite si in
romaneste. Neagoe e de sigur cel d'intaiu Domn romanesc pOtruns de
c enure bizantina. Din fiul sac cubit, pe care-1 numise Teodosie, sperind
cu va cirmul ca Teodosiu-cel-, are, el voia sa face o minune de desii-
Virsire. In carted sa, el it invafa cum sa primeasca soli strain!, cum sa
fie ospele, cum sa stea in frunlea ostilor. Dar de petrecerile Curti!, de
piacerile ing5 duite ale ei, nu se vorbeste nici-un cuvint. Cad marile pe-
treceri ale Domniei lui Neagoe insusi au fost cite o sfinjlre de biseria:
la acestea el aducea, ca Ia Arges in ziva de 15 August 1517 multi cleric!
stralucitori din Iowa lumea rasariteana, carl-I sfinfeau cu cea mai mare
pompa patriarchal& cladirea. Alte on el three cu aces! prilej $1 revista
ostilor $i poftia din vecinatate senalori silses11, cart sosiau cu daruri
oe buna vecinatate, infasurali in blani lungi si largi, cu galtane inflorite.
Ante' petrecerile cele marl erau feranesie iarasi befiile cele
strasnice. Cind Mihal Viteazul cuceri Ardealul, se vazura astfel la Alba
Julia ospefe cu Mitropolifi si Looted marl care fineau noaplea intreaga $1
rapuneau pentru citeva zile pe acel ce luasera parte la dinsele. Fireste
ca jupanilele si Doamnele nu se amestecau Is aceasta slrasnich bucurie
-a barbatilor. Mal i,i lasase Doamna in fail $t se mingiia impotriva po-
vefelor Bisericli cu o prietenii, sofia lui Genga ; dar ling& el se afla, fare
s5 se pomeneasca de dinsa in mersul furtunos el viefil de Curie, vaduva
inca tiara a lui Petru-Voda Cercel, Vellca, si sore ei, Zamfira, fete ale
Vorniculul Ivan. Si cite alle soli! de boieri iiintovarasisera, dar ele sta-
teau acasa, fare paza bizantina de alminterea tesind la furca/intre roabe,
vise de fericire in clipele strasnIce ale razboiulul.
Cu pufin limp inneinte de Mihai Viteazul, domnia in Tara-Roma-
arcasca acel Mihnea-Vod5, care s'a lurch in 1591 $i a rams in aminlirea
meamulul ca Mihnea TurcItul. Mama IA Ecaterina, o Levantine din Pero,.
68 Istoria Romani lor In Chipuri ot Icoane
purta epilropla, si avem dela dinsa, prinieo intimpiare fericitfi, scrisor

indreptate catre o sore a el, de lege catolica si care se f1cuse cfilugti
rig in Insula Murano de ling5 Venetia. De aid se vede viata de Curie
in ad car, dor cif e de stirticiicloasa 1 Maga Doamnri se an' inc c
sorts, Lucretia mgritatti cu tin Orec, st tret fete a e acestela, una pur radA
numele romfinesc de Patina; mai arziu Mihneasi aduse ca DoamnA pe a
Rominc5, Neaga, si copilul dom esc Rada se Judi via incAperile into
necoase ale resedintil; femeie ierlatoare, Neaga, se inutile ca o mina,
de en aft Rada, fe !ores nelegitim al sotului ei. Levantine le, deprinse
totust cu vtala moroanca 5 din Constantinopoi, g5sesc pe cea de I
not si mat nesuferit5. Oamenii ii se par inchi,i, slant/14i de prejudecall.
Sing ire bucurie o au cind soseste, ce%a d n Stambul sau din Veneta
lucruri du g5'ea15, peril si allele ca aces ea, in schimbul c5rora trimet
mai mull bllini, bogasii, hghene de aram5,plapome,p-rize de in, mare e
batiste. Oda 5 Mihnea, Inca en copil alLncea, cere a i se trimele dot
aid de rasa apu ean5, ca sii-si &each' vremea cu dinsti. Alt5 data iri-
mesul surorii Marioara educe dotal' cart!, de sigur italienesti, pentru care
se n ult'Ameste in deosebi. Necontenit griji de bani, cu Turci, Evrei, Gre
cars -si cer daloritle, si amenintarea vesnia a maziliel. Aceastit aril nit
e mostenfrea noastrfia, suspina odatii Ecaterina : azi sintem si mine nu
sintem, dup5 vole lui Dumnezeu, si ne afram in mina Turcului si aid not
nu slim unde vom if panit la cap5V. Si luta c5, in adevitr, pesle citva
limp, nenoroctrea mazillei aruna pe bietil cement tocmai in Rodos,
lingfi Asia, epoi p5n5 la Tripoli, pe coasts de Nord a Africeil
In acest limp Vorlfi Judea, in flecare zi sl pe oricine Un alitto
frances vede la 1585 pe Petra Schlopul, unchiul lui Mihnea, judecind
supt cort, fake ostasi,innalntea Curlii din last: Domnul stalea pe sawn
ill loll boieril sat imprejur " pe la spa tele Martel Sale, zice formula oft-
cla15si ascultau plingerile oricui 1-ar fi venit innainte; cart toil, la o
sul5 de past de dinsul, in genunchi isi ar5tau plingerile cu glas tare,
smut dup5 altul, si el ii trimelea innapoi cu hotiirirea ce i se pi:tree mai
dreoptE". Iar en Ragusan in slujba lui Mihnea spune, din parte-I: Dparn-
na Ecaterina nu mai are tihn5, fiindc5 tare e mare si elle judete jade-
all) nu sint decit, on ea, orl Domnul hot5r5sc toate: ci vezi dta deed
are on ba de lucrul'
De sigur o Carte unde nu se petrecel
late acum Curtea lui Petra Schiopul, pe c re o cunoastem din hlr-
title privIloare la pribegia lui in Tirol Bietul Domn e vAduv; o roabA I a
dal roes en frumos flu pe care 1-a bolezat StefanVodfi si -1 lubesle din
loath mime. Innainle de a fugi din tea, el o lea de sotie dar pe a cans
de boleti si numal innainlea cilorva credinciosl. Dup5 care scrie ca biota
lui mina nedibace en act de mitrturie, pe care trehue s5I traducem a-
proape pentru a-I intelege:
,Al 7099 (1591), tuna Ghenar 17 zile, Duminedi sera, 3 ceasuri,
ne-am cununat cu muma tut $tefanVod5, enume Irina botezata. A eviir
Viata sociald a trecutului 69
am zis: pane sint in tars, sa nu se spate cuiva,sa *tie toll, sa fie ascuns;
sit nu *tie nimele din case. lar, dace voiu lot in alai tare, atuncl sfi
711e toll cum ca cununafl sintem. Sa *tie toll. Am marturIsit cu adevarat,
Marturi: Mitropolitul Oheorghie din Sveava si episcopul Ohedeon de
Radian *I Anaslasie egumen de Galata ministIre *I Stro Icl Logofatul
-eel Mare *i leremia Vornicul si Andrei Hatmanul st Oheorghe Hatmanul,
Camarasul Hrisoverghl si Carnarasul Oheorghe *I Vas'lle Paharnicul '*I
-alli multi, (care) nu este pus numele tor. Si *tie ton. Am serfs cu mina
mea, *I am pus pecetea noastra mai mare, marturie, sa se *tie. lo Petro
Voevod, Oheorghe Mitropolit Mov116..
Si ialit1 in Tirol, cu tinara Doamna, cu o Cerchesa, care vrea sat
fie *i ea Doamna, cu nepotul Oheorghe Hatmanul, cu cumnatul Oheor
ghie Comara*ul *I sora sa, Alexandra Camara*oala, impreuna cu dot
copii, apo* cu Mitropolitul, cu un ieromonah, invalator al copilulul, cu
mai multi boierl ci copil de case 41 cu un pilic, Petru Bo lea, care e, cum
axt zice, le comedien ordinaire de Son Attesse. Patina bucurie din
etceste glume ale piticulul 1 fncolo, lipsInd judeful de toate zilele, e o lene
morocanoasa I Toil stall in case, mull de tot in cite o singura odale.
Daca ar fi lost jocul de cart!, si -ar Ii trecut vremea ass, dar nu era.
Copilul invert buchile, boierii beau *l dorm, ciliva mai viol fug sa feat
egof la Venetia sau politica la Constantinopol, in Polonia ; Doamna
moare de urit, Domnul se stinge de dor.
Sired' oameni I
IL
Salim acum cinzeci de ani si gaga' all& priveliste. Prin Creel ;I

mai ales prin Turd, Blzanful e acum stapin *I pe vlafa soclala, care pier-
de morocaneala, dar si cinstea, cumpatarea el ferfineasci. E acum lux,
un lux ruinator, pe careI tine mince unel fed intregi, sint acuma forme
rIgIde, neinvinse, si zavoarele gineceului ascund femeia.
E epoca procesiunilor de la Carte la biserica, epoca marilor au-
dienle solemne, epoca petrecerilor cu infall*are razboinica educe din
Conslantinopol. Calittorul e ulmit *I nu (lig sa insemne mInunatele prl-
velI*II de la Curies Domnului din Bucure*U sau, mai ales, ale celul din
fed
Matei-Voda domne*Ie de o parte, Vasile Lupu de alts. 51 despre
'Wet socials a timpulul for aflam de la un Paul Strassburg, Trimes sue
des, de la un Bandini, mislonar catollc, de la un Pavel de Alep, nepotul
until patriarch de Antiohia, in calatorie pe In noi, cele ce urmeaza :
Trasuri cu sese cal primesc la intrarea in Capitals pe oaspetele
Martel sale. Pe oaspefii de frunte Vodii-i primelle indata in palatul sau,
pia Curled. Si unit *I &fit merg is gazde, cacl In Curie nu se gazduiesc
decit rudele Voevodului. Doamna prime*te totdeauna de-o parte, stand
intr'un jef. 0 feta din case, domnisoari de onoare, duce la dinsa.
70 Istoria Romtnilor In Chipurt si !come
A doua zi sau pesle citeva zile, strainul e chemat la audienta sl la,

°spilt. Acel Suedes care vent Ia Leon-Von, innaintasul lui Matel Basarab.
fu lust de acasa de boleti cu radvane, in Jural carora calarlau pezilorii
Domnului, Dalmatint (in Moldova erau Ungar!, apoi Neal!), in numar de-
doua sate, imbricall frumos ardeleneste. Slrassburg povesteste cunt a
trecut prin strade si piete pline de marfuri scumpe pe care le vindeau
Italieni, Greet, Romini, Turci si Armenr. Multi lume se adunii sa van
alaiul: spare ca ntivallse acolo tot neamul romanesci. Dregatoril Curtis
an pus hainele cele mat bune, care impun; call scutura friie scumpe.
Domnul asteapta in use. in semn de consideratie pentru visltator,
el tine capul plecat si milnile pe piept. in odata de audienta doua
scaune stau asezate pe un loc mai ridicat. Cel din stinga, loc de cinsle_
la Turci, e pentru oaspete. La spatele Martel Sale" stau boeril cu blanr
de samur foarte scumpe, care slut, cum am zice, fracurile :metal limp.
Talmaclul e de fata: cite unul Vie sturcesle si grecesle sl italleneste V
latineste si nemteste"; calugar catolic, nascut in Crete, el a facut studir.
is Wittenberg. Cind se arata scrisorile suveranulut ce a crimes solul, ale
patriarchului sau innaltulut cleric ce a dat o recomandatie, Domnul se
ridica de pe sedan shal descopere capul.
Trimbite sl buciume twat deodata afara. E semnul a masa e gala.
Tacimurile sint de argint pentru Voda, oaspete si boleril cel marl, de
tut pentru boieril at dollea, de lemn pentru caracuda. Toll stau pe laviti,
dar dour: scaune sint pante, peniru Von si acel ce a venit sa1 cerce-
teze: scaunele sint imbricate cu califea roste, pe care o prind cute au-
rile. Linga jiltul domnesc se aseaza Spataruicel-Mare, linind sable dom-
neasca in git, far in miini cuca st schiptrul, PaharniculcelMare §I multi
userl cu toiege de argint. Postelnicul, Stolnicul, Clucerul, chiar Vame-
sul stau gets de slujba, in haine scumpe de parade.
Bucatele sint scum pe masa, acoperite cu capace, care le tin cal-
dicele. Pe scaunase linga stapinttor, care domneste si is masa, asteapta
slide cu vinurl, cu rachiuri si chiar cu bere, precum si pahare de tot
fetal, cele mat matte de argint Medelnicerul educe felurIle noun : data
Domnului nuI plac, el face name' un semn, si ele sint lasate supt masa.
Tipsiile pe care s'au adus deosebitele mincari nu se !eau, precum se lea
de is fiecare blidul, et ele se innalra :ramagloare in mtjlocul mese!, else
incit oaspetli pot VI site toldeauna isprava ce an facut. Pe aibele fete
de mese lucrate cu Dori de our se lied tinging si cattle, de argint, de os
de eerb sau si de lemn. Furculita lipseste deocamdata.
Se bea in cursul mincarii. Dupti ce s'a mintult aceasta, vine rindul
toasturilor. Musica de trimbite si lobe nemtesti. care cinta Inca de la
inceput, cum s'au incheiat cuvintele binecuvintaril in camera candela
arde supt icoane musica aceasta tace Domnul lea to mina un spahar
strasnie (ingens scyphus) si vorbeste intru lauda suveranutui strain din
partea carula a vend poste oaspetele. Cind cuvintele lei, ascultate in
tacere, s'au sibs, tunurile bubuie afarti, scuturind geamurile. Apoi san
ca Domnul inchina pe rind -- aceasta se face Ia serbatori pentru fe
Vista socials a trecutului 71
care boier (ba chiar pentru fare intreaga, la sfirsit) si acesta asculta
respectuos, in picioare, urarile ce 1 se fac, sau boleril inching unul dupa
aItul pentru Marla Sa. si el se vad cazind atunci in genunchf, panii po-
menesc numele aoroape stint al Voevodului.
La serbillorile blsericestl, Domnul se trichina intaiu, apoi el bea
pentru ,imparatur pagin, de care lama Cara lui (in Moldova cel ce rl-
dica Ohara!, Domnul, lace, de rusine); unmet pe urma vine rindul lui.
in Coate fret defile, bubue tunurlle $1 riplie pu$111e Mara. Jar intre un
toast $i spat cinta protopsaltul de la biserica din Curie cum $i astazi
data pa la manastiri unit colugari situp, la masa egumenului sau Ti-
genii 'Wind arcusurile pe vioare, facind sa se auda cintecul dorit de
Voda El sint singuril lautarl la masa veseliel sau in triumfurile obosite
de dupa lupla: Mal Viteazul limas! a infrat in AlbaIulia in sunetul vi-
oarelor figanesti, care stiau sa elute pentru toate ceasurile din viafa
omulul.
in octane vecine, cele vesele de boteri $l bolerinasi mininca $i beau
mai in vole, din mincari anume 011ie pentru dinsil. Slujbasl at Curti! due
in bate parfile fripturl $i urcioare celor ce stau pe la casele lor. Une
ori, is vreo nunta bol intregl se invirt pe frigari in Curie, pentru mu!-
time, care bea yin nou din oale de lut.
0 petrecere ca aceasla se face la flecare praznic $i fine cel pu-
fin cInci-sase ceasuri, tar de cele mai multe ori se prelungeste parka in
ziva. De la un limp ostasii din Curie se imprastle, dupa ce insa fiecare
ceatfi $ia petrecut pawl acasa bolerul care o comanda.
Flecare serbatoare mare isi are insa $1 petrecerile ei deosebite.
Astfel, in ajunul Anulul Nou, atunci ca $1 scum, prin casele unde nu
s'a introdus obicelul strain at bradului de Cractun, se impart darurile.
Domnul prImeste, in Spatarla-cea-Mare pe fie-care boier dupa rangul sau,
cum se face $i astazi in palatul imparatului german sau al Presedintelui
Republicei Francese. Copil de casa aduc in camera de °spat paharufe
de vutca, cofeturi $l cafes neagra. Si la ospefele obisnulle, vutca ro--
soglid-0 cofeturile, luate Intel:, odale anumita, merg innainlea mina-
rilor. Acuma Irma, ele se dau $1 acelor pe cart Voevodul nu-1 °prole
Is masa. El mai asculta salvele de pu$ti $1 tunuri, musics induloaatoare
a Tiganilor. La urma se infaNeaza innainlea Domnului $i breslele cu
capetenlile lor, dar poate ca acest obiceiu, democratic de altfel, n'a
Post lust decit de la Turci, impreuna cu matte allele, abla destul de tar-
ziu, in veacul al XVIII-lea.
in ziva de Anul Nou chiar, se impart, dupli define oriclirutproznic
de capetenie, haine scumpe de brocard scamp, de brocard ieftin sau de
simplu postav chiar, caflanele. La le$irea d'n blserica, viniitoril dom-
nes% scutifi de multe sarcini pentru ca aduc salblitactunt Is Curie, it
asleapta cu jertfa cerbilor, caprioarelor, mistrefilor $1 deosebitelor feluri
de paseri. Sovoane covoare de parada , basmiill de matasa, tolege
scumpe se -ntind supt picioarele stapinItorului $1 ale bolerlor din plaiul
72 Istoria Rominilor in Chipurl si icoana
salt, cart le romans cu bent. Traditia cea usoara din ajun se face scum
a doua °era. Urmenza, dar nu pentru toll, oaspatul acelei zile marl.
El se deosebeste prin mat multe adausuri peste obiceiu. Toll se
pindesc ca sa vada tine va stranuta intaiu, dar stranutul imitate sa fie
adevarat, nu adus cu tabac sau altcum, pentru ca atunct cel ce ar ft
stranutat rmine de batjocura'. Un stranut autentic da dreptul is un pa-
lm cu yin si la douii caftane, unul de catifea si situ! de postay. Dace
Marta Sa insust face sa se ands sunetul asteptat cu (Ala vesela nerab-
dare, atunci I se da un caftan, ba Inca unul de brocard de aur, dar pla-
tile din Vistierla fern.
Apol in turta cea mare, care se da In. masa, se ascund tine ar
crede? bilete de placinta.Ele nu cuprind insa versurile pe care le cu-
noastem. Ba nu dau macar o proposilie intreaga, ci namei in cileva cu-
vinle o filgaduiala de Anul Nou, care poa e ft Nara insa si ca o cons-
tatare, de luare in ris sau mustratoare. Cel ce-si grtseste blletul, e dator
sa-1 celeasca cu glas tare, si ni inchipuim ce feta trebuia sa faca bole-
rul neastimparat, nesupus cantle, printr'o potrivire ironica a noroculut
it cadea tocm I pofta de a fi Doran ".
De Boboteaza, Von lese Ia girls, cu tot alaiul. Inca din ajun insa,
el a primit trimesi ai clerului din tot cuprinsul Domniei sale : e rindul for
sa faca daruri, si cei de la tare, cei de is manastirile si schiturile din
auntie Tin cu vinaturi, cu laptarii proaspete si cu pastravi. Parfait! se
invrednicesc sa schimbe citbva vorbe cu stapinul, dar el nu pot fi primiii
la cinstea cu cofeturi, cafes si vutca, Hind numai smerite fate bisericesti.
Dupe slujba is bisericii, acesti oaspell al Bobotezel sin! primili in Spa-
eerie, unde data psaltil prelung imnuri bisericesti. Pada si clerul strain,
letinti, papistafte, Franciscanil bulgari din Muntenia, °data Iesufiii poloni
din Iasi, calugarii secul de is episcopia Bacaulul tree innaintea Martel
Sale, precum Ia Anul Nou au trecut consulit. de clod sint acuma con-
sulate ale Rusiel, Austriei, Prusiei in jerite noastre.
A doua zi, Is slujba, iatii si Doamna ling& sofa! et, iota domnifele
yl beizadelele intre lummarile lungi, grele ale Bobotezel Numal la a-
ceaslfi serbatoare se mai yid, in acest limp de orientalism banuitor,
zfivorit, sopa si fetele acelui dupe vole cantle se misca orice in tars. fa-
ceputa cu sosirea in radvane vechi a batrinilor starefl, urmind cu aceasta
frumoesa pet ecere patriarchala, in care femeilor li se ingaduie sa se in-
chine lui Dumnezeu in acelasi limp si in acelasi loc cu blirbalii, mintuita,
cum vom vedea, cc binecuvintarea tailor, serbarea Bobotezel are un
carac er de alba fericire curata, care lipseste celorlalte. Calugarli merg
pe 1 case cu aj tout, de-a valma cu preotii eel multi la numar al ora-
sului de resedinta. L utarii Monti, lautaril lure' chiar, nu lass auzul sa
se (Atha asca o clips, nu nu-nal ziva, ci si in noaptea din spre B bo-
teaza, si in aceia a serba Ii iarast. ,Mullimea st bucuria poporului in
Tara Romaneasca Is Boboteaza", scrie un patriarch asiatic pe la 1650,
lair c.. tot eels ce situ ca se pelrece la Curitle celor mai marl Domni
Viaja sociala a trecutului 73
al creatinatrifil Oastea toata e in picloare, tact e gi o serbatoare Os-

laaeasca, al in jun! Curti!, in drum' spre biserica, pe strada, pant' tar-
ziu, cit ni mai pastram apartiforti, flutura steagurile de millase cu Maica
Domnului, cu Sf. Oheorghe, cu bourul ai corbul purtind crucea'n plisc.
Dupe ce se mintuie slujba i i biserica, vine procesia al sfinfirea
apel. In Tara-Romaneasca tot alaiul merge papa la girls, lalomifa in Tin-
goviste, Dimbovila in Bucur411,odaloara Argeaul la CurteadeArgea.
In Moldova apa e pusil intr'un vas de argint aurit, in carte, de spre odaile
Doamnei. Sese sfeanice de argint and imprejur ; un copil de cast' fine in
mina al aeptelea. Toata lumea e in picioare; Is stinga Voevoduiui e
Doamna, copiii Ion se art In dreapta ; Camaraaul al boierii la spatele
lor. In stralucirea geroasa a zilei de tanuar, se innalta Coate prapurile bi-
aericilor, care se infrafesc cu steagurile ostaailor.
Cadelnija se mists de noun on innaintea familial domneati, de trel
on Inca innaintea copiilor. Apoi Mitropolitul, unmet de episcopi, sfinfeate
apa. Atunci iaraai puatile 41 tunurile salute, in bucuria obateasca. La Mart-
ian!, cop!! se arunc in girlii pentru a cauta crucea pe care Mitropolitul
a lasat-o din mina.
Acum e binecuvintarea tailor de lupin, de sigur ca in stravechiul
Bizanf, a calla femora slabita traieate Inca alai. Lin numiir de cat cu ar-
;We scumpe, impodobite cu our el margaritare, sint aduai de oamenil
Comisulut celui Mare, in millocul uirnirii bucuroase a poporulut. Un ca-
lAtor a vazut in Moldova, la 1647, douazeci gi patru de cal foarle fru-
most pe care Mitropolitul ii strop' cu aghiazmii. Strainil ce incunjuran pe
Mthai Vileazul la 1600 avail prilejul sa-1 vada serbind astfel prin strop"-
rea binecuvintatoare a cailor Boboteaza acelui an unic, in Alba-lulia,
capitala Ardealului supus Rominilor.
Mai tarziu, aceasta parte din urma a serbaril se facu al mai bo-
gala. Comisul adage numai pe pouodnicii, cat' de calarie, pe clad Ar-
mogul ii trecuse innainte cu calf de trasura sau telegaril. Pe cel d'ntain
-erau suiji liner' boieri, cart nu primisera in.ca slujbe. Calul dawn de Sul-
tani se zicea tablabafa, name pe care poporul I-a luat in batjocura,
aplicindu-I oamenilor moll! 41 incefi, de parade, acest cal simbolic at
legaturit de vasalitate calca mindru In sfirsit, infra ciohodari sau lackei.
Mal de mull se facea un mare haz cind un Comiael mai zburdalnIc
venia &Hare pe un catir, pe cind un lovaraa al lul avea cinstea de a fi
purtat de un magar.
Peste cileva sliptiimini, yin Pantile. Din saptamina mare Domnul dd

-sa-1facii bogata luminare pe care o va finea in mini in noaptea de in-
'fere. Logofatul al treilea siege crucile pe care le va purla familia dom-
neasca; tot el merge alma sd clued invitafille.
Priveliatile incep cu spalarea plcioarelor. Jot sera. un c lugar bi-
kin, sarac, trenfuros, cel mai urnil dintre umili, e spalat cu apa ce cade
en argintul ib Wahl! pe argintul ligheanului facut la Brasov, In Dan lg.
74 Istoria Rominilor In Chipuri st Icoane
poate in Rasarit chlar,de mina Mitropolitului. El e lade ; un Viiidtca..

de obIcein al Bazaulul, infallseaza pe Petra; alts zece clerici implInesc
pe aceiasi lavlja de lemn numarul celor doisprezece apostoll.
Sara Inviern incepe cu sunetul sec at giamparalelor, cu care se-
imbata de bucurie cop111, prin curt!, pe s1rade, prin plefe si prin cimitire.
Spre miezul nopfil se misca !erasi alaiul domnesc. Aural, pielrele scumpe
lucesc abia, scurf, in intunerecul noplii si a midi cladiri care e biserica
Curti!. Cind luminartle se aprind de fulgerul fericit al Ynvierii, usile e-
tude in lemn in vechiul cadru de piatra se dau in la turf si mil de stele
miscatoare prind a Zbura In curtea intinsa a resedinjei domnesti. Dom-
nul airing crucea din mina Mitropolitulul sl MitropolItul li raspunde, sa-
rutindu-1 de ire! on pe frunte.
III.
mire peirecerile marl ale timpului erau si siderite, serbarile ex-

traordlnare ale Domnulul si Curjii. mire ele, mai ales alaiul Domnulul nou.
Acesta era numit de cele mai mulle on is Constanlinopol. Ce so-
lemnitaft se oblsnulau acolo, cum se savirsia instiinfarea noulul numit.
cum se ducea acesta In audienfe, cum Intra in biserica patriarchala, sa-
lute! cu cinlari de bucurie si slavire, aceasta nu trebuie aratat aice.
Primirea stapinitoruld in capitals sa ne priveste singura.
Voevodul e intimpinat de boleri la vadat Dania% la Oiurgiu, pen-
tru minded, la Galan, pentru Moldoveni, dar fireste numai de citiva fil-
mes!, dinlre sfetnicil de frunte sau prietenil lui cunoscuji, or! rude, sI
nu de loafs mulfImea boierilor, cars asteepla sa1 vada intrind in Bucu-
resit sau in Iasi. Al doilea popes il face la vre-o manastire din preajma
cetafit de Scaun: la Vacaresti, de cind se innalfa aceasta zidlre a lui
NIcolae Mavrocordat (popasul cel vechiu nu-1 slim), ler, dincolo, Inca din
limpurile lul Petra 5chiopul, Ia Galata. Iarasi boierit yin la stapinitorul
lor, dar tot cifiva numai, cu cart se face infelegerea asupra alaiului.
Mulfimea nerabdafoare vede Irecind in sfirsit ,pompa Marie' Sale
Hofer! de toata mina, signori, calarI si pe jos, merg innainte si in urma
Domnulul. In frunte slut Hatmanul sit Aga, boierii, ostasil; apoi yin cei-
lalfi, cite dos, cite Ire!, in sireag", dupe rangul lor. El insusi se infafi-
seaza in portal sau cel mai scump si mai de cinste, care1 arata innaintea
tuturora cine este. Cucai sta pe cap, caftanul dat de Sultan e prins in
cope' In git ; de-asupra surguciulut prins intro floare cu pielre scumpe
flutura steagul de Domnie. Aga de Scaun, represintantul Sultanulut, e Ia
sane lul, local de cinste in Risarit. Cifi Turd I -au mai intovarasit, nu
se dezlipesc de el in aceasta Infrare, oricum, impunaloare si straludta
piloresclf de sigur. Musics turceasca suns in tot I input drumului, o
masted ce nu se aude Inca decit la o imprejurare ca aceasta, cad in-
data dug' ceremonie lautarli imparatesti se intorc, bine daruifi, la Cons-
tentinop o I.
Alaiul merge de-a dreptul, nu la Mitropolie, ci la biserica, mai mica,
VI* socials a trecutului 75
a Curti!. Acolo asteapta Mitropolitul gl tofi episcopi!. Se face slujba de

mulfamita, careia not ii zicem astazi, impotriva bunelor obiceluri ale Bi-
sericil noastre, Te-Deum, dupe catolici. Dus de supfiori de episcopi
Domnul incunjura prislolul, in limp ce, ca la nun% se anti Isaia Un-
fuieste'. Nu se arunca insa ca la nunfi daruri de ban!, de Dori, de co-
feturi celor de feta ; astfel de clarnicii s'au facut la Constantinopol. In-
genunchind pe piatra de la dvera cea mare, care deschide altarul, Voe,
vodul primeste acum din minile Mitropolitului mirul dint. A mai fost uns
°data la Constantinopol, de patriarch, dar princip;u1 este ca se poate
mirui cineva ,.si de doua si de fret orr cu mirul stapinitorilor sfinfifl de
Dumnezeu Une on Vladica sau unul dlnire episcopi fine o cuvinlare.
pentru a laude insusirile, totdeauna alese, ale celui ce tine acum sable
$i topuzul.
Actul at tre lea e asezarea in Scaun. In Divan, sale cea mare a
judecafilor din fiecare zi, asteapta Turcii, cart n'au putut cake pragul
bisericii. Doua scaune, numai doua, sint 011ie acolo. Pe unul vs ste
Domnul, pe cellalt, Is dreapta, Aga, ce tine locul Sulfanului Dar nici ei
dot nu se aseaza, cl stau drept" acele scaune de cinste, pe cind is
spatele for se insira rudele domne5ti si toata boierimea cite poate in-
capea, precum sl clerul innalt; si chiar negustorl de frunte. Domnul sfi-
rutil firmanul cu slovele aurite care cuprinde numirea sa; un Turcmai.
tarziu Divan- Efendi, domnul Judean'', judecatorul Turcilor ce yin in
Ora, celeste actul in turceste. Niment nu infelege nimic, $t nici nu e
nevoie sa infeleaga, cad cuprinsul e neschimbat; dar cea mai mare
luare aminte sl lacer% milcomireg domneste. Cind s'a mintult cetirea
sfintelor cuvinte, pornesc pustile, tunurile, musics turceasca, cea de tarn,
surlaril, trimbifasii, dobosir sau tobosarii; clopotele vuesc in tot orasul.
Mare cacofonie solemna. Pentru infelesul celor de feta, firmanul e cent
scum pe romaneste, de pe o talmacire scrisa cu stove marl, pe hirlie
large, groasa, lucie rasarileana, de Marele-Vistiernic sau altul dintre bo-
left Acum gt Domnul $i Aga sten in jefuri. Cind st a doua cellre s'a is-
pravit, e rindul imparlirii de caftane sau chiar de Vint Is Turd $i la cres-
lint. La urma, se bee cafes in Spalarle.
Une on chiar in aceiasi zi, alts data peste cifeva zile, nu rare on
$i dupe citeva saptamini, Domnul sta in Spatarie $i face dregatoril cei
noi, 771 alege si orinduieste Sfatul. E obicelul dupii aceasta sail si oa-
pateze Ministerial'. Ospaful se face dupli regulele pe care le cunoas-
tern. Mara, Curtea se foarte veseleste", far cei dinnauntru nu mai pufin.
Une ori, de multa veselle a vinului vechiu, boierii les la Joe. Asifel,
cind Nicolae Mavrocordat a venit in Moldova ca Domn a doua oars,
in 1711, s'a giucat in case cea mare', dinduse mesele la o parte. Voda
care nu era asa de sirs n, nici asa de fudul cum se crede, a =llama
danfuitorilor, dindu-li postavuri bune si allaze stralucttoare.
Cind Domnul a fost ales in Ifni, in urma morfit innaintasului sau
unele amanunte se schimba, neaparat. Primirea Is vaduri, conacele, in-
lilnirea la mana'stirea de linga Capitals nu se mai intimplfe Dar bpieri
76 Istoria Rominilor in Chip= si Icoane
wee toata si mull norod se aduna pentru alegere st edemas. Alesal

merge $1 Ia Milropolie innainte de a fl mirult in biserica de Ia Curls.
Aid, la Mitropolie, i se pune pe umeri un caftan oarecare, in asteptarea
celut imparatesc. Dacii un Turc de same e acolo si da pe at 1111, ante
/nal bine : pare ca tot e ceva din sfintenla voinfil imparatesti, fara de care
nu se incape nicio in potrivire. Flind vorba de o fapla cu izbiada nesl-
gu a, Domnul are gag sa ceari une orl juramintul prin grai gI scris de la
toff boierli. Cind Sultanal s'a involt cu numirea si 1au placut, deci, da-
ndle trImese, primirea firmanului se face iar'asi cu o mare pompa, cad
acuma se cepa% de fapl, temelul pulerli. Voevodul sl Curfea lui less
!anointed trimesului destul de deparie, avind une ori, aceasla nu stria
tats de niste slapinl asa de vicleni 1 si toata oastee. Nu e Inca vre-
rime de injosire in care ceremonialul Impune ca Domnul roma'nesc sa
siirule scare calului pe care calareste un Pas& cu fret Mari sl sa-1
mearga spot pe jos innainte pane -I pofteste acesta sa incalece, dar
Aga e intimpinat cu o cinste deosebita. La intilnirea cu dinsul, Voda
primeste pe cap cuca. Numal scum se face in Divan cetirea firmanulul,
in mijlocul milcomiriig, si o noui descarcare de pusti si tunurl intovi-
rasite de musics. Si de stand innainte se stie Doran adevarat. in toc-
mai asa,se face la innoirea din fret in area ani a Domniei, afar& de ca-
zul cind Domnul e chemat la Poarta cider ca s'o priineasca si adese on
primeste in loc petecul negru at maziliel
Doamna nu-si face niciodatii intrarea odata cu soful ei, el zabo-
veste macar citeva zile, poirivind asa incit sa soseasca mai tarziu. 0 pri-
mese jupanesele, sofille boierilor, in cocli si radvane, si o duc la Carte
de-a dreptul, unde-si lea in primire odaile el. Ea nu va mat lest decit la
serbatorile cele mart ale Bisericii sau in primblarl pe ulna, la feredeaa
-- in bale turceasca, si in not, ca si in tot Rasaritul, un adevgrat club
fameiesc pe la manastiri si pe la vii sl primblari'. Carafe Domneasci
e urmata de ale tovaraselor de petrecere, purlind haine de .sahmarandg.
de canavileg, de .belacoase`, ,odoare sl salb1 oe galbenim, tar pe
cap slicuri de sobol". Seimeni, Vornicel, Comisi calaresc In jurul tri-
sailor. La intoarcere, Doamna imparte darurl jupaneselor.
Domnul mai da serbari supusilor sal, earl le asteapta mai mull de

la &mu'. De Sf. Oheorghe, dupe mode turceasca, si ea insasi o veche
mode bizantina, se scot call domnesti is iarba, in cede'. Voda insusi
a lesit cu acest prilej la intaia primblare de primavara, pe la maniistIrl,
de care sint pline vecinatafile aminduror Capitalelor. Miel fripli se impart
slujitordor ; la biserica s'a trimes de la Curie un mid f ipt, in loc de co-
liva. Iata scum, pe cimpul inchelat cu iarba, aparind un steag de Ar-
nault", mindri Albanest cu mustalile negre dirze si susaneaua de-a curme-
zisul spatelor ; iata vechli Seimeni, ostasi cu plata. Dupe of via telegaril,
call de trasura ; peg[, murg', roibi, albi, negri, sargi, surf, impart!!! la
.carols Domnului`, a Doamnei, pe la bolerii marl; inh'un catashf de
Vista socials a trecutului 77
pe la 1670, am numarat 90 de Cal din aceasta rindulala. Armasul al ajn-

!oral sae deschid al doilea virag', urmati de trimbaast si strmaci, oil-
sunind in terabit& si suria" Vin pouodnicii, call de ca See, sl armasaril,
flnutt de Comisel sl Seimeni, toff infasurall in stofe scumpe, mai ales
ealul Sultanului, invelit in atafta naramzie, ca naramza Comisul sl aju-
torul sau inchete defilarea: el da si ospatul cel mare pen ru ziva aceia.
Alla data, sint oaspeti de primit : foarte rare on un Sultan, un han
at Tatarilor, innainlea carora se cade In genunchi, dese on Pasi 1Mb-s-
pinali cu neobisnuita supunere. Nu lipsesc, cum am vazu , soli! crestinl,
pe cari-i primeste, departe citeva ceasuri, Hatmanul, si -1 salu a in mar-
genet' orasalui Postelnicul. Palatinul de Calm, c re sost to I si in 1677,
Doran fiind AntonteVGda Ruset, se invrednici chiar a vedea pe Doran
In local Haimanului. Boierli tots sint linga dinsul si, facindu se cerc,..sa-
luili. Oastea a aproape intreaga: 20 de companii, de ,steagurl de ca-
Fares!, sese de Seiment pe jos, sese de alit pedestrasi; un mare steag
rosu se innalta din mij1 cut lor; trimbitele, surlele suns. Corturile sint
tactile din jos de frumoasa manastire floe& a Cetalull. to audient a de a
doua zi, Trinesul polon gasesle intr'o odaie frumoasa, zugravila dap&
mode olandeza`, un divan, tot frumos, acoperit cu covoare scumpe, si
sliclufele cu vela, palm la numar. Se 'eau dulcell si se prinzeste in acea
cdmoro. Peste 70-80 de ani, Matei-Voda Ohica primi tocmai in acelasi
fel pe alt mare sol polon mergind is Poarta, contele Mniszek. Dar el
nu prinzl numal fate in fel& cu Domnul, ci la o masa de 400 de tact-
mur'fara bun& Undulate. Ca adaus is placenta mincarii si bauturli,
se fact' dant, de dantultori de mestesug insa, earl venire cu Mutant for
obisnuiti, st distrara lames dap& cafea.
Une or! Domnul merge la hram. Egumenul san preotil it poftese.

aducindu I un dar obisnuit pentru aceasta: cafes si zahar. in curtea bi-
sericil: Sf. Paraschiva, Sf. Spirldon mat tarziu, la last, se inlind saluane
knurl de c borire pentru stapinitor.. Doamna, vlind deosebit nu se
pot inchipui cal doi soli domnesti impreuna, are si ea prImIrea ei.
Din Xamara` se don anumite pomeni cu acest prilej.
Sau se face un Vladica nou. Din vechiu, Domr.ul statea de fete is
biserica, intr'un scaun rosu, Naga Mitropolit, la hirotonisire. El primeste
spot pe ales in Spalbrie. De aid episcopal, Mitropolilul lese pentru a
strabate stradele Capilalel pe an cal impodobil cu aster ; musics Dom-
natal data, si ciopotele taluror bisericilor suns.
Pe urma 'Irma fu introdus obicelul de a se educe episcopal cel non
In carafe Curti!. Tot in Spiitlirie se face ceremonia de recunoastere st
Inifirire Vistierul-cel-Mare da manila si Voda cirja, pe care o educe co
capul gol si o da sarutind mina pastorului sufletesc. Ceva din aces! obi-
celu a ramas ;I pawl In zilele noasfre, $1 la sfinlirea de blsericl, Dom.!
e poIlit une or!, sl lea parte, indeplinind functiune de archiereu.
78 Istoria Rominilor in Chipuri $i Icoane
Din cind in cind, se dau vinalori marl. Odinioarfi Domnii, cind nu

aveau rfizbolu, stribateau fare in lung $i in tat, prigonind dobitoacele 41
inlluind cu ireptate bunti pe oameni. Acama e hotarit ca vin5torile de
etichet5 nu se cuvin a se face decit innaintea celor patru posturi.Mil de
ferani sint adusi peniru a stirni vinalul $l a-I ucide. Un pref e pus pe once
'cap de tiara sau de stilbilficlune: 25 de aspri lepu ele, 60 vulpea, 80
risul, un lea mistrelul, un galben ursul. Sint de feta loft boieril, pe care
I-a chemat Domnul, si la o vinlitoare de duptt Craciun prin 1760, se in-
steel in program MareleArmas, MarelePaharnic, Marele-Comis, Mare le-
Clipitan de darabani, MareleStolnic, Marele-Medelnicer, mai multi boieri
de a doua treapta si a trete, vfitafil de aprozi si de copil, mazill, armfisel,
pah5rnicel gi mulls gloats. Vinalul se imparte intre vinatori; pieile $1
blinile le 'eau paicii, ce incunjura pe Domn.
Cind pleacil la rilzboiu sau in cercelarea hotarelor, cind frece de
la 0 Capital& la ells, Domnul destasura o stefilucit5 pompa, pe care
able ni-o pulem inchiput astazi. Merg, pe vremea lui Vast le Lupu, 3 000
de cal5r1, 2.000 de pedestri. Domnul are innaintea sa cele dotal tuiuri :
sulill avind in virf semituna, un glob $l o coedit de cal, semnul oricarel
dregatoril la Turci. Urmeaza fill Domnului, dac5-1 are $i slut cu el. in
yesminle stralucile, cfilareste Domnul; paid pe jos incunjura calul, cu
mina pe gitul lui; comtsel, vre-o doui zed, au p5rul lung, haine rosti
cu stele de argint aurite in el; cu dinsii impreunfi merg vatafil. Poste'.
ulcul, cu toiagul de argint in mina, Ma gala sit primeasca porunci. Spa-
tarul e in urm5, cu armele stapinulut: sable de Mat si buzduganul de
strivit. Copiii de case, p5h5rniceil slujbasi linerizburcla acum, innaintea
marelui steag at Domniei, dat de Sultan. Tabulhanaua cint5 sau, cum se
zicea pe alunci, cu alita dreptale, Safe. Bolerii, imbrficall cit pot mat
bogat, merg dup5 rangul tor. Dup5 el se due etrile, corturite, supt po
runca MareluiSittrar, care comandi si tunurile. 10 12.000 de oameni,
grosul Writ, se desfisurii, in deslul de buns orindutalti, pe urm5.
Dar, la on -ce miscare prin ores, Domnul nu poate merge singur
st nu poate atinge pamintul: trebue sit fie &Mare si incunjurat Aceasta
se vede necontenit, de la Stefan Tomsa at II-lea (1611), care aleargfi in
vesminte road cu buzduganul in mina, intre 500 de puscast, papa taFana-
flop, cart tree in mijlocul until buluc de Arnaull salbaleci.
OesperVoda °reliant filled in tabare polona la 1620 intre o suig
de ostasi pe jos. it incunjura mai de aproape 17 satirgii (halebardierl)
barbosi, sese Armasi cu cizmutile galbene, lungi haine rosti si Mice de
arsinic galben, puse to o parte stimpodobile cu slelute de argint; tolbe
alirna din largile cingAtort de argint; arcele sint prinse de umfir, impre-
unfi cu buzdugane argIntate. Cit prIveste pe Domn, calul situ peg are
friie d' argint suflate cu aur, late de fret degete gl bfitute cu pietre
scumpe. Vesmintul stilt, de brocard de argint albastru, se coboara pang
la glesne; peste dinsul e aruncata o indoita mantle de catifea roste big-
nitfi cu samur ; la fel e cuca. Seaua roste, de Persia, are coburl $i sad
de argint aunt, si de to dinsa atirn5 scumpul buzdugan.
Male sociall a trecutulni 79
innaintasul lui Gaspar 41 imbriica pane st aprozit de Divan cu ursl-

-nic, blanl de jder st vulpe de Mosc Ia cabanifa. Era, scrie Miron Cos -
tin, de lot zburdata podoaba Curfil". si Domnul nu sufeila nici la bole-
rifles' ,haine cevasi proaste.
Or Ice miscare a Domnului e dect un fel de serbaloare a ochilor,
o bucurie a Fulfimilor.
IV.
Un alt sir de pefreceri sint acelea pe care le cere viala de famitle,

foarte sirinsa, foarte unite si iubitoare pe acele timpuri.
N'avem sliri asupra botezurilor de odinioara. Se vede ins cif ele
erau foarte cercetate si impod bite cu ospele. Nasul dfiruia de multe orl
mosli intregi finului, pe care-1 privia ca pe fiul sau.
In nunta se intilnesc toate datinile poporului, infrumusefate prin
bogalie si putere Ia clasele stapinitoare. Dupe infelegerea cu pefitorii
cad finer!! se casatoresc, dar nu se cunosc, si, deed se vcr tub!, se
vede pe urma, o Dumineca e hotarila penfru serbilloare. Cu trei, cu
-septe zile innainte, incep insa ospelele, de-o parte pentru barbell, de
alts pelltru femei ; si o case de socri sI cealalta sint indatorife la aceasta
si cauta a se intrece. In loate aceste fret zile, lautarii cinia 'n zori In
fereastra mirelui sl la fereastra miresei. Clad vre-o nunta domneasca e
sa se face la far& se gatesc divanurl, case, cerdace", asa incit un nos
sat pare ca rasare in mijlocul cimpului.
Vineri si Simbilta sint mese marl. Persoanele poflite, si mai ales
femeile, aduc multe, felurite si adese orl scumpe daruri, pe care le poarta
in urma radvanelor un inireg sir de slugi. Anume: un berbece viu adus
dupe git , miei in braje, cobilife cu OW, curcenl, giste, rate, bull de
vin, cosuleje cu colaci si cosulele cu poame,si unele si altele acope-
rite cu fachiole sau marami de matasa cusule cu Hort in cele palm
colfuri.
Ospatul, in cask or! in grading, se di dupe datinile celui de In
Curie, pe care-1 cunoastem. Neal cinta necontenit. Cite un pehlivan
sau caraghios, Turc de neam toldeauna, sau ,Harap , bucura pe cel de
fora prin ispravile, schimele si vorbele tai. Ca sa-si poala face cineva o
parere despre mestesugul for, care nu putea sa lipseasca la nicio nunta
de same, lasam sit urmeze descrierea pe care o da un privitor uimit,
Constantin CapItanul Filipescu, care vorbeste in Cronica sa despre lo-
godna lul Stefan fiul lul Radu-Voda Leon cu Catrina lul Duca-Voda din
Moldova.
,.La care logodna au fost aicea in fare cu mare veselle:
au ficut multe ospefe, multe jocuri; care se potrivia cu o name dom-
'masa, far nu logodna. Strins-au toala boerimea fern cu Coale jupti-
nesele si au intins corturile in deal despre Mihai-Voda, in drumul Co-
trocenilor : acolo facet' ospefe in Coate zilele. Adus-au pehlivani de cel
ce joaca pe funli, si de elle lucrurl: adusese si un pehlivan hindiu ha-
80 Istoria Rominilor In Chtpuri $1 Icoane
rap, carele fAcea jocuri minunate $l nevAzule pre locurlle noastre: lute
em era st vi los Linga allele, de nu le puiem lung!, faces acestea mai
cludat: punea de 'rind opt bivoli $1 se rgpezia lute. $i, sgand pesle el,
se da in vgzduh peste cap, $i adea in picioare de ceia parte. Alla, an
cal domne c, gras, mare, isl lega chica de coadg-I, s1-1 bates. Comiselul
cit putea, sl nu I putea sg-1 mite de loc. Alta, un copac ware din pg-
dure aduse e, si, Wird, s'au suit pe dinsul ca o ntaimutii ; deci, &alit
melte jocuri ce au fAcut sus in virtu -t, s'au slobozit de acolo cu c put
In jos si an dal in- picioare. Alta, un lulpan lung de multi colt, ii tinPa
oameni in mita!, cit era, $l se repezia lute, sl mergea cAlcind pe Wpm
sl nu se afunda. Alla, se prindea multi °ameni cite dot in mini, si fgcea
chip ca de o buie cu minile, si mai lung, *I se repez'a lute, si Infra en
capul prn gaura acela si nu1 s'mlea oamenii,' si de ceia panic cadea iw
picioare. Ca acestea matte faces, care nu le lineal mInte.
Dupg at dolled rind de bucate, mirele-si siege cal/unarul: el va mer-
ge in case miresei pentru al duce ceunii de millasa alba cu flori gf
mgrggritare, precum $i un islic cu pietre scumpe, un inel al o salba.
TIgan'l drag innaintea but, mireasa-1 primeste in camera unde ea stg la o
parte de vesetia sgomoloasii a ospgtului din ca3a ei ; In dreapla si In
slings 1 stau cite sese prietene, cu relele de margaritare in cosite indatii
ce darul a foal prImIt, scald e rgpit in odala undo se petrece, ai aici
trebue sh bea (Oita limp cit se inching, de unul $1 de altul, in &imitate&
lu1. Trebue sa fie ont tare ca s'a se poatfi intoarce singur acasg.
La rindul sgu, cu all' tauter!, mirele pleacii, pe jos, intre prIeteni,
sI merge In nun, flindu-s1 capul descoperit pe stradg. Darul pe care-I
educe cella ce-1 va cununa, a doua zi, e un rind de blanurI Si un covor.
A doua zI drumurlle ce unesc tole doug case Si stele ce duc la
biserla sint impodobite cu brad. Pe aceastg cale de vesnicii verdeara
merge mirele cu o intreaga ceatg de liner' impodobill, prielenli si lova
roil sgi de vristg. Citiva Seimeni in haine rosil sint ceruti de in Vodg.
el deschid alalul. Mirele poartg vesmintul sgu eel mai stump, cu dolma-
nul de blana aruncat pe umgr ; surguciul fluturg de-asupra 'acute!. Call
strillacesc de our si de pietre scumpe.
Se merge ;night la nun, care se alipesle la acest alaiu vesel, cal.
rind, cit de bgirin sa fie, la dreapla mirelul. Nuna, care a venit in trg-
surg cu sese cat, asteaptg in case miresei, unde Inca de dimlnealg fete
mai sarace, din vecini, joaca necontenit hors.
Mirele rginine in mijlocul carol, $1 inclati nuns urmata de nun sl
de toll nuntasli, se scoboarg din cerdac, aducind mireasa, a egret feta
e ascunsa de un lung vat de miltasg cusuta cu flori. Acura si mirele, in-
torcindu-i innapol spre case, merge innguntru, ca sa asculte corolla, a-
rarllor al luarea de 'limas bun in mijlocul lacrimilor.
[artist alaiul se alcgtuleste pentru drum Ca pe o pradg, mirele
viteaz duce in rfidvan pe mireasg: clod ea sale scars, nuns, care o in-
tovarfiseste, svirle nn covrIg si un/pfihar cu vin ; innairtlea mirelul, atilt a-
Viata socialA a trecutului 81
rare de bleisug, s'a varsat o cog cu op& Selmenli rosil stralucesc In

frunte, surgucturile riizboinice flutura, scinlel se desfac din nenumaratele
juvatere; Tiganli, neobosili, data.
In biserica, bent, de aur sau de argint, sint aruncati pe covorul ce
s'a intins pentru ca sa ingenunche mini. 0 ploaie de ban!, de cofeturl,
de mid. de castane, cede asupra celor de NA; o plateste nunul, care
are si grija covorulul, a faclillor, a islicului de ginere. Deal e o !inth
domneasca, ea se mintuie aid la biserica in pocnete de pustl sl tunurl.
Urmeazh cal din urma si mat mare oval, Ia mire acasa sau la
socrl. D ntul incepe in cash, Irece in curie si se intinde une on pe
strada : doua sirurl impodobite isi stau faja in feta sl bat pamintul in
horn miscindu-se, cind Ia dreepla, cind la stinga. Strut bArbafilor are in
frunte capetenia joculut, un batrin boler, custoiagul in mina; apol vine
nunul sl In at treilea rind, mirele; faire femet sta in frunte nuna, avind
ling& dinsa mireasa.
Cite o nunta mare Linea dotal sl chlar fret saplaminl, cu mesa in-
lInsa 'n fiecare zi, de dimineafa pane sera. Cind se face ziva, bucataril
aduc un cocos fript cu pene, st unul din el cinta cucurigu sing mash.
Dar a doua zi se incepe lunge petrecere a unor Umlaut.' sanAtoase )il
voloase.
In Moldova, Inca de Dumineca se face celtrea foil de zestre; ea

cuprinde mosille, vitele, tot temetul gospodariel si cele mat scumpe po-
doabe, care trec aslfel, Bra a se invechi, din neam in neam. Intro foale
din 1678, gasim astfel, ca Imbracaminte: paccele de sobol, sucne de
eahmarand si tabin, de ef'- de hataia, de adamasca, tambare st haba-
cie de eahmarand, nafraa i de mini (stergare), naframl de briu (batiste),
camils1.,cu sirmag (fir) ;I cu malasa", camas( de feredeu" (sau de bale),
briie. Apol, albituri: pesrhire de matase roste cu fir, servete ,cu fir' sl
,cu matasa', cearsafuri tot cu fir" si ,cu matasa", perne ,de ursinic
cu fir", pilote de atlaz, plapome de sahmarand, poloage de atlaz cu
fir". Juvalere de tot felul: saibe, lanfuri,brafart, sarje, inele,left url, gher-
done de coral", cununi de aur cu Oche scumpe, tecl sl cepse, coboace,
alai de Brume', ,ploscufe de spa de trandafira. Ca unelte casnice,
citeva de metal, pe Blend bowie scumpe: ,lingurt de argint poleite,
piulifi de Brasov. tot polelle, telere (puleau fi de argint sau coslior). Na
Hpsesc covoarele persene. In sfirsit. sint darurile volnicestt catre mire:
rafturi, sabil, cal de calarle, telegarl pentru radvane, hamurl, cuhnil IS
radvane.
DNA cetirea actulut, sofil plecau in ,cale alba". In )ola urmaloare,
parinfl miresel yin del vad in ,calea pre mare', sl tiara sofiel-I prl-
meste cu marama alba pe cap.
In Tara-Romaneasca, ()spate! de Dumlneca se da in casa mirelui.
Lunt, el pleaca Is nun ducindu.I ',idea si cofefuri. Intorcindu-se acasii,
el eta aid si pe parInfil solid lui, si indatii, cum stau Is mesa, numal
el patru, titular!! vestesc sosirea talerelbr, paharelor, maramilor, gospo-
82
darlei intregl
Istoria Rominilor in Chipuri Si Icoane
Heine le sl juvaierele, mebliele, am ziceasa de puftne

au sosit Inca din ajun, odata cu sara.
Mat ramin calul de ginerea sl redvanul, care se daruiesc iota,
l
cind cel dot lined prinzesc intaia oars la fleetest parinfi ai nevestel.
Alaiurile de ingropare intreceau si ele cu mutt obicelurile simple,
practice si grlibile de astazi. Moartea unel rude domnesti educe des-
chiderea mai tuturor Inchisorilor, o large lertare pentru minluirea sufle-
lului celui raposat. Sentient, darabanli, Cazaci merg innaintea tungulul
scrag ce intovaraseste pe acel ce este sa" se ingroape. Trupul zace in-
tr'un stcriu descoperit pe care-1 incunjura rude, boterl de acelasi treapta.
Semnele dregatoriei, o sabie cu virful in sus, sint duse innaintea lupta-
torulut si sfetnicilor. 'Ponce plingatoare, cu glas puternic si pullnla de
a nascoci tot elle plingeri, hranesc jalea celor de fate. Pomenile sint
cu adevarat mar*.
Cit priveste doliul, Nicolae Mavrocordat a mers dupe Merin' so-
lief sale Putheria in haine ro$ti. Cei mai multi vapsesc numai hainele
vechi in negru. Si call se imbraca in negru, $I, ca sa plinga, li se ung
°chit cu ceapa. Pada' pe la 1700 se mai Linea Inca vechea dating ca
acel ce jelesc, sa mearga un numar de zile cu capul descoperit.
Si ca adevarate distraciii, vesele, Para scop serios sau Irist, mar-
gentle in case, ce era?
Foarle puttn si foarie grosolan.
Am vazut ce erau pehlivanii st pehlivantile.
Reprf tintattile for sink insti numal de zile marl. In celelalte, la
serbarile obisnuite, tats cam ce se nascoceste pentru placere :
E jocul geridulul sau al discului, prin care calarefli cearca sa se-
mereasca pate cu o mica sulija de fier. Strassburg l-a viizut inca in Bu-
curestl la 1632, dar el nu fu cultivat multi vreme. Domnul rasplatia cu
darurl pe acel ce nemerisera.
E apol jocul banulul. Un Tigan dat pe fate cu funingine vine In
odata de oaspell gi, cu minile la spate, cearca sa la niste gologani w-
eans' intro gramagioara de falai. Clne nu poate, face loc alluta, tot
Tigan si tot uns cu funingine. Alte orb, banil slut tinge o luminare a-
prInsa, cu sau far& Mina imprejur.
E in sfirsit jocul °alai, care atirna de o sfoara sl pe care 'Nasal
trebuie sa-1 is fugind.
51 alit.
V.
E puffin de adaus in ceia ce priveste Influenta turceascii, sI Iota

de ce.
Ea alinge named vials acelor cart tratesc in strinse legated de
bale zilele cu rfispinditorli el. Bolerimea care us sill In Curie capill
Viala socials a trecutulul 83
-mai pufin aceasta noun spolala strains. Dincolo de margenile boierimll,

.ea nu se simte de loc.
In ce sin aceasta influent& ?
Ea nu priveate dalinile de famille, care Ora Uirziu rAmin acelea
pe care le-am schifat mai sus. Dar ea imbogfifeate, ca lux, ca felurime
de amfinunle, ceremoniile, alaiurile °fickle. Slujbaail sint mat mull' al
numele turcesii ale celor not dinire &brag muhurdari, dloiclari areal de
unde s'a fAcut imprumutul. Cosiumul turcesc, viala sedentara, molateci
a Turcilor, desAviraita zilvorire a femeilor par'ca trebuie sfi invingi.
Un Mail' din aceasta vreme e ceva mai incnrcat, data nu mai
bine orinduil decit alalurile vechi. Mfirefia de altfi data s'a mfirgenit
acum numal Ia pompfi, gi aceasta trebuie sate deci orbitoare. Pe la
1820, popasul Domnulul la Vacaresti e o ceremonie deosebita, la care
Jeau parte toll episcopli. Cind se face Intrarea in oraa, Aga merge in
frunte, cu podarii, breslele (ca In Constantinopol), Arnaulii. Vornicul
de oraa 41 educe zapciii, apol pe negustori, pe craInici sau telall si pe
judectitoril starostiei. Cu Hatmanul tree zapciii de Divan ai Aprozil. Ling
bag-bealeaga care porunceate beAilor, °steal de polilie turceatie Pore
tarbaaa, portareli beillculuigazda Turcilorai Wain Turchnea cealaitn.
Spatarul duce, intre ramilaifele Seimenilor, tulurile, care sint Icel, dar
au fac cit cele doun de odinioarn. Armaaul are cu el nu mat pulin de-
cf t 500 de Muter!, cifi sint de toll in oraa. Vin doisprezece cal dom-
neat! gI Comisul. Boierimea trece cu Islicele umflate pe cap. Secretarial
turcesc al Domniei, Divan-Efendi, merge in acelea rind cu belzadelele.
'tuna' apare fantoma Domnulul Ireator intre peici, pa calul tablabafa,
supt steagul Sullanului. Spatarul fine sable cu topuzul gl, ca la Cons-
tantinopol, CiimAraaulcel-Mare aruncii parale prostimil. Tot ca la Cons-
tantinopol, se fa ce, ca semn de veselle, un curban-balram, o jertfii de
berbeci, gt aceasta afar la sterile bisericii, unde a fost miruit belul,
.Curiea Veche". Intoviiraalta de Vornicul el, care se chianti scum Vor-
Aleut haremulul, Doamna se invredniceate de acelaal fel de cinsle. $1
,nehterhsneaua cintii 1
Se mai vfid innoirl al in jocuri. S'a mintult acum cu Nora de Ia
Curie ; o bucatn de tamp, nu se- mai donfuleate acolo, femelle neputind
as van alli barbalf decit pe at for si rudele for barbateati. Tiganit lui
Brincoveanu nu-al mai pirlesc parul qt sprincenele. Jocuri carat turceatl
se intiinesc rasa, fora ca pentru aceasta ele ski fie mai presus de veal!.
ligfinil. Giurgine, care se cinta la Curtea lui Nlcolae Vodn Caragei,
pare si nu fl fost al.ceva decit o grosolanfi necuviinfn, ce even insi
darul de a insenina pe batrinul stapinitor, care-al ft-muse mai koala viala
in Consianlinopol. Maria Sa mat gfisia pIncere al in jocul pfipuailor. ht
sfirsit, o trupfi" de ceauai gl silt slujilorl grecl at Domniel, imbrficall
turceate gl chiar europeneate, ventau dap& mesa, pe o scene improvi-
se& ca sfi spuie giumbuauri in buciili de frase 'nate din Coate limbile.,
84 Istorla Romtnilor in Chipurl sf Icoane
VI.
lata scum vremea noun, adusii de ocupafille straine st de legate-

rile ca Europa.
Llisind neatinse ceremonitle de Slat, serbarile bisericesil st, is
parte, definite de famine, aceasia inriurire apuseana, evropieneasch*,
ziceau siramosil, inlatura foarle rapede o viaffi de soctetale asa de pa-
fin dezvoltaili in ceia ce priveste placerlie propriu zise st puse In locut
el obicelurile pe care le rAspindise, limp de douatrel veacurt, Curdle
moderne.
N'am putea spune cind anume Domnit si bolerit romini din veacul
at XVIIIlea se supusera aceslui curent nou, dar biruinfa Jul aproplati
pules sa se preyed% Inca de prin anti 1760-70, cind formele francese-
prind a ne !spill si cast gn, °data cu sosirea dascalitor de franfuzesta
an Cerra, un Ledoulx -pentru co pitl de botert Pacea de la Cuctuc-Cat-
nargi si iniroducerea epitropiet consulitor europent corespund 'eras' cu
Incepulul acestel flout" 'tele sociale.ln 1773, cind regele Romanilor losit
vent la Brasov, unde erau gramadill pribegit munteni, el don saI vada
ell porn la o assemblee, care se finu in case generalului de acolo :
jupanesele vor ft venit numai cu oarecare sfiala qi vor ft lost uimtte va-
zind ca Iostf sta de vorba cu dinsele.
La 1784, dect supt Domnla acelutast Nlcolae Carageh, care era
incintat de Opus', de giurgina *I de leatrul" ceaustlor, un calAtor, de
seam nesigur, dar care sole In franfuzesie, Petty, cunoscut at poetulul
Vacarescu, pelrecu cileva zite la Bucurestl, si el povesteste astfel cet
d'IniAiu bal romAnesc, romanesc curet st nu rusesc sau nemfesc,
dat de °fifer' strain' pe pamintul nostru, despre care avem stilntli pane
acum:
fed seara, am fort la un bal dat pentru aunts unul boter. Sala
era piing de lume. Erau mulle doamne Embracate grecesle si romaneste;
&tattle lor era foarte bogala sl bine Impodobita cu diamante sl alto-
pietre scumpe. Toturimi pares o magic. Totul era pentru mine o alti
fume. Fiecare lucru era nou, si mi -a placut. Nevasta mea sl Bice au ju-
catmenuetul sl apot cadrilurl, destul de rapede. Pot sa to asigur cn an
ma puteam fine de ris vazind pe domnit ceia cu barbile for ailifi sa ur
meze danful dupi misura pe care o dase sofia mea. La urma, Orecoal-
eele se incalzira asa, incit puteau sa joace ca Englesele. Totul era vesel,
tolul in deplina infelegere. A lost un supeu, si apol s'a inceput !arilsi
balul, care a finut Vilna la miezul nopfii."
Asifel de constatarl fac de scum Innatnte foil dilator(' cc yin pe
Is not. Mal irec able zece ant 51 peniru Wale oars niste flatten' fac cc-
rerea de a 11 se ingadut sa Joace la Bucuresti: dar el venisera in lImput
rfizbotulul celul nou, pentru ofilerii rust. Cererea nu se prinse. In noel
razboiu din 1806 12, actor' rust joace la last, supt conducerea Banefl-
but Maggi in cesele clubulul ofiferesc. Dupe 1812, clubul din Bucurestl
:amine si incep represintafil da teatru german cu vre-o sal& de specta-
Viata socials a trecutulul 85
fort obisnultl. Ba afar o trupa de opera Italian& cinta acolo pan& la

Iscarea tulburarilor din 1821.
Dupa infoarcerea bolerllor asemenea petrecert se facura sl mat

dese, vi la 1826 o companie francesa se intimpina in Iasi; unul din aft-
;urns el zicea asa Dupa cerire: Compania frantozasca va aye cinste
astazi Jot, in 17 Fevruarie. o mare aratare de mestesugurile for st o
mare aratare cu pantomin'a de scoborirea but Ploton (sic) in lad. Duml
-Inca va ft o mare aratare cu pantomina italieneascre. E cel mat vechla
afis romanesc de teatru ce se cunoaste, si e ilustrat I
Era noun in vial& de societate incepuse de sigur st ea se desk-
'first rapede. Supt acest report, Europa nu mat avea ce sa ne invete.
ii Istorta Rominlior In Chipurt gi Icoane-
V.
Romtnii In strainatate i strainii

In terile romane0.
Pornim de In dou& constatArt Astlizt poporafla oragelor noastre
* foarth amestecaifi: in Moldova-desus burghesia e aproape flume e-
vrelascA; in partite munlene alijia dinire cei ce o alctitutesc sint Greet,
Bulger!, Sirbi, care nu s'au ameslecat Ina deplin cu at nosh.' st unit
chiar mai ales dinire Orecinici n'au de gind :A se amesiece, soco-
find c& neamul for e cu mull mai frumos decit al nostru. Aceasta ar
pules sfi He o primejdie mare, &KA n'am even norocul ca locuilorif
satelor, temelul ferii in mai loath privinfele, sint num& Romint sau, ict
ZFl colo, pilcuri de strilini cart nu mai privesc nick) altfi farA ca a lot',
ci se deosebesc de Romint numat prin port $i, tine or!, prin lege.
Pe de altA parte, multi dinire cei mat bogali #1 chiar de mai vechin
neam dinire locuitorii oraselor Romiiniei, be piirfisesc o bunA parte din an
sea chiar mai totdeauna pentru a trill in striiinfitate, de In hotarele ferli
Ora In Paris. Sint clement cresculi de invillatoare strAine, intro visa
unde se vorbia franfuzeste sau nemfegie, daft pe in liceiele Franciel, Is-
privifi prin Universitfifile a cestei ter!, cetlnd named Ilieraturit frances&
;I avind astfel an suflet inchis pentru cele mai melte, demi nu pentru
Coate, aspiinfiile noastre. DacA n'am even viafa politicA, din care se pot
irage folo are de putere #1 dominafie, sau $t allele, emigrafia ar ft si mat
mare. Acesti oament se duc acolo unde-i trage anima, unde viafa e mat
straluciloare, mai veselA, mai vioale. Aceasta ar fi !arilsi o mare pri-
mejdie, dad prin ea s'ar instrilina o parte insemnal& din bogfilia saw
din infelepclunea, din capacitatea naflonalit. Pentru a vorbi flume( de
cea d'intiliu, din fericire insa instrAinafil au grija sit plardti destul de
repede rostul for de stApintiori ai pamintulut romAnesc, care ajunge ast-
fel in mini mai destoinice. Ramine insA marele pficat fali de neam, ca
banal siors cu multa :aunts pamintului acestuia de minite feranului, acest
our stump se risipegte an de an ca o pleava nelrebnicA pe nlaturile
pline de bogtifle, ale altor popoare. Cercettitorli deficilelor, ai ruinet
ameninfatoare asupra noastrk n'er !rebut sA ccreeteze numai importul 0E'
Rominit in strAinatate 137
exportul, ce vindem gl ce cumpfirAm, cl gt viata Rominilor din Paris et

stn oraaele de bat al petrecerl ale Europe', unde se sfivirseste al tretlea
fenomen insemnetor al economiel noastre nationale, risipa noastri. La
not nu cheltuieste nici-un fel de cAliitori strains, pe cind not zvirlim our
WM de nedreptate, nur ruginit de singe, our intunecat de lipsa de pa-
triotism, la picioarele strainilor.
Si aid ins e un semn imbucurfitor. Vechiul stmt de gospodarie
se trezeste in inimile bolerimil de ispravg. Un O. Or. Cantacuzino, un
N. FIlipescu, un Barba 5tirbei nu parAsesc ca desertorii in ceasul de
luptA crinceni, pamintul din care a pornit puterea si mArirea neamulut
'tor, pAmintul unde II zac, in multe general'', slramoyit. Exemple bune.
care vor cistiga de sigur tot ce e slinfitos iMre coboritoril vechilor nee-
slur' si hare represintanjil neamurilor celor noug, de curind imbogglite.
I.
NApildirea de strAini 4 oraselor noastre si asezarea sau lungile ri-

tAcirl ale Rominilor in strainatate nu se pot intelege, dace nu se cu-
'waste al fetal cum ele s'au statornicit. Printr'o expunere istoricA se cia-
HA nu numal cunostinta unor parts interesanle din trecuful nostru, der
of adeviiratele puncte de vedere din care aceste fenomene trebuie privite
pentru a ft intelese, preluite si indreptate.
Orase le si tirgurile noastre au avut de la inceput, toate WA deo-
sebire, gi locuitori striiini. Au fost astfel strain' vechi ca gt tam si at
ciror urmaal de veacuri intregi nu mai sint straini cu toate ca anti, ca
Armenii, pilsireazi minunatil pilda de statornicie $l credintli fate de
trecutdupA peste cinci sate de ant vechea for limbs de acasii, din TI-
nuturi pe care mai mull de zece generafli nu le-au vAzut nici-odata, pe
care poate nu le vor vedea nimeni dintre urmasl
Iata tine au fost acesti intemeletori neromini al 13ezlirilor marl
din terile romiinesti.
Cei mai vechi sint $agil, Nemtil din orasele Ardealulul vecin. A-
cesle °rase s'au intemeiat in apropterea anului 1200, si au avut in min&
tot negotul part', unde de -at nostrl tratau ca birnici al
semintillor turcesti din Riisirit : Cumani, Pecenegi, Tatar'. Ei aveau ne-
voe dincoace dP munte de popasurt, si in ele s'au asezat gezde si fel de
fel de ajutAtori al negotului Pe urmo, alit' dintre Saul an crezul ca e bine
sa rAmile in Moldova sau in Tara-Romfineascli pentru a vinde cu ma-
runtigul slitenilor nostri. El isi facurA case mat bunlcele decit ale aces-
bora, clidile din zid trainic, tiller& strade drepte gi Ilisaril la mijloc cite
o platA. Aid igi ridicarA biserica, neaparat una catolicii. Domnii nosh.'
venind mai larzia, dupii ce ni se alcilluisera principatele, au dat aril de
stilpinire si de dreptafl sou privilegil acestor folosi tort oaspell strain',
cari-I primiri, in schimb, siisi alba Curlile inire dinsii.
Asa s'au facut inceputurile oraselor : Baia pe riul Moldova, Buzitu,
Tirgoviste, Cimpulung,
Lingii Seal, regil unguri an striimutat locuitori oriisenesil din nea-

mul tor. Unguril aveau ins& mull mat puling pricepere si aplecare pentru
viala de cetate cu mestesugurl si negol. Niel in Ardeal el n'au pulut intemeia
orase infloritoare. La not el an fost !spill de Sas' sau an fost adusi ca
apiiratorl at unor Tinuturi cucerife de regi. Astfel de in ngurl ostast,
pusl cu dea sila ca sä plisireze partea dintre Carpalit Seculmil si riul
Sire Hutu!, pe care o cucerise coroana ungureasell, porneste obirsla unor
localitall ca Sacrl', Agiudul, Sascutul sl cetatea, astral cu totul tears
de pe fain piimintului, a Milcovului, pe riuleful cu acest nume, precum
st a multor sate din valea Sliinicului. Mai tiirziu, lupte rellgioase si alte
imprejuriiri aduseril able pilcuri de Unguri, cart erau si ramaserti sateni.
it gasesil prin Tinutul Romanulul sau dincolo de Siretlu, in sate din Te-
cud, In Corn! ling& Husi, cad 'lust, n'au fost ins/ nIciodata unguresti,
st in unele parli din Baserabia, piing la Clubtirciu, pe Nisiru, de-asupra
Cellini-Albe Alt! Unguri an fost chemall sau cistigall de Domnii nostrl
cu scutirl de biruri si mulle drepturl pentru lucrul vigor mat ales, prin
!Date parrle unde marl dealurl de hit arse de soare fAceau cu pullet&
intemelarea de podgoril. DecI Unguril an vent! la not ca grtiniceri, ca
pribegi, in limpurile miscaril rellgioase a Husitismului gt ca vied din fare
Tocaiulul.
Prin veacul al XIV-lea ineepe insemniitalea oraselor Calif el, era-
covia sl Lembergul. Regil poloni flicusera acolo cela ce se indeplinise
cu mull innainte de regil unguri in Ardeal: adusesera colonist! german'
st Ii dliduserfi intinse drepturi de negol sl de tirmuire prin sine insist.
Nemfli galifleni se coborira sl la not, pe valea Siretiulul. Asifel, innainte
de a se pomeni un Domn al MoIrlovei, el is! aveau gazde st prtivillii sau
dughent in Siretiu, in Suceava, unde s'a filcut peste pull!! limp Scalia
Domnesc, la Cotnari, unde erau vii de lucrat, si, In grupe mai mid, al
pe alurea. Pe cind Ungurit s'au /Astral mull limp, acesll Nemli, ca si
Sasii din Ardeal, se contopira foarte riipede,o aplecare caracteristici
a poporului german, pe care soelabilitatea lul buna-1 educe de regull In
desnalionallsare. Nemni din Cotnart, cart pe la 1750 al mai departe scriau
cu !Here [aline sl mergeau In biserica catolici, par a fi dintr'un curent
de emigralle mai nou. Izvorul de unde pornlau Oermanil galifienl secase
de mutt in Galina chiar.
In jurnatalea d'intillu a veacului al XIV-lea, musutmanil sirieni luard
regatul Armenlel Mici, in apropierea Mediteranni. Locuitorli ameniniall
cu macelul, robla sl cele mat neomenoase chinuri si prigoniri, fugirki is
lume. Coriibil it duseril peste intinderea Meiril-Negre in bogata cetate
Calla din Critneia, care era a Oenovesilor Hellen!. Aid veniau ins& ne-
content!, peste stepa Tatarilor. negustori din Lemberg. Armen!! negufara
lnlelu cu dinsii, apol se du.era si el in acea mare relate a Gannet. Nu-
miirul for fu in curind foarte mare. Urmind pe vecinil for Nemli, el se
coboriril la rindul for in Moldova. Suceava avu deci Armen!! silt, ba chiar
nn episcop, care sedea mai titrziu in biserica intiirlta dela Zamca, $1 in
Streliu, fireste, loculau Armenti.Ei furs &dust in Roman de Roman-Vod/i,
Rominil in stralnatate 89
care iniemele acest ores la varsarea Mo !dove! in Sire liu, Innainte de

anul 1400. Pe allil ii va fl chemat la Botosani Petru Rares, care facu din
acest sat un tirg cu bisericl domnesti si Curie de resedinta pe la 1530.
In last el venire mai ales dupe ce se strAmutti Scaunul Domniei nice,
far nu din vechi timpuri, cfici inscriptia cu data de 1395 de is biserica
for e mutt mat noua. lasii erau popasul de care Prut al negustorilor ce
mergeau la vadul de la Tu lora sI treceau spre Chi lia, spre Cetatea-Albl,
spre departata Calla Armen!a nu Iipsiau Inca de prin anti 1350 la Cele-
tea-Alba, marele port de la varsarea Ntstrului. Mai pe urma el razbfituri
cI in Birlad, in Beau, in Galati sl prin muffle alte locuri.
Armenii furl numal negustori: nicI vier!, nici mestesugarl, Wel co
Toni militari, el negustori. Legea, limba for sl le-au pastrat Oral astazi.
Dar el lima nume romanesti, care infaliseaza astazi cea mat veche form&
a nomenclaturil familiare: Pruncul, Teranu, Ciomag, Bolfosul, Manea.
Cel ce se chianti cu nume turcestl: Buicliu (Balkh), Colley, sint venill
Mat in urma, dupe 1700, din Galilla sau chtar din Armenia aslatica, cea
mare Cutare Armean dintre eel d'intaiu, trecind Ia ortodoxie, putu sa
ajungfi si boier mare, ca Petru Vartic. Cei mai multi nu se desparlira
Insa de o lege pe care al nostri o numiau cu desprel shisma lui Arie :
eu o miscatoare pletale, el plistrau vechile lor cart! snide, scrise in Ca.
Ha din care se pastreaza astazi una in Iasi, elle in Roman, a treta in
Botosani.
Greet erau num& prin porturile Dunk!! si Marti: poste la Braila,
ci.de sigur Ia CetaleaAlba, uncle trail pe vremea lut Stefan-celMare
vestitul negustor Callan!. Bulger! se Intimpina in elle schele dunarene,
precum la Flout; de sigur era ceva Bulgarime sl la Oiurgio, parka ce
acest ores se preface dupe 1400 intro celate turceasca, ce nu mat pu
tea face negot. Terani de peste Dunfire treceau dese on la not pe vre
mea strasnicelor lupte cart aduserA cfiderea Bulgariel; locultorl de acolo
venin dincoace numira Viasca sau pamint romAnese parte& din sesul
dun reap in care se asezarfi. Cind Domnii muntent faceau o raita pra-
datoare peste mares apA de hotel., el nu uitau sa aduca mil de satcal
-de supt stfipinirea turceasca, pe care I statorniceau prin locuri mat pustil.
Si boierilor II se ingaduia prin cdrfl domneott sa chema locultod de orl
unde in satele ce Infiinlau pe mosille tor, si, aces!! locuitori strain' Pind
bucata de vreme slobozi de bir st de dajdi &lire Domnie, satele eels
meal se chiami slobozi!
Acestea erau pina pe la 1700, cind incepe a se pregati epoca mo-
derns a Weill noastre, slrainil din satele sl orasele principatelor noastre.
Nu erau prea multi, si nimeni dintre dinsil nu se infitisa amen ntAlor
'Denim nol.
SA vedem acum pe Rominit cars mergeau poste War, peniru mat
.mclia sau mai putina vreme, de bunA vole sau de sill!.
II.
In anul 1394, Turcii se aruncara asupra Tern Romaneslt sl, pa-
-Iliad-4h el inlocuira pa Domnul et, cu un boier anume Md. Boleti' el
toll cement' cu avere fil trimIser& familitle la Brasov. In curind at et, be

ehiar Domnul, se adapostira aid.
De alci innainte, se intilnesc dese on astfel de oaspefl romanestl N.
eetaitle Sac ilor, la fiecare schimbare de Domn, la fiecare turns turceso,
la fiecare mace' savirsit la Curte. Cars, cantle, rAdvane, calarejl, cete
tie jeran1 pe jos, ca niste turme inspalmintate, se indreap0 spre holant1
Crain lut ungur sau princIpelut ardelean. Pe drumul Prahovel, prin Valent,
peste Piedra Craiulul, se ajungea prin trecatoarea Branului Is Brasov,
Printre munill jog!, dealungul Oltulul ingust, pe ling& Turnul Rosa, pe
care uneori 11 mat fnroseste singele fisnit, se ajunge in cealalia mare ce-
tate primitoare, a Sibitului. In sus pe 111u, pe is plain' Izvarnei, De tug&
Tismana, se ajunge hulls' la munteg si de acolo se atinge Tara Relega-
te!, en micul tirgusor romfinesc, foarte vechiu.
In Moldova, Domnta buns a tut AlexandruVoda orinduitorul are
Innaintea el vreo zece ant de zbucium. Domni sint batuft, gonift din lea,
st dap& moartea tut AlexandrucelBun pall la Intrarea biruiloare, de
Mar Imparat invingator, de FatFrumos ce-si lea mostenirea, a lul Ste-
fan-cel-Mare, douAzect sl mat bine de ant tot rascoale, tradart, lupte.
nelegluirl WA de nume. 51 de aid fug boleti', pe lingli Domnul tor, salt
In cete rlizlefe. El se duc in cutare caste!, pe care regele Poloniel I-a pus
Is %diming' tor, la Camentfa puternica, infiptii is Nistru, in faja Rohn".
1W nostru, sau prin marele codru de fagi al Bucovinei ei patrund in Oa-
'ilia 011 fac culcusul de hare rinite is Lemberg. Alfil apnea pe la Oltuz,
pe la Tulghes, prin valea Cimpulungulul, mai ales prin aceasta, care e
In legatura cu capitate, Suceava, si, razbatind in Ardeal, nemeresc Is
Bistrita, all& bun& cetale, hucuroasii de oaspell carl platesc bine.
Acesti fugari se chiama pribegi si fapta for de a -st parast tars is
prIpa e pribegia. 51 strain!' printre cad et locuesc de scum, II numese
dupa aces! cuvint al nostru. Se pot face lung! slruri din numele prlbe-
gilor, dar e mai Interesant sa se vada felul for de viaja in Ardeal si Po-
Ionia.
Pribegii 1st 'eau case prin suburbille romanesti ardelene, prin :s-
tele vecine ; cine e mai mare si educe scrisori dela Crain sau principe e
Omit chiar, spre mai mare siguranja, intre zidurile malt!. In Polonia,
once case 11 sta deschisa.
Viala pe care o duc acesti oameni, nu e csa de nenorocita cunt
s'ar crede. Au dus cu et scule si cind se mintule bans!, et le zillogesc pe
acestea. Se gaseste cite un prieten sas, ors, dincolo, neamj, armee",
care-1 imprumula cu dobinzi mar!. Cite un ajutor vine si de la Curte, cite
un dar din partea orasului. Barbell! beau, vineaza prin cimplile si padu-
rile din apropiere, pun fare la cale, se gilcevesc "rare dinsii, scriu st pH-
mesa scrlsori ; femeile lese ca acasii, mire roabele for figance; sin!
Runt! stralucitoare si pompOsse alaturi de ingropare, cu cite 40 de pre-
ell in 0r at ma! multi VI::d:ci in frunte ; copiii invath in cash de la cite
Rom hill In strAinatate 91
ye dine sau preol, dar uneori se tocmeste 01 in invatator pentra limb&

latineasca. Portul, datinele, petrecerile sint tocmal cele de acasa. ,
De odata in aceasta vita lInistItA, soseste vestea ca a mutt dusma-
out sau ca 1-au scos Turd!. Rapede se pun in !azi sculele, blanlle, hainele
ecumpe, maramile sl pinzaturile fine, lucru a multi and de zile; Wynne's-
*rag la scare si cal inchiriall de la Brasovent umplu fritele scumpe de
* puma. °chit inlacramali, dar scintelelort de bucurie, par ca strapung co
privirtle for mufti din fat& si vad cele de acasa, coperamintul fugutat de-a-
supra cerdaculul, odalle racoroase cu ferestI mIcl, mosia cu pasunile nes-
&site. Un lung sir de °amen! se desfasura spre pasuri. Sau e vorba de.
o navaltre : Domnul, pribeag, Domnisorul dorit de Domnie, seful, a dat
porunca de a se gati armele. Sabiile stIclesc lacome de singe; povodnicli
locos' freamata. Ulitele sint pline de privitori, si la feresti se vad femel
ticute care privesc lung in urma calarefilor $i se zguduie de hoholels
plinsului. Peste citeva zile moarlea-$i va culege secerisul pe cutare plate
cu larba stropitil de scumpa roue wadi'.
Aceasta e pribegla, dar mat este si alta, care calca tert mat do-
partate.
Inca de pill' anu11427 ajunsese tocmal la Londra, cersind ujutoara
ea en crestin prigonit de pagini, Radu Banul, care slujise pe Mircea-cel-
Mare. Lidera dupe aceasta, vedem pe Vlad Dracut, care era a& fie Domn
in curind, mergind pima la Nurnberg cu Imparatul Sigismund, rege at
Lingerie!, ocrotitorul sau statornic. Dug' 1500 numarul acestor ratacitorl
prin cele mat deparlate ter! ale Apusului se inmulfesle. Unde nu-i veil?
In taberele Imparatulul, el vorbesc de credinfa for faro de Cask de Aus-
tria, in Franfa de suferinfele pe care le-au indurat de la Turd, el mos
tenitoril eel adevarafi al Scaunului moldovenesc sau muntean, in Londra-
et se dau drept bunt reformat!, cart au parasit cu tofu! legea veche; la
Roma, in Spania et sint catolici cu patima, cart vreau sa cistige ferila
for ratacite pentru credinfa cea buns. In Ferrara, in Venetia, In Genova,
ca sl in Nurnberg, in Anspach, in Dresda, el yin, cu secrelartul for de
limbl straine, cu cifiva botert credinclosl, cu pufine slugi zdrentuite sifla-
minde, stau la hen, nu platesc, cer un dar si liberarea din midis gazdet
si se duc mat departe. Pecelluesc cu vulturul sau cu bourul, isi zic Vo-
evozi, au haine scumpe rasaritene, lanfuri de aur, cite o decoratle euro-
peana, cite un Ordin, poarta parul lung, si in ochil for frumosi lesne-
crezatorit sau $t cellalfi pot cell o lung& poveste de nenorocire. Vin toll
de la Mircea-celBatrin sl de la Stefan-eel-Mare, st merg toll la Cons-
tantinopol. Multamesc din !oat& mime si pentru scrisori de recomandafic,
catre un principe, un ores vecin, catre ambasadorit pe ling& Sultan S
ce se mat intimpla cu dins?? Petru Cercel, fratele lui Mlhal.Vit...azub
actor de versuri italiene, desavirsit om de Curie, e Domn, me; rataceste
ode& e innecat in Bosfor, gt trupul sau uipplut cu rare $l tablicit as
trimete cia;manulut din Bucurestl. Alfil merg la sten:stea Cazacilor, in os-
/roavele Niprului, teat. cu dins!! un numar de voinici, cuceresc Moldova.,
92 Istoria Rom Intim in Chipur! §I Icoane
o pierd si mor de sable, de glonf, de chinurl. Pe atilt pentru aceiasf

soartli it ajutfi halducti unguri, ostasil cu platfi at tulurora. Cite unul In-
trfi In temnifele farces!! sau 41 rfiscumpfira vista trecind la Islam. Multi
pier fall de urmfi, cu dreplurile, visurile, genealogia sl blata for Curte
flamindfi.
Multi vreme, striinfilat a nea cunoscut prin acestl pretendenfl
spulberafi de furtuna luplelor pentru Domnie.
Apot de Is un limp spef a for se face rare, st inceteazfi. Stri

lea ambifiosilor nostrl nu mat e ,Europa`, de Is Germania Vilna in An-
glia, el numai Imparfifin turceascii.
De mulls vreme, doritori de Domnie, boierii prigonift sau nemul-
rtimill cu Cirmuirea fugiau in orasele de la Dunfire care Intrare in slant-
nirea Turcllor : la Bender (Tighinea), la Chilia si CetateaAlbr, is Braila,
Giurgin, Turnu sau Severin, dada nu treceau Dunfirea plina Ia cetfifile
turcesti de pe maiul cellalt. Pribeagul era intrebat intiiiu dada nu cumva
ar ft aplecal sa se turceascii, spot dace n'are bard, si in sfirsit ce vrea.
lint! erau trimesi Ia Constanlinopol, alliI stilleau de pincla acolo, in- rail.
La Constanlinopol, acolo era marele loc de adunare. Se vedea
liecontenit in casele din Pere, mai tArziu numai in Fanar, in salele vecine,
cu vii si gradint frumoase, cu case vesele albe si chloscurl ascunse, o
snullime vesnlc neastimpfirata de oamenl cart uneltiau,inselau, tagildulau.
mInflau, cumpirau, otriviau pentru Domnie. Erau Romini, dar sl Greet
tlestul, chiar Armen!, spot Levantint de limb& italian5 st lege catolicii,
toil pariah ant de zile prin terile noastre. Prin regelele sau patronii tor,
Viziril, Pasl, Agate, favortft de Curie, negustort at Sul:data!, Sultane, fa-
me! care an Intrare la acestea, el se framinta vesnic pentru un beim'
sau impotriva acestuta. 0 interesantii societate de pribegi sl alce I
Dar Domni nu se yid in mIllocul lor, earl de feciorul, fratele,
rude domneascfi ce stfi In palatal feril, la Vlah-Saral sau BogdanSarai,
ca Wog, ca ostatec, rfispunzfilor pentru purtarea celul ce domneste.
Acesta n'are nIcl-un rost deosebit, cad spionarea dusmantlor, implede-
carea st urmarirea for o fac elf I, oamenil Domnulul ce stau totdeauna
In Poartfi, aceia car11 _fin local &cola, cacti acesta e infelesul numelut ce
11 se dil: capuchehalele. Ostatecul tr:ndfiveste sau petrece: une orl in
pelrecerl el indrfigeste viola turceascfi, si se face Turc ca Ille fiat tub
Petra Rares, poste ca innainiasal,sfiu SlefanVodg, cfircia i s'a zis
Lacustfi
Donut!! mazill, Domnisorli ce rivnesc tronul, aceia sint trimist prin
deosebile locurl striline, unde Irebue neapfirat sa se stimpere. Culare sti
Is Chios -51 e bine, Constantinopolul fund mai aproa esau Is Lesbos,
la Rodos, mai depfirlate, is Cipru. Alfil se ail orin Stria, la Alep, de
plide. Tri e!erea se face 5! in Africa: in Egipt, la Tripoli. In aceste lo-
cur! belul" gfiseste oda' in caste', in celate, de unde nu poste pled
Romtnii In strlinatate 93
Uri vole; aid 41 anti toe sl tonal familia lul, toll insolitoril cle restriste..
Viata e frista, foarte goals: scrisorile patrund numal pe furiv, cu gren,
Banil sint putini: Sultana! a holarit un lain, dar sint unii pentru cart nu
se face sceasta mil& implirliteasca'. Se hrinesc deei din pescarie, din
blanarie, din vinzare de maruntisuri. Temeiul cheltuelll vine insa dela im-
prumuturl pe care le fac Oreci, Eyre!, Turci, Armen!, macelari, Ienicerl.
Cind sur,unitul ajunge a domni, loll acevIla vin la el cu sinelele in buzu-
nar vl formeaza in Capitalele noasire 0 colonie, vevnic preschimbala, a
credllorilor. Mihal Viteazul, ca sa scape de cererile vi obraznicille tor, a
trebuit sal pule supt foc sl sable.
IV.
Pans etunci, putini chiller' stralni ne cercetasera. In adevar, Wei

n'aveau de ce. Moldova st Tara-Romaneasca cuprIndeau insemnate dru-
murl de negol, insa nu pe cele mai insemnate vi mat scurte mire Apus vt
Rasarit. Dace Polon 11 nu puteau trece spre Conslantinopol far& a stra-
bate 'nicer o parte din Moldova, dace Ardelenii trebulau pentru aceasta
IA lea in lung Tara-Romaneasca, Oermanll, Reknit, Francesit se duceau
prin vales Dunarit la Belgradul sirbesc si de aid apucau spre capitals
turceasca taind In diagonal& peninsula balcanica, prin Niv, Filipopol vi
Adrianopol. Nol ramineam de i be o parte, 11, °data cu banul alai°.
rulul, am pierdut vI povestirea lul.
Cele mat vechi descried de calatoril prin terfle noasire sint adage
atonal de intimplare. Un hagiu, un pelerin german, care lea la intors dru-
mut prin Tara-Romaneasa, .- ostav bavares, mutt& vreme rob la Turd,
care vine acasa prin acelsavi locuri, dap& ce luplase in preajma for
chiar, la Nicopol (1396). A pol ceva mat tank' atinge Moldova un cavaler
burgund, care din Polonia vole sa mearga la Locurile Sfinte ale Patimet
lul Hrlstos vl vede astfel pe Alezandru-cel-Buit In Basarabia, la saint saw
Coda Un all cavaler din acefavi tara pluieste pe Dunare pe coribilla
crestine ale crackle!. din 1445- sl vede astfel Ora la Olt amindoug% ma-
turile Dunaril vl pe Vied Dracut luptind cu paginli. Un lenIcer,Polon de
seam, se lupta in oaslea Sultanului Mohammed al 1t -lee, cu agerul vl,
vicleanul Vlad 'repel. Un secretariu venetian, un medic din Venetia sint
trimevi is Stefan-eel-Mare. Mita numal, pan& la anul 1500.
Pentru veacul urmator, avem soil sasi al poloni, mergind la Petru
Rarev sau allindu-se in calea spre Conslentinopol. Apar Irma pe aces
limp doua alle feluri de calfitori decit ratacill si ambasadoril. Pe de o parte
gird agenlil propagandet calolIce, care se tnteteste dupi Ivirea p otes-
tanlismulut ;l e mat ales foarte vioale $l Increzufli intre anti 1550 $l 1600.
Astfel vine pe la not vestitul Jesuit Mancine II vi calatoresc alit fret! al
Ordinului, vent!! din Polonia Apo' tree prin !erne noasire eel d'intain
cement cart au name! dorinla de a cunoaste leri neoblsnuile. Sint dot
Frances': unul, Bongars un vestit invatai, care a tipnrit culegerea cro-
nIcilor ce vorbesc despre cruclata, venise dupii inscripill In Ungarla 01,
94 Istoria Rominilor In Chipurl si Icoane
Ardeal si lug calea pe la Tirgoviste si- Bucurestl ca sa gaseasca alte Ii-

-scriptii la Constanlinopol, unde se duse impreun'a cu carele domnestl
ale birului, Cel tall, Francois Pavie, baron de Fourquevaux, se intorcea
din Rasarit sl el ajunse in Polonia, strabfilind Moldova de la Cetatea-
Alba a Nistrulul 'Ana la cealalta cetate de la Nistru, Hotinul, si anume
abalindu-se pe la Iasi, unde vazu buna judecata a lul Petru Schlopul.
Incurcaturile razbolului de treizeci de ant, in care furs cuprinsi
al Dom!l nostri, adusera, dupa 1600, in aceieasi ter' romine pe We'ling
si pe Strassburgh, amindoi agent! suedezi, dinire car' cel din urma a la-
sat o nrrinunata descriere a TeriiRomanesti pe la anul 1630. Mai multi 01
mat bogali in stir' sint misionarii catolic1 sl unul din el, Bandini, pe rind
oaspete al WI Mate! Basarab si at lui Vasile Lupu, a dat o expunere de
-calatorie de o insemnatate neprefulta.
Y.
De pe la 1680 la 1750 am trait vlata cea mai tnchlsd din tot fro-
cutul nostru. Strain!' nu mal win sa se aseze la not si not am intrerupt
-druruurile noastre in strainalate
Vechlle elemenle straine s'au prefacut cu timpul in Romini. Not
Sasl, Armen', Nemti, Unguri nu mai win in fail. Stramutarile de satent
din Bulgaria pe malul cestalalt al Dunarll nu se mai petrec. Negolul sa-
sesc it fac Rominil din suburbia Romaneascii a Brasovulul, din $chel,
earl vind made for de brasovenie in Bucuresti, Iasi si alte orase ale
aminduror ferilor.
In schimb, imparafia turceascfi ni frimete tot mai multi mestesugari
sinegustori. Alfituri de Braso vent tin pravalli in Bucuresti ChiprovIcenli :
acestia sint Bulger' din Chlproval, car' se bucura in Tara-Romineasca
de inleznirl foarte marl sl sint destul de multi la numar. Nu lipsesc Ar-
men!, Evrel din Turcia: acesiia intemelaza pe acele timpuri colonic de
Armeni din partite asiatice si acela de Evrel Spanioll, care se intitneso
de acum innalnte in Capitala munleana. Turcil se indeasa tot mai mull is
not, el sint imprumulatori de bent cu dobinzi grele, cumparatori de vile,
al mai ales de of, peniru hrana Constanlinopolei, cumparatori de au,
de mlere, de ceara. Yin din cetatea imparateasca sau din Asia Mica fai-
most! Lazi, negustorl cu de-a site ; nu arare on el tin most' in tare si in-
grasfi acolo, ca in raiaua tor, marl turme si cirezi pe care le export&
spot in primayara. Asezarile Turcilor se chlarna ctsle sau casa5e ; el insist
au deosebite nume, dupa felul for de indeletnicire: salgil sau pastor',
geolepl sau macelari, zoheregli cart siring grinele ce se datoresc Suite-
nului sau le cumpara tot peniru nevoile Capitalel furcest1, mumbalegli,
cumptiratorl", s. a. Prin bilciuri el se intilnesc' totdeauna, cotind, strop-
sind, strigind. Prin orase el au pravallile tor, ca la Roman, la Foc§ani,
Filnd camera neascultiltori si tarl de cerbice, Domnul trebuie sa cear&
ventru a-I stapinl un judecator turc, Divan-Efendi, sl ostasi turcl, al cal-
Rominil in strAinatate 95
ror numiir se tot inmulleute, beslii, cu capetenille for, beflegil §I §eful

for cel mare, ba~eaga.
Aceasta stare d lucruri a tinnt pane foarte tarziu, uI de multe on
as trebuit masuri energice pentru a o imbudatali intru diva. Astfel °data
se darima de ostaul turci auezarile turceuti din Moldova, tar peste dourt-
sect de ani, dupa 1760, se smulg de arendasit turd Coate moutile ce ti-
neau, mai ales in uesul muntean ui in Oltenia, oprindui, in acelaut limp,
cu asprime de a mai lua allele.
Rominii nu mai calatoresc s1 pribegille se impulineaza, facindu-se
scum doer dupa vreun razboiu, cind fug tradatorii, sau in mijlocul raz-
bolului chlar, cind doseute oricine poate. Vremea buns in tars educe
mai pe loath* lumen innapoi. Omen! cart in able imprejurarl n'ar mai fi
calcat prin patrie, se oclihnesc, cu toate nricazurile, in cuprinsul et. in
1714 a fost taiat la Constantinopol Constantin Brincoveanu, dupa ce supt
ochil sal cazusera capetele tuturor feciorilor domneuti, in 1716 era gituit
Stefan-Voda Cantacuzino, urmauul Brincoveanului. Doamna lul Stefan,
Pauna, rataci, nebuna de durere, lininduur de mina copiii nenorociti,
prin Neapole, prin Roma, Venetia si Viena ; apoi ea se aueza pe multi
ant de zile in Brasov. Copiii el Radu ui Constantin intrara maul in oas-
tea germane, cellalt in cea ruseasca. Radii fu un tradator, scapa prin
fuga si pier' in mizerie; Constantin, pe care-1 amestecase in afacerile
lui necurate, lest ca batrin pe moarte din temnita de la Graz, unde in-
trase ca finer nesocotit. Nepoatele Numl se maritara in Milani' Irian-
-deze, italiene, francese din Austria. Dar Marica Doamna, vaduva Brin-
coveanulul, scapind din surgunul sau de in Chiutala, in Asia-Mica, 41
petrecu anti din urma in tare unde raposatul el sot domnIse cu stailucire
peste douazeci de ani de zile.
Domain se da de in Turd, si orice uneltire in elle parll e zadar-
'Ica. Domnul, care plateuie bine In Poarta ul in jurul Port'', a inchis
oriulcul drumul pirilor. Toala lumen Ma acasti, si pe incetul piere nett-
tirnarea sufletelor, piere neastimparul, vitejia, credinta in victor. 0 liniute
grey apasa asupra tuturora. Ca datini, imbracaminte, petreceri simtim
cum ne prinde amorleala Turcimil decazute.
Spiritul apusean ne scapa. El vine in not, st no' mergem de la
bncata de vreme sa-I cautam.
VI.
Mal ales dupa anul de prefacere 1774, e o noun mare navallre de
-strain' in Cara. faro anume din ce locurl ui in ce imprejararl el ni soseso
avind, fireute, cu toll', un singur scop, ciutigul.
Ardealul nu mai trimite Saul de cif in numar bowie mic ; yin ins&
meuterl germani, cart lucreaza mobile, articole de incallaminte, ghete, hi-
crurl de metal, ceasornice, diva mods cea noun, europeanr. Sint 'a-
erator' buni, dar strIcall, ul mat ales foarte belly! si totdeauna fara beat.
Negustori yin mai pulinl, ca unit cel tern capitalurile; dar acum fabri-
96 Istoria Rominllor in Chipurl el Icoane
catele europene sosesc lesne prin drumurile impirAtestl ale Ardealului et

Bucovinei, chiar pe Dun Are.
Din Po Ionia yin Eyre'', goniti de necontenitele zguduiri ale regalia.
tut, care se prApAdeste. Odinioark el alergau in bilciurile de la hotar
sau dinniuntru sl fAceau confrabanda de rachiu, de holircli sau holereli,
Acum el se aseaz5 prin sate, vinzind tot rachiu; orkdoril day pe dato-
rie si implinesc aspru, pentru care unit Doml fanarioti sint snit! a lua
misurt impotriva datorlitor pe bliuturii. In- acelasi limp, el smuig pe in-
cetul din mina Nemtilor inireaga desfacere de articole nouA si interne-
laza ling& circiumil magazinul de galanterie", in local oficYlacdriel tar-
cestt.
Aristocratia acestel emigratil o formenz& preceptoril, inviltAtorit da
limb!. Oda% el fuseserl Milleni mat ales: Antonia Epis, care ;mint& co.
pill lot Nicolae Mavrocordat, Raicevich, abetele Banda!, profesorlt de
cies& at beIzadelelor lui Alexandra ipsilanti Ledoulx si Carra sin! ins&
preceptor! in Moldova pe acelasi limp, si, In curind, pe ling& multi Fran-
ces!, able se vede din cind in cind cite un Sirb cu culturil europeank
ca Obradovict fabulistul, cite un Saxon, ca viltorul consul trances K0nig,.
cite un Silesian, ca baronul de Kreuchely.Schwerdiberg. TulburArile revo
lutiel imputernicirli numal un curent, care e simtitor mat vechiu.
LingA acestl &mall dap& moda Apusului, sin! secretaril domnestl,
de la Del Chiaro, autorul unel imbelsugate expuneri a imprejurArilor mun-
tene pe la 1700, plin5 In vicontele de Grammont, adiutantul lui Alexandra-
V dA Chico de Ia 1832 el acela pe proprielatea carafe s'a clAdit un in
treg earlier bucureslean. Ba rasa aceasta, de o incredere problematick
a secretartlor strAint Ia Bucuresil-si Iasl a mere mat departe prin Kea',
at lul Vod5 Stirbei, prin vestitul Llebrecht al lul Cuza, etc.
In sfirsit, aceasia emlgralle de la 1774 -1850 are Wit el politic! is
consult, pe cart Turcli trabute 8'54 primeascii pe rind : al Rustel, al Austrieli
at Prusiel el apot, mat tarzia, at celorlalte ter!.
CAlltor II europeni sin! acum cave mat des!. Pe anal II educe all.
dejdea de a ft profesor Ia vitloarea ecoala de drept din Bucurestisar-
easlicul, dar pAlrunzAtoral Sulzer, pe altul cAlatoria *vreunui ambasa-
dor in alatul cArula tea alipit: un &Win!, numismatul, un Bascov ch, ma.
tematicut Cite unul a an neguslor, care ne vede prin portal ce atinge,
Kleemann. Sao un Engles, Hope, care a serfs despre Vod& Mavroghenl,
Ker Porter, dr. Neale, Mac Michael, nn Ungur, Karaczay, an oriental
germanisat Kosmell, stmt dorinta de a sit cum se petrec lucrurile prin,
aceste locurt pulin ce,celate. PAna el spirltuala doamn5 Craven, din a.
ristocratia Innen& a Angliel, vine pe la not supt acelast Mavroghenl el
face mare haz de musica turceasck be chiar de musica Tiganilor, care
I se pare potriviill pentru a face a& danteze trunchiurile. Francesii sint
deocamdat5 Win!. Cel d'intAtu care ne visiteaz5 fail scop, a vicontele
de Lagarde, an lion al 'impala! sau, care adauge la volum chipul eau gii.
Rominii In str5inatate 97
lit sl inffisural intr'o scumpil bland. Apoi un limbut fare piireche, Slants-
las Bellanger, care a scos din obiceiurile si pacatele noastre material
pentru cloud volume intregi, carom II s'a dat un tlu, barber si in fran-
tuzeste st in romilneste: r.e KOroutza.
De cind tineril din Bucuresti sl din Iasi se aprinsesera pentru idea.
in! liberahlor francesi sf erau In not protesturi, ziare, pamflete, framin-
tart in Adun6rile 041001, ei de la un limp si revolujie de strada, slap.
patia calalorilor trances' ha de not crescu simjitor. Un ziarist de insem-
natatea tut St. Marc Girardin se abiitu pe In nol. Valliant ramase in fara
ca profesor si apostol at nonfat crez politic. Ubicini Infra In Muntenia
la 1848 si, urmitrindu-ne p5n5 la sfirsit cu atentia lui, ajunse cel mai bun
si mat serios cunoscator in lucrurile romanesti pe care l'au avut Fran-
cesli.
ClillitoriI mat not, de la 1830 innainte, au cautal sfi cunoasc5 vi
lumea in mijlocul careia venisera vi au spus ceia ce an infeles din vor-
bele lor. Afars de Ubicini, el n'au putut sit se innalle totusi pana la o
privire pe deplin cuprinzittoare a oamenilor si lucrurilor. Cit prIveste pe
cei mai vechi, ei nu fac allceva decit sa insire aparenlele pe care le-au
vazut, decorul fedi, de la mehmendarul, trimesul domnesc, cunoscator de
frantuzeste, care-I primia la hotar, st de la &Anita de posit', pe care ast-
fel de c515tori an f5cut-o vestita, p5n5 la audienfa la Voevodul fanariot
vi plecarea, in acelast c5ruf5 de post& si cu acelasi mehmendar, spre
Dun5re. °amen! crescull in feint deosebit at veacului at XVIII-lea, incre-
zut st usuratec, et nu cilutau In not decit obiceturt caudate care sa se
poatii lua in baljocurii, Fara a fl citusi de puffin cercetate si prIcepute.
Acum incep si at nostri a dilator!.

Mai intiliu se due tined pentru a face studit, la inceput in Germa-
nia (un Constantin Cantacuzino Stolnicul inv5fase insii la Padova). Va-
slle Bals st Scarlet Sturdza merseril pentru a se lumina, In Viena st Lip-
sca. Un nepot at Mitropolitului moldovean Leon Gheuca ei un diacon al
Mttropoliel, Gherasim, erau prIn 1780 studentt in Saxonia. Din botertmea
munteana, Costachi st Grlgore Cantacuzino merg la Viena incfi de la
1809 vi un Nenciutescu fusese pe aict innaintea lor.
Un Oheorghe Bogdan invata dreptul In Paris incii din 1803, si in
1804 plecau tot acolo Iancu Vildirescu, cel de-al patrulea poet din a-
ceasti familie, cu Zaharia dascalul sat' sl Costache flint dumlsale P1-
harniculul Ionif5 Falcoiane. Acestia sint eel d'intitiu student! romini la
Paris, sl et vor ft fost tot ava de isolall acolo, cum fusesera innaintasil
lor in Germania
Aceasiii intale generafie de tined romini in strainatate s'a intors
numal cu folos in tare. El aduserii din civIlisafia apusean5 ceia ce putea
ft mai folositor pentru nol, in starea in care eram atuncl. Aptirurfi ast-
fel in principate case deschise, in care se vorbia de lucruri mat innalle,
oament in curent ca lucrurile eI curentele Apusului, un avint calm Inte-
melarea de scot si raspindirea celei mai bune p5rji din literature fran-
98 Istoria Rominilor In Chipuri et Icoane
cesa prin traducers. Dar dinire sludentil romini cart yenta pe urma aces-
fora, frail! Barbu Stirbel of Gheorghe Bibescu, fill tut Dumitrach! Bibes-
cu, clefigara la Paris cunoefintt lemeinice de drept, de administralie, gust
peniru lucrul melodic el o innalta conettinta de datorle.
Cel d'Intaiu student' peniru etiinte plecara et el innainte de 1821.
mire dine'! era Marcovici el preoful Eufrosin Poteca. Urmau la profe.
sort de valoarea unul Arago, der folosira mai putin. 0 scrisoare foarte
naive a unuia din el avail" cit de slab erau ei pregatiti pentru a prim! un
as,fel de invata'mint.
Cea dea trete generatie de student' romini cazu in mijlocul pre-
gatirilor revolutiel de la 1848. Unit din el, precum a fost Kogalniceanu,
care plecase din Moldova cu o large culture ei o desavireise la Berlin,
sl care, pe linga aceasta, n'a mers in Pars chief., nu se lased' fuel' cu
totul de sirens reformelor apusene. Toll ceilalli finer', Balcescu, Ooleetil,
Bratienii, se prefacura cu totul in sensul tineretulul revolutionar frances
de pe aceasta vreme ei incercara a face la Bucureeti cesa ce fusese cu
putinfa la Paris Dupa innabueirea Revolutiel muntene, el se intoarsera
in ac st ores ei atunci se puse cea d'Intatu temelie a colonic' romaneeti
din Caplala Franciel. Ea deveni pe incetul, dintr'o societate de pribegi
patriot', de el indepariall de traditille tor, un cuib de in trainare perma-
nent& el nepatriotica.
CeI d'intaiu calatori pentru placere au fost in 1781 fill lui Alexan-
dru-Veda Ipsilanti, cars fugira de acasa, de se opriefi la Viena, Prin 1812,
bolerul Dudescu, cel din urma din neamul sau, ulml Apusul prin ealurile
$l stingacia sa. Tot pe atunci insii, inteleptul Dinicu Golescu, care-el
crescu cop!!! in Elvella, se prlcepu a scoate folos de Intelepclune din
cesa ce vazuse,_el el scrise, tutors ace* acea minunala carte de caldera
batrineasca pentru marile idealurt nationale ei culturale, care e Insem-
narea calatorter sale.
Cu Golescu arta de a calatori a Rominilor atinsese culmea sa.-De
atunci pan& daunazi calatorille n'au provocat decit descrier' cu totul sar-
bede, fare origInalitate el fare legated' cu imprejurarile $l nevolle noas-
tre. Ele se opresc de alminterea la Paris, et nu Ming macar aces tall
clasica a artel, care e Italia, sau, dace o ating, nu culeg rile' a mia parte
din folosul pe care it poate da.
0 prefacere cuminte a obicelurilor noastre, e de aeteptat ei alce. Ea
frebule sa derive din constitute ca nick, individualitate n'are dreptul de
a lucre impotriva intereselor lunette ale fern ei poporulu! OW, ci trebule
sa aduca acestora o jertfa de fiecare clips. Iar Statul are datorla de a
infrina,prIn ce mijloace-I stau In indamina, pe c!ne nu vrea sa inteleaga
aceasta.
Vechiul mestesug be clabire 99
Vechiul meOepg de cladire at Rominilor.
Bisericile si manastirile lor.
Teri le noastre n'au avut numal un trecut de fapte marl $t de

4apte bone, prin cure s'a ap5rat viala for sl II s'a asigurat rinduiala,
-el si un trecut de carturarie st de arta. Ar grest foarte mull un strain
$i ar face un mare picat unul dintre ai nosh% cind ar sociali ca la o
data oarecare din veacul al XIXlea 1821, or! 1848, orl 1866 am
Post smulst din barbaria sufletului, din intunecimea minfii. Astazi ne
gasim pe drumul mare at civilisaliel europene, unde sintem chemali a ni
utile destoinicia; alit' data, in sells, ca sl in mesiesugul cladirii, at zu-
gravelli, al lucrarit metalelor scumpe, al cusaturilor de tot felul, aveam
poled care nu erau si ale altora si pe care not le deschisesem pentru
f olosul nostru.
Acest lucru trebuie sa se site nu de cifiva oilmen! numal, cart se
indeletnIcesc in deosebi cu cercetarile istorIce, Illerare sau arlistice st
cart scrlu din cind in cind cite ceva, mat mull sau mai pulln pe !Mete-
sul altora. Acesta nu e numai un obiect de sitinta, precum ar fl desfa-
-cerea in paturi a parnintulut pe care s'a asternut viola romaneasca sau
socotirea ploilor ce cad asuprai, curentelor de aer ce1 zyinteaza. Un
tapt ca acesta originalitatea sufletulul romanesc !rebate sa face
parte din stmitrea neamului. Oricine trebuie sa se patrunda de dinsa,
pentru ca puterile tuturora sa fie crescute prin aceasta innallatoare cons-
titnta.
Deocamdata va fl vorba de arta veche a Rominilor, WI cum se
1nfaliseaza in multele cladirl de biserici si manfistirl ce s'au pastrat de
la innalnlasii nostrl. Cladirile pentru locuinta oamenilor, chiar domnes-
tile Curti ale stapinitorilor de pe vremuri, nu mat sint supt ochll nostri,
-decit doer in ramasili sarace st alit de ticalosite prin multe preschimbarl
st marl nenorocirt, incit din ele nu se poate culege decit foarte putin.
Pe cind nevoile slujbel dumnezeestl, sfiala, chiar a strainllor, dusmanilor
sl necredinciosllor, fats de lacasuri sfinte, a crulat de pelre acele citeva,

sute de manasiiri, de biserici, care sint pentru not un izvor de mindrie,.
o comoara de stlinfa si o neprefulta mostentre de frumuseftt.
I.
Pe vremea cind eram numal un popor de citeva sale de ml! de

oameni, fare alte legl decit datina, fare alfi cirmuitori decit judele st
voevodul, ferani el ins!' in mijlocul cite unui Tinut de terani, pentru
preotil fare deosebila cunostinfa de carte, sfinfili pe In vreo manastire
sau dincolo de Dunare, in Dobrogea, Bulgaria, Serbia de astazi, erau-
numal biserici de lemn.
In satul $chela din judeful Vas lulu se mal vede o biserica de lemn.
Ea are, ca orice biserica din acest limp, un ciubuc sapat care o incun-
jura In mijloc, cadre de ferestre, podoabe de zimli. A facut-o, pentru ca
sa alba unde asculta slujba, Vas Ile Lupu, Domn al Moldovei, adapostit
de groaza Cazacilor in acest loc, care era pe atunci, in 1650, un ochiu
de lumina in millocul marelui codru al Capolestilor. Dar stravechlle bi-
seedi de lemn erau mull mai simple decit aceasta. Srunanau de sigur cu
acelea care se mai vad pen parfile muntoase ale Rominimli, si mai ales-
in Moldova de odinloaril sau linga hotarele el. Am vazut de acestea is
drumul de la Agapia la Neamf si in deosebile part' bucovinene ; o al'a
a fost stramutala able daunazi din Bislrila Ardealulul, unde a fost inlo-
culla cu o mare cladire de caramida. Sate marl st bogate, cum e Varna
Cimpulungului bucovinean, n'au altfel de locurl pentru inchinare.
Cind asemenea biserici nu se ieau dupe zidirl mai noua pe care
be imita destul de bine, ele nu sint all ceva decit o imprejmuire lungu
1afa de scinduri, avind un mare acoperamint fugulat st citeva ferestl pe
latur1; turnul lipseste sau e de lot mic, rasarind able din spinarea de
sindrila a bisericutil; totdeauna clopotele sint atirnate inir'un turn de
lemn ,deosebit.
Pe cind not nu stiam Inca decit -sa !"stem sl sa potrivim lemnele,

strain!! au facut in terile noastre zidirl de caramida. AmIntirea for nu e
legate WS de niclun fel de urme. Din manastirea innalfata pe la 1200
de cavaleril teutoni coborifl din Ardeal In Cimpulungul Muscelului, ma-
nastIre inchinata Maicti Dornnulul,-nu s'a pastrat decit numele de Clow
ter (german Kloster = manrisfirel, care se da inca unui loc din acest
oral de munte. Nici -un coif de ruine nu mai arata unde a slalut cetatea
de pe Milcov, Milcovul, in care a fost asezat de Unguri, citiva ani mai
tfirziu, un episcop catolic pentru parfile dunarene. Cetatea Neamfului nus1
trage birsla de in Teuton!, cart, descalecind sl aici, ar mai fl clad!! un-
cloaster : numele el sta in leg5tura cu al riulul din apropiere, sl cele-
d'Intalu ztorluri de aparare n'au fost riclicale alei innainte de anil 1360-
70, cind s'a intemeiat principatul moldovenesc.
Vechiul motesug be clabire 101
II.
Cladiri le noastre cele mai vechi apar fatale in Tara-Romfineasca

-sau Muntenia. Aceasta pentru ca aid s'a prefacut fatale vechiul Voevo-
dat smerit in Domnia nova, laptatoare $i cuceritoare. Apot pentru ca
.Muntentig lul Basarab-Voda ut at urmaultor sal aveau in preajma for
chiar o clvilisahe insemnata, de la care puteau lua indemnurl $i indrep-
tar!: ciailisalia acela a Slavilor de la Duuare, crescuta din batrinul trun-
chin bizantin. Bizantintl zidiserii Iasi foarle mutt, dupe Wide Romani lor
de odinioara, §1 Sirbo-Bulgarli an imbogalit ul el moutenirea artel bi-
zantine.
Dar innainte de a se educe meuteri de peste apa cea mace de In
Miaza'zi, flu( tutBasarab, Nicolae Alexandru Voevod, armlet at sal ii
ziceau in de obute Nicoara-Voda, a Haut, prin anal 1360, o biserica in
,cetaluta de la Argeu, zidind-o chiar odata cu aceasta cetalule. Turnul
eel more din fala, cu trei rinduri steal:salute de tret ferestre, facea parte
in adevar din cingatoarea zidurilor; de dinsul -e elipita o bisericula de
caramid'a, destul de lunge, dar foarte ingusta, luminata prin turnul acela
strivitor de mare pentru dinsa. Lumea infra $i pe o uutla din dreapta
Zidirea se rotunjia numai la altar, care se infailua insa, pe din afera, cu
muchtle unut exagon. Boltirile stranelor in dreapta ul in silage lipseau.
Aua cum era, ea raspundea insa scopului ce se urmarlse: ingroparea
Domnilor $i facerea de rugaclunt innaintea famine! ul Curti! domneuti.
Fara indolala ca meuteril an fost Saul din Ardeal, cart se puteau
gas! chiar dincoace, la Cimpulungul locuit in mare parte de dinull.
Alli lucratori insi an fost intrebulataft pentru a face, peste ciftva
ant, supt acelaul Domn gt cal dot d'intatu urmaui at sal, o biserica a Mi.
tropolitulut ce fusese auezat de patina vreme name], in aceasta lard
'mull. Aid se intilnesc, in adevar, pentru inthlaut data la not, insuulrIle
greoaie ale architecturil bizantine.
CIA direa e imparlita in trel : un pronaos, unde stau femeile, an
neos pentru barbell, cart se aueaza in strana bollita be dreapta ut la stin-
gs, $1 un altar pentru partea de 'atria a slujbel. Astfel pianul e al tine! cruel,
avind in pronaos cotorul lung, in altar virful rotunzit, in strana, ramu
rile. Tot dupe datina bizantina' curate, naosul sau nave, corabla sau
biserica propriu zisa, e impartial in fret prin doufi rinduri de stilpi, cart
o lean in lung; fiecare din rolunziturt, din abside are un coperiuin for-
ma de fes, o cupola, $t de-asupra se ridica o cupola mai mare, ce
se vede de departe, cu multele ferestruici, care se deschid in mijlocul
unor firide. E o zidire destul de incurcata ul care apasa.
Nicolae Alexandru-Voda e ingropat in Cimpulung, unde pane s-
lued ortodocuil n'aveau decit un lace* de lemn in feta vechil $1 trainicil
manastirl a catolicilor. $1 aid se intilneute marele turn de cetate, cu fret
rinduri de firide sau ocnite inutrate, dar biserica de la inceput s'a da-
rimat ut a fost inlocuita supt Matel Basarab de o alta, care ul ea are
102 Istoria Rominilor in Chipuri $i Icoane
astizi o infallsare noua, datind de la prefacerea el deplini, dupe anuk

1821. Ctiioria lui Nlcolae Alexandra trebuie srt fi fost in altii parte, le-
gate deadreptul cu turnul cel mare, prin care se infra in cetate. Despre
felul cum a fost &cilia& nu se mai poate spune insa, fIre9le, nimic.
Tot a9a necunoscutrt va raminea cea d'Intaiu biserica domneasc6
f5cut6 in noua resedinfa din ses, a Bucurestilor, pe deal deasupra ape!,
acolo unde se vede scum prinosul de evlavie a lui Mihai Viteazul bl-
ruitor.
Supt Vladislav sau Laicu, fiat $i urmasul Int Nicolae Alexandra,

sosi dincoace de Duniire pentru a propovedui calugiiria cea buns si
harnic5, a inchinillorilor neobosIfi, a caligrafilor, miniaturistilor, legato-
rilor de aril, zugravilor, calugarul Nicodim din Serbia, flu al unut
Grec macedonean si al unei Sirboalce sl care a capatat inv6fatura lui
Ia Alos. Dar aid, pe Sfintul Munte cel nou, Icoan6 a Sinalulul biblic,
inflortau, crulate de razboaiele launtrIce ale Bizanfulut sl de raitele pr6-
dalnice turcestl, o sunlit de miinastirl, in care calugarli plInt de rivn6
ad6postiser6 culture bizantina, rellgioas6 innainte de trace. In toate se
prIcepea cite un calug6r Montt, 91 Nicodim a venit de acolo cu o prl-
cepere foarte intins6 si cu rivna ce trebula pentru a o face roditoare.
Astf el, el pain sii dea Rominilor cele d'Intaiu m6n6stIrl de arta-
rani, Fe care le welt in p6rflie Oltulul, Sup! scutul unguresc; adaus pe
ling& at Domnilor nostri, crict Banil olteni cirmulau in numele regelui
vecin. Aceste manistiri sint : Vodlia si Tismana. De architecture for
vine vorba acum.
Vodlfa, ceva mai mare decit Sin-Nicoarrt, era asezatii chiar ling&
malul Duniirel, si ruinele el ae yid in cuprinsul comunel Virciorova,
supt un deal innalt in fafa munfilor sirbestl. OfisIndu-se in preajma Tur-
Cllor, carl an venit mat tiirztu pe aid, ea a fost distrusa. NM nu era:
greu, act materialul de bolovani era de tot inferior. Caramida era in-
trebuinfati name! Ia bolt! $i pentru podoabe, asa cum, in tImpuri mai
noua, se intrebuinfa platra la cladIrlle de crtrAmid6. Vodifa avea un pro-
naos, un naos 91 un altar, si infafisa deplin forma crud!. Trebule s6 ft
avut la mijloc an turn, din care n'a mai r6mas nIci-o urmii.
Tismana a fost prefricuta odat6 supt Radu Paiste, la peste uft
veac sl jumatate dupii intemelere, apol in veacul at XVIIIlea ea a safe-
rit o a doua prefacere ; sL linlile acestea au fost in sfirsit stricate de o
reparafie din vremea lui Stirbei-Vodii, indeplInIt6 in chipul cel mai sal-
batec de nixie mesteri nemfl. innainte de 1855 chiar, ea era diformat6
prin inniidirea la dreapta a unei vesmint6ril Ears nici un rost. Dar se
pare C& inert de la inceput ea se impfirlia in trei trupurl de zidire pa.
trate, avind fiecare cite o cupola asezatrt pe p6refi inir'un chip foarte
complicat : un pronaos mai larg, un naos ceva mai sir is si un ingust
altar. _ns6 faptul c6 mormintof VI Nicodim se area dart din bisericS,
Vechlul meeteeug be clabire 103
la dreapta, ar dovedi o prefacere foarte insemnata a cladirli celef

vechi.
Dupe mintuirea %mane' el alfi Domni au zidil, cautind sa intreac&
fiecare tot mai mull pe innaintaeii sal. MirceaVoda a dat feria sale doufi
manastirl ale Oltu 1111, una pe malul vilcean, alta pe platurile Argeeului:
Cozia din codrii de nucl, el Cotmeana sau Codmeana.
Cozia traeete ei panel astazi, cuprinzind in ea 0 plata cu slovele
rase de umbletul credincioeilor, supt care se crede ca -ei are odihna
batrinul clitor, mort in 1418. Nimic insa nu mai aminteete vechiul lacaa.
din acele timpurl de intemeiere a feria. Poate ca el aid Radu ?aisle,
apol egumenul de supt Mihnea Turcitul, innainte de 1600, au dres ceia.
ce ameninta sa cads ; oricum, cela ce se vede astazi vine numal din
timpul Jul ConstantinVoda Brincoveanu, care a fost pentru Cozia un
innoitor din temelie. Biserica de astazi face parte deci din alts desvol-
tare architectonics. $1 Inca mai mull Cotmeana, cu total preface&
Dintre Domnil veaculut al XV-lea 'Ana la Raducel-Mare (1496),.
Vied Tepee a facut Snagovul, unde I se arata morminlul. Infaflearea de
seta' a bisericii, cu hramul Vovidenta sau Naeterea Match Domnului, e
insa a celor de pe la sfireitul veaculut al XV-lea, ctnd va ft innoito MI-
tropolitul lui Mihnea Turcitul, Serafim, care a facut la 1588 el bisericufe
Bunel- Vestiri in acelae cuprins de ziduri manastireett.
Tinganul lui Radu-cel-Frumos e astazi o biseric& de sat, cu totu6
noun. Jar Glavaclocul, al lui Viad Calugarul, fatal Jul Raducel-Mare, a
suferit o reparafie din temelli, din partea Jul Constantin Brincoveanu.
S'a atribuit o foarte mare vechime bisericil St. Dumitru din Cra-
lova, astazi pompos, risipitor el neinfelegator reparata. Dar ea nu poate.
ft mai veche decit insemniltatea Cralovel. Aceasta vine 'Irma de la nea-
mul boierllor Cratoveeti, boler.1 stapini al viitorulut orae, care se Odic&
able pe la 1490.
Innainte de zisa reparable, biserica, foarte mare, avea o nava,
imparfita in trel, ire! tumuli puternIce, o prelungire pe latur1 a pronao-
sului, care se intimpina el la Tismana, o podoaba de °mite sau firide,..
el contraforturi. Acestea yin Irma de-a dreptul din Moldova el inriurIrea
architecturil moldoveneeti asupra celei muntene se simte able, cum se
va arata mai departe, in vremea lui Petru Rares (1527-1546). $1 impo-
dobirea cu doted rinduri de firide vine de la Moldoveni ei ajuta deci le
statornicirea unei date relativ Ilona pentru acest monument, pe care unit
voiau sa-I urce pada in timpurile aea-zieilor imparafi romino-bulgari`,
cart nici ei n'au exisiat niciodata.
Plana la data de 1496 nu fusese deci in Tara-Romaneasca desvol-
tarea fireasca a unui stil architectonic propriu, care sa-el gaseasca forma
definitivii in anumite cladiri, ei irumoase ei trai nice. Sint mai mull incer-
earl de obireie deosebita ei une on amcslecata, tar, pe ling& aceasta,
104 Istoria Rominilor in Chipuri ?I Icoane
Vacate cu un material asa de leftin si de .slab, azvirlit cu atita pripti,
incit able dac5 o cladire putea sa intreac5 sale de an!. Dup5 acest ter-
men, unele s'au dres, insel in asa chip, incit nu mat samein5 .cu ce fu-
sese in incepul, iar allele, allele, an citzut pe incetul in mina.
Cu tolul alifel, si ca material, st ca plan, sl ca potrivire cu im-
prejurarile ferti, si ca originalilate si desilvirsire, se infeiliseazei cladirile
moldovenestt, care ele cele &IMAM niau asigurat un loc in istoria artei
bizantine tarzii.
Iv.
DIntr'un act ce s'a p5strat din fericire, se stie ca Alexandru-cel-

Bun, suit la 1399-1400 pe tronal moldovenesc, chemase la dinsul mes-
lea de biserica din Polonia, care era pentru Moldova, in cela ce pri-
Neste mestesugurile, ce era pentru Tara Rom5neascii, metal drept at
Dunarii.
Innainte de dinsul, se poate Mina! ca Petra Masai a Wit biserica
din cetatea Sirefiului, una din Capitalele sale si local unde states de
obiceiu mama Voevodulut, Doamna Marghila sau Murata. Tot eland,
Marghita ingest cl5di in aceastei stlipinire a sa biserica Sfintulut loan
Botez5torul, pe care o incredinteazii calugarilor dominicani. Mai era
aid si o anti biserldi a catolicilor, biserica Maicti Domnulut, in care
slujiau Franciscan!, incunjurind persoana episcopului, asezat la 1370, al
Sirefiului.
Nimic n'a mai r5mas ast5zI din tustrele aceste llicaguri. Sus pe
deal e Sfinla Trolf5, biserldi p5tratii, mica, avind naos si pronaos, gi
care a trecut de sigur prin mai mull decit o reparafie. Biserica actual5
a Si. loan, de jos, din plata, poart5 caracterele sigure ale architecturil
muntene de prin anti 1660, si ea are proporlii necunoscnte in vremea
veche. Se po ate ca ea sit se ft inn5liat insei pe local vechit miinfistiri
dominicane. In sfirsit, Siretenii din zilele noastre asiguri ca episcopia
catolici se geisia pe local unde e acum scoala de fete a Statului.
Petra Masai a mai ficut sl maniistirea Neamfului, unde trebuie
set-st fl gash gi local de ingropare. Dar nici alma nu sintem mat fericill:
biserica manastirli s'a innoit din temelie, peste trecere de aproape un
veac, de StefancelMare.
Roman-Vodil, fralele tut Petra, a intemeiat orasul careI poarta
numele. Mc! a roma cetate si deci biserica, unde a fost ingropala mai -
ca -sa,. Anastasia. Poate ca local el trebuie cilutat la Smeredova, unde
se mai vedeau, Oat in vremuri nou5, ruine.
In sfirsit, Stefan, al treilea irate, n'a putut petrece in Hirliiu ftrt still
&bit ling.5 Curj1 gI un faces de inchinare. El a fost inlocuit insa cu zi-
direa, din 1496, a lut Stefan -cel-Mare.
Alexandra a lased din parte-1, doug cladiri, una catolica, alta or-
Ipdax5, amindouel in raine; biserica dg la Bala 41 manasUrea Moldo-
vijel, pe riul cu ac .ss n me, supt dealuri.
Vechiul mestesug be claoire 105
E grew sa se spuie care a putut ft planul marefel zidirl, care se

-43isloaca pe zi ce merge mai mull in livada de copaci batrini a case!
bolerestii, pus!!! astazi, din Baia. eels ce se poate cunoaste $l preful
sint proporfille mart, materialul, foarte ales, din caramida bung, tare ca
-piatra, si podoabele gotice, din platra lucrata : se mat vad consolele,
pe care se razimau arcele boltilor.
Din ruinele Moldovifei celei yeah!, luata de un sivoiu al munfilor,
se infelege intaiu plicatosenia materialulul, care nu e mai bun dealt cel
de la Vodifa: bolovant de riu trintill in ciment. Se vede apoi impfirfirea
in pronaos, naos st altar. Cele trel incaperl se urmau fare a face abside
la strane. Dar era un turn. Dace In Vodifa s'a putut vorbi acum zece
van! de urme ale zugravelii, dung! de alb Si rosu,la Moldovila, cu toate
-ca s'au lust bacilli de zid pentru Museul din Cernaufi, se deosebesc pe
pilrefl si deasupra unel usi chipuri intregi de sfinfi. Mal matte color! an
lost intrebuinfate de zugrav, dar in foe de our s'a pus galbenul ieften.
Alexandru-cel-Bun e acela care, intemeind fare sa $t in aceasta
privinfa, a stramutat la Suceava, din Cetatea-Albii, odata cu moastele
Sf. loan $i episcopia de acolo, din care facu Mitropolia Moldova BI-
series mitropolitana o cladi el in satul Mirauft din fate cetafii, unde !a-
las! era din vechiu o bisericula.Dar lacasuL Miraufilor a fost facut mull
anal mare, potrivit cu scopul pentru care era pregatit. De sigur insa ca
astazi trecind asupra reparafiel austriace, destul de proasta, avem o
zidire de-a lui Stefan-eel-Mare, si nici de cit Matsui de la tnceput.
Tot el a facut, in sfirsit, Bistrifa, din a caret cladire veche n'a
tames nimic in prefacerea frumoasii a lul Alexandra Lapusneanu.
Supt urmasil lul Alexandra se pomeneste dese or! manastirea, bine
inzestrata cu mosii, a Pobratei, Sf. Nicolae din Poiana. Ea fusese facia
intro padure din valea Siretiului, in sudul judefulut Suceava de astazi.
-Pobrata cea veche a a vut 'Irma soarta vechil Moldovife. Nu I-am Waal
auinele, care se zice ca s'ar ft aflind Inca inlet" ripii.
Cu aceasta, am ajuns in Stefan-eel-Mare.
V.
El n'a cVdit nimic in cel d'intalu ant nesiguri at Domniei lut. NI-
-mic nu dovedeste ca biserica din manastirea Pingaratilor, 'biserica fare
lnscripfle, ar f! din 1461.E sigur deal, ca papa in inceperea lucrarilor de in
Patna, in 1466, el nu incepuse impodobirea fern cu lacasuri, care-1 spri-
lin& gloria tot asa de mutt ca st amintirea biruinfelor ce a cistigat in
razboaie drepte.
Cel mai mull! dintre acel ce an vazut straluciloarea biserica ma-
nastireasca a Paine!, cu total restaurata prin ingrijirea dlui Romstorfer,
vor fl socolit ca au innainte chiar cladirea venerabilli a but Stefan-cel-
I Astazi Baia e in ostapinirea d-lui Al. Cantacuzino-Pkcanu, de la iubirea ca-

t la p ntru tar-. sa abrnit pastrarea monumental
1.06 Istoria Romintlor in Chipuri §I Icoane
Mare, curafitii numal de urmele vechtmli, care unuta si altuia it par urite.-
De fapt ins& nu e asa. Pridvorul cel larg, cu fret ferestre gotice orite
in frunte, e de la Petra Rare§ able; turnuleful cu doua caturi a fos1-
inadit in veacul al XVIIlea; tot atuncl, supt Gheorghe Stefan, supt Eus-
'retie Dabija, ale cfiror nume, ca innoitori", se pomenesc, in stove sa-
pate, pe usa ce duce de la pridvor in pronaos, s'au sepal horbotele de
plated, pecelluite cu bouri, care urmfiresc uncle din liniile bolfilor, pre-
cum si cadrele in arce sfarimate, de o sculpture frumoasfi in stilul Re-
nester'', care incunjuri bolfile mormintelor. Colacul, briul sau ciubucul
impleilf, care incinge biserica pe din Mara, e §I el nou si vine de la.
Munteni. Numal zidurile vechi vor fl rilmas in HMO, pastrinduse astfel
proporfille.
Clue vrea sa alba innainlea ochilor cea d'intolu Pula, sail inchi-
pule o Wire trainicrt, dar nu trufa§ii, armonfoasii, dar nu impodobilii,.
gospodoreascli, inteun cuvint, pe care o alcfituiesc pronaosul, naosul si
alfarul. Forma e cea blzantinfi : a crucii; deci dotal bollix.' in acted la,
strane §1 una la altar. Materialul e ciirfirnidfi tare, foarte tare si deasfi,
arse din tut de la Baia. Podoabele sint de platr5 ; dinteo piatra care nu
e niclodatii poroasii s'au cioplit cadrele ferestrelor : ele sint formate din.
linil drepte, care se tale in collar!, uncle din cele de pe laturl se apleaca
puff!' sus, rotunzlnduse, aproplindu-se uncle de altele si sprijinind astfel,
de amindoult piirfile, o 'lute superioarfi care e mai ingustil decit cea de
jos. In acelas fel sint Vacate usile. Tocmal asa lucrau in Ardeal mesterlf
de arts gotta, precum se vede aceasta °levee in podoabele de plata
ale biserIcil de la Feleac lingfi Cluj, ziditfi supt regele Matta§ CorvInul.
Pe mormInte apasa pietre care au in mijloc foi de scant sau alte de-
semnurl decorative (inutile, severe, tar de Jur imprejur o scrisoare sla.
vonfi,in care mersul slovelor e golic, tar unirea for areal o Tanana pri-
cepere pentru arta decorative. Pentru cele mai miirefe dintre morminte,
s'a adus de departe marmuri alba;r5sariteanit, foarte scampi". De platra
mai e partea de spre temelie, cadrul de sus, supt acoperfimint, st leg&
turf in lung, intre ele.
Pe din afar sa vild rindurile clirfimizli, mat trainice si mai fru-
moase decit orice tencutalli viiruita ori zugrAvila.Anumite rinduri in lung
sau in tat sint smillfuite: verde, . galben, mai ales. Alternarea ciiriimidei
ro§il cu cea sminfulta se face une orl in coboriri oblice. In sfir§it, sus
de tot firidele poartfi la alingerea arcelor for discuri de small, verzl,
galbene, castanil chiar, care inffifi§eazil chipuri de dobitoace fantastice,
de bouri cu steaua in frunte, de cal intraripali, cu cumin& Sint puse cite
trel sau cite una la fiecare coif, dupfi anume regule de potrivire a co--
loth. Atte discuri incunjura Wahl cladirea in aceie Orli superioare. Bs .
ele se urea, pentru a face o ultimi cumuli', pfind $i Is virful turnulefulut.
Botta turnului e laudatil de oamenii de mestesug, pentru felul cum
ea se alcatuleste printr'o urmare de pfitrate tot mai inguste. Acoperit-
mintul nu e unul singur, el ficcare parte din bolls are unul deosebit.
Toate se mintuie cu splari ascufite. Din mijlacul for rgsare turnul intr'a
mivcare gingav& care face &a se uite micimea lui.Sindili aduse din ArdeaL_
indite innegrite de plot, acopar totul, ca penele negre ale unei paseri de
pradfi.
Clopotele foarte frumoase, cu margenile late vi fundul ingust, ca
la o Hoare, incinse cu stove de acelav fel ornat ca pe piatra morminte-
lor, sint prinse intr'un turn de aproape, felcut din aceleavi materiale vi
cu aceleavi podoabe, solid infipt pe contraforturi.
Un zid simplu, cu meterezuri la colfurl, apriril in sfirvit manastirea.
El cuprinde vi chilli, case egumenevti, case pentru Domn vi Curtea lui.
Cetatea Hotinului, ava de bine 'Astral& ne liimurevle asupra felului cum
se zideau cladirile acestea profane vi militarevit. Plate& c 'smut rosii,
puse ca podoabe, in deosebite potriviri liniare, fac paref it. Meterezurile
sint rotunde, pfitrunse de ferevil dese, sus. Casele au ferevtl ca vi ale
bisericilor vi cite o uvä impodobita tocmhi in acelav chip: Ia flotin,
acolo, se vede una in care nu se mai mintuie arcele care se tale pentru
aI face cadrul.
Astfel, unind elemente rEtsliritene cu elemente apusene, define
ale Orecilor cu ale Savilor vi Polonilor, bizantinismul cu aria gone& vI
potrivind acest amestec $i dupfi canoanele Ideate ale frumusefil vl dui)/
nevoile reale ale clime! vi naturli feril noastre, a priveghlat Stefan-eel-
Mare la creitrea artei moldovenevtl.
Acest fel de a zidi se vede de acum innainte in Wale bisericile-

epocei lui Stefan, vi la Sf. Gheorghe din Baia, ciireia-i lipsevte numal
acoperivul, dar pe care o ameninfrt o reparatie, vi In Sf loan din Platra,
cea mai bine pristratil din Coate bisericile acestui limp, ava de bine 'As
tral& ;nett nict discurile cele luminoase nu s'au clintit din locurlle for,
vi la Rildiluft, in Bucovina, nu departe de revedinfa veche a Rifidrtufului
aid &scuffle stailucesc sus in virfuf turnulut, vi Ia Hlrliuft, Rica§ vi
mai mic, ca pentru un sat, vi la marea cliidire a Voronefului, ridicatrt in
amintirea pustnicului .Dantil sthastrula, care e ingropat innriuntru, vi la
Sf. Oheorghe din Hirlfiu, la Sf. Nicolae din lavi, astazi pristrat printeo
reparafie mai cludail decit multe allele vi, in multe privinfi, vi in Hp
u111 din Botovani, unde, ca vi la Piatra, avem clopotnifa, st la cellalt Sf.
Nicolae, din Dorohoiu, vi in Volovat, unde ar fl fost odatfi biserica de.
lemn a lui BogdanVodii cel d'intale, strilmovul vi intemeletorul, vi la Re-
useni aceste don& biserici far& turn, vl cea din urmil, iaravi intr'o stare:
neavteptat de bunil, vi la Scinteia, unde ctitoria lui Stefan se anti& vi
prin feint cum sint lucrate nvile,---v1 in allele pe care nu leam vrtzut sau
in care amestecul lucrurilor noun covirvevie. Tot ava au fost filcute din
non mgraistirea Neamfului vi biserica Mirauftlor. Aceasta din urmii se
deosebevte de forma obivnultri prin aceia ca i se alipevte pe lature un
turn al clopolelor cu dotal rinduri. Ac.elavi caracter se vede vi In bise-
rica Brilinevtilor din Tinutul Doroholu, inntilfal5 de vestitulLogofrit Tanta,
In incenutul veacului al XVIlea, vi la Parhaufil tovarrtvului de scat vi de
Ingle a; lui T4utu, boleral Totrupanu, care a cM1.;1 ceva mai iiirziu fru..
108 Istoria Rominilor in Chipuri vi Icoane
moasa lui biserica de sat. Din potrivii, ctitoria de la Do lhesti (Tinulul

Suceava) a lui Sendrea, cumnatul Jul Stefan, are tipul cel mai earth: din
aceastfi vreme. $t biserica din Arburea a lui Arbure Hatmanul, cu bolted
de mormint incheiatli printr'o mare floare gotica, poate fi adusa in le-
gfiturii Cu acestea.
Un limp, nu se mai fac biserici marl in Moldova. E Domnia lui
Bogdan, fiul, a Jul Ste:init.& nepotul de flu al lui Stefan. Un nou avint
spre cllidirea de mfireie biserici se shale insil supt Domnia Jul Pelru
Rare,. Clfidevte el, cladeste sofia lui, fate de Despot sirbesc, Elena, chi-
desc dela nu fill, amincloi nivte ticalo,i, macar ginerele, acel ucigas plin
de eviavie care a fost Alexandru Lipusneanu. far dupli dinsul urmeaza o
vadita sllibire in acest curent artistic, limp de vreo doulizeci, treizeci
de an!.
De la Petru-Vod5.avem Pobrata, unde a fost ingropat st el vt sofia
se, Elena, aim! Stefan Rare,, fiul for. Deosebirile !Mire tipul vechiu $1
cel care se statornicests acum, se vad foarte limpede aici. Avem la in.
ceput un mare pridvor inchis, care era impodobit in fatil cu patru feresll
de un gone inflorit. Intre pronaos $1 naos este o camera in care yin dug'
merle ctitorii. Fereasira cea noua se ivevte scum, si ea se va infilni
In toate zidirtle acestui limp. Inirarea e laterals, printr'o uvfi pompoasli.
Pompa, luxul se vede si in bogfilia mai mare a inscripllilor.Inriurirea tot
mai mare a golicului se simte vi in nervitrile de platrA care se urea inch!.
vuind bolls. Dar lipsesc de acum innainte cfiramida aparenta, cea smfil-
tuna, brilele si florile discurilor. In schimb st innauntru si afare, e un
strfilucit vesmint de zugravealfi, pe fond albastru, si coloarea aceasta
dulce stlipinevte pe toate celelalte Dasupra uvilor de trecere dilute°
incripere a bisericii la alta sint prinse grinzi suite, vapsite, sfipate in
lintile- acelea frumoase pe care le admiri de obiceiu in miniaturile ma-
nuscriplelor.
Amish!' architecture se vede si in Moldovita cea nourt, ava de

minunat zugrfivitg, si in biserica de la Humor, pe care un boier a inch!.
mat-o Domnului sau Petruodii, puindu-i $1 chipul printre clitort. Ea se
vede §I la Voronef, unde Origore, Mitropolitul blitrinului Rares, a fficut
pridvorul, a asternut toata zugraveala si a atirnat grinzile aurite. Merl.
cile Doamnel Elena: Sf Oheorghe si Ospenia din Botovani, Invierea din
Suceava au suferlt prefacer! marl: cele dourt d'intaiu mai ales prin all-
pirea cite unui turn greoiu pe vremea lui Mihal Racoviiii, la inceputul
veacului at XVIII-lea; tustrele vi-au pierdut zugraveala vi podoabele.
Alexandra Lfipuvneanu are, pe lingli uritele lui plicate, merite mart

pentru arta Romintlor. El a ridicat cea mai mare si stralucitli manastire
de pfinfi stunt!, in Moldova ca si in Tara-Romlineascrt : Slatina, care se
afla astfizi in judeful Suceava, aproape la hotarul de spre Bucovina. Bis-
trite lui Alexandru-cel-Bun, care se dfirimase, a flicutcr din nou, de la
vfimint,puind si act ^t. $1 I, Slatina o camera pentru morr.'..selc .11-
Vechiul me§tesug be clabire 109
torilor. In sfirsit, el e acela care a dres, impodobindo cu un pridvor,

biserica RAdSujilor, si poate tot lui I se datoreste prelungirea catapelez-
mei de amindoufi partite cu aripi de zid si implirtirea in trei a naosului
prin tiouii siruri de stilpi
De scum innainte, piling Ia Movilesti, nu se intimpina in Moldova
decit Garda lui Petra Schiopul si bisericuja lui Aron Vodil. Cea d'inillia
e mare, solidtt, cu un pridvor puternic $i poartli dotal turnuri : mesterii rii-
sfiriteni au inceput sa se amestece in cliidirile noastre.
Inch' de mull ei stepinlau architecture munteana, de la un limp nu-
mai in concurengt cu architect!! venni din Moldova.
VI.
Radu Vodli de Ia 1496 merits se fie numit cel Mare, railcar pentre
necropola bomneasca ce a clildit pe dealul de peste Ialomita, ling!! Tir-
goviste, si care peniru aceia a si primit numele de mfinfistirea Dea lulu!,
pe cind, dup'S vile ce o incunjurau, §1 o incunjuril Inc ii si astazi, I se.
mat zicea Sf. Nicolae din ail.
Ceia ce a indemnat pe Rada a fost, pe lingfi netSgSdulla tut evla-
vie, si dorinta de a intrece pe marele sail vecin, Stefan-cel-Mare, care,
el, 41 &Ise de mutt mormintul, la Putna. Mica Radu n'a innfillat decit o
singurfi clfidire, el n'a crutat nimic pentrn a o face de o desfivirsitil trill-
nide sl de o innalta frumusettl. Unde Stefan pusese caramidil lipitli cu-
ciment, at a pus piatrii tiiiatS, prInsfi cu scoabe de tier; unde acela im-
podobise cu plata!, el a pus- podoabe de cea mai bunfi st mat curate,
marmurS; unde Stefan facuse a se schit& citevallinii gotice, Radu a pus.
si se sape rabdfitor minunate horbote de sculpturS mfilastra; unde se
cetlau dincolo frumoase cirilice cu ascutisurt gotice, el a serfs peme-
nirea sa, prin mesterl dalmatini, cart stfiteau supt influenfa venetianfi, in.
cirilice ce sint infrumusetate, ca $i in cfirtile muntene ce se tiptiresc
atunci,.pe cind Moldova n'avea tipografie, dupe linille lung!, rotunde
ale maiusculelor italiene din epoca Renasteril. Coperisul avu in loc de.
sindrigt .,plumb amestecat cu cositorhe.
Dealul e o clildire pfitratii, o Ifidija de platri sl de marmurfi. De
o parte $t de alts a unit, sint lungile table nmintiloare, acoperite cu
stove. N'are de cit douli incfiperi: pronaos si naos, cu morminte dom-
nesti in toate pfirtile,dar, semn at nestatorniciei lucrurilor de aid, aL
ctitorului lipseste. Dasupra puternicului pronaos ce nu pot linen pa-
re!! ca acestia?sint dota turnuri impodobite. Un al Irellea se razina
pe bolts din mijlocul naosului. Un asemenea turn era in stare si cuprindS
st clopotele, si de aceia aicl nu se pomeneste o clopoinita deosebild ca
in Moldova.
AI treilea urmas al MI Radu a fost Neagoe, care s'a intilulat Ba-
sarab, Basarab al IV-lea. El era tot asa de evlavios ca sl Radu, Linea $t
mai mull de cit dinsul In lucrurile frumoase isi se nfiscuse din neamul
dusman al neamulut celuitalt. It trebuia s I lui un laces de ingropare, $t
el cliidi deci biserica de In Arges, vesiiiii in loath' lumea.
110 Istoria Rominilor In Chtpurl 5i Icoane
SI in architecture nouel zidirl de stralucire se vede Influenta Dea-

lului. Au fost architeclit Rasariteni, Armeni, cum se zice totdeauna?N'av
crede ; oricum, nu sint dovezi, $i nici macar probabilartfi pentru aceasta.
Mevferit venetleni aveau cunovtinla vi de (Wink, de podoabele Rasart-
lulu!. De sigur ca Ia vre-unul din ei sau In vre-un Dalmatin, inriurit de
noua architecture linlara a Rena0eril, s'a indreptat Neagoe, care trime-
lea dese or! la Venetia.
Mevterul a pus un pairat de zidire innaintea absidelor de la strane
vi de la altar. Pang aid nu e nimic neobivnuit :ava sint st bisericite mol-
dovenevti. Nona sint podoabele, de mode rasariteana.
In pronaos, doisprezece stilpi, dupe numarul Apostoillor, stilpi de
sculplura aleasa, intaresc bolta, care primevie gteutatea a doua turTtu-
lefe vi a unul al treilea, mai mare, la mijloc, pe cind al patrulea dom-
nevie pe naos. Turnurile sint maiestru lucrate: ferestrele se deschid pie-
ziv In cele din fats vi pe toate In livevle o horbota de marmura. Pa-
refit, din partea lor, sint imparfifi in don& printr'un ciubuc, care e
gi acel ce margenevte uva de intrare. Sus, in tinde, sint discuri de sculp-
tura in loeul discurilor de smelt ale lul Stefan. Jos an invira piaci pa-
trate, laravt de arabescurl, in care se deschid ferestrele. Pe patru stilpi fru-
movl, se razima, innaintea bisericii, jos, linga trepte, un coperiv cu sirs-
vine de zirnfl. Acesta ar fi ca un pridvorav rupt din biserica din care ar
trebui sa feat parte.
Ce a fost trecator, unic, $1 ce a ramas din aceasta biserica?
Neagoe incepuse a cladi gi Mitropolla cea noua din Tirgovivte,
care era de pufin limp gi Scaunul Mitropolitulut. CIA direa aceasta a fost
mintulta able supt Radu Palate, dar dupe planurile ctitorulut celul d'intalu.
Se vtle a in timpurile noasire architectul Frances Lecomte de Noily,
an serviciul Statulul romin, a dal jos cladirea intreaga, in local carela a
facut, in chip arblfrar, o alts. Cea veche se vede insa intro schif a a lul
Romstorfer, architect bucovinean. Materialul pare sa fi fost cu mutt mai
pre jos decit cel de la Dealu vl din Argev, st podoabele n'au apucat a
se face in acetavi masura si cu acelegi ingrIjire ca in cel din urma din
aceste lacavurl, din cause morfil lui Neagoe. Dar proporflile sint foarte
mart vl Rutile armonloase. Pe un patrat de zidarie ca la Dealu se in-
nalla vase turnuri midi vi Ia mijloc unul mat mare vi mat puternic ; mat
de de mull ar ft fost chiar douasprezece turnuri $l turnulefe. Reparafia
de dupe prada turceasca din 1595, cea din vremea lui Mate! Basarab vi,
in sfirvIt, aceia care a fost orinduita de Constantin Brincoveanu n'au
schimbat esenfial cea d'intaiu infafivare a marefei biserica. Era aid un
pridvor inch's, un pronaos vi un naos, $1, ca sl la Mitropolla din Argev,
biserica era imparfilii in trel prIntr'o indoita Buie de stilpi. Cea din urma
din zidirile acestel epoce de avint in arta intrecea deet pe bate cele-
Jaffe in ce privevie scheletul insusi, dada nu vl ,in privinfa podoabelor,
el caror limp, cum vazuram, n'a venit niciodata.
VII
Radu Pa Isle Linea poate pe flica lul Neagoe: innainle de dinsul

bed, Petru Rare 1st maritase o fats cu unul din Domnit munteni, at
vremii sale. Venise vremea ca, $l in invataturl si mestesugurt, TRva Ro-
maneasca sa urmeze pe Mo !doyen!.
in adevar, ceva din architecture acestora patrunde la Munleni grin
acesti ant 1530.
Cine infra in Tismana, Meath' din non de Radu Palsie, fora ca el
sa fi primit lucrari de la innaintasil sal, are impresia ca ar fl intro bl-
-serica moldoveneasca a lui Rare?. $1 Tismana e nail& ingusta, cu oare-
care elemente gotice, cu o zugraveala desavir$ita, fficutfi dupe canoane
a caror inlrebuintare se vede scum fatale oars dincolo de Milcov. $1 mat
jamuritii e imitatla la paraclisul Coziel, (Worn tot lut Radu. Aceasta cla-
dire sublirateca, in toate apuseanfi, e inraltata dupli chipul Moldovitet sl
are la Inceput, ca sl aceasta opera a lul Petru Rares, cum s'a spus, un
more pridvor deschis, care se sprijina pe stilpi, pridvor care vine $t el
de sigur de la clopotnite alipite, precum se vede una la Mirauti. E apol
-acelasi fel de impodobire ca in Moldova: firidele asezate in mai multe
struri. Iarasi !Astra un singur turn, foarte gingas. Chiar si materialul se
dovedeste a fi cel ce era indatinat mat de mull in aceasta teal : car&
mlzi pose in lung st in lat, formind astfel figuri, in mijlocul fetelor sure
de ciment $i de ',tetra, se fntimpina aid ca $l in zldurile Hotinului, re-
parat poate in acest chip supt Petru Rares. Dar supt coperemint se vede
un briu de unghiuri rosii, fAcute din aramizt asezate ass incit unul sin-
gur din colturl sa lase la Ivealfi: e de acum innainte un molly de deco -
atie foarte oblsnult in bisericile muntene.
E pacat ca o anti ctitorie a lul Radu Paisie, Mislea, s'a diirimat
dupe un foc, lzbucnit scum cifiva ant, caci sl ea nl-ar ft putut vorbi
despre stilul de cladire moldovenesc at acestul harnic Intemeietor de IA-
casurl sfinte.
Urmasul lul Radu a fost Mircea Ciobanul. El a cladit pe celAlalt
term at Dimbovilel, in feta vechil cetall din satul Bucurestllor, o bise-
rich' domneasca. Ea se pfistreaza $i astazi: Curtea Veche din plata Sf.
Anton. La inceputul veacului at XVIII-lea, ea a suferit, de la Stefan-
Vodli Cantacuzlno, o reparatie, care n'a &tins decit usa qi zugraveala.
Yn cela ce priveste pe cea d'intaiu, florile mat alese, asa cum se vfid la
Tismana, pe cadrul intrarli, au fost inlocutte cu podoaba de sfipalurl rfi-
saritene, mat bogate $i mat incarcate. Pridvorul de astral e nou, si o
nouti prefacere radicalfi s'a adus infregel zidirt supt StIrbel-Vodii, pen
unit 1850. $i astazi insa, innallimea bisericil inguste, impartirea in doufi
.incaperl, turnul mic, arata ca $i aiei s'a primit forma de la paraclisul
Coziel.
Cu acestea tipul bisericil muntene era flIcat. Prldvor deschis, naos
sipronaos, agent!, in sfirsit,sint incaperile. E un singur turn de-asu-
pra naosului. Firldele in douii caturi alcfituiesc podoaba pe din afari ;
112 Istorla Rominflor in Chipurl $i Icoane
supt strasina alearga zimfit roil. Caramizt aparente infioresc parefil ex-
terior!, unde nu s'a fficut niciodata zugravealli. De Ia Arges s'a luat un
singur element, ciubucul, care poate ft simplu, indolt, intreit, liber sau
tivit cu zimfi. Asa se infafiseaza Bucovaful cel vechlu de Raga Jiu, zidire
foarte bine pastrata. Snagovul, curalit astazi de ponosul tencuelilor, nu
se aratfi alifel. Bucurestenit pot vedea aceleasi lint' la MihatVoda, in
deal, uncle reparafia unui egumen grec, la inceputul veaculul at XVIIIlea,
n'a adus decit usort not, de plata sepals, in usa de intrare. Tot asa va
fl fost sl Radu-Voda, innainte de a o innot Radu Mihnea, deal atunci
cind era numaf ctitoria lul Alexandru-Voc15, bunicul acestut Domn ; astazi
avem o zidire'cu totul siricata de o prefacere moderns. Tutana din Arges,
Manta cu chelluiala lui Mihnea, tatal lui Radu-Voda, va fi avind aceleasi
legaturi de lint'.
Si alai deci, architecture de caramida si ciment, architecture firi-
delor simple si a turnulefelor unice invinsese pe de o parte lemnul sfirac ;
tar pe de alfa marmura aurita si viipsita cu albastrul azurulut. Ea era
mai potriviiii si cu clime noastra gi cu nevolle noastre.
VIII.
Lie° fare si in cealalta, veacul at XVIIlea n'a innoil in privinfa,
podoabelor.
In Moldova, intaiul printre monumentele noua e Sucevila (Buco-
vina). 0 acopere Inca stralucitul vesmint at zugravelit exterioare. Infra-
rea e laferala, si un pHs:Ivor cu stalpi, ca Ia Mitropolia din Tirgoviste,
a fost alipit penfru ca s'o apere. Se vad contraforturi si feresire inguste,
de Jur Imprejur. Turnul e mic, supfiratic. Wenn cuvini, afara de ace,
adaos at pridvorului, o biserica a lui Rares.
Sucevila fusese inceputa inca de mutt, cind domnia Petru $chio-
pul, dar ctitorii, Movtle$1it, n'au mintuito dealt atunci cind unul din ei,
leremia, era Domn, deal in cel d'intalu ant cart deschideau veacul nou.
Cu citiva ant mai incoace s'a sfinfit alts biserica de manastire bucovi-
neana, Dragomirna. A1ci insa decoralla cea nouli apare, podideste din
toate partite. Toate usile, toate ferestrele, intreg turnul, toate linille bol-
filor gottce sent numal tradafirasi sl floricele. Biserica e acoperita de
un &iglu de sculpture minunata.
Clitoral a fost aid un master caligraf si zugrav, Mitropolitul mot-
dovean Anastasia Crimea. El a pastorit si sub Stefan Tomsa al II-lea, $i
aces! Domn, impovirat de pacatele batrinului Lapusnean, a volt sa-ii
alba, la rindul sau, un maref loc de ingropare. El a ridicat Solca, pe
mainl unui rialef ce se versa in apa Sucevel, dar n'a domnit de ajuns
ca s'o mintuie, si legatura Solcai cu Dragomirna e cam aceia care era
infra biserica Argesului gi Mitropolia tirgovisteana.
Radu Mihnea, Domn si in Moldova, repara numal biserica din Hir-
lau. Oinerele sau, Miron Barnovschl, di la Toporaufl o imitatie a bise-
ricilor lui Stefan, pentru adapostul oaselor parintelui sau. BiserIca Bar
Vechiul mestesug be clAblre 113
novschl din Iasi, inchinati de acelasi Domn, a fost cu total schimbat6 $t

nu ni poste sluji In nimic.
Lui Vitae Lupu, care-al incepe Domnia la 1634, 1 se datoresc bi-
sericile iesene Trel-lerarchii. sau Snail! Voevozi, st Gotta, dintre care
aceesta din urma a fost facut6 pe temetia abet zidiri, de in sfirsitul yea-
culut al XVI lea, a boierului Coles. Oo lia a fost schlmonosit6 de egu-
menll greci, at ast6zt se vesniceste asupra el o reparalle dintre acelea
la care si schelele ajung si putrezeascri. Tret-ierarchil a iesit larbsi is
Ivea15, dar nu WA 36 se piece idellor artistice ale omului care la not e
dictatorul fare nict-un fel de riispundere, $1 far& de Miner'', at tuturor
restaufartlor, d. Lecomte de Noii.
Din partea d-lul Lecomte s'au exprimat p6rerile cele mat exage-
rate cu prIvIre In aceasti blserIcii, in care dsa descoperla elemente ra-
siiritene de tot solul $1 gotIce, acestea din urma imprumutate cigar de
la monumentele scat renane (de In Bin).
De fapt, avem o cliidlre in stilul moldovenesc lipic; materialul fund
ins6 mai bun decit orlunde numni platrii tare si marmura, biserica a
pulut primi doufi tumuli, in loc de unuL In sApAturi se intilneste ca al is
Dragomirna ciabucul muntean de incingere, Borne, cu care se deprIn-
sese lames 41 mat d'Innainte, in est si la ferestre, in local vechllor ca-
dre golice de Hail drepte sau de arce frinte. $1 zhnill obisnulit in cladl-
rile muntene se intimpina Is monumental in care Vasile-Vocla a volt sii
string6 cu orice cheltulali ca °clinical% Neagoe Is Argea tot ce se
stia at se putea mat frumos in architecture timpului sau. Nu s'au 'Mat ft-
ridele, care s'au emit ins6 aid poligonale, Wei discurile de small verde,
care, inviate din vremea lut Stefan-eelMare, au scums forma unor nas-
turf, nIci modestele cadre gotice din acelasi limp
Cu o parte din aceste elemente, Vasile a inzestrat $l biserica sa
din Tirgoviste, Steles, pe local unet clidIrt mai miirunte a tatblui sAn.
Chibucele, turnurlle cele doui poligonale, restart de smelt se vAd al aid
plinii aslAzi.
Urmasul lui Vasile-Voclfi, Oheorghe Stefan, a incercat a6 feel un
!ecru al mai frumos in biserica manistIril sale de la Cain, in muscelele
BacAulut, pt pfina astlizt avem supt ochi podoabele inflorite cu care
mesterli sit au lost darnIci acolo, dar scare nu se pot asAmAna aid pe
departe ca acele de Is Trei-lerarchli insi$i. Caracteristicli e al aid floe-
rea largfi, Infolatk care se apnea pe Coate nervialle u41Ior, ferestrelor
si bailor qI e ca un fel de pecete pentru acest limp.
0 gAsim al Intro noui nignistlre domneasa, be Cetlfule, pe until
din dealnrile lutosse din preajma laatlor. Ala Duca-Vodb, lost boler
at hit Vasile al al hit Oheorghe $tefan. a Intins bribe de frumuselb, a li-
pit Bort, a incadrat In Brill intretliate ferestrele. El a pAstrat $1 cele
dela turnuri ale rnodeluhil non.
Mai este, indata dupli aceasto, inch tin Doran al Moldovel ctilor
In infelesul cal mare. $tefan Petricelcu a fAcut linga tirgul Siretlului din
Bucovina biserica Sint, Onufrie sau ,Minfistirea. Dar el n'a incercat
114 = Iitoria Rominilor in Chipuri el Icoane
podoabele mai de loc, el a dal numai 0 zidire oarecare. Tot el trebuie

sa fie apoi acela care a dada, in cel mat curat sill muntean din acest
limp, biserica Sf. loan, tot acolo in Siretiu.
De acum innainte, se mai intilneete in Moldova incercarea Cante-
mireetilor in Miera, foarte saracacioasa. Supt ce! d'intaiu Fanarlor,
Origore Ohica zideete Frumoasa, pe un at treilea deal, linga al Oa late'
el Cetaju ii. Dar scum stilul e luat dupa cel apusean din Polonia. Cam
sea e si la Sf. Spirts:len din Iasi, al Racovifeetilor.
Pe incetul se alcatuieete atunci stilul modern al bisericilor moldo-
vene, adus in buns parte din Polonia. Iata ce-1 formeaza. Stranele nu
mai au abside; clopolnila e lipita de biserica, face parte dintr'insa;
prin ea se antra ca printr'un pridvor. De la acesta se trece intr'un pro-
naos, care nu e despartit prin nimic, nici prin stilpl macar, de biserica.
Podoabele lipsesc. Cladirea e insa cu mutt mai incapatoare el luminoasa.
Celltoril din Moldova ai acestor pagini nici nu-ei pot inchipui altfel bl-
serica.
IX.
Citva Limp insa, architecture munteana da lucrari foarte frumoase,
el adeca pane dupa jumatatea veaculai al XVIII-lea.
Mate! Basarab, conlemporanul lui Vasile Lupu, bogat el el, dar mult
mai putin trufae si foarte stringator, a facut multe bisericl, fate de cele
doua singure zidiri ale vecinului el rivalului sau. Bucureetenli au avut de
Ia dinsul Sarindarul, care s'a darimat facind loc unu! pare. Pe munte
sus, in Oltenia, el a durst Arnota, pentru ca sa fie ingropat acolo, linga
tatiil sau. Spre Apus, el a fost ctitorul cel non al Strehaiel, ei ea facuta
odinioara de Craiovesti. Der a cladit din nou biserica din Cimpulung.
In Tirgoviete, a lui e Sf. Constantin, care se darima. Doamna lui,
Elina, are ctitorie Ia Herastli din Ilfov. Urmaeul sau, Constantin Basarab,
adeca mat mult evlavioasa lui Doamna Balaea a cladit Mitropolla din
Bucureeti, Sf. Vim.' din Tirgovlste, manastirea cea noun a Jitianului et
biserica din Dobreni.
In toate aceste cladiri e acelael forma. Ea nu innoieete nimic %fa
de stilul, studiat mai sus, de la sfireitul veacului at XVI-lea. Este sau nu
pridvor, care, cind este, 'rebate sa fie deschls. Absidele stranelor pot
lips!. Podoaba e numai din zImil, ciubuce el douli rindurl de Bride.
Tot aea zidesc Cantacuzinil prin anti 1660, cind erau boierl: do-
vada biserica din Golan!. In acelaei limp face dupa acest model bise-
rica din Dragoslave, cea din Cerneji GrigoraecuVoda Ohica. Clopotni-
fele ce s'au pastrat sint marl, el cauta sa se apropie de turnul minas-
Unit cimpulungene.
X.
Unul dintre aceeti Cantacuzini,a caror mama era fiica lui Radu-
Voda Serban,*erban Cantacuzino, ajunge Domn la 1678. Mai mindru
decit cel mai multi stapinitori din acest limp, bogs! el puternic, el urea
Vechiul meStesug be claoire 115
sell face la Cotrocent, unde se ascunsese de urgia dusmanilor set, a

mfireata biserica de ingropare. intrebuintind monumentele contemporane,
el se indreptii si cetre minunea, de mull uitate, a Argesului. De acolo-0
lua grupa de stilpi din pronaos si aleasa podoabil de nor' si chipuri a
usii de intrare si a ferestilor. Dar forma amine cea veche : pridvorul
usor, luntinns, pe stilpi foarte frumos sapati, si Oral urmindu-se in chip
de cruce, zidurIle sint scum uniforme, varuite.
Ceva mai terziu, Mihat Spetarul, fratele lui Serban, face dragelasa
bisericute de la Coltea, in care stilpii pridvorului si cadrul usii sint cel
putin tot asa de bine sepate ca la Cotroceni.
Dar ullima forms strelucite a stilulut muntean, in care se unesc

atitea elemente, ode Brincoveanu, care a respindit pretutindent biserica
-none 0 a ridicat din farina sl praf pe cele vechi, in cursul unel marini-
moose Domnii de peste doufizect si cinci de ant. El a innoit la MItropo-
lia din Tirgoviste, la Curtea Domneascli din aceiasi ores, cledtte dintru
inceput de Petruoda Cercel, fratele tut Mihai Viteazul, la menestirile
Govora, Bistrita, Cozia, poste si la Tismana, In Olavacloc, s. a. El sl
Doamna lui, Stance, au fost cea d'intalu ctitorl In Biser1ca dintr'o zi, in
Bucuresti, la Surpatele, st mat ales in necropola strelucitii a Hurezului
oltean,.unde n'avura norocul se se odihneasce de veci.
$1 Brincoveanu a privit cu find spre frumuseta veche a blsericil
din Arges. La Hurez el a pus, ca st dincolo, un cerdlicel innaintea pr1d-
vorulul pe slap!. Ocnitele de sus cuprind roate de sculpting. Briul care
incInge biserica are tot felul de impodobirl. Cel doisprezece Alp! at
Apostolilor nu se mai vad in pronaos, ca la Cotroceni, dar doue tur-
null se urmeaza in lung. Ian lucrul stilpilor pe cart se lase pridvorul,
doisprezece la flamer, e cu adevfirat strAluclt. Cozia se aprople de a-
teastii frumuselii, din care se gesesc elemente in toate cledirtle brinco-
venestl.
Inspiratorul lui Constantin-170de poate se ft fost acel clanger din
Ivir, mester in toate mestesugurile, zugrav, sculptor, de butte same cin-
taret, turnetor, sepetor in lemn, tipograf, scriltor, cavinte tor, avid Antim
care a inneltat Mitropolia feel suind treptele jefulul archleresc. Dupe
moartea tut Brincoveanu, s'au mat ridicat supt aceiasi supraveghere a
lui Antim biserica ce-1 poarta numele in Bucures11, biserica Sf. Apostoll
n aceiasi resedinta, menistirea olteane Dintr'un lemn. La cite una forma
a fost cu totul schimbata (ca la Antim, dar ceia ce a remas la toate
e decoratia sculptate.
Aceasta va stiipini de acum in toate zidirlle muntene, 11 va da tot
Interesul, !coati noutatea si frumusetea.
Biserica de la Veceresti a lui Nicolae-VodS Mavrocordat (mintuite

la 1722), o minune a timpului, impune si astazi prin stilpli pridvorului
116 Istoria Romini lor in Clupuri Qt Icoane
deschis, prin stilpli paraclisulul, al caselor egumeneuti, cart se intrec

cu cel din Hurez, u1-1 pot intrece. Aid mat sint ul stilpil din pronaos, fru-
moase pith/rice de marmurii, cu capItele corintice. Zidurile sint destut
de tar! ca sa lie fret turnurl, auezate ca la Argeu, dou6 pe laturl uI anal
la mijloc.
Paniellmonul lul Grigore Ohica (t 1752), alts manastlre din preajma
Bucureutilor, a trecut printeo reparalie temeinica ul sit/ cu mutt in urme
Vlicareuillor. Iar bisericula archiereulul de Stauropolis (aua numita Sta.
vropoleos) din dosul masivului palat al Postel din Bucureuti, prIvit6 de
aproape le in deplinfi cunoutinla a celorlaite monumente de arta mun-
teanA, place, dar nu nimeute : once se ail& inteinsa este ul alurea, ma-
car am decd nu mai bine.
Cu aceasta, vista artel rom6neutl in acestalalt principal se incheie.
Mat depar'e nu se mai iscodeute nici micar un sill modern, ca acela din
Moldova, ci unit vor !mita crucea cu pridvorul pe stilpi 01 nit singur
turn, tar all!i vor culege din formele bisericIlor greceuti. Slablclunea
materialelor fact/ 66 nu se poati face turnul decd din lema, pe caret
acopere urita linichea vipsiti viral Cutremurul de la 1802, arAtind pH--
inejdia ce amenini6 parille mai innalte ale clidirilor, ajut& din parted la
aceasta clatIni, care ar trebui cit mai lute de/dill/feta.
innaintagil noutri, .barbarilm. muncind ante de anl tut pe acest leren.

ni -au !hat aceste comorl. Noi, cart nu mat putem urma o tradille de
aria proprle, trebute si ni pfisfram mficar moutenlrea. Clue ar pules
zice ca n1 facem datorla ? Uneorl lasim a cads, alie orl reparam,d
//tulle orl WA aua, incit ruinAm ul frumusela clfidlril ui visited/I feel.
'Mae conbucatoare ale poporului romanesc i17
Ideile conducatoare din vista poporului

romaneso.
Popoarele foarte innapolate sint ca oamenli cart trilesc fill

conetlintii: ele n'au nevoie de o ideie care si le indrepte, si le ly-
mineze ei si le duce la o Pull vrednicii, pentru binele for el pentru
binele omentrii. Ca el ace! oameni Uri noroc sauvrednict de milk filmic&
nu etin sail intrebuinfeze norocul, ele triesc de azi pin& mini. Nimic nu
leagi pe om de vecinii sit decit interesul de hrani sau de petrecere,
nimic nu leaga o generafie cu all& generafie; la stingerea liecirela din-
Ire dinsele ramine numal o moetenire de lucruri, el nu una de amintirl
frumoase sail de innalfitoare gindurtt Sufletul comun se naete unmet in
feta unet primejdii de nimicire, el el nu e eland all ceva decit Instinctul
Mese de a se pistra pe sine, pe care' au et dobitoacele, in deosebi oil
in turmi.
$1 in uncle popoare imbitrinite, sclizute ca insueiri, apropiate de
peire, se vede de care cugetatori, cu o indreptifiti grija, slabirea el
stingerea Ide ilor conducitoare. Atunci interesul stipineete lariel singur,
ca in timpurile cind °ameni din acelael 'singe, traind pe aceleael locuri,
se sfielau pentru pradi, sau pentru cletigarea and plicerl, sae pentru
pofta de a fi unul mai mare decit cellalfi. Ideile conducitoare au dam'
stint de a aprOpla el a infrili pe oameni, mai presus de mice deosebirt
de fire, de situafie., de bogifie, de vristi : ele se poste Ace cif fac parte
din vista religloasi a popoarelor, el slut adeci acea religle, ce are de
preoli pe cel mai marl, mai bunt el mai luminafi oameni din fiecare ge-
nerafie. Pe cind, din potrivi, interesul e plzmiliref el gilcevitor: el des-
parte un popor in close care se vrihnieesc el in aceste close chiar,
dintre care nu e out care sit' nu urmareasci mai multi putere el plicere
decit cellaill, egoismul cel ran, lubirea pitimaei de sine el numal de
sine, scapi din lanfurile cuvlinf it el datinilor bune el se riptide silbatec
asupra bunurilor lumii. to acest fel, socletatea se face vijelloasi, veentc
turburatii, nelinietiti la lucrul el, lipslti de siguranfi in pastrarea roa-
118 Istorla Rominilor In Chipuri si Icoane
delor lui si impiedecata in cugetarea mai innallfi. Oamenil se stmt to

mai departe unul de altul, legfiturile ce sint silifi sa incheie, nu mai sint
decit false si trecfitoare. La urmii, un popor bine intemeiat, incillzit de
lublrea intre al sfii, disciplinat si viteaz sham& lesne pe cel care ajun-
seseelipsit de idel conduciitoare, it robeste si-I lea locul in rostul lumii.
Yn maturitatea for sfinfitoasi insa, toate popoarele isi an ideile
conducatoare, cu alit mai dfitlitoare de izbindfi sr fericire, cu cit pfitrund
mat adinc si cuprind pe mai mull! dinire frafil. de neam st de tars. Le -am
avut SI not, ca si popoarele celelalte ce s'au impartasit de . culture. Le
putem urmari din cele mai vechl timpuri asupra cfirora ni s'au pfistrat
atiri, pane astazi. Le-am primit de la 'Adrift ca luminoase pietre scumpe
imbricate in aural curet al jertfelor, sl sintem datori a le rasa urmasilor
fate lipsil st neacoperlte de ceafa neingrijirii. Cu cit ele au strfilucit
mai tare, cu atita am rfiticit mai pulin, am intimpinat mai putine pri-
mejdii, am ajuns mai rfipede si mai sigur pe drumurile grele prin care
trece, bfituta prin multe feluri de furtuni si pinditfi de multe feluri de
peire, viala oamenilor. Cind lumina for a slfibit prin vine noastra, multi
dintre not au. rimes in urmfi, s'au rfitficit pe able plaiurl, sau cazura in
mina hofilor strains, cart se afineau in cale. Asa am ajuns sfi nu mai avem
astazi nicl Bucovina, nici Basarabia, sI numai cel mai mare si mai neas-
teptat dintre noroace a fficut sA nu plerdem pentru totdeauna frumoasa
feel a iliulat, de la Severin pfinfi la Rimnic, pe care doulizeci st unul de
ant (1718-39) au avut-o in mini Austriacti.In acele timpuri neamul nos-
iru s'a strecurat acid st inflorat de griji, ca intr'o noapte grea fare lu-
mina din ceruri: nu s'a ciniat atunci, nu s'a vorbit, nu s'a scris decit
arare ors, ici si colo, ffira incredere st avint. Ca plumbul a apfisat asu-
pra noastra grija pasului ce va trebul fficut innainle prin acel intunerec
negru ca moartea.
$1, dacfi ne-am innilfat tetras', dim& am putut pfistra ce mai rfimi-
sese din flints noastr5, &mil am simlIt tarfisi supt picoarele noasire obo-
site cares cea buns si ne-am intremat mergind pe dinsa, si ne-am intors
la veselia siguranfil, si cintecele, indemnurile, cuvintele de nfidejde s'au
ridicat larfisi tot mai limpezi, mai puternice, mai dese din mullimea cfila-
toare, at cfirei drum de veacuri nu se poate opri; dacE de la o vreme
ne-am gindit si la cei pierduli, cercetind despre dinsa, descoperindu-i in
departfirl sl incercindu-ne a-i mintul dintre dusmani,aceasta se datoreste
numal ivirli din nou a Ida conduciitoare. Cite unul din drumefii neno-
rocIll a Oat unde era piatra cea -scumpfi, a curfillt-o, sl mina rut a ridi-
cat-o cu evlavie si lubire sus de-asupra milioanelor de capete nenorocite.
Alfituri de adevfiratele Wei conducitoare sint aitele care prin vi-
clenia sau neprIceperea unora 1ncearca sa II tea locul. Ele sint mai rele
decit chlar intunerecul, care poate opri pe roc si duce in mfisuri de si-
guranffi. Lumina falsfi e insA ca focurile nesigure care fluturfi de-asupra
mlastinilor ce inneaca. Am avut si not astfel de luceferi at rfitficiril st
pierzfirii, si cit r5u ni -au fficut nu se poate spune.Mal eau fficatoare s'au
arfitat acele Idei gresite care se pareau mai asemeri cu cele bune, ce
!belle conbucatoare ale poporului romanesc 119
mingiiaserg st ciliguziserg. $1 eels ce e mat rgu, e ca le avem si astgzi.

Clase intregi de °amen! obisnuffi, cite un cugetgtor chiar, cite un cintg-
ref, se indreapti dupg ele sl nu yid spre ce adincimi grozave se duc
sau vreau sa duel pe alit!. Si pentru a li nate zidgrnicia, se spun cele
ce urmeazi. Din intreaga .noastrii vialg de sese sate de ant in acelast
cam% si in aceleast forme generale de Stet se va desface sl mat bine
adevgrul $i greselile se vor infatisa cu atit mai neindreptfifite si vrednice
de toata osinda oamenilor luminafi, cuminft si lubitort de terra.
I.1
intgla noastrg idele conducgtoare a fost !dela cresting. Cum s'a

ridicat ea la aceasta innaltime sI la aceasta chemare, se infelege lesne.
Cel mai depgrtafl striimost a1 nostri, neamurile traco-ilirice, din
Carpali si Baleen', erau in adevtir pggini. Dar cind Roma lui Tralan a
stramutat hare dinsil colonistii et, hug' din toatg fmpgrfifia, cifiva dintre
acestia au trebuit sit' fie crestini. Cit de pufini sg fi lost, ei au trebuit sg
invingg aici ca s1 in alte pert, cgcl legea cresting avea in sine insusirile
ce asigurg biruinfa adecg,innainte de toate, cea mai mare iubire de °a-
men!. Cind Impgrafti din veacul at IVlea au fost si el crestini, se min-
tuise cu pgginismul cel vechiu, din care au rams numat unele serbfitori
si datine, at cgror rost nicl nu mai sintem in stare a-1 Iiimurl cum trebute.
De acolo litnainte, luirea romans a Rfisgritulut, carets t s'a zis in
curind lumea bizanting, a trait in crestinism si pentru creftintsm. Lucrul
de apetenie a fost dogma credinfil, cele mai marl adunfiri, soboarele,
cele mai pulernice parfide, acelea ce se alcatuiserg pentru un punct de
ortodoxie, talmficit de unit intr'un fel st in altfel de Oil; dacg patriarchul
nu s'a ridicat asa de sus incit sii ajungg un Papa al Rgsgritului, cuvintul
e ca Imparatul el insult s'a Dieui in parte un patriarch, purtind odeljdit,
presidind stnoade, hotarind lucrurile dezbgtute. Locuitorif Impfirfiliet nu
au mai fost mindri ca erau cetafen1 romani, ci au fost impgcaft cu
gindul cif sint adevgraii fii drept credinciosi at Bisericel lut Hristos. Le-
gea &Mg, legfitura de cfipetenie a trecutului roman, a Minas tot mat
mult in umbra ; acum legea e religla, cum mfirturiseste si limba noastra.
Dusmanul n'a mai fost dusmanul Statuluf, at stipinitorului, ci dusmanul
Bisericil, at tut Hristos rgstignit pe truce. Literature au lost cint4rile bi-
sericesti, laudele sfinfilor, oratorla, predicele, fliosofia, dezbaterile dog-
malice; abia cite o cronica a mat trait pe linga dinsele, pgstrind s! sttinra
intimplgrilor de la Carte, pe lingg cunoasterea luptet necurmate, inn&
untru st in afarg, pentru ortodoxie.Asa au trait o rifle de ant °melt din
impfirgfie. De la dinsit s'au deprins a tral astfel cu sufletul Slavil: Sirbi
si Bulgari. De la acestia loft, am luat st not ca idele conducfiloare: totul
pentru Hristos. Orice am fgcut piing dug' anul 1650 spa cilutat indrep-
tfifirea numal in legea cresting, in lubirea pentru dinsa, in jertfele pe
care ea le core
Toata vremea noastrg cea mat glorioasg, Beets in wet fruitier]
120 Istoria Rominlior in Chipuri,61 'wane
Domnilor romini a slat neatirnati supt cununi de ear, aceia in care s'a
alcatuit st Domnla Terii-RominestI si a Mo 'dove', in care s'au cistigat
biruIntele cele mai desivirsite si mat roditoare, pentru care sa ft curs
singele neamulul ecestuia, anti de la 1300 pini la 1500, cei doui sate de
ari at littera' viteze, au trait supt acest semni.
Trebuie si se tie in semi' ci acute& idele cresilni nu ers strins

mirgeniti la ortodoxie. Poporul numia, in adevir, pe catolicl tenni
spurcatig sl n'ar ft mincat micar din blidul tor. Netinerea posturilor de
cure catolici, feint for deosebit de asi face cruce, impirtisenia cu azimi
st Uri yin, sfintli cioplill ca 'dont, cinifirile tannest!, Coate acestea um-
pteen de dezgust gt spaimi pe teranil deprinsi de veacuri in credinta
Risitritului. Pint si un om cu asa de multi inviffituri ca Mon Costin
scrie cu adinci durere de !aim& despre catolicul din Croatia Gaspar
Grattan', ajuns prin anti 1620 Domn at Mo 'dove': ,Acest Gaspar-Vodi
niclodati post nu au uvut ; ce, pre ascuns, in Coate posturile mince came".
Cind, dupi infringerea Polonilor, pe cart Gaspar it ridlcasp, pentru .cre5
tinatate, impotriva Turcilor, dot dintre boleti! sit it uciseri, de mutt nu
mat cuteza un boier si apropie mini ucigasi de unsul Jul Dumnezeu, dar
cela ce nu se pules face impotriva unui Domn at fern, pistritor at dati-
net posturilor, se putea face impotriva Frinculut pingiritor de lege; ca
pe un Frinc 1 -au ingropat oamenii din irRprejurimi in biserica .Lellnilor',
a Ungurilor din Trott's.
Cu clued de ant innainte, Moldova mai avuse un Domn de alti
lege, pe Jacob Vasilic Heraclidul, ce se numla loan-Vocla si carafe Cara -1
zicea ,Despot". Acesta era un Grec din insule, dar apucase a trece la
tuteranism si adusese in jail pe episcopul socinian Lusinski, pentru care
face biserica cea frumoasi din Cotner!, care se surpi astizi in ripi, Uri
ingrinrea niminui. Niel el insi n'a cutezat si se infitiseze ca Domn de
all& lege, el a primit coroana din mina episcopulul term', la Iasi, in bise-
rica Sf. Nicolae cel domnesc, cliditi de $tefancel-Mare, at cirui chip
mindru a privit de pe pirete aceasti parodie ce se sivirsla dupi o ju-
matate de veac named de la moartea lul. $1 el a stat la orice prilej de
serbitoare in biserica noastri. Irma lumea-1 'Annie ci nu st-a parisit
eresul, si Ureche sale, in veacul at XVIIlea, dap& amintirlle ce tram
inci despre Despot: ,Se errata blind si tuturor cuvios st aeve crestin derept,
far& la Irani' eretic, si avea sfetnIct de at sal, de o lege en dinsul; mai
apol el-au IvIt si necredinta Moartea lui dupi citeva vorbe de infrun-
tare din partea cipeteniel bolerlior risculati, uciderea Iui fire mita si
Uri sfiali, cid pans alunci Domnil fuseseri data morn' pe ascuns, tar
nu In vileag, innaintea ostilor, de mina unui matt tater, se limureste prin
pate eresului ce stitea pe fruntea usurpatorului. Se spune ci el ar fi luat
$i policandrul de- argint al minastIril celet noun de la Stalin°, in mufti
Sucevel,st de aceia nimeni nu s'a gindit si -i faci ingroparea cuviincioasi,
-cle care se impirtisiseri pint atuncl sl Dom!i peril' de moarte silnisa.
lbeile conducatoare ale poporulul romanesc 121
E adevarat, ca mai toji Domnil au ingadult an cler catolic, ba

chiar au primit cu chaste la Curfea for pe episcopal de aceasta confe-
ale, carula I se zicea in Moldova, uncle el a ramas mat multi 'name,
,,piscup" (al noatrl erau Vlifd/o/, pentru popor ca at pentru carturari).
LajcoVoda al Moldovel a ingadult intemeierea in tirgul Sirettu a unel
episcopll catolice, care n'a Valli multi vreme, ci episcopli ei au ramas
in Po Ionia. $1 Laico sau VisdislaVal Terli-Romanesti, de pe acelaal vreme,
s'a inflifisat ca flu ascultator al Bisericil romane al a facut juraminte pe
namele sflnillor catolIci. Vlad Tapes, luind o rude catolica a lui Matelaa
Corvinul, a flout profesle de catolicism, at flu! sin Mihnea a Post banal'
.ca ar fl chat in eresul WWI Duhulu! Sfint ; de aceia l'au al gonit
;nal cu invieraunare bolerli, pe cariI !erupt:flame prise macel. Alexandra-
Voda, flu! lui Mircea, flu al acestuia Mihnea, a darult in Roma un epi-
taf (aier), cusut cu our al ma iasuri dupe obicelul rasaritean. Petra Cer-
.cel era socotit de lesuifil cart lucrau al in Ardent al in Po Ionia, ca an
agent potrivit pentru scopurile for de convertire. Petra Soh !opal, Domn
at Moldovel, in acest limp, s'a plecal innaintea adevarultd roman al, pe
cind states in pribegie la Nemil, el vorbia intr'una de dorinta ce are de
a merge sa sarute piciorul Sf. Parinte. Mitropolitul Oheorghe Movi la cazu
al el in eresul" lui Mihnea cu privire la purcederea Duhului Sfint, pri-
mind vestitul adaos In Crez : filloque. Tot alunci trecusera la catolict
Mitropolitul Moldovel, Anastasie, al °agora episcopal de Roman, a-
mindoi Vladici carl-s1 pierdusera cirja. Attila pretendenf I se dau drept
bunt catolici. Deci pana pe la 1600 se vad adese ort innaintfiri ale Bi-
aerie!! romane pe pamintul nostru.
Dar trecerile acestea la catolicism sau sprijinirea de titre Domni
a acestel religli sint mat mull de nature diplomatic& Laic° e ingropat
in biserica ortodox& a Radautilor, al nu e nicio dovada ca Lalco at fi
fost dus dupe moarte In vre-o blserIca a catolicllor. Se arata la Snagov
local de odihna al lui Tepee. Dace Mihnea-celRau ar fi murit in tare, In
.loc sa fie acts in Sibliul catolic de la inceputul secolulu! at XVIlea, el
-ar ft Post asezat linga tatal sate. AlexandruVoda a lost inmormintal Is
biserica lui, ortodox& din Bucuresti. Pretendenlit erau de legea acelor
pe Rugg cart ceralau. tar Mitropolitul ,catolic` Movila a cladit minas-
-Urea Sucevitei, al nu s'a deosebit prin nimtc, in toata 'Astoria lui, de eel
,ce statusera innainte de dinsul.
Deci lemelul era ortodoxia. Mal presus de dinsa plutia in mintea
tuturora, fare deosebire, idela marl! comunitall a creatinilor, carl se pot
inlelege, cu toile deosebirea de confesie al de rit, al au datoria sa se
-sfalutasca al sa se ajute. Aceasta Idea fusese Impusa de primejdia unel
cuceriri a tuturora din panes Turcilor. Acestia se infafisau in °chit Dom -
nilor ci boierilor noatri aaa de ingrozitor, nu numai pentru dorinia for
de a cotropi, pentru cruzimea el lacomia lor, ci al pentru ca. Rind pa-
gin!, ei Rigadulau adevarul adus pe lame de Hristos al strigat de pe in-
maljimea crush singerate, pentru ca el amentalau necurmat nimicirea le-
122 Istoria Rominilor fn Chipuri 51 Icoane
gil crestine. Tura si prietenii, ocrotilli lor, aceia sint dusmanit omuluf
care traieste in acest limp potrivit cu idealul, cu cerintele morale ale
timpulut sau.
Boierul Vlad, care se rldica la Domnie impotriva lui Mircea-cel-
Batrin, cu ajutorul Turcllor, code in curind, flindca cine ar fi putut spri-
jinI cu Inima neindolta pe omul paginitor ? Ceva mai tarziu, Radii Plesu-
vul, Domnul Turcilor, e invins de fratele sfiu Dan, Domnul sprijinit de
crestInil din Ungaria. Alexandru-Aldea se crede dator a lamurt pe toff ca
numai ,,frica" 1-a Vomit sa se supule Turcilor. 0 intelegere cu adestia e-
duce moartea lui Vlad Dracul. Tepes se apara si el oda% ca numai
pentru ca e slab a fost snit sa paraseasca pe crestint, dar pe urrna cu
ce bucurie vesteste el ca a inceput lupta cu dinsii pentru terisoara" lui,
lar, nu mai putin, ,pentru toll% tare crestinilor drept-credinclost"1 Peiru
Aron al Moldovel se sfaluteste cu toata tare, pentru a se pulea desvi-
novali, oricind, innainte de a da bir Turcilor. De la inceput Stefan-eel-
Mare se infatiseaza ca al dollea Ouptator pentru crestinatate", dupe moar-
tea celuilalt mare Romin sl mare cretin al veaculut at XV-lea, loan Cor-
vinul, carafe al nostri I-au zis totdeauna Iancu-Vodd. Pe Dowd! munteni
Radu-cel-Frumos, eel doi Basarabi, Vlad Calugartd, el ii despretuleste ca
fapturi ale Turcilor. Dupe biruinta cea mai mare a vietii sale, cea de la
Podul tnnalt, in 1475, Stefan incheie astfel vestea de biruinta pe care o
trtmese la toll domnif crestint ai lumil: ,find am vazut not oastea cea
mare, ne-am sculat vitejeste cu trupul $i armele noastre, si II -am statut
impotriva, $i, cu ajutorul lui Dumnezeu celui atotputernic I-am invins stras-
nic pe ace' dusmani al nostrl si at crestinatatit intregi, st I-am prapadit,
st i -am calcat in picioare". Solil biruitorulut pentru crucea rasariteana
merg prin orasele in care se hinting de-asupra bisericilor crucea letting,
care nu I se pare lui, ca Bizantinilor din 1453, un semn de jignire st de
dusmante. Oindul din urma al tut Stefan e sa primeasca din non, impre
una cu Apusul intreg, unit pentru credinta, lupta cu Turcii, dusmanii ti-
neretelor sale, rapttorit cetfitilor sale China $1 Cetatea-Alba. Peste un
veac aproape, cuvintul de crestin" e pe buzele tut Mihai-Viteazul, care
seep& pe citiva ant piimintul sail de robia paginilor. In tare Moldovent-
lor, cart ucisesera pe Stefan Lacusta, nepotul de flu al lui Stefan-cel-
Mare, pentru ca-1 snail venit de la Turd, i1 banutau prieten al for st
chiar 'Arias de lege cu dins% st cart gontsera pe llie-Voda Rares Tur-
citul, Petra Schiopul paraseste Domnie si tare si fuge in Apus, pen-
tru ca sa nu I se turceasca baletelul.
De acum innainte lubtrea de crestinfitate incepe sa mai alba un
inteles. Clue tine la crestint in Tara-Romaneasca inseamna ca doreste
cucerirea de cake Austriacl, tar, in Moldova, prieten al crestintlor sou
prieten at Polonilor e tot una. Terile noastre nu mai pot sta de sine, si
numat putint dintre boterl au o minte asa de inteleapla si cumpanita, in-
cit sa judece ca, prin dibficie $1 buns socoteala, poate teal mai departe
$1 cel 'slab, in loc sa fuge de supt e ghiara supt alta. Un Miron Costin
!belle conbucAtoare ale poporului romanesc 123
scrie despre rAscoala lui Oavpar Oratiani cu Polonli : De 'Andel este

fiecare Domn sa lie despre partea crevtineasca, cu aceasta tars, cid
traievte in statul sau ava pane acme, pentru jeri crevtinevti sta
pans astral in rindurile sale, insa cu infelepciune, nu fare socoteala vi
fare temelu, ca, in loc de folos jerli, sa educe pelre; cum s'au prilejit
vi in vremile noastre in citeva rinduri, de adusese a multi nesocoteala vi
nebunia mare cumpana acestul Flamini'. Dar, mai tiner1, mai focovi, mai
uvuratecl decit dinsul, eel mai multi dintre boierit aminduror jerilor ju-
decal' altfel.
Pe vremea Movilevillor, Moldovenii erau bucurovi de ocrotirea Po-
lonilor, care nu H-a adus niciun sprijin, nicio crevtere in culture, ci nu-
mai un bir mat mutt, vi multe ruinatoare tulburart pentru Domnie. Tot in
aceasta epoca de dupe Mihai Viteazul, eel mai Inimovl vi mai vitejt din-
tre Muntent se plingeau ea Radu Mihnea, Domnul pus de Turd, nu e in
zadar fiul lui Mihnea Turcilul vt call tine pe linga dinsul o sums de ru-
de turcestl, facind fare de batjocura. SA H vie Domn de la Imparatul
crevtin 1 Peste citeva zeci de ant, acesti crestini inflacarafi avurit bueuria
sit' vada marea inriurtre pe care Ardealul o avu asupra terilor noastre
-pans prin 1660.
De aici innqinte, iaravi crestinii, spre cart se innalla nfidejdile, sint

cuceritoril ce se avteapta. Creviinatate vi neatirnare se inlatura una pe
alta : a fi cu crevtinii inseamna a fi supt crestini. Origore Ohica, iubitor
de crevtini, tradeaza vi fats de Imperial! vi fajli de Poloni ; el se face a
trece la catolicism vi numevte Leopold, dupe Imparatul, pe un flu al sfiu
nascut in Imperiu, dar la urrna el nemerevte totdeauna la Constantino-
pol, unde 1 s'a vi sfirsit viata. Stefan Petriceicu. boier Inca final., bun,
dar cam slabuj de minte, face tot ava, ins& din tabara Polonilor el, mat
pujin dibaciu vi mai cinstit, nu mat nemeri drumul la Tarigrad, ci, chip&
1683-1684, cind se ivevte pentru Wilma omit ca Domn trecator prin vo-
le Polonilor, el traieste in intunerec, ca o jeriffi a !deli crestIne. $1 all!!
dintre Moldoveni, Hincul, Dame, cart se ridicara impotriva lui Duca-Vocla,,
Hijdau, Dragujescul, viseaza tot cucerirea polona. Miron Costin vi alit!
se ascund in Polonia, cum se ascunsese odata un Nistor llreche, vi acolo
Miron, ca un cariurar, scrie Polonilor In versuri vi in proza, aratindu-11
in chip ispiiitor prejul ce ar area pentra dinvil Moldova ; el pune odata
in scris vi condijille in care boleril moldoveni ar fi'bucurost sa se su-
pule regelui. Cind Polonli ataca la rindul for pe Turd, Sobieski gaseste
in amindoua navalirile sale in Moldova, la 1686 vi la 1691, oameni bucu-
rout cli pot sa primeasca irt jara lar Crain cretin. Moldova-de-sus ra-
mine in stapinire polona, vl toata mazilimea tinara, precum vi multi din-
tre boierli de aceiavi vrista, alearga cu bucurie supt steagurlle rohmiv-
trilora vi horanjlior` regal!. Cel mai mare viteaz din toata Moldova,
Turculet, slujevte la Polon'.
Pe atunci, $erban Cantacuzino, Domnul muntean, infra in injele-
gene cu Nemjil, ca sa 11 inchine jara vi, (lac& el ar fi cerut mai pujln vt
124 Istork Rom tailor In Chipuri sI Icoane
er ft vrut WI dea mai mull, se ajungea la o Tavola 15. De pe la 1690 in.

tnainte apol, fl Moldovenil si Muntenti keep a cerca lucrurile in Masco-
va, unde se ridica o mare putere cresting, en an aft Imparat.
Acesta e Iasi ortodox, si scum incepe o a trek periodda in des-
fasurarea ideli crestine. Ea se preface in tde le ortodox&
Chiar dupA ce Petru-cel-Mare, Tarul rusesc, se opri In Iasi (1711),
.1n calea care socotla el a se va opri named in Constantinopol sci
care fu intrerupta de infringerea de to Sant lest', ochil Rominilor mai
cAutarli un limp cm incredere pe Austriacl. In tot limpet Domniel id
Brincoveanu, acestia 41 pastreazi prietenil lor in Tara-RomAneascA. La
Inceputul unul nou razbolu ca TurciL o partici& munteanfi 11 dA in mina
pe Domnul fanariot, turcesc, Nicolae Mavrocordat; ei se bacuri din
toatA inima cind Austria pastreazi. mficar Oltenia, unde cirmul an limp
ca Ban clipetenia particle!, Gheorghe, flu! lui Serban Cantacuzino. Dar
administrafia cea awl& a Olteniei nemulfaml pe Coats lumea, mai ales
pentru cA nu fines in same datinile sl exploata fara firA crufare, penult
Vistieria imparateasci. In Moldova Vas! le Ceaurul incerca sa pregiiteascii
lui Mihal Racovif A soarta lui Mavrocordat, insa nu lzbuti. In 1739, Olte-
nia fu data innapol in minile Domnulul de la Bucuresti. De Wand Aus-
triad! si-au pierduf insusirea de represintanfl at Heil crestine, rAmiind
numal cu ace's de cuceritori. $1 ei se ingrijirA a dovedl aceasta, rfisla
4nd, In Coate formele diplomatice, Bucovina noastra, cu Snceava si Pat-
na, Scaunul st mormintul id Stefan-eel-Mare, la 1775. El mat yenta ode/
la 1788.91: Domnul moldovean, Alexandra Ipsilanti, se Iasi prins de
dinsii, tar unit boleri munteni il chemarit in tarn lor. mire acestia era st
poetul Vlicaresca. Dar la plecarea lor, in 1791, nimenl nu II-a plies pe
ttrinfi. Se stie ca, pe timpul rfizbolului Crimell, am mai and, in amindouli
ferile, o administrafie military austriacfi, dar bucurie pentru dinsa n'a mai
aval, data aceasta, chiar nimenl.
Dragostea pentru Rust a final mai mull, de haiku! ortodoxlei lor,
care Incalzia de o potriva pe feran, pe cleric, mat ales pe cleric, care
-era bucuros sA Iasi innaintea strAinulal pentru a -i strops cu aghlazma
mondlrul si a !nitride cruces pia buzelor din cart testa wield Ricomief
flamIndeal pe boler. Ea se intinde de la 1711 piny la 1830,vre-o satA
-de ant.
In 1711, purtarea Rusilor fusese cuviincloasS, de In Imparat ping
in cel din alma ostas. Rusts plerdura insA malt prin nelzbindA, asa de
mull, incit pin& SI Tarul era si fie Fins de Turd. A doua oars, in 1739,
a fost, din potrivA, in Moldovacaci mai departe n'au !recut ostile,jaful
cel mat strasnic din partea tuturora. La 1769-74, Rusil au stat In amin-
doul !erne sese ant, kind provisii, oaks!, daruri, petrecind ea bolerimea,
Id la urmA el Mara pe Austriaci a lua Bucovina. In 1788-92al patrulea
Tfisboluel cautA a pane in fruntea aminduror ferilor pe Potemchin,
emantul disgrafiat al Tarim' Ecaterina a II-a. Dar nu pentru Potemchin-
VodA se jertfla toatA lumen la not 1 In 1806-12, apostolll si arhanghelll
Melte conbucatoare ale poporului romanesc 125
ortodoxlei ne anezara formal si, snip sa-si paraseasca prada, el plecar&

cu Basarabia in gura. Nu peniru aceasta se jertfise Inca odala toe% Ro-
minimea de la Dunare I In 1828-34, el strIvIra leranimea noastrii, puind-o.
sa traga carele ca bolt si lasinduI, dap& cuviniul emit' din capetenide
oatilor imparatesti, name! °chit ca sa plinga ; pe bolerl II strunira at
umilira in tot fetal, zvirlinduli in Mr prin cizma lul ioltuhIn Wien', sem-
nul boteriel. Nu pentru aceasta singeraseram Waal! In 1853, Ru01 pa-
trunsera din non peste Prat ca sa ramiie, al numai Europa, unit& In po-
triva !or, it arunca innapol, invinginduI in Crime's; ea ni dada innapoi
iinuturile de jos ale Basarabiel. In 1877 am scapat Uri indoiala la Plevna
pe marele-duce NIcolae de soften generalului Curopatchin, far ca mut-
lamita ni se smulse si acea zdrearda basarabeana,lucru ne mai pome-
nit in analele aliantelor dinire State.
!dela crestIna in anima el forma, ortodoxa, murise pentru vecIl ve-
cllor, al in mintea batrinulul celul mai evlavios.
II.
In veacul al XV -lea mat ales, Europa appseana incepu sit vada ceva
in afara de hotarele impuse de rellgte.In cugetaree, simlirea al arta lama
vechi, ea descoperi o bogalle, o frumusefa at un folos care-I fusesera
ascunse pane alum'. Cercetarl se incepura cu privire la acest trecut am
de indepartat, llmbile clasice fora studiatepretutIndeni, in boats ramurile
viefil tufletestl a popoarelor noel& se ImIti cu striduinla anticitatea.
Miscarea aceasta, care se dovedi neasamanat de roditoare st a-
duse ce dinsa ally literatura, alt& aria, la urma char, ail& stlinfa at un'
fel de filosofie necunoscut parka alum!, se pntea Intinde in Rfisarit ne-
mat ecolo unde limba kiln& mai ales era bine cunoscuta, ca una ce fu-
sese de la inceput limba bisericli al a Statute'. Deci, lingerie el Polonia,
spre marea for fericire, se impartaaira de Renastere, not insa, earl In-
trebninjam Itraba slavona in dratorll si in slujba dumnezelascit. nu. Am
paatrat Inca vreo seta de an! o literature sfiraca, margenita la operele
carat religloase, al, acestea neputind if originate, la traducerl mai malt
sae mat palln bine facate.
Inca o urmare a Remitter!! era acela ca Tiede romans, mutt met
bine canoscula decit cea gzeceasca, era admirata id Imitate in tot fetal.
Namele Itallene, germane, francese, ungaresli chlar 9.1 polone, se prefa-.
ceau am incit sa sane latIneate ; localltaIlle geograflce erne preschlm-
bate In acelaal sees. Toll cantata sail pale in legatura inceputarne ter!,
aI neamuhd cu vremlle statuette ale RomanItor sea ale Grec.ilor. Pan&
al Tamil kaira coborilori al Int Tencer din Eneida lel Vergiliu, el nu it
se me! use altfel decit Teucri ; Frances11, urmaal a! Francllor, ar ft avut
stramoa pe an Frances; Seca!! din Ardeal tree &mill, blcult, deci SI-,
clliant. $I cam tot de eaten.
Unit feciort de boterl pribegl invatan ins& In Polonia, pe carp ta-
nnest' care vorblas innainte de toate despre Roma. El an trebuit &eats.
126 Istoria Rominllor In Chipurl *I Icoane
86 lea apropierea intre numele de Raminu, intre limba prumineascii,,

l, Romani; asamfinarea de limbli H se impuse Inca de In inceput. Pe
atunci nu se putea face deosebire intre originea poporului si origi-
nea lImbii. Limbo era invederat venita din cea latineasa; noi en toili
nu puteam fi decit Latin!. 51 astfel de oda% se ridica perdeaua greoaie
de despref, de siracie *I umilinfli care ne acoperia. Aureola Rome! in-
cunjura fruntea feranului robit, a boierimil supusii tuturor poftelor fur-
Testi. Ori ce-am fl ajuns s6 fim, era ceva asa de mare sa avem o obir-
sie romanal
Innainte de once alt6 sarcina, aceasta obirsie trebuia luminatii.51
pentru noi, dar mai ales pentru acei strain' car! se deprinseseri prea
mull a vorbi despre ,barbaric" Valahilor.
Inca de pe vremea lui Vasile Lupu, Ortgore Ureche, ucenic al sco-

illor latinesti din Polonia, scrie : De la Rim ne tragem si cu a for cu-
vinte ni-I amestecat grain!". Din scriitorul Italian Enea Silvio Piccolo-
mini, din veacul al XV-lea, el mai culege stirea ca ar fi fost pe aid
cindva un Flaccus, Heiman rimlenese, pe care, fireste, Enea Silvio H
crease el, pentru ca sa-si himureascii numele de Wahl'. El se opreste
insii aid, urmind apol cu istorisirea pe romineste despre Domnit Moldo-
vei, si numai despre ei.
Miron Costin, din generafia care urmeaza pe a lui Ureche, stie
mull mai mull: gasim in el, in un loc cu o mulfime de nelfimuriri si gre-
sell, mai toate elementele trecutului roman. De si scrie numal despre
Moldoveni, acest boier inimos si carturar cuprinde cu privirea in cerce-
tarea celor d'int6iu inceputuri st pe ceilalfi Romini pang la Arominii
Balcanilor. Pe toll it hotareste ca sint adevcarafi Halted.
Si tats di un om care nu invalase In Poloni, ci in Italia insfisi, la
Padova, unde mergeau mull! Rasiriteni,Constantin Stolnicul Canteen-
zino, prinde a povesti si el, tot innainte de anal 1700, despre Tralan si
Imparafit Romei, ce au domnit si asupra Dade! stramosesti. Mal limpede,
mai sigur si mai bogat decit Miron Costin, pe care nu l'a cunoscut, el
vorbeste despre cea d'intalu intemelere in aceste Orli, pe care Moldo-
/mannl o numise descAlecatul" sau coborireasI colonisarea cea d'intaiu.
In sfirsit, spiritul Renasteril e primit de Dimitrie, inv6fatul flu al lui
Constantin Cantemir, prin lecjiile nnui Orec cu stlinfa de latineste si
care invafase si el in Italia. Cetind cu sirguinfa in tot cursul tineretelor
sale, el fu in stare sa scrie dup6 asezarea sa, ca pribeag domnesc, in
Rusia cea mai intinsa lucrare despre timpurile vechi ale istoriel noastre,
Hronlcul Romtno-Moldo-Vlahilor. Pentru el nu mai e nici-o indoiala ci
sintem Latin!, ba 'Inca nimic nu ne-a clintit vre-odata de pe pfimintul cis-
ligat de legiunile lul Tralan.
Acesti oamenila cars se poate adaugi si un harnic intregitor si
compilator, Nicolae, fiat lui Miron Costin, lucrasera mai toll deosebi,
'Uri a se cunoaste sau a se rizima unul pe altul, pornind toll de be ace-
-Melte conbucatoare ale poporului romanesc 127
Jest lzvor, studille zise umanistice, pe care le incepusera oamenit Re.

nasterii.
Calor! pentru astfel de lucrurl erau ins& de tot pulini pe atunci:
citiva bolerl numai. Cetitorli obisnuiii, ceva mai multi, cu deosebire pre
oil, se muliamiau cu cetirea cartilor sfinte. Decl niciuna din aceste cro-
midi nu s'a tiparit, $i o bucata de vreme ele au fost cu total uitate.
Pe atunci insa, o parte dintre Rominii din Ardeal trecusera, dupe
indemnul Iesuililor, la Biserica Rome!, cu care se untsera, El 41 pastrau
limbs de slujba, datinile bisericesti, insuratoarea preoillor, dar in dogma
erau una cu Roma. $colile catolice din Simbata-Mare, in Ungaria, din
Viena si din cetatea Pap llor erau deschise scum invailicellor romini,
cart plecau, cu deplina cunoastere a limbil iatine, din Blaj, resedinia nou.
lui episcop unit.
Din Viena $i Roma se intoarseril deci prin /mil 1770-80 trei linen
calugari, Samuil Clain, Gheorghe Since! $i Petru Major, cart n'aveau de
loc hotarirea de a teal imbracaji in rasa la manastire. Toil Ire! aveau ace-
least ginduri : so dovedeascd origina romarul, la cunoasterea carela ajun-
sesera innainte de a II celit cronicile molbovenestl si muntene. Dar prin
cariile pe care le alcatuira, ei mersera mai departe decit acestia. Lite-
"Tie cirllice obisnuite pane atunci trebuiau parasite cu incetul, llmba Ire-
buia sa fie salsa cu Mere lafine si astfel Incit totdeauna sit se poet&
recunoaste cuvintul latinesc de la inceput: In sfirsit, sunetele strait ",
vorbele straine" trebuiau parasite macar in sees.
Un alt lucru nou e tiparirea acestor aril. Prin scoli bisericesti,
prin scoli de Slat, prin scolile intemelate dincoace de mail in cursul
veacului al XVIII-lea, de Domnit zIsl Janarloita, cercul de celltort se
largise foarte mull. Pentru toil acesti (lament se tiparira pe rind doua
aril ale lui Petra Malor, dintre care una fu confiscate, si Dictionarlut
de Buda". Acest dicilonariu de etimologli, aratind adeca de unde vine
fie -care cuvint, n'a putut sa alba mare raspindire.. Din potriva, toata lu-
mea a cent Istoria pentru inceputul Rominitor in Dacia', care a avut
doua ediiii in vre-o zece ant. Aceasta a fost de scum innainte Biblia
Nell !aline. $1 dascalul Lazar din Avrig, care a venit in 1817 la not de
a intemeiat cea d'intalu scoala nationals in Bucuresti, credea in aceasta
Bib Ile.
Supt inriurirea acestel miscarl s'au format un numar de liner! din
Ardeal, ca loan Maiorescu, Pepin Harlan, August Laurian, Simion Bar-
nuliu. intemeiail pe mindria latina el au facut miscarea de la 1848 in Ar-
dent, pe care au organisat-o dupe tradiiii romane st au descris-o intr'o
limbs latinisata. Toil au 'recut, innainte sau chip& 1848, dincoace $i au
stapinit invalamintul. loan Maiorescu e intemeielorul scoillor craiovene,
Laurlan al celor din Bucuresti $i apol al scolilor Moldovei intregi, Barna-
liu, al scolii de drept din Iasi. Cel din WA, un Gheorghe Asachi in Mot-
128 Istoria Rominilor Sn Chipurl oi Icoane
dove, an Ion RAdulescu, zis Eliad, in Tara-Romineasca, an crezut, ca

toatA puterea sufletului lor, in originea Jaffna pe care a ol cintat-o, in
versurl frumoase, cel d'intalu, care oi el invalase la Roma, dar n'au pri-
mit ideia prefacerkilmbil pe latineole, ba nict chiar scrierea cu singurile
'tiara 'aline. Eliad e autorul unut sistem de scriere, care a diktat citva
time of a fost primit at in Moldova.
Asifel se ajunse in anti 1860, cind acum filnja o Romania unite.
Academia Romini din Bucureotl fu inflinfata. Cea dintaiu grip" trebuia
se -1 fie formarea limbil literare, ca at cum limba literarA n'ar fi fost
de mull formatA, hick' de pe vremea tipAriturilor bisericeoft, rAmiind
se se adauge, fireote, potrivii cu limpul, neologisme ollinfifice. Laurian aI
elevul lui, Massimu, cApfitara grija dicjionarului. El apAru in douel volume
marl al slirni o adinca ulmire. Limba era curiffitd Janda-I-se jumatate din
cuvintele el. Celelaite erau cu total schilodite, ca sit U se vadli mai bine
originea Jaffna.
Pe atuncl se invAja in lea !stork Raminilor a but Laurian, care
incepea cu Romul at Remu el dadea anti &pi fundarea Rome!. In Ar-
deal stApinia atlinlificeate canonical blijean Timotelu Cipariu, care, de
oi un bun cunoscAtor at limbil vechl al an injelegeitor al desvoltAril el B-
rea% scria late° ortografle de -paradA, of mat mull cu vorbe astrAmo-
aeon°.
a5coala lattnA n'a putut merge mat departe in cela ce priveote limbs..
In studille istorice ea s'a pfistrai inca mull& 'frame, de al stabil& bar
cela ce a rAmas mai malt din ea, a fost pArerea c& nol sintem Latin!,
ci avem spirit latin, ce sintem frail bunt cu toll Lanni!. De aici urrn&
neapfirat lubirea peniru Frank, sora noastrfi mat mare: vorbirea Iimbil
el, Imitarea acestel Limb! Eliad insa vole mat bine imitarea limb!' 'tail-
ene, primirea in romineate a oricfiral cuvint franjuzesc, in oiling ca
01 in literaturA, hrtinirea literaturn romilneon IncepAtoareg cu cea fran-
ca:4, emigrarea la Parts. In latinismttl but Laurian trebule sit se cattle,.
na numal originea Franco-romkel In care a serfs an Mihail Zamftrescu,
dar ol a model literate francese, carafe an Bolintineenu, an Alecsandr1
chiar I-au slujit toatA viata lor, at a ideilor politics 01 culturale care au,
domnit zect de ant la not; in Oro% al a tuturot Imprumuturilor nesabu-
ite at caraghloase pe care ,sora mat niter' s'a crezut debate sit le facA
In ,sora mai mare'.
Primirea exuberanti pregAtlli la Bucareat! stadenjilor Italian!, ova-
pile In millocal cfirora d. de Oubernatls al-a 'gent Intrarea in Bucureati
cunoscut ,
precum astfel de oval!' s'au chelfult ot en cite an astfel de om ca
,sarula Madan san ca d. Leo Clarelle, starlet, nepolul anal scrittor bine
vlsita in Roma a anal grap romilnesc ce cuprindea Coate
elementele comiculul, efilAtoria din urmA, begatA Sn nemaljimirl, care
s'a ficut, an in Italia, el prin Balla pentru a se ajunge in Roma, toate
sint Wilma urmArl ale curentulut lallnist decimal. El a Inceput deal ea
&mull Clain el s'a manful' en Sadao CIrjan.
!belle conducatoare ale poporului romanesc 129
Dar, Baca le alit bine, vezi sl alte forme ale, acelelast directii.
in Istoria romaneasa, in cugetarea Rominilor despre et ins'', In
politica for a fost, papa in anti nouazect, o cinder& Ilus1e, care ni.a ajw.
tat la multe, dar la mull mat multe ni-a stricat. Ajunsesem a ne crede
de o same cu parinill nostri Romani! st ultasem de mull cit putem in-
triadevtir. D. Hasdeu spunea, intr'un curs la Universitate, ca de fapt not
sintem in stlipiniree unul Imperiu; In numele lui Traian, August Laurlan
afisa pe parejil tuturor scolllor primare ale Romaniel o harts a Dadel
de mine, si poetul Macedonski hotaria ca
Roma noastra e 'n Orient :
Constantinopol capital&
III.
Dar 'eta ca un nou curent se 'vise. El se lupta intalu cu impre-
jurari foarte grele, oprit in loc de alte curente, ameslecat une on cu
ele. Ainestecul ajunse la o alumna data asa de puternic, inch curentul
initial plirea pierdut. 0 ally generatie, pornind de la alte consIderatil,
1-a inviat si a represintat 'dela conducatoare cea bung, atita limp cit
J'au inglidult puterile. Apol lugs' s'a pant ca biruinfa se apleacfi in
partea curentulut grandoman, farli constlInta de trecutul, de vittorul, de
chemarea noastra, gate a se inchina la toil idolli neamulu! strain. Apo'
el s'a !nitwit din nou, sl el chlama astral is sine pe toll oamenii lubitort
de fare si de neam, pe toll oamenil cinstiti si cumin% pe toll °amen!'
de 'spray&
Sa urmarim sl dezvoltarea acestei Wei conducatoare.
Asachl si Eliad nu trecusera cu totul in legiunea latinistilor, dar
aid unul, nici allul n'a mai pastrat de la o vreme legaturile cu poporul for
st au ajuns rapede a nu-1 mai infelege sl a nu -I mat putea &Manzi. Asachl
Bparia reviste cu text frances in feta celui romanesc si nu mat raspingea
elciun neologism frances. Had profetisa, faces comentaril a:e Bibliet,
se asamana cu Hristos, si indata prinse a bligui intr'un fel de romino-italiana
pe care n'o mai cetea nimeni.
Alit scrillori, cart fate de dins!' erau niste liner', lucrau insa, mat
ales in Moldova, pe o alts temelie. Adevarata cercetare a trecutulut o
Incepura, mai in acelasi limp, Munteanul Balcescu, care trill pufin sl
marele Moldovean Mihail Kogalniceenu. Cronicile, documentele, care erair
sl minunate tndreptare de llmbd $i plIstratoare ale eugeldrit adeolfrat roma-
neftl a trecutulut, lesira la iveala. Al. Russo, Vasile Alecsandri scot Is
lumina poesia poporului. Pornind de la cunostinta acestor izvoare, se
injgheba o Itteraturli nouli, care numarti, in acelasi generatie, sl pe
cumpatatul si clasicul nuvelist Costacht Negruf (Negruzzi). intro ge-
ueralle urmatoare, se adauge la dinsa Alexandru Odobescu. Dintre sl
mat liner!, scolarl at Oermantel anilor 1860, intorsi in tetra*, intemelaza
,Convorbirile literare". Slavic! da grata Brit teranului ardelean. Miron
Pompillu tipareste cintece ardelenesti. Gene spune pe intelesul tuturora
povesti din Moldova. Ispirescu fese din nou firul basmelor muntene, si
minunatul povestitor Creangil infilfisazil said moldovenesc. Alecsandrl se
alipeste la miscare, dar nu cu totul, pfistrind unele pficate si lipsuri ale
trecutului. Insfi un tinfir care invalase prin to ate ferile romilnesti, in Mol-
dova, la Cernaull, la Biel-, care statuse la Vlena in mijlocul studenfllor
romint de pretutindene, care fusese suflerul lui Pascal' la Bucuresti, un
fink moldovean din pragul BucovInel, cu multe cunostinle generale sl cu
cele mai adinc! cunostinfi romfinestl ce se pomenise pane atunci, Mihail
Eminescu, adunfi in sine toed boglifia de cugetare si simfire a neamului
si pe o innaltil gamti de modernitate ant& in eel mal frumos graiu roma%
nese.' Acel care cilliluzise din capul locului miscarea, T. Maiorescu,
recunoscu de la inceput pe fruntasul literaturil nouii.
Convorbirite au avut vre-o doulizect de ani de stralucire. Apol

revista se steamuta in Bucuresti, si multi dintre cei mai insemnafi colabo
retort at el intrarli in politics, fare a putea face sfi invIngli aid all spirit.
In Bucuresti terenul rimilsese at altora, Jar in Iasi dupe plecarea Juni-
mile se instal& socialismul ContemporanuluV. Ceneratia tinge& primt cu
cea mat mare bucurie activitatea critics a lul DobrogeanuGherea, care
indrepta literatura romfineasca spre ideate care nu sint st acelea ale po-
porulu! romlinesc. In acelasi limp se ivia, printr'o infelegere gresilli a
unor anumite modele, dar mai ales prInteo adoptare a spirftului butevar-
dier frances si prin amestecul in lileraturg al multor Eyre' sceptic!, o
noufi literatura satiricii, ffira indreptillire, Mil fin% ffirii crufare, ridi-
cindu-se din norolul pornografiei numal pentru a musca prin insulta per-
sonals. In jurul unel biete reviste ciudat scrise, se adunasera liner! ce-si
ziceau decadent!, cintelrefi ai ticalosillor sociale si at ratacirllor bolnave
in care poate cildea simfirea omeneascri. Glasul !impede al celor fret
fruntasi nol, armonicul povestitor si piltrunziltor critic social I. L. Caragiale,
infleritul stills!, begat in Icoane noel, Delavrancea si poetul alit de intim
si de simplu Vlahufel, nu era ascultat decit in unele cercurl. Revista pe
care o alit(' mai mull publicul. Revista Naud, a lui Hasdeu, nu ficea
alegere si nu cerca sii determine nimic, in nimic.
Lucrurlle s'au schimbat astilizi. Inca odati s'au reviirsat asupra serif-
torilor comorile trecutului si comorile poporulul. Atingerea intre Rominil
din toate Oak s'a ficut zilnicii, sincere, de un mare folos pentru cu-
getarea vechlului rot de a pregliti profesori, si vreau sii indrepte viafa
timpulul. Zidurlle dintre literaturfi si ramurile vecine se dilrimil si inglidule
o simfitoare imboglifire a celei d'intrilu. Trei revIste ale celor mat liner!,
Siimaniitorul`, Luceafiirula, ,Fatfrumos`, luptil in acelas sens, si ele
an dat literaturil de astlizi pe an Iosif, un Sadovean, Goga, un Sandu,
un clocirlan, un Cerna, un Vilsan.
Si scum miscarea nu se opreste aid. Toata vials romineasa e
prinsa de dinsa, st, cu toate inpotrIvirlle de astazi, ea va izbuti sli pre.
lbeile conbucatoare ale poporului romanesc 131
ha tot. Originalitatea el binefficatoare sta intr'aceia ca ea nu nascocee

le, nu adauge el nu faleifica nimic, dar nu Iasi sa1 scape din vedere
nicluna din insuetrile, din putinlele de desvoltare ale neamulut. Puter Ile
adevfirate de aslant, moetentrea cea buns a trecutului, tot ce are poporui
romanesc in stiipinirea et In indamina sa trebuie a ft intrebuinlat. Scopul
nu mat e acela de a ne asamfina cu unit sau cu atilt, de a ne intrece
cu Romanil de odintoara sau de a ne linen pe urma Francesilor. Nu
voim a fi un Stet modern oarecare, de o precocitate ei indrfizneala care
sa utmeasca lumen. Dorintile noastre sint mull mat modeste, dar mull
mai ueoare de talmficit in fapta sigura: avind conetilnli de ceia ce
sintem, simlIndune Romini mutt mai mull decit coboritori ai Romanilor
el chiar decit cetalent ai Romaniel, voim, in cea mai strinsfi legatura cu
lot ceia ce a fost sfinfitos in tredut, sit clfidim cu mijloace romaneett
civilisalia romaneascii pentru toll Rominii.
132 Istoria Rominllor in Chipuri oi Icoane
Dezvoltarea hotarului Terii-Romane*ti

i Moldovei.
I.
Tara-Romeineascit a numit Rominul, st numeste inc5, tot Tinutul pe

eare-I locuieste el, acela in care-;t pune munca de plugar sau in lungul
;l in largul &Arnie ist mina turmele. Acest pamint putea fi supus in parte,
odinioaril, Bizantinilor, Bulger! lor, Ungurilor, Tatarilor si Rust lor din Ha-
Vein, tar astazi Turcilor, Rusi lor, Austriecilor $i Ungurllor,
paese divino per sette destini,
in sette spezzato da sette conlini,
o fall divini prin sapte ursite
In sapte sfarmate de sapte hotareg,
cum cinta poetul despre all popor, at sau, care a isbutit insa all face
la loc unitatea nafionall si in forma politic5,dar el riiminea tot ,Tara-
Romfineasc.
Mini pe in anul 1300, aceasti Tail nu diiduse Ina un Stat. Ro-
mini! Wien numai supt stfipintrea usoara a cneztlor sau juzilor, mat sus
de cart erau Voevozli. Cifiva dintre acel at Teril-Romanesti: loan, Far-
ces, Litovol, Seneslau, in dreapta st in stinga Oltu lui, sint pomenifl incli
Innainte de anul 1250. Se vede din cele spuse in intiirirea de ciltre Pap&
a until privIlegiu regal unguresc pentru cavaleril IoanifI, cart erau ispitifl
sa se aseze la not, ca pamintul cneztlor si voevozilor olteni mergea de
la Tara Hafegului Oda in Dunare, st se pomenesc si pesarille de la
Celeiu sl cetatea Severinului,aceasta st5pinita de lingua Dincoace de
Olt, din potriv5, nu se inseamna nict -o localitate si ntci -un hotar.
Pe acea vreme Unguril aveau in mina for o parte din pamintul ce
era 85 fie mat tarzin Moldova. Districtele Beau $i Patna de mirk' erau
alum' unguresti, avind locultort ungurl, adust din Secuime st din alte
pirfl, preofi ungurl el capetenii ostilsesti pentru regele lingerie. Capitals
Desvoltarea hotaruItil Terii-Romanesti $t Molbovel 133
acestel provIncil era Milcovul, cetate asezata pe riul cu acelasl nume,

resedinfa a episcopulul catolic.
In partite de sus ale Prutului si Siretiulut se intemelase jam rip
seasco a Oa title sau a Halle lulu,. Pang deparie in jos, cursul acestor
thug era in mina regilor Rusiel-Mica sau Rusiel-Rosit. Cind regatul rusesc
se desfacu, cnezil, rasarifi pe urma lui, stapinira nesiguri, potrivit cu vl
iejla for $i cu imprejurarile timpulut in care trate% Supt inriurirea gall
Liana, o sunlit de sate se intemelara, cu acele nume rusesti in Ault (co-
respunzAtor tub - out, - owce), ce se afia inca rAspindite peste toata Bu-
covina, peste judefele Doroholu si Botosanl partea de sus a Basarablel.
Sesul de peste Shelia ajunse pe la 1240 in mina Tatarilor Horde'
de aur. Et n'aveau nict-o administrafie a supusilor tor, ci se multamiati
a stringe de in d;nsit birul $l a prim( daruri. In atirnarea Tatarilor se poate
sA fi fost si o bung parte a Teril-Romanesti, tot sesul adeca: Braila, In-
lomila, judefele celelalle de in Dunare. Mai mutt sau mai putin neatirnate,
scapate de coplesirea tatareasca, erau plalurile. Cele oltene aveau in
fruntea for juzi, dintre cart CEI mai marl purtau numele de Voevozi. De
in anume juzi vechi cred ea yin numele judefelor Mehedinji, Vilcea sl
Romanaii, toate dincolo de Olt : in adevAr, se zice judeful Mehedintului,
at Vilcel, at Romanatului, si Mehedinf e un nume de persoanA, ca et
Vilcea, venit din Vilcul (Lupul), ca si Romanati, asemenea cu care sint
-unele nume strbesti (Ruvaraf, Herligovat,'s.a),In principatul de mai them
at Teril-Romfinesti si in Moldova-de-jos judefele sint numite dupe Hurl:
Arges, Olt (in Oltenia Irma nu e un Jude' at Oltului, dar este unul at
jilutui, desfactil apoi in Phil de sus: God si cel de jos: Dolj), Covurlulu,
Putna.in Moldova-de-sus, tusk numirea vine de la orase : Bacan, Neamfu,
Suceava, Roman, Botosani, etc. Moldovenit nict nu le-au numit judefe, ci
Tinuturl. Aceasta ne face a crede ca acele judefe n'au avut nicl -o data
-0 fnsemnatate nial mare decit aceia a unei stapiniri peste citeva sate.
Aid par sa fi fost mat mutt cetaii unguresti (Milcovul), Bacaul), cetall dom
nest! (Romanul), tirguri gabifiene (Siretiu, Suceava) si tovarasil de sate,
in felut cum an fost cele din Cimpulung, care aveau drepturile for deose
_bite si plateau un singur bir Domnului.
IL
Pe la 1300-30, Voevozil di z Arges izbutesc a dobindi st Oltenia.

IndatA, el 41 beau titbit de ,Mari- Voevozi' si errata cA stapinesc ,toata
Tara-Romlineasca'. Aceasta vadeste limpede gindul lor, ca nu recunos
beau adeca, pe tot parnintul romanesc, all Voevod de o same cu el, all
cirmultor neatirnat. El !eau in armele for vulturul imparalesc al Bizantultd
<dar cu un singur cap, nu cu doufi, ca in sterna bizantina). In haina, in
pecetea cu doua chipurt imparatesti liner un porn, el se infatiseaza cm
aceasta autoritate inperiala asupra Rominitor.
Pe le 1360 slim sigur ca el aveau si Braila gi Cimpulungul gt Arge
Sul I Slatina (prvilegiul caire Brasoveni din 1368). Peste douzeci de ant
el trecusera prin Bucuresti $1 ajunsesera la Giurgiu, pe care-I intartsera.
134 IstorIa Romani lor In Chipuri sI Icoane
Severinul 11-1 didusera Unguril, dupa melte framinifirl. In fate Nicopolett

turces11, la care rivniau, el cladisera Turnul lor, caruia-i zlceau *Necopola-
cea Mica'. Ba, supt Lalco, el Mara o clipa Wine!, bar supt Mircea pu-
sera mina pe Silistra sl Re toara Dunarea- de -jos, precum $1 pe porturile
dobrogene ale MariLEI mostenisera deci $1 pe Tarli bulgaresil de laApusr
$l pe despoil! bulgarl de linga Mare, Dobroticl $i Ivanco.
Cucertrile- Turcilor iI aruncara insa innapoi peste Dunare. In ace-
las limp, o coborire a Rominilor din Maramures lea Voevozilor celor
Marl toata Tara-Romaneasca" partea rfisariteana a Tinuturilor romanestI,
pe care ei $1 le paslrau pentru ding]].
Bogdan, Voevod marameresean, trecu dincoace de munfl pe la
anul1360. Sasll din Baia, asezafi printre nol Inca de pe la 1200, ii pri-
mire bucurosi. Voevodul unguresc, din provincia regale, intemeiata din
nou, de citeva zed de an!, Sas, fiul lei Dragon, In bate!, si pAminturile
lui luate, pana la MIlcov.Dincolo de Siretiu, se ajunse la °reset cu acest
nume $1 la Suceava, care trAiau de sine stataloare.
TatarII sesulul au cautat sa se impotriveasca. Dar ei lesisera slab!
din luptele cele lungi cu Ungurii. Rominii 1-au dal peste Nistru Aceasta
spa ramase ca hotar, dar cele mai multe peril furs luate mai mull pustit
din minile lor.
Creutalea cea mare era insa cu Voevozii Teri!-Romanestl. Flindat
el statean sus, in capitalele lot de In Arges si Cimpulung, oamenil lel
Bogdan Voevod li ziceau Munteni. Acesta nu cutezase a lea acelasi title
ca Basarab si urmasiLlul. El yenta dinteun pamint romanesc, unde im-
parfirea se Picea dupa riuri. Venla intr'un Tinut udat de eel Moldovei:
el il num! dar, fara Moldovei". insa pe aceasta tare, infelegea el si tot
astfel si urmasli luf, s'o intinda cit mai departe in dauna Teri! -Roma-
nest!.
Pentru aceasta se intrebuinia nesIguranfa sl slabiclunea acestel
ferl intre moartea lul Lalco si intarirea in Domnie a lui Mircea, deer
prin anti 1370-90. Pe de o parte se ajunse la Milcov. Alexandru-cel-Bun
era pe piimintul sau parka la riul Putna, in anul 1432, cum dovedeste o
acrisoare de slid ardeleneasca. Flul lel Alexandre, file, face o dente unor
mosneni din Vrancea. Deci nu incape 'Lido indoiala ca innainte de
Stefan-cel-Mare Moldova-si atinsese hotarul sud- vestic. Vama se lea la
Agiud pentru marfa ce trecea In Munteni, dar aceasta flume' pentru ca
Agiudul era cel din 'Irma tirg al Moldovel in aceste peril. Moldomeni si
Munteni isl fficura cetaji In hotare : a celor d'intale se chema Craciuna
sl era asezata chiar pe riul Milcov. Baciel fu intarit,s1 aid state un limp,
prin an!! 1840, Alexandra cel Nou sau Sandrin, flub lui Stefan-cel-Mare,
pazind hotarul. Linia de apfirare munteana Iasi in prada dusmanale1
Ramnicul-Sarat si Buzau' si se indrepta dupe curse! TeleajinuluI, unde
Domnil din al XV-lea veac facura Teleajna; ceva mai departe era learn&
Oherghif a, care apara Bucurestil, sl el, de alminterea, o cetate intaritrt.
precum Teleajna Linea straja de spre TirgovIste.
Desvoltarea hotarului Terii-Romanevti vi Molbovei 135
Dincolo de Siretiu Moldovenli se intinsera Jute pana in punctul

unde acest riu, intorcindu-se spre Rasarit, poate alcatui hotarul sud-ostic.
Ca Birladul era loc de vama, nu este alts dovada decit faptul ca la
Birlad se vamuiau, pe acest drum de negot, marlurile ce mergeau in
TaraRomfineasca. La Chills vi Cetatea -Alba, pe Dunkea-de-jos vi pe
limanul MorelNegre, fusesera Oenovesii, vi in cea din urma cetate et
ramasera pang dincolo de 1400. Domnil munteni stapiniau insa, ca Bulgaril
de odinioara, vi un mat v1 cellalt at acestui curs de jos at Dunarli. Mol-
cloven!' luara, in acelavi limp de slabiciune a frattlor tor, vi acesi pa-
mint basarabese, vi aceasta Basarab ie. Romanoda 41 zicea: Domn
pana la Mares-cea-Mare. Alexandru-cel-Bun inlaturii orice urma de sta.
pinire strains vl el lase urmavilor sat vi cele dotal cetati. Mircea al Tern-
Romanevtl se impotrivise in zadar, navalind ()data in Moldova in potriva
lut luga : moartea lul fact' din Alexandru-cel-Bun vi din urmavil sal cel
d'intalu Domni as Rominilor. In theta perioada neatirnarii, Mull Voevozi
a toata Tara Romaneasca" au 'Imes de aid innainte pe planul at doilea.
Dupe moartea regelui unguresc vi polon Ludovic-cel-Mare, fiicele
sale Maria vi Hedviga, avind de soil cea d'intaiu pe Sigismund din Luxem-
burg, cealalta pe lagelo botezat cu numele de Vladislav, ivi impartira,
nu fiat cearta, movtentrea. Fieciireia-1 lipsiau banii, OSifl§ii vl aliatil.
Amindoul ferile noastre se folosira de aceste imprejurari.
Laico stapinise, credem, vi Tara Hategului; pentru a-I rasplati vi
civtlga in chip statornic, insuvl Ludovic desfacuse Tara Oltulut de peste
manta, cu cetatea intaritfi a Fagaravului, vi 1-o daduse cu titlul de duce.
El aduse acolo boleri de-al silt, at ciiror urmavi tralesc vl papa astazi.
Hedviga adause pentru Mircea vi citeva sate, mai mutt romanevti, de
cealalta parte a Oltului, dintre care cel mai insemnat era Amlavul sau
Amnavul. Numal Sibilul vi-a pastrat posesille romanevti, Salivtea, Ravi-
naril vl celelalte. Pentru aplirarea for se riche& cetatea Turnulul-Rovu.
Cetatea Branulut, pe care o cladise regele Ludovic, trecu vi ea in stapi-
nirea Muntenilor. Mircea vi fiul Au Mihail vi-au tinut pircalabii acolo. Si
trebuie sa se tie in seams a el aveau deci vl cirmuirea, nu numai asupra
colibafilor d'imprejur, ci vi asupra satelor ce alcatuiau inca de la inceput
domeniul Branului.
Toate aceste stapiniri Irma* nu se puteau alipi pentru totdeauna ca

Tara-Romaneasca, fiindca erau la mijloc muntli. Tot ava s'au dovedit
netrainice vi posesiile capatate de Domnil moldovenl in Ardeal. Stefan-
cel-Mare dobindise acolo Ciceul, in vales Somevulul, vl, deparie, pe
Tirnave, intr'un loc unde nu1 putea folosi la nimIc, Cetatea-de-Balta.
Petru Rare§ prim! ca zalog Bistrita, vl izbutl dupe 1530 sail pule pirca-
!shit acolo, luind de Is oravent censul regal. Rodna, cu minele el, ceta-
tea Unguravului, Reteagul erau tot ale Moldovenilor. 51 sii se adauge o
sumedenie de sate care se fineau de Ciceu sau de alte asemenea puncte
Elamite! In atitea rinduri Seculi au ascultat bucurovi de Doman novtri.
136 Istoria Rominilor In Chipurl vi Icoane
Stefan fact' chlar la Vad revedinta unut epfscop romilnesc, asemenea ca

acela pe care Munfenil it asezar6 la Oloagiu..
Dar piedeca fireascrt sfarimil blsurile de stilpinfre ardelene ce se
puteau 'taste. Ardealul se poate stapini ort tot, on de loc. Dace feudele
si donatille romlinesti s'ar ft tot intins, ajungind a cuprinde parti si mai
marl din tali", dace s'ar fi civilgai Sasii, ar fi !evil lucrul allfel. Asa ins',
Inca de pe la 1450 TaraRom6neasc6 pierdu stfipinfrile ardelene, in locul
cfirora Domnif el primirfi citeva sate ca Gioagiul, Vintul-clejos, Vurperul,
care si ele festal din mina for ciltre 1550. Dup6 aceastrt da16, Wei Mot.
dove! nu-1 mat riimase nimic in Ardeal.
Mutt mai temeinicfi fusese intinderea acestel din urmit teri in sus,
pe Wale Prutului si Nistrului. Prutul porneste de in Apus, si el se arm-
ievte larg, innaInte de a curge drept spre Dunire. in arc se cuprinde o
minunatii fail de vechi padurl si de v6i roditoare, care era plinrt da sate,
odinfoar6 rusevtl si rom6nevti. Acum be stripinia, prin anti 1380, Polonta,
care invinsese vi inlilturase pe cnezif ruteni a! Oalitiel. Acest Tinut mar-
ginav era numit de Polon! tarn Sepenicului, Sipenitului si o cirmuia un
staroste de hotar. Petru Musat, Domnul Moldovei, o lua ca zillog pentru
citeva mil de galbent, $1 puse oamenti sill in cetatea Tetinel de ling' Cer-
niiuti; tot odat6 fu dobindit astfel sl Hotfnul, care fusese pinii atunc!
cetate polona (numele aminteste pe acelea de Snlatyn, Obertyn, din Pocutia).
Lui Alexandru-cei-Bun i se z6logl apol tare de peste Prut pane In Nistru,
o dungy latii de pamint si mai bine !omit, cu cetatile Sniatinul sl Colo.
meta. Pentru aceastil nouil stiipinirecfici Polon!! nu-si pl6tir6 datorille,
al perdurii dat multe lupte panel in anti din urmil a! tut
Stefan $1 apoi, tarrtsl, supt Petru Rares. Nu elite infringerea acestui
Domn In Obertyn, cit supunerea Moldovei In 1538 de cAtre Turd! pe
care -! chemaserii Polonii, hot6ri.Numal foarte putin din pamintul de peste
Prut rilmase al Moldovei.
De la 1538 incepe eapedea sciidere a hotarelor Ele fusese

incoltite ins' al mai de innainte, bar pierderile Teril-Romilnevti sint vl mai
vechi.
Anume, dupii Mircea-cel-Mare, Turcil incearcil iarAvi sit cucereasci
tam El nu izbutirii, $1 °lune( intrebuintarg, la rindul tor, un sistem de
aparare $1 de exploatare pe care -1 intrebuintaser6 Romani! NA de Dad
$1 Bizantinfl fat& de Slav!. El Marti $1 intiirtra cetiltile de pe malul sting
al Dunaril. Olurgiul, care se chema acum Ierkolci, nu mai fu c6p6tat de

Romint prinii la 1595, cind ii avuram numal o clipii. Turnul ajunse cetatea
turceascli Cule (=turn). Severinul nil luaser6 innapoi Unguril, indata dup6
moartea lul Mircea, $1 Turcli it smulserS de be Unguri in anul 1523. Dupe
dou6zeci de ant, portul Briiilei era lust de Turd vi prefficut cetatea
In jurul fieciirei cetlin se alegea o mare buena de p6mint, zece, douilzect
de sate, sl se faces din ele raid, pentru hrana ostavilor.
Desvoltarea hotarului Terii-Rolnanesti gt Mo Move' 137
Sistemul fusese inceput de Mohammed al II-lea, cuceritorul Cons.

lantinopolel. El It puse in aplicare sl faffi de Moldoveni. Dupi 3 incer
carI zadarnice, Chi lia gi Cetatea-Albfi c5zurg in stgpinirea turceasca in
1484. supt Balazid, fiul si urmasul tui Mohammed. $1 aid marele Soliman
Buse In capgt opera inceput de innaintasit sat. Invingind pe Petru Rareg
sl supuind Moldova, el prefOcu Tighinea, veche ceiate moldoveneasci in
Nistru, in Benderul turcesc, gi raiaua celorlalte dour' cetlifi se Odic& aga
de sus, incit ajunse si cuprinda tong jumiltatea de jos a Basarabtel.
Peste cinzeci de aril, Tatar'', cart ajutau in rfizbolu pe Turd, furg adus!
in acest Tinut, pe care el it numiriBugeac gi in care stature 'Anil la 1774.
Si se mai adauge ca la 1551, cind se turd Ille-Vodi Rare at Mol-
dove!, Turdi adauserit la pilminturile for Clubfirciul de in Nistru, de-a-
supra Cellitii-Albe, partea de jos a 0a latilor, unde-si puserA ',ernes!!
care pang astazt o intrebuinfeazil Gala tent!
nAre, cfiruia ii puseri numele de Tomarova.
,
de aid zicatoarea s'a dus to BOdglan', adecg la Turd, In dracul, pe
$1 Renii, mai jos, pe Du.
Schimbari in hotarele celor dour' ter' nu se mai intimpin5 in tot

-veacul al XVII-lea. Nimic din cucerirea ardeleanfi nu ramose dupi Mihai
Viteazul. Moldova se desf5cu in aceiasi intindere pe dare o avuse gt
pfini atunci. 0 cercetare de hotar, facia de loan Buhus, cu alit dot
boieri, din partea Moldovei si de viitorul Domn Stefan Cantacuzino, cu
dot tovarosi, din partea Teril-Rominesti, aduse la 1706 incheiarea singu-
Tel convent!! de hotar intre cele dour' feri, care si ft !esti Ia ivealfi ping
scum. Ea incepe astfel: Hotarul terilor, pe unde au fost de veac, pa
acolo trebuie si stea mann, tar Sirefelul, de 1-a mutat cineva din mat-
ca lui, trebuie sA-1 dea tar pe unde a lost'. Actul nu cuprinde mai de-
parte decit masurl pentru Mares padurllor, pisunatul vitelor, stlipinirea
rnosiilor cumparateg (arendate) paste hotar, lucrul villor si mersul ca-
relor. Se vede cg tints era, sit' se impledice cit mai mull legaturile, pen-
tru a nu se iv' gilcevi.
Niel despre partea Turcilor nu se va face vre-o schimbare. Din
limp in limp, se adeveresie hotarul de dare raiele siDomnilplittesc pen-
iru ca sii vie un om imparatesc cu dreptul de a face sa se dea innapol
dese si neapfirate, ale vecinilor. Supt Mircea Ciobanul, dupg
1544, s'a facut cea d'intAlu alegere a hotarului Brallei, st hotarnicil, Ba-
nul Teodosle gt bolerul Coada, luari in cercetare toati granite : atunci
s'a tgiat drumul Banulur. Slim ca au fficut tot astfel Alexandru Mircea
gl Mihnea Turcitul innainte de anul 1600. Hotgrnicia savirgita pentru a-
cesta din arm"! s'a gi 'Astral: ea priveste raiaua 0iurgiului sl a Turin'.
lui. Alta asemenea lucrari eau field In 1667, cind era Domn Antonle-Vo-
di din Popesti, in 1717, supt IoanVodil Mavrocordat, si in 1764. Rezul-
tatul dezbaterilor s'a pOstrat pentru cea d'intgiu gi pentru cea din urmi,
care, aceasta, priveste intregul hotar de la Adacalesi" insula de Ia
Virctorova 'Ana in Braila. Hotirnicia din 1717 a fost adusi In fade -
plinire able peste vre-un an, do!, supt Nicolae Mavrocordat. E picat cg.
138 Istoria Romtnilor In Chipurl si Icoane
actul inchelat en acest prilej s'a plerdut pentru ca, dup5 spusele cronicil
Jul Nicolae-Voda, inalcarile fusesera asa de marl, cum nu se mat pome-
nise. Turcil din ralele se folosiserA de peirea Id Brincoveanu in 1714, de
a lul Stefan Cantacuzino, de prinderea lul Nicolae Mavrocordat si de im-
prejurartle razbolului, rasluind pentru raiaua Brai lei tot pfimintul pfinii in
apa Buzau lui In Apus, st in jos Valli la gura Ia !oldie', adeca judefele
Rimnicu-Sarat st Braila, intregl. $i in Ia lemifa 41 'Hoy patrunsera Turcil
de in Silistra, luind intregul mai sting al Dunartl, cu Mille pAnii in Greaca.
Dar prin anil 1760 se capata innapol, pentru un adaus la tribut, marea
movie a Sultanulul din judeful Braila: ()data Vizirului.
In Moldova, acelasi Nicolae-Voda n'a avut insa elite noroc. In
aceastfi 'era, Polonli 41 ficusera,pe vremea razbolului cu Turd', o stapi-
nire foarte intinsa, care cuprindea cetatea Sucevel, Cimpulungul bucovl-
nean, cetatea Neamfului, cetatea Sorocei in Nistru, cetatea Hotinului si
multe tirguri, sate si mfinastiri. CInd se facu pacea la 1698.9, el trebuira
sa des innapol tot ce cistigaserA, capatind in schimb numal cetatea Ca-
menifel, pe care de vre-o doulized de ant li-o luaserfi Turd!.
In timpul razboiulul ce se incheiase acum, Constantin Cantemir,
Domnul Moldovei, incercase sa lea Soroca innapol, cu ajutor turcesc,
dar nu izbutise. Rapirea de pfimint moldovenesc o incercara si Tatarti:
el trecura peste hotarele vechl ale Bugeaculut si se asezara pans supt
tirgul Chisinaului, cu turmele, rob!i si familiile lor. Ei stfiteau acum pe
amindoua malurile Bicului peak in Nistru, si aveau Tinutul Lapusnei ba-
sarabene, pane la copacii bfitrini al vestitului codru chighecean. $1 as-
tazi numele de sate tataresti se intimpina pans in aceasta linie a Biculut.
In pfirflle Putnei, era o strasnica hofie, pe care o infrinfi numal Miron
Costin, num'', de sl era boler mare, staroste at acestui Tinut primejduit.
De fapt, in mina Domnfilui era numai o parte din judefele de jos
ale Moldovei, cum e astfizi, adeca fill Basarabla. Delimitarea de la 1703
n'are nicio insemnfitate, filndca tot Nistrul rfimase hotar sl de acolo
innainte infra Turd si Polon!.
Turcilor H 'Area insfi foarte rau pentru pierderea Camenifel, pe
care o prIviau ca o cheie a Poloniel. Rascoala Jul Dimitrie Cantemir,
Domnul Moldovei, care trecu la Rusi, if intarl in credInf a ca el trebuie sa
alba neaparat o cetate in aceste pfirfl. Se mai intimplfi lupta pentru tronul
polon intre August de Saxonia, vechiul rege, sprijinit de Rusl, si regele
cel nou, Stanislav Leszczynski, ocrotit de Turd. Se puse la cale o mare
expedifie pentru aducerea in Scaun a Cralulul Stanislav, adapostit la Ben-
der, dar °stile se oprira la Hotin in yarn anului 1713, sl comandantul
tor, Abdi-Pala, lua in stapinire Hotinul, ca Pasa al cetafii. De la Dom-
nil nostri se cerurfi salahori sI cars pentru dezgroparea din ruins si in-
tarirea din nou a cetajii. Niclo staruinfa nu mai folost, si in curind c.)-
rata intinsa fu hotarnicita pentru hrana lupliitorllor pagini din Holinul
Imparatului. Numai °data, in urma noului razbolu al Rusilor cu Tura,
la 1740, mai intrara pircalabl romini in Hotin, dar el Irebuira sa-1 paid-
seasca indata, cu toate silinfile lut GrIgore Mate! Ohica, Domnul de a-
Desvoltarea hotarului Terii-Romanesti si Molbovef 139
tunci. Vizirul care-si flicuse acest bine cu Moldova fu schimbat, st Ta-

tar!! Lipcani, deprinsi de mull a sta in Hotin, cerurfi a se dea tart*
cetatea in minile unui Pasfi. Numai un an de zile au mai slat at nostri
in vechea cetate. Hotinul riimase ins& totdeauna in inima noastr5, st la
1775, cind Austriacit ni luaret Butovina, Domnul de atunci al Mo Ido-
vet, alt Origore Ohica, se gindi dad' n'ar putea cipata, cu acest prilej,
ca despfigubire, Hotinul I
$1 Soroca fusese ameninf are de aceastfi soartfi. Turcii, cars stolu-
sera ptinti la 1699 in Camenifa, isi cerura aceastfi cetate, ffigaduind o
platy &titre Vistieria turceasca. Pests un an, el capfitau insil ceva mutt
mai bun, Holinul, de unde-si puteau vedea adtipostul col vechiu.
In sfirsit, Tataril capfitarti Ina. din 1712 un adaos de piimint pen-
tru pfisunatal vitelor lor, dincolo de vechiul hotar al lui HalilPasa. El
avea treizeci $i doufi de ceasurl in lungime, adica de la un capfit at Ba-
sarablei papa in cellalt, $i douti in Mime, prin urmare !artist pfin5 In Bic.
0 intfirire formal& li se dildu in 1720-22, o a trete, dupe ce el se in-
cumetase a. trece $i aceasta graniffi, la 1729, apol multe allele in a done
jumfitate a veacului acestuia. Din harta lui Riga, tiparitfi pentru Alexan-
dru -Vodil Callimachi, intr'un limp cind Tataril se impufinaseri, der ho-
tarele tfitfiresti familseserli aceleasi ca din vechime, se vede cil granite
pornia de la Bender, urmil un limp cursul Biculul, cfidea apoi pe at Bot-
nel, si cauta in sfirsit, printr'o linie aproape dreaptfi, Cliimfifulul, care de
versa in Prut.
IV,
Venim acum la ulilmele despoieri suferite de not din partea cres.

tinilor si ocrotitorilor de peste Carpall $l de la Rasfirit.
In Ardeal $l Banat, Austria a mostenit, cind a lust aceste provincii,
in anti 1699 $i 1718, vechea stare de graniffi din vremea principilor ungu-
resti st a begilor de Orsova, atirnatori de Pasa Timisoarel. 0 adevfiratii
hotirnicie nu se facuse. Infelegerea din vremea lul Neagoe Basarab,
incheiata de niste nemesi al Hafegulul din partea lingerie!, toll Romini,
tar, de spre Munteni, de cifiva boeri de lingfi hotarul oltean, din Baia.
de-Aramfi si alte locuri, a fost adusfi de sigur de interesele unor miinfis-
MI ce stilpinlau munfl in hotarul ferli. Ea priveste, in adevar, numai gra-
nite Ardealului de &dire Oltenia; de aceia au si fost alesi pentru holar
nicie de o parte numai Hafegani $i de alta numai Oltenl.
In 1699, cind Austria 1u6 Ardealul, se fficu insfi o bunli hotarnicie
generall, care slujii drept basil celorlalte. Ea a fost dusti la capfit de
unul dintre cei mai priceputi topografl pe car1-1 avea Impliffifia, inviitatul
general MarsIgli, un Italian din Bologna.
In pacea de la Pojarevaci sau Passarowitz, in 1718, Austria trecea
peste acest hotar si lua Oltenia toatfi. Ea -i riimase pan/ la noun pace din
Belgrad, in 1739. In aceasta se prevedea $i alipirea la Oltenia, ajunsli lar6*1
a noastra, a Orsovei-Vechl, dac5, in soroc de un an, ceia ce nu s'a
140 Istoria Rominflor in Chipurl vl Icoane
fecal, Turcil ar putea aduce sa curgfi pe lingrt dinsa Cerna, riul de

granifil. La restituirea Olteniel sau ,Valahiei Mici, fafil de Turd se min-
-dui o alti comisie puntru hotare, care -$t mintui lucrul abia in 1741. Se
mai intrebuinfara, cu aces! prilej, mat multe holarnIce de-ale partIcularilor ;
o descriere a granite in judeful Buziu o alcatui mai tArziu, la 1769,
Logofatul de Vistierie Stefan. Delimitatori an fost comitele Rolowrat $i
Mehmed-Efendi, ale cfiror nume se inseamna pe crucea de plata, poste
pfistratii si pfinA astazi, de la Riul Vadulul, spre Sibilu.
Prin anti 1760, Austriacii prinseri din nou gustul incillarilor. Pe
de o parte, el urmiirlau Wrist stapinirea °Heald, care II se frtglidui de
Turci prin convenfia military din 1771, far pe de alta ei incepuri a innainta
,cu pajurile lor;in Secuime. Astfel fficurrt in parlea Oituzului ci Berefcului,
.supt cuvint ca aid Moldovenli ar ft usurpat inca din 1710. Pe la Toplifa
se aratA sl astazi vechiul hotar. !Main era vorba numal de un singur
munte, ,Muntele-Mic`, dar apoi Ificomia crescu impreuna cu lzbinda.
Energicul guvernator ardelean, Buccow, caruia 1 se datorecte toatA aceastA
schimbare de hotar, faced socoteali la 1761 di prtmintul incrtIcatvorbi
IA fie I de Moldovent face ,aproape dowel comitateI Cind, la 1773,
regele Romanilor Iosif vent in Secuime,- el gist ca lucrul era inchelat, sl
lute° scrisoare din Reghinul Slisesc citre mama -sa, Maria-Teresa, el se
exprimA asifel: Am vrizut Ciucul sl Ourghlul, cu toate pasurile in Mot-
-dove sl o parte din terenul nou- ocupat, care e un adevirat pustiu, acoperii
cu cel mai frumoci copacl de pe lume, dar cart putrezesc fiindcri n'avem
la ce-i intrebuinfag, $i Mei it scapfira gindul ca s'ar putea face un schimb
cu Moldovenli. Austria is' caplitase partea la intaia spircuire a Poloniet,
el -i lipsia un drum drept prin pasurile Carpafilor, cfitre noua provincie
a Gantlet. Hotarul de Miazazi al unel ape aca de neinsemnate cum e
Ceremucul nu 1 se pares indestulator, pe cind ce bun ar fi fost Siretiul
-de sus, far mai jos la Apus apa Motdovet 1 In aceste granite s'a inteles
intaiu rrisluirea BucovInei, al caret nume 1-au pus de alminterea numal
Austriacii, atuncea, pentru cA Moldovenii nu-1 intrebuinfau fatA de aceasti
parte de sus a ferli for. De acela au innaintat In 1774 °Medi imparritesti
pane la Roman. Pe arena insii ei au trebuit sa se opreascii In hotartli mull
mat eau at riulefulul Suceava vi incA s1 acolo Interesele unor proprietari
de mosil 1-au Meat sa nu poatli lua totdeauna ca norms cursul Sucevel.
Acelasl molly a Iticut ca judeful Botosani are sl o parte dincolo de SI-
retiu, pe cind, in schimb, Doroholul nu ajunge panel la aceastA apti.
MIA de almintrelea cuvintele chiar ale lui Iostf, care meniau Inca
din 1773 despoiarea consacrata in 1775: De sigur ca, deal s'ar da in-
napoi ciitre Moldoveni aceste parts (seculesti) care sint destul de intinse,
der, cind nu e culture si nu sin! locuitort, faril mare pre!, s'au putea do-
bindi acel colt care e cuprins intre Transilvania, Maramures gi Pocufia gi
s'ar face un lucru foarte folositor. Rog pe Maria Ta a spune principelui
Kaunitz srt se gindeasci la aceasta' ... Si principele Raunitz s'a gindit,
tar astazi not vedem Suceava lul Stefan -cel-Mare, fari s's avem.
Desvoltarea hotarulul Terii-Romanesti si Molbovei 141
Ultima pierdere se stie di a fost a Basarabiel in 1812. Rusia vorbf

Turcilor numai de Basarabla pe care o stiau acestia, si In urmii li smulsef
for adecli noulitot piimintul dintre Nistru st Prut, care lug de atcl
innainte ace,st nume. Europa ni-a dat innapot la 1856 districtele Cahill,
Bolgrad al Ismail. Erau cele mai rele pentru not, din punctul de vedere
at poporatiel, care era alciituita in mare parte din colonist' de toate
lim bele. Pentru Europa, Interesul era insa ca Rusia sil nu tali gurile
Duni -ail.
Cind Rusii au smuts de la bunul si credinciosul for aliat, in clips
chiar a biruinfil, care face mai marinimos, aceastil sit-glib' de plimint, in
care e ciudat di stiltea cinstea unel Impiir Mil asa de marl, Europa se
ingriji numai ca not a fim larlisi la Dunirea de jos, Hind strfimutaft in
Dobrogea TurcilonDar. astfel am ajuns 'arils' in Marea Neagr6, la acea-
Mare Neagrii, pe care o vedeau Muntenil lul Mircea Beltrinul si cu care
se mindriau in titlurile tor, la 1400, Domnil vitejl at tinerei Moldova.
142 Istoria Rominilor in Chipurl al Icoane
Viata sufleteasca a poporului romin.

Viata sufleteascfi inseamn5 inallarea gindurilor st desfAsurarea
almfirilor in flint& orneneasca. Este o viola sufleteascrt obisnultri care
n'are insemnittate si in care nu se oglindesc !impede insusirile de cape-
ienle ale unul neam. Este lush' vi o alto, care se ridici mai presus de
nevoile sl nlicazurile, de bucurlile banale din fiecare clipfi : viafa simli-
rilor care n'au nimic egoist, simfirl pyminlegii, dar nu simfiri de terra,
$i viafa acelor gindurl care cauti spre innaltimi lfimuririle tainelor !omit,
iraiulul, sfinfil celor ce ni ating simfurile.Fiecare-si trfiieste deosebit sau
in legfituri de tot restrinse viafa obisnultri a sufletului, pe cind Aida su-
fleteascfi superioarrt e aproape aceiasi pentru cel ce tritiesc la un loe
intr'o singur societate. Deci ea e viafa sufleteascli a socletfifil, la care
lea parte fiecine dupe insustrile lut vi dupi inriurirea pe care, in puterea
Ion, e chemat s'o alba asupra altuia. Trupul societafil e Statul, sau cola
ce1 poate inlocui, brans sl-o lea din rodul munch( nalionale, mina el de
apiirare e oasiea, anima el e invatrimintul;exista dee( $t o inlma, o minfe
a tuturor.
Clue o cerceteazii nu trebule 135 se opreasca la cart!. Aceasta ar fi
o istorie literary in cel mai ingust si mai neindestulator infeles al cuvin-
lulu!. Cartea porneste dintr'un suflet,singura ea sau impreunti cu alte
carp, cu alte fapte socIale,§1 acest suflet trebule cercetat sl tutees.
Viata sufleteasci a poporului engles din vremea Elisabetel e Macbeth at
Au! Shakespeare, dar nu intimplarile din el. Cu mull mai mull infilliseazil
aceasta viafa Shakespeare insusi, cu tot ce s'a pastrat de la dinsul: el
e deck viafa sufleteasci a poporulut engles. Dar nu st in cutare insusirl
deosebitoare, cutare accidente din flints lul. Nu vom cunoaste bine aceastrt
vial5, data ne vom opri la un singur scriltor, oricit de mare ar fi el,
on -cif de mull ar cuprinde intr'insul pe ceilalfi. $1 acestia mai mid tre-
bale cunoscull, pentru ca serisul for dovedeste ca a fost sl cine sa -t
primeasca, sfi-1 indemne gi rfisplateasci. Urine bune $i cartile role, cele
ce au pref oricind si ori-unde si acelea care an avut pref numal pentru
cifiva oameni intr'un anumit limp, au inheres intr'o asemenea cercetare.
Ea nu e, cum se vede, o istorie literary, cad in aceasta nu se fine sung
decit de aceia ce este frumos, infelept, insemnat, pe cind dincoace are
interes once a fost st a inriurit. Credal de inriurire trebule stiut larasi ;
-cercetatorul e dolor sy afle, pe cit se poate, si care au fost cercurile
sau slratele sociale care s'au impirtrisit prin cetire sau numal prin auz
VI* sufleteasca a poporului romin 143
de o anamila literaturit Pentru 'data sufleteascg a Rominilor din timpurile

noastre de aid nu ajunge sa se studieze Alecsandri sau Eminescu sau
cei cifiva prosatori de frunte, nu ajunge sfi se urmfireascg direclille bune
care pot ft uneori numai la inceputurile for $1 mfirgenite la o inriurire
stabil; e de nevoie sfi se elle ce au cent cellalli, de ce au cent alte lu-
cruri el intru cit cetirea for a inriurit asupra suflefulul atitor oamenl ce
au trait et el in acel limp. Curentele greeite et cele fau-ffinfitoare au sal'.
pinit si ele suflete, el, dacg nimenl nu se gindeete a le lfiuda el a pune
o vorba bung pentru dinsele, cunoetinfa for nu poate ft decit foarte f o-
lositoare pentru a se infelege sufletul el anima unei societfili.
In acest infeles intreg vom infaftea desfgeurarea viefit sufleteeti a
poporulur nostru. Intent' siudiu precedent a fost vorba numai de ideile
conduditoare, aid se vorbeete despre tot medlul idellor si sentimentelor.
Atunci s'au add name' stelele ce indreptau sau de la care in deose-
bite imprejurgri s'a cerut o indreptare ; aid pill/tree caulg intreaga in-
tindere a cerului de gandurl $1 simfirl boltit asupra viefil din fiecare zi
-a tuturora.
I.
Si aid trebule sa pornim de la constatarea ca mai multfi vrerne,
sute de ant, am trait innainte de toate in legea meeting. De la dinsa
ni-am luat indreptare, el intre &grille el sfinte am trait.
Ea ni-a fost singura literaturg, dad' nu finem same de viafa deo-
sebitg, traind Intr'o anume fantasie original& paging, foarte bogata a
poporulul. Pe cind feranul raspundea la fiecare din intrebfirile cele marl
cu un intreg mfinunchiu de poveeti inflorite de care era fermecat el
care-1 mulfamiau : poveell de sfinfl ai Merin'', de dint' pe cart Blserica
foarte de mutt ii invinsese, poveett de zine, de frumoase flint' mat presus
de lume, carturarul, tirgoveful, boerul cetiau la cartea Anti.
Pentru aceasta el era pregatit prin ecoalg. Alta ecoalg, nu era atunci
decit a manastirilor $1 bisericilor. Chluggrit aveau nevoie de slujbg ; mg-
ngstirea avea nevoie necontenit de preinnoirea calugartlor ; feril ii tre-
buiau Vladict ; in bisericile cele marl se cereau dascali cu bun meetesug
de cetire $1 cintare. Pentru cetire sl pentru cintare deci, pentru Invgla-
rea Ilmbil slavone, care era limba bisericeascg, au fost cele d'intfilu
ecoli ale noastre.
Ce se invfila in ele, se tle din marturtt mull mat tarzil, dar care se
potrivesc foarte bine el pentru anti 1300 sau 1400, cad not nu ne gfisiam
atunci in epoca um' desvoltfirt sin-1111e.
Se incepea cu invalatura pe de rost a ruggclunilor cuprinse in
.0rologhlu sau Ceaslov preotul, dascfilul trebutau sg be tle bine. Venia
la rind apoi cartea de cintari pe opt glasurt, aeanumitul °cloth, tot ale
de neapgrat pentru pregfitirea slujbaellor biseria. Cu Psaltirea, din
care target se invfifau bung!' pe de rost, se ajungea la o literaturg mai
!milt& mai bogata, care ar ft pedal vorbi sufletulut, atingindu-i toate
simfirile st muligmindu1 toate avinturile; numal cit Psaltirea ce se intre-
buinfa in scoala noastrg cea mat veche, era cea slavoneascg.
144 Woes Rominilor In Chipuri si Icoane
Se ajungea apoi In evanghelie, pe care, Ina la 1834, un om crescut

In vechile datini, Barba Stirbei, care a fost spot Domn, o numeste, cu
gindul la invfiffiturile copilAriel, de sigur, temelu at studillor, ca una ce
coprinde moralul mai curet, propoveduit de him's' Mintu floral nostre.
Se trecea la Apostol, la unele part( din Bib Ile. Deocamdatfi ins5, total
pe de rost.
In scolile unguresti de astfizi in Ardeal, copiil Rominflor sint pri-
mill din capul locului cu lectia in limbs maghlarli. Blain nevinovaji piing,
se desnlidfijdulesc, dau sfi Ng de is chinuri, far pe arra, cu minunatele
Insusiri de adaptare ale vristei lor, se Irezesc ca incep a pricepe si a ro-
pe ungureste. Slavona era strecurati in sufletele strttmosilor nostrl cu
acelasl sistem. $colarul dela Ungar' va putea vorbi numa1 cu grew ungu-
reste, indatfi ce viala1 va educe innapol intre Rominil sit ; $1 copili acelor
timpurl nu puteau, de sigur, si cuprindfi o limbs strat' destul de grey
in asa fel Melt s'o poatii intrebuinta. $1 nici n'aveau de ce s'o intrebuin-
feze alurea decit in Bisericfi. Acolo Irma nu se linen predict'.
Ce e drept, se ceresu cunoscfitori de slavoneste pentru cancelarta
Domnilor, unde zilnic se faceau acte de intirire si de (lade, care nu
puteau fi scrise decit in limbs cea invafafa : aceasta regula n'a fost Oak-
sit& decit tfirziu de tot, si pfing la 1590 n'aveam un singur rind romeinesc
venit dela scrittorif sau plsarli, dela logofelli sau grimaticil Voevozilor.
Asemenea hrisoave Iasi samanau intru Coate unele cu allele, sI stim ca
pentru ajutorul cut le scria, erau si formnlare, In care ramineau sfi se
adauge numele si unele amfinunte privitoare in deosebi in actul ce se
&catch. insa Domnil scriau tot slavoneste atitea scrisorl cake vecini,
unde trebula sa se dea in aceasta Ilmba, cuvint de cuvint, cuprinsul celor
spuse de stapin cu guru lui : aid trebulau cunostinil mai temeinice st mat
intinse, sl formularul nu pubes sluff Is nimic. Mal tfirziu se gfisesc diclio-
nare, dar is inceput e indoielnic demi s'a avut acest ajutor.
Slavoneasca aceasta a scrisorilor e foarte podia: mai niciodati
nu se vede un rave, cored intru toate. E de aceias frumuselfi ca st
lattneasca In care se astern die scrisori de acest fel, si de care nu se
poate sa nu zimbestl. Niel atita stlinfil a limbic invilfate nu se putea dobindi
mficar in scoala bisericeasca ; erau deci 'I alte sco11, pentru slavona
sl caligrafie, din care ieseau scriitorti domnesti. Astfel de scoll nu erau
instt deschise °deaf si nu aveau decit un scenic, dot : erau Imes! locu-
tnIele caligrafilor Curfil st dascfililor de slavoneste. $1 aid invallitura,
mestesugul se trecesu dela om in om, din mini in mina, potrivit numal
Cu nevoile foarte inguste ale socieifilit.
Boleril nu stlau carte ; el nu scriau, nu cetiau, nu inbelegean limbs
Btsericii si a Statului. Stares for de barbarle desavirsitii nu se poate asfima-
rta decit cu a nobilllor din cele mat adinci 'impart ale evulut media euro-
pean, un veac at Meet sau al XIlea. Legea o slits' dela Orin'', dela preot,
en prilejul spovedaniet; el o vedeau s1-1 inviijau tainele. Domnii erau de
cele mai multe on tot asa de tnnaintati. Cfirturarul era cine trebuia 8'6
oie carte pentru a trill : pops, dascalul, logoffitul.
Viaja sufleteasca a poporulul romin 145
0 imbunatalire trebuie sa fl venit prin casatortile cu femei din alle

neamuri, de peste Dunare sau §l de peste Carpaft. Doamna Clara a lui
Alexandra Munteanul, Doamna Calinichia, mama lul Mircea, trebuie sa ft
dat coptilor for o crestere mat buns, si mijlocul pentru aceasta era, pe
linga invalaturile mamel, chemarea unut calugar sau preot cu carte. De
cind Sirbul Nicodim, Grec dupe tali, de alminterea, trecuse Dunfirea
ca sot de culture si intemelase cele d'intaiu manfistiri invfitate, Tismana
si Vodija in Oltenia, asifel de calugart se Osten : ei trecura in curind
qi dincoace de Olt, dincolo de Milcov chiar. Alte or!, Doamnele sau jupa-
nesele straine aduceau dela inceput carturari din fare tor. Ceva mat tiirzlu,
coboritoarele neamului Despolilor sirbesti, Despina but Neagoe Basarab,
Elena but Petru Rare, dadura o creslere bunt' si bfiiefilor st fetelor. Ti-
nian' Teodosie trebuie sa fi fost o mica minune de invajfiturii a timpului,
sau, dar moarteaI vent innainte de a putea sa foloseasca stitnia sa neo-
bl§nuita.
A§a a fost 'Ana pela anul 1550. In tot acest limp nu putea fl alts
vlajA sufleteasca decit a injelepciunii fires% raspindita prin cuvinte,
dovedita prin fapte, pastrata prin tradifil care sic! nu erau puse in serfs
pentru Watt' lumea. Ce se poate inchipul mat ingust decit cresterea unor
societal! prin reit& singura, st inca prin relight invesmintata in grain
neinteles? Poporul era mat bine imparfit decit boieril, de si de alminterea
era un necontenit schimb intre boierime si popor.
II
Intimplarea aduse dupfi 1550 o mare revolufle.
Inca din timpuri destul de vechi, pe la 1450, unul sau mat multi
clerici din partite maramuresene tfilmacisera Psallirea, Evanghelia 0 parfl
din Vechtul Testament, precum si multe rugficlunt in romane0e. Anume
zni§carea eretica a husitismului, Ivita in mijlocul catolicilor din Boemia,
ajunsese pana la Ungar!' din Miaza noapte, pfinfi la Poloni 0 atinsese
o parte dintre Romini: ereticil acestia insa aveau §I eresul blind §I bine-
Mellor, eresul de credinffi 0 de lake, eresul de fralle pentru toll oa-
menii, §I pentru eel um!!! §i fare carte. de a face ca orice crestin sfi
trifeleagd cuvintul Int Dumnezeu si sfi se mintute dea dreptul prin el, st
nu, mijlocit, prin preot. Miscarea a fost insa rapede oprita in loc. Tiling-
cirea romaneasca s'a furisat numal cu frica, pe ascuns de ierarhi, cars
n'ar ft ingaduito. POW., nespus de putint o aveau in mina. $1 chlar acela
nu puteau sa simlfi mita placere la cetirea unut grain aspru si cu total
nedesavinit: toms frumusela Evangheliilor blinde §1 Bibliei posomorite
se pierduse prin prefacerea inteo asifel de romaneasca.
Iata insa ca predlca lul Luther, in multe privinfe urmasul tut Huss,
pfitrunse birultoare pana la hotarele noastre. Iesise o Mlle minunata In
limba germane, st mice German din orice part! era ispitit de dinsa, dfidea
jos sfinfil din biserici st cinta frumoase !maul noun pe limba poporului
I ohm marirea In! Dumnezeu, fall sfinit. Sas!! aveau Romint supt ascultarea
146 Istorla Rominilor in Chipurl ei Icoane
lor, si ei simjira datoria de a talmaci pentru dins!!, la 1544, catehismul Id

Luther. Carticica n'a patruns ins& nici dincolo, cu alit mai pujin dincoace,
Peste patrusprezece ani, un diac de cancelarle, care era si preof,
Coresie sau Cores!, Romin din TaraRomaneasca, fugia in Ardeal de frica
ucigiltorului de boleri si cleric!, Mircea Ciobanul. El se adaposti la Bra-
sov, unde Sasil erau cu toil! lulerani si voiau, ca $i frail! for din SiblIu,
sa aduca pe Romial la dreapta eredinja. El erau insa, nu named niste
crestinl rivnitori, ci s1 niste negustori vestifi. Honterus, care H predlcase
reforma legil, 11 adusese si tipografia.
El se gindlra astfel sit ni se dea call slavonesti de tipar, inirebu-
inlind pe Coresle. Carp slavone iesira mat multe pane la moartea tipari-
forului muntean si dupe aceia chiar. Dar tot odan cu Evanghelia din
1560, se rfispindese si cele d'intafa call bisericesti in limba noastra.
Coresi null dada osteneala sa le traduce din nou, lucru pentru care
poate loci sa nu se fi priceput. Se margeni sa indrepte` talmacirile hu-
stle, apropiindu-se de limba timpului sau st feril sale muntene. Dupe
Evanghelie Ie§1, in mai multe edit'', Psaltirea. Inca din 1564 el mai &I-
dea la tipar st o Evanghelie cu invdIdturd, cuprinzind predict asupra
textului de evanghelie ce se celeste in fiecare zi. Aceasta era o trade-
cere din nou, o compilafie, dupe un original unguresc. Agit se gtisira
tot in Ardeal, ins& data aceasta dintre Ardeleni chiar, ca sa dea o alts
Evanghelie de acest fel, adeca lamurita, dar fare nici un amestee eretic
inteinsa. Oliva cleric' tradusera si o parte din Vechiul Testament.
Asemenea aril erau menite mat ales sa fie cetite de ace! preofi
ardeleni pe cart guvernul unguresc, care sprijinia reforma lui Calvin, ii
silIse sa paraseasca, ',data cu legea veche, si limba cea sfinta slavoneasc6.
El aveau in fruntea for si un episcop pe care ortodocsii nu voiau sa -1
recunoascil : Oheorghe de Singiorz e cel d'intillu in sirul acestor Vliidlci
cu dea sila. Dar Rominil nu se incredinlasera de loc ca parinfil si stra-
bunt' for ar fi trait in ratacire, $i, indata ce cirmuirea nu mat apilsi asu-
pra preofilor, viata religioasa urrni ca sl mai innainte. Niel una din car-
tile eretice nu s'a tipfirit in numar mare sl n'a Post prea mull ceruti sau
prea bine plistratii.
Dar totusi ele pitrunsera sl dincoace, in Moldova si TaraRomli-
neasc6. Evanghelie cu invlitatura ortodoxa fusese tradusi chip& o carte
slavon6 imprumutati de film's! Serafim, Mitropolitul muntean; cel din
.Moldova a primit-o si el. Cind Petru 5chlopul, Hien, cuminte si evla-
vlos Domn al Moldovel, fug! in Apus, el duse Ora la adipostul sin ti-
roles din Innsbruck, din Bozen, Psaltirea but Cores! si Apostohd, Faptele
Apostolilor, tiparite de acelasi.
In ceasurile lung! de dor at de ainta, Petra -Vodi, Incunjurat de
atita strainfitate, va fi deschis volumele grosolane cu slovele aspre si se
va fi mingilat $i imbilrbatat cetind. Tot milieul omenesc zace in Psaltire,
cea mat bun6 invatiitura de mita, de tubire $l faille a oamenilor se des-
-face din scrisorile Apostolilor c'6tre cel d'intfilu credinciosi al legli celei
nova. $1 eels ce se petrecu eland cu Petru 5chlopul se va ft petrecut
Viata sufleteasca a poporului roman 147
.cu atijia din cleric!!, boieril gl chiar Juptinesele noastre. Nu e oare un

urasunet din aceste imnurl ale durerii care nu se poate impiica in tot cu-
prinsul piimintului in aceasti amintlre a celor mai strasnice nenorociri
pe care o face in romAneste bitrina calugarifa Teodosia, mama lui Mi-
laiViteazul ems de dusmani ?
$i in alt scris romanesc din aceastfi vreme, in rAvasul de plingere
-al boierilor iubitori de crestingtate critre capetenia for fireascA, fugarul
Domn biruitor Radu $erban, nu se vede un avint de minie impotriva ce-
lor infelest cu paginii, o sete de mintuire care aminteste pagini din
Psalm! ?
De acum tnnainfe indraznirdm a scrle in limba noastr6 Romfineste

se inseamni numele gi faptele morillor pe pietrele de mormint ; romfi-
neste se astern testamentele sau diatele gI scrisortle de la o rude la altfi
sada, de Ia un prieten la prietenul sau; Domnii Inver& in roma:1We pe
-sold for ce trebuie si vorbeascfi gl ce trebuie sa incheie. Pans gt hri-
soave se dau in limba tern. in manastirile de Ia not si in cele din Ar-
deal, calugaril invafati, cari stiau slavoneste, ca un Varlaam Mitropoldul
Moldovei, Ira due fel de fel de cArli in romAneste: earli de lamurire a
Evangheliel, aril de canoane in care se cuprind legile. Tipograflile din
Iasi gi Tirgoviste dau la lumina, pe cind erau Domni Vasile Lupu gi Ma-
lei Basarab, dar MCA amestecul tor, citeva cart( romAnestt pe ling& multe
.slavone. Dosoftei, urmas at lui Varlaam, prefacu Psaltirea in versurl ro-
manes% precum o preflicuser& atilta de cind se !vise Ref orma, gt peste
-Oliva ant vedem pe un boler muntean ca citeazii Psaltirea in aceastd
Iraducere. Vieille Sfinlilor incep a se lipari, si in ele, asa cum le di Do
solid, se !Asia o intreag& lileraturg de povestiri, care represintau atunci,
en un adaos de curatie si de sfinlenie, ceia ce represintii romanele st
nuvelele in timpurile noastre
in Ardent laraei erau principi calvini, si huhi ai nosh.' sint pugs
sa tipareascil in romaneste cantle Bisericli gi able leg!. Vine o vreme
eind in mai multe forme Wet& Biblla sill la indamina credinclosilor, si ea
era cerutii asa de malt, incit cel mai bogat si mai mindru stapinitor ro-
mfinesc de prin ant! 1680, $erban Cantacuzino, dfidu cArturarilor sit
sarcina de a prelucra o singuri Mlle mare, in aceiast llmbfi, in acelasi
ortografle. Un strfilucit monument de limbs apiiru astfel la 1688, una din
operele neperitoare ale literaturil noastre.
$1 curentul urm& mai departe, dind sufletului crestin necontenif
brani nova Urine de slujbli spar in romfineste, supt Constantin Brin-
coveanu, alfituri cu mici povestiri morale, ca Floarea Darurilor, cu art'
de invillatura gt sfaturi ca inoOldtura de qapte tame gl Pildele {nose-
Jest!. Ba chiar in 1713 lese la Neale, primita cu bucurle gl cal& asa
de mutt inch an s'a pestrat pan& la not niciunul din exemplarele pa-
tate si rupte: Alexandria, povestirea fantastic& despre faptele marelui
Alexandru Machedon, biruitorul oamenilor, duhurilor $1 jigfinitlor lumil.
/ that Viteazul eta in ea modelul pvitejillor sale. Cartea se cella
.asa de mutt st in manuscript, incit inffitatul boler Constantin Can-
1). Vezi-le In Convorbiri liierare pe 1900 § 1901. Cf. fi colectic mast &
Scrisori de Domni
148 Istoria Rominilor In Chipuri al Icoane
tacuzino Sto Intent trebula s& probozeasci, intro carte serloaski de

istorie, publicul cfirturar pentru acest pficat. Un boler invafat ca Udriate
Nasturel, fratele Doamnei Enna a hit Mate! Basarab, traduse din slavo-
neate acel Varlaam $1 loasaf, care e plin de cea mat aromitfi infelep-
dune a Rfiskiritului. Dioptra sau Og Undo, moralli in parabole, circula iir
toate partite. In cfirticele ce se chemau Albind se cuprindeau fel de fel
de istorioare plficute. Fabulele tut Isop sau Isopille"Minunile Ma lett
Domnulull se imprumutau necontenit peniru cettre. Predict se tiparlau
In romfineate sau Osten atita rfispindlre in manuscript ca ale straluci
tutu! Mitropolit muntean Antim din Ivir. Dimitrie Cantemir, Invfifat flu de
Domn, crezu chiar vremea potrivita pentru a infilliaa cetitorilor in tipar
alegoria sa morale Divanul sau gf!ceava infelepfului cu lumea. Dacki n'a
Writ Istoria ierogliftcd, in care facea supt nume scope rite satire poll-
tic& a timpului sau, el n'a ascuns-o de niment. In sfirait, pe un limp cind
cronicarii moldovent Costineatil, venind dupki Origore Ureche, at Mun-
teanul Constantin Cantacuzino atingeau probleme marl ale trecutulut at
&dean indemnfirl neamului in aril scrise pe larg romfineate, acelaat
Cantemir se gindia sä tipareascii In Hrcnicul sau o istorie completti a.
tuturor Rominilor. Moartea singura 1-a oprit de la aceasta.
It!.
Cea d'intfilu coalfi innaltki in tulle noastre s'a Interne tat in kat
pe vremea tut Vasile Lupu. Indemnfitorul a fost Mitropolitul Varlaam,.
sprijinttorul un Romin instrainat, mare om in noua sa patrie, Petra Mover],
Mitropoll al Chievulut gi aparator On de izbindfi al ortodoxiel in timpurtle
sale. Desalt' noatrl venire de la acoala din Chiev a tut Petra. El trebuiau
sa dea Domniet cfirturarit de cart era nevole, cunoscatorl de slavoneate 0
greceate. CIO au mai serfs de scum innalnte o slavoneasci mat curate
fusesera in acoala Trei-Ierarhilor, ei un acolar al acestela a fost Nice.
lae.Milescu Spfitarul, care atia destul de bine latineate pentru a gi lea
locul in cercurile cfirturartlor din Apus al care a fost apot Introducfito-
rul atiintelor acestui Apus in Rasta el unul dintre eel d'intalu exploratori
sistematici at Siberiet.
In TaraRomfineascl o coal de acest fel a lost aaezatfi de Ser.-
ban Cantacuzino in biserica Sf. Sava, care avea, ca multe allele din
Bucureatl, at chilli, gate sa primeasca ucenici. In cela ce priveate scopul.,
nu e nict o deosebire fat& de aaezimintul moldovenesc al Trellerarhi-
lor. Si aid ca el acolo programul era cel oblanult in acolile lesulillor,
cu atita schimbare numal a in loc de Umbel latinfi cea greceascfi veche
era Intrebutnialki peniru predarea tuturor materillor, in toate clasele.
Cu ventrea in fruntea ferilor noastre a unor °ameni cart, deck; nu-
eras totdeauna de neam grecesc, primiserfi in Constanfinopol o crer
fere cu total greceascif, se ram in a doua jumfitate a veaculut al XVIIlea,
o schimbare in orinduiala acolllor, al ea se pfistrfi al mat departe. Sla-
'vona se despfir11 de greceasa ; menirea Beadt acoll fu alta. Slavo-
Ylafa sufleteasca a poporului romin 149
41e0e Inv! Ifau cei ce se pregatiau pentru biserici sl pentru cancelaria

..clowneasci, pe cind Ia scoala elineascil mergeau coplit de holed cart
voiau sa capete o crestere potrivlia cu starea parinfilor for. De la un
-timp ins& fritrebuinfarea vechil limb! religioase scam foarte mult, si se
ajunse indata is prefacerea in romAneste a tuturor carfitor de slujba.
*coals slavona decazu rapede. Din potriva, cea greceasca Iue numele
impunator de Academie si fu puss supt conducerea unor °red vestifi in
-tot Marlinl pentru cunostinfile si scrierile for. Ucenicii stateau In fnca-
veri frumoase In Iasi, la manastirea Sf. Sava, fnchinata Sf. Mormint, far
in Bucuresti peste paths in chiliile stralucitei manastiri a Vacfirestilor,
Intemeiata de Nicolae Mavrocordat pentra a I se vesnici numele In Coate
chipurile. invafaceli de azbuche se stringeau in Jura! unul &mat mai
Tau plain, la Sf. Oheorghe din Bucuresti si la Sf. Nicolae cel domnesc
din Iasi.
Fiul hi! NicolaeVoda, Constantin Mavrocordat, se gindi sa lac&
sl scolipentru limba latini; in Iasi se zice ca le-ar ft el deschis pentru
fill de boieri sI mazill. in Bucuresti planul Iui fusese a face un colegiu
al Iesuifilor.
in a done jumatate a veacului al XVIII-lea in sfirsit, incep a se
Intemela scoff si prin celelalte orase ale principatelor. Numarul for create
neconienit ; Alexandru Ipsilanti, Domn muntean, lea masuri ca once
-eras mai insemnat said alba o scoala. in program se prevad lea( de
-limbile latina si francesa. Matte din scolile din provincle avean el
(lineal de greceste. De la o vreme, invalarea stlinfilor capita un
ioc mull mai mare, si prin staruinfile Mitropolitulut Moldovel Iacob
al II-lea fntreg Invaliimintul sufere o schimbare spre modernitate in
aceasta Para.
in sfirsit de la 1750 Innainte tot mai multi preceptor! de franfuzeste
se aseazi In capitalele noastre, si mai toata bolerimea tiara ajunsese a
vtI, mai bine sau mai ran, limbs In care pe atunci se Infafisa cea mai
snare parte din Arleta de culture a timpului. Inca Innainte de 1800 se ras-
find! deprinderea de a se trimete liner!! sI in strainatate, in Germania st
In Franfa, adecA, fn-aceasta din aria 'era, Is Paris. 0 masurA pe care
s) lean pe rind mai muff! Domnl din aceasta epoca e aceia de a nu se
frimi In slujba decit ace! boleri liner! cart glow fl implinit dap& cuviir la
.anti de scoal& Ia Academia greceasca. far cunoscatorul de franfazeste
se putea astepta. &este, la o Innaintare mai rapede.
Numarul oamenlior luminafi, cu dorinfa, cu nevoie de a cell e, deei,
milt mai mare in aceasta vreme. Totusi in lea se tipareste foarte pufla
pentru sufletul for. Mares opera literary a veacului al XVIII-lea e Wm&
-circa din nou, dupA greceste, deci in chip mai adevarat si mai sigur, a
sarfilor biserices11.$coala munteana, intemelata de Antim, fnnoiti de har-
-nicul episcop al Rimnicului Chesarie, sprijinita pe rind de toff Mitropo-
UM si episcopli, da la lumina lucrari ingrijite, a caror limb& nu e Ins&
mat frumoase deaf limbs talmacIrilor celor vechl. Pentra ladle °era !ems
de supt teascurile rimnicene culegerea intreaga a Mineelor, In care vie-
jile sfinfilor sint orinduite dupe zilele in care se praznuleste pomenirea
flecarula. Aces lea vor fi lost foarte mull cetite in Coate stratele socie-
OW. AIte cart! insa priviau numat slujba sau cuprindeau dezbaterl der
dogma, combater! a credintelor celorlalte, al nu puteau fi intelese de oricine..
Cind Rusul Palsie Veliciovschi, ucenic al Mitropolitului moldoveam
Antonie, care invalase destul de bine limba noastra, fact: la Dragomirna,
la Secu $1 in sfirait la Neamt acoala cea mare de calugarie harnica at In-
minata din Moldova, produssle lipografiel lul, dese $1 foarte insemnate,
privesc $l ele mat mull clerul, dace se scoate la o parte cea de-a doua
culegere complete de Minee, lean' aid.
Rare on se mat tiparesc altfel de call : cite o editie noua din
Alexandrie, cite o carte de retete. Nimic de literature $i nimic de atlinta..
Boierti carturart puneau sa li se prescrie vechile letopisete sau cronici,
care erau urmate numat in chip foarte slab pe vremea lor, sau cite urs-
cronograf in care se d'adea istoria lumil in povestiri de vieti omeneati
care incepeau cu Sfinta Scrip tura al se mintuiau, trecind prin Roma §r
prin Bizant, cu Sultan!' turceati. Poet!! sint putini; el alcatuiesc stihurile
for pentru a ft invatafe pe de cost $1 cintate. Intimplator, lenachl Vaca--
rescu, care area nevoie de exemple pentru gramatica sa, a pus in serfs-
al a liparit unele, prea puline, din versurile sale. La un otolum de poesii"
nu se pntea gindi niment : tiparirea lul ar ft jignit Ighemoniconul bo-
ieresc al autorului, care putea face versuri numal in gluma al pentra_
anume scopuri de inchinare catre o doamna sau catre Maria Sa Voda-
Tiganil cart prindeau Coate stihurile ce zburau in aier, formau biblioteca
poetics vie, antologia cintatoare a tuft.
Se cetiau atunci carts straine : greceatidaf at printre acestea nu-
se putea gas! Inca nimic nou, polrivit cu parerile $1 gusturile timpulul,
latine, italiene el francese. Cantacuzinil avusera in TaraRomaneascii o-
minunata biblioteca, ce se rislpi in lumea mare la caderea for in 1716, at-
din care se gasesc din timp in limp volume razlefe, cum e cartea de teolo-
gle Latina pe care in zilele noastre a capeltat-o Academia Rominii $1 pe
care Constantin Stolnicul Cantacuzino o rascumparase de la ostaaii noatrt
Intorai, in 1683, de In asediul Vienei. Biblioteca Mavrocordatilor s'a irosit-
tot aaa, intr'una din zilele de mare restriate a lui Constantin-Voda : numat
catalogul ni s'a ',astral ai un Boileau, acum in colectille mele. Ditunazi s'a
gasit o parte din biblioteca, foarte bogata, a lui Costacht Conachi poets!,
om care area nevoie de o asemenea biblioteca pentru a aerie versurile sale,
in care at mitsura ai inspiratia $1 podoabele ai tonul acela de hinga cainare
sint luate din literature francese a timpulut. Scoala greceasca din Braaov
stapineate astazi biblioteca Brincovenilor de dupe 1714, darulta ei de Gni-
gore Brincoveanu, eel din urma din lints directs. Carlile lui Nicolae Canta,
dintre Cantacuzinil moldoveneati, adunate de el al de inaintaaii sal, alcatuiatt
o foarte frumoasa colectie. Se cautau mai ales popularisfiri allintlfice, call-
tort!, opere istorice. Nu Bpslau insa nicl romanele, cele bune, cum e Corinne
a doamnei de Steel al cele uauratece, ca Auentures de Faublas. Une orf
venia cu ele un negustor ambulant, Grec din Viena, alte on se facets
comanda in Ardeal sau, pentru Moldova, la Lemberg. Culare negustor
Viaja sufleteascii a poporulul romin 151
educes *1 aril de la bilciul vest', al Lipsciii, $i a*a I se intfimpla 31 vre

unula dintre boierii ce cfillitoriau in slatinAtate. La 1719 Ina, Matei Crefulescu
porn ene*le in testamental situ un atlanta (atlas), care I-am fost cumpa-
rat cind am fost la Viena, drept zloti nemfe*t1 48° sl pe care-1 cliiruie*te
tai Nicolae Mavrocordat, *1 in acela*1 testament el anti& ca avea in W-
hit aleca sa nu real pujin de 124 dill, filosofe*ti, gramatice*ti, politIce01,
istorIce*ti, latine*ti, Itallene*11, iproci, prod (*i altele sl altele); care mai
multe dintr'acestea le-am cumparat cfind am fost la Viena pentru treaba
acestor dot copila*I ca sa Inv* grece*le, tar mai virtos latine*te sl Hall-
ene*tel. Mates nu ultfi cu aces! prilej sit se roage a i se invala coplii *1
mai departe, pstrilinindu-1 pentru carte'.
IV.
Pentru ca o liferaturii nationali sit se poati Ivi, Iipsian unele con-

dills. Boieril ace*tia n'aveau un ideal *1 nu gfisiau pe ce sit se sprijine
ca ea -1 poatA descoperi. El ar fl cumpArat mindre cart' de afirmatie ro-
mfineascii, dar nu se !Asia cine sit cuteze a le scrie. El ar fi luat awl' de
cintece ro mAne*II, dar cine printre din*ii, crania* cu locul in Divan, s'ar
fi incumetat sit le scoatfi ? Tn sfir*it unde se puteau tipAil astfel de lu-
erne, cind in principate erau numal tipografille episcopate metropo-
Mane sau mlinastire*11, care nu puteau pune supt teascuri decit anumite
lucrurl, sau lipografia trecilloare a vre unul One vent! la not pentru
afaceri, a vre unul boierina* care Linea sit nu0 primejduiescA banal?
Mintuirea vent de la Rominil de peste munjt: el creel& in jurnfitale
de veac viaja sufleteasci moderns a RomAniel intregf.
De mull, Bra*ovenii, negustori gl me*te*ugarl instArifi, avean o
*coals pe Iinga biserica tor, a SE. Nicolae din Schel. Cind, dupfi 1700,
se intemele o Episcopie a Rominilor until cu Roma, nevola unor *colt
pentru pregfitirea de preoll luminaji se simil inclatil. Episcopal Petru Pavel
Aaron are merlinl eel mare ca a deschis in Blaj cele d'intAiu patru *colt
romane*tt nationale, 'la jurnitatea veaculul al XVIII-lea (1754 *I urm.); ele
se compun dintr'o *coalA prtmarli, un Colegiu latin sl douA seminar'', cele
d'Intaiu *coll de preolle pe care le aveau Rominii. Dupfi ele se indrep-
tar& Coate celetalte, care rfisfirirfi mai mult in veacul al XIXlea pe acest
pfimint ardelean.
Nu Ireceau mai mutt de dougzeci de ant *1 impAratul lubitor de
lumina Iosif al II-lea Men in tot Ardealul *1 in jtnufurlle romanestl din
Ungaria *c oil ale Statulul pentru popor, *col' de romaneste sl nemie*le,
pe cind cele blfijene erau de romaneste sl laline*te. Cheorghe Since',
rivnitorul istoric din acest limp, a dat acestor *coil cea d'in4filu a for
organisalle.
Din. unele *1 din allele, din scollle cele noufi ale Neunifilor, cart *I
el 41 ciiptitaserfi episcopia, la Rhinarl, apoi la Sibiu, le*irfi dincolo de
munll o muljime de Rominl cu *INA de carte. Cindurile for eras marl:
Ifizimindu-se pe trecutul roman al neamulul, el volau sa.1 dea innapol
152 Istorla Rominilor In Chipuri si 'come
Weil puterea, toata stralucirea ce ise rapise. Cetiau cu multi dragoste
Incet, rabdator, cu lumina in suflet. -
Se Intimpla peste citva limp, la inceputul veacului celut non, c&

Universitatea din Pesta capita prIvilegiul de a tipari in tipografia et carp
de litere cirilice, deci si cart' romanesti. Mille de scoala, carfile pent's
biserica puteau aduce un venit butt. Un corector romin, care a fost intatu
Samuil Clain, apol, pane la 1821, Petru Major, fu chemat pentru a an-
praveghia tiparul. Prin potrivirea fireasca a lucruillor iesira atunci en
litere frumoase, pe hirtie bung, in condi!!i tipografice necunoscute panti
atunci la not, nu numat carfile de care fusese vorba In inceput, ci de
turf pentru economia cimpulul, calendare elegante sl chiar calif de ale
tut Petru Major, ca Dictionariul din Buda si vestita scriere,Istorta pen-
ha inceputul Rominilor in Dacia', in care vremea noua 41 gist even.
ghelia. Apeluri calduroase vestiau lesirea In iveala a scrierilor noui, care
se raspindlau prin prieteni, protopopi, Inspector!, funcflonart In Coate
colfurile Rominimil.
In calatorille tor, negustorit sl boleril nostrl cunoscura tipografia

din Buda. Carfile cele nefede de acolo au inceput a gist tot mai multi
cumparatori. Atunci un Brasovean. Zaharia Carcalechl, se gindi a Ina
asuprasi editura carfilor romanesti ce iestau la Buda. El planuf o blb11-
oteca nalionala, raspindi apelurl si mai calduroase decit pane atunci,
laud& pe boteril ce sprijiniau literaturaAse oferl a II da operele la lumina.
Fara dinsul poate ca Alexandru Beldiman, care a cinlat in accente de
jale turburarile aduse de Creel in 1821 (Jalnica Tragodie), nu slar ft
tiparit traducerile, corecie, dar red, din franfuzeste. Din lingerie ventau
acuma calendare, povestiri despre intimplfirile din Europa, istorti al geo-
grafi!, ba chiar, cum vazuram, cite o lucrare poetics.
Un Ardelean din parille Sibifului, Oheorghe Lazar, trecuse In not
Inca innainte de 1821, ca dascal al copillor unel doamne din Bucuresti.
Invafase teologia, dar era si inginer. Pe atunci in Moldova0 avea scoala
de Inginerie (Inca din 1812) tinarul Oheorghe Asachi; boleril munteni
voira sa alba la rindul lnr o astfel de scoala, st tocmira pe Lazar. El
lieu aritmetIca si geometrie buna in talnifa de la Sf. Sava, dar indeplini
pe alaturi ceva st mai bun, pentru care nu fusese plant sl nu era in stare
saI plateasca nimenl : el stramut& in mijlocul claselor luminate din prin-
cipal Idelle ardelene.
Cind plea, peste cifiva ant, ca sa moara acasa, Lazar IAA um
urmas in loan Eliad Radulescu. Acesta si Asachi pregattra 01 mai de-
parte publicul romanesc. El 11 dadura calif, revlste, ziare, poesil, diser
taili gramaticale, nuvele,tot ce nu avuse pan& atunci si trebuia sa alba.
Vre-o douazecl de ant el stapinlra terenul, st, printeo Itteratura din care
numat o mica parte are o valoare estetica, el pregattra calea pentrn
adevarafii scriltorl earl trebulau sa vie. Sufletul contemporanilor for a
lost hranit ins& de dinsii, sl atunci se vazu !nate oars la not o legator&
trainica st plina de incredere intre autorl si scrittorl.
Viata suflefeasca a poporalui roman 153
Nici Eliad, flu de negustor, nici Asachi, flu de preol, nu facean

parte din boierime. Dupe 1840, finara boierime spare in fruntea miscarif
ilterare. Si Balcescu $i Odobescu si Kogalniceanu si Alecsandri si Ne-
gruff §1 Russo sint fii de boier ; ofiterimea ostirli noua prinde gust pen-
fru literature. Cale d'intalu saloane se deschid acum : mai ales in Mol-
dove. A fost un limp fericit atuncea : far& a se inlatura literature staid'',
-ea e subordonata acum celei romanesc', care gaseste represintanti in
bate ramurile. Cita vreme au trait $l lucrat acesti scrlitort, clasa bo-
gata nu s'a instrainat de curentul Itterar.
Prin anti 1870-80 publicul nostru a primit o intregire. Ardealul $i
lingerie, care ascultau de Cipariu, urmasul marilor Ardeleni, Bucovina,
stapinita de Aron Pumnul, se despartira din comunitatea limb!! lilerare.
Convorbirile literareg $i T. Maiorescu au dus lupta pentru disirugerea
eetatuilor de isolare, si resultatul a fost unifIcarea geografica a mediulut
literar romanesc.
in acelasI limp, literature so epropia de anumite strate superloare,
luminate prim scoall, ale poporului, ca invatatoril $i preotit mai ales : un
memargenit folos pentru desvoltarea fireasca st sigura a vial noastre
sufletestf. Ea pierdea insa aproape cu total boierimea.
Motivele nu se pet hotari usor. Ele pat a fl insa cam acestea. Pe
-de o parte, cereal, pazit odinioara cu sfintente, care incunjura aristocratia
noastre de singe, s'a rapt de pe la 1880 incoace. Succesul in politica 01
averea au dal dreptul de intrare in mijlocul urmasilor adevaratei boleriml.
Multi dintre acestia chiar isi pierdusera caracterul romanesc pen deasa
emigrare in strainatate, far noll venit1 nu erau totdeauna Romintl. Sufletut
limpede romanesc at boierImit disparu in aces( valmasag de prefacere, $i
ramasera funnel forme goale, intre care $i aceasta forma a limb!c francese,
a literaturli usoare si usuratece francese. tar scrlitorii din partea for se
Inchisesera in turnul de Rides' al arlel pentru arid, desprefultori penile
public, indiferentl feta de soarta neamului in limbos carula scriau, sau ne-
tamuriti in prIvInta celor mai bone mijloace prig care el poate fl ajutat,
nesIgurl de adevaratele lut nevol sufletestl.
8 IP
Scriltorit cinstill 1;1 destoinici s'au prefacut: el chiama astazt (1906)

pe toff la comunitatea viefli sufletesti, cea d'intalu si mai mare nevole a
noastre. 51 bncuria for e nemargenita cind zilnic se vede cif aceasta che-
snare a for e ascultata.
154 Istorla Rominilor In Chipurl 01 Icoane
Rostul boierimii noastre.

I.
Boierimea nu e dintre cele mat vechi aaezaminte ale noastre, nici

dintre acelea care au pornit in adevar din sufletul nostru.
In vremile a caror amintire nu s'a pastrat decit in chip cu totul
neindestulator, in fruntea poporului nostru nu stateau bolerl, cl all! cir-
muliorl al indreptatorl, call nu parasisera intru nimic haina al fires feat-
neasca. El raspundeau celor douA nevol marl ale oricarel societal': im-
parflrea dreptlifil al calauzirea in apararea tern.
Juzi sau cnezi fineau Scaun de dreptate, incunjurafl de oameni bi-
trinr, de jurafi" din sate. Numele de ,,cnezm e luat de la Slavi, cellalt e,
cam se vede, curat romanesc.Stapinirea until Jude se intindea asupra mat
multor sate, ai, fiindca satele erau foarte risipite atuncl, ea cuprindea
_win urmare un Plitt intreg, care se chiama astfel judel. Hotarele al nu-
mele acestor vechi Judele nu s'au schimbat tact pant" in zilele noastre, al,
cind zlcem judelul Vilcel, or' al judefull Romanalului, pomenlm Inca pe
ace' juzi al Rominimil, cart s'au chiemat Vilcea. poate al Romanal.
Judele era statornlc. Nu tot atita siguranla putem avea in cela ce
prIveate statornIcia mai marelul dm, caruia I se zicea cu cuvintul slave
nest Voevcd, care inseamnA capetenle de oatire. Cnezi intilnim in matte
!octal, al in vremlle for bune al in cele rele ; Voevozi, din potriva, se
cunosc numal pulinl.Unul statea in Ardeal, altul in fara munteanti de din.
coace de Olt, cillva juzi cc putere de Voevod s'au ivit in Oltenia; dupti
ce Ardealul a intrat in stapinire ungureasca, Voevozla de acolo a scazut
al s'a pacatoalt, ajungind pe acelaal treapta cu cnejla sau cu judecia.
Si pe aceasta vreme judele nu mai era alta decit un birau de sat, un
vifiaman sau pircalab (cuvintul d'intalu se intrebuinleaza in Ardeal, find
luat de la Ungurl, al dollea e rusesc al domneate in Moldova, cel de-at
treilea e oblanult la Munteni Ig insemna be inceput capitan de cetate).
In veacul al XIV -lea, cind s'a intemeiat Tara-Romaneasca al apol al
Moldova, nu mai erau decit Voevozi al cnezi in Ardeal, cazull de o po-
Rostul bolerimil noastre 155
friva cit se poate de jos, tar, dincoace, local juzilor it luase cite un singur
Voevod, care izbutise a rapune pe toll cellalfi vi aI mosteni pe rind :
Voevodul din Argev, pe plalurile muntene, tar in vaile riurilor Suceava
al Moldova Voevodul din Bala, stramutat apof in oravul Siretiului gI in`
cetatea Sucevel.
Mal Coate avezamintele noului Slat moldovenesc au fost luate de
la Munteni, far Muntentt, din partea tor, le imprumutasera de la Bulged'
(nu atit de la Sirbi). Niel acevila din urmii nu le nascocisera insa de la
dinvii, neavind pentru aceasta priceperea vl culture ce ar fi trebuit. Ele
veniau, printr'o inceata decadere, de la Bizanf, adeca $l ele, ca matte
lucruri din trecutul nostru, de la Roma veche, insa mime' pe aceasta
lunge cale de imprumut.
Boleria se eta prinfre aceste avezaminte imprumutate. $f numele
de bolerl gt nurrele multor bolerl $i indatoririle celor mat multi dIntre
dinvli yin de la Bizantino-Bulgari.
Cel d'intalu Domni munteni aveau Raga dinvii boierit ce urmeaza.
Un Ban. Banta era aceia a Severtnului, Tinutul ungure-c &la A-
pusul Tern. $i cetatea Severinulul gf Banal de acolo moneta zisa ban"
a dregatorulul acestuia osiiivesc yin de la Ungar!, cuceritori de pamInt
romanesc vi in aceasta parte. De pe la 1300, Doran!' Teril-Romiinevtl,
cart inlocuisera pe stapinitoril olteni de pe plalurile Vilcii $t Oorjuluir
capatara $1 Mehedinful $I partite vesului, en pescarille de la Celeiu, care
fuseserii ale regelui unguresc. In ucea3la parte el eirmulau ca Domni,
dar iv! ziceair Beni ca sa mulfameasca pe puternicul for vecin. Avind ins&
necontenit de lucru dincoace de Olt vi, pe de alts parte, trebuind sa a-
sigure bine o ava de prefulta stapinire ca a Severinului, el avezara scoff"
an Ban mic in numele Banului celui mare, care era Voda !must.
Era lucru firesc ca $l Domnul nostru sa alba un logofat, ca $l
Tart' bulgarevtl $1 Impa'rafil Bizanfulul, Roma nose. Numele sau grecesc
it arata ce trebuia sa fie: acel care sta innaintea Domnulul vl care
redacteaza in aumele lui, acela care aude pentru Domn el prin
care vorbevte acesta. Domnul avea, intre drepturile sale, nemargenIte ca
numar gl intindere, $i pe acela de a Wart prin aril domnevi situ
drese (de aid cuvintul dregdtor, funcfionar) °rice stapinire asupra pa-
mintului. Aproape in fiecare zi se dadeau asemenea earls, $1 ele porntau
de in Logofat, care avea supt poruncile sale pe toff dlecll sau scriltorll
de hirlii.
Vornicul e stapinul Curing (door inseamna in slavonevte Curie)
$1 dregatorul judecafilor. Domnul a string puterea juzilor de odinioara :
el e scum singurul izvor de dreplate ; spre Scaunul let e deschisa calea
orielcul, chiar vi -a celut mat de jos vi mat nenorocit. De cele mat matte
ori, el insuvl asculta el hotiirevte, la Curie, pe an cimp de .direptateu,
ca acela de la Suceava, unde a fost intimpinat $tefancel-Mare de fare
care vi-1 void Domn, sau vi in deosebite orave ale Domniel lui, unde
vine $1 pentru aceasta imparfire a hotaririlor. Lamurlrile le di ins& Vol.-
156 Istoria Rominilor in Chlpuri 131 Icoane
Weal, i atunci, cind Domnul are mai pujini pricepere vi indriznealg, el

poate fl acela de Is care porneste in adevar hot/rhea.
Ca al trellea boier poate ft privit Postelnicul. Name le lui aminteste
pe al dregatorului roman intitulat praefectus cubicull. El se chlarafi ca
eta linga patul Domnulul, in cdmara, in odala tut. Aceasta inseamni mai
pe injeles ca Postelnicul tine fainele Domniel. In sama lui sint legfiturile
cu strainii $l de la un limp cu stiipinli de peste Dun/re : Tura. La po
runca Iui e Userul, care las/ intrarea la Domn.
Vistierul sau Vistiernicul s'ar putea lupta pentru locul al trellea cu
Postelnicul, a dirul chemare a fost ar/tatfi. Cum it arata numele, acest
boier are grija Vistlerid. Odd/ era una singura, $i pentru far/ sl peaks
Domn. Vistierul se ingrijia ca birarli 01 clifinaril sa string/ birul vl dtfr
mete si purla de grija chelluelllor Curti' sau chelluelli de oaste. Mai pe
urmi, el ayes apoi In sama Int stringerea at plata haracklutpe care taro -I
datoria in fiecare an, la April, haznalel Imp/Mild turcesti.
Cind s'a ficut ins/ desparfirea lake veniturIle Domnulul at ale
ler% adecti able in at XVIII-lea veac, cele d'intaiu trecuri supt ocirmui-
rea Cdmorasulut domnesc, neap/rat un baler mull mai walla insemnat
decit Vistlerul.
Pentru ajutorul Vistierului int/lu, al Vistierului vi Camfirasulut pe
arms, sint Camirasil de ocnd, cart ingrijesc de aceastfi ramurfi a vent-
turilor domnestl, vamesll de Is toate hotarele, cart lean in arena acest
drept al Voevodulut, vama de hotare, dar nu $l mama din Mantra, a tir-
gurilor (zisfi In Moldova ptrcalobte sau mortasipte), comiinartt, puslintfilo
pentru dijma de cear/ £ numele lor, slavon, -vine de la camen, pptatras
de cearil), dar mai pe arm/ string/tort al veniturilor de la circiume.
Pentru coati acuma este Spdtarul. E cel care pond& spata, spada
Domnului, ling/ acest stipin in zilele cele marl de ospeje vi alalurl. La
slzbolu plecan Intaiu numal stratornIck al cfiror nume, alcatult din gre-
ceste vi bulg/reste, inseamnil general. Pe arm/ Ins/ purtfitorul spate!
domnesti Is Carte pull/ spata fern in lupte.
Tarzia de tot, adeca tocmai supt Mihal Viteazul, se mai adlugi in
sated un dreg/tor militar, Aga. Mihai intrebuinfase 91 ostasl turd, beat,
al pentr a a-I stfipini trebuia un Turc, al dirui Iltlu e acesta de Aga, o-
bisnult la Constantinopol, unde inseamnfi orice oilier al Seralului. Dup&
moartea lui Mihal beslill se risipira, dar local de Aga rfimase: acuma-I
apfitau boleri de far/. Mate! Basarab a fast intola Aga pe ling/ alit
Doran!. Se pare ca grija Agal era IA pfizeasci persoana dining a Voe-
vodulul. La urmi, sarcina sa era llama( acela de a finea IlnIstea in ora-
vul de resedinifi, ajungind astfel un Prefect de polifie. $dtrarul are paza
sdtrfior, a corturilor, dee! al a tunurilor, tar asupra tuturor osindelor a
Armasul, capetenie de cal /l.
Domnul mai avea ling/ el trel boleri, cart indeplinlau numal func-
III de Curie. Mal bine ar ft 85 se spute a el erau chematt sa le inde-
plIneascg, de oare-ce cite un biet V oevod fAril statornIcie, farfi avers,
lira ragaz, nu putea sa alba gindul numai Is acele marl petrecerl dorm-
Rostul bolerlmil noastre 157
nests in cereai aveau fireate locul dregator11 de ceremonif at de alaiurl.

Pdharritcul cla Domnulul sa bea. El are grija plvnifilor al a vIllor
domneatt El va fi strins poate uindriciul, veche dijma pe care o dato-
riau Domniel toil stapinli de vii.
Stolnicul (de In stoi, :Asa) da Domnulul sit manince ; camartle
Curti! sint in sama lui at in dinsul yin carale care-al revarsa incarcatura in
bambarele Domnulul. El e ajutat pe urma de Medelnicer, care pune masa,
de Clucer, p azitorul depozitelor de hrana, de Sulger, macelarul Curti!,
avind grija carnurilor, de Jitnicer, care ingrIjeate de jitnila grinelor, de
Pltar, care fine cuptoarele de pine.
Iar Comisul, sl carui nume vine de la comes al Romanilor, comite
sau conte, are in sama lui call domneati, povodnici gt telegarl, cart nici-
°data n'au fost multi, cit tamp Domnia noastra a fost neatirnata tl raz-
boinica.
La inceput insa alcatuirea aceasta era foarte nedesaviraita. Cite
un Logofat, un Vornic, un Spatar sau un Stratornic, un Vistier erau tot-
deauna. CeilalfI puteau lips!, at in adevar lipsesc in eels mai multe din
marturille de boleri aduse In artile de hotarire ale Domnilor.incetul pe
incetel s'au adaus apoi dregatorIlle ajutatoare, ale car or nume sint de
cele mai multe on romaneati ei arata dect ca sl funcfla for a fost orin-
data intaiu aicl, supt inriurirea stating poate, dar nu dupa models gra,
ine, gala %cute.
II.
Moldoventi an primit toata lerarhie bolereasca munteana. Schim-
!Arlie pe care I leau adus sint numal de o insemnatate mica. Cele mat
vrednice de luare aminte sint acestea:
In Moldova se simile nevoie de dol Vornict pentru judeclifile cele
multe : aceasta s'a intimplat indata ce fara al-a atins hotarele fireatl al a
ajuns sa cuprincla un mai mare numar de locultori. Tara-Romaneasca,
cellalt principal, nu era, de slgur, mai mica, dar aid Banul oltenesc din
Severin, stramutat apoi in Cralova, dupa ce Unguril an luat innapoi ce-
tater:, ca s'o lase sa can in mina Turcilor, Banul acesta, stapin cu multe
drepturt asupra feril apusene, Linea si judecata hit deosebita, de la care
numal rare on se facea apel la Domani din Argea, Tirgoviate sa i Bum-
reatt. In Moldova, fusese un limp, infra Alexandrucel Bun ai Stefan-eel-
Mare, o imparflre in douil a principatului, o Tara-desus, cu un Domn
el o Tara-de-jos, en altul. Cele douli imparfIrt aveau conatiinfa de acest
trecut deosebit sl in multe lucruri nu samanau desaviralt. Astfel s'au fa-
cut dol Vornici, numifi dupa numele acestor doua Terl.
Spatarla n'a patruns in Moldova decit dupa anul 1600; cel d'intatu
care va fl aaezat-o, dar deocamdata ca o bolerie mai pufln insemnata, va
Ili fost Radu Mihnea, Domn de obirale munteana al care domnise Intalu
dincoace de Milcov. Pe linga aceasta, el era un om pompos caruta-I
placea a alba o Carte cit de mare, cit de stralucit imbracata, si &idea
petreceri imparateatiu, dupa mode Constantinopolei Turcilor, in care
158 Istoria Rominilor In Chipuri sI Icoane
traise diva limp si pe care o cunostea foarte bine. Stratornici pentru osti
nu s'au pomenit aIce nici odatti. Yn schimb jucau un rol mare in Moldova,
dupii asezaminful Jul Alexandruel-Bun sf Stefan-celMare, bolerli din cent!,
capilanii lor, cart se ziceau pircalabi ; cet mai Insemnall dinfre el stateau
la Hotin deasupra Nistrului, la Roman, cetatea lui Roman-Voda, la Nem!,
o sf mai veche cetate, la Chi lia de pe Dunfire sl In Cetatea-Albfi dela
limanul Nistrului, care fficeau zid la Miaz5z1 impotriva celor mai primal-
diosi dusmani. Alit pircalabt, ca acela din Bacnu, din Criiciuna, nu se
aduc innainie ca martorl in curfile domnesti. In sfirsit, la Suceava, unde
states Domnul, nu era un pircalab, ci numal un Portar, pnzitor at portlier.
Cif limp Suceava a fost o capita% s'a 'Astral Portarul ei prinire
boierli cel marl. Cind ins5, de pe la 1560 innainte, Domnia a !recut mai
mull In Iasi, unde niciodatil n'a fost un pircillab, ci numat un Viitaf-Mare
ca in orice cetate neintnritn, Portarul de Suceava sia pierdut rostul.
Acuma ins5, an de an nnvaliau In Moldova Cazacii, ca un blistlim dum-
nezelesc, ajuiindu-se cu doritoril de Domnie, ca sii prade Moldova. Ca-
zacii aveau in fruntea for un Hatman. Sah, Hatman cazacesc, stain in
Iasi prIn 1577-8, ca boier at Jul loan Poicoavel, Domn cu hapca at fern.
Dupe citiva ani se gnsi de cuviinfil ca Moldova sfili alba stator:1Jc Hat.
manul. Pentru a nu se face Inca un boier mare si a se 'Astra vechea
rinduialli a dregatorilor, ce se pnzla acum cu sfinfenie, finindu-se, de
;Ada, pircalabi de Roman dup5 ce de mull nu mai era in Roman o ce-
tate,se adfingl Haimanului si demnitatea de Portar at Sucevel.
Numal dupii 1650 Moldova sla avut Aga : de buns same supt in-
riurirea unor Domni cart veniau de peste Milcov si nu volau salt
schlmbe in tare cea noun inflifisarea Curfli cu care erau deprinsi. De In
1600 innainte, Tatari stateau in Basarabia-de-jos, neamjneinfrinat st sal-
batec, care nu sila de hotare. Aid Irebuia deef o paztt slatornica, si,
pentru a se da clipefeniel strajerilor, care irebula sit fie un bun ostean,
un tillu in stare sn impute vecinilor pagint, el fu numit cu cuvintul turcesc
care inseamniff general: Serdar.
Moldova avea mull mat bune si mat multe vii domnesti decit Tara-
Romiineasca: In Cotnart, la Hirlau, In Iasi, In Tecuci, in Odobesti eras
podgorli vestite. Aid PAharnicul era un boier mutt mai prefult si mull
mai impovarat de lucru decit la Muntertl. El avuse odinloara ca ajutor
pe ploscar (dela plasm)); pe urrnn sarclna acestuia irecu asupra Cupartu-
Jul (dela cupd). Un Mare -P vnicer satea In Cotnari, avind grlja dealuri-
lor domnesti.
Banta fu stramutata in Moldova abia dup5 1700, supt Fanariollu
prin urmare sl ea ajunse numal Intru diva in Innillflmea boierlei celei marl.
Schimbfiri se adusern bolerlmli romlinesti, unifIcata acum aproape

en totul ca nume sf atribuffi, din fret puncte de vedere, si anume: in-
doirea, inireirea, inmulfirea sarclnilor, spot ImItarea datInilor turcestl.
Rostul bolerimil noastre 159
Mai tarzin in sfirsit se internele Raga boterimea mare cu titluri o

boierlme mica de munca si de cistm.
Inca de timpuriu incep sit' apara boieri de mai mulie trepte. Chiar
din veacul al XV-lea cutarui boler i se zice prolovistier pentru a se de-
osebi de alit Visited mai mica, Vistierii a/ doilea. Domni din veacul at
XVI-lea, -mai ales cel din Tara-Romfineasca, dar si cel din Moldova, cart
aveau tolusl o bolerie mai bine orindulta, pun in marturitie hrisoavelor
innaintea dregatoriei sfetnicilor for calificativul slavon VeV,adecfi velichf.
mare. Mai tarziu, insa, pe la 1700, prinir'o imboga fire sl prefacers a ran
gurilor, Moldova infelegea all ceva prin boieri mart decit aceia cars
aveau o asemenea calificafie. Dimitrie Cantemir, invafaful Domn care a
scris pe larg despre Wale imprejurarile moldovenesti de pe vremea sa,
deosebeste intaiu boierii de sfal, opt la numar, cei mai marl, apol bolerif
de Divan, Stolnic, Comis, Clucer, Serdar, Singer, Pivnicer, Pilar, Wren
Armes User, Aga si pe linga el un boier al doilea, Postelnicul. un boler
al trellea, Logofiliul, $i un capitan al darabanilor sau trabanfilor pentru
paza Domnului; Vamesul $i Caminarul se adauga la aceasta treapta. Fel
de fel de boieri cu tilluri de mai doilea' si al treilea" fac spot holed-
mea a done. lar intre boierinasil ce inchid siragul, se afla Cuparul, Ca-
marasul-cel-Mare. valeta de aprozi, cart pazesc si chiama la Divan,cei
de copil, pajli Domnului, Pivnicerul, toate felurile de Camarasi (de dulcet!,
crinuntru, de lumini, cu grija luminatului Curti') Candidaf I de boterinasi
sint apoi aceia, mai mull liner!, cad stau supt porunciie vatavilor $i cad
ill ieau numele dupa al bolerilor, cu un diminutiv: Paharnicel, Stolnicel,
Armasei, $. a.
La inceput se indolesc dregatorlile care cer mai mull lucru: Logo-
fella, Vornicla, Posteinicia si Vistieria. Apoi se urmeaza cu mai toate
celelalte, pentru a se ridica tot mai multi la cinste, pentru a se impalas!
cil mai larg de ranguri si slujbe boierimea de tare ca si cea strains, a
favorililor domnesti. Pe vremea lui Vasile Lupn era in Moldova numai
o demnitate de o singura treapta : Spataria.
inmulfirea slujbelor si tillurilor vine din inmulfirea urmasilor de
boieri cart nu puteau fl lasafi sa cacti; intre ferani, dar $t din alte motive.
De sigur ca era acum, in niste ferl mai bine locuite, cu mull mai mull
de lucru-ca innainte. Dar inriuria pe linga aceasta privelistea orbitoare
a viefil de Curie constantinopolitane, care yenta dea dreptul din bizan-
tinismul cel asa de roditor in slujbasi netrebnici st in titular! nevrednicL
Dome!! ce venlau in Scaunul moldovenesc sau muntenesc cunosteau mull
mai bine stralucirea Curfii imparatesti $i credeau de datoria for sa se
aprople de dinsa, innalfindu-se astfel, pe aceasta singura cale ce It sta-
tes deschisa, in ochil supusilor lor.
Cind, chip& Domnii crescufl in Rasarit, ventra alit!, de nastere din
acel Ragan $i prefacufl cu tofu! de dinsul, atunci slujbele turcesti venia
cu numele for chiar. ,,Fanariofitg au Inmulfit peste orice masura $i cu.
viinfa dregatorille fare de folos:Insa ii indemna la aceasta $i grija ce
aveau pentru atifia casnici strain' cart venlau cu dinsil $i cart, dace nu
160 istorla Rominilor in Chipurl fl Icoane
puteau infra in Sfatul politic sau in Divanul de judecatorl, erau bunt

pentru asemenea trebi ca finerea ibricului de spalat sau pastrarea lumi-
narilor de sau. Curti le din Iasi si Bucuresti au acum un numar de bolert
de mods turceasca, cart slat: portarbasa, muhurdarul, pentru pecete,
divictarul, pentru calimari, becerul, pentru bucalarie, Iciclohodarul pen-
Ira ghetele si papucli Marie! Sale, caftangiul pentru hainele acetatesi
stapin, mabeingiul pentru odaia de lucre st Coate hirtiiie lui, clamasirgiule
pentru albiturile lut Von, cafegibasa, pentru cafeaua prInciara, serbec-
eel pentru serbete, buhurdangiul pentru mirodeniile de odale, de barbs
sau de rule, cibucci-bass, pentru ciubuc, ibrictarul, pentru !brie, pes-
chirgibasa, pentru peschir, ciohodarul cel mare, pentru paza, sofragiul,
pentru sufrtgerie, berber-basa pentru barbs, cavas-basa pentru caves!!
de straja, samdangiul pentru laminar!, sl Inca cifiva.
Acum Iasi parka si bolerille cele marl slat inmulftte. Tara-Roma-
masa are ca si Moldova dot Vornic!; I se dau st dot Logofell, Mein-
duse o Tara-desus la Rasarit si o Tara-de-jos la Apus. Ba mai intilnestl
tin Vornic-Mare al treilea si al patrulea Mare-Vornic, chemall in ranguri
de an bun cirmuitor, Alexandra Moruzi. inca un Mare-Vornic are Calla
Milelor, din care se dau anumite ajutoare la fete alese, dar cu avert
scapatate. E in sfirsit un Vornic de Politle, care lea o parte din sarcina
Agal. Ca al treilea Logofat se adauge cel de obiceluri, creel pe la 1774,
pentru a pasha datina. $1 Muntenia an acum an Hatman, aced al Diva-
nului, ma! mare 'peste aprozi sl dregatoril cel martinii al judecaillor. Pos-
telnicul tot se mat numeste, dar acum intimpinl si un Logofat al Prici-
nlior Straine. De Coate, slat acuma sese clase, bine hotarite, sl e aproape
cu neputinla ca omul cel mai vrednic sl mat muncitor sa innainteze de
in treapla a sesea, in care se ingramadesc zapcill pufin platifi, cart !ese
innaintea oaspetelai strain in nadejdea bacsisulul, pane la treapta intalu,
uncle se rasfafa trufasi, in largul lor, cel mai marl din boierime, asa nip
mite protipendada, care nu mai cuprinde ins& numal chic! membri, cum
spune numele, ci nu mai pufin de seisprezece in Tara Romaneasca.
Cele sese clase ale bolerilor nu cupriud Ins& numal pe cel ce se
afla in sujba, cl inca si pe eel car! au avid slujbe. Numarul acestora e
bonnie mare. Domnille se schimba des, si, in rapedea for preurmare, o
mulfime de cement ailing sa guste cinstea dregatorillor. Plina in moartea
for el ramin boleri. Fill for von fi privill ca feciori de bolert, urmasit
Deamurr, sl nu vor putea fl pusl intr'un rind cu loculloril obisnuifi at
fern. Boiertt nu pot fi halal! decit de Domni, cu topuzul, care uclde
um or!, dar nu necinsteste nictodata ; el nu pot fi ucisi prin streangul
hid al spinzuratorit, ci numal prin sable stralucitoare a ostasilor; in
cela ce priveste datorille catre Stet, el nu platesc nici birul, nici chiar
dijma, afar& numal de anal cind un Domn 41 incepe stiipinirea. In
schimb, Domnul poste sa-1 cheme totdeauna in razbolu, ca si pe Curtenil
Moldovei, can sl el se ridica deasupra feranilor, ca si pe Rosti de far&
a! Muntenilor, ca sl pe slujitoril cart stau cea mat mare parte din limp
aces/ sl raspund catre VIstierie an bir scazut, pentru slujba ostaseasca
Vista sufleteasca a poporului romin 161.
ce fac tern, in Oral! ca al °Oast! plant': &Mani!i sau dorobantil nu-

mill dupe trabanill ardeleni, sau seimenif.
Pe incelul se injgheba astfel, prin perindarea in slujbe, prin in-
multirea fireasca a familillor ridicate de increderea sau lublrea Domnulut,
o class boiereasca. Wale el nu states numal in drepturile ce s'au aratat
mai sus, in falma, in amintiri frumoase, in odoare strinse din neam in
neam, ci mai alts In moail, far, de la o vreme, in moan al in oameni.
Iv.
Innainte de a ft o Tara.Romaneasca sau o Tarn a Moldovel, erau
moan al moaleri, dar moat! mici al moaierl teranl. Domnil schimbara
aceasta stare de lucruri de Irafeasca saracle, daruind dregatorilor,
bolertior paminiuri past'', paminiuri fail stapin, de cars erau destule, al
paminiuri confiscate. Aceste paminiuri ajungeau prin dente urice, adeca
erau de scum innainte scuttle, ca al paminturile manastlresti. Ue aid nu
se lua gloat sau h men d 5, nici pripas pentru vitele raticite, nici sugu-
bind pe cel cu pacate, nici sulgiu sau dif, pentru vitele Mate, nicldtjme
pe 01, pe albine, pe mascuri, nici darea pe vii, vinoriciul, Mcf ctbloritul
sau chilele" pe recolta, nici dajdea pe produsul pescuitulul. Ilreadnick,
dregotorii, desugubinarii n'aveau ce caula sic!; biraril singuri 41 ridl-
cau blrul sau 11 primiau din mina ,pircalabilor sau vornicilor bolereati.
Dace er ft lost mat mita statornicie, s'ar fl alcatutt fo.rte rapede,
al intro WA al in cealalta, o proprielate mare, care pates ft aparati de
impertirecum s'a facul mai tirztu prin calugarirea silita a celor mai
multi copli Razboaiele veanice cu strainli de la multe hotare, der mai
ales multele rasboale launtrice pentru Domnie an impiedecat aceasta,
mai mull in Tara-Romaneasca insa decit in Moldova. Au llamas, cu deo-
sebire la Munteni, multi bolerl neastimparall,bunl in razbolu, dar cumuli
mai ral in pace.
De la o vreme inra, 'ennui n'a mat Wu! linen pe umeri povoara
birului. El si -a (recut deci ruoala tut cea mica bolerului vecin. In Mol-
dova, lucrul s'a Neuf pe nesimtlie, Rai vinzare in regula; dincoace de
Milcov, vinzarea formals s'a savirait in cea mai large masurii cu diva
limp inainte de Nibs! Viteazul. Doter!i izbutira a Menge astfel bogatla
de painful a tarn, al Buzeatli Jul Mihal ajunseril a stapini peste fret sate
de most!. Imprejurarile furl al mai depute pr1elnice stringeril la un loc
a pamintultri; dupe peirea feranului sarac, urma al acela a celui instarlt,
al Constantin CanIacuzino din TaraRomiineasca, halli sal, lordachi in
Toma, din Moldova putura sail face astfel vestite avert de lanuri at
muntl.
NM prin aceasiii vinzare insa, saleanul nu sapii de greul blrului.
Boierul vent atunci . inaintea tut ca ajutafor al lua birul asupra sa, un
an, mat multi ant, grarredind datorla asupra vecinulut sau mai agrac. La
brma, el cumpare pe acesta, ca om, dindu-1 une on pe ling8 suma dato-
eel, al cileva sule de asprl, moneta cea mica de ergini a I mpului. De
sic! 1nalnie, teranul nu mai avu nimic a face cu Domnul: el da bole-
162 Istoria Rominilor In Chtpuri sl Icoane
rulul sl dijma pe care o Within Domniel $l munca pe care pin& alunct

o chelluise pe farina sa si peniru folosul sin.
Bo leril cart an avut pfimint s'au piistrat in dregitoril aproape ne-
intrerupt. Cel pufin el au facut parte din unele particle ce se luptau intro
eleCantacuzinii cu BAlenli in Muntenia de pe la 1660 la 1680 sl an
cirmult in zilele de biruinffi ale particle! lor. Din pc:arty& cifi s'au razimat nu-
mai pe banl sau pe sprijinul unor Donut!, an trecut rApede pe is Curie
pentru a se intoarce in Rasfirit sau peniru a pert in nenorocire orl 'Allele.
A fost decl pin& la Regulamentul Organic doui felurl de bolerie:
bolerla fundiel, care nu aducea $i plimintul, si boieria pimintulul, care
trebuia sil aduci fundia. Bolerla cea d'intiiiu n'are nick) insemnfitate ;
urmasll el nu se mat giisesc astfizi in stra;ele de sus ale societlifii. Dac&
vreun Domn Bra rusine, ca Nicolae Mavroghenl, a facut holed pe tine
au vrut $l pe tine n'au vrut, dee& un alt Domn, innainte de dinsul, Ma-
tel Ohica, a fficut in citeva hint o sumedenie de looted, de cea din urm&
treaptfi, aceasta n'are nick) inriurIre asupra desvoltfirll bolerimil noastre.
Prin asemenea misurl nu se urmAria altceva decit apfitarea, In schim-
bul sumel plfitite is Domnie, a drepturilor legate de insusirea de boler.
V.
O parte din boletif cei not e intrebuinfati in Curfile de judecatil,
departamentele, intemeiate dupli 1774 mai ales: este acuma la Muntent,
pe lingfi vechiul Divan domnesc, un Departament de Opt, unul de Septe,
unul de Petra (la Craloval, allele pe ling& Spfitfirie, unde se Judea pro
cesele localniellor cu strfilnII.
O altil parte Intl.& in rindurile Ispravnicilor, cirmultorl al judefelor,
In rindurile samesilor, stringfitorl de biruri in aceleasi judefe. °dal&
orice boler era Ispravnic, cind Domnul il &idea s& lsproveascli ceva,
sfi facfi o judecatel, o holfirnicie, un drum, o cfilAtorle rizboinici de
ostas, o supraveghere de clfidire, de pod. De la un limp insa, acest rail-
loc de administrafie nu se mai pfiru potrIvit. Boieril nu mai prlmlau be-
curoel asemenea sarclni, sl ei erau acum marl si tart.
Constantin Mavrocordat se gindi atunci is meal, la neamurlle sit-
facile ale boierilor, care nu mai puleau ajunge is bolerie. In Moldova.
ca sl In Tara-Romaneascg, B se usura plata birulul,flind supusl la o dajde
mai usoarfi, dar in schimb el trebuiau sa se supuie is mice cereri ale
Domniei : aceasta al:lase de acum innainte datinfi.
Dar, in acelasi limp, pentru cirmulrea elate& a judefelor se fAcur&
IsprOvnictile, dap& modelul dal de Austriacl in Oltenia, cu vorniciile sta.
tornice. Moldova isl avu si ea lspravnicii: cite doi de Judd. Initiate li-
ma boieri incepeau pe lingfi un ocrotitor mat !Atria si treceau spot
rindurile bolerinasilor pentru a se urca in sfirsit oricit de sus. Acuma el
Incep cu un loc de Ispravnic, care invdi minte st educe bans; in acelasl
limp, fiindcA s'a rfispindit obicelul de a se da fail stujbfi titlurile bole-
rilor celor mat mid, el sint cinstill cu astfel de Bikini. Barba Stirbei,
Domnul de mai tfirziu, a incepul astfel Caminar si ispravnic la Vlasca.
Viata sufleteasca a poporului romin 163
VI.
Regulamentul Organic din 1832 intelegea sa face din bolerimea

snoastra un fel de nobilime ruseasca. Se prevedea sculirea de dart, im-
p in clase, Mimi in legatura cu once funclie st o parte holart-
ioare in afacerile Statului.
Regulamentul n'a trait ins& decit vre-o doutizect de ant si a facul
loc epocei luptelor constitutionale din care s'a desfacut Statul romin
41e astazi.
Am vazut ca Halm bolerime de la 1830-40 a inceput epoca nou&
-din literature noastra. Ace last boierimemare sau mica (Brailanu, Ro-
setti faceau parte din bolerirnea mica) , a stapinit un limp st cimput
-politic. Astazt nu mai este age. Ciasa cea noua, ridicata din mijlocul lo-
-cultorilor oraselor mai ales; in parte Irma si dintre silent, cies& num e-
roasa si energica, tea repede de tot locul boierimil.
Acesteia ii ramine Irma o mare parte din proprietatea rurala, nu-
mete gi traditille bune (celelalte pot fi nitrite). Aceasta mostenire impune
insa gi o datorie. Boierimea romaneasca nu are &florid de a conduce
rtsipa vietti sociale, ci de a sprijini din rasputert, cu orice jertfe, agonisirea
.prin munca a culturli neamului de viata- caruia e skins !eget& viata nee-
.murilor lor.
Dintr'o istorie a literaturil unguresti extrag aceste rindurt:

La adunarea dietala din 1825, Paul Nagy vorbi in potriva aristo-
cratieI instralnate st, accentuind datoriile magnatilor, 11 impunea sarcina
-de a ocroti literature national& ridicind o Academie de slant! si arte.
Dupi cuvintare, se ridica tinarul comite Stefan Szechenyi, atunci capitan
-de cavalerie gi, palid de emofie, in mijlocul adincii facer!, oferi solemn
venitul sau pe un an inireg: 6Q 000 de florist... Cu lacrarnile in ocht se
4nnalta spot batrinul baron Avram Vay, cu oferta de 8 000, contele Oheor-
.ghe Andrassy, cu 10.000 si contele Oheorghe Kirolyi cu 40 000: el fur&
deci cei patru intemeletori.g
Academia Romina a facut-o ins& Statul, dee! contribuabilul, sfira-

cul. A imbogijito Mitt un Orec, Zappa. Citivii, foarte pufini, boieni 1-au
dat ceva dupe moarte. Carti le romanest1 se vind Inca intre same'. Re-
vistele cele bane, nu cele ce cersesc gt lingusesc,,gasesc banul cu care
se tiparesc la preoti, la invatatort, cart n'au niciun bulgare de pamint,
in student!, cart able au o haina sa pule pe el, In functionaril ce traiesc
de az! pe mine.
E o datorie de onoare pentru purtatorit celor mai vechi nume ro-
anesti sa nu mai fie asa. 51 cuvintele frumoase singure nu mai folosesc,
cad prey au fost spuse des.
164 Istoria Rominilor in Chipuri si Icoanc
Farmacia In terile romlne.

I.
Numele ce se dau la Rominil de pretutindeni locului de unde se

Impart mijloacele pentru alinarea durerilor trupulul si acelul care face
imparfirea dovedesc vechimea farmaciel in ferile tor. Dar ele arata a
acelasl limp ce erau cel d'intilu farmacislr. Spifer, spiferie vine de la
speziario, speziarla, forme italienesti vulgare pentru spezIale si frolic°
di spezie. In colonille ltd Ilene asezale in preajma noastra, in Crimela, a
aril coasts, cu stralucita el capitals, Caffa, se afla in mina Oenovesl-
lor, vindea asifel sl leacurl, in 1381, Anton spiferul, Anthoniusspetia-
rlus". Colonist!! genovesi din Pera Conslantinopolel aveau s1 la 1401
spiferul tor. Dar el desfaceau in acelasl limp cu medicamentele care
erau toate simple, fabricate gala, sl nu compuse anume fructe zaha-
rite' (fruitsconfils, confetti), sofran, mbar, scorlisoark sosuri (salsa) sr
serbet, precum si vinurl straine. Numele de speziarie vine de la spezie,
species, supt care se infelegeau in evul mediu mai ales mirodeniile, plan-
tele colorante, condimenteledeci, innainte de loate, piperul, care se
a ducea din Orient, din Indii, prin Asia Mica si Egipt. Inca in secolul at
XVIIIlea un dictionar Italian explica asifel cuvintul speziale: cel ce vinde
spectile 331 compune medicamentele ordonate de medic", sl adauga cu-
vintul latin : aromatarius: vinzator de mIrodenti.
Spectile se zic pe franfuzeste epices, Iar Older e bacanul. Meanie
sl splferie erau la inceput acelast lucru, deposit de marfuri coloniale.
Dintre cele doua atribuft1 ale spiferului", sframosii nostri prefu
tau mat mull, mull mai mull, pe acea mat pupil inalla. De leacurl inva-
late el n'aveau nevoie, flinda erau babele cu buruienile for. Deci pentra
mirodenII, vapsele vegetate sl zsharicale rasaritene s'au intemelat in ora-
sele romanesti mat wart, spiferil", de spiferir venifi din Crimeia ge-
moves&
Cind Domnul Moldovei sau al Terli-Romiinesti, cind vre-o rude a
lut, cind vreun boler mare erau bolbavi, babele nu erau inirebate sin-
gure, ci se chemau medic! sau, cum se zicea atunci, cu un cuvint slavoa
fuel pe calea Menai, erect. Unit erau din Ardeal, Sasi, sift! din Crimela,
Frinci, sun chi/3r din Italia (5tefan-cel Mare a fost curarisit de un medic
rarmacia in !erne romine i65
glin Venetia), alfil din Constantinopolul turcesc saa de Ia Hanel Tatarilor,

Eyre! (ma! ales Evrel spanioll ai portughes1), ba °data vine, pentru Ste-
fan celMare, un medic din Germania, de la Nurnberg.
El sosiau cu o mica farmacle, dar ea era beanie neindestalAtoare,
tefancelMare era sill! sfi trimeata un om anume la Venetia ca sii face
acolo leacurile pe care 1 le prescrisese medical sau venetian.
Vedem °deli pe un biirblermedic din Ardeal c& /mina care de
'ochi a Id Alexandra-Vodi Lipaaneana, pentru ca are nevole de unele ler-
burl care crest in tuna Int Main, cind se va intoarce din BIstrila Ardeala-
Jul, aduandule. Alta data aeelagi Domn trimete acolo la Bistrifa ca sh I
se aducA niate unsorl de ()chi'. Pe aces! limp, Braeovul, care imprumuta
vnedicl Domnilor munteni, area spiferl, pe car;1 lntituia aromatorlus sea,
-cut numele apuseencAct multi Brasoveni iuviilau si calAtorlau in Germa-
'nia apothecaries si, pe nemfeate, Abefecker. Acea3ta ar fi fleal in roma-
Tneate aptecci, dar cuviintul nu s'a luat, filndc3 n'au yen!! negusiorl. Cite
yin Domn adesea on bolnav, ca Petra Schiopul, finea in chip statornic
medical sau pe lingo el, dar de un farmacist venit din Ardeal nu se po-
tneneete.
In soli!, in rAzboale, in pribegie, Rominll aflau ce e o apotecA, sa-
-*mama, polona sau germanii, dar nu Ii se pared ca aaa ceva ar pulea ft
strAmutat el la el. De la o vreme gi vechea s2IfiirlebAcrinte incetA. Tar-
4c11 goniseril pe Halfwit din colontile for riisaritene. Dap& ce se focuser/
stApinl si peste ferile noastre, el impusera pe incetul obicelurile for to
multe lucrurI. Dar la dinall cine vinde coloniale, bacalul, n'are el lerburi
.*1 siropuri si prafurt. Acestea privesc pe medic, pe hechim, care e et
larmacIst. Deci avurfint el not vinviitori de zaharIcale, condlmente el aro-
mate, cArora, dupe cuvintul turcesc, Moldovertil 11 zisera : bacali, far
Ilunlenil: &Yowl!, pe cind leacurile ajnnserii a fi deftoril, Blade/ le pres-
cria al le prepare tot doftorul`.
II.
Intemeiarea splialelor deschids o epocfi nou& pentru farmacia in
Utile romaneati.
Cel d'intilu a fost intemeiat in Domnia Iui Brincoveanu. Cuvintal
-spilal e grecescul curtraXt, dar °redi au reprodus numal in limba for
pe Itallenescul Ospedale, at ei au cunoscut aceste aaeziiminte ale lubtril
-de °ameni si milei prin spitalele italiene, adecA venetiene. Supt o infla-
-enfil Italiani gt venefiani decl s'a facut initial spite! rominesc, al Collet,
in care s'a aaezat gi o spilArieu cu felurite leacuri gi felurl de burn-
lene trimAduitoare, Brincoveanu eves Ia 1702 dol media; greet, Pandele
$i Ianachl, si unul franfuz". care era hirurg, sau, cum se zicea atunci,
glrahE. Pe lingo dingil ins5 Domnul prate de o bucatii de vreme pe.
Jacob Pylarino, de lac din Smirna, dar care invlifase in Venetia si pulea
11 socolit ca Venetian; el a serfs in lalineate o carte despre vaccine.
Doftorul Iacov` aduse de Edgar cu dinsul si un spifer, un spIcear',zice
166 Istoria Rominilor in Chipuri sI Icoane
condica de socotell a lui Brincoveanu; pspicearula merse cu Vodg, carer

era bolnav, in cfilgtoria Is Adrianopol din 1703.
Nu se poste spune dacg urmasil IuI Brincoveanu au avnt sl el aspi-
cearilm lor ; oricum, el erau name! al Carpi Ca spifer! al Curfil in Mol-
dova erau la 1763 un anume Tome sf Antohi.
Dar in aceastg epocg riizboaie se poartg pe pgmintul nostru,s1 ele
aduc °stir! apusene, germane in Tara-Romaneasca. Spiferul` si ',doff°
rul neamf, espiferulg si doftorul grec cu diploma din Germania nu-
spar Inca, dar la 1752 Ortgore-Vodli Ghica, ihtemeind la Bucurestl spl-
taint Panielimon, adauga, pe lingg medic!, un ,spifer pentru facerea st,
Incrarea doftorillor', si chiar un erborist, ,un om anume, ce stle sf cu-
noaste letbile cele de treaba doftoriilor, care is vremea for lig fie dator,
dupg semnarea doflorulut si a spiferului, a be culege si a le duce la spi-
feries. Spitalul Sf. Spiridon, intemeiat la Iasi pupa mat tirziu, fist avea sf
el spiferia. Craiova avu sl ea, odatfi en spilalul, spiferiaaspitalului.
Peste cifiva ant se face inca un pas. Speculatori,carl celpritau prim

stgruinfe un monopol de la Domnle, intemelarg spifkrli particulare. Ces
d'intitu apare la Bucuresil, in Hanul SerbanVodg, si o Pima un Armean,.
Hagi Chiriac Arbut. El o vindu apol prin 1776 unui medic, care pare srat
ft Post Frances, Ioan Safant.
Pe atuncl domnia in Moldova Ortgore Alexandra Ghica, sl Intro
xnultele sale faceri de bine, inspirate de curentul fllanlropic, filosofic alr
Apusulul, e si orinduirea celul d'inliiu medic de ores. °data cu wdofto-
rul obstir, milostivul Domn crew si spiferia obstila in Iasi, pe care loft
armasit sal o lgsarg en veniturile ei. In Tara.Romgneascg aceasta sarcing&
o aveau medic!' de spitale. $1, pe cind in Iasi , spiferia obstiV era asl-
guratfi cg nu va avea concurenfi, cele din Bucuresti se inmulfirg asa de-
tare si asa de liber, incit luminatul Domn Alexandra Ipsilanli trebul at.
li Impute la 1780 controlul arhi-lalrului, adecg medicului primer al spite-
lelor, pentru ca sa nu mai vindfi decit preparate proaspete si bune, qt.
dupg refeta medlculul. Inca si in acest limp, adevgratul spifer ayes cu-
nostinfl medicate asa de !Mime, incit Is nevoie el pufea sg fie numit m
urales al doftorului san igerahuluig, ale cgror refete be Meuse On&
atunci.
In Marne 1785, Alexandra Ioan Mavrocordat, Domnul Moldovei, lea.
masurl Doug pentru ,,spiferia obsteascg a polling din Iasi, care va fl
feta adecg la strada. in August urmgtor, el uneste spiferia aceastn
en a spilalului Sf. Spiridon, dind farmacistuluf cu aceste indoite alribufit
I eafa de 25 lei pe lung sl orinduirea scutiril de vama pentru doftorit"-
Acum erau fargsl si spileri cu spierli part'culare; cet muntent nu
sInt cunoscufi ; asupra celor din Iasi avem desiule stirs. Ce1 mat multi.
erau Nemfl, sau si cite un Evreu botezat.Seria o deschide Aron Feyrman-
sou Faierman, care filcea parte din categoria din urmg; it aflgm si in
1763 sl in 1758 chiar. El avea drept vecin pe medical Lockmann, si flute
Farmacia in terile romine 167
acestula, Joan, se Mau spifer. $1 fiul lui loan se ?Milne& ca spifer, in

1819. A lost o adeviirate dinasiie de spiferi feeent Lockmann: cel din
urmfi a mud/ diluntizi, foarte hatrin.
Litre el rasare el un Italian, Venefianul Alexandra Vanier, care
incepu a servi feria supt Mihal Sufu cel d'intiiiu, cu calla el alte trel,slugl,
yi care era In plcioare Ia masa sa de lucru in 1816 ca Serdar, adea
boler de treapla a treta. Contimporanii sal munteni erau $afant, de care a
mai fost vorba, Carman!' Miller, Ruth, Frith, Roth, Ungurul Mihaly ei Green
Nicoll, Gioanu, Andrei. De la 1800 se adaugl ei Levantinul Iosif Ralmondi,
at cam' frate ajunse funnfionar la consulatul prusian. Iosif fel avea Inca
farmacia la 1816.
Boleril de pe Podul Mogoeoali lei tocmirli deosebit un farmacisi
in persoana Oermanalul Lorenz Dampner.
Din documentele tiplirile dliunazi de d. dr. Angelescu se vede ce

schimbiirl s'au mai inpimplat pans Ia data de prefacere a Regulamentu-
lul Organic. Unele slat mama! de persoane. Farmacia lui Venter o lea
Grecul Costachl Desila. El vilzu intimpliirile de rfiscoala el nenoroclre
de la 1821, el II safari urm5rile, ca el colegul sau Iosif Leiter. Un alt
coleg, Polonul lacob Verojenschl, se adause in 1826. In Bucureeti, pe
vremea ocupaflel ruseell incepufa la 1828, se obillto ca farmacist, in 1829,
Mahal Eckhardt.
Mal insemnata e crearea de farmacli in kid*. Botoeanit, in Mol-

dova, par sift ft inceput. Grecul loan Vasiliu avea acolo spiferia sa Inca
d'inaintea anului 1821. La 1827, doctoral D. G. Samurcassi ceru sa se
ingadule de Domn intemelarea anal a doua, pantry ca, din nebagare
de seams el grabs lucriltorIlor, erau sa se apropie de Ilea mormintulul
doui cucoane, avind spifariul pus in doftorlile rindulte, in loc de un
dram extract de nuci sadea, cu adliuglre un dram extract masalarlffi,dln
care, dupe ce an luat cea d'intiiu rinduita misurS, indati au inceput
siimnile °travel ce are masalar1fa, adicfi amefealfi, tremur, darer! cumplite
yi allele Inca'. Cel d'intiiu farmacist dir. Piatra in lacob Garocinschl,
cel d'intiiu din Folticeni, Gheorghe Vasilicovschl, amindol Galifieni; in
Birlad boleril recomandaserli pe Grecul medic Nicolae Lafarl, dar Domnul
num! pe Germanul Kraus. Alt, din Hue!, incepu tibia supt Mihat Sfurza.
In Tara-Romilneasca able de la 1830 la 1840 apar, pe lingl farmacta din
Ploleell, a lui Kraus, allele conduse de German', mai mutt Sae!, ei de
cite un rar Ungur, ca Borocskay, Banes, sau Slav, ca Tucik, in Buzgu,
Giurgiu, Slatina, Piteetl.
Noua el anima schimbare a fost intemelarea ycolli de farmacie

romaneeti el pritrunderea elementului romiinesc bine pregatil in aceasta
ramuro folositoare.
168 Istoria RomInllor In Chipurf gi Icoane
Un ora* romanesc: Botpnii.
Botosanii" inseamna tirgul lul Bolay. Bogs e un name care liebule

pus &Marl cu Bontas, cu Motes, ca Crasnas, cu Hasnas. Finale -fis se
adaugla la unele nume de oameni pentru a face nume noel. Cele de
mai sus yin de la Bontea, Motes, Crasnea, Hasnea sau de la formele, st
mat vechi; Bontul, Motu!, etc. Bolas vine dee' de la Botea sae Botut. E
un nume care se afla in toate partite rominestl: in fare Birsel, in Bane-
tut thalsean.
Boras a fost strOm6ful. De la el s'a inceput vita locultorilor satu-
tut care s'a prefacut mat tirziu. destul de tirziu, intr'un tirg. El cu ai lei
a intemelat acel sat. Asezat intr'un loc oarecare, departe si de apa cea
mare a Stretiulul sl de apa cea mare a Pruitt tut, intr'un jinut care n'avea
alts bogiftle decit a vitelor, ce gaslau pisune innalta st grass pe povir-
ntsurile dealurilor de tut ce se introloca etaseal Botha& lor nu facea
sa se. preyed& prin ntmic un viltor mare. Dar until din drumurile cele
marl de negot ale Moldovei lui Bogdan latemetetorul, Jul Alexandrul-cel-
Bun st lul Stefan -cel -Mare II atingea.
intr'un Limp clad acest sat mare n'avea niciun fel de insemnatate,
Tabun din Crim, rip.azindu-se asupra Moldovei, prin vadurile eau plizite
ale Nistrulut, ill- prillicura in certuva bordeiele, casulele de lemn, aco-
perite cu sindrila vi stuf. Vechea cronica a fern scrle astfel: ,In anal
6947 (1439), Novembre in 23, an vent! Talent st au pradat pane la Boto-
gania. Numele Botosanig a venit fire0e din acel de to inceput,Bota
vanit".
Satul se rldica inlaid prin avezarea vramelnica a Domnulul in cu-

prInsul Jul. Pe atunci stapinitoril tern aveau ohiceiul de a strabate, in
primavara st veil, touts tare, fie pentru a-st indeplint o datorie: imparlirea
de dreptate st apirarea de duvmani sau de faclitorit de rele, fie pentru
ali face placerea cea mare a vinatului. Nu putem spune ca Stefan-ce 1-
Mare a slat in Botosant. El e lotusi acela care a cladit, la 1496, chiar
in preajma orasulul de astazi, frumoasa bisaricrt a Papaufilor, care a fost
Un ores romfinesc: Botosent 169
Mica% din ruins in timpurile noastre able. $1 pane astfizt se celeste, in

frumoase Mere goHce, inramurite ca frunzele de spin, aceasta laser !pile
de-asupra 1411 de Intrare :
to Stefan Voevod, cu mila lu! Dumnezeu Domn al fern Moldovel,
fin! lid Bogdan Voevod, am zidit acest hram intro numele Sfintulul p6-
rintelut nostru arhierarhul sI fficitorul de minunt Nicolae, in anal 7004
(1496), tar al Domniei lul al patruzecelea curgitor, tuna Septemvrie in 30'.
Aceasta inseamnfi ca Papfiutil au avut vreo legfiturfi ca Stefan,
el aceasta nu poate fl elle decit alegerea satulul ca loc de popes si de
odihna din partea vestitului viteaz. Dace ne gindim cfi la Hirlia el avea
o lublia, pe acea Marie, care i-a dat un flu, Petra Rares, vom infelege
rostul Pfipaufilor in mijiocul chiar at until drum pa care Vodii nu -1 va ft
fficut tocmai rar: in adevar, e cam tot atita cale de la Suceava In Pg-
,piuti cite este de la PApiuti In Hirlia. Cele ce era atunci un drum de
farA, este si astiizi anal.
hi 1496, Botosanil trebuie sa ft fost Ina un sat, care se vedea de

la Pipliuti, der nu se atingea cu acesta din aria, strins in Jura' bisericit
sl clopolnitel lul Stefan. Piste citiva ant insfi, Stefan ravine in Poculia
sI o lua pentru diva limp; granite de Nord a fern era, oricum, mat bine
statorniclifi decit ping atuncea. Apo!. ea citiva ant in urrna, Moldova
pierduse cetatile cele marl sl richt de la Dunare si Marea-Neagra :
Chilia si CetateaAlba. Aceasta aduse ridicarea piste puling vreme a
Renilor sl Oalatilor, tot in Danare. Negolul de odinioar& nu era intre-
rupt astfel. Bolosanit, asezalt pe drumul SuceavaIasi, se puldrii dezvolta
in schimbul de miller! dintre Polonia st lurch, adecl dintre Apus st
Ratan.
La 1528, Pelru Rares, care abia-sl incepuse Demnla, scrie din
,tirgul Botosaniloe. Nu trebnie sii ultiim ca inaintasti 861, Steffinill si
Bogdan Orbul, stfituserfi adesea la Midi% pe care-I numfau ,tirgul Bak-
!titular. Dupe ce invinse pe Sasil din Ardeal la Feldioara, in 1529, Petra
e Wets! in Botosant. De aid scrie el, la 29 lune, o sui:oare de can
pine amenintfirl cfitre Brasoveni, nouii nu locmai Whir, cfirora 11 ffigI-
duleste ca, de nu se vor supine Cralulul sprijinit de dinsul,si pe coplit
vostri ii volt' pedepsi cu liar si foe'. La 31 lune, el zgudu'e ape! st pe
Sasil din Bistrita. La Botosani se intoarce Petra sl dipl asediul Braso-
vului, in lama lul 1530. $1 la 1531 it gfislin nice, in anal cind se bine ea
Polonil la Obertyn, sl chiar in anul :florin, 1546.
Se pare ca el &Aral noel tirg, intemetat poate cu privilegiu de Is
dinsul, pentru a Linea iarmaroace, bilciuri, Doamnei sale Elena, feta lul
loan -Despotul sirbesc. De acurn innainte orasul fu cirmult, pe de o parte,
ca toate celelalte, de un soltuz st doisprezece pirgari, far pe de alta,
de Vornicii Doamnei.
Elena se crezu iudatoriti a face bisericl de platrfi, acolo unde
nu fusese decit biserlcufe de lema. Ea obisnula *I mat deparle a sta aid.

De aceia flu! el Me a porunc t si el din Bolosani. Supt at doilea flu,
Stefan, ea inalla pe rind, peniru pomenirea el sl a sofulul el mort, bi-
serica Sf. Gheorghe intatu s1 apol a Ospenlei. Ele fur& (acute intocmai
dupe biserica lul Stefan-cel-Mare din Papfidi, cu un turnuld la mijloc si
intrarea pe lature. Discurl de smelt verde, galben, asezate in briurl, le
impodoblau. Aveau $i o clopotnija de o parte, care s'a darimat apol $i
a fost inloculta prin allele. Dar Inscripliile, de loalfi frumusefa, au tre-
cut neatinse prin marIle primejdli *1 prefacer!. La Si. Gheorghe se ce-
leste cela ce urmeaza : Elena, filch' de Despot, Doamna raposatulut
Petru Voevod, a ziclit aces! hram intru numale Sfintului marelul mucenic
Ohiorghle In tirgul Botisantlor, in zilele Domnului Io Stefan Voevod;
si s'a savirsit in anul 7049 (1641-1551), Lune MI Octomvrie". Pe cind-
Ospenia, mat nouli, zice : Cu vrearea Tatalui sl cu ajutorul Fiului $l ea
sfivirsirea Sfintului Duh, iota eu, roaba stapinuld mien, Domnului Isus
Hristos, Elena, that de Despot, Doamna lul Petru Voevod, feta lul Ion.
Despot Imparatul, bine am volt, cu buns aplecare a mea *1 gindul mieu
cel bun, a zidi acest hram, iniru numele Adormlril Precistei stapinei
noastre de Dumnezeu Nascatoare $i pururea Fecloarel Marie!. $1 s'a
savirsit in anul 7060 (1552). Avgust in 15a. Poole ca numele salului Ma-
nastirea Doamnel ling6 Botosanl aminieste Inca o cladire a Elenel.
Cind Elena ft tide& dupil moartea fluluI el 'mini mic,Alexandru
Lapusneanu cel grozav, soful Rurandel, Bice Raresoald, stain *1 el une-
orl la -Botosani. Lin' acest ores, la Verbia, pe ape Jule, intre dealu-
rile goll'e de toamna, se dada la 1561 lupta nenorocita impotriva lui.
Despot, care venise-sa lea Moldova de la Lapusneann.
Cu plecarea din fare a Jul Bogdan flu! Rurandei in 1571, se min-
ful insa prosperitatea veche a Botosanilor, pe care o intemelase Petro,
Rarer, nascut in Hirlau, si o ingrijise intregul lui neam, pane ce se stinse.
Bolosanil avura deci duptt sfiteanui Both's un at doilea pirinte,
pe Petru-Voclii. In alte imprejurari, dace Bolosanil ar II est/1z' un mare
eras de Romini, de Romini harnici *1 luminati, in mijlocul lul, chlar
Inainlea puternicel cladirl a Ospeniel, ar !rebut sa se ridice icoana de
rnarmura sae bronz a singurulul flu al Jul Slefancel-Mare care a avut
In el o scinlele din sullenl marelui parinte.
II.
Petru Schlopul, fiul unei fete a lui Rare*, pomeneste °data despre
dediderea Botosanilor, puindo in same Evrellor de la holarul polon,
car! stricau prin uneffirile for iarmaroacele ferii. NIci el insfi, nict ur-
masli sal pang la Vasile Lupu nu se intimpina in Botosani, pe unde trecu
numai, in vremea lui Mihal Vileazul, fugarul Sigismund Bfithory. Nieto
carte oraseneasca nu ni s'a 'Astral din acest tamp, precum s'au pastratl
Un Ora§-romilnesc: Botosanl 171
astfel de zapise din tirgul de Jos at Birladulul. Radu Mihnea invie la in..-
ceputul veaculut al XVIIlea Hirlitul, din carest flicu un Sdaun de Dom
nie, der el IAA in parasirea cea veche Botosanit.
Vasi le Lupu se g5sesfe, in adev5r, de dou5 ort la Botosant, dar-
aceasta n'are niclo insemnState pentru oral, care nu1 datoreste 'Italic,
La ,Curtea domneascre din acest oral stlitea namet pieolul bisericlt
domnestl (Sf. Oheorghe). Lungul r5zbolu dintre Turd st Polon!, care-
pustil partea de sus a Moldovei, impiedecti mull& vreme cistigul negus-
torilor botostineni, cart erau Armeni sl Romini. Totusi din aceasta vreme
de siricie e scrisoarea prin care cei dot Vora Ici at Botosantlor reco-
mann Sasi lor din Bistrif a Ardealului, la 25 'antler 1706, Interesele until'
Armean din orasul lor, anume ,Avan Baronce. Iota acest riivas, care
prin frumusefa limb!' but cinstite si ,cumptitale intrece asa de mutt jargo.
nul de cancelarie ce se intrebuinfeaza in zilele noastre.
Ai nostri cinstifi sl bunt peeler'', dumnalut gludeful sl dumnalut
harminfasul de la cetate BIstrifel, stinfitate st tot bunul poftim dumilor-
voastre de la mllostivul Ducinezliu. Pricing acestit scrisori a noastre_
intiiiu ca sä cercam de buna sanatate sl viafa a dumilorvoastre; a doua
far v5 poftlm pentru cest negustor anume Avan Baronce, carele este de.
aid de la ores de la Botaseni : venind acolo Ia fare dumilosvoastre, si
avind dator11 la nisfe negustort ce traesc acolo, poftlm sit alba dreptate,
sit I se facii plat& pe zap is ce are. Ce not incli Ia dreptate, ce'r ht
polio dumilorvoastre, gata ne vom afla in slujba, ca, neplatInd banilaces-
tut negustor cine s'a hi dator, apol s'a da tire Martel Sale tut Vod5,
si sfi face zeberaI5, ca acel negustori au bob atce.
Ce poftlin dreptate s5 hie, sl milosilvul Dumnedzitu s5 fie cu dum-
neavoastra.
.1.. A dumilorvoastre bunt pietent:
Vornicti de Botilseni.
1906, Ghenar 25.
La at nosh.' cinstift si bunt prieterti, dumnalut gludeful st dumnalut

harmlfasul de la cetate Bistrifil, cu bung saniltate s5 se dea."
in hotiririle pe care aveau dreptul sfi le lea, orlisenli se numesc

atirgovejil romini si armeni ". Ewet nu erau inca, st cele dou5 neamuri
crestine, de si deosebite prin rit si dogma, puteau tr5i in liniste um&
lingo celait, sprijinind prin munca for de negustori sl mesterl puterea sl
bogillia orasulul. Citeva cuvinte asupra acestor strain!, prinire cot mat
vecht de in not, si pe cart Rominll n'au avut nictodat de ce sti-1
erase&
Alte nume de Armeni de alcl, in veacul at XVIIIlea, se intilnese
in epitafele, foarte inflorIte, cu o bog5fie de cuvinte in adev5r ras5r1
172 Istoria Romintlor in Chipuri et Icoane
leang, din cele don& biserici de legea lor, noua Sf. Trelme sl biserica cea
veche, Sf. Maria. Nuilim inceputurile acestor frumoase gl puternice eta-
dirt de platrii, asa de bine ingripte et ping astazi,de el event dovada
ca Sf. Maria era in flinta la 1669. Unit din enorlasil lor ingropan sipt
acele lespezi, insemnate cu ciudate lespezt strfilne, sint din alte orase
ale Moldovel, ca Neamful, el de sigur eel d'Intgin inaIntael at lor n'au
venit de-a dreptul din Galicia, unde se oplosiserg pe la 1350, dupg pri-
rneJduirea regatulul asiatic al Armeniel Micl: el s'au stramulat aid din
oraee moldovene cu negotul mai vechiu decit al Botoenanilor: Suceava,
Sirellul, Romanul, de plIdi 1. Ain Arment, din acela ce sac supt acele
-epltafe, sint din Basarabia, far destul din Constantinepo I It din Asia ve-
dna chiar, din cutare Nut at Armeniet Marl, argent dupg agonisita
mat wail el mat minoasil in Mol1ova noastrA Image sl seaside, pe
care el o numesc ,ferleoara BuhdIng (Bogdan), ca stgpanil lor, Turcit.
Pe la 1530 colenia armeneasa era de sigur scum intemelati in
Botoeani, cad acesta era tirg, el tirg moldovenesc pe acea vreme nu
se putea fare Arment. 0 biserica armeneasa de zli in3i nu se clAdi
lama ce Romfintl nuel avurg una. Deci name! dupg 1530 cultu! arme-
nese a putut prim' cele doug clAdiri de astAzi. $i ele imita biserica but
$tefancel-Mare. Clopotnifa insi 11.a lipsit multi vreme, filnda at nos-
ht nu inggduiau ca un astfel de turn stApinitor sit se inalfe 6t pentru ca 85
crate locul unde pigtails lei au ctpietee lor.
IV
Cirmuirea era, in acest veac at XVIIleael tot asa in at XVIIIlea,
tot cea veche. Dar Vornicit stateau in numele Doamnet, stringind vent-
lurile pentru dinsa, facind Judean's, pgzInd linietea si buns orindulalg
$i scrlind rg vase in numele poraeului, at tirgului". El erau ales! de obi -
cetu dintre bolerina0 din Tinut: cel pe car11 canosleam fgceau parte
din familiile Stoica, $oldan, Penchi, Burghele, Bucelinescu, Calmgsul sea
-Callimachl. Une on in locu lor stglea name! un dreggtor, un ureadnic,
dupg numele situ slavonesc.
In al dollea rind puterea o fineau in mina cet mat biltrinl el mat
.cinstill dintre negustorl, elating! inir'un Sfat de doisprezece pirgari care
-avea in frunte pe eoltuz. Fostil eoltuzi cad se fAcea alegere, fare sit
putem spune clod anume si in ce imprejurgri,piistrau un loc de cinste
prinire tourist' lui el el 'seinen in marina' inaintea acestora, chiar
el inaintaa preotului de la biserica !domneasa, unde nu mal state au in
jilful lor aunt ca o calapileazmi Domnii, Doamnele el seminfia lor. Pe
halter! el pe adeverinfe eoltuzul ficea sit se apese cu fum pecelea Ur-
_quiet, care inffilisa un pgun, ping ce la urma acest herb fu in'ocult cu
icoana Sfintului Gheorghe luptAtorul, careei area hramul is biserica
domneascil a Elenel Rares. Died se intimping une ort, der cea mai friP
1 Una din biserici posedA, cum 1mi coman'ca d. prof. lacobeanu, o Evan-
ghelie, nfoarte frumos scrise In Crimeia, in anul 8)3 al erei armeneTti (1353).
Un oras romiinesc: Botosanl 173
:masa scrisoare amine lotus! a preolilor, cart erau de obiceiu in nu-

mar de dot. Un prolopop botosanean se pomeneste incA din 1719, tar
cel d'intAiu dol diaconi, in mahalaua TatArasilor, se Ivesc able la 1742
41 1757.
Mal presus de oamenil bun de rind stiiteauslugile donmestl care
indepliniau sau indeplinisera cindva cite un rost ca acela de vfitav, de stem
gar sau de chehele (locotenent al capilanului). PinA tirziu se pomeneste
close Curtenilor.
Bresleie aveau slams% ler cutare borer cu panful prin imprejurimi
isl fines anamesnicur. Albotestil, Stroices111, Braiestii, Isacestil, Oafen-
cestil, Burghelestil, lzmenestil, Panculestli, Cludinestli, Flondoreslii, Oilers
ghelestii, CalmAse9t11 de la Stencesti, din cart auJasiirit Domni Mold°.
vet, veniau adese or! la Hug, pe care1 umpleau de freamAtul insemnAllifil
lor de dregAtori si costes'. Cite un Orec, care avea bottle drepturile as!-
gurate in vechime crestinlior, fall deosebire de neam, 41 finea bdcolle
supt strasina umbroasA, ,.cu sandramV, a unel ciisufe de lemn, On& se
fiicu o intreagrt ulifi a ,B5cAlilloe. Boer 11 el insil faceau, pentru cistig.
dughent pe locurlie lor, asa inch se pomenesc la 1776 in cuprinsul lir-
gulul, lung de 120 de stinfeni 91 let de 280, dughenile VIstiernIcesel Ca-
Irina Calorgiu sl Stolnicesel lui Constantin Cogiiiniceanu. Si acesta era
Tirgul Bo' !or, unde vamesii Domnulul 41 aveau cerdaculd.
Mijlocul lirgulul se cuprindea mire cele dotal' biserici ale Doam-
nei, precum este sl astazi. incolo se iniIndeau mahalele. cam erau multe,
tirgul prelunginduse ping foarte departe, cu bune clisufe curate sl cu II-
vezi Intinse de porni rodifori, Oita la rddiurile de pAdure din impreju-
rim!. Una din acesle mahalare se numia a Miami lor, ca st toate acele
Orli ale vechilor orase meldovenest1 unde fusesera asezate de Domnie
sfilasele TetErasilor invinsi, ale Th anilor adusl de Tatar! sl auras'
acuma in same sl in folosul VoevozIlor biruitori. Veniau apol: Morfirestil,
numIfi dup6 vestitele morl de Milli de grin, pe care astral le au in sta.
pinire Evreil bogell, sliipini ai intregil /deft economice de acolo; Va-
l:den% al ciiror strAmos si intemeietor trebule sA fl fost un anume Vrabie;
epol mahalaiele adunate in jurul loculul de tirg, deci: a TirgululimpAr
WA apol in Tirgul-Non (sau at Faints), in deal, st Tirgul-Vechiu, sl in
jurul bisericii Sf. Gheorghe. Armenil 41 aveau mahalaua lor deosebitA.
Mai tirziu s'eu filcut fret ocoale pentru Bolosani si imprejuriml: al Tin-
gulul, al Cimpulul sl, la Apus, at Sirellului. Ocolul cel larg care incunjura
orasul, cuprinzind prisune pentru vitele tirgovefilor, fu incolf1t, spircuit
sl &Arun de Domnie, pima' nu mai rAmase nimic dinleinsul.
Ca mijloace de infafAtura, se lie funk pufin PreofIl flneau nee-
piirat scoala de died si, din parka lor, Armen!' eve u &mall deosebifi,
de la cart deprindeau macar as1 face iscAlliurile in limba stramosilor.
Dinlre acestl Armen! u it aveau lotus' nume curet romAnesti, ca acel
Nicolae MinciunA care isc'6Ieste la 1673 Bugg Chirccr (Origore) Hangiur
til Agopsa (lacobas) Colotil, ca Axintle Haul de la inceputul veacului
el XV111lea, sau ca bAtrinel Hagi-Lebtid'6. Cel d'Inlatu desert' romin pe
174 Istorla Rominllor In Chipuri si Icoane
care cunosc, e Costasco din 1753. $coala lul incept a se zidi pe la

1762.
V.
Veacul al XVIII-lea no se vestia mai bun pentru negol.1 Bolosani-

`tor de cum fuseseria vremile dintre 1600 si 1700. Totusl orasul avu parte,
Ia inceputul lut, de o nouli ingrijire si imp odobire domneascli. Mihat Ra-
covilfi. de loc ins& din Tara-de-jos, drese a lindouli bisericile Doamnel
-Eien i Rares, si li Rica cite o clopotnijA nouti aliplti de zidirea din yea-
cul al XVI-lea. Fiul sau Constantin face la rindul siu o reparatie mai
asparil la Nip Auft sl clad! acolo si ease pentrulocuintA de cfilugfirl. "Z.Aci
el transform& biserica lut Stefan-celMare intr'o mfinfistire, o inching
Patriarhiel din Antiohia De acum laetrile Greet stain& in fruntea ei, a-
cei egumeni Elini de neam ", cart zac la un loc in acelasi mormini, supt
o platrA pus& de un urmas romin al lor.
Rfizboaiele dintre Rust si Turd, pierdarea BucovInel, noel rtizboia
intre Turd, de o parte, tar, de alta, si Rusit si Austriacil, ventfl acum
din Bucovina, no folosirA (mistrial nosira mai mull decit vechiul rizbola
Turco -polon de In efirsitul veaculul at XVIII-lea.
Numiirul negustorilor si mesterilor romini scade de la o vreme.
Linga locultorii mahalalelor, unlit mita de ogoarele el de vitele for,
se intilnesc insl de la o vreme bolerinasi cart s'an asezat statornic in
Botosani, unde duc viala ticnita a mazililor sau indepltnesc sarc ni mat
-mici in dregAtorii. Intilnim astfel in curfile boierestl ale orasulal membri
at neamurilor aieuca, Dimachl, Bucsfinescu, Calargiu, Stihi, Rea% Mi-
-clescu, Brants eanu, Roset, Foie, Silion, Crapenscht, Donici, Cana tau,
Br soverght, Muste, Oulea, loan CogAlniceanu, bunicul let Mihab, s'a co-
.nunat cu Smaranda BantAs la minastirea PApAufilor, si el e fnmormintat
la biserica Sf. Paraschiva.
Boierimea nu-si mai all& local el acorns in jural Curtis domnestl, sl,
decit sa-s1 saute un rost is lark ea gAseste cA e mai bine a stlipinl vials
-soder& din tirgusoare st tirguri. Peste citga Limp, eerie intetite pentru
inriurire si putere von incepe hire aceste Case boierestl ce nu incap
unele de allele.
Armen!' sint in scadere. Ce e dreplui, se mai vorbeste ci e °dal&

de tirgovelli armanr, dar el au piirlisit acorn tot negotul cal mic : in.
deletnicIrea for de clipetenle e cresterea vitelor, pa care le vind ingritsate
pesle hotar, in 13,Ionia inlaiu, apoi mat tirzlu in Oalitia si Bucovina A-
ustriacilor, unde sint acum multi oamml cart au nevol . de hranti bun&
st siitioas5. Aces!! Armen, bogati au mijloaceie ce irebule lentru t face
-ca Domnil, niul dupii altul, sit Ii intlireasa prIvilegille: sculirea de °In-
angarli, pe de o parte, Jar, pe de alta, scAderJa de-
curl, havalele si
selinei,dijmel albinelor si porcilor, obisnulle.
Un ores romanesc: Botogant 175
Citva tamp al inlimpha nt desks! Greet, 1e cind st Ispravnicit sint

adese orl de neamul lor. ca Antohie Caragatt. Meant mat ales, el via
pin& si din alit de depArtatul Trapezunt. Societatea greceasai din Boto-
sant e imboggfita gi imdodobit& gl le egumenul grec de be PApauji, care
nu va ft vent! chiar sing ur din fare tut.
De Ia Inceputul veaculul, Hotinul nostru e o cetate turceasa. De
acolo yin la bilciurl I negustori musuimani, gi dac4 t se educe vre-o
pagubil, Pasa trImite, cu cereri de riispliitire, pe vre-un dregfitor at sits
ca mumbasir de pedeapsi gt implinire.
Inca inainte de a se preface Moldova-desus intro provincle mo-
del a Austriacilor, Eyre!f incepurfi sic se lase In jos asupra oragelor noes -
Ire. Colonta evrelasci din Botosanl i$1 avea Inca de prin anti 1740 50
foal& rinduiala el. vreli aveau un staroste, apnea de breasli, o scoali`
adecii sinagoga, in fruntea alrela stfitea cinarefulpevetul gi credincto-
sul breslil jidovestr, dascAlui", si, in sfirsit, un haham sau ,,vechil` de
haham. Oaspetib eel not, fare bard si far& gust de mina, pregiitill ins&
in toate prIvInIele pentru o stoarcere nemiioasa, venleiu Cu cartea lor e-
vrelasca, in care -$i ispr&viaa zapisele, cu legea" lor, care hotirla in a-
flea casurl de drept altfel decit obiceiul p&mintulut' rominesc, cu da-
ttnele lor de via& de famine timpurle: obicelul ce an Jidovit a sa in-
sure la 15 ani', ceta ce It a sigura pentru viltor sl nu al:mil.
Bolerimea stapinitoare era incercat& de dinsil in tot feint, ca s&
ajute intereselk cistigului lor: el se ajungeau, spun holiria domnestl din
acest limp, cu dregatorll, gi, pentru ca sit izbuteascl alejvertsul', (Mean
bucuros mizda', adecti mite. Ca sfi scape de dajdea negustor lor hriso-
vollii (cu hrisov, cu privilegil), pe care o pratfall alit locuitorl mat not
at feel, el se inscriau la consulate, facindu-se sudiji itallenegte: suddilo,
supus). sau Orkin' (nemieste: Unterthan, supus). Astfel avem plficerea de
a intilnl pe Rifca jideafca a lul lanai' ca... supus& francesA. Numele a-
cestor Evrel slat, ca gt Mare s pe acest limp, numaf personale sae a-
alintesc pe al tatalui, mama, solulul. °data se aft& si un Cerbul, care
urea sfi zit& : Hirsch.
Temetul vietli orfisenesti slat cele palm tirguri. Dou& din ele, at
Sf. Die st al SintilmarletMicl, folosesc, in cela ce priveste vama, bland-
cllor domnegti, care sint scum patru Ia Fulmar: cele douti ale Raregoa-
iel. Papilufil but Stefan, care a lost cuprins& in ores, gt o a patra care
nu se mat poate statornia astfizi cu siguranli La aceste larmaroace pre-
oft' sint facet& cart fac gt prAvAlille de lemn. Pe cind orAsenti an si chel-
tuielile st cistigul la celelalte dou& bilciuri: de Sf. Vinere st de Sf. Teodor.
Adele, multele acte de invotal'A pfistrate din acest Urn vorbesc sl
de alte bisericl: de Sf. NIcolae cel Sfirac, care era de lemn st fu zldit
in platrA able la 1808, de Biserica Albi, ling& care era cinutirul. Toate
celelalte biserici (Sf. Spirldon: reparat& c. 1808, Voviden a: 1831, SI.
Dumitru: 1833, Tref Ierarhi : reparata in 1833, Dumineca Mare: c. 1838,
Sf. bile: 1809, Roset : 1828) sint mat float, innfilfate dupfi 1800,
176 Istoria Rominilor in Chipari al Icoane
Se pomenesc vechile piefe eau tirguria, rraidane peniru prliv5111 sl
pentru vitele celor sosill la iarmaroace: Tirgul Non, Tirgul Vechiu, Tirgul
Vitelor, Tirgul Cailor, Tirgul Frani!. Dintre strade apar: Ulifa Mare, Ulifa
Veche, celeialle neavind un name deosebit. ClOdiri mai insemnate nu eras,
al num5rul slim al lecuilorilor nu se poste gici.
VI.
C5lAtori ce an str5britut pe aces! limp Moldova, niau 15sat in trea-
at citeva rinduri al despre vechil Botosani inaintea coplestril de &litre
Eyre!.
In 1762, abatele Boscovich, un inv5fat italian, care air torlit cu
fostul ambasador engles la Constantinopol, gist la Botosani 400 de case
(cela ce pare cam pulin) si cinci biserici (adec5: PripSufil, Ospenta, Sf.
Oheorghe, Sf. Spiridon, poste si biserica armeneasca). El inseamnii an
mare numiir de privalli", si in ele, ca si in case, grinzi al mobile de
vechiu stejar Instil it, care-I placurii. In acest tirg, urmeazii c515torul,
se vede ici sl colo, si cite un geam la ferestre. Si gazda din Botosani,
case unde fu prim!! adec5, se nate mai bunii decit in alte popasurl.
In 1768, barons! de Toll, agent frances pe linga Hanul Tatarilor,
se abate pe la Botosani, careI fusese descris ca unul din orasele cele
mai insemnate ale Moldovei, ca un pranint al f5g5duinfil, unde se puteau
lua de ale mineral! pentru tot drumul ce mel riiminea de fried". El gad
ins5 numai frica de Turd sl pustiul. Infra in casa unui bofer, care se in-
toarse in irrisurA cu case cal pentru a-1 prim! cu theta cinstea. Era pe
etunci vreme de liana, rAzboiu cu Rusli, r5ticirl de Tatar' hrimesift of de
spahli desf5culi din oaslea Pace! ce 'Azle In Iasi. M5nlistirea", milnistirea
lui Constantin Racovilo, Papilufli, nu mai putea sa incap5 omen!i ce
se adripostiser5, cu averile lor, intre ziduri. I se spuse drumefului a
toti locuitorii, .7 £00", st -ar 11 eilatat acolo se5parea. El auzi chiar
,lipetele femellor sl copillor harhatul suet mullimi ingr5m5dites. Trel
leniceri p5ziau pe toll ingrozifil acestia; boleri din parley loculul des-
baleen asupra primejdiei; cei de efarli n'aveau pine, ai o cereau Cu
strigite desnAdejclutte. De Tott, un Ungar foarte Indr5znef, vol sO
yorbease5 .greceste" acestor nenorocili, ca s51 indemne a se Intoarce
acasfi in ei, der sirinsoarea al zgomotul ajunserri asa de ameninfOtoare,
tacit fu bun bucuros sit poata lea! pe poor% aruncind esprit de argint
cu pumnul ca sit I se foci loci.
In 1805, lat5 acum doctors! engles Neale care ajunge la Botosani.
Strada mare e dieva pi-Ayala asezate dupe mode turceasciV.Negustorul,
imbacat greceste. sty pe margenea, pe prichiclul ferestlei, cu picloarele
supt dinsul, sl !rage din ciubuc. Acum sin! Evrei destul: Neale gezduleste
chiar intro circiurna evreiaseri. Era nuntri tocmal in sera aceia, si
1) V., pentru acele citeva ceasuri de petrecere in Botosani, de Tott, Meinoires
sur les Tures et les Tartares, ed Maestricht, II, p. 134 si urtn.
1In ore§ romanesc: Botoaani 177
strigatele sau, mat bine sa zicem, urletele &libellee ale invitatilor ne fa-
cure sa nu putem inchide o chit pane -n ziufi, sled carufaail noatrl lot
Evrei ,venire sa ni spate ca e vreme de plecare"2).
Astfel apucara Botoaani, inceputul veacului at XIXlea.
VIL
In aceasta el trebulau sit alba o scurta, dar foarte insemnata
inflorire. Ceia ce io aduse fu, de alminterea, nenorocirea Moldovet
intregi, pierderile el de paminturi, care schimbara in parflie de Miazanoapte
al Ras& It deci tocmal unde gateau Botosanii gi vechile drumuri at
vechile centre de negof.
Cind Suceava ajunse in minile Austrlei, dupe ce, de mai bine de
jumatate de veac, Hot Inui era o cetate turceasca, Botoaanil trebuira sa
ciatige. Satul Burdujeni se face in cifiva ant un tirguaor prin navalirea
linga noul hotar bucovinean a Evrei lor, despre intaia infaflaare a carora
s'a vorbit mat sus, sI pentru negot cinstit sl pentru contrabands, cople-
sisera foarte repede Boloaanii,
La 1812, Basarabia era pierduta la rindul ei. Prutul ajunsese hotarut
rfisaritean at fedi. feati erau prea aproape de aceasta ape pentru a fl gt
de acum innainte local spre care se revarsa marfurile. Situafia Botoaanilor
insa era mull mat bun& Evrell botoaaneni, until prin legaturl de inrudire
al prin legs turf de afaceri cu cei din Bucovina al din Basarabia, ajunseri
in acest oraa un ferment de vista economic&
El erau sa lea in stapinire moatenirea Armenilor, in decadenfa a-
cum Deocamdata insa se putu crede ca Romani! vor pastra °rapl tor,
a carat poporafie se ridica repede pane la 12 000 de omen!. Biserld se
fac al se dreg pretutindeni, de la 1800 innainte, toate indreptindu-se a-
cum dupe modelul dat de Maud Recovifa in reparafille lul. Bresle, ca
btanaril, particular! din negustorime, epitropt qi preoll, cite uu boier, pre-
cum au fost Mavromali si Costachi Roset, care internee al o acoala de
psaltichle, ridlea in cifiva an! de zile foarte innalte clopotnife ai man-
dre, innalte, luminoase zidiri de piatrii, cam se pot vedea, in acest nu-
mar al in aceste proporfit, numai in puflne oraae ale Moldovel. $1 Ai-
menu', cari fusesera oprifi intaiu, capatara, in 1816, de la Domnie vole
de a-al face ,o clopolnifii de phalli foarte mares, be inca sl cu ceasor-
nic. Botosanil monumental! de astazi s'au &tertian mai ales &tenet, intro
1812 at 1834, intre pierderea Basarabiel si Regulamentul Organic.
. .
Aceasta lege constitutivil dada tuturor oraaelor neeleal situafie.
Pia la Regalement inset, Botoaanli avusera drepturt de care nu se bucura
niclun alt one. Inca de la 1820, el capatasera an efor si o Casa obsteasco
2) Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en Turquic, trad. de

Ch-Auguste Def., II, Paris. 1818; pp. 12-3.
(un fel de Consiliu Comunal). de sese epitropi: dol holed, doi negustori
moldoveni sau greet si dot efruntasig at orasulul. Mal tirziu epitropil fur&
ales!, cite dol, de negustoril °dodoes!, de Armen' si de Eyre!, fAra a
mai pomeni doi represintanli at boierilor. Se facurfi atunci planuri marl de
edilltate: pavare de ,trade, deschiderea unel plete, impodobirea of cu
havuz, facerea unut spital,planuri care se indeplinirli mai tirziu name!,
si pe incetul.
Aceste incercari sint insa destul de interesante si piffle de invillarnfint
pentru ca sa se impartaseasca si cetitorilor celor multi povesttrea despre
zbuclumarile ,constitufionale" ale orasului, apt cum o dadeam scum cafiva
ant in all scrierel).
,Dupe acordarea de catre Mihai Sulu a unei epitropii pentru veni-
turtle menite imbunatafini stradelor, ,podurilor` orasului, se alesepentru
a dispune de mica Vistierie orasfineasca an bolerinas, Anghelachi Climent,
care capalli sI intarirea hrisovului, dupe tulbufarile de la 1821, din partea
ncului Domn, loan Sturdza, intarire ce nu of s'a 'Astral. Administralla
lul tinu pfina la 1824, dar obstia` nu se declare de loc mulfurnita de fe-
lul cum impiirllse el, la nevol sI la Jusfeturile, neaparate pentru acel
limp, sumele sirinse. I se dada ca urmas Spatarul Iordachl Canta, care era
ajutat de Banal Ion Briinisteanul: el nu fa lima caster, ,case`, decit un
an de zile, pana la I -lu Februar 1825, filndca mud, remind socotelile in-
curcate. Eforul, eforos`, Alecu Callimachi, nepot si rill. al Domnilor
Moldovel, mai era apot suparat si de zgomotoasa opositie pe care o
faceau la plata dlijdilor Evreil botoseneni, condusl de un elocvent barbat
care se numia Leiba sau Laba Falbis : aceasta termini ins& facand de-
claralla solemna ea de acum innainte, ca unul ce este anascut st crescut"
in Botosani, va fi, cu tot talentul sau oratoric (si ziaristic Wit putinla de
manifestare, din nenorocire), un simplu ,patriot', fare galagle.,
in Mart 1825, Domnul porunci sa se recunoasca de efor, ,ef orosg,
Alecu Callimachi, se se aleaga not epitropi, sa se string% actele sisa se
incheie socotelile, mull desblitute, ale trecutului; in stirs% sa se fac&
in mijlocul orasului loc indestulator pentru o pieta, sau ,un Oaf'.
Deci, supt ingrijirea lui Scarlet Miciescu Aga, Vornic de Botosanf in
lipsa lui Callimachi, se facu o intrunire la alt boter din BotosanI, Alecu
Rale!, si aid se aleserli noll epitropi, dintre negustorli nesupusl unel pro-
teclli straine, raldle, si nu sudifi, dindu-li-se ca aprezedenr pe boierul
Costachl Roset. Manolachl lorga era sa strings, ,ca un cinstit batrin sl
vechiu, targover, ,docomenturile risipite' ale orasului. Ca taxildar si p6s-
trator al Archive! 1 se alipi un Armean, Garabet Bolfos ; an Greco-Romin,
Ian' Vasillu, sf alt Armean, Stefan Goilav, erau numill epitropi lucratorig,
tar calitatea de ,ostenitor in trebuinfile targuluig era data tut Tudura-
che BlicalBasa, starostea bacanilor adeca, si but Andronic Zaharia . So-
rocul cirmuirli for era de un an.
In 1827, Sfatul epitropllor era astfel alcatult : rprezedenr era tot
1) Studii ai documente, V, pp. 673-8.
Un oras romfinesc: Botosanl 179
'Roset, Manolachi lorga se intimpinfi larisi, dar, pe ling& fret Armeni,

vfisim pe Il le Iconomul, un preot bfitrin. foarte dusralinit prin parallels
de adversarit sfii politic!, si pe Vasile a Dlaconifli. Aceastfi epitropie, MI
indemnul eforului si at Cirmuirli, se tulle domicil de a educe In adevAr
Jimbunfitfitifirl °mutat, care avea pe &fund o populafte de eel ',din 12.000
de locultorl si vedea prosperitatea creseindu-i In acest an 1827 se in-
caviinffi de acesti consilieri comunalig ai timpului cumpfirarea de pompe
pentru foc: tulumbeg, de sacale, infinfarea unul corp de scutelnici, care
sa pod& fi intrebuinfat in cas de incendiu: atulumbagii, sacagli, &tinged,
toporasi, hornari si clopotarig, lira a tine pe pfizitoril asezali in clopot-
nifa Ospeniel 'I pe cart I-am apucat sl eu, soldafi de artilerie acum, trim-
bifind semnalele de pe infillimea acetates vechiu turn al Doamnei Elena
Rarer. El cerurfi mijlocirea lul Alecu Callimachi, pentra ca sfi II se den
tetras' pe same seta! vecin, at Bilicenilor, de unde sfi-si poet& lua mAtu-
xlitorii si reparatorii podurilor 0 adunare generalfi, a tuturor stfirilor
de locultod, rfizasi" tirgoveji, 1st arAtase, Inca innainte de intrebarea ve-
nit& de In Domnie in privinfa tulumbelor si sacalelor, dorinta de a fazes-
'Ira cit se pole mai bine tirgal cu aceste mijloace de asigarare far& de
cel mai mare dusman at vechilor noastre tirguri, ce dispareau din cind in
,cind intr'o limb& de para. Gindul Ion merges ins& si mat departe, sl pentru
mania tuna locuitorii unui oral romfinesc, dtntr'un principal sau dintr'altul
-simfiau nevoia de a-si avea un frumos pliar central, ca in Bucovina in-
vecinatfi, de a impodobi aplialur fast's! cu un whavuz", de a iniAtura
prApastia glodurilorg, care opria adesea. primfivara st toamna, mersul
obisnuit at afacerilor, prin inlocuirea lemnului din apodurig cu platril.
Et 41 mai arfitau dorids de a se intemeia, din cfiramidii 'relate/I, unspital
pentru eel pulin treizeci de bolnavi. en sii nu piarfi, ca Ora acorn, botany!
sfiraci, de bode naf tile", pe strade. in sfirsit, pentru a InIfitura jacurIle,
legate incfi si intr'o astfel de epoc& mat bung', cind guverna un Domn
patriarhal si blind, incunjurat de boierinasi ce aveau pe buze cuvintul da
,,patrieg, de organisalia si moravudie administrative ale noastre, oat-
seali frantasi earl fineau epitropia se gindiau la riscumpfirsrea Uplift-
niei, polifiel am zice not &dad, de in Statul nesfifios padre eel marl si
cel mid at sal. Stribunil nostri, ai Bolosinenilor ce an rams la Bolo-
sani, sau ne-am rfizlefit de acolo, erau in stare sfi lac& st jartfiri de
'bad', sfi primeascii a II se analoghisig pe ,acareturig, a II se impune pro-
portional pe imobile, did neobisnuite. Pentru mat mita &gored& cfi
band acestia nu von fi luali decit in sum& hotariti si nu vor cliplita decit
intreb uinf area folositoare interesulut tuturora, fiecare nape, .crestinfi", ere
tic& sau paginfi, Romini, Armen! si jidovi, avea vola de a implint Ana,
toga!', cotisafia, prin agent!! W... national!, prin ceia ce erau odinioar&
la bresle Evreli st Armeni erau si aid o breaslfi, ca si croitoril sl dz.
marl!, ceauslig. Un caster' va ft pus de fiecare din :cele fret .najlig,
sl ei an vor deschide case incredinfatfi for decit in guterea unul raves
ballt de toll epitropti, ce-si vor da sama de doufi ort de an. SA edam-
;aim, pentru a capita o Idele el mat innaltli despre ace0I tirgovell mold°.
180 Istoria Rom/13110r In ChIpuri 01 Icoane
veni de la 1827, ca leafa nu era cunoscuta pentru epitropl 1;1 caster',

cart nu erau slujbasl si simbriasi, ci parinfl desinteresati at °Will.
Jo fusi, deed nu pofta de ail creste veniturile, mindria de a sta in
frunte Mega pe multi sa doreasca epitropia: anume invinsit de la 1824
nu se indurau sa ramlie pe din afara. Partidul era alcatuit din °amen' ce
nu erau nici negustori asezati de multa vreme in Botosani, nici vechi
bolerl at Terli-desus, ci mat mult &arcing( at ultimelor vremuri de prefa-
cere sl de parvenlre sl capitalist' curl aveau st mosii finute in arendi 431
ban' de imprumutat si-q1 asigurasera averea si persoana luind protean.
austriaca, fund de multe on Bucovineni de drept si Moldoveni de locu-
'Ma. El se adunara sl alcatuira in Novembre 1827 o ecstructie de inchl-
'mire a epliropier potrivit cu litera hrisovului st cu isocotinte gruparil,
pe care o dadeau, fireste, ca obsteasca`.
Prolectul e vrednic de luare aminte: el e liberal, egalitar in ceia
ce priveste anatiilem ca sl in ceia ce priveste startle sociale. Epitropli vor
fi, nu septe ca parka atunci, ci opt, si anume hall sl dinire Eyre', ca in-
fericita Bucovina, unde-si aveau orinzilea fratil Manoli, conducatoril par-
ticle'. Deci: dot boierl, dot negustori crestintadeca, se explica, mol-
doyen' si greci`, dot Armen' sl doi Jidovr. Ei nu vor avea niciun
,prezedentg, de si, in ieorie, initiative era sa porneasca tot de la boleri.
Epitropli nu se vor indeletnici decit cu amanuntele lucrurilor hotarite in
principiu, organisites, de adunarea obsteasca% mai 'argil decit corpul
electoral de astazI al comunet. Aceasta va ft chemata de cite or' va fi
ceva nou de statornicit, st innaintea el, dupe anul for de slujba, epitropli
vor vent sa-si dea semi. Casierul va fi unul, negustor, fare specificare
de Actfle, ales si raspunzator In capatul anului. El nu va da mimic, in,
afara de cheltuielile zilnice, Para imputernicire de la toll epitropit. Tot
in asemenea condifil i se vor da pe same documentele, dar din pecetea
tirgulul el va priml numal jumatate, cealalta jumatate aflindu-se in pas-
trarea unul negustor armean anume ales pentru aceasta. Nici slujbasl nqi
nu se vor putea putea pune fare stringerea adunaril. Iscaliturile lamu-
resc asupra compunerli partidului : e Anghelachl Climent mazilitul, Ra-
clis, tot din vechea epitropie, dol Pisoschesii, probabil din boierii .P1-
sovschic de la inceputul secolulul at XVIIlea, un Herescu, radii cu Mi-
impolite' bucovinean, de origine boiereasca foarte noun, un Petrachi
Virnav, neam al traducatorului din frantuzeste si greceste. Paharnicul
loan Branisteanu, poate din alts seminfie decit acea cu care s'au suns
mai &Waal Branistenli ce aveau mode in judetul Roman, ling& Mircestil
lel Vasile Alecsandrl, Dlmachi, rude cu in Vornic din Bofosani din yea-
cul al XVIII-lea, bolerinasi ca Negruf, Coco% Teohari, Oatu, Popovici
ig negustorul Sirghevici. Manolestil puneau lucrurile la cale, ca nIste
oameni bogati st cu trecere, dar nu iscallau. Prolectul era facut poate
pentru mai tirziu. dar chiar de atunci porn! catre Cirmulre o plingere
Impotriva epitropilor, cart ar fi facut cu banit obsteig ceia ce
facusera pe vremea obladuirli oamenilor lui Anghelachl Climent. Postel-
Aleut lancu Camay!), flul tai Stefan II nepotul de flu at Marie! Calif.-
Un orag romanesc: Botosani 181
vnacht,un liner ce invafase la Berlinduse jalba la \Wit% sl Domnu-1

Aladu sarcina de a cerceta. VaruI sau de al treilea, Alecu Callimachi,
se simfl ins& Nutt, ca efor, sl ceru ca in °devilr sa se face o cercetare,
dar la ea sa participe st alit dot boteri din partea loculut: Branisteanu,
pe care nu1 va ft stint ca s'a kalif in jalba, si Aga Scarlet Miclescu.
Ioan-Vodli incuviinfa aceasta, st acesti fret cercetatori trebuiau sa in-
ceapa cela ce se zice (nazi ,anchelag, in unire ,cu cel infra !mates!'
at orasului.
Se incepusera pe eland stiiruinfile pentru innoirea hrlsovulal : peg-
chesul destinat Domnului fu d sutii cincizeci de galbeni sau un ceasor-
sic: scare din doai va vol a prim! Milrila Sag. Agitafia partidei de opo-
stile pornise chiar din apropiarea sorocului de inta'rire a constituflet
' orasenesti. Callimachi indrumase staruinfile prin Vistierul Ohica, si la Vol.-
aicul Iordachl Draghici, mina dreapta a stapinitorului, se credea ca s'ar fi
indreptat, in schlmb, autorii plingerii gi proleciulut de reforms ; cela ce
fu contestat de Iordachl, care califica spuseie tat Sirghevict st Angelacht
drept simple floncanituri", vrednlce de o grabnica si aspra probozire.
,Callimacht, care se afla la mosia sa de la Stancesti, era point de
Ohica sa vie la Iasi, pentru a se infelege impreuna ce e de facut feta
de lupta dugmanilor Int. El vent prin Februar 1828, si hrisovui, in care
se schimbase punctul de capetenie privitor la corpul de alegatori, prt-
zninduse alegerea a cite dot epitropi de fiece nail% fu !scant de Doma
in acelasi lung, lasindu-se data de Ianuar 1310. Alegerea, de vreme ce
se amestecau acum st jidovii, dada insa un resultat favorabil autorilor
planului de reorganisare din 1827. La 27 Februar boleril din Botosant
mulfamlau pentru indurarea domneasca, cerind, in acelagl limp, sa nu
se fie in same proectele inselaioare ale nemulfamifilorg. Ba, mat mutt,
sa savirseasca o reforms in sensul 'rivers, dind dreptul de alegere name!
.1a sistIma boereasca de Botosanta, care sa poatei vote gi in Ilpsa, prin
ravels. Dupe cererea tor, Domnul invoi sa se trimeata un dlac, care sa
vada gl ce e cu ,constitucliag impotriva careia se plingeau bolerli ; el
case alegerea st hotari sa se Mali o alts, in kali forma, Ia care at lea
parte st bolerit, cel mat indrituift Ia conducerea afacerilor.
Peste citeva zile, Alecu Callimacht precis& lacrurile, numind pe
cei ce pusesera la cab demonstrafia : Climentun Pisolchlm, gt Manolestil,
cart ar fi lucrind mat ales prin sudifi : Evrei gt Armen!. lima °data Voda
strica alegerea but Climent, st pentru purtarile Int rele din trecut. Apoi,
prin porunca de la 7 Mart, el osindi aspru uneltirea eforilor razvrititorl,
astintt mincatorille for din trecut gl hotari ca epitropil boteri sa fie alert
din non, st anume dintre Wulf, incepind cu Alecu Callimacht, ale caror
name se insemnau in porunca, Bind aceasta ,oament cunoscuft intro bit-
mete cugetartg. Pentru victor, oposifla era astimparata, pulndu -ae innain
lea ochilor ce ar pindi schimbari privelistea pufin placulli a izgontrIt
din orasg.
indata dupii aceasta, Rugil trecura Prutul. ,Vechinl regime, tz
482 Istoria Rominilor in Chipuri gl Icoane
care$i gisise un loc unit organisatia municipalfi a Botosanilor, dispgru,

gi Regulamentul Organic &Wu alte forme vietil oraselor."
Construirea de Hull ferate, aducerea de-a dreptul a milrfurilor dint-

strAin8tate, clidur8 lovitura eye mai grea acestui non Botosani, din ce in
ce mai mult evreiesc. Drumul cel mare spre Anus trecu din last prin-
Pittman' spre Cerngutul bucoilnean si Lembergul Oalltiel. Mai tirziu, o a
doua lirdefiirS viitor de altfelurma valea Prutului, legind Doroholut
de Iasi, WA sit atingfi Botosent Acestie se gasiri la capitul unei knit
secundare, care ziu ducea Endear plat la Hirlau si Tirgu-Frumos.
0 alts caus& a deader!' fu distrugerea prin conventil comerciale,
nechibzulte poate, oricum nenorocite, a marelut negot cu vitele, bogAtia
de capetenie a Moldovel-de-Sus. Cu agriculture de astfizi, ficuta necon-
etlincios si sillbatec, de arendagi evrei, nu se poate hriini un ores de-
30.000 de suflete. Aceastfi poporatie, pe doui treimi evrelasci, se infund&
deei tot mai adinc in shade st degenerare.
Autorul acestor rinduri ar ft dorit totusi sit inchelel) cu cuvinte de_
speranja aceste pagini consecrate orasului situ de nastere.
1) Acum vre-o douazeci de ani.De atunci am gasit la Primilria din Botosan

note pre tioase despre ores, care au fost publicate apoi numai in resumat.
Scrisoarea lui Stefan -cel -Mare 183
Alegere de acts contemporane.

I.
Scrisoarea lui Stefan-cel-Mare dupii lupta de la
Podul Innalt (1475).
Prea-straluctillor, prea-puternicilor, sl de bun neam domni al Cres.
tinatatit intregi, oricul I se va arata sau i se va spune aceasta scrisoare
a noastra. Not, Stefan-Voda, din mila Jul Dumnezeu Domn at Tern Mol-
dova', va trimetem smerita noastra inchinaclune gi vrerea de blue. Stijl
d-voastra cum ca prea-crudul gf paginut Imptirat at Turcilor de multi
'frame umbla dupe peirea Crestinataill infrepl gl zi de zi se crgeta Inca
in ce chip ar putea educe supt puterea sa gi pierde Crestinatatea. De
stela va dam de tire ca in Boboteaza trecuta scat imparat al Turcilor
a trimes asupra noastra marea lui ostire blestemata, a Turcilor, in numar
de o mita sl cloaked de mit de oameni, gi cu dinsa avea pe eel mat de
aproape si mai marl si mat iubift robi ai Jul drept capitani. Adeca : So-
liman, Pasa, Vizir gt begterbeg, cu toata Curtea acelul impSrat si cu
toata Rumelia gt cu Domnul din Tara-Romaneasca, cu toata puterea sa.
$1 Isa-beg, Ali-beg, Schender-beg, Duna-begul, lacubbeg, Valli(?)
Ulu-beg, Sarafagabeg, domnul SofIet, gi $tura-beg(?), Piri-beg, lunis
Isac-beg (Hal Jul Isac-beg) Viztrul, cu toll spahlit tor, cart erau toll pu-
ternici gI Voevort in oastea aceia. Cind am vazut not oastea cea mare,
ne-am richest dupe cuviinja cu trupul nostru g1 cu armele noastre, gi If -am
stat impotriva, gf cu ajutorul lui Dumnezeu cel atotputernic am infrint
strasnic pe acei vrajrnasi at nostri si of Crestinataiii intregi, st 1-am pra-
padif, si an statut striviii supt picioarele noastre.
Data in Suceava, in ziva de Sf. Pavel, 25 lanuarie 1475,
(Traducere dupe o forma germane a scrisorii, tiparita in ale mete A to ci
fragmente, III', pp. 91-2. Originalul a fost scris in limba slavona. In alte forme,
italiene, scrisoarea urmeaza printr'un adaus, alcattut de solii trimiqi de Stefan in
Italia pentru ajutor.)
II.
0 scrisoare a lui Vlad Tepee &titre regele Ungariei

Matias Corvinul (1462).
Maria Ta Doamne. In alte scrisori 11-am fost scris cum Turcii, dug-
mania cei cruzi at Cruel! lui Hristos, trimesesera la not solii for cel marl
ca sa nu mai !him pacea gi legatura facuta infra Marla Ta si not si s6 na
mai serbam nunta, el sa ne alipim numai de dins!! si sa mergem In
Poarta Imparatului acelula at Turcild, adeca la Curtea jut. tar, dacli nu
ne vom lasa de paces si de legatura si de nunta Martel Tale, nici Turdi
nu von fines atunci pacea cu not. Mai irtmesesera st pe un sfetnic de
184 Istoria Romfni lor In Ch !purl ed Icoane
frunte al impiratului tuycesc, anume Hamza-beg de Nicopol, ca IA hotErim

granif a la Dunare, pentru ca, dace acel Hamza-beg ar putea sfi ne
educe In vre-un chip, cu *helm'', or! pe jurlimint, on cu alt me*tesug,
la Poarta, bine, tar, de unde nu, sli caute a ne prinde *I a ne aduce
prins. Dar, ea ajutorul lui Dumnezeu, pe cind mergeam spre hotarul acela,
am aflat despre *iretenia *I vicle*ugul lor, *I not am fost acela cart am
pas mina pe acel Hamza-beg, in 'Natal *I in Tara Turceascfi, supt o
cetate ce I se zice Giurgiul: deschizind Turd! cetatea Ia strigfilele oa-
menilor no*tri, cu gindul ca sil intre numai al lor, at no*tri; amestecinda-
se cu dimil, au intrat, *i an dobindit cetatea. Pe care am *I ars-o fn-
data. $i am ucis pe °mann *I femeile, marl *1 mica, cart loculau de la
Oblucifa *I Novoselo, unde se varsfi Dunfirea in Mare, pita Ia Rahova,
care se afla chiar Naga Chilia, din jos, *I ping to locurile Samovit tyl
Ohighen (Ohighiul bulgfiresc), in numfir de 23.884 de Turd *I de Bulger!,
fail eel ce au ars prin case sau ale cfiror capete n'au fost inffili*ate
dregfitorilor no*tri. Marla Ta sli *tie ca deocamdatii acestea le-am sit-
141.0 in paguba lor, a celor cart ne tot indemnau cu stEruinfile lor *A Ilisiim
pe cre*Iini *1 si ne dlim de partea lor. Dec! sfi *tit Maria Ta ca am
cillcat paces cu din*II, nu pentru vre-un folos al nostru, el pentru cinstea
Mfirtel Tale *I a Coroanel Miriel Tale, *I pentru pfistrarea Cre*tinfitlijil
intregi *I pentru intErirea legit catolice. Cele ce vEzInd ei ca am Meat,
*I au parrisit gilcevurile *I certurile pe care be aveatt pfinil acum In once
parte, *I de spre fara *I Coroana Mfiriet Tale, *1 de spre alte part!, *i
$t -au aruncat toata turbarea asupril-ni. Cum se va deschide vremea, adeci
primfivara, au de gind sel vie dumfine*te, cu that'll puterea lor. ins&
vadurl n'au, clici *I vadurile lor la Dunfire, afari de Vidin, am pus s5 '.a
ardfi, sli be nimiceascfi *i sli be fetal pustli. Pentru ca pe la vadul Vidt-
nului nu prea pot strica, ci et ar vol sE-$i educe corablile de la Tarlgrad
*1 Oalipole, pe Marea, in Dunlire. Dec!, Maria Ta, dace voia Martel Tale
este sfi at !apt& cu clInO, atunci stringe-j: loath' fara *I tot poporul, *I
eel de pe jos *I cfilfiril, adu-I in aceastli Tara-Romfineascil a noastra qi
binevoie0d sit to ball aim cu din*Ii. far, &La nu vrel sli vll Maria Ta
insuti, atuncl fit bun de-fl trimete oastea intreaga in Orfila ardelene ale
Warfel Tale, Inca de la Sf. Gheorghe. Mica Karla Ta nu vrei sil-fi dal
msa toatil oastea, atuncl di numai cit ti -e voia, mficar Ardealul *i Se-
cuimea. CI, dace Maria Ta vole*ti sit-tut dal vreun ajutor, atunci Muria
Ta sfi ill bun a nu ne za'bovi, ci sfi ni spul cu adevarat gindul Martel
Tale. Pe omul nostru, care aduce scrisoarea, de data aceasta sa na-1
Iniirzii, ma rog, ?Urfa Ta, ci sfi mi-1 trimell indfirfit, Indati *I lute. Pea-
Ira ca nici cu un chip nu voim sit Mira in drum ce am incepLt, el sfi
agleam lucrul la caitiff. Cfici, dace Dumnezeul cel a-tot-puternic va as-
culta rugficiunile *I dorinfile cre*tinilor *Ili va apiece auzul cu bunlivo-
tura spre rugliciunile sfirmanilor sal *i ni ye da asifel de biruinfel impo-
triva paginflor, clamant at Cruel! lui Hrlstos, va ft cea mai mare cinste
*I folos *I ajutor sufletesc pentru Maria Ta si Sfinta Coroana a Marie!
Tale *I pentru toatfi Cre*tinfitatea cea adevfiratfi. De oare ce nu voint
Cuvintarea lui NeagoeVoda 185
sa fugim innaintea sfilbiltaciel tor, ci sa avem, in once chip, lupta cu

dinsii. far, dace vom ayes, fereasca Dumnezeu, o lzbinda rea ai va pert
jeriaoara noastra aceasta, nici Maria Ta an vet avea folos al inlesnire
din aaa ceva, pentru ca va fl spre paguba Crestinataf it Intregi. De al-
minterea, sa crezi cell va spun acest om al nostru, Radul Farms, ca al
cum am grid not de fala cu Marla Ta. Din cetatea, 9 Fevruarie 1462.
(Traducere dupii scrisoarea latinii, publicati in I. Bogdan, Vlad TepeF, pp.
78-81.)
lit.
euv&ntarea lui Neagoe-Voda, cel de-al patrulea Basarab,

&Sire fiul sau mort, copilul Voevod Petru
(cake 1520).
0 fiul men Petre, fate call Want coroana,surguclul al diademele,
-pentru ca to eral stilparea mea cea inflorita, de care pururea as umbria,
st racoria, °chit miei, tar scum stilparea mea s'au uscat, st florile s'azt
vestejit al s'au scuturet, al ochii miei au ramas arai al pirliii de jalea
infloriril tale. 0 lubitul men Petre I eu gindiam si cugetam sa fit Domn,
al sa veseleati batrinelele mete oarecind cu tinerefele tale, al sa fit birut-
tor pamintulut, tar scum, fiat mleu, te viz zacind sub pamint, ca an trup
at fizatecarula sirac. Intro vreme iml eral drag, tar acum te-am urit.
intro vreme iml era mile de tine, far scum nu-mi este mils. Intro vreme
eral bogat, far acum eats sarac. Intro vreme, fatal mien, te vedeam pre
pamini, tar acum te Wiz supt pamint. In puttnea vreme te aratasi ca o
floare frumoasa Innaintea ochilor miei, ti numal decit te pules' supt pa-
mint. Eu poftlam sa ma vezi tu pe mine supt pa nint, dar te vilzulu ea
pe line ingropat. 0 fatal mien, cad an ma acopert mat bine pe mine
pamintul decit pe tine, al ma lanai la batrinefele mete! Cind fu vremea
sa se odihneasca de catre tine, In atuncl n'al nicio grija de mine, ci
m'al lasat sa fie totdeauna halm mea arse sl aprInsa de jalea :a, al °chit
miei sa fie la batrinefele mete tot plini de lacrami, zlua sl noaptea. 0
fiat mien, mai bucuros as ft dat tratul 3l zilele mete ca sa ill tu vful Ea
ill gallant halm domneatt ca sa te imbract cu dinsele al sa te impede-
ca sa veseleati inima mea, al sa ague! acesle !scrami din octal
rule!, tar acum trupul tau se desbraca de hainele care i -am gatit, al se
imbraca in pamint, dintru care an fost luat, dap& cum zice Duninezett :
din plimint esti fi far to pdmint to vet intoarce, far sufletul tan vede alto
vederl, qt nu atiu, /Entre acele vederl ce va ft vazind sufletul tau, miles.
tivl-se-va Dumnezen salt imbrace gelid' tau cu mila sa? Ci ma tem ca
sa an fie sufletul tan ramas cumva nesatul de faja lui Dumnezeu, pentru
pacatele mete. ins& diva acestea toate lard call zic: Scoala, Mut mieu .
186 Istorla Rom Inilor In Chipurl el Icoane
scoala, ca an venit 31 oasele moaee-ta la tine, ca s& se odihneasca ei

ele ling& tine, pentru ca et fie ill este mum& ca e1 mie, el Impreuna Cu
dinsele am Weds podoabele tale, coroana $1 surgucial tau la Pandocra-
tor, ca sa se impodobeasca cu dinsele, ca doer s'ar milosllvl Domnul
Dumnezeu spre not, et v'ar darui cununille cele ce nu vor trece nici-
odata. far diademele A se pule la veemintul Precistei, ca A se milosti-
veasca spre not. et A va acopere shpt veemintul et la infricoeata Jude-
calk eI sa va dea vlala cea de Ted, care nu va trece niciodati.
(Iorga, Istoria likralurii reiigioase, pp. 60-1.)
IV.
Scrisoarea unui boler muntean din vremea

lui Neagoe Basarab (cea mai
veche scrisoarea romaneascii; 1521).
Inteleptului, de bun neam et cinstitului el de Dumnezeu darnitului,
dumisale Haas Bengner din Brasov, multi sanalate de la Neaceul (Lupe)
din Cimpulung 1).
Asijderea, dau *tire Domniel Tale de lucrul Turcilor, cum au auzit
eu ca imptiratal au kali din Sofia, el alminterea nu e, 01 se-au dus in sus.
spre Dunare. Asijderea, sa sill Domnia Ta ca au venit un om de la Ni-
copo-le, de mie mi-au spas A au vazut cu ochli lui ca au_trecut cele
corabi1 ce ettt ei Domnia Ta pre Dunare in sus. Asijderea, sa etli ca
bags din bottle oraeele cite 50 de oameni, so fie in ajutor corabil.
Asijderea, sa stil cum se-au prins niete meeteri din Tarigrad care vor
trece acele coral! In locul cela strimlul ce ail, ei Domnia Ta. Asijderea,
spul Domniei Tale de lucrul Jul Mahamet-beg, cum am auzit de boleti ce
slat megiae el de genere-mieu Negre cum t -au dat 6par/dui slobozie tut
Mahamet-beg cum pre to (= unde) -i va fl voia prin Tara-Rumaneasca,
tars el sa treaca. Asijderea, sa etit Domnia Ta ca are frica mare et 130-
Arab de acel lotru de Mahamet-beg, mat virtos de Domniile Voastre.
Asijderea, spul Domniel Tale, ca mai marele mieu, de ce-am inteles
el eu, eu sputa Domniei Tale, tars Domnia Ta eel! intelept. $1 aceste
cuvinte sa tit Domnia Ta la tine, A nu lie oameni multi $1 Domniile
Voastre sa va pazill cum still mai bine. $f Dumnezeu stY fe bucure.
infelepfului $i cinsillului si de Dumnezeu dorultului, dumisale HamYs.
Begner din Brasov.
(Din Iorga, Brasovul qi Rominii, pp. 283-4.)
1) Pana aid traducem originalul slavon ; alte cuvinte traduse 1 tiparesc in

cursive.
O scrisoare a lui Petra Rarev 187
V.
0 scrisoare a lui Petru Rare* &litre Bra*oveni

(25 Octombrie 1529).
Petra Voevod, cu mile lel Dumnezen Domn at fern Moldova In-
felepfilor prieteni, cu adevarat lablii nouli. Am venit alci impotrIva vi-
cienilor Martel Sale domnulul loan, Craiul unguresc, ca sa va supunern
supt paza Martel Sale, ceia ce, cum am vfizut, vol nu vrefi. Noi socoilm,
ca doer all fl avind de gind sa fa hranift cu pietre. Deci IA still bine:
N'am vent! asa pe dont', he! sliptamini, ci vom sta Oar ce va vom in-
dupleca al vom face ceia ce ni este voinfa. $i la inlorsul nostru inapoi,
vom arde cu pall de f oc aceasta Tara a Birsel, vi vom lase TiMitIll gol
vi pustiu, vl la priniavara falls' figaduim a vent cu rizbolu, vi vom
pane larasi IA se calce samanaturile voastre, cind se vor fi ridicat,
pentru ca laravi un an intreg sa fifl Vara de hrana. Poate ca vol.
in nebunia vi prostia voastra cea mare, credell ca, fiindca stall intre
pleire, IMO si roade piatra. Dar cu acestea va prapildifl runnel
vista, vi veil raminea in desert, pentru ca not oprim pe Secui, supt
pedeapsa, sa nu va educe, nici sa WI vinda griu sau all fel de
luting. Vom linea necontenit straja in mijlocul for. Deci va sfaluim ca,
la vederea acestel scrisori a noaslre, sit' trimetefi fare zabava la not vese
oarnent ales!, pentru a ne infelege, vi vii dam credinta noasirli cai vom
last' sa vie inapol cu buns pace. Dat supt Prejmer, 25 Octombrie 1529.
Infelepfilor judelui vi jurafilor din Brasov, prietenli novtrt iubili infra,
adevar.
(Dupe Hurmuzaki, XV cf. i Iorga, indreptori fi intregirt; I, Bra oval; din
,Analele Academiei Romine", pp. 34-5.)
VI.
Testamentul Domnului muntean, apot

moldovenesc Peiru Schiopul, scris in striiinatate *i pribegie
la Bozen (Maiu 1594).
Io Petra Voevod, care am fost Domn in Moldova, marturl-
sesc cu aceasta scrisoare a mea, intain catre cinst!Iul vi de Dumnezen
lubitul Imparat preacrevtin vt catre marele arhiduce Ferdinand vi catre-
loaf& fare Martel Sale, vi is boler. vi la judefi, marturisesc Iaravl cu
aceasta scrisoare a mea, pe care cu mina mea am scriso, cum ce, atunci
clad eram in cetatea Tulin, a Imperatului preacrestin, in unul 1592, m'am
imbolnevit vi am chemat pe fate mea vi pe ginerele mieu vl pe un nepot
at mien de sore, anume Gheorghe Hatmanul, vi 1am rugat sa alba grifii
de fiat mien, sa se ingrijeasca de dinsul dupe ce votu marl. $1 li-am dal
o scrisoare sa fie epitropi in toale celea : intain o hirtle ce am dat-o fe
188 Istorla Romtnilor In Chipuri iii Icoane
fel mele, data va sta la un loc cu (fratele et) Stefan Voevod, s'o tie pe
socoteala tut $i, data ea nu va vol &it stea cu dinsul, sa nu-i dea et
nimica. Asijderea, mai intiliu Bice mea $1 ginerele mien s'au dus !areal
de linga mine, fare voia mea: $t -au scos hirtie Meg voia mea $1 s'au dus.
$1 ceia ce avean in mina lor, de la Doamna mea, strinsi in trelzeci de ant
ce am slat laolaltii cu dinsa, $t, pe linget aceasta, $i 8.000 de galbeni
roll!, toate le-au lust $1 pe Coale le-au impartit cu fratele lui; al allele
mi le-au adus innapol, insg cele mai matte au r5mas in mina lor; al eti
11-am dat theta zestrea fete! mele: cinct poveri de aspri pentru o case $t
pentru o griidinii, afaril de zestrea et, $t Inca $i alte 2.000 de galbeni de
aur, apot sl alte 200.000 de aspri: o pireche de brilfare cu juvalere scum-
pe. Acuma mArturitesc cu aceasta hirtie a mea ca el sit nu alb& nicio
slujbli la casa mea $t la copilul mieu. Al donee, $t Hatmanul Oheorghe,
ai aceta a plecat_filrfi de Tote mea, si la nevoia mea n'a stat pe linga
mine, si s'au dus. $1, dacii va vent pe urmil $1 va spune cg are sg write
scriso area mea, sZi nu f se tie nict intro socotealfi hirita nict lui, precum
mid fetes mele, pentru cg m'au trfidat $1 n'au stat pe lingti mine, san In
strimtorarea mea, precum nu se cede stt piraseascii pe pfirintele for in
vreme de nevoie, et pe cart it pusesem sa cirmulasci casa mea. Ci acuma,
in anul acesta' 1594, copilul mleu sa fie vrednic a stilpint el filmsi toate
cite se intimplii sit be mai avem. Iarfisl miirturisesc acuma cu adeviirat
cg tosig averea ce-am putut sti am, s'a cheltuit, dupe cum marturiseste
41 o insemnare a mea, unde sint scrise toate anume; $l, lariat, daca sl
am ceva astitzi, mull-pujin, or! in minile copilului, ori in sineturi care
sint scrlse pe numele mien, acelea bottle sint ale but Stefan Voevod, si
Stitt aceasta, pentru cg el a lost Domn in Tara Moldovei, cind 1-a dat
steagul Sultanul Murad, $l a Omit Domnia cinci ant, cum site toattt lumea.
Acuma mi-am pus pecetea, $t -am scris aceasti scrisoare cu mina mea
4nsitsi; sit silt! aceasta.?
Io Petra Voevod.
(Din Hurmuzaki, XII; text grecesc).
VII.
0 scrisoare a lui Mihai Viteazul dike
solii sal la Praga (1600).
Bane Mihalceo $i tu, Vistiar Stoic°, dau-vg in stire pentru mu'
cinstitulni impttrat cel trimes la not. Not de to ate bine pre rind am injeles,
al, ce poruncfi ne-an trimes, not Inca am socotit cu credinclosli nostri
ce sint pre lingi not, si oamenl Went ce sint mai pricepuft aicea, de
sti. de toate rindurile, ce cum este pre intr'alte fart, $i cum a fost toc-
mcala mai de innainte vreme. Ce not, cunt a fost porunca Imptiratului
4I cum a fost scris in ciirfile Mitrit Lui la nos, ce fit va fi pohta, not sa
Mtn in sttrea impartifiel tut de toate,ce intre acela not deci, ce ne-an
0 scrisoare a lni Mihai Viteazul 189
fost pohta, am scris tot in aceasta carte ce-am trimes la dumneavoastrg.

51-am scos st porunca Imperatulut §t fiiggduiala ce ne-au fost trimes la
not, de o am trimes st aceia la dumneavoastrg. Ce veil vedea porunca
Imparatulul si Iggiiduiala cum ne-au scris, si veil vedea si pohta noastra
ce-am pohlit de la cinstitul I npgrat. Ce, de veil fi filcut vol vre-o toc-
mealii cu Impgratul mat innainte ping va vent aceasta porunca, aceia la
voi; far voi i't cgutalt pre aceasta pohtii ce am pohlit not. SA(dacg)
va fi bine tocmeala ce -aft facut intr'un chip, vol sa Igsaft sa fie cum aft
tocmit; tar, sa vg va pares cg este mai bung aceasta tocmeala ce am
trimes scum, si pohta ce-am pohlit, tar vol s& merge!' sa grill(' Impgra-
tuIul, st facet' itocmealg pre aceestg po hie"' si tocmealii ce-am trimes
acorn la voi,
CA, sa va zice el Impgratul cgtre vol cg all tocmit vol si aft fficut
tocmealg, tar vol //veil cuvint a-I dare rgspuns de veil zice : adevgr IA-
cut-am tocmealii, dumneata at trimes credinciosul Mgriei Tale de credinfg
si cu aceasta porunca sl iggicluialli a ImpArgfiel Tale, far dumnealut an
socotit pre porunca Martel Tale, si neau scris sa grAim Marie! Tale ce
e pohta Domnlei lui.
Cl tocmill pre aceasta poruncg si pohta ce pohlim not, sa nu veil
11 -tocmit voi ally tocmealii mat bung. 51 nevoifi de pripill cum mat cu
rind, ca este vremea aproape acuma, cum vedefl si dumneavoastrg si
cum still si rindul cum este incoace. 51, in vreme ce yell tocmt pre
aceasta tocmealg, voi cum mai curind de olac sg-mi trImefell omul, cu
carte de olac, sgmi daft in stire Domnie1 Mele. 51 am dat invglatura sl
Int Pandazi Logofgt : ce vitt' spune sl din gurg, aceia v A dau in stlre $f
fill sallies!. Amin.
Scris Ghenarie 26 de zile, 1600.
(Dui% Iorga, Documente privitoare la Petru Schiopul §i In Mihai Viteasul, in
,Analele Acaderniei Roraima, XX, p. 476.)
VIII.
Testamentul lui Radu-Vocra Serben (1620).

In nnmele Tatglul si al Flului si at Duhului Stint, sfintel st neimpgr-
filet Trolte, amin. En Radul Voevod, nepotul lui Basarabu Voevod, ca-
rele am fost Domn Tfiril-Rumlinesti, dau a §li tuturor cu aceasta carte a
pea si mgrturisesc si las cum, la vremea de spot a mine-mea, Dumnezea
a feria, Doamnel Martel, au liisat, cu gura dumnialei, foate mosille, cite
sint din spre partea dumnialet si din spre a pgrintilor dumnialet, nepoatg.
is sl fetal noastre Anal, tar, dupg moartea sa, de near dim! Dumne-
zeu nosh sl alto fat& de mantle dereaptg, ca sa fie pre toate aceste
190 Istoria Rominilor In Chipuri 01 Icoane
Ind sus zise surori amindoui. Deci, timplindu-mise vi mie a inhere pre
ealea a tong lumea Oa trecerea din aceasta vista in ceialalti, nu am
vrut sa trec porunca mai sus zis parintelui mieu, ca nici mi s'a cazut
din cuvintul dumnialei a levi. Las vi eu ca pre acele zise mat sus mov11,
Anca vi Elina, cares in vreme de bairinefe neau damn Dumnezea din
eununie dreapta, ca A fie amindoui surorl. !ma cu aceasta tocmeala,
ea, pane unde va fl Doamnamea vi sofal mieu Doamna Elina vie, sa le
birulasca ea vi sa se hraneasca dintre aceste movii, far, dupe moartea
Doamnei mele, sa fie cum a laud mumamea, Dumnezeu o lerte, vl cuss
am lased vi eu. $1 ava tocmesc vi las cu blestem ca aceasta tocmealii sa
fie neschimbatoare, cares o am intent cu pecetea mea. tar cine o va
strica aceasta tocmeala, sa fie blestemat de 318 OHO, si sa hien lase&
en Iuda vi cu Arie. $1 marturi1 Inca am pus cesti mai jos scrivi: Dionisle
Pallolog, Mitropolitul de la Tirnov, ..,:i jupinul4ejar Gal din Beciu, vi ju-
pinul Regheni hulas din Sibil, vl jupinul Rorer doctorul din Bed, vl Dra-
gomir Postelnicul, vi Radut Posielnicul, vi Semen Postelnicul. Sells in
Beck', tuna Fevruarle in 28 de zile, anul 1128, tar de la Nafterea Dom-
awful nostru Isus Hristos 1620.
(Din iorga, Socotelele Sibiului, In Analele Academiei Romine", XX, p. 20.1.)
IX.
Testamentul mamei lui Mihai Viteazul

(8 Novembre 1902).
In numele Tat6lut qi al Ftului gi al Duhulut Stint. Amin. En roaba

Domnului Isus Hrlstos, calugarifa Teofana, mama raposatulut Mihail Vo-
evoda din ']'era-Romineasca, vlefultam vide acestli lumi clever% cum
zice vi prea-infeleptul Solomon, decade devartelor vi de toata devarta vl
Invekaloare vi furatoare de sufiete, vi am petrecut lumevie destul in tot
chipul in vide men, pane aping; vi la neputinta batrinefelor mele vl la
slabicluriea mea, in sfinta manastire in Cozia, la lacult[ul] sfintearoile §I
in rapausul raposalului Mircel Voevoda, vi trailu de ajuns de luain vl
-sfintul cin calugarea, derept plingerea pacatelor mete. Acilv ma ajunse
vi vestea de sfirvirea zilelor drag Hula! mieu Mihail Voevod vi de sarida
Doamnasa vi a coconilor Domniel Ini prim ferlle streine. Fula de plin-
gore vi de suspine ziva vi noaptea. Dup' aceaia cu vrearea v1 cu ajutorul
Domnului din cer vi cu rugaciunea cinstifilor parInfl in zi vi noapte,
vi plingerea mea vi suspinele shade! for de ferile streine, doari Sfinfia
Ltd din naltul Cerului au auzit, vi s'au milostIvit de 1-au scos din ferile
etraine in tare de movtenie, vi mai virtos au cugeiat la slide manistire
In Cozia, Denim batrina vi jalnica for meta. $1, Baca se adunara unit
Testamental mamel lui Mihal Viteazul 19i
di alit, mare plingere et suspine fa infra el, de jalea flu-siu Mita 11-Vodi,
sl pentru patlma for ce-au petit prIn ferile straine Doamna Stance si fin-
ale Ion Nicola -Vodi sl fie-sa Doamna Florica. Fn dupi aceia intrebare
intru ele, cine cum au petrecut. Grit Doamna Stance: cum am petit
not, meta, Si nu peal nime de rude noastrik. Dari Mo litva Ta, male&
cam al petrecut? Melee zise: en mull foc, de moartea fiamieu si de
jalea Domnillor voasire....`
(Urmeaz1 o danie catre manastirea Cozia, uncle a fost ingrijitA bine batrina;
Onciul, in Convorbirile literare, an. 1901, pp. 116-17.)
X.
Scrisoarea boerilor lui Radu Serban pribeag

cake Domnul for (1614).
Prea-mllostive Doamne, si fi dumneata sinfitos. Ruglimu-ne Dom-
alai Tale ca Domnulul nostru cela miloslivul. Pentru care lucruri stil dum-
neata, cind ne-am despirfit de dumneata, in ce credinfli ne-al Ifisat, in
aceia sini[ern] si 'Ana acum, sl de citeva orl am trimis de am dat in stire
dumitale, st cu mare frlca, ca sa nu pierdem capetele de acest Domn
tare (Radu Mihnea). Si dumneata pana acum niciun lucru adeverit nu ni
trItnifi, ce numai nidejde. Ce nei inteaceasti nadejde cadent la lucruri
foarte grele. Ca intiliu in Cara noastra acum stria hogea, ail tine aces!
Domn frail! st surorile in cash' cu el sl sint Turd. $1 robli carll au sci-
pat de prin catarge sl de printr'alte robil, 'nicer de In Mihai-Vodi,
Domnul cine este in tare, el il di Turcilor, st elle multe nevol, care nu
le-am scris. Acum infelegem ca are Turcul gind s8 pule in fare noastri
Pasi, asijderea si in ferile ce sint vecine ca not. Deci, (lac& vom clidea
not la acela sa rimile in tare noastrli Pasi si minfistirile sI blserlcile
noastre sa fie meceturl Turcilor st coconil nostril sA-I fee& leniceri st
fetele noastre si be lea Turd' lor muter', cum fac intr'alte tent ce sint
supuse lor, deci not, din zilele lui Mihal-Vodi, de cind ne-am supus st
ne-am jurat crestinilor, pentru aceia neam jurat si ne-am supus not supt
Impiratul crestinesc, ca si nu cidem not la un lucru ca acesta. Drept
aceia am WO nol marl 'cheltuiele si robil sl arsurl si singe virsat
pentru crestini, ca sa avem ciutare la nevoia noastri. Ce mult ne mirilm,
au dumneata, nu fad stare lImparatulul de nevolle noastre? Ce, de este
-vine din dumneata ca nu fad in stare lmparatulul si ne caute in nevolle
noastre, Dumnezeu iti va fi platnic, cum to -al jurat cu not. Ce trebueste
dumneata plecat sI ea !aerialt de in not sa aduci amInte Impiratulul
nosing. Nol ca, micar si Os dace) n'am fi not avut nicio tocmeali cm
crestinli, si acum a[m] striga mila Ymperifiet Sale, inch' s'ar cidea si ne
192 Istoria Rominilor in Chipurl st Icoane
caute, Mid nol crestinf,ca se nu riminem pagini. Cid Inima noastri,

an se poate suferl cu pliginii. Caci si an, cInd am venit cu Turcii esupra
lul Biltur (Bathory, Gabriel), at atunce numai ce asteptarn sa auzim de
dumneata si de ceva oaste cresfineasci, nol ne grijisem ca sa fim vral-
mast; lor cel mat marl, cum am Meat afire dumitale. Ce ne rugim du-
mitale, di in stire Imparifiel Sale, ca arum este vreme bunt), si sintem
toll gate a sluji Impirlifiel Sale, al dumitale, cum verl infelege dumneata
al de la Logoniful Oancea. Meer sa (-de) nu ne-am impreunat nol cu
Logofatul, far, dac' a venit slugs Logofafulni, boats pe rind I -am fficut
In afire cu omul nostru, cum stau lucrurile de incoace. Care nu sintem
not indoiti ca nu vor vent in stire dumitale, Ce ne ruglim si fie cu taint)
acest lucru Ca, de s'ar infelege, toil n1 -am pierde capetele. Si ill dum-
neata senetos, amin. Scris April, 29 de tile.
1 No!, loft Eolerii din fart), sf de la slujitori, plecat ne inchinim
dumitale.
Corr., in Cony. lit an. 1900, pp. 272-3.)
XI.
Scrisoarea lui Cheorghe Stefan ditre principele

ardelean Gheorghe RakOczy al
II-lea (1657).
t Laminate si cinstite Craiu st noun de bine ficifor, miloslivut
Dumnezeu si to crufe pre Wirla Ta cu buns pace si iiinitate, impreuni
cu tot binele, infru muff ant.
Cinstita cartes Miriei Tale dinlru mina acestui post al Miriel Tale
cu cinsle o am pri mil, a'am cern cu drag, s'am dat hula milostIvului
Dumnezeu, infelegind de bunt) sinitalea Mae! Tale. De cite ne serif Midis
Ta, pre ameruntui infeles-am. Pentru rindul Tatarilor, adevirat este cum
ski Miria Ta. ;art) pentru'acela lucru, precum am al mat scris Mid
Tale ci el ni sint !Agin' sinIce (= pentru ci] el, unde leau asti4zf an ban
mine cer zece bani, (lea st acolea el are urea a inglotl obiceaiu. Iar
avem nidejde pre Dumnezeu, dupi rispunsul ce II-al rispuns Miria Ta,
si intoarca obrazul infealt chip, si mat lase dintea lor. Or vedea st ei
ci sint al alfl ()amen!, ci el, unde 11 sluji norocul in Tara Lesasci, &pi
cum a fost vole lul Dumnedzeu, el socotesc ci or supune toati lumea sl
gindesc ci &III in lume nu-s oameni, ce-s numal el oameni. fare Marla
Ta foarte at 'Ism. ns bine, si cunoasci ci nu-1 lumea numal cu dinsif.
Ierif pentru Clogolea, pentr' acela si not am socotit ci el se are in
prleteaug en dirts11; ce oarece din lucrul lor, tot va adeverl Clogolea.
Pen Iru rindul lucrulul de spre Tarfgrad, de pomenirea maziliel, semnezl
Maria Ta cunt si fie sinitates sl si flat !Mean bun gind, si cuvintulul
Scrisoarea lul Oheorghe Stefan 193
nostru sa-1 fim marturi, si juramintului all fim plinitori. Pentru datorie,
sa plinim si sa nu purtam pre Marla Ta cu cuvinte, cad este Martel Tale
cu scandals. De care lucru ma mir ce Wu mai zice aka Maria Ta,
neavind credinja eu calra Maria Ta. lard, sa nu hiu crestin, ce sa hiu
Jidov, sl de legea mea sa hiu scapat, si is ziva cea de savirsit, unde ni
este a rfispunde toot tines! dupe lucrul sau, si n'a hi Marie, acolo sa
him cu Iuda cel vinzator Domnului sau, carele slim ca local va fi cu cel
mulii rai, $i sit nu ne aflam is local cel cu bune raspunsuri, 51 sa nu
auzim blagosiovenia lui Dun nezeu, earea tots crestinil spre-acea nadlij-
dulesc sa o auza sl sa o vazei, de nu miI aiita inima rea cit nn poclu
nice odihni, nice a mince cu folos; si, de as avea prilej, si n'as plait de
istov a Martel Tale datorie, cit mai de sirg, ca sa nu Mu auzit /Oita ponos
de la Maria Ta, carele nice la o sanatate nu ma educe I Ca, de a$ avea
zece bent in case mea,trimite-i.as si aceia tot spre istov de datorie aceia;
cares doer Maria Ta socotesti ca eu din ciinia mea sl din fare- deome-
nia mea pestesc si iniarziez Martel Tale, de nu platesc. Eu, necum spre
ce as mai arata tetra Maria Ta cu alt juramint ceva, ce, cum aratam
mai sus, tot asa zicem; ce nevoia nom tra vedem ca nu se crede inaind
tea Mariei Tale. Ce doer n'am hi nice noi cu obraz de marmure sau
de hier,ca pre un bier sau pre un marmure cu elite gloats de anus&
furl s'are hi sfredelit, dare inima noastra in ce chip n'are hi valamata
de elite ponos? Ce nbmal pentru mare nevoie si lipsa ce ni este, kit la
Marla Ta n'avem credinja, pentr'aceia sintem obicluiji; iara obrazul
mien s'a facut mat Bros decit pamintul de elite suparare. Ce, preste
scurta vreme, tot om nevoi si om face cum om putea, si om plat' 41
Marie! Tale. Pareni ca diniru cavint ce-am avut is Maria Ta
si intr'alte part', unde niam dat cuvintul, nu niam scapat. ixtra, numai
de este ponosul Mariel Tale, si ne efts Maria Ta scapajl din cuvint, nu.
mai pentru acestl bind, socotestene Maria Ta nevoia sl greul, &ace n'a-
vem,ca n'am hi nice not bucurosi a hi in toate zilele infruntall $i pre-
°brazil', ca ni s'a facut greu is inima ; ce n'avem ce face, pentru multa
nevoie. Iara volnic esti Maria Ta a zice cum a hi voia Marie! Tale, ca
al esti Maria Ta ma! ales. Ce pentru nevoie cauta-ni a auzi toate.
Pentru rindul dusmanului, scrisu-ni-au si boiaril nostri ; !aril pentea-
cela lucru sa slit Maria Ta c5, pans nu se va surupa, nu va putea hi odihnit
noun. Ce data cum imbla lucrul lull): acma ni se pare oborirea lui, mai apot
lima se scoala. Ce si lasal-am de n'am vrut sa mat facem cheituiala dupil
cel rind d'intitiu. Acma tared vedem ca Tura au inceput a indemna
spre acel lucru, precum std! Maria Ta. Deci gi nod am dat invajatura bo-
larilor nostri, de vreme ce veil vedea ca vine lucrul sa se foci ocea
treaba de istov, sit nu hie amagituri, ce, numai dace or vedea treaba
istevita, sluices, pentru bruin ce s'au juruit, sa face cum or pules, sa
lea cu tamale, sa se pliiteasca de asupra 'aril; ca bard sa trimitem, nu
avem. Pentru eel vo[i]nici de caril a cercetat Radu asliu, unul a lost
mars cu bolaril acolo la Maria Ta,lara unul a fost aicea; cc cu dreptul
1) Lui Vasile Lupu.
194 Istorla Rominllor in Chipurl al Icoane
am fost aces Martel Tale pentru a& nu se indolasea al &fit. Pentrn fin-
al calulul, zicl Marla Ta ca nu pofteati Marla Ta acel gluon, ce pot-
teatl final alb carele an spus Martel Tale Votna ca an fost sand al dolle
cal, al 'nca al fie zis ca tntr'un rind au mars In grajd al 1 -au vaz$1, tura
al dollea rind I-au fost ascuns. Ce, sa nu hlu creatin, ce sa hin proclet
de am dat in laturl vennul din cal, lara aaa cum zice, CapItartPaaag, nu
am : am un cal, .Cadir-Ag, alb carele Inca la Suceava mt I-au daruit,ca-
rele Maria Ta ar sti. $1 en zau numal dot cal am avut acmil, de incale-
cam en pre dinall: acel alb, Cadir-Aga", al cal suralb, moldovenesc, de
la Comisul, ce 1-am trimis Martel Tale. Ce acmif numal cu acesta am
ramas de treaba mea : am cal chive in grajd, ce numal nu mi -s de trea-
ba mea.
Oheorghe $lefan-Voeld.
(Din Iorga, Studii ci doe., IV, pp. 51-4.)
XII.
0 scrisoare a lui Vasile Lupu (1654).

t Io Vasile Volvod scrlem la fratele nostru la Gheorghie ce a fost
Hatman mita sanatate. Alta, de vet urea sa (in trebi de not, cu aju-
torul tut Dumnezeu ne aflarn cusrinatate at in pace. Venit-am al not caram
(sic) in Tarigrad, in 11. zile a lul Janie, al, cu ajutorul lui Damn zeu a1 cu
ruga Precistel, Maria Sa Vezirul foarte ne-au p imit cu b'ne, $r a doua
zi ne-au impreunat cu cinstital implif at. $1 ne-au zis cins Hod Ins at sa
sedem alce la Septe-Turnuri, unde se chlarall, al giedem acum. Lira ea mile
tut Dumnezeu de la toll pretInll avem socotInla (cripiograme) Dar sa nu
fact vole rea, c'am grail cu capichehalalele Martel Sale Cra alai al cu
dumnealui Elft-Hasan-Paaa si cu dumnealui Dzu f'car-Aga, ca le este
dragomanul Melee' Sale Craiulul, ca sa scrie carp la Maria Sa Crams,
pentru dumneata, al am scrls al eu la Marta Sa Cralu, ca sa to slobo-
zeasca, ca nu esll nice-un vInovat: deet pare ca Marla Sa Craiu to va
slobozi. Dece vin' in Tara Munteneasca, la dumnealui la Costantin-Voda,
ca dumnealui n1 este ca un flu: dace, de acolo vet vent cu °amen' de-a
dumlsale alce in Taegradu. Dece Dumnezeu este bun. Tias aerie de
allele ce s'au lucrat; ce stlu ca le vet att. Ce n'am ce-fl nee ; numal
M'Arla Sa Hanul a trimls pre un Aga cu not aice la imparaffe, al a aces
foarte bine pentru nor Dece avem nadejde de pre mila lul Dumnezeu
sa nu ne lase de tot, ce sail educe aminte de not. Atita sceu, al Dam-
nezeu sa te set)* lima, sa ne vedem unul cu allul, ace pentru plica-
tele noastre ne-a certat Dumnezeu. Dece numal srpl mulgmlm al sa ne
rugam Sfinflet Sale,ca nu ne va Visa. $1 hi! sanatos. Scris din Tarlgrad,
lunle 20 ele
Io Vasille VoeBoda.
La Cubit fratele nostru Oheorghe, ce a foal Hillman, sa se des cu
clnste, infra minlle dumisale.
(Din Iorga, Studii ,si doe., V. pp. 30.1, No. XL.)
0 serlsOare a lui Consfinitiri-Vodii 195
XIII.
0 scrisoare a lui Constantin-Vocrit Ban-
coveanu (1712).
Id Costandln Voeuod, cu mila lul pumnezeu Domn al reril-RO-
sndnef IL
Bolarului Domniei Mele Costandin Buzescu, sfinfitate. Cartea ce
fat trimis au venit, el, ce serif, am inteles. Pentru bir ce ni sail. ca -li
este cu greu, el le rogi sfi to mai usuram cevael, de aceasta n' se pare
a pe aceeti cloaked de galbent eeti cu nepotutfiu Costandin. NA, de
se va putea, tot to vom mai ueura. Pentru neete Nani de la Mihat Pos
telnicul Corbeanul, ce serif, am inteles. De care lucre dumneata zici ca
sint at dam tale, Mai Postelnicul zice ca sint at lul. Ce not prin seri-
sori, ne Ind de fag!, nu putem ispriv ; far decit, dind Dumnezeu sfi to
mai scot! cevael, vet vent inteacoace, 0-li vet ispravi. Ce, de vor ft at
.dumitale, fl-1 vet lua, tar, de von fi at Jul, eli va finea. Numai ni pare
rfiu de dumneata act ne serif a esti tot slab 0 neputinctos. CI, dind
Dumnezeu si to mat scot! cevael, sfi cam vii inteacoace,ca n'al venit
de malt. Aceasta, et fil sfingtos. Maltz. 11 zile, anul 7220 (1712).
Bolarulut Domniel Mele Costandin Buzescul, cu sfinfitate si se des.
(lorga, Studii i doc, V., p. 311, no 73; cu facsimile).
196 Isteria Rominilor in Chipurl si Icoane
1.
MeOeugul de pictura Si sculptura In trecutut

romanesc.
Ma in timpurile de prefacere din urmS s'a desliisurat la not, pe
ling un anume mestesug de clfidire pe care 1-am schitat aiurea, i un
adevarat mestesug de plena 51 scuipturii. Adesea s'a vorbit de dinsul in
cursul altor cercetfiri i expuneri, pomenindu-se opere, une on insemnate,
pe care le-au produs mesteril nostrl sau aces me,terl de aiurea cart lucrau
sl pentru not; s'au dat ici colo sl numele acelora can an zugravit orl au
lucrat metalul in forme frumoase. Fireste ins& ca lucrurile se infilliwaza
altfel alunci end se cuprinde cu privirea intregul cimp d3 cercetare, cind
se leaga intre dinsele lucrfirile ce ni s'au !Astral si se orinduiesc intr'o
singura dezvoltare, end in sfirsit aceasia desvoltare e itimuriti prin adio-
girea, prin alliturarea cadrului general de culture.
Aceasta cAutlim s'o facem iTcl. La urmii numal se va incerca si o
caracterlsare a lucrarilor religioase pe care arti§til eel not al Rominilor
le-au dat in veacul al X1X-lea supt inriurirea prtel apusene. Celelalle lucrAri
ale acestor pictorl sint mai mull un capitol din aces arts apuseani, unul
din cele siirace, *I tocmal dela urma.1)
I.
Vechea noastrii pleura 0 sculpturfi e, innainte de toate, religloasa.

Ea eau% sii impodobeascii bisericile $l miinastirile. Mesteril lucreazfi
cadrele u§ilor, feretilor de la 15casurile sfinte, el saps catapitezme, el
infloresc marmura sl piatra mormintelor, el inseamnii stove amintitoare pe
lespezile de de-asupra intrfirli, el coase odajdille sl scuipteazA odoarele,
el acopSr in sfirsit pe dinnfiuntru, $i, inteanumiti epoch, *I pe din earl,
Ong supt strea§ink pan& sus pe turn, pArefil bisericil cu un strillucit ver
mint de zugrivealfi.
E, WS indoialii, o margentre foarte mare a domeniulul in care se
poate misca aria. Nu sintem nol insa vinovati pentru dinsa. Ca multe able
1) V. Iorga si Bals, Histoire de fart roumain, Paris, Boceard, 19221

Mestesugul de picture gl sculptur& In trecutul romanesc 19T
lucrarl din trecutul nostru, $l acest caracter de ingustare a stapiniril fru-

mosului lucrat de mina omeneasca e iinprumutat dela acela cart nl.au dat
cea mal mare parte din culture noastra medievala, Bizantinll, al caror
talmacl el millocitori fala de not au fost vecinil de pests Dunare, mai
innaintall decit not, flindca erau geograficeste mat aproape de izvorul
luminti, Bizanful.
Idealul de arta antic perise prin decaderea &easel a insusirilor

sale, prin nepotrivirea lui cu nevoile unel societal! nova. Spiritul invin-
gator at crestinismului stiff& departe ramasifele inca frumoase ale mindrel
stains de odinloarli. Lai Dumnezeu, pe care omenirea-I labia, Bins:Ica in
legii tura cea noua el insusl se apiece On de iubire asupra lumli, I se
aducea ca un prinos frumosul. Acest frumos inchinat ins& lui Hristos al
sfinfilor cart au patimit si au lucrat pentru a raspindi, a Wari $i a innalfa
invalatura hit, nu trebuia sa mai ramile in atingerea necontenita cu vista.
El era inchis intr'un iconostas, cu candela credinlel linga dinsul ca sa-I
iumIneze. Timpul trebuia sa-t innegreasca Ilnitle, sit coboare un val de
negurit neagra asupra trasaturilor unel fete care fusese la inceput fru
moasa; nimeni nu putea sa cuteze a le mat atinge insa, pentru a le inviora
at intinerl. Legea sfintulul tipic opria o profanare ca aceasta; in acest
canon recunoscut binecuvintat de Biserica !rebuilt sa stele aria, infa-sat&
In strinse leggier' imbalsamate, de mantle uscata. Name' astfel, in amnia
forma indreptata, din care se inlaturase once fragezime, °rice bogfifie ei
vioiclune a earn!! Dracula!, se putea infalisa Innaintea lui Dumnezeu tra-
pul trecator at oamenitor. El trebuia sa fie straveziu pentru sufiet, si suite-
tul acesta trebuia sa se ridice numal intro innalta, We° supflre flacarfi
de inchinare.
BiserIca Rasaritului, mal evlavioasa, mat buns finatoare de &dint,
mat canonica decit cealalta, a fazut chiar in orice opera de sculpture In
care acel trap blestemat se mladie cu toata -puferea lui de Ispita, o Jig -
nire pentru sfinfenia locului de inchinare, si ea a inchis sculptingl profane,
lamer*, pingaritoare, Intrarea in cuprinsul de lumina curate $i de mirez-
me sfinte ale bisericli.
Arta avea Iasi chiar sl alcea foal& vole de a culege in tot largul
naturii leggieri de lint! impleticite, icoane de flori, de roade ale cimpu-
lul gt gradinilor, de dobitoace chiar, in cele mai sprintene sl mai spren-
tare miscari ale lor. Catapetezmele, britele, cadrele, anumile part' din
zugraveala sint pline de acest element viola si voios care se adaoge la
lapana sfinfenie de jale supus& a icoanelor de pe llemn si a Icoanelor de
pe parete.
Aceste condifil as stapinit o bacilli de vrene, pens departe In eyed
media, sl arta Apusulul crestin. Acolo insfi spiritul mai indraznel, mai felt-
rit $i mat comp:Icat al raselor noua, avintul iiirz, Innoltor at vielli negus-
toresti sl at mestesugurilor din orase, au adus pe incetul o prefacere.
19$ I- blorla Romini lor in MIMI *I IC4ane
Wel o'o pregatjt pentru wool al XV-le* imitate de a se Intoarce is,
ifinticitale, to lehlree trumosPlui dea dreptul, pentru el insusi, pentru loaf&
1ptregimea pi puler** Jul. Astfel s'a desalt; calea pentru tovierea omuluf
to prfli,
In Rfis Aril a fost altfel. Roma s'a pAstrat Ina o gale de ant /gb
Bizant, care nu e decit Roma none, cea dea doua RomA, insa o Roma
creetinA, lnsuflelltA de duhul de pustnicie al coclaurilor sipustillor Aslei.
Pplerea lgrtpfirateasca 4 flout, pe de alts parte, strins frinele in aceasta
jumAlate rilsArileanA a lumil civilisate. Grasele au Will $l ale supt pairs-
firul ImpAraillor. ToatA arta a lost stapiniti de Curie, pAzitoare a canoa-
nelor gi datinelor, strijultoare a celei mat strinse ortodoxii. Aid in yea-
cul al XV-lea, cind se seivirsi peirea, picture si sculpture erau in acetast
stare ca In pi eg', cit. priyeste ideate!, dacA nu cit priveste mijloacele
$i purrinla de lucre.
Popoarele vecine, able iesite din barbaria deplinii a inceputurilor,
pa Ipat dela acest Bizanl al incremeniril, care hiberna culture antler' $l
crestinfi, formele politice, ca $i mijloacele, fintele cuffing!. Aria se primie
ce niste mcaste inchise in scumpe cutli pe care nu e slobod sit le des-
ellidi nimeni. Torii bulgari ot sirbi, Cnejli ruses% Voevozil nasirl an stet
al el de pazA la acest chivot unde zficea Frpzpospl eel sfinfit, stlipinire
dainnezelascl ce nu se poate insiraina.
Asifel se inlelege pe deplin unul dip caracterele depsebiloare ale
and nonstre vechif pi egg melt ceJ mat insemnat,
Ceva din aceasti aril religioal se poate iva, ca o Riding& de
nafurA din biserica on ca o singuri picAturA de mir din potirul sfinfit, $i
pentru folosul societal!! eamenilor. Cite pupa; zugravealfi a pfirefilor,
oarecare impodobire sculpturalA a siilpilor locuinfel slut imprumutate
asfel din mares Vistierie de frumusela a lui Dumnezeu. In sfirsit, pe ling&
'commie din bisericA, sint $i icoanele flecArli case, care inloculesc cu
tofu) tablourile de astlizi. Mara de icoanele umile ale sAracilor, impru-
mutul se face ins& numai pentru placerea si mindria celor puternici, a
Domnilor $i a celor d'intAlu boteri. Statul in afara de dins% cefatea cetii-
teilllor ca In °acne* gm 'nal exists. Dec! nu mai e nevoie de o arta
inchipatA clAdirilor public', °data co este p artA pare se coboari din
hisortoli pAnfi la Celine celor marl.
Dar In pcept RAsArit, asupra cArula a fost totdeauna ass de puler-
Ala 1primrirea Asiel, este p mare lubire pentru scale, pentru juvaiere see.
me pe zIcea in vremlle vechl, pentru globale". Ele nu sint puma' fru.
musela de cfipetenie din casa fleciirula, pfinii la eel mai mic boierinao
$i plini In eel mai sirac negustor, el Inca ceva. Mijloacele de astazi
pentru 4 84 lgelra pi nsiguro banul pp era" pe atunceo. panil inoll erau
de tot rant gil, In lac as plerge prin tonic purple co astki, et se cafunduir
rApede dupfi Jvirea for In pungile, in lazile, tainifile al gropile vre unit
mare bogAtas sae 're unut mare puternic at lumli Selma' bInliliel era
Megtegugul de picturfi gi sculptur& In trecutul romilnesc 199
deci altul pe atunci: javaterul, care avea o rfispindire 01 o cautare pe

care n'o putem nici banal astazi
Astfel in lucrul cinstit, ribdotor gl mighlos al aurulul, al argintulul,
al tutulor felurilor de pietre scumpe, se cuprindea inch un domeniu, foarte
mare, bogat gl rasplatitor, al artel. In aceasta shpare a metalulul gi a
pretioaselor, in aceasth malestrle de argintarl sau zliitarl, se inchele chiar
cea mai rodnich gi mai adeviral& aarta profane' a trecutului.
II.
Duple aceasta caracterlsare a vechit arte romanegli, se cuvine acum
a se arfita ce erau megteril cart s'au straduit pentru dime, din ce tar&
veniau sl ce deprInderi de megtegug aduceau cu atoll. Astfel se von
putea cunoagte mat bine gi cele mai ins:tamale lucriirl ale lor, Ihmurite
prin inniuririle din care au porn!!, prin idealul st practicile de arts de
care se be gli.
Cele mat vechi sliri in aceasta privinth se caprind intro carte de
dente a Domnu ut moldov ne ndru celBun sl in inscriptia anal
clopot de miinashre oil an-, cam d n ace a 1 ant dela inceputul veaculut
al XVIea, cind incepura n a ne a cella! in bottle. Domnul din Suceava
pomenegte pe acel megter din Gentle care a lucrat In mangstirlle sale.
acum in ruing sau cu total inItiturate : Moldovita, Moffitt'. lar clopotul
de In mfingstirea Cotmeana are in limba veche slavonh, pe care o intro-
bulutam atunci in Stat gi in Bisertch, aceasta pisanie: ,,Intru numele ofintel
gi de vial& incepfitoarel Troite, in zilele marelui Ion Mircea Voevod sl ale
lui Mihail Voevod s'a Meat acest clopot in anul 6921 [1413], indiella 6,
Jana hit Maiu, gi supt egumenul Sofronie, cu vrearea Tatfilui gi cu ajut or u
Fialai gi cu sfivirsirea Sfintului Dull. Haas maistorul`.
Deci gi din ana el din alta se vede eh, dila nu toil vechil mategtrl,
eel putin multi dintre ding!! nu erau din Rholiritul care ni (Mee norms
de arhitectura bisericeasch pe care le-am imbinat pe incetul cu datinele
deosebite ale Apusulul. Un supus al regelu! Poloniei lucre pe cheltuiala
n Alexandra Watrinul, tar an Sas, dela Sibliu sau dela Brasov, un ama-
!sloe ce clasicul name sfisesc de Hennes, turna clopote pentru Mircea-
Vocla. Poste ch le turna in WS, dar e mull mai de crezut ca el intre-
buinta pentru comenzile venite dela nol turnatoria lui de acash, de pests
men%
Si prin alte lucrirl de arth ajungem 'argot pe urma ,,maistoriloe.
In riimfigitile bisericil catolice din Baia, gi ea a Jul Alexandru-celBun,
se yid frinturi de sculpturfi care au legit, de sigur din minile malestrilor po-
loni on sag!, pe care inch de la inceput Donmil, doritorl de all vegnici nu-
mele prin lucrari flicule cu megtegug, 1-au cigligat de i -au adus In lark mai
tirziu chiar in chip statornic.
Chiar cat d'inthiu Dom! at Ter1I-Romfinesti si a! Moldovei au Mut
on onedii, nu numal pentru nevoile plAtilor gi schhubulul marfurilor, ci pen-
200 Istorla Romintlor in Chtpuri si Icoane
tru a dovedi si printr'aceasla ca stau in fruntea unet Seri neatirnate.
Bogdan-Vocla, intemetetorul Mo !dove!, sau un urmas, pass sa se intiparea-
sea un frames ban care da pe o parte sterna bourulut cu steaua intre coarne,
avind de o lature crainl nou al lunii, tar, de alta, soarele ca o floare, pe cind
reversal e insemnat cu doua spade, ale caror minere sint deosebite ; de
jar imprejur se ceteste o legend& Mita, foarte deslusitii, in cele mat
ingrijite litere gotice, cu tifetura aleasA. Urmasul *Au, Petra Musat, are
un ban Infra toate asemanator, afar& de herbal cu spadele, pe careI.
Inloculeste acum un numar de florl de crin, aratind oarecare inrudire
co neamul angevin, frances al lui Ludovic-cel-Mare, regele Ungariet. Mo-
delal acesta se armeaza st supt AlexandrucelBun, Is monedele caruia
infra tuna trece dela stinga la dreapta capulul de bour, sl acest cap,
bowie fin sapat, se ridica acum st deasupra blasonulut cu crinil t). Alta
on o roseta, foarte delicate, iI fine local. Pe aceste monede ale Int
Alexandra capul de bour de pe avers, adeca de pe .pajure ", Incepe sa
aiba obisnult urechtle 'aerate impodobit ca niste nod langur* In ace-
last chip- se bat monedele lui Bias, fiul lui Alexandra, in care insa capul
de bour obisnuit mat innainte pe revers se coboara de de-asupra stemel
vl tea acuma jurnatatea din areapia a sculului, in fate dungilor ce-I seri-
jeleaza in lat, pe clad alta data acest loc se pastreaza pentru floricelele de
crin. Bias intrebuinfeaza o data si an blason nou, cu o s'ngura crace, alta data
Inca unul: un cavaler in armura. Stefan, fratele but the, oblvnuieste ling&
dungile in curmezts, spre stinga, o cruce si o roseta, iar unul din Domnit
cu numele de Petra, frail vi urmasi at lui Iliac st Stefan, are si el cru-
cea intreaga.
Cum se vede, pana pe aproane de Stefan -cel-Mare inscriplia ramine
latina; Miner!' cart an lucrat acesti bent eras deprinsi a insemna astfel
numele st titlurile stapinitorului care comanda ban' la dinsii. Name! Alexa-
ndrucel-Tinar sau Alexandrel de in jumatatea veaculul at XVlea, pas-
triad sterna cu crinul, introduce literele slavone, care sint deocamdata
'nedibace si altfel spaliate pe o parte st pe alta a monedel 2). Dar de la
Stefan-eel-Mare innainte sint numai legende slavone, cu litere crone Ias&
intocmai ca vl cele !aline; o deosebire a caracterelor cirilice asa cum
ele se intrebuinleaza si pe inscriptitle de bisericir si ptetrele de mormint.
0 cruce rasariteana, cu doul ramuri, crucea legit grecesti, se rasfala
mindru intr'un cadru parietal pe margent de douit rosete. Acelasi cadru,
dar fare rosete, se vede de almintrelea intr'un ban, tot slavon, dela Bog-
dan, 'alai but Stefan. Crimea easariteana apare insa intilu intro molted&
1) V. articolul Ban din _Magnum Eiymologicum (plansele Ilui D. A .

Sturdza). Moneta cu No. 10 in plansa A pare sr' fie de la vre-un pretendest at
veacului al XIV-lea, care avea in arme, in locul crinilor, o cruce, mArgenitil sus
de douti coroane domnesti, iar, jos, de scare si mat. De la acelasi Domn a si
No. 1 de pe aceiasi plansii., care poarti numai soarele intre ramurile crucii, sus,
la stinga. Docan. 1.1 analele Acadeiniei RomaneL,` XXXII.
21 $i arest ban ca si al lui Bias, fiul lui Alexandru-cel-Bun, are deasupra
blasonului un m (moneta, ban).
Mestesugul de picture $t sculpture in trecutul romanesc 201
Jaffna a lut Stefan celalt, unchiul celul mare. Monedele lafine incep ferali
a se Iv! ceva mat tirziu, dap& sfirsitul pater!l moldovenestl, dar scum ele
nu se mai lucreaza in Polonia, el la Ungurl.
Banal muntean incepe odata cu intemelerea principatului Terti-Ro-
manestl. Chiar de la blruitorul Ungar! for si orinduitorul de fara care a
fost Nico lae Alexandra Voda Cimpulungeanul, n'avem monede Dar urma-
sul acestuta, Vladislav, om cu o putere si cu insusirt in adevar regale, a
facia cela ce facea, poate, in &cellist limp Bogdan din Moldova, sl a cerut si
I se beta moneda in strainatate. S'a indreptat la mesteril unguri din Ardeal,
cart I-au lucrat perperi san ducal! de our $t dinar! de amnia. Avem o
forma kiting $l mat munte forme slavonestl, cu inscripfla mull mat neco
rect $t mai neingrijit intiparito, in stove scurte si indesate,lipsite de orice
frumusefa. De o parte a vullurul din herburile Apusulut, un vultur ade-
varat, $i nu un corb, care sta pe o culme de munte, insemnata une on
cu crucea, pe care pasarea heraldica n'o fine niciodata in pllsc ca mai
tarziu. De cealalta parte, sint fret grinzi in let, tar in feta tor, cind nu a
chiar goals, s'a infafisat tuna in chip de Cratu nou si o roseta care
inseamna soarele. Urmasul tut Vladislav, Radu, pune in local ace-
stor stele a singura floare de crin apiece% pastrind, alifel, cu total
neschimbat modelul cel vechiu. In elle forme ale monedel acesteia a tut
Rade, vulturul e de tot supfiat $t scilciat, a o ingrama dire ciudata de
oase, tar in local crinulu se vede in fate grinzilor name! o figura in cht-
put Wove' grecest 0. Aceste forme se poate sli ft fost Wale in fara cu
ajutorul figanilor, cart pe eland st pan& in vremea lui Mihat Viteazul
faceau liperu,I de pecefi peniru holed. Nu e inlaturata insa cu total !po-
les° ea monedele cu pasarea desirata ar putea vent de la alt Radu, fiat
tut Mircea. In sfirsit s'au gasit de curind monede purlind un cavaler in
zale, st ele an fost atribuite acetates! Radu.
De altfel o inriurlre bizantina', imp5rateasca, se face simfila inca supt
Mircea. Acesta are de o parte a bantior sal sterna vulturului, dar foarte urit $l
prost ingramadita, tar de site chipul Domnulul purlind intr'o mina seep-
trul ca an toiag, tar in cealalta rotogolul pamintului insemnat sus cu em-
cee. Legenda repeta de doua ori fitful de , Io Mircea Voevod", cu mulle
greseli, tar odatil chiar inteo forma cu total neinteteasa. Nu poate It
indoiala ca $t aid avem un lucru de-al metalurgilor nosIrt lion!, Imitat
dupa acela, cu mull mat bun, at mesterllor ardelent cart lacrasera pan&
eland pentru Voevozil muntent.
De aid innainte named unul dintre urmasit 1W Mircea mat bate
moneda, si incetarea aceasta a dovezii de neatirnare de plina prin intipa-
rhea numelul pe bent se lamureste prin situatia politics scazuta a ace-,
stor Domni de chive ant, cart nu scapli mat ritel odata de grija cea apa-
satoare a pretendenfilor. Moneda but Dan at II-lea, fiat lei Mircea st lap-
tatorurdela Dunare, arata foarle 'impede decaderea rapede In care se
afia tare 'n toate privinfile Ea e namei un bane, fara inscripfle, purlind
de o parte o pasare pitica, in care nu mai poll recunoaste vullurui, tar
de site o cruce en patru rosete in unghturi. Atribulla la Domnia tut Dan
202 Istoria Romipilor in ChipurI st Icoane
se polite face name! printr'un D asezat strimb ling& pleptu! vulturului. Se
elle a band ungurest1 a'au lucrat fatal la Brasov sl pe urma (dela 1443)
in Sighisoara, unde era si bfiniiria, monetiria sau, cum se zicea pe eland,
hereghia (de la xapacau.intipiiresc) Muntenilbr. De la 1450 innainte,
hOrdgarit de acolo nu niau mai trimes nimic, gi in TaraRomineaseil a
mers numai moneda Moldovenilor sau a sirlilnilor de la hotarele cele-
14110. Dan incercase insi, la 1424-5, sli bats moneda inteo hereghie a sa
din Ora, der el a fost °pet de la aceasta de regele Ungar lei. Totusi in
1437 Vlad Dracul a Meat st el, cu invoire calk's* incercarea de ail
avea hereghia In fare.
In cea mai string& legliturfi cn banil sint pecefile: ele dell aceleasi
steme, aceleasi podoabe, a eeleasi inscripfit. Pecefile moldovenegti pout&
sterna bourului cu steaua intre coarne gi o scurf legends in slavonegte,
cu Mere frumoase, al caror duct e mai mull g-otic, apu3ean. Inscripfit
!aline nu se cunosc in pecefile 'Astride, care merg lotus' Vann la Roman-
Vodri dela sfirsitul veacului at XIV-lea. Poate ca in latineste se fi fost
alcahnirt si acela de In pecetea, eaten cu total stearsi, a lui Petra Masai,
fratele gi maintagul lui Roman. Herbal e prins intr'un scut, pe care-I Inca-
dreazg o floare larg desfasurata prin care tree vile punctate. Pe ling&
aceasta peceie mare, care e strabfitutli de un snur in mat melte colori
st legatii agile' de document, sint allele midi, foarte fin !aerate, care se
apasfi pe cearli de-asupra unuI petec de hirtie tare, menit sa primeascli,
intipArirea. Lucrul unora ca si al celorlalte e, neindoielnic, polon.
Tot asa dintr'un cadru larg, care inflifigeaz6 in cele mai vechi 'im-
part o truce cu inflorituri la colfuri, se desface sterna cu vulturul in pece-
file muntene cele marl. Allele mai mid au forma °vela. mai tiirziu, in local
vulturului se fad mat des doull capete, apoi dotal* busturi si la urmi doll&
chipuri imparatesti, ca in Rilsiiritul bizantin, de o parte gi de alta a unui
copac In chip de brad. Legends 'Ming se all pe pecefile lui Vladislav
cel d'intiliu; ea se intilneste Inca mini vreme pe lingil cea chirilica, menus
sfi birulascil cu total dupe 1450. Piing is aceasta date cel pufin, Upend
de metal se turns in Ardeal. S'a gash acela at peceti lul Patrascu-cel-Bun.
$I mai departe se poate I rI in total aria noastra cea yeche,

Ong departe in veacul al XVI-lea, inriurirea Apusului. ficeastfi urmarire
e firegte mai wail in Moldova, unde s'au plistrat atitea mnnumente,
decit in TaraRomfineascli, supusii in acest limp mullor turburgri gi pre-
facer'. Venind scum la arta bisericeesci, se va cerceta pe rind scalp-
tura decorative, picture st alte elemente ale impodobiril lacasulut de
inchinare.
Pentru Tara-Romilneasci n'avem nicio lucrare sApatfi in plata
plinii in vremea lul Raducel-Mare sl a Jul Neagoe, adeci pia is ince-
putul veacului al XVI-lea, care, cum se va vedea, prImeste gi alte inria-
Mee leeugul de victor& sl sculptor& in toccata! rom&nesc 203
rte. I.ucriirile din Moldova se pot impfiril in trei categorll: cadre do Ufi
sl tere$tt, pisanil is pea de intrare $1 pietre de mormint.
Cine pune alalurl sfipilturle care incunjuri usile i1 ferestile in cll
dirt ardelene din vremea lot Maims Corvinul $i a urmasulul situ co acelea
ce se intimping prin aceleasl locurl in bisericile Moldova' lot Stefaneel.
Mare, acela ce se va incredinja lesne cA ele sint %cute de una $1 ace,
Iasi mini. Mesterii cart au lucrat in amindouil locurile apind arcuri frinle,
Ifni' care merg &Mull drepte, pAna ce is mijloc ele se tale innallindu-se,
acesti mesterl sint Sasi din Ardeal. Stefan a pus sit I se trimeata oament
de stela cart impodobisera clAdirile let loan Corvinul (de exempla cea
dela Sint4mbresibiserlca Wildical din Feleac, pe deals) de de-asupra Cia-
jnlui). E un imprumut at podoabel gotice, $l tot odatii $t al lucratorilor
de plata cart eras deprinsl s'o crolasco,
Pisani°, care arninfesle pe cfflor, hramul el data clAdiril, e face&
ioldeauna cu un deosebit mestesug. E, fireste, 'oh:Jeanne chirilicl, dar
slovele capala o innithime, o miscare impodobita, care amintesc neapli-
rat scrisoarea golicii. Si aid sApatorli au fost strilini, Waft din acelasi
tare care daduse pe mesteril de cadre in slil gotic. NiciodatA insi at
nu 'lint ingliduill sas1 Insemne pumele, pe care am don bolus! sa1 Cu.
soastent,
MA la Stefan-cel-Mare, Domnll fuseserA coborifI in mormint fiir&

Ca deasupra locului for de odihnit sit se aseze o plated de pomenire,
purtind vre-e inscriptie pe dinsa. Stefan a loot asuprasi sarcina de rem.
nostIniA de a insemna, de a impodobl, de a infrumusefa", cum se zicea
pe atone!, gropile innain1asilor sat $i rudelor sale raposate. Din culegeg
rea ilustraa de epitafe bucovinene pe care a dat-o d. Kozak, se poate
vedea cu cit gust ales se stria o piatrA mormintalii din acel limp : ca
un covor se asterne la mijloc ramura cea mare de scant cm toile ascu-
Ile, tar de jur imprejur slovele chirilice cu Hutt gotice, potrivite cu acele
frunzd de spin pe care le incunjurS, se insirit cu o pomp& aspra, injghe.
bind aminlirea moriulul domnesc sau a boierulul sfetnic at Domniel, a
clericulul care a paslorit sufletele in fug. Alt chenar de frunze tiveste
margenea dincolo de gardul slovelor. Nicairl frumaseja nu e mal mare
decit pe acea lespede de marmurA meta care acopere la Putna cola
ce a fost trupul Jul Stefan insult.
Aid sintem mai fericill decit in cela ce priveste pe cellaili sculp-
tor' domnestl. Pe lespezlie scrise ce se urmeazi Is MAO de jur impre-
Jurul bisericil, ca a greoaie lavlta salmis°, $l -a Mat numele un mistr.
Ian", care aratA prin insusl gamete sau, din ce gait venise pentru a impo-
&Al cu psemenea scrisorl dibace bisericile Moldovel. Nu mat e un Arde
lean dell, ci pn CO, din Cara care dAdea jerllor noastre iI postavurl.
Daci Tismana si Yodlta, minAallrile ()Ilene intemelate de Weal-

rid sir-borec NIcodlm, ctltorui viefil calaglifeetl dela Rol, vor 11 foul
204 Istoria Rominilor in Chipuri gl Icoane
zugravIte in deplinul 'Metes al cuvintulul, et nu numat cirplte act gl colo
cu cite o lemma de stint, aceasta zugravealA trebule sa fl reprodus
insueirile sl neajunsurile tradiftel ce se pastra in Muntele Atos, unde adu-
sese o reforms binefacatoare priceperea lel Panselinos. Dar demi nu biserica
Mitropoliet dela Argee, in care s'au grtsit statiscIta fresci, datoriti de sigur
vre unul meeter grec sau mai multor pictori, cast aunt et inscripfil sla-
vone, spot aceta a Sfintulul NIcoari din acelael Scaun de Domnie va fi
fost Octal& de meeteri ardeleni, precum se dovedeete aceasta pentru
alte biserlci muntene, mat nouri st mull mat vestite.
Peale citva time, *coals cillugareascA intemeiatA dincolo de Olt
pan rivna gI stridulnItle lui Nicodim patrunse el in Moldova. Cea Ca-
tale mini:1811re de cirturarl se intimpini in aceastalalli tetra romineasci
Inca innainte de Alexandru-cel-Bun: Neamful.
De slgur ca pe ling& &alit caligraft, cart puteau lucre rabdator,
ca o faptA de evlavie, manuscapte de toati frumuseta, pe lingi Jahl-
grafi', meeteri in a aeterne ripede copla vreunel noua carp airline
dace numai caligrafa gl Aahigrar nu erau tot una pentru oamenii,
putin deprInel cu vorbete mat invatate, din veacul at XV-lea,pe ling&
legiltorli de call, precum a fost Sheen dela aceasta manistire a Neam-
fulul,mat erau gt calugriril zugravi. El fesau, din Brill bine potrIvIte Intre
dinsele, podoabe pentru inceputurile de caphole : ele se alciltuiesc din
Hull paralele aplecate, din roate care se prind in aceste liniI, far is mar-
gine se intilnesc umflaturi ca niete floe de scaiu sau lept mitringt ca of
spinulut. Literele Initiate cuprind 4I ele implettctri de asemenea clubuce
supfiri si margent aspre, de asemenea virfurl micute. Fn jurul vre unet
insemniri dela sfireit aceleaei Unit serpultoare se desffieurau pentru a-I
face un cadru,'pe care-I Linea de jos o mini schifati. Cite odata o mina
de pergament intreagi era prinsii de o zugriveali care infaftea un sfint
sau un chip de clitor. inteo carte de evanghelli care a ajuns pant la
Munchen, unde se plistreaza in Biblioteca Regale, diacul Teodor Mrt-
sescul` a facut astfel palm Icoane marl sl frumoase, care ar trebut cop!.
ate pentru colechile noastre, pentru ca ele infifteeazA unul din cele mat
vecht monumente de arts ale noastre, Mild opera unul Romin care trAla
la 1492 el lucre pentru Stefan-eelMare inane!, in aces d'intAlu martastire
a inyafaturti moldoveneetl, care a fost Neamful.
Astfel de miniaturleti cum era diacul nemfean Teodor puteau ft
intrebuinf aft el Is zugraveala bisericilor. La unele din blsericile lel Sfefan-
cel-Mare,precum la Sf. Nicolae din Pipaufls'a pastrat aceasta zugrA-
veali d'Intaiu. Ea e ficuti, ca gt is Argee, dupe tiptc, care holara !Witt care
stint sau care grupi de airlift vor trebut infafteaft in cutare parte a blsericil st,
at dollea, care va ft alltudinea acelul sfint, care-1 vor ft veemIntele g1 eta-
butele, in ce chip it va ft redati figura, ce cuvInte inclitinate vor ft scrlse
pe ling& dinsul, pe cartea ce va ft fund -o in mina sau pe fiela ce t se
va ft desfAcind de pe buze. Decl nu poate fi rtIcl vorbi de origtnalitata,
pe care o inititura Mallet nature picturil bizantlne, dar oricine a vazut
acele zugaiveli care se deslJgesc ins& destul de bine, trebule sill ft
Meateaugul de picture al sculpture" in trecutul romenesc 205
format pirerea a lucrul e lecut, sl aid cu o deosebit6 luare aminte

al cu o
predate, cu o siguranffi de color'', cu o cinste de procedare vrednice
de toat6 laude. Iar ca aceati danger' puieau se zugrAveasa gi dupe"
nature, in a are' reproducere insA erau ince stepiniii de amintirile tlpi-
culni, aceasta se dovedeate din frumuseta chipurilor de clitori. Cu mull
mat lzbutite decit portretul lul $lefartcel-Mare din Evangheliarul dela
Homor, portret foarte cunoscul al dupe" care theta lumea isi inchipule
astazi pe cel mgt fericit dintre oamenil mart at neamulut nosiru, sint
cileva alte represinteri ale eroulul in anume biserici pe care lea inneltat
el (PAtrAuti, Voronef, Radeutl, Volovej). Asemenarea pe care o are el,
Doamna so Maria, cea din urmii al aces care a scat mat mull limp ling&
dinsul, sau tinerul for flu Bogdan in deosebitele ctitoril ale lor, dove-
deafe ca asemenea chipuri nu erau fecute dupe placul fiectirula on dupe
un aablort mort, ci diutau al ajungeau in oarecare mesuril s6 se aprople
de originalul yin. Din picturile de biserici ale Moldovel lui$tefan, am dat
alurea pe Evdochia Doamna, cea venitli din Chiev, o culegere a tutu.
ror acestor portrete ar lrebui s6 inceapi orice album de buditi alese ale
picturil romeneati din vechime.
In ce mesurei au putut ft chemafi strain' la zugeovirea bisericilor
lul Stefan, nu se poste spune, chip& cunostintele ce am astezi.
Cunoaatem ins"' numele zugravuluI care lucre pentru Petru Rarea;
el a mutt pe cind zugrAvia din nou biserica din Hirliiu al e ingropat
acolo supt o piatra care pomeneate pen& astezi numele maistorulul Gheor-
ghe zugravul4 care pare se" fie un Orec , din perfile Tricalei.
Zugravit greet nu lipsesc, nIci mai forziu, dintre aceati meateri, ca
Dima gt Gheorghe Istoriograful`, cart iscelesc supt un zapis ocnean
la 1692.
Privirlle celor ce ascultA slujba inlr'o biseric6 se opresc Wale asu-
pra tablet streluclioare a ealapitezmei bogat sepate in cadre ce cuprind
de sus One jos Icoanele sfinfilor.Impreunli cu boltirea de de-asupra nao-
sulut, pe care o vAd privirile ce se ridica in clipele de evlavie coire innal-
time, catapiteazma are o chemare de cepetente al un mare pref. De acela
ar ft de un inieres deosebit dad" am putea oven innatntea noastrA o cata-
piteazma din acele vechi limpuri de injghebare a artel noastre, Caracte-
rul fragil al cafapitezmei face ins6 ca ea MI trebulascil a fi schimbatei mat
des, asa in cit nu cred 03' fie vre una care se pima II datati mat departe
In 'Irma decit veacul al XVIIlea.
Bisericile but $lefancelMare nu sint zugravite al in dare. Podoaba
in amnia parte o alcjtulesc in local chipurilor de snuff, care se ingraz
mAdesc spot ai aid, in vremea Jul Petru Rarea, cerimizile snialtuite, al
mai ales discurlle de smelt. Flind nevole de multe asemenea rotile, e de
crezut ca ele nu se aduceau din Ardeal, unde le-ar fi lucrat acas6 in
dinsul vecinii noatrl saal, ci ca astfel de 'neater' din mijlocul Sasimii erau
adu't la not pentru a lucre, la inceput, ornamentele bisericilor domneatt.
206 Istorla Romtnllor in Chipdr1 $1 Itbane
E adevilrat ca abler Orin 1560 Alexandre LApirvneenti se gindevie a fade b

labrIcd de carAmizt vl dd Mile In Bala, unfit at ft tin Jut foarte pottivif, dar
se poate taintr'o Vremd Mai depArtatl el se ft lacrat in Moldova astfel tie
lutruri: s'n consteat CA nu se poate rifler o mat Mini ear Amid& deal ace&
care a dal cladItiler lul Stefan-eel-Mare a trilinicie deosebltA.
Pe astfel de discurt, galbene, verzi, albastre, se desfac Egad en-
date ale inchtpulril. Id un cap cu coroanA domneasca inchete nn trop de
cepa tare se mininie cu doufi cozi solzoase de pevte urlas ; dincolo
talc& prevIzfitor o flarA ca coach birligatA ; aturea se plimbil o alla cu
fruntoase aripi de arhanghel, al aril cap de om poarti fallsf o greoate
,cununA de Voevod; pe tutard din discuri sterna bourulut se inflitiveazli
mire until sau dot pfizifori, a cator imbrficAmInte, o mantle penA la pilmint,
nu se poate desluvl bine, pe cind cutare &tut are numal raze verpuitoare.
Mal intilnevti rAzbolnici in fuer, cerbi supjtrateci, grifoni cu plisc vi aripi,
eau cercurl care siring o truce en crengile impleite. Astft I de figurl nu
se mat intimpinA nicalri, precum nleiiri nu capatA o intrebninf are ca acet-
ate strAlucitoarele, feluritele discurl de small.
IV.
Once biserica ivi are odoarele §i oddfdille. Cele d'intilin sin! lucrAtt
de metal, cele de-al dollea lesfiluri et cusaturt scumpe, care slujesc de
vevmint preofilor in ceasurile cind ivi indeplinesc chemarea bisericeasa.
N'avem in Tara-Romaneasca Hitt de nnele, eel de allele din cea
d'intAtu epocA, aria de puternic inriurita de strain!, mat ales de strAinil
din Apus, din aria noastrii. Cu total astfel e, Brest% in Moldova.
Si aid s'a pierdut-, spre vevnica pfirere de rAu a celor cart reek-
nosc frumosul in toate formele sale, ca vi a celor car! urmilresc viata de
odinloari in toate formele ce a imbrAcat, o multime neprefuitii de dant(
ale vechilor effort. Jfifuitoril le -an luat, le-au raspindit, le-au vindut pen-
fru metalul scamp ce cuprIndeau, pentru firul de aur prins in ele, pentru
morgfiritarele sau ntetrele scumpe cusute de-asupra celor din urma. Ceia
ce s'a pAstrat, se afiA mat mutt in comoara de la Pena, mfinAstire care
a fost dese on despoiali al dese on prefficutl, dar a paint si vi scape
de peire o mare parte din bogiiiille cApAtate de la marele vi sfintul el
intemeletor.
Astfel, dela Stefan sint ripidele, evantallile de aur, infillvind sera-
Ilmt cr cele vase aripi desfAvurate; ele sint fatale cu un chip de lucre
solid, devi pupa fin sau strAlucitor. Tot de is dinsul sint unele dvere sau
perdele de intins la 'wile altarulul, lucrate in fir de argint pe matasa rovie,
galbenii, sau infloritii, on cusfiturile pe brocart care acopAr tetrapodul,
cortul de de-asupra sfintel mese, sau unele acoperisurl de morminte, fesute
Coate din fir adevarat vi gren pe mAtasfi sau catifea. E o frumusefil acela
careface sli se vadA impArAteasca sotto a Jul Stefan, Maria din Mangupul
Crimell, en °chit inchivl *apt cununa greoate a Cesarllor, cn minile unite
pe piept, pe cind trupul lung se pierde in 'Warne bogate ale rochiel de
Mestesugn1 de picturg 01 scalping in trecutul romtinesc 207
aur. S'at mat paten poment 11 Imbriicamintea moastelor dela maitgsittea

Neamfului, lucru sigur st trainic, din amt.:is' epoch sancta al clnsliti.
Intro e)oca mat farzle, perdelele si aierele se lucrau st tit straing-
late, precum la Constantinopol, unde Nistor Ureche comanda un aier
pentrn ctitoria sa de la Secul; alte aiere s'au adus pe acelasi vreme de
in Rust. Nimic nu dovedeste insa ca lucrurtle de tea% frumus'efa pe care
le pastreaza Inca Patna, n'ar fi testi din minile pricepute ale feinellor
noastre san ale calugertior de in not.
Din potriva, slim ca alerul din 1437, care se pastreaza in manastirea
Neamfulut, a lost lucrat de insusi egumenul mingstirit, Milan. Tot lucru
romanesc trebuie sa fie cele doua dvere, zavese, san perdele de ugh, ce
se plistreazg Inca la manastirea Slating, unde lean dgruit ciitorii, Alexan-
dru -Voda gi Ruxanda Doamna, Liipusnenit, cart st sin! infilfisaft pe ele.
Iar odoarele sin!, Una mdoiala, datorite caluggrilor, at apoi celor
d'intalu din argintarli, din zldtarll cart se intilnesc Ict sl colo intre local-
Horn breslasl a Scaunelor de Domnie.
V.
Dupg Stef an-cel-Mare se petrec matte innoiri, care pornesc mat ales
din TaraRomaneascli. Ele se pot vedea urmarind arta in deoseblie e dome-
nit studiate gi pang acum, precum gi in allele care I se deschid de acum
innainte.
Inca de pe vremea la! Stefan, soli rominl mersesera la Venetia,
pentru a cere ajulorul de nevoie impoiriva Turcilor; cel d'inigiu pornl
sera din Suceava indata dupa biruinta cea mare din 1475. Allii II urmarg
pang la 1504, si soli moldovenesti se intimpina in minunatul oras de-pe
spa 1;11 dupa moartea marelul Domn, supt fiut acestuia, Bogdan Orbul.
In cele din urma zile ale lui, Stefan a lost cautat si de un medic vene
flan, pe care it adusesera trimIsii lu! catre Republica. Dogele primia
derail de in deparlatul Domn crestin, aparator al Crud!, gi imbraca, in
rindul sau, cu vestitul brocart de aur al Venetiel pe strainul venit din
partile rfisgrilene, facindwi, in puterea dreptului sau, cavaler de mod&
apuseanil. Trimisit stau la masa gaga doge, et prIvesc In stralucirea
vesela a balurilor mascate, se minuneaza de focurile de arifficii care fis
nesc luminoase spre frumosul cer de noapie al flatlet, el v'd din !unfree
for cum inelul de legatura cu Marea boggfitior cade din mina incercala
a Dogelui st se pierde in adin curl. Dar Vistierul, Stoinicul, Pircillabul,
intersi acasa, nu aduc cu dinstl niciun mester,niclun fel nou de podoabe,
Wei° &din& naafi de infrumusefare. Moldovel it ajunge iscusinta ma's-
toraluig de peste munft gI mares sirguintii evlavioasa a caluggrilor ce
urmeaza datinele grecesti gi sirbeati ale vechilor mitnastirl rasaritene.
Mael e insii Wend cu Tara-Romeneascii. irntre negustorli strain!
cart o cutrelerti, aducind frumusett de prin alte locurl, Ragusanit an o
oarecare insemnatate. II dram in Braila Inca din veacul al XV-lea, al tot
in acelaal vreme ghlm pe cite un supus al micel republice dalmatine in
208 Istoria Rominilor in Chipurl vl Icoane
Tirgoviste chiar, pe stand Scaunul de Domnie. Ragusanii insa &Menu in
cele mal strinse legaturi cu Venetia, si el raspindiau in peninsula balca
nice fabricate venetiene. $1 pe aceasta cale patrundea prin urmare la not
o inriurire venetiani. Nu e mirare deci dace la anul 1517 Neagoe, cel de-
al palrulea Basarab, omul care in trecutul nosiru a avut mat multi lubire
vi infelegere pentru arta, tr1mete prin Ragusa la Venetia pe medical sau,
Ragusanul IeronIm MatievIcl, vi dace acesta, fiind sl el facut cavaler de
calre doge, se intoarce in tare lul de adoptie aducind postav de aur,
raffish!' sit juvaiere, din acele lucrarl ale masterilor venetteni, care,
avind un colorit risarilean, erau cu toate acesfea puternic intiparite de
cellilall spirit, al Apusului.
innaintasul lul Neagoe, Radu-cel-Mare, a cladit minunata biserica
de marmura de la Dealu. Odell ea a avut odoare care s'au pierdut cu
WW1, neavind norocul celor de in Patna, pe care le putem vedea si parka
aught. Dar nu s'a putut risipi frumoasa, gingasa opera a celor doua plac
de marmura !aerate in ajour, care au fost asezate la dreapta sl la stings
usli de intrare pentru a purta pisania, Inscriptia amintitoare. $1 intreta-
terea de Ifni!, care formeazi fondul vi literele ce se desfac de pe dinsul
au insa un caracter cu total nou. in acele Mere nu e nici girbovirea gre-
ode a drilled bulgaro-sirbesti, nici colturarea gotica din inscrIptille lul
Stefan -cel-Mare: ductul deslegat, aplecarea spre linii mladioase, spre
rotunjire area o Influents a scrisoril Apusulut, a elegantel maiuscnle pe
care a inviat-o Renasterea. E, fern indoiala, aid, nu un lucru al Sasilorl
el un lucru Italian, indeplinit de Venelieni chiar, sau de ace! ucenici a,
for din Baleen' in fruntea carora stateau chiar Regiment!,
Neagoe el insusi facu o biserica st loc de ingropare pentru al sal,

care frebula sa intreacivi a intrecut in adevarctitoria lul Radu. Pove-
stea poporutur," imbracati in versuri tinguloase, spune despre marele mes-
ler Manole, care n'a putut salt indeplineasca mareala opera pe care o
vrolse, decit dupe ce stropsise, strivise, ucisese in zidurile ce nu volau
sa se innalte Vera aceasta jertfli, pe solla sa lubita. Se *tie 'Iasi astazi ca
lingulri pentru femel prinse in ziduri, care an fost fermecate ca sa nu se
ridice altfel, se intimpina vl la vecinil nostrl sirbi, prin cart am luat cea
mat mare parte din epopeia noastra.
Povestea in versuri nu spune insa nimic despre mesteril sapatori si
zugravl. Bali an vrut sa aduca din Risarit, din cal asiatic chiar, arme-
nesc, pe sculptorli manastiril de la Arges. Nimic nu vine in sprijinul ace-
stet parer', care ni se pare pripila si romantics. Departarea ca gi deo-
sebirea de lege, idea de Turd, llpsa de orinduire in mare a fmparilie
careia-1 platim blrul, nu erau Vacate ca sa aduca in not mesterl de prin
acele Tinuturl.
Neagoe obisnuia sa cearli de In Sasit din Ardeal lucrul de juvaiere
care-1 placea asa de mull, asa incit cu o mini el caul& frumusela vane-
Pena, lar cu cealaita frumusela pe care o puteau fauri acestl represin-
Mestesugul in Picture It sculpture 209
tanfi at vechii arte germane. Slim st numele furnisorilor" sat, cart eran
Joan Flesser, Ludovic Rorer din Sibiiu gi Celestin din Brasov, apol din
Medial, la care Neagoe ramase si dator. Domnul trimetea argintul s -s1
wale dorinfa, hotarind une on lI modelul, far maistorli 41 dadeau toata
osteneala pentru a muilami pe aces! bogat client chute nu-1 pificea orifice
lucru, ca Jul Radu, care cerea numal sit' 1 se face ,o oala de anima pen-
tru fled dol bor, alta ,de un bou', alta de jumatate de bou sou ,de
doi berbeci, de un berbece si de jumatate de berbece.
0 insemnare a lucrurilor, ramase in Ardeal, ale Doamnet Voice,
sofia lui Mihnea-cel-Rau, care stapinise innaintea lui Neagoe, arata cam
de ce fel erau giuvaierele ce se comandau: sint cesti de argInt aurite, cu
floe, farfuril de acelasi metal, fopitort de argint, pahare de argint, sabil
de argint aurlte. Toate erau Mettle in sirainfitate, st mai ales la Seal, dar
Inca de mull era o moda romineasca" pentru facerea for. Inca $tefan-
celMare ceruse de la Genovesi, cars -nn se pricepura insfi a-I servi,pe
cind modest& vecini de peste munte erau gate orlcind sfi giceascii gin-
durile Domnilor nostri, sa-i faureasci o frumoasa sable ,dupe moda
romaneasclia (ala facione velachesca).
Socotellle Brasovului cuprind deco la 1522, dupe moartea lul Nea-

goe, vestea ca s'au trImes in Tara-Romaneasca, in Decembre, un anume
CzakO Bencze sl, cu el, sculptorul care trebula sa potriveasca (propor-
Honore) biserica de la Argesa. In alt loc se da si numele aceslui mai-
stor , Vitus sau, pe nemfeste, Veit, care era chemat se spune aid
apriatsa zugriveascii"(effigiare) frumoasa biserica, in calitate d- sculp-
tor st de pictor. Acest Vitus nu mai e pomenit undeva, dar nu e Melo indo-
iala ca el era un Sas. Un allul n'ar fi venit pe aceasta cale. Slim decl ca poate
zugrfiveala st de sigur saplitura biserica celei mai frumoase din trecutul nos-
tru vine din Europa, prin Salt. Mesterul Dobromir, pomenit si el ca zu-
gray, puffin mai lirziu, nu va fi 51eprins sau innalfat insa meatesugul
sits is Veit Sasul. $1, in legatur& cu aceasta, nu stria a se aminti ca
omul pe care SfISII 1-au gasit Mire el, la 1544, penlru a tipari Catechismal
luteran al Rominlior, se chema Filip Maier sau Pictor, deci zugravul SA
nu fi lucrat si acest zugrav la bisericl romanesti din acest veac al XVIlea ?
E mai mull decit probabil.
Cind, aproape in aces!( an!, Petru Rares incepu !artist cladirea
de manastiri It biserici in Moldova, el chema mesieri de biserlci de pia-
tra din Ardeal. I-a slujil pentru clidirile sale din Suceava al Roman us
zidar Hans, un Hans Maurer, pe care nu odata Petru-Vodi 1-a chemat
cu staruinfa din orasul lui, Bistrifa. Dar zugraveala, care di acum st
'Anti, scene ale judecalii celei de pe arms, alegoril ale hIdrel, intaltsari
de cetall pe care le ataca Turd in (urbane, toate pe un dulce fond
albastru senln, acesle a nu cred sa le fi zugravit strainii, ci tot calugari
de (meta de prin ministirile de arid ale Moldovel: Nearnful cel vechiu
si Patna hit Stefancel-Mare. Inteaceasta se inchele pane acuma meste-
210 Istoria Rominilor in Chipurt si Icoane
augul nostru propriu in cladirile romanestl, afar& de adaptarea, poets

pen volnla Domnului, a artel straine la neyolle noastre.
VI.
$1 Intro alts arta, aceasta noun, s'a Incercat Inti Ile o !WWII" a
Venellet, pentru ca pe urma sit invinga Inriurirea de culler& mat puler-
mica ce venia din vecInatalea nemijlocita a Sailor. E vorbe de site
tipograflei.
Ea sia dat cele d'intatu roade in Tara-Romanensca, unde a fost
adusi de un calugar dalmatin, care avuse atingere multi vreme cu Ite
aefla si daduse tip'arlturl st in Baleen!, Macarie, care pentru meritele
sale ajunse $1 Mitropolit in Tirgoviste. Inca de supt Radu-cel-Mare, Irmal.
ffitorul manastirit Dea lului, impodobita de mesteri venefient, aparea cea
d'intgiu tiparitura slavo-romaneasca, Lilurghierul din 1508. Literele slat
de o frumusefa deosebita, asemenea intru citva cu acelea din inscripfille
raanastirli Dealului, $1 aratind Intr'un chip foarte yacht influenta apuseani
care laprodus: nu r5mine nicio indotala ca ele yin din matrite vene-
liene, pe care Macarie le-a purist pe rind in Muntenegra, unde a incepat
a lucre, nt in Tara-Romaneasca. Cel d'Intalu tipograf pe parnintul roma-
mese trebuia sa caute apol a da Near' care sa se apropie ca podoabe
de manuscrisele ce se oblsnuiau Ora atuncea sI cu care erau deprinst
chit cetitorilor. El nu pose dee! nicio foale de titlu, tar deasupra foil
d 'Intaiu, ca st in fruntea tuturor celor care deschid capitole, el a !flatlet
vechile fronlispicil din cartile scrise cu mina ale yeacului al RVlea, rum
earn le-am deserts rat sus vorbind de Moldova but Stefan -cel-Mare. Hamel
cat syl alci, in aceasta opera de Imitafie, el a Introdus maniere large,
mladloasa, inflorlia a Renasteril, si e foarte inferesant sa se compare mo-
delul ca amnia reproducere a lui, pentru ca sa se vada in ce c tip
elegant s'a Meat prefacerea : dungufele ajungind acum ca niste mladife
vela innodarile plerzinduse in tot fetal de complicafil, florile de scale
kind chipul unor boboci impodobill, unor coroane domne5ti cu trei
smart, fepil de spin trecind in forme mai incrtlate, mat vii. Pentru a as
pomeni numele Voevodulul care a cheltuit pentru tiparlie, sterna Terli e
zugravita acum Ia mijlocul cadrului, in lintl supfiri, si aid intalu vechiul
utter e greslt redat ca un corb mlinunt, cu pieptul mac si ghlarele lung!
sl ascufite. In acelasi chip de prefacere impodobIta $1 Imbogalita se infa-
fiseaza spot si tnijialele colorate ea rosu, care deschid rindurile de la
Inceput. Parerea lui Hasdeu ca inspiraf is vine de Ia vechile manuscrise
de sigur adevarata, tar din parerea contrary a tut Odobescu trebuie
sit se lea numal atita, Ca aceste podoabe au fost traduse in spiritul mat
larg sl mai vesel al Renasterli.
Astfel se mai tiparesle o Evanghelie, Inca mai impodobita, supt Neagoe-
Voda sl un Octoih din 1510. Apol, peste trecere de vreo douazeci de aril,
numai Radu Palsie invie tioografia slavona din TaraRomaneasca. 0 tiparitura
din vremea acestui PetraVoda sau Radu Palsie (1545) are litera mai marunta,
Mestesagul in 'Aetna el acalptara 211
froatispicille mat sarace, mat incurcale qt Iasi cu total la o parts prija

taltialelor. Motrifele le clause insa tot un Slav dela Adrlatica, In leg/.
tura ea Renasterea prin Venetia, DImitrie Liubavicl, fiat lul Liuba. In
-sfirsit, din fleetest vreme se yede ca este o carte de cintari, groasa
sl de format mare, un Triod-Penticosiariu, care s'a pastrat numal Intr.°
fornati necompleta, Asa tacit el nu da insult slant cu privire la local de
lIparire vl Ia persoana celui care a lust asuprast cheltulala. Frontispl
side de Brill innodate urmeaza pe acelea din cele d'intaiu lucrari eget de
izbutite, insfi aid linlile sint sfarimate urit gi, ca gi Mere, ele grata o
decadere faiii de trecut. Din potriva, sint foarte frumoase stampele dim
Mantra, care ocupa cite o paging intreagli cu scene din Evanghelie. Ele
an foal !acute, farit indoiala, nu pentru acest Triod, ci pentru un Evan-
abetter, care poale sa se fl si tiparit. Inscriplia stampelor e slavona, dar
unele litere area o obirsie latina. 'etc sint cu total apusene, far&
aicio legatura cu trecutul. Cu tot corbul-vultur din sterna, s'ar putea prem.
pane si ca aceasta lucrare, evident din al XVI-lea veac, a 'evil din teascurt
balcanice, slrbesti, ca alto carli din acest limp, dar acolo an se dam
%wart asa de importante.
Indata dupe aceasta, Domnia lui Mircea Ciobanul, care ingrozeste
o fare intreaga, goneste in Ardeal pe carlurarl, intre el el pe aceia
earl pane atunci ajutau la lucrul tipografiel. Diacul Cores! se infelege
deci cu negustorli last si incepe a lucre carfi slavone, slavoromine sea
aural romanestI in Brasov. De la o vreme, SI site cetaft ardelene se im-
partasesc la acest cistig. Unele din aceste aril nu sint urite: frontispi-
slut, foarte mare, e samanat cu flora albe de o frumossil taietura, pe cind
sterna corbulul se stringe la mijloc, able vazuta. Dar nimic nou nu se
adauga, st de In un timp incep a se lucre carji, ca Evanghelia din BM-
grad, de la 7087, ca Sbornicul, ca Psa Itirea romaneasca, ca Liturghla
slavona, care intrebuinfeaza frontispicii si ornamente de tot proaste. Mr&
niciun sill, ca in carfile straine care apar pe atuncea in ArdeaL Cu
-aceasta decaderea el-a anus cspatul.
Moldova n'a tiparit in aceasta epoca, mulfamindu-se cu lucrarile
eere1 venlau din Cara vecina (une on cu sterna moldoveneasca) sau din
Polonia, unde catre sfirsitul veaculul al XVI-lea Ratedt incepura si el a
pine supt teasel's' carji religioase slavone.
VII.
Influenfa veneflana sau Influents Renasteril prin mijlocul altul popor
a mai allns un domenlu at and noastre: Inscripfille de pe morminte.
Dace se compare cele de la Patna lui Stefan cu cele de la Argesul lul
Neagoe, deosebirea e ballitoare la ochi: aid nu mel sint frunzele de
acant, nici literele cu formele colfurale. tarasi toate Hale se impartasesc
-de slguranfa senina a scrisoril maiuscule din epoca Renasteril
Nu slim curl au lost mesterli ce au lucrat In aceste Wale: it
bannim ins& a fl Dalmatini, Sirb1 italiantsaft din acelas neam ca gi Macarle
sau Liubavici tipografil. S'ar crede ca ei se fl patruns st in Moldova,
212 Istoria Rominilor In Chtpurl ;i Icoane
unde, cu toate cfi se pistreazii oblcetul de a acoperl mijlocul pletref
sepuicrele cu un covor de florl decorative, slovele inscrIptiel se desfao
pe margin! mat rotunde, mat pline decit all dal& precum se poate ye-
des aceasta la mormintele de Ia mfinfistirea Pobrata, ale dinastiel Rare ;,
sau de la Slatina, ale 1.5pusnenilor. Totusl dinlr'o pomenire a socotelilor
sibliene se aft& a piatra de pe mormintul hal PetruVocIA Rare; a fost
trImeasa din Sibilu, de la maistori", pe Ia TAlmaclu, da lungul Oltu luf,
In Tara-Romineascfi Intaiu, unde era Doamr.A pe Munn( fitca lul Petru,.
Chlajna sau Despina.
Cind infra cineva in acea parte adfipostila a marl! bisericl siseati
din Sibilu a nde se pfistreazi pletrile de morminte ce au fost pose dea-
supra locului de odihnii al fruntasilor Sasimil din aces! ores, limp de
mai multe veacurt, el vede in cadrul de Mere gottce ascutite sau de
drepte ;I mladloase Mere ale Renasteril chipuri de preoti ;i de rizbol-
nicl, de negustori ;i de mesteri bogati. $1 Is not a razbatut de acolo
obiceiul de a se !unitise chlpul mortului, de-asupra mormintulul sau; dar
se cunosc numal casuri de tot puline. Astfel, Is Curtea-de-Arges, pe ple-
be, cuprinzind o intreagfi croulca, a mormintulul lul Radu de In Afumali
(+1529), Voevodul se vede alergind la asalt cu coroana pe cap, manila
pe umert ;i buzduganul In mina. La Vleros, Albu Golescu, din a done
jumfitate a veaculuf al XVI-lea, spare ;I el luptind, cu aceiasl aripli a
mantiel umflete de vint; pe cap il slit' un coif cu virful ascutit. In sfirsit
Is Sifinesti, intr'un colt muted ;t negru, lumina Menet to OA sA des-
coperl privelIslea luptel lui Stroe Buzescu cu acel Tatar care, perind, a
pregatit moarlea invingfitorulut sau. Amlinuntele sint bonnie cinstit lucrete,
01 tecunostl bine cfictula de pislfi rfisfrinta jos, a Tatarului, cutitul Jul
cu minerul min, cu taisul scurt, lot, invirtit, juvalul de pans dusmanil,
tare I se derffisurfi de pe umfir, tolbele piffle cu Aga care I-au and
din mina in prabusirea mortil; incfiltaminlea Bull a lut Stroe se deose-
beste ;i ea footle bine In silinla de striipungere a Jul Stroe, in povirnt-
rea moale a Talarului cu mina deschisA, cu degetele rusfirate desnip
dfijdult, e, de sigur, miscare ;t 'lag.
Inriurirea de aid e Ma indoialfi apuseang. Si nu e ffirfi lnteres
sA se insemne ca tot Is Viero ;, pe o tintinii pfirlisita, care nu va mat
&Wm! multi, vreme, se desface o minunalA sculpture decorative, din
veacul al XVII-lea, ;I ea ept.SeanS in Inspiratle, care cuprinde sterna
Teri!-Romfinesti intre rental.' melestru 1mi:definite, pline de frunze ;i Port,
pe care le line cu ciocul un grifon suptiratec, pe clad deasupra un corb,
Inlr'o frumoasii miiidiere ce face pentru a-;1 ciugult pleptul, priveste dot
put golasi cari l asteapta lacomi mincarea din plisc.
VIII.
Legiturile cu Venetia au 'rebuff 0 se intiireascfi prin venirea in

Scaunul muntean a Jul Petru Cercel, carula-1 plficea a ;a de mull sA -;t
aseze mazilia in cite un pals! de marmuili deasupra can/duffle'. triste.
Meoteougul in picture vi sculptur& 213
11 prin Bartolomelu Bruit, Albanesul italianisat, care a slat in Moldova

Willa ant din a doua jumitate a yeacalui at XVI lea, ca sfetnic al mai
Rialto? DomnL a trebuit sfi rizbata la not gustul venetian. Totust vecl-
*Mates Arden laid hotaria inca pentru predominarea spiritulul artistic
siisesc.
$1 ban!i moldovenes11 ce se mal intimoing, yin din ArdeaL Mester If
aid null dau osteneala sa schimbe tiparele cu care erns deprinot la ba-
ierea banilor ungureoti sau ardeleni. Asifel, se lucreaza la 1558 pentra
Alexandru Lapuoneanu o monedii, care pe o parte stringe Is un loc toate
semnele monettre vechi: cele trel grinzi, cele tret rosete, floarea de crin,
tar, Is milk:pc, bourul, pe cind pe cealalt& parte troneaz& Matca Domnulut,
,patrona Hungarlae", carela I se zice scum ,patrona Moldavlae". In 1563,
tot prin Sao', Despot, ajuns loan-Vocli, innoleste, cu ail& stem& combi-
seta, in care vulturul fine locul bourului, moneda innaintaoului gonit de
dinsul: pe cind un ban cu bourut are pe cealaltfi parte capul situ insusi
en bands Cesarilor pe plete, ffir& a se inlfitura inscriplia ,patrona Mol-
daviae", a Maid! Domnului. In Germania, de sigur, el of-a bated ins& mo-
aedele cele mart, de tot slealudie, dintre care una1 cuprinde capul, cea-
laitfi bustui intreg cu sceptrul of globul, pe cind revbrsul insira toate ste-
onele la c re acest ambilios oiret credea a are dreptul. Modelul e 'edit
acela al talerului german.
Ion -Voda col Cumplit tocmi in 1573 Cazacl pentra ca sfi-1 ajute in
lupta cu Turcli ce voiau sfi-1 scoati. II trebulau bard mfirunfi pentru ao1
putea plat' lefegiii. Nict in Ardealul supus Turcilor, nici in Polonia prie-
ten& a Sultanulul nu 1 se puteau bate ins& bad!, in stares in care el se
ails. Cred decd di bard' cei not, cart an de o parte bourul of data de
7081, lar, de alta, capul bfirbos al Domnulul, purtind calpacul, tar pe ambele
fate o grosolana inscripfie slavonli care numeote acest grog aspre, tur-
eeote chiar: acce, au fost !offal' in Moldova, de Tigani. loan a tradus
In wpArintele Moldover cuvintele far& rost patrona Moldaviaeg de pe
moneda lui Despot, iar pe revers a sapat mindru: hereghia Moldover,
binaria proprie a feel.
Lin urmao at lui, Stefan Rfizvan, efisculindu-se of el in 1595, of avind
of el lefegli in ejutor, biltu un ban cu bourut, rosete of pumnalul intro
dou& semilune de o parte, pe cind de alta se vede, nu chtpul lui Rfizvaa
insusl, ci acela, incoronat, at suzeranulut sail ardelean, Sigismund Bfithory.
Asifel, benul s'a putut bate in Cara lui Sigismund ca o inscripfle incurcat&
.are -I zice ,grossus argenteus triplex' (grog de argint tufted), of poarti
apot 'Shut lui de Voevod In Jurul chipului bfithoresc, lar, de alto, numele
Jeri! Moldo vet, in litere amestecate cu cele greceofi (B v, E 1). Medella
hatut& intru mfirtrea lui Mai Viteazul, biruitor of stipinitor at Ardealultd,
in 1600, demi ar fl aufentica, ar aparf1nea fireote medallilor ardetene of
n'ar eves an legatura cu not decit aces frumoas& !coma a lzbindIto-
raid. Mai tirziu, lar&oi o bfinfirie a fost intemelati in Moldova.
In socotelile lui Oheorghe Stefan, urmaoul lui Vasile Lupu, se von-
be,,te de veal sau ,schilingl* martinii de anima, carl par a fl de Wrote
214 Istoria Rominilor in Chipnri $1 Icoane
moldoveneasa Peste cifiva ant avem ins/ Stan la Elgurfi di la Suceava,

de clamedi Jul lenachl ZIfitarel, apetenia hereghiel lui 'strati-Veda* Dab IN,
s'au batut frumoell ealfil carf poartii icoana Sf. Oheorghe calare, cu stems
Moldovel la picloare, far pe revers cuca cu fret pene gi doufi topuzirl'
incrucleate. Moneda lituana era Imitate in formi, ca el in Inscripfla lafina.
La 1658, cu cinci ant innainte, moneda de riscoala a Domnului muntean
Mihneaodfi, careel zicea Io Mihail Voevod, monedfi cu capul incoro-
nat at principelut cu mila lul Dumnezeu at Teril-Romfineeti°, el en vultu-
rul bicefal supt coroana, trebuie sit fl fost bfitutii in Ardealul lul Oheor-
ghe Itakoczy at II-lea, allatul si ocrofitorul Ini Mihnea.
IX.
De la o vreme !ma, Dom!i venian de la Constantinopol, unde-et

petrecuserfi mat mult salt mat pufin din linerefa, din birbfifia, din bfitrf-
nefele for chiar, clad norocul Domniei sosia then. El aduceau cu dinyfl
o sums de gluvalere el elle lucruri-de arts fficute In Constantinopol, unde
mini orientate dibace ellen sa mulfAmeascl gl gusturlie cefe mai rafinate.
In all& parte s'a aratat ce bogitlit in metal el in pletre scumpe cuprindeae
Ifidifele lui Petra Schlopul, Domnul Moldovei care fugi in Apus la 1591 1). 4
mulfime de 'marl de ffiurire au fost dandle da ncelael Domn mfinfistirli sale
de In Galata. Atitea dintre ele vor ft sosit din Rfisfirit, unde Nistor Ureake
punea sa se coase, cum s'a mai spus, minunatul aier de In mfinfistirea
Secul prin cfilugfirila Filoftefa din Constantinopol. Insit ar ft o greeealfis
a se creeds ci de pe la 1550 innainte arta noastrfi a clip'61at o indrep-
tare rfisfirileanfi, fficindu-se prin meeterl de alt neam decit cel de pia&
acum.
In adevfir, meeteril cef bunt erau Musulmani, $1 Tura n'aveau vole
sfi se aeeze in ferile noastre, unde define impunea sli nu se ridice alcl-
odati o moscheie. DomniI fuel' nu puteau sa vadli cn plficere Turd ale-
zall in jurul tor. Creell nu se indeletniciau en meeteeugurile, ci se inchl-
nay mai mult negofului. Armenii, aceia avean pricepere in arhitecturfi,
el se pare ea Vasile Lupu ei-a adus et un arhitect armean pentru mule clfi-
dirt bisericeeti pe care le-a fficuf. Ca argintarlins5, ca zugravi, ei n'avean
nicio insemnfitate.
Prin urmare, el In aceasti vreme, care fine, an pia la 1700 nuntal,

c6c1 in aceast6 privinf6 epoca Fanarioillor` nu constitute nicto deose-
bire, ci pans departe in veacul al XIX-lea, arta din ferile noastre are e
intreita origin, care an duce mai niciodati in pfirf Ile acievfiratulul Ori-
ent. Se mai pastreaza legfitura cu Venetia, se mat fac comenzi in Arden,
el, In sfirelt, cela ce are o insemnfitate deosebitii, at noetri incep a deprInde
genurl de activitate care imboglifiserfi mutts vreme pe aces strain! ce an
mat erau in stare acum sa cort spund6 tuturor nevoilor noastre.
1) V. capitolul despre imbricAminte.
Mestesugul in picturA al sculpture 215
Rada Mihnea, eel mat strAlocitor Domn at nostril in cea d'intaia

jamiltate a veacului at XVIIlea, invlitase carte la Venetia, uncle erau asezate
de mutt limp unele din rudele sale. Bunten lul Radu-VodA, Doamna Eca-
lerina, primia dela sore ei, calugiirita din Murano, portrete, talismane vi
alts lucrisoare de fabricatie apuseanii, in schtmbul carom trlmetea Oilers
de argint, lInguri, niistrape, lighene, mfirame, basmale, postavuri mite,
postayurt zise lesevii, allazart st damascuri. In 1600, Mai Viteazul aducea
din Venetia, prin soli anume, pe lunge multe feluri de vApselt, postavurt
st cofeturf, sese sAbil lucrate acolo. De obirsie renettana par sr' fie st
anele panaghiare, unele minute sapate foarte fin in fillgrana, ca aceia,
care mai poarta sl icoane pe argint brunet, pe care Alexandra II las a
darult-o la 1621 mintistirti Secul. Aite lucrurl de filigranfi slujesc drept
copce la inchelerea briielor, si am vizut Etna de tot frumoasfi la biserica
Curiae Veche din Bucurestl. Anumite brife care se pistreazli in bisertei
ardelene, brite de solzi mart metalicl, par s5 vie si ele din Apus. Dese
orl se intilnesc crud de filigranA de aur, care sint de sigur cele mat de-
licate. In schimb, vi 'Ana* astazt yin din Riisfirit, de la miniistirile si levrele
Europe! turcestl gl Astei, cradle sApate cu o deosebitil ingrijire migaloasa
is lemn tare, negra de abanos.
Inca din cele mat vechi timpuri, Risiirtful bizantin obisnuta imbra-
*area cu argint a icoanelor prin piaci lipite de lemn sau coscovite de-
asupra lei, care lase libere named mintle $t plcioarele, pe cind trupul se
acopere cu acel argint siipat in cute, punctat gi lancet, asa inch si
infiitiseze un stralucit vesmint. Ftreste ca st in epoca lit Stelae -cel-Mare
s'a intrebuintat acest sistem de impodobtre $i cif bisericife noastre de
alum! aveau Icoanele de lemn Jerecateu, precum le-a avid incii dela into-
meiere minlistirea Argesului. Din ele a rAmas insA numai lemma dela suce-
vita, a episcopulul de RA dAuti, Pahomie (1505, dar $i aceta prefiicuti.
In a dour' jumatate a vencului at XVIlea, intilnim ins in mare numfir
pomeniren de icoane iferecateg. La Patna e una de fildes &Spat din 1558,
alto din 1565.6, cu inscriptia slavoneascii st cider romaneasca, dela raw
terul arhimandrit Spiridon; o a treia, din 1568, imbriicatii cu cheltutala
episcopulu! de Roman Anastaste, alta din 1585, at caret& mester de fere-
afar& a fost arhimandriful putnean Dosoftei si ucenicul sau lerodinconal
A[talnaste. Lire lucrurile rernase pe urma la! Petra Schlopul (t 1594) si
a Hula! slim, tiniiral Stefan, se anti in Museul din Ambras, lingfi Inns-
brnick, o icoanA ea eel doisprezece apostoli, purlind aceastA insemnare:
Io Petra Voevod si fiat sin Io Vied Voevod si Domn a toatA Tara-
Moldo-Vlahlet, au Meat aceastA lemma' ; tot in acea culegere mai slat
alte dour' icoane care au fost odinioara ale fugarului Voevod raoldoie-
nesc: o fotografte a for n'ar ft mat Win de dortt decit a celorlante
mien!! de aria romfineasci ce sint Inca rlsipite prin strfilnatate.
Acesie icoane nu par s& fie imbricate cu argint, nIct se aibg pe
eapete cumml suflate cu aur $l impodobite cu pietre scumpe. Dar o foarte
216 Istorta Rominilor in Chipuri si Icoane
mare si frumoasa imbraciminte de acestea, cea mat veche in acest fel

rasaritean, grecesc, pe care o cunosc 'Ana scum, se MI6 pe Icoana Sf.
Gheorghe de la manastirea Viforita, fund facuta la 1631 cu cheltuiata
acelul Domn venit din Constantinopol care a fost Leon-Voda Toms°.
Inscripila e greceasca, si e sigur ca lucrarea s'a facut ae.olo in Rasfirit.
Icoane ferecate` n'avem de la niciunul din marl' daruitori de biserici
din veacul at XVII-lea: Matei Easarab si Constantin Brincoveanu. Ele se
intilnesc insfi indata ce trecem de anul 1700 st ;ntram in asanumita
,epoch fanarioiag. Nu e mull dintre membri famtliilor domnitoare dia
acest limp, Mavrocordati, Ohlculesti si altli, care sii nu fl dat un astfel
de prinos Icoanelor minunate de In care cereau sprijin si ajutor. In mij-
loc, jos, sau undeva pe lature se inseamna, mai totdeauna numai in carac-
tere grecesti, numele ferecatorului. Familble boleresti urmeaza acest
exemplu. La biserica Icoanel din Bucuresti este, astfel, o icoana brinco-
veneasca din al XVII-lea veac Inca, pe care au reparat-o, adfiugindu-st
numele, Vacarestil. Cele mat multe din aceste Icoane s'au 'Astral ins&
in iconostasele de acasa. Chiar si negustorii cu oarecare avulse obisnuiaa
asi comanda astfel de Icoane imbricate, pentru a be 'Astra in cash sal
pentru a le darn' la vre-o biserica.
Se ferecau astfet si crncile, karate de cele mat multe orl la
not, ca aceia dela Neaml, din 1559, at aril mester a fost pope Nichifor;
se fereca pe toate laturile for sau numai ,pe codiiiia. Ca mai veche
eunosc crucea data Putnei de Stefan-eel-Mare la 1503, apot aceia pe care
a inchinat-o aceleiasi manastiri, la 1566, pircalabul Bainscht de Orhein
si sopa lut. Si in Secul se gasesc astfel de cruel ferecate de pe la anul
1600. Cea mai veche din cite am vazut, e din veacul al XVlea inca, pas-
'rata In manastirea Sf. the de Raga Suceava : ea poarta aceasta ins-
cripiie, in slavoneste: aceasta truce a facut-o Silion leromonahul, proe-
gumen at SI. Hie prooroce Mai tirziu, obiceiul acesta se raspindeste ton
de mull, incit numai crucile bisericilor celor mat sarace din satele Para
holed, evlaviosi se infiiiiseaza in goliclunea lemnului lor.
In al trellea rind, se fereca moastele.S'a pomentt mat sus de moas-

tele ferecate in veacul at XVlea, care se pastreaza in manastirea Neam-
fului. Mihai Viteazul a ferecat si el moastele Sf. Nicolae, care se era la
biserica bucuresteana Sf. Gheorghe Nou. Ferecatura cuprinde capatul
osului stint intro legaturii de metal scamp pe. care o impodobesc slo-
vele amintitoare. Moastele mai marl se cuprindeau is inceput in cubit de
lemn tare, precum e aceia in care au stat citva limp la Bistrija olteana
ramasliele Sf. Origorie Decapolitul. Dar pe urma s'au facut Mile de
argint suflat cu aur, pe care erau batute cu clocanul scene din vials
sfintului, grupe cu mulls miscare si varietate intr'insele, care represinta
ceta ce a dal mai Innen acest gen de aria in terile noastre.
Cel mal vechiu chivot de moaste e aceia de altfel in local celul
Mestesugul in picture si sculpture 211
de la inceput, ce inchide oasele, cetre care se inching cu evlavie o lume

Intreage, ale SI. loan cel Non din Suceava, in biserica Sf. Oheorghe die
acel ores. Se vede pe perefil marelui sicriu cum a piittmit mucenicul, de
mina Tatarilor, cum a fost adus de AlexandrucelBun, de clerul, de bole-
rtmea lui st asezat in acest oral de Scaun at Domniel st Mitropoltel. Acests
scene au fost lucrate, de sigur, in Rasiirit, la unul din cel mai bunt masted
din acektimp. Mai nou cu o sutA de ant e acuma sicrtul St. Grigorie Decapolitul,
din Bistrila olteana: caracterul literelor din inscripfie arate lAmurit cA oil-
lorii, ConstantinVoda Basarab sI soda lui Billasa, 1au comandat la Sas!' din
Ardeal. Tot aceasta pereche domneascii a ficut, de sigurlin Ardeal, chivo-
tasul de la Arges, pentra micile frinturi de wise ale patriarhului cons-
tantinopolitan Mon. care se MIA acolo. Tot de acolo va ft fost adus
Lateral de nafure pe care Mihai Viteazul it dant bisericit Stelea din Tir-
goviste, care-I pestreaza ince. Policandrul de la Sucevita, in oul de our
de supt care se pastreaze cosifele nenorocitei Doamne a lui Ieremla Mo-
vile, trebute sA fi fost lucrat in Polonla.Obirsie sAseascil !rebate se alba
blidul de coital de la Patna, &trait de Alexandru-Voda Lapusneanu cel
en pecatele multe (1567).
Ferecarea se aplIcil in sfirsit cerfilor sfinte : Cele mai vechl din

aceste &aril ferecate slut dela Stefan-cel-Mare, in zestrea Patna Argintul
le acopere din toate partite; name pe dos e o legeture trainice de zale,
o mrearas in collurt se ved evanghelisiii, scosi foarte mull in relief
Intro dinsit, in fate, si pe dos, e, la mijloc, o elle icoana, puternic ro-
tunjitA, care inflitiseaze de obiceiu pe Mintuitorul sau hramul blsericii. Cu
timpul s'au deprins a se face din metal inse numat colfurile, medalloa-
mete din Intjloc si chiotorile, pe clad cealalla legetura e de catifea sae
ptele. Asemenea card apar de la 1700 innainte. Una din cele mat fru-
moase cart! ferecate dupe defing cea veche, darnice st in ceia ce prl-
veste scumpetea nuncti, e Evanghellarul de la Feleac, lucrat in Moldova
fine 1, 41 derail la 1498 de Vistierul lit Stefan-celMare, Isac, bisericil
vredicesti a Feleacului. Minastirea bucovineane Sucevifa are o Evan-
ghelie legate in Tara-Romeneasca supt Neagoe -VodA.
Toate aceste lucrari Mare de chivote le puteau face st zni-

tarn nostri, si numele for se st intimpine in odoarele din veacul at
XVIII-lea : nume romenesti. LegAtura unei frumoase evangheiil putnene,
din a doua jumetate a veacului al XV1lea, a fecat-o astfel un zletar din
Suceava, lachim. Innaintea lui, lege In Patna proegumenul Eustatle. Un
Durnitru, care-si zice ,.maister DumItru", leage o carte a Putnei in 1679-80.
1 WKOIL4 = a ,acut, si nu WT KOgil = din Craiova, cum cetette Hasdeu,

n Analele Academiei Romine", III, Desbaterile, p. 41.
218 Istoria Rominflor In ChIpuri sf Icoane
X.
Ant vilzat ca sicriele de moaste se comandau In strainatate, unde

eta irebulan sa He lucrate Ins daps mode romaneascag, precum se
cerea °data pentru sable comandata la Genova de Stefan-eelMare. Pan&
foarte tarziu el clopotele se aduc tot de peste hotar. Datina de a le cete
Sasi lor sli pastreaza mull limp. Inca in 1655 se lucrau la Brasov clopote
pentru bisericile noastre, intocmal ca pe timpul let Stefan-celMare orf
al lei Pe lru Schlopul. Petra Maurer, probabil un Sas, a lucrat supt MI--
tropolitul Stefan clopotul cel mare de la Mitropolia din Tirgoviste. Pita
si Brincoveanu lucre multele clopote care frebuirtu pentru atitea ctitorif
ale sale Ia pjupinui Hendrec Lambre Brasoveanul. Totust pe Ia 1650-60.
uncle ciopote, ce acelea de In Sf. Sava din Iasi, de la Cetatula, in apro-
prierea aceleiasi Capitale, de In biserica domneasca din Tirgoviste se
aducean din Danzig, unde turnatorul Benningk capatase, nu stim pe ce
Gale, clientele Domnilor nostri. Ba chiar la Viena s'a turnat un clopot
care a sosit In tetra prin anul 1696. Clopote mat mitt cercan ea le toarne
01 cite un calugar.
Para in cele d'intaiu decenli ale secolulul al XIXlea ciopote pentru
sof se lucrau In Andrasovschi din Brasov, care avea sa sustie insa con-
eurenta vrenui Evreu moldovean sau a calugarilor indraznefi ;I nas-
eocitori.
La Brasov faceau Muntenti si de multe ori chiar Moldovenit si alio
lacruri de metal pretios, pentru biserica sau pentru casti.
Sculele bolerimil si negustorilor se lucrau in aceleast locurl ca si

odoarele de biserica. Toata argintaria de masa yenta fail indoiali din
Ardeal, din atelierele Sasilor, maramile cu fir se lucrau in casa I, afara
de cele de tot scumpe, de Jarigrad". Giuvaierele s'ar pares, dupii nu-
mete ce poarta, ca ar trebui sa vie totdeauna din Rasarit. Dar aceasta nu
as dovedeste. Din potrivii,:in cutare insirare de scumpeturi, ca testamental,
din 1728, at unei jupfinese din Oltenia, Ilinca, sopa lui Constantin Strim-
beanul, unul din secretarit Brincoveanului, se pomenesc si peered de
ear Mont In Venetia' si .1 pareche de bratari cu diamante care s'aa
Meat In Venetia', pe cind Moldovenit comandau bratari de in Brasov
pane In Danzig pe la 1700. Greet! din Venetia, ca familia Glykys, avean
legaturi de afaceri, de prietenie si de inrudire cu Grecii de In not. NI-
eolae Caratani represinta acolo intdresele Brincovernului sl ale Canta-
euzinilor, cars avean capitaluri depuse la Banca din Venetia. Panaite Nico
Papa Zaraful era tot asa de mull Venetian ca si Bucurestean, si testa-
mentul salt a lost eftst in copie la Venetia. Secretarul domnesc Del
Chian) era Venetian, si medical Curti!, Pilarino, venise si el din Venetia.
1 Mariimile erau de multe feluri; pe is 1700 se deosebiau : cele ,,cusate

pe moist, cele umphite cu fir', cele ,cusute peste tot §ti umplute au fir'.
fievlevugul In Oder& vi sculptur& 219
Eofetal cal ma! Invidat al Teril-Rominvti, Constantin Cantacuzino Stet-

steel, fasese prin Venetia vi infetase la Ppdova, pe unde au trecut QI
atilt' alp Greet cart vi-au and rostul # Ia not Supt Constantin Malmo-
ctordat vor fi chinr mat multi bursieria zomini Ia Venetia.
Brincoveann pine si i se ghteasch Ins& le Bravo, phhare, sfevnice.
Opt it, al carom rost it vita pe placul lui Voda an mevter care a imbii-
&fait servindu-I: Oheorgiv. Mai argintarul. $1 la nunta Marie!, fate lit
Vast le Lupu, ea cneazul Radziwill, darurile boterilor ad fost tot lucre de
Brasov: pahare de argint, Japturii minda vi suptire, # aratatoare, vi 1st
poleiala frumoase, unele # cu capace. Amenintarile lul Brincoveanu, In
oeasurile lui de nemultionire # de nerlibdare, cif va educe de scum in-
Relate ,Incru de Danice, mai bun de cit al Savilor, ramasera zfidarnice.
Tot Ia vecinii de peste taunt( ivi lucre acest al donee Neagoe pecetile.
lnelele de platra scumph, talerele, armele, medalille, ca acel frumos ban
de air, in delta forme, cu chipul sits partind cuca vi cu inscriptia latini,
care fu intrebuintat ca o dovada de triidare. in anal de peire
1714 Rfisaritul ii dedea numai, pentru Doamna vi Domnitele lui, cercei,
salbe de aruncat pe cap, left! vi elle elemente de podoabli pe care le-am
cercetat in studiul despre imbrachminte.
Deci, cind gitsim in manfistirile vt bisericile noastre, la Hurez, Is
Bistrifa, in Bucurevil chiar, lucrurl de la Brincoveanu, cind admiriim In-
grl)irea ci care sint fficute figurile, cu care sunt crolte literele intents
stil liber, european, nu trebue s& ultam datoria de recunovtinth pe care
avem feta de mesteril harnici vi mulramiti cu pulin, cart, locuind la
'island tern noastre, an contribuit ava de mull la infrumuselarea el.
Dese on se faces # cite o comandh de cadelnfle san de candela
din Brasov on din alt orav al Ardealului. Cele mai frumoase sint In C.-
troceni, unde ele an fost diirulte de ctitor, $erban Cantacuzino. Literal
din ele e intocmal ca acela din alte odoare de argint pe care to glint
ea sInt Mettle peste mina Dach ni s'ar fi phstrat corespondenta lui Serban-
Pod& en Bravovul, am avea de sigur scrisorile in care el a trebuit sa
vorbeasch despre aceste podoabe bisericevti cei trebutau. Ba chiaz
evaughelii se legau ci argint la Brasov in vremea Brincoveanului, cind
vechea vialfi de mfinfistire decitzuse mull. Ripidele domnevti date pe Ia
biserici de Brincoveanu, de Ohiculesti (la Sf. Spirldon), lucrfiri foarte
frumoase, au # ele caracterul ardelean.
Numat intr'un tirziu, arginthria toath s'a Meat In taro, # ea n'a
paint atinge decit cu timpul sl name! In unele locurl frumuseta # buni-
%tea vechlului lucre sfisesc.
XI.
Mestevugal Incrulsi de manuscripte en miniaturi mai nrmeazi c14

Hap eirtile tiparite slat rare vi scumpe, une on necrezut de scumpe. Mh--
220 Janda Rominilor in Chipurt si lcoane
aastlrea Sucevila are in citeva din aline sale minialurl de ton% 'rums-
seta, foarte mid, fine sl felurite In colorile ce se intrebuinteazi. Nu lip-
sesc Mc' chipurile Domntlor alituri cu scenele din Scripture. Astel, is
Evanghelia &Irani de Movilesil la 1604.5, dar serfs& in Tara-Roma-
neasca, se pot vedea Inca Voevozil munteni Alexandra si Mihnea Tar-
citul, ceia ce arata ca ea a fost copiata infra anii 1568 si 1577. Un Ml-
iropolit al Moldovet, Anastasia :;rimca, din cele doui &Wait' decenN
ale veacului al XVII-lea, a fost insusi un vestit caligraf si miniaturist, st
stralucite lucrarl de -ale lui se pa streazi la Dragomirna, ctitoria sa din
Bucovina, sau in Biblioteca din Viena, ande a ajuns maharani jefuitorilor.
Chipul lui Mates -Voda, al Doamnei apol 'Mean manuscript de in lerusallia.
Dupe o indelungatil intrerupere, tiparul a inceput sa lucreze large

la not, tot pentru folosul B sericii, ca si mat innainte. Tipfiriturile pornesc
supt Vasile Lupu si Matei Basarab, Domni ca lunge stapinire linistita.
Data aceasta, Rust, ucenici at lui Petra Movilli,Rominul instrainal, adac
cu dinsil slovele cele float. Timotelu Alexandrovici a fost zetarul eelsi
d'intalu earn muntene din epoca nouli, Molitvenicul cimpulungean slavon,
1635. Nu ni se da numele inthiului tiparitor moldovean dar el frebuie si
ft fost alt Rus, ca si acel Me care lieu in sill cu tot 1 rusesc, ea pers-
pective de cladirl cum nu se zidiau in not, plansele sapate in lemn de In
Cartes! de tevaldfurd a Mitropolitului Varlaam (1643). Tiparnicii ardeleat
pentru cartile romanesti erau ucenici de-al acestor strain', trecull paste
innate, ca odinioara Cores'.
intro a frets epoca, a tipografiel moldovenesti intemetate prim anti
1670 de Mitropolitul Dosoftelu, noua Uteri marunta, rotunda sl destul de
frumoasa vine leftist de la Rust, data aceasta insa, nu de in cei an
triliau supt obladuirea polona, el de la Rusil din Moscova. Dupii nego-
lert zlidarnice cu calugarli ruteni cari-s1 aveau tipografia, destul de
veche, la Lemberg, in ministlrea for stavropighiala, supusli adeci de-a
dreptul Patriarhiel constantinopolitane, si poste sl ea mesterii de tipar
de In manastirea Unievului, Mitropolitul Moldovel adause Htera de in Pa-
iriarhul Moscovel, Ioachim, si, impreuna cu dinsa, vent si orhitipograful',
directerul, am zice, Vaslle Stavnitchi. Sapatorul ce I se aduse, in Iasi an
Romin, Stancu Faurul. indati pull' sa tacit pecan" pentru earn an ca-
}agar de in Bisericani, Mitrofan, care a fost apoi urmasul Rusulul la tipo-
grafie si, in cepa, unul din ierarhil Bisericii romlinestl. Cind, la 1678.
Muntenil adusera si el slova, el tocmira ca master pe un alt Muscat,
Ivan. Frontispicille si figurile sint lucrate instil apusean, fall nicio lega-
tura cu trecutul, si matte din ele sint foarte bone, ca evanghelistil cartel
de la Bucuresti, din 1682, sau ca acea capodopera care e evanghelistul
Luca din Apostolul de la 1683, iscalit Damaschin Oherbest. In acelast
limp, se lucrau la last earn grecesti cu o liters adusa din Venetia.
Astfel gist o opera bine inceputa acel calugar strain, Antim din
!viral Caucasuiui, ce lug piin anti 1690 conducerea tipograffei munfene,
care nu fu niciodati mat rodltoare decit in timpul lot. Om inzestrat cu.
Mestesugul in picture sl sculptur& 221
toate insusirile arlistice, Antim era un bun desemnator, al din condeiul

lul lesira cele mai matte din chipurile care impodobesc tipariturile mun-
tene de pe Ia 1700. La Chiev se all& un manuscript cu chipurile facute
de condeiul lui.
Amintirea I se mai pastry un limp et dupe ce el cazu de pe jeful
metropolitan in mintle ucigasilor, la 1716 Pe arm& insa, tipograflile die
ferile noastre, care niau dat oreco suta de ant o intreaga literature, pier-
duri orice vaioare artistica.
In legatura cu tiparele, sint al antimisele mat noun. Ele se tiparese
pe pima, une on chiar pe matasa, pentru ca sa acopere sfinta mesa,
unde ele sint numat decit de nevole cind se face ,jertfau. De jar imprejur
aierg litere care cuprind de obicelu numele arhiereului ce pastoria die-
cesa cind s'a sfinfit antimisul. In mijioc se infatisea,za punerea in mormtnt
a Mintultorului. Cel patru evanghelisti in coital'', vederi din Ierusalira,
Ingeri desavirsesc tablouL
Antimisele stricate se schimbau la arhiereul de pe vremuri. In Prin
eipate s'a Heat chiar obicelul de a se schimba neaparat antimisele Ia
*rice venire de episcop nou De acela, cele vechi sint foarie rare Din
Tara-Romaneasca able sa pastreaza unul de In Teodosie, Mitropollial
Cantacuzinestilor si al Jul Constantin Brincoveanu. De pe atone!, de supt
Varlaam (1680), e cel mai vechiu antImIs al Mitropoliel ardelene. Din Mol-
dova nu cunoastem nimic mai vechiu decit antimisele de la episcopal de
Roman Pahomie, din cel d'intatu siert al veaculul at XVIII-lea, care se
afia prih cite o veche biserica din Nord-Ostul Ardealului, ,arte supus&
°data Scaunului romascan.
Trebuie sa se fads' in airs!t un loc liparului de icoane. De pe sapalurt

ta lemn ele se intipariau pe o hirtie sugatoare, fare sa fie nevoie de un ode-
varat tease. Cea mai veche pe care o cunosc se atla in colectia mea (scum
In Museul Bisericesc): ea infatiseaza pe Dumnezeu Tatal in nori, intre dot
serafimi. Un cadru cu chipuri de Inger!, cu tuna el soarele, cuprinde pe
stra most' omenirit deo parte si de alta a arborelui cunostintil: cu inscriplie
slavonft ceia co arata vechimea desemnulut se inseamnfi intr'un colt,
foarte naiv, crearee Evei din coasts tut Adam; Hristos binecuvinteaza
pe cea d'intalu femeie, care se desprinde din !Mara barbatulat adormit,
pe cind de cealalta parte se vede arhanghelul Mihail, venit cu sable
pentru a pedepsi pacatul. Jos in cadru se mai vede an cap cu aureola
Intre dot pestl. La margent se desfac apoi Adam sapind si Eva torcind,
Innainte de a se fi imbraeat Inca. Data e de 1700. Am aflat-o in Ardent
ca Si allele, nedatate, de acelasi fel.
La Exposifia din Sibiiu a fost expusa si o icoana profane luerata
In acelasi chip. Ea int hipuieste pe Alexandra Marele Imparat Machido.-
neon, 'care] au batut pe groznicul Poriu Indiana care, cu D[ujmn[ejzeu
Say aoft, s'au inpoirivit, Iona Alexandra cu silinla 1 -au zdrobit". Se vad
in ea ,popi de Ia IndilaaInpara tease lui Poriu, Cletemistra", ,Petre-
222 Istorta Romintior in Ch !purl st !cease
cerea lel Porte'. Ingratel la ingrogclune"Volvoz1 hit .Alexandra:

Polo lomat, Fl Ion, Vizantle, Ant loh". Tilel e dat si in latineste, ;tin oceastli
ihnig ito met inseamg namele mesterei, de pe la 1680 700monLaball
Gblorghle, Georgics Pater.
XII.
Lucre! cusiitarilor diidea bisericilor pe la 1600 o bogifle de po-

doabe pe care Met nu nio putem inchipui astazi. Catastifut cel d'inala
al miinlistirii Galata, intemelatii, in anti 1580, de Petru $chlopul, nu poets
deal g ulmeascii: antimisele, care pomenesc numele arhiereulut cc a
shriftt muse asupra grela se face jerthl rnistig, erau pe atunci, an acele
simple lipariturt pe miitasii sau abia pe ping, ca in zilele noastre, el sig.
Incite bug!! de ,atlaz rosit cu stove de our "; preofil sint inciircaft de
pairefire st stihare din sirmil", sau fir curet cm nester's` cart slat
-de mfirgritare, tine on foarte marl sl ce canafe", be foarte dese
ort cu obraze", adeg chipurt de sfinfl sau de ctitort, lucrate la sui-
ksii de mat multe colori, ca acelea ale mut Alexandra LOpusnearta ;I
Doamnet Ruxanda in zaveasa de la Slatina. Icoanele au Coate ,poale do
de sirma", ale ciiror margint` sint tine ort de cea mat bug mfitag, Is
ursinic". Innaintea usilor alterului se !Mind dvere flicute din zarbo al
basil" sau din brocart de our pe fond albastru. $1rince de Ida, adeg
plume lucrate cu fir atirnii in collul lcoanelor. Deasupra altarului, to-
trapodul sculptat se infilsoarii in alte stove scumpe. Pe morminte se la-
tied la hramuri splendide grobnice de adamasca neagg st de ursiale
rose. Pinze scumpe cu augrii se desfiisurii si intre stilpil cart despart
Ueda femeilor de biserica insist. Pretutindeni se 'rad stole rare de ceahne
ro$1e, de atlaz, de cutnie, de ademasg si ursinic, de pe care strfilucese
solelele, fintele de fir, florile albe de fir'. Praparile, steagurile cc vir-
furl de anima, in chip de cruce, sint lucrate sl ele numal in fir, precast
sint acele dog ce se piistreazii plig astizi la Atos, steaguri ale St.
Oheorghe luptiitorul, cilicind balaurul in picioarele calulut sae tronind lit
lialstea btruinfil sale.
Dar, din aceste podoabe, foarte puftne an ajuns gni la not, in
urine alitor jefurt st pagube. In rindul intalu merits a fi pomenite od6j-
dlile, pistrate la miinestirea Seculut, ale marelui Mitropolit cilium,
Varlaam Cel mat vechiu prapur dupe acelea din Atos e praporul cu Sf.
Constantin sl Elena, lucrat in sill apusean pentru biserica tut Brinco-
veanu de la Horez. Trebuie sli se fie semi $1 de faptul cA aierele si per-
delete de la inceput puteau g se pistreze mat usor decit lucrurile de
metal, age incit nu era nevoie sii fie inlocuite.
XIII
Picture de biserig nu e de loc in sgdere dupa 1600. Sucevifa lei

Ieremia Movilit, mintulta in cel d'Intitiu ant at veacului al XVII-lea, e de
Me§teaugul In picture 91 sculptor& 225
sign' cea mai frumos zugrIviti biserici bizantlia ce se poate hncbipnt:

pe d'innliuntra ca ai pe din dark e un strolucit couor de chipurl cart
desfac de pe armontosul fond albestru al verziu. La celalt capat al yea-
culal ai la celalt eapit de plinint rominesc, Hurezul lui Constantin Briar,
coveanu a de o imbielaugare incomparabilli. Chiar et bisericula din Ova-
cureati, alit de cu meatesug alcatulta, a hit Mihai Cantacuzino Donut,
Co Ilea, e si un gluvaier de picture buns, in margenlle sfinte ale traditiel.
Unit dinire aceati zugravi erau In stare sa pule in rnirare 91 pe
stAinil venni din Apus at deprinai cu adevaratkpicturi. Del Chiaro, se-
eretariul Italian al Jul Constantin Brincoveanu al at celor d'intaiu dot
unnast at lei, pomeneate astlel cu laude pe un om at Cantacuzineatilor,
pe in MAI. Mines de Constantin-Vodii in Venetia de unde s'a intors aa
mai multe copil bune de tablourt Ha liene, cel d'intSiu burster de pie-
tura pen urmare.
Sliplitura in lemn se face tot mat ingrijita al mat ling. Mal toate
-c.atapttezmele de odinioarii sint foarte bine !aerate. de cement hamlet,
rgbdiltort si cu adevarat evlavioal. Acest meatesug se dovedeate al in alto
plirti ale bisericti, in amvoane, care sint sculptate one on ca o horbota,
peste care intinzindu se apol veamintul strillucitor al poleiturii, elesamfini
et; stoffi bogatil el rare, in jeturile arhiereilor ai Domnilor, care infAll-
aeazi de multe or! al o matestrita siipaturfi a stemei fern, sau in mai.
Din aenorocire cele mat multe din vechile uai s'au prapadit cu desivir-
'ire, Hind inliiturate ca niate buciiti de lemn mincate de carlit netreb-
nice, in locul cirora ctitorii at epltropii an avut mindria de a puns art-
eloase table de fier, impodobile doarli cu inttialele numelor acelor es
Iva. plaid. Cu alit mai scump !rebate sa ni fie un exemplar ace de de-
afiviralt ca uaa de la Co Hee, o adevarata ftligrana in lemn.
Un foarte frumos jet, zvirlit acuma fn pregul unel Linde, e acel de
la bisertca Subeetilor din Cimpulung, cu hramul Hastert! Fecioarei; met-
feral ai-a siipat numele, care pare A fie Nicolae timplarul (Hicolat Tem. )
adliogind at data de 2 Mart 1786.
SSpaturIle acestea in lemn be fac pan safe feranii. Yn acelaal fel el
tai fac crucile de mormint, portile al alte lucrurl de lemn. Prin partite
bistritene ale Ardentalul el nu dau numal flour' geomeirice, el saps chiar
incerciirl de chipuri de °ameni al de dobitoace.
Cane urea spit dea soma de bogStia al puterea a cestul trims de
sculpturi ornamentali, poate ggsi o frumoasa dovada despre dinsul in
worn bisericil Colin, lima% la inceputul-veacu:al at XVIII-lea, cu 9erpal-
rile sale de flora al cu cele patru chtpuri energice, de al cam scunde,
ale evangheliattlor din colturi.
Artistic cart fac asemenea lucrirl, nu mai sint deci cAlugSrlt. Sint
meaterl din lume, °ameni umili, cart n'au mlicar un nume de familie, ca
care sil1 piitem deosebi unit de alto. Deci in Adar pun el in dosul ins-
criptiel frumos sapate a Domnului, care inseamnii Cu numele sau intrarea
224 Istoria Rominilor In Chipurl al Icoane
in btserica, saracacloasa for pisanie zugravita. Numele for de botez se

eetesc, se amesteca gi se nits,
Totuat el fac o scoalA, o acoala serloasa, mare al polemic& Zu-
gravil munteni strabat toata tare, impodobind pentru preturi foarte mid,
eft sai ajute sa haiasca, pane al bisericile satelor departate, care se
Invrednicesc de o podoabil ea total cuviincioasfi. Nu namat atita, nu
numat ca ei dau teranilor nostri privellatI care 11 innalta gindul al It co-
ati !alma; et tree hotarul, ajung in Ardealul plin de Romini ca si dingii.
gi, unde se invoie0e a plat' vre-un cleric mai bogat, in Tinutul Sibi lulu'
(Po Jana), in Tara 01 lulu!, el zugravesc frumos, ca in .tarag. Cutare ca-
lugar din schiturile ardelene, cutare sateen, cutare femeie chiar, care
ajunge astfel azugrfivitag, !rival& de la dinsti, al astfel pane astazi traleate
in Ardeal o astfel de acoala teraneasca ce porneste de la acegli vechi
maleatri rafacitori at megteaug Au( bisericesc. $coala se manifests serios
la Sallatea sibliana al, al in cea mai cludata al salbatacita forma a el, is
Nicula, ling& Cherie, unde meateril scriu pada al stove pe care nu le
poate cell niciun om pe lume.
E folositor &a se insemne insii ca mat veche zugraveala ardeleana
aceia din vechea biserica de is Criacior. unde Inca de la 1411 era.
chipuri si inscrip lil sirbeati (.rascianicaem)1
Unit din boierii nostri din veacul at XVIII-lea stiu al el sa zugra-
veasca, al gramatica, tiparita la Viena, in 1804, a tut Nichifor Theotokis,
are chipul scriltorului, de Scarlet Sturdza, care Meuse studil al la Lipsca.
Pentru a se face in sfiralt toata dreptatea acestor dour' veacurt de

arta, Irebule sa se aminteasca de tot- frumoaseie discuri de smelt cu
bourul, cu vulturul, pe care Vasile Lupu, cind 41 facu Trei lerarhit, avu
grija sa le comande, nu In Ardeal, credem, ci in part! mai departate ale
Europei, unde se lucre in proporlii mai marl si cu mijloace tehnice mai
desaviraile. $I mat ales nu trebuie sa se vile sapatoril de pierce.
Aceatia sint acuma numai Romini. El tucreaza cadrele de 'tat ail de
fereati, el modeleaza ciubucele, ei pot face une on at un fel de fats& po-
doaba sculpturala, din tencuiala (ca la Fundenti-Doamnel). Dar mai ales
el saps pietrele de mormint, in stove cuviincioase, une on chiar dibacia
Iniantuite, totdeauna desavirait proportionate a fail o sir gura gresalki in
scrlere. Unele biserici bucureslene, ca Redu-Voda, MihatVoda, Negus-
tori, sint captusite cu asemenea pietre, si mAcar odatA in vtata lul un om
de gust trebuie sa iniature covoarele noua care le acopar pentru a-ai
face insual o parere despre frumuseta tor.
XIV.
In at doilea afert al veacului trecut, aceasta inflorire a smeritei

ante biserIcestt se pierde pe incetul. Dupe 1830, pe vremea influentei
1. V,zi revista magbiara ,Turul', II, p. 102,
Mesteuugul de picturtt si sculpturii
ruseull, se aduserfi cu grAmada din Rusia icoane imbricate cu argint,

afere de fir, odoare gi 06011, care nu silmiinau cu vechiul lucru mos-
chicesc, pomenit inca innainte de 1600, ci erau un lucru prost de fabricA.
V echile podoabe furs jertfite penlru aceste noutaji grosolane. Toate bi-
sericile noastre sint pline de ele.
$tirbeiVodli, om tie rinduialii $1 creutin cucernic, vol sa dreagfi ut sa
infrumusejeze Wale bisericile noastre, care se jupulau ul se arulau. Se tie
a el a reparat foarte mull $1 adaug a a reparat foarte prost. Trebuindu1
pictori, act parettt bisericilor drese stilteau cu total golaut, el trimese in
strtilnitate pe hut tined : Taltirescu, P. Alexandrescu yi Stiincescu.
Cel d'intatu singer a raspuns autepttirilor 51 s'a intors 51 cu cunos-
tintt de picture $1 cu dor1nja de real face datoria acolo unde o avea mai
mare: in bisericl. Mal tilrziu a inva fat pentru aceleaul scopuri ut in ace-
la$1 Apus d. Pompilian.
PIctoril cel not n'au avut insa nicio cunoutiniii deplini despre
vechea noastra zugavealii, pe care o desprefulau. El au %cut pe acele
marl zidurt de reparajie chipurl strain, catolice, care n'au micar indrep-
Wren ca sint frumoase. Din potrivii, unele sint groaznIce. $1 in multele
biserIci ce se cliidesc prin sate se astern fall control grozilvil $1 mat
marl. Negilsinduse meuterl Wei pentru asa ceva, siltenii din Ardeal chiarnii
pentru asemenea lucrari Saul ul Eyre! chiar.
Tocmirea de pictorl strain' nu &I asifel de imbraciiminli hide bise-
ricilor noutt sau innoite din orauele marl sau din localithille istorice. Am
alergat asifel pe rind la Francesul Lecomte de Noily, tratele archltec-
falai care a meuteuagit Curtea-deArgeu, la Italianul Marchetti, care a
lucre! biserica Amzei, cladtis din nou intr'un stil haotic gI pretentios, din
care nu se desface niciun plan, la Danesul Exner, care a zugrivIt bise-
rica `din Sinai& Nu name' din punctul de vedere al mindriei nationale,
care se pare ca lipseute tocmai in acele domenii unde ea 41 are locul
mai mull, astfel de intrebuintare a siratnilor e condamnabil5. 0 arta nu
se Invalii in citeva luni, ea se deprinde prin tot ce vede In jurul silt', din
indepiirtafil ani al copilarlel chiar, artistul, ea se insuueute si prin cre-
din% pietate si lubire, prin instincts puternice ul fine care leagi cu sten-
'noun. Pentru aceuti artiuti cart able ne cunosc of nu ne pot injelege, arta
bizantinoromtineasca e sau o piedeca, un uablon impus, sau en sport
filcut cu uuurinin. Cind vezi Hristouii cu perul rouu, farimitat in flacart
uuoare, al Jut Marchetti, mai ciudaji Inca atunci cind grele argintEtrii,
!aerate la Radivon sau tine utie prin ce locuri departate, li incunjurn
faja, cind pot! descoperi la fiecare chip inriunrea artei apusene necon-
topite cu trachlitle noastre sau amintirea bizantinismului grec striivechiu,
infelat in fuel din manuale sau din calatorii, mat call pare rate dap&
anti! fikuji cu multi uuurinja de condeir, cu simj pentru decorajie ut
cn simjire adev5ralki pentru aceasta lege creutinli a Rasiiritului, de pre-
total romin zugrav de biserici Damian, care a lucrat pin& aeum la Ire!
biserici innoite: Sf. Voevozi, Vergu $1 Cuibul-cuBarza. Pentru clnstea,
ca ul pentru folosul nostru, epelurile la stretinfitate ar trebul se inceteze
macar pentru acea parte din arta care e mai strips legal& de trecatul
nostru acela umil st cinsttt, arta care impodobeste bisericile rominegti.
De curind, problema mei impicart intre Idea lul modern al fruma.
sell', intre tradif tile artet apusene bisericesti si intre cerintele ortodoxiei
si-a puso plctorul ardelean Octavian SmigelschL In catedrala din Sib lie
el a dat lucrari de cea mat innalta valoare artistica, asa incit sa se poatil
mindrt cu ele (nice neam innaintat in culture. Studil mai adinci si mai
staruitoare in trecut ar apropia de stgur si mai mutt problema de solutia ei.
Picture romiineasca are pine acuma un singer name natigl dull,

vrednic sa intre in Istoria artet earopene din veacul al XIX-lea: cinta
reful in colort at fern si feranului romin, dulcele si marele poet optimist
st vesel, Nicolae Origorescu. Attila tined ritacesc insa p3 cal false, imita
harnic, se silesc sit inventeze, si intr'un anume moment stmt ca strida-
infele lor nu slot prefutte de o societate indiferenta, se zice, pentru arta ;
el se desgusta sau de arta lor, si o Iasi, sae de fare lor, si pleaci. °are
n'ar gist un mai bun cimp de lam in acea arta bisericeasca, ce ale
nevole de dinsit st in care s'au indeplinit cele mai marl minuni pe care
le elle lumea?
tar uncle arta lor e prea innalta si, mat ales, prea scumpli, preo lel
insusl sa site lua in mini. ca preotul Damian din &unrest!, penelul zugra
vului. in local atilor studii zadarnice, serainaritle noastre ar putea siI
introduce pe acesta, si sit' mai fru& inter) privinti din preotul nostra
cela ce trebute sa fie: omul care sa ajate si sa foloseasci satelor noastre.
Negotut In trecutul romanesc
1.
Inca din cele d'Intalu timpuri ale culturli sale, papa nu incepe chiar
a se impart! munca si a se Ocala' categoril sociale chapa ocupafil, un
-popor face, de si intr'o masura numai foarte mica, un indoit negof. Pe
41e o parte, fara a intrebuinta Inca banii, fiecare lea de In un altul ceia
ce-I trebule, ceia ce-I foioseste sau it educe in ispita, far, pe de alta,
locultorll de la hotar sau aceia cart se string in bilciurile, iarmaroacele
din marginea fedi, schlmba pe lucruri facute de mesteri straini sau 'rind
inteadevar, pe ban!, anumile produse si bogSf II care prisosec peste Ire-
butnfile fedi sau nu pot eves in fall decit o trecere mai mica.
Un popor poste trill fail bilciurl, fare drumuri de negof, fara cala-
torille negustorilor strain!, fara banii batufl cu numele stapinirilor apro-
piate sau indepartete. Asa a fost cu unele neamuri din contlnentele mat
pupil fericite, pana la descoperlrea, strabaterea st inviorarea for de cake
Europenl. Schimbul insa intre hotarele fern sau hotarele deosebitelor
grupari care lin loc de fara e o nevole fireasca, primordiala a omenirli.
Deci n'e fost limp, de clod acest pamint carpalin si dunarean e
locuit de Romint sau de innaintasit lor, cind ail nu se fl facut astfel de
schimburl patriarhale, prin bona invoialo. Nu trebule sa se creada insa
ca ele se faceau cu lucrurl de imbracaminte sau de podoaba. Pan& nu
s'a desfacut o etas& stapinitoare, cu obiceiuri de lux luate din stralnatate,
pan& atunci oamenii din fiecare case se imbracau Cu ceia ce se lucre
in ea. Din line odor fiestecarula, din fibrele cinepel si inul samanat pe
ogoarele unuia si al altuia, femeile, care mostenisera anumite define de
tors, de fesut, de inflorit, Inca de la strabunii tract, pregatiau vesminte
de acelea, potrivite si cu clime si cu deosebitul stmt de frumusefa at
oamenilor de pe aid, care se vad :ill pe columns lut Tralan pests trupul
vInjos al luptatorilor lui Decebal st aievea astral, pe ferantmea nonstri.
luvaierul a lost multi vreme necunoscut Rominului de la sate, si chiar
228 lstoria Rominilor in Chipurl sl Icoane
salbele de banl de our n'au fost intrebulniate in toate pfirfile, ci numai

acolo unde in vecintitate au fost Turd on ae,pfitruns negustori de-al
Turcilor. Dach at aruncam prIvirile asupraunel fol de zestre foarte tirdl
din 1820, glisim, de spre partea mirelul, teran de pe la Buz&u: IAA, vac&
cu vile', cal de ginere, cal de lucre, caruta, livada de pruni, zabun,
anteriu (mode de ores), ghebh, &kWh, caldare, topor si sape, iar, de
spre partea miresel, don& vac!, un cal, loc de cash si de pfiraginh, IIvada
de pruni, stergare de masa', mfiriimi de boranglc, o lads, perne, velin
furl, capita's!, in mallisuria, chmasoare, iar, ca adaus de la tirg, o roche
de stambil, una de samalageit si o malotea de ghermesut. NIcio scuba,
niciun cercel, o bralea, o salba..$1tolusiteranii cart puteau intruchipa cu
adusul celor dol soli o astfel de gospodarie, se pot privl ca bogall.
Unelteleciuoaieleu si mobilele case! erau de tot puline,adech,
pe de o parte, petal, masa, une on scaunul, tar, pe de alta, ceia ce tre-
bule la lucrul pfimintului. Orice sateen era mester lemnar si n'avea nevoie
de niciun ajator pentru a tale, potrivi, clopll si chiar infrumuseta prin
shpaturi, cum se pricep a face si astfizi siitenil din Oorj, dm parIlle Si-
bilului, din ale Bistrifel, in de obste cei de la munte, °fern care-si au mulle
ceasurl de ragaz st se pot apuca de astfel de lucrurl mighloase. Topltul,
turnatul, chlltul si batutul Herald nu 1-au putut deprinde bine al nostri,
sau cel pufln el I-au uitat de .pe la 1250, cind Tatarii au adtis in 'erne-
noastre pe Tigard, mesterli, four!i din neam in neam, deprinsi cu scin.
telag inch din depfirtata for patrie asiatieh, Industanul. Unele sate is!
aveau Tiganul Is indemini, cfici boierul stlipin de Tighnie 41 lass robul
sh Increze si pe la oameni, in schimb pentru hranil san vreun dar de
imbetichminte. Allele, care n'aveau boieri in preajma sau chiar in mij-
local tor, intfebuinlau pe corturarii pribegi, cari treceau dea lungul Tinu-
turilor paduroase cu satrile, chrulele, Tigancele, copiii, chitin cateii si
pureed tor. $1, cu mesterul faur care lama cite o saph, cite to broasca,
cite o chef e plugul era insh de lemn in cele mai vechi tImpuri, se
fficea an fel de negot, dar, cum se vede, unul cu total simplu sl primitiv.
intre el, feranil trecutului celui mai adinc fhceau numai vinzarea si
cumperarea de pfiminturl. Si aceasta lush nu e prea vechd, cfici la inceput
fill, nepofil, strfinepolli aceluias, tat& taint' pe mostenirea lui, pe movie,
pe bdtrin, Med a trage hotare, fiecare luindu-si cit se cuvenia dupli spila
neamului, an dupe numarul casasilor. Din sat nu se ducea nimeni in alte
sate sau in orase, care aid nu prea erau, asa incit vinzhri intre sine an
puteau sh fie. Ian strhinul nu era primit intre el prin cumpararea de
phmint, ci namei prin casgtorie: cind insi el venia asttel prin cununie
cu o fath din sat, strainul cilphta dreptul de impfirtasire is piimint at
miresei, pe cind se pare ca acash el isi pierdea orice drept la mosia
unui neam de care se deafAcuse prin adopfiunea aiurea. Numal de la
o vreme incep a se slAbi aceste principii sf1nfite de o indelungath dating.
care poste fi chiar mai veche decit alchtuirea deplinfi a neamului nostru
Atunci ins& cumpiirfitura an se face de la inceput cu bans. Pe la
1900 boleril cart luau phmint de Is bolerl aid nu mai sthpinia nick),
Negoful in trecutul romgnesc 229
dating, ci prin boierie cineva se individualisa, le.ga dintr'o seminfie

pentru a fi un Om (Mclean ban! strain!, zlofi trtifire*ti, asupra rostalui
ciirora ne vom Ifirnurt indatit Chiar dupe aceia WWI n'aveau la inde-
ming acest lesnicies, dar Inca foarte rar mijloc de platg, a*a de rar
Inca *1 vre unul din boierime bi lua mosia cu lingurt, pahare, cingitorl
scumpe, cu cite un cal bun, de cfilfirie. Cind ajunserg a *11' ce e balm',
pe careI vedean, dar nu.1 aveau, act toate dirlie se rgspundeau in
nature, el ficeau socoteala in galbenl de our *1 zloft de argint, dar pla-
tten in cojoace, in vile al ogoare. Cea mai obi*nuita plea trebuie sg se
ft facut in capete de vita, act intro fart' bogaill 'n poiene *I cimpil
goale de locuitori, in plaluri WA stgpinitorl siguri, cart sli caute a intre-
buinfa pentru sAminituri pimintul, bogifIa cea mare o formau vitele.
Negoful intern a Post de*teptat si intirit numai prin alcituirea unel

bogate clase de boieri, care prin rizboale, prin cgigloril*1 prin primirea
de oaspeji ajunsese a cunoaste nevoile, trebuinjile *I gusturile Rgsgri-
taint bizantin, ale Apusului care cuprindea in vecinitatea noastra 41 pe
Unguri *I pe Polon' *I adusese asifel in mijlocul simple! viefi patriarhale
jerfinesti o via% noug, mai vioale, in stare sg. se schimbe *i taping pre-
facerilor rgpezt pe care le educe fluctuajta inriuririlor strainfitajli.
Cit despre silent, el s'au deprins a cumpgra inteadevar *I a vinde
pe bard, altora decit celor ce se aflau in starea for st stiteau in pen*
locita for apropiere, unmet foarte tirziu, putem zice cu deschiderea
Istoriel noastre moderne. Despre aceasta schimbare a obicelurtior for
comerciale va fi vorba numal la sfir*Itul acestel expunerl.
II.
Negoful strAlnilor intr'o fare sau negoful unel ferl cu strilnil

--se ive*te atunct cind in vecingtatea acelei ten incepe o viafg economics
deosebila de a el, cind pastor! se a*eazi lingg plugart, cind orgseni se
-aciuiezi in preajma slitentlor, cind me*tert prind a lucre in apropierea
celor ce vind pie!, lemne *1 alte produse ale naturil sau ale muncit ome-
nesti celel ma! rudimenlare. Aceasta se intimpl& apol cind intre dot&
marl izvoare de boggfle deosebitg, fie nature& fie venlig din munca
°mutat, se descOlde un drum ce trece prin acea fare care ping atund
nu avuse ea Inca un negof cu strginfitatea, nici, prin urmare, negus-
-tort strain! in ora*ele *I pe drumurile sale. inteun cas, e comerful pro -
priu, tar in celalt comerful de transit.
Not nu puteam incepe cu un comerf propriu. Aceasta *I din pricina
starit noastre inse*I, cit *I a imprejurarilor in care se afla foal& vecIng-
tales noastrg.
in adevgr, foarte mult& vreme, cum se intimpla aceasta la popoa

rele cu o civilisafie economics innapoiati, not n'am avut prisosul, care
230 Isteria Rominilor in Chipuri 5i Icoane
se schimba, care se vinde, caresi cauta cumparatoril sau if ispiteste.

N'am avut prisosul flIndca, supuindune legii firesti de a nu chellui putert.A
mai matte decit trebule, nu lacram decit pentru indestularea nevoilor
noastre. Dar aceste nevot eras de tot patine. Potrivit cu stares noastra
de propiisire economics, pastrata de altfel pane destul de tirziu, ni Ire
buia place de Ware allele, pinea zi cu zi, haina cu oarecare podoabe,
locuinla pentru a dormi vara, pentru a hiberna in limp de lama. Nu venise
Inca o culture superioara pentru a deschide un vinor economiei casnice
a fiecaruia st pentru a tumult! si innalla Irebuintele omenesti.
in timpul de astazi insa, rind o tare cu bogatii naturate marl, cunt
a fost fare indoiala fare noastra, nu poafe insilsi, prin poporul sin de
bastina, sa le scoalg, sa le pule in miscare, a le prelucreze, asupra el
se pravale, spre ea se arunca, in chip firesc, munca omeneasca ce ramine
sloboda de aiurea. Atunci nu era asa. Popoarele trate% multamita intro
diva sl imprejurarllor politice, else de adese ori tulburate, fiecare pentru
sine. Dace de la an limp intIlnim la no! strain!, Sasi si Unguri de o parte,
Armen! sl Nemit galifieni, de alta, aceasta nu vine dintr'o pornire a for
de a ill scotoci, pregakt si vinde bogatiile, ci din alte motive. Unit veniau
ca mesteri pentru boieri, tar alfii fineau, cum s'ar Ace, conacele, Wen-
rile de oprire st improspatare a puterilor, pentru negustort cari fames
dea lungul sl dea latul Domniilor romanesil negolul col mare de transit.
Din celalt punct de vedere, vecinatatea noastra a fost foarte mutt

limp tot romEneascfi, o margene de Rominime mai risipita ai Mika%
Jar dincolo de dinsa veniau strain! cars 'ratan totin imprejurarile noastre,
sateni a aror munch* nu &idea prisos filndca n'avea niciun scop mat-
innalt de urmirit. Dincolo de Nistrul Moldovel era, cafe de mai multe
vile, pustiul tataresc, deasupra Moldovel era fare Rusilor Mid, care for
mese in veacul al XIIIlea, ce e drept, un regal, dar unul de stapinire
slabs, de hotare nehotarite, de culture patina, care nici n'a finut mita
vreme ; din aceasta parte veniau in hotar cu Tinuturile si judefele roma-
nestl, care sint cea mat veche forma de organisare a noastra, numal-
rnarantl stApinitori de paminturi fare nick) Insemnatale on boglifie. in
Ardeal n'au fost, 'Ana dupe anal 1000, decit sate de Romini sau salase,
aproape %Janes% de Pecenegi de rasa turceasca; chiar Ici si colo, dupe
venirea Ungurilor, nu s'a Meat o schimbare deosebitai o mullime de
Seca', Ungar! din avangarda, a fost stramulata de o parte si de alta a
Carpafilor moldovenestl, unde insa, flind Inferior! in civilisatie Rominilor,
el an primit de la aceslia mai Wale elementele portului, mai toate datl-
nile viefil si, dace n'ar ft adus de aces& legea catillica, el ar fi luat sf
legea noastra si s'ar ft perdut cu total intre feranli nostri; incolo nu era
adaus nlmic able decit un Voevod in numele regelul lingeriei sl citive
casfelant augur!. Peste Dunare se mai pastreaza sirul vechilor calf'
romane si bizantine, de la DrisiorulSitstra Ora la Vidinul arctic( al
siostri Iau zis DJtul, der ele se mai lineau named in conclitil de tot proaste,.
Negotul in Irecuful romAnesc 231
mai mull pentru nevoile apararii hotarului, stop pentru care si fusesera
iaflIntale.
$I de aici se vede cif de gresita a fost credinta a am if putut

area pe acest limp porturl gi orase Infloritoare, pentru desvoltarea carom
sa 11 Jost dui chiar a inchela legatura cu Mesembria greceasca de pe
mint Marti Negre sau chiar cu nespus de departata Genova. Pe Ia 115G
an era deci nici an Galati, unde sa -vie corabii grecestl, nu era aid ua
Bir lad, uncle sa stea in vole hula si siguranta lvanco Rostislavovicl, pria-
cipe rus, ralacit din tare lul gi Bra niclo legatura cu acea Cantle a nee-
'auki sau, sl nu era nici atuncl, nici dupe 1261, cind Genovesil au inceput
able a se intinde 'n Rasarit, nici pe urma un SaIntGiorgio, pe local
Glurgiulul, an Calafato, care sa nusi fi schimbat numele nici pang astazL
Asifel de pilrerl, pe care le mai au incil atilia oameni cart nu mai cetesc,
se intemefaza pe documente false, pe etimologli gresite gi pe o desavii,
vile necanostinta sau Whim a irnprejurarilor in care se frail atone! Ia
Duniirea- dejos.
Schivrbari s'au adus acestel vieti pasnice, de sigur, si multamite

dar fara niclo insemnalate, able pe Ia anul 1300, innainte gi dupe aceasta
data cind se deschide an secol non. Mat mule schlmbart Ia hotarele
aoastre an adus Ia not negotul de transit intre anumite peril din Europa
centred, harnica in mestesuguri, st Marlin!, cu marfurIle lul rare, de
wirodenti, de bumbacuri gi matasarli.
Regii unguri si-au dat semi ca o Ora !Minsk far& locuitorl des!,
f Ira myna felurita sl blue indreptata, fara drumurl de negot sl orase de
westesugurl sl negustorl nu e o WI mare. Pe atuncl, cu toate necur-
matele lupte din launtrul el, Germania avea un mare prisos de oatmeal
p regatifi pentru felurtle mai innalle de indeletnicire omeneasci, cart se
revarsau deci in toale p5rtile. Mai ales insa in acele part! unde et nu
puteau intimpina, ca in Franf a, cu oraseleroulte, ca in Terile-dejos, care
erau an singur urlas atelier, ca In Italia, taracetate, invatatoarea Europe(
intregi in aceasta prIvinta, localnict cart indeplinian de multi vreme acelasi
sar tine. Indreptarea emierantilor trebuia sa fie deci, neaparat, spre Ma-
rital Slavilor gI Ungurilor, in mijlocul carora eram prinsi si not.
A sifel venial din partite de la Rin ceteintregi do purtatori at cut-
'aril, cart mersera gt Ong in cereal de munf I at Ardealulul, care pe urma
for se inbog5ti indata cu orase, pe cind innainte de aceasta erau aid
num& sate sl eclat!. Cu o judecata cuminie a lucrurilor, el nu se Haar&
numai cilre margine. acolo unde legature cn lingerie era mat strinsa,
ci innaintara pane ciitre pasurile de catre TaraRomAneasca, stapinlia pe
rind de Pecenegl si Cement, spot de Talari, care Irebuia sa dea pried-
petal TerflRomanesti (pe la 1300) 11 al Moldovel (pe la 1360) In preajma
pasulul cu Turnul Rosu se intemele Sibilul, far in gura Branalul, Bra-
sovul, pe cind in apropiere de munfli de sus at Moldova aproape de

rascrucea drumurilor Mate de ape se actuasera SELO din Rodna si din
BIstrifa. Toate aceste orase, stapinitoare de trecaforl st capete de dra-
muri, erau in flinfa la 1200. Li-a trebult Irma vre-o surd de ant, in cursul .
carora se orinduira si la not, prin scoaterea stapinirit pagine si salba-
tece, condiflile viefii, pentra ca aceste cetafi shsestI sa-st poata indeplini
menirea lor, roditoare, si pentru el, sI pentru not. 0 incercare a regilor
linger' de a grabl lucrurile prin aducerea in Ardealul-de los a Cava le-
rilor Teuton', chemafi din Palestina, n'avu nicio lzbinda trainIca: vitejil
luptatorl pentru crnce trecura, in adevar, in f era, pusera temeltile elm-
pulungulul, care trateste panel astezt, dar et disparuril indata, lasind rega-
litafll ungurestl care-1 gontse, o mostentre ce nu se putea pastra.
Alt =Ent al emigraftei germane spud" prin Ungaria -de -sus, unde
nu e ores care sa aiba inceputurtle de la acest colonist' cart pas-
treaza char pe alocurea st astir', ca In Pressburg-Pojon, intrebuinf are a
limbll stramosesti, si razbatu in Polonla. Si aid regli erau bucurosi de
ventrea unor oaspeli asa de folosttorl vertiturllor regale, care se hriiniau
in mare parte din vamt. Se intimpla ca pe la jumatatea veaculut at XIV-lea
ramasifile stapinirll rusestl, care erean o pledeca pentru mice culture
si pentru orice munch Inchegata, fur& inlaturate din Oalifia de mina mai
puternIca a stapinitorilor Poloniel. Pe locul unde tirguri inthrite tea-
ser& in chip pacatos in mijlocul gilcevurilor fare sfirstt, not' domni at
fern cautara sa injghebe orase vrednice de acest nume. German's eran
un ajutor bine vents, st prIvIlegille for fora dect intarite st intInse. An
se incepu bogafla si marirea Cracoviet si a Lembergalui san, cum li
ztceau at nostrl, Cracaulul sI Liovulul.
Cam pe acelasi limp, Saracinti, oslagit arabi at Sultantlor din Stria
si Egipt, nimiclau regatul Armentet Mid de ling& Marea Mediterano, si
blefil fugarl trecura din fare for pustilia in Insulele vecine, Cipru, Rodos,
in colonttle Italiene din Levant, dar multi dintre dinsil strabatura Marea
Neagra pentru a se oplost In marele oral de lucru si de mtscare al
Caffet genovese. Aid sosiau negustorii galifient, strabatind stepa tata-
reasca. Armen'', cart aveau de lucru cu dins(' vinzinduli produse rasa-
rItene aduse prin at for de acash, fare Ispitlft une on at intovaras1 in
noun provincte dephrtata a regelut Polontel: astfel se intemele st in Lem-
berg o colonle de Armen', care se desvolla rapede sl capita peste pufin
ttmp o mare fusemnatate.
La 1261, cu ajatorul Oenovestlor cadet' imparalia de imprumut pe
care Latinti, crude/it de la 1204, o incercasera In Constantinopol. Ne-
guslorit foarte practict, cumpataff si lips111 da simf pentru rarboate depar-
tate at marelui oras Italian nu ajutasera fare scoparl pe care de multi
vreme le aveau in minte. imparalla Latinilor fusese Internet/1.a mai ales
mulfamIta Veneftenllor, cart -st talasera apoi o large parte in mostenirea
Orecilor invinsi st cautaserii a se face domnii economic' at Rasaritulut
ntreg Acuma Geneva -si razbuna, st ea ante pentru sine stapinirea pe
care o smulsese de la allit.
Negolul in trecutul romilnesc 233
Ca o urmare a birufnjil deci, corabille genovese pitrunsera in toate

acele parts uncle se mat 'Astra st'apintrea san inriurlrea consiantinopo-
Mani. Multi vreme, Bizentinil is' avusera dregaloril si easiesti prin locuri
destul de departate ale Midi Negre, pita in Crimea, care 'Astra 'Anil
foarte tArziu atirnarea el de !mar Ajia Resat- 'lulu!. Aceast6 atirnare nu
-dainuise gl supt Imparatii latini. Tatar!! din Rasta luaserfi en total in sti-
pinire peninsula. Acuma Genovesii se injeleseser6 cu Banal si capiitari
de la dinsul dreptul de a-si face pe aceste coaste o colonie, care avu
cel mai mare noroc. Cu timpul, un lent de asez6r1 genovese se instal
de-a lungul aceste[ frumoase Mart albaslre, $1 unul din cele mat marl
drumuri de negot cu Rasfiritul Unita Inca de pe in 1350 la Caffa.
In sfirstt, Inca o schimbare folositoare pentru negot se Lieu In
hotarele noastre. UltImele tImpuri ale vechlulut Imperiu bizantin fuseserii
name' o lupt6 necontenitii en Statul cel non intemelat la Tirnova pentru
Bulgari de pistorlt armful al munition Niciodati nu se:odihniserA apol
armele in acea jum6tate de veac cit jinn Imperial !attn. Cind Paleologii
din Nicela intrara in Constanlinopol, aducindinnapoi stapinirea Orecilor
prin Creel, o Bulgarle obostai states in preajma Bizanfulat care se in-
torsese s6 mail la el acasi. Cind Iasi dup6 1360 hegemonla turceasca
se statornici in Baleen!, cu toate campanille de cucerite ale Sultanilor
osmanlif, se film o oarecare linIste, prlincloas6 negojulul. $i Turd! do-
vedlea c6 pot impune $t pazi o pax romans`.
Sir adaugim la aceste imprejurari deplina linistire gi curalire de
"Tatar' a petminturilor romanesti dintre Dunfire, Nistru 01 Carpal!, supt
mina puternIci a Domnilor Moldovel st TerlI.Romanesti. Cu aceasta, least
prin 1360, se asigura pe deplin negojul rfisiirilean Meat pe aceste cat
mai lesnicioase decit vechiul drum slrbesc, unde pane aproape de 1500
Tura urmarA rizboatele for de instipintre.
IV.
Din sehlmbul intre Europa, represintati prin Sa5ll ardeleni, prin

Nemjii 3I Armen(' galIjient, sl Levantul, ale c6rula produse sint strinse in
Caffa si la Constantinopol, se crelaz6 si se intejeste vIata de negot in
jerile noastre.
Afar6 de intimpl6toarele schimburi intre vecinli europeni de o
parte sl twin!f rAsiirlteni de alto, fleute prin pasurile noastre, Watt' a-
ceasta vista, foarte puternic6, se scurge pe aceste doui drumuri, pe a-
caste doaa earl marl: calea tfitlireasca al calea turceasci. In ele se vars.&
o sums de afluenji, cart nu sint lipsill de insemn6tate.
In Tara-Rorniineasci, erau mat matte drumuri de acestea mirunte,
spre care era Indreptat mai ales SIbIlul. Se putea merge astiel de la
Turnul-Rosu, pe la popasul din Rimnic, undo Milieu episcopal care fusese
stilt a pileasi Severinul, si de aid, fare alt toe unde Sail s6 poati gist
clement de el tor, gate s6-1 instlinjeze sl sa-i ajute, se ajungea In cetatea
de pazi a vadulut peste Duane, la Turnu, sau Nicopola-cea-Micl, in
Ia la cu care se vedea peste apa largi manlna de stinci a Nicopolei, a

Nicopoiel turcesti, celei Mari. Trecerea Oltu lui, de pe malul drept pe ce
sling, se Rime pe podul cti 'unfree de in Slatina.
Demi Sib fenli cars veniau pe acest drum mic voiau ins& si atIngi
drumul cel mare at Turcia gi Raseritulcici de partea aceastalalti nu se
putea merge de In NicopoTe mai departe , el o luau pe Dunfire vi,
dapi trecerea supt tunurile Olurglu lui, attngeau Brine, unde inca inna-
inle de 1400, inci innainte de 1350, avteptau. coribtile cele marl, gale-
rele venite pe Marea Neagri din deosebite leri pigine. $i uncle corlibli
crestIne care mergeau la Caffa se abaleau pe la Chills, multi vreme
genovesfi al ea, la acest port al guilt Dunir II. Bridle de astAzi, facula
pelruinele cetaliI turcevti, nu e poate tocrnai pe locul vechll Bralle.
care se ridicase ava de sus de la Mama milli a unui sat de pescar1
intemelat de teranul romin Bring, Brae (cf. vi Bea iloiu, format la rindul
sin din Braila).
Brasovenil, din partea tor, nu mergeau cu carele for de mirfurI
pe vales Timivului, care duce printre pliduri dese gi pe cal grele la Pre-
deal, ci apucau in largul sesulul, prin celalt capit al oravului de astizi,
uncle era, de alminterea, Bravovul cel Vechiu, gl atingeau Rivnovul, care
pentru aceasta se rldici de la un sat la insemnitate de tirgusor. De ale'
drumul se desficea 'aril,' in vole pin& ce afingea de-a dreptul, Uri
alcio preglitire, muntele la Bran, unde se rldici de la o vreme, ca sl is
Landskrone de 11110 Tilmaciul Sibi lalui, ca vl la Lotrloara vi la Turnul-
Rove, un caste) de pazi asupra treclitorll. ()data ce muntele era sill-.
'Wet, intre manic movile rotanzite, se ajungea In muncelele Teri' Roma-
ne'''. Ca lea urma, privAlinduse in cazane sIstrecurindu-se printre innil-
tied, apa Dimbovile1. La Ruck, sat-tirguvor, care pare intemelat de Sali,
gi la Dragoslave, unde staleau vamevii Domnului, era in intaiu popes
sigur. De aid se mergea is cea den doua avezare siseasca pe pamintrl
nostru, la Cimpulung-Langenau. La Cimpulung era o riscruce de dru-
murl ; o cale de legituri, care se intrebulnleazi gl astizi, pules duce In
Ialomila, care parte pe malurile sale Scaunal Domniei, de pe la 1450
incoace, Tirgovistea, vechiu tirg rominesc, care primise insi gf Sagi intre
locultorli sat. Ialomlia ducea insli la Plua Petrel, In Tirgul-deFloci (de
Hui) din:itrnparl, vi de aid lunirile urcau piing In Braila. Sau larivl
se putea merge pe valea Buzaului pima la Sirellu, al cirui curs in-
drepta tot cake marele port duniirean. Pe calea Buzau-Braila llvedem pe
RadocelFrumos werg'nd impolrIva lui Stefan -cel-Mare, pen anll 1470.
Urmind insii vechea ciliuzi de Is hotar, Dimbovila, se levta, pe
all& cale, in ves, unde pizia o cetate domneasca, din care s'a Meat Inca
in veacul al XVlea all Scaun de Domnie, Bucurevtil. Iar de is Bucurevli
be Ohm& se merges prin vesul, plin atuncea de pidurl, se irecea
Argevul is Calugarent, uncle Mal Vileazul a infrunlat in 1595 pe Viztrul
S leen care vents asupra revedinfil Tub bucurevtene, gi de' aid se coborla
I a ace' sat al lui Giurgiu, al lul Gheorghe adecii unde s'a putut face o cetate
Negolul in trecutul romanesd 235
pe rind a Rominilor ai a Turcilor, dar unde, cit priveste vials de negof,

an s'a paint face niciodati mai mull decit an vad, ca at Tamale!.
Cel d'intiliu din aceste drumuri era at Ballet, adeci at Levantului,
at doilea era un drum turcesc de o insemnitate mai midi, in drum bul-
giresc mai mull.
V.
Dr umurile moldovenesti apar cu mull mai insemnate inci de la

nceput, dar in schimb ele fin mull mai pufin. De aceia, sau Juicer f I
de aceia, Moldova a intrecut cu mult principatul vecin in vremea lui
$tefan-celMare al a urmasilor sit din veacul al XVI-lea pentru ca pe
arms, in eel urnailor, si plardi din ce in ce mai mull faii de bielaugui
mai mare al Teril-Rominesti.
$i aid drumul eel mare siribitea fare in lung, ai aid el se desficea
de In un loc 'We() ramuri levantina al una carat turceasci.
Capital sin states in mina Nemfilor al Armenilor din cele doui
marl emporli galifiene. Liovenii, locuitoril din Lemberg, mai ales, trecemt
intim% cu carele for toldeauna bine incunjurate al pizite, prin ferlsoara
de margine a Poculiet, unde vamesil regelui stiteau In Colomeia. Pe in
Snialyn, cetate destul de puternica, se atingea apol granite Moldovei, asa
cum ea se ridicase in aceste Orli prin intregirile acute de Doman Mol-
dovei in a dons jumitate a veacului XIV-lea. Se trecea indati peste ci-
teva sate de hotar din vales Prutului In a Siretiului, al aceasti trecere se
ficea probabil pe la Cerniuli, care nu era ins& pe eland decit unmet unn
vad pe Prat, Wei nicer un tirguaor, cit de siraciclos. Pe aceasti noui
vale se intimpina &gal Siretiului, unde sateen destui clasper strimutaff
din aces Gentle care ni trimetea pe atunci numai crestini. Se ficea
un incunjur destul de mare, spre Apus, pentru a se ajunge la Suceava,
nude eras mat totdeauna multe afacerl de hotirit cu Cirmuirea, unde
era o Tamil noull de rispuns, unde se putea vinde destul, pe bent bunt,
strain!, lul Vodi al bolerimil de Curie care-1 incunjura statornic.
Luindu-se innapol calea Siretiului, se trecea prin Roman, care se
desvollase dintr'o cetate a lui Roman Ilu. Alci ventau mirfuri ardelene,
care treceau prin deposilul de venlig at Bill, asemenea cu Cimpulungul
munlean si intemelat, ca si acesta, de Sean vecini inci de In inceputul
veacului al XIII-lea, al se coborau apoi firli alt popes pe apa Moldovei,
La Baciin, veche creaflune ungureasci din limpet nivillrli Secullor at
foasti reaedinfa a episcopiel 'aline, sostau, tot prin Seculme, alte mirfuri
ardelene, care se coborlau prin Talghea al Bicaz al treceau pe In Piatra sae
Plaint lui Criclun, de-a lungul Bistrifel. Prin alte doui pasurl, Ohimeaut
si Oituzul, alte can de-ale Ardelenilor, ale celor din Brasov, ajungeas
la Trotua al, dupii popasul de aid, ele dideau viefi allui panct de pe
aces' drum .muntenesca, Agludul, unde apa Trotuaulni se -cars& in &retie.
Apa Siretiului, la rindul el, ducea la Galati, la satul lui Gala', care n'are
insi oarecare insemnitate decit namei din veacul at XVIlea innainte.
Pan& stand, acest drum amine in adevar amuntenesc", in ceia ce pri-

vegte filth' sa, cad ducea gi el la Braila.
La inceput, tine hut drama! tatarescg, piece de la Suceava, pe o
cale printre dealer! care se intrebuinfeaza gl acuma, spre Botogani, unde
nu mai Intilnial Nemfi galifieni sau Safi nemfi, a earor ultima colonie
era in Suceava, ci numai Armen', dintre acela car! nu lipsiau, de al-
minterea, nici in Suceava, nici in Sheila. De In Botogant se canta vales
Bahluiului, care ducea la Hirlau, cu biserici gi Curl! domnegli din vremea
lui 5tefancelMare, apol la Cotner!, unde eras cele mai bane vinurt ale
No !dove!, gl de aid la Iasi, ling' varsarea Bahluinlui in jijia. Inca din at
XIV-lea veac gi Iasi! siau avut Armeni, cu mull inainte de a ft Scaunul
cel nou al Domniei. Prutul se trecea ceva mai jos, Ia vestitul vad al Tu-
(ore!, si acam incepea drumul pustiu prin Tinutul de dealuri basarabean,
care atingea Ia capat Tighinea (Benderul de mai tirziu), uncle !arils! Ar-
men!' igi avean blserica din limpurile cele mai vechl.
Cind cu pradliciunile tataresti de pe la 1440 Irma, care mersera
.Pine la Bo logani si pin& la Vas lulu, drama' tataresc se Ischimbase. Dar
schimbarea lgi are obit.* Inca mai de mull, °data cu fnceputul veacalui
al XV-lea. Moldova capata de la Oenovest insemnala Cetate-Alba, care -si
ridica zidurIle Uri pareche de pnternice in preajma limanulut prin care
Nistrul se versa in Mare. Inca innainte de moarlea lui Mircea-cel-Mare,
Alexandru-celBun, vecinul sail moldovean, lzbutise, pe de elf& parte, sa
-cigtige de la Mantua cetatea Chi lid, gl ea genovesa odinioara, unde
veniau corabille italiene ca sa incarce grine Inca innainte de 1360. Sail,
cel puffin, Moldoventi facura pe male! sting al Minaret o cetate a lor,
care arunca in umbra cetatea din ostrov a Mauled lor gi ajunse chiar a
o stapini in cdrind.
Acum drumul tatarescg trebuia sa Hun aiurea decit la Tightnea,
de uncle pita In Caffa se Intindea salbateca step& a Tatarllor, pe care
necontenit o strabateau cetele hofilor. Se merged mai departe printre
dealurile Moldovei, se atingea emir% in local unde ele slid mat invalma-
gite gi ping in ziva de astazi, mat bine invegmintate de Ware, tirgul Vas-
luiului. Calea se coboara apol printre Wiling de lut Supt care se scar-
geau ape noroioase, la Birlad, trecind dintr'o vale de riulej decl in alta.
ea din urma ducea la Siren% dect la Galati. Se pare totugi ca mai de
de melt se trecea Prutul pe la Mau, unde e al doilea vad mare al a-
cestui riu, pentru a ajunge de-a dreptul, fie la Chilia, cercetata de co-
ral!, ca 0 in fare vecina, Braila, fie chiar dea dreptul in Mare, care se
vede din cuprinsul Cetafii-Albe.
Drumul nu era, fare ludo's% lomat lesniclos. in acest baragan al
Bugeacului Basarabiei, lipsiau fintinile. Dar padurile pitice, care au pert!
de atuncea, dadeau putinfa vinatulni gi lemne pentru focurile vesele ale
serif. Oricum, era mat lesnicios gi mai placut acest drum decit indelunga
'Madre prin steps in care Tatarii vinau necontenit cigtigul prazil. El a
ispItit dee!, firegie, pe negustorit de pretutindenl, si a imbogalit Moldova.
Negojul in trecutul romanesc 237
Nu trebuie sa ultam in sfirsit calea smug care ducea din Suceava

in 011ie rasaritene ale Poloniel. Ea merges odata prin Sire Hu la Cer-
awl!, dar pe urma se intrebuinla Ilnia mai scurf/ prin Dorohoiu si Hons.
Postavurile polone se treceau prin Baia si Moldovita -Vama la Bistrita
Ardealului, far prin Beau gl Trotus la Brasov.
Pentru terile noastre trecerea marilor drumuri de negof ale WWI
avu mai multe urmarl. Doman se imbogafira prin vami, si politica for se
resimte de aceasta. Apol negustori strain! se asezara statornic la not,
eels ce s'a mai natal $i aiurea. jn sfirsit, bogajille noastre ineepind a fl
mai bine cunoscute de acesti calatori al afacerilor $lintereselor, ele furl
cerute in strainatate, unde, prin cresterea necontenita a oraselor din a
propierea noastre, era lot mai multa nevole de hrana pe care ne gasiram
indemnaji s'o cautam prin ingrijirea noastre in cultuia. Al nostri, chiar
qi orasenil, dar si boieril, de melte ori mai ales bolerli, deprInsera ne-
gojul si incepura chlar de la sine a face oferte gf trimeteri. Apol negus-
tort! strain! nu treceau pe la not fara sa face vinzare, si in curind se in-
trodusera asifel innoirl si adaugiri insemnate in imbracamintea sl impo-
dobirea claselor stapinitoare, precum aceasta s'a aratat aiurea. Nu trebuie
sa se uite apoi ca unele marital rasaritene se aduceau Inca de pe vre-
mea lul Alexandru-cel-Bun in Suceava, si deci putean sa vie sa le cum-
pere mat lesne negustoril din Polonia cart se invoiau a plat! vama" de
vinzare, in folosul Domnului.
VI.
Regimul vamal din site timpuri n'are nick) asamanare cu acela pe

care-1 intrebuinjeaza astazt popoarele. El nu e cu desavirsire asemenea
Wei de in un principal la cellalt, asa incit el trebuie cercetat deosebit in
Moldova si in Tara-Romarteasca, cacl in fiecare din ele s'a desfasurat
supt alte Witold sf nevoi. Trebuie sa se tie same apoi de faptul ca, pe
cind astazi, in acelasi sistem de taxare, o najlune a lzbutit sa capete en
tarif si alts un altul, pe atunct sistemul de vamuire varla de la o najle
cu care negujam la cealalta.
Feta de Sasil din Ardeal, alit Moldovenii, cit si Muntenli se mul-
jamiau sa hotarasca'suma care se cuvine. Domnului pentru fiete articol
de comerj: postav; pinza, dobitoace, peste, sped! rasaritene, ling, sau,
tears, blanurt, pie!, fierarii, ba chiar pentru call de In cora, pentru call
de supt calarej, pentru trecatorul pe jos: suma se socotla pentru Mol-
doyen( in gro0 poloni, in florini gt dinari unguresti, afara de pesti, de la
carl se lua vama in nature.
Muntenil faceau socoleIlle in bard italienf si in bard rlisariteni, de
cart bateau si of In jara: ducall gi perperi, dar si in dinar! sau ban!. Ve-
chea scutire a marfurilor ce se aduceau in Tara-Romaneasca $1 mergeau
pe calea privIlegiata a Brand, scutire intarita si la 1368, fusese plerduta
de Brasovenl. Se infroduse deci sistemul general de a se lug vama in-
238 Istoria Rominilor in Chipuri $I Icoane
dolts, la trecatoarea muntelni $i In vadul Dun& II, pentru miirfurile ne.

scuttle, ce clillitorlau in strainitate, $l erau, prim urmare, In not narnal de
transit. $I cele scutite la intrare platten ins in Dunire tariful fix de 31,,
Mfirfurile rasaritene pliitiau leftist, end sosiau Ia Dunfire, °data, $i °data
In iesire. Erau scuttle de vama marfurile ieftene care ventau din Ardent,
puindu-se plata numai pentru postav, fieriiril $i ruled. Orice mufti iesia
insii din fall era supusii, cum s'a zis, vimil. Aceasta nu era fixa, el se
'Astra vechea pretuire din cine stie ce timpuri departate,pe cind vama la
Dunfire era acea de trel In sail. Vital interioare se luau name! pentru peste.
$i anume in Braila chiar si in dour% popasurl ale drumului brailean, Tir-
coral $i Tirgovistea. 0 usurare era $i in clause ca milrfurile aduse spre
vinzare vor plfill unmet jurnitate din yam& la intrare, ramiind sii se per-
ceapa cealallii ca taxa pe vinzare, in momentul desfacerii.
De aid se pot trage unele principil $i constatarI, cu loath' incilcirea
patriarhalii a acestor tarife muntene. Se vede Wain ca negoful cu pestele
era de o mare bogafie, $i, in adevir, cind deschidem cel d'intalu volute
at socoteillor brasovene, la anal de la inceput, 1503, gasim intre insem-
nlirile vamesului tot cult cm peste pe care le aduc Saul chiar, Schell din
suburbia romineasci a Brasovulut, sea Romini, din toate partite, de In
Plies% de In Tirsor, de la Buil% din Cimpulung, din Cimpina, din Rimaic,
din Tirgovlste, din Floc', din Teleajin, din Didrih, din Billie, din Oher-
ghlia, din Floresti, din Arges, ba chiar din Moldova, din Trotus $i din
Suceava. Aduefitorii erau ciirausi romini, foarte multi In nunor, cum
se intimpina si in Moldova, pe Raga cel german! $l armeni, cart venial'
-de-a dreptul din Galifia.
Se mai vede, [arils!, ea un alt Izvor de capetenie era taxa de OK.
port $i a deci calfitoritle Sailor de pe an mat pe stint al Dunitril an
-elan rare.
Se vede, in at trellea rind, el se milieu acele lucruri care arena
o vinzare mai restrinsli, asa incit in privinfa for se paten face o pliicere
negustorilor din fare vecinii.
51, in stirs% se constati fiinfa unor venitari deosebite, 'nate din
viimile d'inniluntru, pentra unele orasele prIvilegiate.
Sisiemul intrebuinfat de Doranii moidovent, de la Alexandru-cel-Bun

pane la cliderea stSpinirli for asuga Chiliel $t Cetlifil-Albe, sistem MM.
resc,moOertil, e cu mull mai precis, mai complicat $t, cred, mai folositor Vis-
tieriel.Pe cind in Tara-RomaneascA, acestl negustori, oaspefl rari dincolo
de Milcov, erau tinuti numal a prat o Tama de hotar fixii, dot florin;
de flece car de marfa, $i vfimile interioare, ramiind apol slobozi si feta
ce volesc cu lucrurile ce aduc, Mai ce prevfid privilegille din Moldova :
Sint fret fejuri de vfimi: vama de hotar, vama interioare, in care
se poate cuprinde si taxa de cumparaturii, $i vama de edpetenie, Ia Su-
.ceava. Marfa de vinzare in Moldova are dig situafie decit cea de export,
$i se face deosebire demi exporful merge in Tataria san in Polonia san
Negotul in trecutul romanesc 239
In Tara-Roma:teasel. Exportul de vile collude, de of, de cal, de piel: de

veverita, de vulpe, de oale, de bou, catre Polonia e supas and singure
Yam! la Suceava, pe cind exportul callor oprit pentru call cel bunt e
supas In palm vat' pe rind. Viteie cumparate aiurea decit in Suceava
platesc named taxa de vinzare. Vama de in Cetatea-Alba e terlata ca total
Lioventlor, chiar cind ar face vinzerl mai mart catre dregfitorli tat&
restl. E scuttt in intors pestele cumparat Ia Braila san in Chilia. Diligent!
an dreptul la un fondaco in Suceava. Exportul in lingerie ins& e foarte
impovarat, precum sl acela de vita Ia Tatar'. La Strettu se plateste vechea
vama, sl tot ass vadul de la Cernaufl, on cel de la Tufora. Strain are
si ea drepturile sale de a ft plallta. Domnul 41 reserve oprirea unor ar-
ticole de export san cumpararea unor articole de Import, innaintea orient.
VII.
Marele Regot ntoldovenesc st muntean din veacul XVlea, acela

care Biala luptele si ialesni btrainflle, fu oprit, innainte si dupe anul 1500,
prim incalcarlle turcesti. Invinglitoril marilor noastra stItnit catre o vial&
de sine statatoare urmara, si intru cit prIveste !erne noastre, vechlle da-
line ale Bizanjulut. Pe cind cereau invinsilor un What, an haracin de rag-
cumparare, el se ingrIjira sa alba in minile for locartle de trecere pests
apele marginase, vadurile, unde se culegea vepilul bogat at vamilor. La
1484, navalind pe neasteplate asupra lal Stefan-eel-More, cu total nepre-
gattt, pentru intalasi data in vial a lui, lenicerli st galeongili lul Battled al
II-lea puneau mina pe China din ostrovul Dunarii, pe cetatea cea non&
din fate st pe Alba Cetate a limanalui. Cu noua ant innainte de aceasta.,
inlet) mare catostral care avu rasunet in Wale par$ile lam'', minunata
capitals a stapinirllor genovese din Crimeta, Caffa, era pentra toldeauaa
plerduta, in dauna negofului Genovel s1 in dauna negojalut Watt crestine.
Inca de mull, begil turcesti sau chehaielele, locotenenti at begilor de
peste Dunare, stalest' Ia Turnu, in Glurgla. Severtnul fa smuts de in Un-
gar' st pastrat de Turd in 1523. La 1550, vestita Braila, poarta deschlsa
spre RasiirIt a TerliRomanesti, isl avea tA ea begal: vama o stringea de
acum ghiumrucgIal (ghlumruc, %op,Opxtoy, commerclam, vama); un nazis
avea grija pescarillor st a celorlalte venituri, care erau acum imparatesti.
Inca innainte de aceasta noua incalcare, in 1538, Soliman.cel-Mare, care
zvirlise de pe Scaunut Moldovel pe Rares, dusmanit sl de Polon! sl de
bolerll sal, innalja Ia Tighinea zidurile nouii cetall Bender, poartag.
pentra a strajui asupra Nistralut san. Dintre Coate cetaille de hotar care
aveau paza apelor, rimase numai HotInal Moldovenllor in mini romanestt.
Aceste ingustari ale pamintulai nostru, aceasta ratezare a intregli

lei margin' e, de sigur, an mare fenomen politic. Dar el are 01 urmarl
economice, pentra Vistierla noastra, pentra negotul rostra. Vistlerla se
flea cm mult mat same& prin pierderea venitulat vamilor de la o granite
intreaga, de la aceia prin care se trecea spre Rasarit. Din partea lor, negate
240 Istorla Rominilor in Chipurl st Icoane
torn strain', cart platten acum Turcllor aceste drepturi de vama, nu mai
avura auintul, siguranla, indemnul de calAtoril imbogafitoare de alta data.
Turcil din veacul al XIVlea erau de sigur mai bunt decit °red!, decit
Bulger!' si Sirbil din acest limp, mai ales cind acestialalfi vecini erau
inteo vesnica lupta intre sine, Dar mai bunt pentru strain' decit vechil
nostri Dorm', dust!!t pastraiort al invotelilor, omenost, gazdultori ai ne-
gustorilor, nu erau nicicind. $I apol din veacul al XIVlea, cind Turcit
sint Inca in epoca for de frumoasa Nitejle vi de credinfil adevArata, pane
in al XVI-lea chiar, e o mare deosebire in cela ce priveste fires acestui
popor. Bimini& grea intarise; biruinla usoara de mat tirziu, zilnica scur-
gere spre Visfieria imparatului, spre Vistierille puternicilor a bogaliel atitor
Teri, robite sau inchinate, atitor neamurl de supusi, rosesc, rugenindu-1 de
lux st de lane, vechtul °lel turcoman al cuceritorilor. Negustorilor li era
acum frica sa mai treaca, in Dunare si Nistru, innaintea Turculul cu
ghiumrucul, care Ilia vama cam in stelae' fel cum o lea astazi vamesul
Sultanulul din Maroc, si astfel lot mai pujine se Moira carele cu marfurt
care mergeau spre apele noastre de hotar, pe numele Sasilor din Ardeal
sau al Armenilor, al Nemjllor din Galitla. Varna n'o mai pierdeam no',
ce e dreptul, cl ace! stapinl destrabalaji sl fora credinla; dar cela ce
pierdeam, era intregul cistig de cultura, din trecerea aceasta a negus-
torilor pe pamintul um' Domn sau al celuilalt.
VIII.
Totust st dupe aceasta no' facuriSm negol cu Rasaritul, cu toate-

neaparatele pagube st nedreptlift, cu toatii vesnica nesIguran15 de la hotar.
il facuram not, cu mijloacele noastre mai pujine, si astfel strain'', cart
nu mai mergeau, din vecini, de-a dreptul in jars mirodenillor, a matasu-
rilor, a stofelor de par de carat% a vinurilor tar', dulcI st aromile, pu-
tura_cap Ala aceste marfuri de la not, cu un adaus de plata care raminea
in minile noastre. Acesta a 'fost de sigur unul din cuviniele pentru ;care
s'a ifitemelat la not in veacul al XVII-lea o class a negustorilor de tare,
class destul de mare Is numIr, de bogata si de infloritoare.
0 parte din acest negot at nostru cu Marital era impus, sill!, ca_
toate ca el nu era lipsit de fobs pentru not, chiar in aceste imprejurari.
Anume, inchinindu-ne Turcilor, luasem, neaparat, asupra noastra
st indatorirea de a -i ajula cu hrana in limp de rezbolu, de a trimite
,pines" noastra, 'lame e noastre de oi (Turcii desprejuiesc carnea de
vacs), mierea noastra, unt, brinza in taberele tor. de cite or' el le ase-
zau in vecinfilatea jerilor romanesti. Hrana se trimetea pe Marea Nee-
gra, in orisice limpuri, st la Constantinopol, Turcli plistrasera acestui
ores situalia inzestrata cu cele mai marl privilegii pe . care o avuse in
vremea stapinirli grecesti. $1 supt Sultan' ca sl supt imparaill crestinl,
grtja cea more se indrepta asupra Capitalei, de In sajul san foamea,
de Is mullAmirea sau nemulfamirea careia, alirna pastrarea sau schim-
Negolul In trecutul romfinesc 241
bares celor mat innalfi dregfitori vt chiar soarta strAlucitului stAptinitor

care, domnind peste pdoui lumi', era linsA robul Job! toe sill fArigrA-
dent. Tot ava de mull Wilma el de lenicerit ce-1 incunjurau, °etasi bine
kiln!!! Sosirea galloanelor cu hranA era si acum sup! Turd un lucru
tot asa de mare, tot ava de nerabdAtor asteplat si de plan de urmitri ca
vi in timpurile bizantine. La anumite soroace din an, bine cunoscute de
toll sl care nu se puteau zabovi fall cele mai strasnice urmAri, trebulau
sii rasara din zerea Marti corlibille cu griul, cu berbecii, cu mierea Mol-
dove! Si 'Peril-Romfinesti. De cu vreme, gelepi, mAcelari, Musulmani sau
dese ori, crestini, Slav!, Armen!, °rect, mai ales Oreci, mergeau pe In
aline, pe Ia perdelele 01 oddlle de ol, si scriau cit se putea vinde din ele,
invoindu -se cu pastorti sau cu boieril ce aveau turmele, pentru trimeterea
for !Mean loc silut, de unde le porniau apoi clobanit Turcilor. De cele
mai multe ori, Domnul, care avea datorit faffi de ImparAlle, vindea one
ce I se cuveniau din dijrnii, din asanumita gaftind a oilor, gelepilor
Tarigradului, cart veniau apoi Eta le strAngli din toate locurile, Sau, tetras',
avind nevole de ban! pentru nevoile sale la Poarta, Domnul imprumuta
de la acesti gelepi, °amen! cart aveau in totdeauna pungile co aspri, cu
bard alb!, la indeminii, si-i 'Asa apol sail string& datoria in capete de
turmli. Gelepli erau bun!-bucurosi de Bette! de invola15, care II aducea
o frumoastt dobindit, vii el se !ndesau la imprumutat cind un Domn punea
pe oamenil sal din Constantinopol s &! caste ban!. Multi dintre dins(' erau
mat totdeauna datornicil Voevozilor ce se urmau in Scaunele Domniel
romenesti, vi, dupil cell trlmeteau sau ist duceau marfa vie Ia Constan-
tinopol sl primiau plata de la Vistieria imparAteasca, et se intorceau in
preajma Domnului, pindinduI de aproape, ea nu cumva sit treaci, in
socotelile vi masurile hi de om foarte strimiorat, asupra datorlei pe care
o avea Wit de dinsil. Grin! nostru mergea dese or!, pe ascuns sau pe WA,
cu allrea mfirturisita vi nemArturisita a Domnului si a dregAtorilor NI, st
peste alte granite, der oile de vinzare, din soiurile cautate mai mull de Turd,
araman vi chivirgic, treceau cu toatele pe drumul cel mare ce ducea In
porturile de Incarcare: Galafil Moldovei el Braila Teri!-Romitnesti. $I
situl vitelor marl, pastrama bung pentru rAzboaiele lungi se cereau.
Call nostri erau cerull si pentru oastea stA pinilor, in rindul intAlu
de catre Turci: saul si grAsimea din oase, ferv4u1 slujiau mai mull In
ungerea corAblilor din flota impfirAteasca. DacA se exportau inteacolo
vi bat, era mai mull pentru nevoile crestinilor din Capitals turceasca.
Cele mai multe din lemnele care treceau hotarul, mergeau at ele in cell-
file turcesti ce se innalfau on se dregeau prin vecinotate, mu ele emu
1ncarcate pe galls:pane vi duse la Constantinopol, unde se intrebuin tau
pentru duraiea corabiilor, pentru di:Wire& palatelor impArAtesti vi allor
zidirt tactile din porunca si cu chelluiala Sultanului. Din ocnele noastre
piece, atuncl ca si mai tirziu, mai toatA sarea de care aveau trebuinfit
provinciile vecine ale Imparilfiel, cid pe pamintul turcesc din Europe
nu se mat culegea altA sare declt sarea din Wile de Ia Anchialos, unde
le stringea pentru aceasta, din cele mat vecht timpurl, ape MArit Negre.
242 Istoria Rominilor in Chipurl §1 Icoane
Si se mai adaoge necontenita cerere a Turcilor de a li se trimete ceard

pentru luminfirt curate In multele Inciipert alp Sera lulu!, mare cit o lame,
In casele ocrolifilor Porn! si in atitea moschel imparlitesti, si pie! pentru
trebuinfa ostirilor mai ales. Sa Iltra, care se culegea pe In Soroca, era al
ea inserted intre furniturile militare neplatIte.
Aceste cererl nu erau fficute insa Orli in veacul at XVIII-lea MI
a se pane in vedere Domnului sau, prin el, vinzlitorilor, ca Poarta infe-
lege si pliteasci, de si Vara niclun fel de negustorle, cu un pret fix,
care nu era prea mare. Unele furnituri venite de la Domnie Tor ft Post
trecute in same haractulut sau a datorlilor fedi fait' de Imp& title. Abu-
surile nu puleau sfi lipseascii, dar niciodatei in epoca pe care o avem
scum in vedere, ele n'au adus stabilirea unel norme abusive, anal prin-
clpiu de despolere. Anumite imprejuriirl ce nu se puteau inlatura an
adus in veacul at XVIII-lea, in dauna noastri vfiditii, o air& stare de
lucrurl, care se cuvine a ft added deosebit.
IX.
Ramineau insfi destule articole §I pentru negoful cu strfilnStatea.

Ele se indreptau din Tara-Rorngneasca spre Ardeal, uncle inchiderea
pasurllor, din partea vre-unul Domn supfirat pentru adfipostirea de pd..
beg( sau pentru altii jignire, era privity ca o mare pagubii, intru inllitu-
ranee cfireia se cheltutau cele mai marl silinfl. Ardealul a trait ca tars
deosebila, cu principit el supt suzeranitate turceasca, /Anil la sfirsitul
veacului al XVIIlea, sl, Ora atunci, Sa§ii, de si sing' ca larnicie at
si avere, au tot cerut de la vecinii munteni acele produse pe care Turd!
nu puneau mina innaintea orlcui allele. Bo fedi din Oltenia trimetean ch.'
dud Intregi de porci, pe cart-I ingriisau in mantle 'Adm.' de stejar de in
munte, care s'au Mat de atuncea, *I cu bard' cistigall astfel, de pe acesti
.rtmotart, pe cart-i hiudau ca sint apt de grant, tacit nlci nu se mai pot
Linea pe plcioare, el ist acoperiau §I trebuinfile de gospodarle si chellu.
/elite luxulut, care incepea sii se iveasca, Negustorl de porci in foarte
male mfisurli erau toll bolerit marl din Tara Oltului, si chiar unit dinire
at Munteniel propriu-zise: Stinbell, Balenit $. a. Lana era mai ales foarte
.autata, $l toate fabricile sliae§ti din lava vecinfi lucrau en line ce venia
din principatul muntean sau §i din pantile duniiirene ale Bulgariel,mat ales
din Tinutul Vidinulut. FIgenft, Romini, Bulged, rilscollau toate vane $l
intrau in vorbit cu pfistoril pentru a cumplira With, pe care erau datori
sa le educe indatfi dupe tuns la locul pe care-1 hotArise agentul. Mull
mat pufin se cautan vitele albe, care se aduceau mai ales din Moldova,
sau olle, din care Muntenia n'aveau niciodata un mare prisos; trimete-
elle de piel nelucrate nu se intimpinfi nici ele tocmai des. Din potrivii,
era foarte mull cerut sl destul de bine plant un all articol: vinurile. Ville
loieresti eras multe, cu toate ca rodul for nu era destul de prefuit. Du-
mitrachl Bibescu, fatal lul Bibescu -Vodel si at lui Stirbel-Vodli, se mini
-cind I se spuse in Ardeal a vinul acela bun pe care I-a Whit la o mass de
Nego ful fn trecutul romanesc 243
.cInste, e yin de Dragavant, dar, ce e dreptul, pests citiva ant el sadlse

en vita tot plimintul ce avea pe dealurlle vilcene si vindea bine in Ardeal
winurile sale de Dragavanl, pe care le laude spuind ca cane le cunoavte
odala, nu poate Eta nu mat intrebe de dinsele.
Parka foarte tirztu, carafe cu pefte din WI an sosit zilnic in Brasov
st in Sibilu cu carausl munleni sau Romini din posesille acestor cetati.
Cu alti vecini Muntenit n'au incercat legaturl de negot, Totu 11 se
pare ca de in dinsii yenta acea buns ceard romaneasca de care se foto-
-clan Venellenii, pane ce Imperiul vecin at Germaniel opri trecerea acestei
/aril, de care si el avea nevole, pan& la departata republica Italian&
innainte de Coate, Moldovenli facean negot cu boll, ale caror cirez1
ecoperlau din primavara Vilna in toamna intinsele si grasele pasunt ale
poienilor al vailor. Alexandru-Voda Lapusneanu platia Ardelenilor cum-
paraturile sale trimetindu-li bol de vinzare. El era st un mare negustor de
pore, el se supiira cind rimatorli lul nu se puteau vinde la Bistrita arde-
-lean& decit cu Ire! galbeni parechea. Dar niciodata vinzarea de porcl
n'a fost o ramura insemnat6 a negotulul moldovenesc, care se razima
mai ales pe trimeterea vitelor albe. Se desfaceau destule, si in Ardeal se
faceau asociatiOntre Sasil de acolo si Ungurl de prin orasele Moldovel;
pe la 1547 asifel de tovarest puteau cumpara in aceasta far& capul de
vita cu 5 florin' sl de sigur ca, vinzindu-I in Ardeal, el scotean un cistig
frumos.
Cel mai multi bot nu se trimeteau lima Wei in Brasov, old la BIs-
trite ardeleana. Negustorl moldoveni se duceau In Polonia vecina, sau
egustorl din Polonia widen 31 cumpere in tare. La bilciul din Lemberg
soslau astfel cm bol de vinzare, la 1557, negustorli moldoveni Andreico,
Tome Stiglet, Romascu sl Manes din Suceava, Hagiadur Armeanul din
.Botosani, Avram Sirzinca din Iasi, Giurgea din Siretiu. Cirezile lreceau
mai mull pe la Hotin, unde era vama cea mare. Values!i erau une on
Romini, alte orl insa °red adevarati, °reel Italianisall, din posesille vene-
.fiene, Ragusani de la Marea Adriatic& Oameni bogati, el fa ceau de multe
ori vl negot pe sedma for, sl, pe la 1560, Nicoara, vamesul din Hotin,
vindea bol in Polonia peniru suma de 418 ughl sau galbeni ungurevii de
aur. $1 la iarmarocul de la Sniatyn venlau cumparatori polonl peniru boi
-moidovenestf, din acea rasa veche care se socolla pe atuncea mai pre-
-sus decit rasele straine. De cele mat multe ors, negustorul cel mai mare
era Voevodul insusi, si vamesul nu era decit un agent al salt. In 1560,
Lapusneanu, care n'a fost numal un cumplit titan, ci al un negustor pr1-
.ceput si harnic, negocta cu un Venetian, Iosif de'Franciscl, care trime-
-seie a i se cauta bob in Moldova. Domnul se invoia cu bucurie la acest
plan, sl cerea ca jumfitate din plata sa i se dea in galbeni unguresti, in
.vghl de eel bunt, tar cealalta jumatate sa se fedi In catifea cm floe de
aur, maiasa rosie paroasa, damasc, atlaz si alifel de matilsaril si poste-
vurl, precum ecarlata, grenata, slammel care se educes si din Ardeal,
postav de Londra, postav de Bergamo'. $1 pang astazi se 'lila in Archt-
vele din Venetia o scrisoare slavona a Jul Alexandru-Voda prIvItoare In
244 Istoria Rominllor In Chipuri sl Icoane
afacerile de negot pe care le urmaria Oa in locuri atm de departate,.

dar 0I aaa de bine canoscute tuturor pe acea vreme.
Boll din Moldova nu se intrebuinfau numal pentru hrana locultorllor
din multele oraae inflorito are ale Po loniel; negustoril din aceasta fara
SI duceau mai departe, in Silesia sau la Danzig, de unde-i luau corabli
englese. In vederea unul negot direct cu Moldova, vent prin aceasta,
fara la 1586 un agent engles, Austell, care, venind din Constantinopol.
trecu, prin Polonia al Germania, spre portal Hamburg. Peste dot ant,
Petra Schlopul, Domn moldovenesc, dadea o carte de trecere al aaezare
supuallor englesi, adresindo lui Harebone, ambasadorul de curind aaezat
la Constantinopol al reginel Elisabeta.
Exportul de of al de lira din aceasta Lard se va ft facut tot In

Polonia, dar in masura mica. Piet se vindeau Irma destule la oraaenii,
din Sniatyn al Lemberg. Cali moldoveneati, cu car' el -a purtat razboalele
$tefancel-Mare, erau. de sigur, cunoscull de vecini, dar pine la o vreme-
Domnil neatirnati, apol stapinii turd vor fi oprit cu asprime vinzarea for
In strainatate. Abia la inceputul veaculul al XVII-lea, vedem pe patriclanut
venetian Paul Minio, care fines pe fata lui Petru-Voda Schlopul al care
calatorise in Moldova, propuind a se campfire cal de aceatia pentru ca-
valeria Italians st dalmatina a Republicel gi a se trimete prin Vidin st
Bosnia, cafe de cinsprezece zile, la Spalato, pe coasta Adriaticel. Vinuri
moldovenesti leftene treceau in Polonia.
In sfirait, in veacul al XVIIlea mficar, nail tooled cart aveau intinse
paduri pe moatile for al nu puteau vinde in strainatate lemnele, ardeaa
copacil gl vindeau potagul din cenuaa lor, care se cauta, fares!, foarte
mult In Polonia.
Nu trebuie sa se uite apol acel negot al cazaclillor, cart duceau.
In tare Muscalilor N Cazacilor virtu' st aduceau de acolo, pentru Domn,
pentru bolerime 01 pentru Turd, blanurl de samur sl dint! de peffe, fildea,.
adus de caravanele Ask'.
X.
Numarul Orecilor aaezati in principate Intre 1500 N 1600 nu era,
mIc, fara sa se poata alatura ins& cu acel care se intilneate ceva mab
tarziu. Acealla nu erau Irma decit inlet) mica masuri dregatori sl ens-
Did al Domnulul oN cleric'. El se fineau cu negolul.
Acest negot nu urmaria, ca al gelepilor, al seignior sau pastor'.
ce stringeau turmele, at beglicgillor, cart cantata furniturile de bellic, al
capanitilor, pe cart -1 trlmetee capanul', tirgul imparatesc din Constan-
tinopol. al casapilor veniti de la capetenia macelarlior farigraded, Casap-
Baaa, nu urmaria dee, produsele Jeri'. El nu se harden at imboglifian
nisi din camata pe care de cele mai multe on o faceau acela. Rostut
for era acela al aducatorlior de marfuri rasaritene pe care le desfaceau
pe Is boleri, mergind din easy In case, ca la Constantinopol prin sera-
Negoful in irecutul romanesc 24S
4 tulle paternicilor, sau pe care le expuneau in prAvAlille de pe la hanurl;

dar unit duceau aceste marine el pesle hotar.
Negustori 'recall prin Tara-Romilneasa, unde ni InvAfaser6 limba,
*e asezar6 astfel pe incetul in Wale orasele si tirgurile, marl el mid, ale
Ardealulul. II gAsim in Brasov, la Sibliu mai Wahl, al OM la Tokaj, pe
male! Tisel. Inca de la 1636, Oheorghe Rakoczy,principele Ardealului, un
bun gospodar, II dAdu un prIvilegiu, fAcind din el o Companie, care-sl
avea birul el hotArit, cirmuirea el deosebit6 prim dregAtori alesi, agenfil
el anume pentru stringerea birulul datorlt Cirmuirli. Ramurile Compa-
*lei grecestl se tot Inmulfira; pe lingA Grecii, Bulgarili Sirbil, Armed(
de la inceput se adauser6 de la o bucati de vreme Rdminl de dincolo
sau de dincoace, si acestia ajunserA a romanisa pe incetul mAcar unele
din Campanii, mulfamiiii s! multelor legAturt ziinice cu elemental romA-
mese din Ardeal si cu Tinuturile principatulul muntean. Pe urma acestor
grupAri de negustori an rAmas alor nostrl din Ardeal biserfel frumoase,
marl, bine lnzestrate cu Wale cele ce trebute pentru slujba, 'precum at
elemente orfisenesti care as fost de cel mai mare fobs dezvoltAril nea-
mini romAnesc In acele Orli.
Prin acesti oament cApAlau Casele de negot din Ardeal el cele din
Europa care stAteau In legAturA cu dInsele bumbecul din ce in ce
.mai folositor, tesAturt din ,,Turciam st mirodenille, care nu erau mai
pufin cAutate decit in evul media. Un articol de corner! foarte insemnat
care se c5pAta pe aceastil cale, slut cOrdovanele, Odle lucrate In RAsArlt
.dup6 define Arabilor din Cordova.
Acesti Greci erau venIft mat mull din Macedonia el pfirfile vecine
au dinsa.
RI.
Tara-RomfineascA mat avea Ins6 de In un limp al alfi negustorl de

marfA "turceascfig, pe Chiprovicenil vent!! din Bulgaria, din orAselul Chi-
proves sau Ciprovet in Baleen!, si din unele sate vecine, nude loculloril erau
cistigail la catolicism. Pe la 1688 eel mai multi WM fugla de frlca Tar-
cilor aid la nol al apol In Ardeal, la Alvin% unde el se pierdur6 Wire
companistil' romanisafi. Unit dintre Oreclig de la Deva sl BAlgradul
Ardealulut (AlbaIulia) sint dintre acesti Chiproviceni fugarl cart snail
Inca de in inceput foarte bine romaneste. Eamilitle Parcevici, Pelacevicl,
care elau Inscris numele In analele mislunilor catolice sau in istoria mo-
tiarchiel vecine, se coboar6 dintre frunteali de-al Bulgarilor acestora.
In Moldova patrunser6 alfII, a cfiror patrie erau stApintrile vene-
Ilene din RasArlt, ;I mat ales marea InsulA a Crete!. CunoscAtori de Ha-
lieneste, deprinsl en felul de train din Europa latini, ocrotifi de un Cavern
care nu pierdea niciodatA din vedere interesele de negot ale cetAfenilor
at supuslior all, acesti Cretans prIcepull si Indriiznefi area de o potriva
(masa In dinsil In Iasi, in Suceava, In Lemberg el In alte centre negus
4oresti ale Poloniel. Unit dintre dingll ajunserl In o mare InsemnAtate.
246 Istoria Rominilor In ChIpurl al Icoane
Astfel Constantin Corn tact a fost pe rind Tarawa lui Alexandra Lapna-
neanu al al regelut Poloniel, In slefba chute mur1,1fisind fairna unul ade-
-drat ,patrician ", bogat al puternic. Lin Vevelli, Constantin sau loan-
Baptist, fa dregAtor al sfetnic de cfipetenie pe lingfi Domnil moldovent
de limbfi greceascA de la inceputul veacului al XVII-lea. Pe un limp cind o
Marla Amirall din Rodos ajungea Doamna Jul Petra $chlopul, unul din,
urmavil acestula, lancu-Vodit Sasul, se casfitorl cu Orecoalca Maria,
vficluva unui Anton lu, vi feta acestul Antoniu lufi pe Orecul Calacalo.
Co Ionia din Lemberg a Cretanilor greco-itallent cart fficeau negof Cu
Rfisaritul prin Moldova, aducind Apusenilor pe aceasta cale yin din insule
al stofe, postavuri orientate, era bine cunoscul5, vt avem o multime de
vile privitoare la vista el prin anti 1600.
XII.
De cind amindoug terile noastre cfizuserfi in atirnarea Turciloi al nts,

mai eras socotite de vecint ca niste State care pot lua de sine hotAri-
rile privitoare la vied& tor, nu se mat inchelau tratate de co mert cu din-
sele, nu se mai cereau de la Rominif nostri privilegil comerciale, de care
s'ar fi folosit numal an numfir de ski-tint cu mutt mat restrins decd odl-
nioarfi. Nici 'nicer lui Bogdan Orbul sau lui Petra Rarev nu i -au cerut'
negustorli din Lemberg, cei mat interesati la aceasta, o intfirire a +echilor
drepturi pe care le aveau la not, mai ales in Moldova, supuall regelut
Poloniel. Sean din Ardeal, pe de alifi parte, nu mat erau acum oamenii
regelul lingerie', el al unul principe ardelean, al el inchinat Turcilor, $s-
care n'avea prin urmare decit trecerea sa personals pe lingfi pnternicit
din Constantinopol.
Practice, nevolle zilnice, intelegerl nescrise safe mid invoiell pier-
duie vor fl adus pe incetul schimbfiri in regimel vernal la care eras supust
in amindoug principalele negustorli venift de peste hotar. In cea mai mare
parte, rfimineau Ina, pe hirtie, vechile clause, ce se stramutau dintr'o.
condicii domneasa in alta, dintr'un calastif in acela care-I lua locuL
Cind se fficea o schimbare mfirturisitii vi pus& in =is, nu se mat intreba
vecinul al nu se negocia an nou tratat, ci ajangea o mfisurfi a cirmuito-
rului moldovean at muntean, impoiriva careia, ce e dreptul, cn mat mull&
sau mat putinfi lzbindli, se putea plinge cineva la Poartfi. Cind se incheia
vre-o inuoialfi cu vecinii, aceasta avea in vedere vre -un scop politic revo-
luflonar sau cuprindea numal prevederi cu privire la asigurarea hotarelor.
Avem /artful uamal al lui Constantin Brincoveanu, dat in 1691. Eli
se deosebevte de vechile privilegil prin acela ca are un caracter general,
valabIl de o potrivfi pentra localnicl al pentru strain(' din (nice parte.
Taxa, hotfiritfi totdeauna in ban!, se socolia pe unitatea de marffi : u*
lap', ,o coma", ,o vidrfi, pemasura de capacitate pentru licvide, copal,
butea (numai de yin), pentru grine pe jerdeld, care se intrebuInta pretu-
tindeni in Ardealtd vecin, pentru ceara singurfi pe masura pe greutate
turceasa a oat sea ocalei, tar pentru Coate celelalte de povard, pet
Negotul in irecutul romfinesc 247
vechiul tucincfirciitura de cal' a Turcilor, analog& cu. acel summo

sau sommo dupii care socollas Genovesil in coloniile for orientate,
si in legaturti de sigur cu vre-o veche imitate de pretnire bizantinfi.
Unele poverl sint mumble chip& merle ce cuprind, allele insil dupg
originea unel marfa ce nu se numesie: astfel se prevede vama pen-
tru poverl de Persia san de Agem, pentru poveri de Tarigrad, de
Adrianopol san de Odrilu, de Brusa, de Sofia, de Tirnova, de
Venetia $l de Rumele sau de Rumelia ; poate ca e vorba de marl&
amestecati, venind din aceste locuri. Tura vor ft Impus a nu se socoll
marfa lair decit dupg greutate, pe cind marfa ardeleang marfa europe-
neascel era prefulta chip& nature el. F5rii niclo rindulati se insira astfel
deosebitele articole, asa inch dupi copurile" de rachin sI de uleiu vine
,lupul, adea pielea de lup, apoi poverile de ,ierbe de dohtoril", de ros-
cove, de °fel, de spun sl de brinzii 1. Unele vfimi, ca pentru ,omul attires,
si ,omul pedestru", amintesc puncte din tratatele cu Ardelenil in veacul
at XIVlea si al XV-lea.
XIII
Yu aceste imprejuarl se alattui la not o class de negustori romint-

Sfi inceram a-I reconstitul, pe cit se poate, fisionomia asa cum se WS.
liseazfi la sfirsitul veacului al XVII-lea, inaintea amestecului celul mare at
marfarilor gl negustorilor europeni, innainte de deschiderea, sau incer-
carea racer, a marilor drumurl de negot moderne.
Orasele slisestl din Ardeal, cele nemtesti din Ungaria-deSus si din
Polonia s'au bucurat de la inceput de o autonomies asigurata prin privi-
legit regale. Aceasta pentru ca acolo regele a adus din strainitatea depfir-
tat& pe colonist!. La not insA, colonist!t s'au strIns cind $i cum an vrut
gI Domnia I-a gfisit asezati de mai multi vreme, infratiti cu localnIcil ce
se strinseseri in jurul for 0, mai mutt decit pe jumrttate, desnationalisati.
Nu mai putea ft vorba de privllegii cumpiinite gt alatulte la Curte; $i in
viala orgseneasci, trecutul sta pistrat numal drepturile sale, dating a
Ames in putere.
Astfel orasele an trait si mat departe cu Sfatul for de cetatent alesi,
avind in frunte pe unul feet din mijiocul Sfatului. In Moldova, unde a
invins norma german& din Gantlet si dreptul german zis de Magdeburg,
sistemul magdeburges de organisare si conducere a oraselor, capetenia
se chema so/fuz (Schuliheiss), san, ca la Polon!, Doll, tar membrii Sfatului
erau ptrgari (Burger), unit inland ft intitulall ,pirgarl marl'. Holfiririle se
luau sl mariurille se dlideau si in numele ,oamenllor bunt', ,negustori sl
firgover. In TaraRomSneascfi, in local soltuzului se aflfi, dupfi mode
sfiseascii, un judet (Richter) §i un numar de pirgarl tot doisprezece.
V. tariful in Sludii vi doc., V, pp. 364-7, in aceleasi, XII, pp. 12-7.
Mutt timp, Archive din Iasi a anuntat in zadar tiparirea tariftEui vamal de supt
Brincoveanu, nu stink dupe ce copie.
248 Istoria Rominilor in Chiparl al Icoane
Mot fostil judell sten in acte in acelasl rind cn judejul care cirmuleate.
NIcinnul din acestf dregatorl nu e meater man boler san lucrator de
pamint. aTeranlig cart sint in satele din margine nu pot 0 cuprinai in oraa:
age se intimpla cu eel din satul Saseatl in apropierea Birladului. Preotit
fac pane ins& din comuna oraaanului"-negustor. Pircalabul, care e co-
mandantul orasulut intarit, marele-vataf at Tinutulut, ureadnicul sau namest-
nicul, care infaiiseaza pnterea civlia. Vornicli, cart area drepturile de
proprietate ale Domniei sau ale vre until boier. vameail domneatl, isprav-
n icli pentru vreo delegate in acel loc, plvnicerit int Voda la Cotnarl,
acela se afla pe lingo ores, dar n'au a face co lesatura hit veche, intima.
De la oraae, supt pecetea for cn stems at inscriplie, de matte ort
aaa de stingaciu imitate dupa cea veche, incit nu se infelege nimic, ni
s'au pastrat numai marturii in afacert de vinzare san de schimb san de
judecata al cite o scrisoare indreptata totdeauna numal catre alte ()rase,
din strainat ata: Bistrila Ardealulut, Braaovul, Lembergul. Dar rosin! Sf a-
turilor ora aeneati nu era numal acesta.
Ele pastran un catastif al tirgulul", in care se insemnau toate schlm-
bailie de proprietate, in care se treceau poate actele de vinzare intregio
al chiar zapisele de datorie. Ele se ingrijtau de iinerea bIlciurilor. a ler-
maroacelor, care erau izvorul de bogatie cel mat insemnat at °repaint al
ale caror data al loc nu se puteau schimba de la o vreme fail o invotre
din partea Domniei. Ele cnlegeau poate anumite gloabe de la aceia cart
calcan orinduielile oraaulul sau ale bilciulul. In apararea cetaill ele vor
fl avut faro indoiala vreun amestec indfitinat. In slirait, Sfatul al cape.
tenla orasului luau masurile de trebuinia pentru a se stringe de la ora-
aenii-negustori suma ce se datoria Domniei. Prin grip' for se indepliniau
al unele indatoriri feta de Domn, precum era la last aceia de a se schimba
atifla ban! de lot feint ce veniau la Vistierle, in banl bunt, nol, de cart
avea nevote stapinitorul pentru plafile sale.
De la o vreme insa, se pare ca meateaugarli, units in froth! sau bresle,
asemenea corporafillor din Apus, cn bisericile for, cu hramurlle for, cn
UMWi san staroqIii lor, purtind un nume imprumutat din Polonia, an tot
ciatigat prig numarul for teren faili de negustorl, cart se tot imputinan.
Astfel in veacul at XVIII-lead, Sfatul cel vechin at negustorilor pierde necon-
tenit din insemnatatea sa al chiar dispare in cele mat multe orase, pe cind
breasla, cu starostele in frunte, pastreazti pentra dinsa intregul rost al vieill
oil genesti.
La aceasta a ajutat mutt al inheres negustorilor strain!, ventfl In

anumite condliii, in sinul vechlului oraa privilegiat. Ei erau organisail de
la inceput in breasla. Asa s'a inlimplat cu Armenli din Suceava, mail
aveau aoltuzul deosebit, al cu Chiprovicenit bulgart ; aaa s'a facut al cn
Braaovenil, cu acel Romin! din Schei, loan caraual al lucratori de pamint.
cart, deprinzind negolul de in Companisti al neincapind in strimtoarea
privilegillor de aces& de la el, venlan sa se aaeze dincoace, in Bum-
Negotul in trecutul romanesc 249
rent! et in deosebite crane ale full. El n'au nimic a face cu organisarea

localnicilor, ci stau deosebiti de dinnil ca breasla, cu staroste, cu Tata%
ea scutiri ni ocrotirl.
El n'aveau niciuna din sarcinile negustorilor de fag, care erau in
Tara Romaneasca : fumoritul pravalillor, cotdritul bufilor, schimbul el im-
crumutul catre Vistierieanternuturile", oranturile peniru oaspelil turd,
.podinile, pentru finerea stradelor in stare bung, pentru facutul el dresul
podurilor, veniturile Sfatului, pocloanele de covoare, blau,, pahare ale
clregatorilor nt boierilor.
In Moldova, mice circiumi are de plant camena camanarilor, pen-
tru yin, cuparului cuparitul, pentru cupe, bezmenul pentru ch rla case!,
bourul peniru pecetea ce se pune pe bull, braninlea pentru local case!,
local agesc pentru rasplatirea Agai, prefect de polifie.
La Galati negustoril dau in 1683, pe linga birul for invoit, basil
saulut, peniru sant cerut de Turd de la Domnie, bad! mezeiglului, adeca
ai mini ce are poste cu Constantinopolea, el elle napantl".
Astfel in acest veac negustorii romini ramin numai o breasla intre
matte allele, o clash a ruptafilor, cart au erupt" o invoialli cu Vistleria,
el intre ruptani el breslasi el sint cei mai putini fericifl, Hind "de tetra'.
Primirea modelor farces% hike care era si o asemenea impartire
a menterilor ca el a negustorllor in esnafuri, cu anumite rolurl in parazile
Capitate!, a inriurit ni ea la aceasta ingustare de situalle a negustorilor
nontri el la sfarim area total& a vechilor asezaminte.
XIV.
Negustorli din elle timpuri se pot impart, In negustorl drum!' el

anezaft. Cel d'intalu erau mutt mat multi decit cel deal doilea. El venial'
cu carale, se adapositau in curtea hanulul cu multe cerdace, care incun.
Jura manfistirea seu biserica de la careni lea numele el in a carela ata-
pinire era. Toil Rasaritenli fames ana, si, de oare ce el venlau mai ales
in Tara Bucul Wit erau plint de astiel de hanuri manfistirenti.
Negustorli statean, se odihniau, vindeau pe is casele marl el plecau In
altA parte. Peniru Turd se face apot o case de primire anume, la car.
vasard (caravanseral adeca). Apusenil vor ft avut conacele for anume.
Negustoril anezall aveau pravalli sou dughene, case In strada, cu
o singura odaie in feta, cum sint multe din acelea care, panti el pe Ca lea
Victoriel, neclnstesc Bucurentli de la inceputul veacului at XXlea Marfa*
rile care se expun astazi, cit se poate mai in vaza tuturora, erau pe atunct
tainuite, ascunse. Asupra ferentilor, foarte inguste, pe alit de inguste atunci,
pe cit sint astazi de !erg!, se coborau noaptea grele obloane de lemn, care
Alfa se prindeau ca an cirlig de coperine. Une ori se prelungente co-
perisul spre siren, ca in hanurile de In drumul mare de astazi ; aceasta
se chiama in Moldova *of/drama. Sept eandrama seu innaintea ferentilor
sta negustorul, care se expune asifel pe el !usual. Poarta pe cap fliCUI
sae inlicu/ innalt, de bland de miel, el, cind trece pe Alitam un om de
250 Istoria Rominilor in Ch (purl yl Icoane
cinste 01 zice-o vorba de Inchinare, sl el se rldica de pe scaun sI se in-

china. Erau foarte mindri in aceasta privInfa negustoril tesent de pe In
1670-80, cart nu voiau sa se rldice nicl innaintea Jul Cirstea Mare le-Va-
meg sl fratele Jul Duca-Voda, pang nu-si lua el intAlu glicul. Cind seplinse
pentru aceasta, Duca, om cumInte vl bun cu negustoril, II raspunse elite:
,Pas pe ulifa sill lea vlicul sl apoi, data null vor lua el slicele, via' de-m1
spune mie. cA still en ce olu face.'
Flecare ulija are negustorl de acelavl fel: de o parte sint Meant'
san batch!, de alta pescarll, de alta argintarit, de alta postavaril; apot
bogasierll, cart vind bogasll (it. boccassino) din Rfisarlt, matasaril, aba-
geril, pentru desfacerea de abate, caldararli, clubotarll, opine/wit, talpfi-
leaf, sliraril, &aril, slider% pitarliele crestlne cu pilots. De o parte Bra-
yovenil, de alta Rasaritentl, fiecare dupe breasla sa. $1 astazt matte din
stradete noastre amintesc prin numele for acest oblceiu.
Mac-Michael. un Engles care a fost pe la not in 1817 8 a vazut
o strada de aceastea, Mergind la Chisinau, el gasl pe ulita mare cla dirt
joase, acoperite cu vindrIla, fare ferestl de sticla, pe care be inloculesc-
obloane de lemn, rldicate 01 atirnate de coperemint". Supt vandramale el
atilt tarabi pline cu ,mlere, smirna, piper, saminfuri de tot felnl, strafide,
portocale, pucloasa, natriu v. a. Pe plimint sateen bolovani marl de sere,
de all& pule erau crap!, moral,' si alle feluri da peste... In mljlocul mut-
Ilmil vedeau zarafil evre1 cu mesuta innainte, pe care erau respindill zecchint
de Venetia, galbeni de Olanda, fonduchl, stambolt (galbenl de Stambul,
de Constantlnopol, sultanIni) vi alte felurl de our turcesc, amestecat cu
greoaia anima a copelcilor rases!! ". $1 asilizt se poate vedea in ingusta
ulna a Turcilor din Bolin, umbrita loath' de stres1ne sl sandram ale, stance
de lucrurl de acum un veac san de multe veacurl in arm& Trunchlurile
de came sint de o parte, der prin toate partite sint raspindite circiumele,
crime's, care in tImpurtle mai vechi se alcaiulau din pivnila singura. Aye
a putut prInde Cantemir batrinul pe Polonii belt cart zficeau acolo in fun-
dul paminiulul, la 1686. Bucurestli au inch' de pe vremea lui Constantln-Vocla
Brincoveann cafenele turcesti, pe care le tin °amen! mail! din Stambul,
cunoscatorl at celor mai noel deprinderl ale Capitalel imparlitestl.
XV.
Asanumita epoc& a Fanarlofilor aduse insemnate schlmbarl in sta-

res negusforilor de jail, romini san strain!, asezati stalornlc la not vi
fare nicio legatur& de proteclie cu Statul din care venisera.
Aceste schimbari n'au insa, cum s'ar putea crede, dupe falma rea
de care s5 bucura aceasta epocli, un caracter fiscal. Nu s'au inmullit
dArlle, destul de multe st de incurcatoare, ale tImparllor de mai innainte.
Nu s'a crescut sumo pe care, pentru flecare dintre ale, trebula s'o as.
panda negustorul. N'au fost mai matte abusurl, peschesuri st mituirl decit
Negotul in lrecutul romfinesc 251
alts data. Dar organisarea negustorilor in corpurl recunoscute de Cir-

make, acela e in veacul al XVIII-lea $1 in cat douazeci de ant de In ince-
putul eelui urmator alta decit cea de pane acum.
A hotarit in aceasta prIvInta mode turceasca, de care in acest ras-
limp se tine same in toate. Amnia mode nu era insa decit prelungirea
peste matte veacuri a datinilor bizantine de odinoara, stralucitoare $i porn -
posse. Negustorlf, ca si once fel de me5tesugart, erau orindult1 in bresle,
care se chiama la Turd esnafurl, g$1 aceste bresle i51 aveau partea la once
serbare de capetente a Curti!, la once mare slain imparatesc. Astfel, In
marile petrecerl din Janie 1582, cu care nu se pot asamana allele in tot
cursul istortel osmane, trecura pe rind innaintea stapinulut, a Sullanelor,
a demnitarllor celor innallt lucratorll de maram1 pentru cap $1 de papuci
femele5tt, modistii, cum am zice, spot, in alt& zt, daracItorli de bumbac,
clzmarlt barbate5tI, $elaril, croltorll lungIlor caftane, matasarll, me5terlt
in facerea frtnghlilor de our $1 de argint, a ftrulut tesut din aceste doe&
scumpe metale, cofetarll, placIntar11, pregalltorlt gerbeturllor racoritoare
fesetorli firelor suptIrl ale matasel, impletItoril de 5Ireturt, pinzarli, pielaril,
megderli de ate $1 de 5orturl, luminararil, legatorll de carts, $1 cite alte felurt
de me5lesugart se mat aflau pe eland in acest uria5 st putred de bogat
ora5 imparatesc. Arland cu ace511 meseria51 insa, intilnlm tot ca un esnaf
deosebit, avindu-5I local hotartt in alalu, pe precupetli ce vind poame,
ca vecint at luntra5Ilor gI bata511or, pe gelepli acela cart aduceau din par-
tite noastre multele turme si cirezi care trebulau pentru hrana Stambu-
lului pagan, pe negastorll cart Paean in praval11, in dughene acesta e
cuvintul turcesc uleiu $1 grasime, pe Arnautil cart vindeau sapun. Ca-
fegIll sint un esnaf tot a5a ca si catiraril, ca $1 vinzatorll de gains spin-
zurate pe pirghil, cum spinzura, dupe acela5i obicelu turcesc, Oltenia no5tri,
precupett in Bucure5t1, ble111 midi singerall; a5a sintnegustorlt de... oche-
laN pentrn oamenit cu cetirtle indelungate sl obositoare $1 negustoril ye-
n111 din Egipt. Deci once ramura de negustorl e bucuroas& acolo s& ca
pete o invoiala.cu VIstleria, care-1 Branca anumlte sarcInt $14 astgura anu-
mite drepturi, $1 prin aceasta breasla a intrat in rindurIle privileglatilgr, a
celora de can nu se poste atinge, din lacomle sau din pofta de asuprire,
mice slujba5, mare sau mac, al Cirmulrll.
Tocmai a§a s'a facut sl la not, in acela51 spirit $1 in acelea51 forme.

Eras negustort ca mat innainte, pe cart-1 atingea sl bezmenul pentru locul
pe care stau, si camdnoritul, si blrurtle deosebiie, $1 tot felul de pe5che-
5url indatinate, sl acele chefurl obl5nuite ale ,slugilor domne5tI". Dar,
indata ce se Osten mat multi cu acela51 fel de marl& sau venill din ace-
last loc cela ce presupunea, de almtnterea, lara51 acela51 speclalltate
de mufti stralna , el intrebuinlan toate mljloacele de starulnla $1 de
ci5tIgare prin daruN sl bent pentru ca Vistierla sit binevolasca a inchela
cu din5I1 o rapid care nu se mat putea schimba, a face dintr'in511 un esnaf,
o breasid care nu se mat putea sfarima. Dace lzbutlau, ace511 negastort
pu5I in un bin anttmit sl inzestratl cu un fel de marunta cirmuire Death-
252 Istoria Rominilor in Chipuri vt Icoane
seta, se chemau negustori cu hrisov, sau, cu cuvintul °Warmth hrlsoou.
li/i. Trebuie se se tie same Ina de faptul ca, dace not am avut Bravo-
vent cu made de Brasov, Chipro vicent cu made turceasca, in Moldova
Cazacill, cart faceau negof newel cu Rusla muscaleasca, mai tarziu, cum
se va vedea, Lipscanl cu made adusa din Lipsca, niau lipsit bresiele de
negustorii deosebite prin felul de marfa din lard pe care.1 desteceau.
Recunoscind pe cel d'intelu ca Brasoveni, Chiproviceni. Lipscant, Domnul
II apara de once concurenfa in specialitalea for : el aveau dreptul de a
se plinge oricind impotriva acelut care, fare se fie din ceata tor, aducea
marta de acelast fel din locurIle unde se aprovisionau el, vi o astfel de
incalcare era oprita fare zabava.
$1 Evreii Ins& venift destul de tante, in cea mat mare parte dupe
luarea Bucovinet de Austria, vi vechil novtrt tovarast de bucurit vi de
restriste, Armenti, erau alcatuifi in bresle pe orave. Dar, pentru aceasta,
nu era vi o marfa armeneasca, o marfa evreiasca recunoscute al aparata
de Cirmufre. Pe !Inge acestee, asemenea negustori de lege strata n'aveau
dreptul, de care se bucura pe deplin Brasovenit sau Lipscanii, de a priml
in rindul for pe oricine s'ar if frivoll a vinde in condifille obisnuite spe-
clattlatea tor. La acestia hotara legea, neamul, pe cind cellaill erau nu-
mat tine or! Brasovent st nu erau niciodata Lipscant din Lipsca, numin'
duse dect dupe felul merfil tor, cu bottle ca erau Romini, °red, Bulgari
sau Sirbi. E interesant ca Savit din Brasov, cind veniau in fare, nu voiau
se alba nimic a face cu *chef!, cu Rominil bravovent cart tinean made
ele brasovenie, ci treceau cu mindrie pe Huge dinsit ca cement de in fel
mat inalt, de o mat nobila nafie, Chiprovicenit, cart erau numat Bulgari
din Chiprovef, sinew' alaturt, in ceia ce priveste felul de intelegere a breslet
tor, cu Ewell vi Armenii, caul aveau st o lege deosebite, Bind catolici.
De al de acelasi reit& cm locultorit fern, erau socotift tot deosebil, ca o
breasld national& inchisd, fate de breslele comerciale deschise, negus-
tori), de tot neamul de aiminterea, cart trecusera Dunarea de la Silistra,
Dristorenit (dupe numele de Drtsfor al Silistrel). Cind doua sale bulge.-
resit de pe acolo se stremutara in marginea dunareanti a Baraganului
nostru, acesti strain!, de vi nu faceau negof, trecura vi el la bresle, st astfel
se adaogi Inca o breasla, a Calotenilor.
Camarasulcel-Mare era socotit, cel pufin in Tara-Romeneascli, ca
judecatorul negustorlior de once fel, dar el nu judeca dea dreptul decit
pe acel negustori strain! cart, venind din Tara Turceasca, nu se asezau
in principal, ci erau runnel In trecere, cm nutria de la not sau cu marl&
turceasca. Pentru iemurirea dreptafil acelora dintre el carl erau Musulmani,
Ienicerl, de mull limp negustori prin tulle romanevti, pentru prestiolut de
care se bucurau, Last din Asia Mica, de pe is Trapezunt, cart venlau de
In un limp pentru gene, Curzi, din mufti aceloravl toter!, Camarasul
avea pe !Inge sine ajutorul DivanEfendiului, domnulut de judecate de
la st. ga lul Von, Turc de cinste, platit de fall pentru acest rost de
judecator dupe Conan al celor de legea sa cart se aflau in fare.
Aceste chemart be avea Camarasul, vi nu vre-un alt boter dintre
Negolul in frecutal romanese 255
aces ce fineau Scaun de judecata, pent= ca banti hrlsovalifilor merge an

de-a dreptul la Vistte Iria proprie, la Camara Voevodulul. Negustorli si met,-
tesugaril ea hrisoave eras cunoscull pe acest limp supt numele de °amen&
at Camarli, Intocmal dupe norma turco-bizentina.
Aceasta orinduire a tuturor negustortlor in bresle, product de or-

gantsare at veacalut at XVIII lea, de atrabatere a normelor st principlilor
farces% era indeplinita pe la 1750, cind negustorli de tare, cu starostele
for judecator si cel douazecl si patru de sfetnicl at lui, erau priviti ca 0
breast& noun. Dap& ce se luptasera un limp fail noroc si fare puling de
lzbinda cu tot felul de hrisovutill, rasaritent st apusent, si el lzbutisera in
sfirsit sa capete mile snub hrisov. N'ar grest cineva banuind ca aceste
misurt au fost luale de cel dot Mavrocordall, Nicolae si Constantin, cart,
cu sufletul for de ,principi filosoft", dupti cerinfele veacului,vor ft cautal
sa fee& st in aceasta ramura rindulata, potrivind la un loc st inchegfind
Wean sistem atitea obiceturi de prin condice.
()data ce incetase cu total vechea vial& a oraselor de negustorl,
bucurindu-se de o oarecare autonomte, °data ce puterea domneasca
incalcase si cucerise tot ce se desfasurase in afar& de dinsa, fireste ca
asemenea asezilminte erau folosito are. Prin ele s'a pastrat Ora in tImpu-
rile de tot next& cela ce a Post negoful romanesc facut prin Romini. in
puterea hrisovulul, arili domnesti, orice fel de negustorl, bogasierii sa
zicem, cart vindeau postavul cel mat obisnult, mirgelaril, cart lineau ma-
lasarle, aveau dreptul sa ceara ca orice stralni ventit cu marfa de acelast
fel sa nu deschida, sa nu deslege apoverile st ,teancurile- for Bra vote
starostelul, el sa fie datorl in de obste a-si vinde cu topianul cele aduse,
pe care le desfaceau apol ca marunlisul acesti negustorl de tetra. Venirea
strainflor in alte condilii era ingaduila numal la bilciuri, mai ales la cele
din margine, precum erau in Tara-Romfineasca: bilclul de la Riurent, cel
de be Cleanov, ling& Dalian, cele turceflt de la Vldin sau Ditu 01 Giurgiu,
tar in st spre Moldova mai matte: la Sntatyn, la Mohtlau, la Odobesti st be
un punct din Mantra, intemetat cu dreptul de larmaroc, Tirgusorut de ling&
Iasi, Nicotine. Platind in acest din urma principal tret let de pravalle,
strainti nu mat aveau pe arm& alta grija sau sarcina.
Desparfirea hike mestesugart st negustorl nu era mat lamurita la

not In acest veac al XVIIIlea decit in Marital bizantin sau turcesc.
Vinzatortt de bogasil erau, ce e dreptul, oprill de a face si crottorte.
Dar zibunaril, al caror mestesug, ztce o porunca domneasca, .este oil-
cite se ample cu bumbac st cu lira`, adeca baffle ',Mune, aveau in ace-
last limp toed& vole de all desface in orice imprejurari zabunele.
Astfel de negastort cart lucreu prin calfele for lucrurile ce deaf&
ceau in pravalie, eau pastrat pana foarte thrziu, st dupa Regulamentul
Organic, care nu s'a emus de acest vechla lemelu at 'let!! negustoresti
254 Istoria Rominilor in Chipurf sl Icoane
al industriale a trecutului, statornicit de Domnil veaculuf al XVIIIlea.
Dintr'o reglementare de prin anti 1830 a breslelor reunite, abagil $f pin-
zed, cart -ii zic, cu un cuvint non: corporafie, se vede care era
mersul lucrurilor in bresle. Ele cuprindeau negustori st calfe, tar cal-
fele se impArliau in calfe sau coif, de prfivfille, care Andean, In calfe
-de odalem, care lucrau in camera din dosul pavane!, si in Incatori
din mahalale, arora It se &idea lucrul pe &masa. Calfele puteau fl lane-
1ntate la stares de atovaasig, gi atunci ele plfitlau o sums la Casa bresiel,
clad If se nadeveria zapisur, precum platten una, mat mare ,,sirAinii",
cart se invoiau cu siarostea pentru deschiderea unei pravalii non& Smo-
mires si alitarea calfelor era o vinovAlle care se pedepsia, ca al arto-
costae' chirillor. Starostele area dreptul de a judeca, de a stringe a-
mende, de a hotAri fiecfiruia unde trebuie sast deschida pavfilia ; el
fazia pi ca prAvAlille a fie inchise de Pall si in cele douAsprezece
-marl praznice, bramuri ale anului; in asemenea zile, nu era lertat a se
windS, nici din partea strAlnilor, a necredinclosilor. cumporarea rarfilor
se Ikea printeun fel de cartel primitiv prin minile acestet capetenif sau
-supt supravegherea Jul. Pentru allies sarcini, el primeste scum o simbrie.
Subalternul sau, ceausul, fine catastih de negustori al adua de la dins11
contribufia pentru Vistierie. Casa de ajulor a breslei se tine dintr'un
drept asupra mirfurilor ce se cumara, drept care e pus in sarcina yin-
.zatorului, apoi din amenzi 1g din taxele de Intrare in breaslii.
Cam asa trebuie si fi fost pi stalutele, ponturilel altor asemenea
alcatairi negustoresti.
Calfele prirniau name! cite o mica asplitire pe an. Se gfisiau tot-
deauna destui cart voiau a fake astfel in negof, stind in casa unut
negustor cunoscut, care -i firma cu mincarea ai cu imbrficAmIntea. Se
cerea unora ca acestora ,sa-st face pomanfia cu cite un balat sfirac 01
de neam cinslit. Pfia al bolerinasi often!, ca Murgaganli, se rugau pentru
o astfel de primire a odraslelor for in citeo case de negof asa de insem-
oath' ca a but Hagi Constantin Pop din Sibiiu, care a fAcut din astfel de
lined crescuti supt ingrijirea 01 in fradifille Jut agent! at Case! in princi-
patul vecin.
XVI.
In ce chip se fficea aceastA palriarhall scoalti de comer!, cum o

'inc $i maul noufizeci la sutfi din aceia cars ajung la not negustori cu
trAinicie si victor, se poate vedea din memorifle asternute bfitrineste Is
Inceputul veacului !recut de un artistry boieresc azut intre rude depfir-
late si intre strain!, Teodor Virnav '.
Virnav vine in 1813 din Basarabla la Iasi cu care mociinestl de
marfA, fAcute r;4 minate de mocanif Sovejel ai Vrancei. De acolo e lust
Tiparite de d. Artur Gorovei, in Revi-ta Siiteanului" pa 13930 pe urmit

deosebit: Isloria vielsi tnele, Rimnicul-Siirat, 1893.
Negojal in trecutul romfinesc 255
/la Bucuregll, pe alte earl de acestea. Drumul fine nu mat putin de trel
saptamint. La sosire, convolul de mailer!, cu baietagul in vlrful sacilor,
trage is hanul Colt% deci in curtea !argil a pravalillor ce inconjurau
bisericufa Coltii, acolo unde e astaz1 parcel spitalulul cu acest nume.
Negustorul grec cfitre care era indreptat, stfitea in pravAliile ce incun-
Jaren biserica Asa a Greet lor, astAzi dartruala, va sit zicfi is Hanul Ore-
cilor. Lade. era un om final., care ,vorovia slobod, nen-00e, franfuzegte
.g1 itallenegte", pe linga limbile sale nationalnice: romanegte gl grecegte
eau, cum se faces pe alarmi legfitura, grecegte si romanegte. limb la im-
brficat turce0e ca un antiriu de suvaill si cutnieg, glubea de blanfi de
samue, binig de postav englizasc, floare strata', gal scamp ca du-
iratoare vi in cap iglIc ,din plelcele de Crim brumarit gi foarte sup-
tirt is para. Lua dimineafa cafes nemteasca sau ciocaladr, pe care o
cerea toed boiertmea de pe atunci, impreunfi cu ananasuri gi matte de-
Itcatesuri` noun. Merges indata in LIpscani, unde era un fel de bursa in
plata care parte acelagi name. Carrie de magazia" lal din alt ban, at
bit Serban-Voda, unde -i venlau gt marlin! straInede Austria giSaxonite,
-adecii de Lipsca, sau merges sa-st cerceteze Compania de ocne, vfimi
vi poste' Ia care era toverfig.
Masa o lua cu prieteni, gt ingira cu pofta pada la geapte vi opt
felurl imblelgugate st grass. ,Se odihnias pe urma facea somnul obignuit
de dupe masa. Se trezia able cfitre sears, punea sfi se inhame call Is
.caleagca de Viena, lua cu sine un cunoscut sau chler insemnata per-
soana a confulatului nemfesc'. care era pe atunci Fleischachhakel
von Hakenau gl, cu lacheul', cu Arnauful in coada trasuril, se plimba
pe Podul Mogogoall. Serail trecea timpul jucind carple pe la consult,
mai ales insa la cel rusesc, batrinul Orec Luca Chirico, ,Luc de Chirico',
care ayes o ghenaraleasa tinfirAm.
Aceasta era viafa anal mare negustor bucuregtean de pe atuncea,
cind sI class de mijloc era strAbatutfi in ceia ce privegte formele viefit de
-curentul de prefacere care yenta din Apus.
Virnav era prea tinfir pentru a-gi face datoria de ucenic in ale nego-
Mild, gi Leda era prea bogat, prea malt in legatura cu rudele boleregt1
ale copilulul, pentru a-I inchide, asa necarturer cum era, in pravalla din
banal SerbanVoda. El it dada deci, dupe ce-1 imbrica frumos nemjegte,
in same dascalulul de la o gcoala greceascfi; acesa dormta cu grama.
ticul, care se Ingrija de corespondenfa sifipinului. Chid acesta plecfi
intr'un taxid, o calatorte, la Viena gi Is Lipsca, el lufi pe Teodor cu sine
vi-1 Iasi, pentru urmarea procopselei, Ia Sibilu, pe lingfi comisionarul
-tut de acolo, Paciurea. Aid deprinse Coate apucaturile rele, si dupe dot
ant fu expediat innapoi la Bucuregtl, cm elite folos name!. Aid mina el
.citeva parechl de palme gl fu dot apoi is dascalul Panalot din Corfu,
care lines is Hanul Mitropolitulut Filaret gcoala pentru inlAturarea pan
batale a relelor apacalurl de care sufere virsta coplIfireasca. Aceasta
pregatire se plitia cu un galben olandesde Olandia", pe tuna. Acasfi,
iinarnl slujia pe gramaticul Ienachi, furs gi mince bfitale.
256 Istoria Rominilor in Chipurl sl Icoane
Moarlea peste citeva Inn! a lul Lad& it trecu in sfirsif la practice
negolulal. Epitropil II pusera intrebarea, ce f -ar placea mat mull: bla-
'Aria, marchitanaria, bogasleria or! lipscania. Hoiarinduse pentru aceasta
din arms, el fu asezat la Lipscanul Constantin Nazlim, Armean de ori-
gine. Aid mature in pravalle 01 dormia din picioare; noaptea petrecea.
Paste diva limp el trecu la alt Lipscan, Canusi, a carat pravalle, inchisa
de mull pentru mofluzle sau faliment, trebula curatita.
Aid putea furs mai lesne, si n'a pierdut prilejul. Descoperit, a fo t
'opus cereelartf starostiel, care I se pan o ,giudecata precum sa facea
odinioara la [spent& de catra invizifil cu laminfirile aprinsea (calla Teodor
celia cu deosebita rivna ,card istoricesti", pe care not le numim romane).
Fu batut, marturisi si ce nu Meuse, dadu zapis grece0te pentru toate,
zacu, I se pare: o tuna, si fu apoi chemat innaintea Invizitortlor ca s&
nada a este ,izgonit din treapta Lipscanilor`. I se dada sfatul sa mat
cerce 0i in Iasi, si astfel el porde, dap& clad an! de ucenicie ca aceasta,
intro carafe jidoveasca, de la Hanul hit Manuc.
in Moldova, ,Tudor de la Leda trebula sa se preface ins& !eras' in
feciorul de borer Teodor Virnav, menit pentru altfel de vial&
XVIL
Celia Tudor daduse zapis in greceste pentru furful de care se M-

euse vinovat. Cea d'intaiu grija a Id Lad& fusese se vada deka copilul
0tie greceste. Cu tot mat mares patrundere a elementului grecesc, care
incepe a se &mil inca de pe. la 1550, cu indreptarea noasira catre RA-
sarit, foarte hotariti intro parte mficar din acest veac al XVIII-lea, cu
asezarea Grecilor in Ardeal si lingerie, in Viena, mai firziu in Paris
chiar, unde locate pe in 1820 unul din familia Sakellario, pentru a fines
asifel 01 in Rasarit si in Apus toate firele negotului cu partite duna-
rene 01 balcanice, preponderenta elementulul acestuia in negotul de lark
in negolul de banca, in comision era namel foarte fireasca.
Teorla se dovedeste prin cercetare, prin urmarirea numelor acelor
negustori mai de frunte cart aveau legaturl dese si insemnate en MM.-
natatea in a done jumatate a veacului de care e vorba.
Prin anti 1760 Casa silesiana Reliemeyer sl Compania avea afaceri
cu urmatoril Lipscani din Iasi si Bucuroti: Chiriac Margirit, Sat. Di-
mitrie, Stefan Constantin, Cristofor Dub 0I Teodor Dimitrie, frail! Con-
stantin Pop, Diemanti Anastasia, Florian loan, loan Constantin, Eustratie
Diamandi, Anastase Economu, Dimitrte Petra, Dimitrie Lois, toff Greet.
1ln Teoharl, un Papafil din Iasi erau din acelasi neam. Ba chiar Cris -
tofor loan Scurf' din 1775.6, client al bilciului din Lipsca, era privit, cu
tot numele sau, al el ca Grec. Mal matte firme germane reclamau de la
acestia datoTii, de care el se faceau ca nu stiu nimic. °reel erau in anal
1760 acel indraznett negustori de vile cart hranlau cu bol moldovenestt
oastea din Silesia a lui FredericcelMare in razbolu cu Austria si cart.
Bind prinsi de Austriael si sechestrindu-li-se 324 de capete de vita, in-
virtira asa de bine lucrurile la Poarta, tacit invinsera toate starnintile
Negoful in trecutul romfinesc 257
Internunflaturil vi Mena si fie despfigubifi. Casa Hagi Constantin Pop

avea in 1789 corespondenfe la Bacuresti cu Chiriac Polizu, mare negus-
tor cu multe cunostinfi In Germania vi chiar in Berlin, peniru care vi
cern el indati, fiat folos lotus!, sfi fie primit consul prusian in princip tie,
cu vola Porfit; un altul din corespondent!! firma' sibilene era atunci un
Nlcolae Ellad. 3n acelasi an veniau scrisori din Iasi, de In Atanasie Va-
sale, all Grec. Marele negustor Balifireful din Bucuresti de la inceputul
!macula! al XIX-lea era un Ioannis Evstatios Mpallareizis. Cu tot numele
sin balgarescsi era ffiri indolaitt Bulgar, Eustatie Pencovici, alt amator
peniru consulatul prusian, era cu total grecisat si scria numal in greceste.
La 1818-21,,mostenitorii Hagi Pop corespundeau la Bucuresti cu Chris-
todulch Sakellario, Nicolopulo, Gums, Papazoglu, Baltoridi, Piga, Scher-
welly, Mummiali, Stauro Cuciuchi, Hag! Moscu, vi cu Grecul de origine
rani noufi Manovltzis (Manovici).
Numele de Armen' nu lipsesc, dar in cea mai mare parte nu mai

sint vechil Armen', venif i prin Caffa sl Qalifia, purtitorii unor frumoase
nume romfinesti mat vechi decit intemelarea Moldovel. Avem acuma, in
Tara-Romineasci mai ales, dar si in Moldova, Armen! turcesti, yang' din
Asia prin Constantinopol sau din Constantinopolul pfirinfilor sI movilor
for fill a ft vizut vreodatii Asia. Armed' moldoveni ce am intilnit in
scrisorile lui Pop slut din famililie Balesan, Baia. In 1818 Bucurestil aveaa
aceste Case armenesti: Aratun Dilanogiu, Sarchiz Aracagloglu, Asadur
Anedov, Luca -Garabet, Garabet Melicovici &caste mill din Rasta,
de sl nu era inch' o Armenia ruseasca. Peste chive ant mat &Ham tot acolo
pe Ovanes Varlanoglu, Varian Hagicov, Hagi Chircor sl Hag! Mangiuc
Bulucluoglu.
De st 'mill in animal sfert al veaculul al XVIII-lea in Moldova, de

vl stimanaft de mull in exemplara de tot rare in Tara-Romineascfi, Evreii
de Nord, galifieni, austriaci, st cei de Sud, spanioli irecufi prin Turcia,
nu sint foarte multi vreme decit orindari (circiumari) sau mai mid mes-
tesugari de mode apusene, mid negustorl fare specialitate, vinzitori,
cum strigau lima in capilaria mea bocceangili cart mergeau din easel in
case, de ,marfi-mirunftsuria sirillucitoare, leftene sI proaste, aduse
paste granite Ifcanilor sau a Siretiului. Negustori marl evrei avind a face
cu blr 1 na tatea sint de tot neobIsnuill inca pe la 1800. Ne mirk!' asifel
cind iniilnim in 1803 pe tinarul Leiba David din Focsani ficind negof cu
Ardealul. Dar, in 1818, scrlau din Bucuresti urmalorii bogaft negustorl
evrei: Abraham de Lion, Isac Ellis Kohen, Moses Sissu et Comp. (Eureu
cu nume grecesc), Efraim Nahmias, Sch. Friedmann. In 1820-1 se adauge
Moises Semo. Ei stria greceste mai ales. Dar vi nemfeste, iscilind une
oil cu caractere ebraice, Irma Ervill Fincilstaina trimete in 1822 un bun
rivas romfinesc.
Oreci, nu Armen!, si inert mai pufin Evrei, se intimpini si prin

258 Istoria Rominilor in Chipuri st Icoane
unele pfirtt ale provinciel. Asffel in 1818 negustorlI de cgpetenle din Pitestl
erau Andreitso Hag! Zeno, N. :,1 C. Zapanioti, Ianachi Dim. Russl. 51 in
Curteade Arges ggsim in_1814 un Orec, pe Paraskevas Ioannn.
Dar aceste mime nu trebuie sii ne duck' la inchelert cu un caracter
prea general. Oltenia infgtiseazg alt caracter. Aid, in Cralova ca al In
Rimnic, cele dour: orase de negot, ggsim Romini spz Sirbl de aceia cart
siau vital de tars 61 de neam: Dimitrie Constantin, Todoran Mihail, Velea
Palovici, Nicolita lovipale, Iota, Mug loan, Enoch!, Nicolae RadovIcl.
loft pe la anul 1800. 51 in -Moldova numgrul Grecilor cu nume cunoscut
01 bogglie mare sint mat putine. In 1784, ficinduse de Casa Pop o mare
cumpgratura de xfiftiene in acestglalt principal, numele vinzlitorilor sint:
unchiasul Necula de la Prut, Dlmitrache Oglatanul, Iancu de la Tecuci,
Nenul Bulgarul de in Nistru.
Deci se vede bine ca Ova, Armenil, Evreii au tabgra for mat

ales in marele loc de schimb pe drumul Constanilnopolei, Bucurestil.
Aid ei sint mat mull benched, zarafi, comisionerl. Multi se bucurg de
cite o protecfie strains si sint sudill deci, tar nu ralale. Aces ale cgror
name se cetesc mai sus, shit personalitglI neatirnate, care n'au nicio
leglitura cu breslele, precum n'au nicio adevgrata leggturg cu tars.
In bresle insg, in margenile averilor mid, in umbra situatillor mo-
deste trAlesc mil de oameni cart infgtiseazg negustoria de tars, plistrati
scum, in fate acestui mare negot strain, imbrgcal nemteste st prieten Cu
consul!! ; intocmal cum se alcgtulse de pe la 1680 pang la Jumfitatea
veaculul XVIIIlea.
XVIII.
Prix: tratatul de la Polarevact san PassarowItz (1718) Austria smulgea

de is Turcil din non invInsi dreptul de a face negot pe Dungre si de a
numi consult acolo unde 1-ar ft avind mat de mull sl alto Puler!. Concesie
zfidarnica deocamdatg, cid corgbille nemtestI nu se ivirg pe marele
nostru flu de margine sl nici consults impgratesti nu venire Inca Is not.
Dar Austria capfitase prin acelasi tratat judetele de peste Olt.
titre masurile pe care le lug ea peniru inaintarea for economics, a Jost st
aceia de a crew o Companie de negof striking, din Bulgaril catolici, ase-
menea cu Compania de negof greceasci din Ardeal sl lingerie. Compe-
l:101, de aproape ingrijiti de Guvern, faflorirg diva limp, in Craiova,
in Rimnic, in Tirgu-Illulut, unde boierit vgzuri cu minie pe acestl veneticl.
cart cutezan si II vorbeasca flirli nici-un fel de considerafie st de crulare.
Satul Brill:11cent din Jud. Oorj fu colonisat intreg cu Bulger!. Companistil
din Rimnic isi aveau tirgul for de stiptfiming in fiecare Lunt st un mare
bilciu la Sinig-Mgrla catolIca de la 5 August; Bulgaril din celelalte don&
orase cliplitarg sl el tirgul sibilciul lor. Lin Petru Duralia, un Lille, dintre
acestl negustort strain!, aveau o oarecare autoritate. Episcopul catolic
de Nicopole, care era atunct StanislavIct, vent de se await la Craiova,
Negoful In trecutul rOmanesc 259
in aceasta Oltenie a rmparatulul ocrotltor at legit latine. La Rhunic se

Tidlca o frumoasa biserica, asemenea cu cea din Deva ardeleana, facula
.din plata pentru acelast Buigarl: parohul, clirula 1 se zicea °data : pro-
vInflanul"starostea Barfitillorg, avu de acum innainte nn rost cu mull
mat mare. BulgarIt cereau $1 local slobod at Severinului, cu pamtniul
dintre epa Vodttel al ape Topoinitel, pentru ast face acolo un oraa nou,
-o Carolopolis, intro cinstea numelut Imparatului.
Cind insa pacea de In Belgrad (1739) dada cele clad WOG

Finapoi Domnulat muntean vl gragita Ardealului ca al a Banetulul se in-
chisera, Compania infra in decadere. Na doar ca not! stapinilorl 11ar ft
-stricat privilegille; din potrIva, el le-au intarit, vl pe la 1760-70. erau
cider doua ,Companli ale Cralovel, una mare sl una mica', dar legatura
cu companiile ardelene era acorn rupta vi, pe urma, aceatt Bulgarl, carl
veniseril ca plugarl, nicl n'avusera vremea ski se ridice pane la starea eco-
nomics, de burghesle catolica in pamintul shismatic, care 11 se menise.
in curind, nicl nu se mat vorbi de &nail. Bradicenil furs arat cu toted
de Turd in 1738, biserica cea bun& de piatri, care scapii, cam apol ,;ft
-ea in riling, vI astizt In acest sat gorjean ca total romanesc nimic nu mat
-aminteste .flinta bogatilor colonist! veniti din vane Balcanului. Bulgarit
aceatla cart fuaesera pe la not au ajuns in Baneful cellalt, de dincolo
(le Cerna, vl arhlva marelul sat bulgaresc Vinga pastreaza p &n& acum
-privilegille date Chiprovicenilor de Constantin-Voda Serban, de Antonio-
-WU, de Brincoveanu.
XIX.
Negoful strain fu ajutat prin schimbarea modelor de loculnla, de

inobilare, de imbracaminte al de petrecere, care se petrece in a doua
lumAtate a veaculul at XVIII-lea.. Ni trebuiau tot mat mulle lucrorl din
Europa. Tarifal vernal moldovenesc de prin anti 1760. care reproduce pe
unul mal vechiu, nu lipsesc nict arcele gi sagefile dar imboga-
4Indu.1 y1 rindulnd articolele dupe alfabet, pentru uaurinta vamesului,
n'are decit vechile lucrurl ce se aduceau din Apus al care sint numite
Inca in forma slavona de odinioara: cullie dansca" (de Danzig), chiti-
n/art ,broslayscol" (de Breslau), pipernife de Brasov, vechiul postav
..sif tug (Sehleftuch) Iv! novigaton" (Neue Gattung), pahare de Venetia
care venlau intr'un secrla mare cu 1000 pAhare", mijioclu, de 500, sau
mic, de 250, scatulce midi, tot de Danzig, IAA sau eerie de Brasov, pos-
lava! de Flandra sau filendrisg, dap& numele stravechiu. Tot cam ape,
/ma fare buna orindulala de dincolo, e vl tariful muntean din acelaal
epocii, in care, dintre marfurlie apusene, afiam name!: zahar de Venetia,
.cumasurl de Venetia aurite` brocart venetian , care treceau in
Rusts, vechile postavurl ardelene: filendres, breciea yI Of/ sl, in sfirall,
nova mufti de Lipsca, frail alts specificare. Dar din cart/3111 de-ale ne-
vustorllor ardeleni de pe acest limp culegem ca articole de export In
260 Istoria Romin' ilor in Chipurl sl Icoane
not: ma'am! de Olanda, incheletori de LIpsca, hirtle venetianfi tricapella

el hirtie de rind, aspr6, din Ardeal, v6pselt de tot felul, cognacuri de
Viena et de Venetia, tabacul de Pernambuco, cositor el site metals.
cafeaua de Olanda. Din rfivasele tat Haig Constantin Pop mai aflim ca se
cereau postavurl de Brtinn, meitasurl de. Lyon, muselinit engles6, came-
loturl, fir pentru impodobirea vesmintelor San galoane, carafe, pinzeturi
de Linz, cituri, belacoase de Venetia, slicleril, oglinzi, ceasornice, lu-
cruri de metal, Icoane de smelt, cear6 tare, pesmelf, vinuri apusene. ana-
nasuri, licheruri. Ceva mai tarziu, site asemenea registre inseamnii pa-
Wit, tot felul de 'melte, plaza de Eperjes, chmilsi de Rakos. Dar acestea
mai mutt pentru tirgoveti, pe cind pentru boiertme se trImelea fard de
Venetia, peruci, canapele, garnituri de scaune, sfesnice noult, crislalurl
irencese, postavurl de Reichenberg,flanele de Viena, batiste, umbrele,.
cognac sau ,vutca frantuzeascfi gl peruct.
Pentru vinzarea acestor produse nu se asezau ins& str6init ca ne--
gustori.,in tar& Yn zfidar se f6cur6 planing marl de negot acne al Sailor,
in zfidar se cAplit6 vole de a trimete corabil et pe Marea Neagra, in
War se Vacua incercari de navigatie pe Olt, in ape chute plane& chiar
luntrile case Barker. hitemelarea until consulat austriac, is 1782, depli ce
Rusli 41 stabiliser& an spion poruncitor cu tidal de consul, n'avu cine site
ce urmart; deocamdata consulii stringeau, pentru folosul tor, pe Evrel is
sudtlie. hi 1784 la Galati states un represintant at Case! austriace Del-
lazia et Brighenti. Tot pe ataxic! Casa vienes6 Blenenfeld itimetea la Iasi,
Is Chilia pe represintantul et, Kleemann. $i o societate Willeshofen se
elate! pentru a trimete milrfuri apusene pan& la Galati el Chills. Toate
Inge, incerchi far& 17bindli si trecitoare.
Ajungeau pentru aducerea acestor marfuri flours, de care deocam-

deli aveau nevole numai boieril, citiva boierl cart volau sit se tie in curent
ca timpul tor, ajungean comisionarlI greet, armeni el evrel, negustoril de
aceleael neamuil cart mergeau is iarmarocul din Lipsca, Green cart se
asezaserit in deosebite locurl din Apus. Strainii veniau ca mesteri, flinda
prlsosiau din terile tor, dar negustoril, omen' mai bogall, nu cutezau s&
se aseze intre not sau nu (Asian ca aceasta iar putea rasplati in de
(guns. $1 Hag! Constantin Pop a fost poftit in zadar de prietenil but ea
treaca dincoace. Marfa str6ina yenta deci singurii, ea plait& la hotar tarifa
statornic de 3 la anti el ajungea de-a dreptul la consumator sau in prii-
vAlia mijlocitorului. Intro atitea scrisori ale firmei silesiene pomenite, gfisim
able cite una de is vreun negustor european- ratacit : un Philadelphy
(1785; aerie Italieneste), o ,veuve Bonnets. Spiteril ins& erau in cea mat
mare parte din Ardeal, din lingerie si de prin alte locuri.
Tratalul de Is Chtuciuc-Cainargi, din 1774, adusese o schimbare,
data nu In ceia ce priveste pannier floastel de export spre Crestinlitate.
cel putin in condlitile cump6eAril grinelor, ollor noastre de cake Turd,
Vechil negustori salbateci cart imprumutau oamenilor cu de-a ails el se
Negolul in trecutul romfinesc 261
eaezan statornic prin casaba, prin sate, impotriva conventillor, nu mai yenta
prin Coate colturile principatelor. Zahereaua Ears platii, provisia de rilz-
bola, care se prelungia din an in an, ort de erau oat' ale Sultana lui In
lapis, on de se bucura de liniate Impfirfilia, fu ridicatfi de pe umeril
noatri. Cu Coate abusurile neapfirate, se fact' de scum an negot mai
cinstit decit oclintoarfi.
Mulfamita trecerli ambasadorilor de la Constantinopol al puternl-
cului amestec al consulilor de Is no!, militari din Austria, din Prusia,
chiar din Danemarca puteau sfi vie in lerIle noastre spre a face remontil
(le cal pentru armatele lor. Armen!' din Oa Min, inzestrati en bune privi-
legii, sosiau in Moldova, cumpfirau vile slabe pe is tirguri, le ingrfiaan
pe magpie ce lineau In arendi ei spot to vindeau in Po Ionia on in pfir-
file smulse de Austria din aceasti tars, cu pretax.' bane.
XX.
Dar prefacerea deplinfi a negolulal nostra vent numal ceva mai

Ifirziu. 0 urmare a rfizboiului ruso-turc inchelat prin pacea de la Adria-
nopol in 1829 fu deschtderea desfiviralla a hotarelor cfitre Europa, Turcit
pfirfisinduil toale drepturile de monopol al de prioritate.
Europa, a car!t poporatie createa rapede intro era noufi, avea
rose nevoie de grine. Tot in mat mare intindere se curfitirfi deci pfimin-
tulle noastre pentru a se face din ele farina hrfinitoare ale lumil. Portu-
rile de la Dunfire, Galati' at Braila, niate biete schele turceati pfinel attract,
se modernisara, se imputernicira, se Imbogfitirfi in citiva ant, supt cirmu-
hen lui Mihai Sturdza in Moldova al a tat Alexandra Ghica in principatul
muntean. In 1840, peste aapte sate de corAbil veniau pe an in portal cel
mare at Teril-Romfineati, desemnat framos militfireate pe ruinele cetfitti
.de odinloara, at luau de acolo milioane de chiloarame de griu, porumb
al orz. Turcii pfistran pe atuncl inca local intilu, Greet cumpfirau foarte
mutt, mat ales pentru Turd. Dar Itallenil cc se Paean de regatul Sardi-
niel fficeau mat matte cumpfirfiturt decit Rugil. Austriecil erau in rindu-
rile din alma, insa vapoarele care fficeau curse regulate pe Dunfire aveau
o parte insemnatil in circulatia comerfulut non at principatelor. Se cfipfi-
base, de guvernul muntean, el mares inlesnire de a se ON numal 30/0
mama pentru mfirfurile turceati ce treceau prin Tara-RomAneascfi, pe cind
pentru exportul In site parlt taxa era de 5 0/0. In Galati avean consult
papa at Anglia, Sardinia, Neapole, Olanda el Prusia, at chi' consul
Ruch stria, incii de prin anti 1830, ca Galati' sint strada pe care se miaci
azi exclusiv negolul german spre Orient'.
Aceasta insemna o era noufi. 0 europenisare complelfi a vietit
-sociale ii corespundea, el eel d'intiiiu negustorl strains o serviau. Luptfim
at astfizi pentru ca at noatri se poatfi lua local lor, intregind aslfel in
domeniul economic viata unixt popor care vrea se trfilasca in adeviir de
sine.
L
Mestesu, cuiintul obisnult in popor, pe care de diva timp numal

11 inloculeste In stilul Dales` meserle, e de origine ungureascn. Primirea
'I rfispindirea lul se datoreste faptulul ca inteun trecut indepfirlat, din
veacul at XIII-lea innainte, locultorll celor mai vechi orase din Tara-Ro-
maneasca $l din Moldova an fost si Ungurl, pe ling& Nem% cu mull mat
multi, $i pe linga arment din cel din urma principal. Mestesugg inseamna
ocupatia, indeletnicirea ,mesteruluta. Mester are sl el aceiasi origin
ungureascn, Urn ca pentru aceasta Unguril, veniti in valea Duniiril milked!
ca niste vinfitorl &Mated, deprinsI a trage cu arcul in flare si in dusmani
sii fi adus cu ninsil o cunostinta deosebiln, mat innalln a acestel actIvI-
Intl. El au fost insn, dela sfgrimarea regatulul moray, carel despirlia de
Apus, in legAturn de-a dreptul cn Germania. Meister at acestora, care, $t
el, printeun $t mal vechin imprumut,'vine din magisler al Latinilor, s'e
preschimbat putin in ungureste. Astfel pe aceasta cale de fungi Madre
am ciipfitat not unul din cuvintele de o deasn si neapnratli intrebuintare
din grain' poporulul ncelula care ni-a dat limbs.
Cum s'a spas, primirea e dintr'o vreme tante, $l n'a fost mijlocit&
prin Rominil din Ardeal. Se pare ca in mijlocul poporatiel strain a celor
d'intniu orase din terile noastre impArfirea intro Hemp si Unguri se facuse-
astfel, incit cel d'intain erau negustori, cellaill me*teri. Pentru intent mes-
tesug au Orin astilzI o deosebiti aplecare vecinit nostri ca neam Unguril,
pe cind able in timpurile mal noun el an inceput sfi se dedea cu negojul.
Fireste a in aceasta socotealfi nu Infra Semi!' vechl sae Ceangall, orl Se-
cull not din 'Mile Carpatilor moldovenesti: acestla, cart fusesera cuceritl la
munca pimintulul de Rominil intre cart se asezaseriLan rfimas plinii astfizi
terani. Unit Ungurl din Hirltiu, din Iasi, din Vasluiu, din Husi, din 011ie-
basarabene, erau vier!. il adusesern, de sigur, Domnii, de prin partile-
uncle se cultiva mai bine o vita de vie mai aleasn, s11 asezasern cu pd.
vilegli largi pentru a WI $i ingriji vine domnestl. El s'au pierdut de mull
intre Romini, sl numal la Husi, dincolo de valea adincli ce se sap& chiar
lingn episcopie, mai trilesc Inca pe dealul asa de potrivit pentru culture
vitel care se zice Corn!, dupe desisul de corn! ce va ft foil innainle de
colonisare, locuitori catolici, Want, bunl gospodari, cart se zlc,Unguri*
Meslevagurlie la Romint 263
al ascultfi slujba lalinti vl predica romfineascfi de in cite un cleric venit

din Italia, din Germania sau Po Ionia. Aces II Ungari sint ins ceva mai not
pe pfimintul nostru decit eel d'IntAla meviert de ,mode apuseanfia de In
Argev, Cimpulung, TirgovIvie, Buzfiu, de in Agiud, Trotuv, Beau, fret
local.' cu total ungurevil In cele mai vechi vremuri, din Roman, Baia, Su-
ceava. Masi' scrlau nemievte, sfisevte Ardelenilor din Bistrija, dar Su-
cevenil, earl intrebuinfau vl limber germane, dan odatfi, in al XVI-lea veac,
vl un rave§ unguresc calm acelavl.
Acelavi cuvint Win 11 avem insfi al infect forma care e cu ddevArat
vl de la inceput a noasirti. Cintecele poporului vita se spate despre mi.
nunile ce fac pfiskirlle moles ire, care pot vorbi ca oamenil vi vfid 'impede
in victor. $I zinele se zic flinfe millestre sau, scurf, maiestre. Cu aceastil
vorbil a noastrii s'a pelmet aceiavl schimbare de infeles ca in franfu-
zevte ca mattre,"afuns sA insemne vl fermecator: astfel cel mai mare gici-
tor vi vriljitor al poveviilor francese din evul mediu e Ma fire Merlin. Dar
vl sensei cel vechiu s'a pfistrat pe Raga a cesta. In scrlsorlle domnevtl de
pe vremuri, care dfiruiesc vre unul boier sau vre unel Int:astirt intrebuinja-
rea intreagfi a unul lac, se impledear sfitenil de pa vina pevtele cm mfi-
lestrlig. De an om priceput se zicea Inca pe In 1700 a e ,millestritg.
Destule ramilvite ca se wile insemnfitatea vl rfispindirea cuvintului °di-
nioara.
Meserie e de tot nou; II afla intalu la 1730 supt forma mesereti
(plural: mesereale). Plinfi in un limp, locultoril de limba noastra cars stii-
lean in terile dunfirene aveau tirguri la care veniau in anumite zile din
sfiptAmini, precum vi in acele de serbfitorl. Aveau Mune' mai puling ne-
vole de a-vI Oil el invil lucrurile de frebuinti prin avezfirile for mal ma-
runte. Pe urma, cind vi el fart' prInvi in palnjenivul barbarlet, imprejurfi-
rile se schimbara, flrevte. Oamenil rfiniaserti indreptali la ei invil.
II.
Pentru multe literati flecarse sateen se pricepea mai bine sau mat
rfiu, pentru foarie multe era priceperea femeilor din case lui; dar area
client pentru care se cere o anumitti pregfitire vl o practice neintrerupta.
Asifel, nu oricine poate ciopli piatra pentru temelia,pentru writ, pentru
cadrele de fereasifi al unel biseriel; nu oricine poate face o cruce de
cimitir, an stilp de mormint, lucrat in flori vi in tot fetal de podoabe; nu
oricine poate face margenile unei Brain!, crucea de pia trfi din locurile
de pomentre sau crucile de lemn cm mai multe ramurl, cradle ca acope-
riv, crude cut zugrfivealfi care au simiinat din cea mai mare vechime
allele 'Venturi ale pfimintulul romiinesc. Nu oricine poate face mficar o
roatfi, nu oricine poale siipa o alble, o covate, nu oricine poate clopil
un slcrlu. Trebuie oarecare pricepere pentru a face ua arc vinfilorului 0
ostavulul. Astfel satele noastre avurfi neintrerupt : pietrari, lemnari, coy&
far!, rotari. A foal at an limp cind lingurile nu le vindeaulinguraril 'igen'
264 Istoria Rominilor In Chipuri sI Icoane
rfitficind cu clirufele. Id ;I colo prin zapisele terfinesti se pomenesc acesti
oamenl iscusill in literal minilor. indeletniclrea for ajungea apot o poreclfi
pentru el, un name de familie pentru urmasi, si in acest fel s'a pfistrat
amintirea unor ocupajli de mutt pierdute.
Pentru Imbrficfimintea sa, jeranul a avut totdeauna nevoie de dot
mesteri: unul pentru a-1 face efictula, cficlularul, altul dacfi nu se pri-
cepe in amindoufi acelasi mester pentru a1 croi, a-1 Mini, a1 Inflorl
cu cusfituri cojocul. Erau multi cojocari prin IIrgurl, dar, precum nu lip-
sesc astfizi in satele din Ardeal, astfel el trebule IA se fi aflat In trecut
prin bate asezfirile jerfinimii noastre. Ba chiar sate intregi care se chianti
si astfizi Cojocari, Cojocfiresti, pot salt fl luat numele de la cojoacele
ce Jamul pentru site sate si le purtau apoi in lungul si in latul tern.
Posta,' pentru sumarte, pentru zeghi se aducea, de obicelu, din

Ardeal. Dar foarte ade=e ori materia se lucre in tare. Femeile care le-
seau, (Rideau insfi o stoffi neplficuti In vedere, zburlitfi, care trebuia
strinsii sl netezitfi. La aceasta slujiau eta datfi mutt mai mutt decit acuma
dtrsfele sau piaele, at cfiror zgomof, bufnitura pilugelor in moalele pos-
tavului, se aude sl acuma ling& cutare izvor din pfidure prin mud,' Arge-
quid si Vitcei. Un mare sat din Ardealul de MiazAzi, Raga Brasov, se
chiama sl astral Dirste, adecfi Dirstele. La gura Ialomijil o schele se zice
Plus Petrel pentru di aid o femele, Petra, fsi ayes plus de bAtut, ,de
frivelite sumanele. Aflitm o piufi in Arges, alts, ztsfi a Sirbului, in Patna
Moldovei. Aceia cart lucrenzA is astfel de fabriciE satesti sau aces cart
le au pe locul tor, In- stfipinirea tor, se chiama pitiful sau dirstari. $1 un
nume sl celalt se intilneste in scrierile trecutului. Drepturile asupra and
pine ajungeau a se impAril cu vremea ass, incit un mosnean ayes o parte
din venital unel singure roil.
Flecare sat fsi avea olarul; ba chiar ceva mai in urmfi s'au alcfitult
sate Intregi namef de dart, cum este pAnii astazI, cam fill stirea, si,
oricum, Ufa sprijinul nimiiral, Potigraful din Ilfov. Fiecare din mesterli
anal asemenea sat 1st are un fel de specialitate, din oalele marl, din ulcele,
din oalele smfilfulte, din cele inflorlte.Multe sent satele care se zic Olari,
dar de unde a peril (Aria. 01firia noastrfi &Reese& n'a fost incfi inrfu-
Mil de culture europeanfi : ea Intrebuinjeazfi forme de tot vechl sl foarte
felurite, piinii la ulcioarele de la Tebea al din celelalte comune ale Man-
'nor Apuseni, care samanfi infra toate a urne entice. Ea stie colorile el
indfitinate, piistreaza anumite obiceiuri milenare de a fnfrumnseja; ea se
foloseste de procedfiri spectate, foarte bine potrivite cu Imprejurfirile.
Pita acum nu s'a fficut asupra el aces ingrIjitii 1;1 intinsfi cercetare ce
nu poate zabovi prea mutt, cu necontenita nfivfilire a produselor de fa-
bricii, prin care va muri peste diva limp olarul teran, a arid mostenire
de arts trebule sfi o culegem.
Meateaugul Ia Romini 265
Cliramida se intrebuinta numat la lucrul biserIcIlor, cetafilor, Oval-

felor, Curfilor domneall el unor case din oral
Cuptoarele de caramida care se roaesc azi aaa de adese oil fa
noapte prin tnate colturile romaneati, trebuie sa ft fost de tot rare.
Oricum, ele nu erau un meateaug tertinesc. Ba vedem ca intr'o epoca
aaa de farzie ca Domain tat Vasile Lupu ventau din Ardeal, dupe cererea
Voevodului, al zidari pentru lucrul cladirilor, al cartimIdart pentru prega-
Brea materialalui. La acelasi meaterl 11 se zicea al Marl at caramidarl.
Montle erau bolereatt al manastireati; dupe deltas feodala, satul
n'avea vole sa -$I face moar5. Pletrele, de care se puieau g6s1 doer al in
Para, se aduceau din Ardeal, pang al din Hafeg. injghebarea for cu Lien
se fame tot de mesterl strain'.
Varnital se chiama matte localitali, dar meateaugul vararilor, val.-
nIcerllor` e nou, macar at vararilor bunt. Cad pe Ia 1638 Hatmanul Oa-
vril, fratele lui Vasile Lupu, scria in Ardent: ,nu putem afla aicea in jar&
in not !neater! sa post& lucre var de platra%
Vechile case de tail aveau de algae fereatile de baalca de boa,

care a fost Inlocuita de saracimea din zilele noastre, intr'un chip cu total
neindestulator insa, cu hirtia albs on chiar cu hirtia tiparita a ziarelor.
Slider! inseamna mat malt vinzatori de sticla. Sticla era, fireste, foarte
bine cunoscutil, dar foarte scumpa al Win intrebulafata prin sate. Ea s'a
respindit mai mutt prin vinzatorli de paste Dunare: geam e turcesc, al
geomgiu are finale obtanuita in limba turceasca pentru acel care se in-
deletniceate sau desface ceva. Ardelenil cart au primit slide, in muff
mai mare masura, de is Seal, 1-au zis ail zic glaJd, dupa germanul Glas.
Tolusi, de vreme ce unele localltatt din judefele laal, Arges, Dimboviia
poarta numele de StIclarle, trebuie sa se creada ca facerea de slid&
sau mal bine stecla (cum se zice al scum in Moldova) se putea shire
une on al de Went, cars alegeau pentru aceasta un loc nisipos de pe
la margenea riurilor.
Blidele vecht de prin sate erau namei de lemn, pe un limp dad

ale boierinaailor al negustorilor se Jamul din cositor, at chat name nt
s'a 'Astral de la stramoall roman!, tar ale Domnilor, al de argint. Blidele
se lucrau laraal de meatert anume, caul-al alegeau o poiana din merit
codrl necuratift Inca at &Ian acolo, in casuta sau bordeiul tor, la blide.
El se ziceau blidait, al de alci vine cite un nume ca Polana BlIdarului,
care traleste al pan& scums in Moldova. Cunosc in Tara-Romlineasca
patru safe cu numele de Blidarl. Unul din Mehedinfal intlpfirlt In matte
de o inriurire sirbeasca, se zice Blidnila, eel& ce arata ca local undese
Seem' blidele se theme in Oltenia astfel: bIldnita.
SA nu ultAm pe Helier!. In case ajungea al cite un opalf facet de
gospodar sou de gosp °din& Biserica trebula sail alba !ma Mane el
de ceari alba san de cearli galbenS, curate ca evlavia acelor ce le adu-

cean. De buns same, multe din ele se cumpiiran de pe In cfilugSrl rata -
citori. Dar $i mirenli au trebuit sa se indeletniceasa cu acest lucru, ponie-
s! anti din prlacari, pfizitori at stupilor.
°him in adevfir la 1681 un ,Andrel ffiellerul din Bfillenim.
$1 lucrarea metalelor a trebuit si se lea la Incepnt, pier
Id venires Tiganilor, mesterii cel marl In aceasta privinfil, de calm at
nostri. Dar se cereau foarte patine lucrurl de metal, case, carat lucrin-
du-se WS ca flerul sfi Mire In alcatuirea lor. Trebula mai malt decit
cheia, zavorul, 'natal, care n'aveau ce 'Astra, culitul, toporul, coasa,
securea, sultfa, uneltele cimpulul sl armele rSzbolulul, care eras, pe acet
limp, aceleasi.
Ca o complinire la meVesugurile satelor noastre care nu s'au prey

schimbat cu vremea, trebuie sa sc pomeneasca Intrebuinfarea pentrtt
acest scop de clitre holedi stapinl de mosil intinse a unora dintre Ru-
mtnil lor, dintre teranii supusl pentru toldeauna din neam is neam pane
la rfiscumpiirare san pita la fapta de mini a iertlirli de rumilnle. Pe
cind cel mai multi Romini lucrau la ogoare, pesculau, vinau si fSceatt
altfel de slujbe, de aid stapinulul de pfimint, 81111 erau pus! la mes-
tesuguri pentru a -el plat! in acest chip zilele de munch' de care mosie
n'avea nevoie. Astfel in Oltenia veacului al XVIII-lea Stirbeil aveau familit
de pinzari, care se InseamnS in diefe §l In fol de zestre in deosebi cu
acest name.
HI.
Mestesugaril de la orase, intaiu strain! vorbind o limbg stilling,

apol urmast, vorbind romineste, al strilinilor de la inceput, in sfirsit
Romini curet! sint mai ales acela cart se Ingrijesc de imbrliaminte
sl inefiltSminte.
Bolerimea sl negustorli chiar parkin pe cap adult de blanii tart
care se chemau ,slice sau !slice. Pentru facerea lor, care nu se Rise
nici °data pe mina %Salmi! de cask erau deei Islicaril, carl Iucrau din
piel de miel supfire, de miel lepadat, pentru client!i cel mat innalfi, ma-
rile acopereminte de cap ale ace's)? timpurl.
Tirgovetil sand de pe la margine avean insfi caclularii san, in Mol-
dova, cusmaril lor.
Plirul s'a puriat la nob, cind dripe define vecinilor crestini, cind
dupfi a Tarigradenilor. Pe vremea lul $1efan-cel-Mare, a lui Bogdan Orbul*
a lui Radu-cel-Mare si at but Neagoe se 'Idea barbs, se lasau cu mindrie
mustSille lungi, si Oral tinerilor cficlea in velar! bogate. Ion -Voda eel
Cumplit insa e bfirbos sl cu parul tans scarf ungureste ; acelasi chip de
a se purta se intilneste la Mihal Viteazul, la Movilesti. Ceva mat tarziu,
bolerll.s1 chiar Doran!! 10 rad cepa!, sl numal un mot lung cairn& pe
Meateaugal in Rominl 267
hunt% intocmat ca la ROsfirltenll de lege musulmani, cars se supun pres-

criptillor Coranutus. Atunci bOrbierul ajunge un meateaugar foarte aulat
al o inireaga breasli vioale se alcatuielte in reaedintile noasire, ca in
Constantinopol. Sirul barblerilor noatrt it incepe loan Oenovesul, un Ita-
lian deci, care barbierla pe Stefan-cel-Mare in 1464 at a carut pomenire,
arida tot atita cit el cunoscutul chip din Evanghelia de in Homor ca ma*
rele Domn nu purta barb& El era insa, de sigur, sl hlrurgul lul Vodfi.
Postfivarl, tesfitorl de matasS, pinzari de pinza mat ekes/ nu se

Intimpina la not pane foarte tarziu. Dar din matasa care se aducea din
Orlt, din brocardul de aur, care sosia din Venetia, din postavurile
anvil, silesiene, din pinzela leaeatl, din catifele st aclazurt, din camelo-
furl (tesate din fire de pOr de camilii), de care veniau din RAsOrtt, croltort
deal nostri faceau hainele deosebitelor epoce: dulamIle, sucnele, zObu-
nele, ghlordiile, timbarele sau modele cu name turceatt ale vremil farm.
note. Mal de demult, meaterul ial zicea cu mindrie, in slavoneate, crave!,
precum astilzi el vrea sa fie in Romania tailleur, ler in Franta tallleurAlor
,,engllsh taylor". Dar lumea-1 zicea croilor, de in ,,a era', verb care al et
-are obirala slavonfi. Si unele sate se ch lama Croltoril, Croltoreatil, dupe o
specialisare terAneasca a locultorilor din ele sau dupe un intemeletor care
a purlat porecla de Croltorul. Pe ling& crollorli Pont erau croltorli de
casA, rominlca acela pe care-1 pomeneate la 1697 beizadeaua Oheorghe
Canlacuzinoal croitoril pentru total lumea, Menai mat pe arm& In bresle.
O astfel de breasla nu se gaseste ins& Ong la 1700. Crolioril erau Inca
de tot pupal. Li se lima o puternica concurenta sf prin aducerea de
halne gala de peste hotar, pentru Moldoveni, din Polonia. De oare ce
boierimea se stringea tot mat mutt in Capitals, lingl Domn, numai In
cele dou& Scaune de Domnie puteau salt' afle de lucru crolloril veamin-
felon pentru close de sus. StrAmularea dintr'un loc in aitul era ingfidulta
dar meaterul cel non nu putea clads Vara vola oriaenilor intro can swam.
In aceleaal oraae insa, cofocaril, cart lucrau pentru ,prostime",

pentru mahalagli, pentru feranll ce veniau la tirg, erau mull mat multi
si inflorfau inteadeviir. El erau impiirtitl pentru bir pe la 1750 In ire clase,
care se intilnibu de bung semi al in mijlocul altor meseriasi: pray" sau
intliu (el azi se mai intrebuinteazi in Moldova acest cancan, slavon,
cind se zice ,faina pervil` Minn de catitatea inigiu), cel ,de cojoace
proaste' alcojocarul cirpaciu", care cirpia st, daci nu wilt si plOteasca
o cisla mai mare, trebuta sä nu crolascfi, aid sit' face din nou. tntlinim
chlar, tot in Moldova, al sucmdnarl.
Pentru acelaal lume mat umila se lucre, chiar inaintea epocel de

fabric!, postav, der postav in case, de meaterl cool lineau cite un raz-
bola. Lucrul se lama dap& dating veche, dar ppate si dupe vreun Im
268 Istoria Rominilor in Chipurl el Icoane
,rumut din Ardent, cad se pare a se trimeteau acolo pe sama Domniel

tined car( sa Inv* lucrul postavulul.
Astaragiii munteni sl chiar moldoveni de pe la 1780 lucrau as /are,
.o pinzA grosolartA, care slope In ciiptusell; in TaraRomfineasc6 el *n-
sera in ace( timp sit alcAtuiascii o breasiA deosebiti chiar.
Plicerea si mindria de a purls blfinl incepe odatA cu culture noas-

trit si line pfinii la ultimele prefacer( ale model. Blana se purta si vara;
ea era socoilla ca Joaletil de gels" la toate prilejurile marl. De acela
inumfirul blfinarilor era de tot mare. Cea mai mare parte din material 11
cOpfitau of de la Moscova si alte locuri ale Rustel muscilesti prin neva-
torl special! in astfel de alitoril Is Cazaci, car( se si chianta pentru aceia
cazacIti can cazaclii.
Cel mai vechiu nume pentru incAlfilminte e de slow clobotd. $1

astfizI pond& acest nume sate asezate in locuri ce par sa albA o aseme-
nea formO. Clobotaril aveau in orasele cele marl din terile ndastre de
multe on o strada intreagii, o ultra a clobolarilor". Cele d'intfilu ciobote
par a fl fost aduse de negustorii sasi, poloni, cele bunt chiar de negus-
tort flatten!. CA termenul ciobotA, din care Moidovenil an ficut aciabotte,
dhoti' e cel mai vechlu, an vede si din numele de ,bans de clubotia,
care se dA amenzit pe care o platten neascultatorli poruncilor Domniel,
to cad se trimeteau, cu mull& stricare de ciubote, slujbasi de In Carte
pentru a-I educe cu dea sila. Vechile ciobote erau galbene mat tfirzia
se zice pcibote negreNnemIestla; poate ca Domnul purta, ca el Impfirafi
bizantlni si cif, stapinitori de fed s'au luat &TA dins% inciillaminte route.
Pleile, saftienele, cordovanele, si le aduceau ciobotarii din Rfisfirit.
Numele de ,,eizmi"elzmar",sint mai nouii; ele yin din ungureste
pe acelasi cale ca si ,mester"mestesue. Astizt ele sint obisnulte in
loan Tara-RomfineascA si la toil Rominil din lingerie. OdatA se zicea
insA si in Moldova in ciubotari: cizmari. Ceva mai tfirziu se statorniceste
insii o deosebire. Cizmarul face cizme marl, innalte, botforfil sau botforil
de mai tilrziu (botfes fortes), pe cind clobotaril lacreazO ghetele` din
zilele noasire : cele de illetin (piele de Rasta sau Bulgaria; it. modern :
bulgaro, fr.: cuir de Russia), cele rosil de Bahian, zise iminil. De oars ce
Warml se mai zice st bulgari sau bulgariu,iatEo nouA breasIA, a bulge-
ragfilor, cart fficeau ciobote name! din acest fel de piele. 0 rinduiali de
prin anti 1750 a birulut cuprinde doufi trepte ca prefuire sl ca impunerel
(le sarcini: ,cizmarul bun' si ,,cirpaciul6. $1 astfizi cuvintul de cirpacin a
rims, in cereal mestesugarilor, mai mutt pentru ciz Earl. 0 altA impAr-
lire era : ncizmari la uling si cizmari la mahala ".
Opincile sint pe sama breslet, deosebita une ori, a opincarilor.
Papuci nu se obisnuiesc pang pe timpul de inriurire- covirsitoare
a RfisfirItulul. in zficlar ar &luta cineva acest cuvint, de origine turceascfi,
Imitate de jumfitatea veaculul al XVII lea Pe atun:l yin mesteril mien-
Mestesugul la Romini 269
tall al papucllor, carl se numesc st el pe turceste papugil. Acest din arm&

tenpin se intrebuinteazfi mai mull in Tara-Romfineasca si, dupe diva limp,
el mai capitfi sl un inteles de batjocura, arStind pe un om usuratec, pe
un amoftangiug.Papuglii mai lucrau si mesh sau main, o a doua !nail&
minte de piele, care cuprindea piciorul pani la genunchi si pe car! vre-
mea veche nu I-a cunoscut. El acoperiau ciorapti, cart se lucran totdea
una in case.
JupSnesele nu puriau papuci si mesi, ci condurt, condura§1, tot de
provenienfli turceascA,-cartse puneau peste lethal. Tot papugil dupe moda
Tarrgradulul &au st aceia cart gfitlau acest fel de inctiltaminte.
Cavafli sau caved! ar fl fost tinuti sfi vinda numa! InctiliSminte
turceasci, dar el par si o fi si facet in Moldova, unde -1 aim pe el in
local ,papugillor'. Millie era insi darea raspunsa de calcine vindea
clubolgrie la stradS.
Talpile se lucran in lard de niste mestesugari cart alcStulesc in
veacul al XVIII-lea una din cele mai puternice bresle: talpalarli. Cutare
biserica din Iasi, de si akin& de insemnatul boier lordachl Cantacuzino,
primi numele obisnuit de biserica TalpAlarilor, pentru a old venlau la
slujba aces!! breslasi.
Curelaril fficeau curelele. Nu se poate spune cu sigurantfi dace
tot ei erau aceia cart vindeau trAsurile. =lie, hindeele (de la hinter,
ungureste : IrSsura), radvanele din epoca cea mai veche, de si acest lucre
e probabil. Si el formeaza o breasli deosebitS. La biserica for din Iasi
merg si clobotarli.
Selaril par a fi acelasi ca si curelarli. Socoteala de bir din anti
1750 pomeneste pe cei d'intSiu si nu cuprinde pe acesti din urmii. El an
numit una din siradele marl de negol ale Bucurestllor de astazi.
in Tara-RomSneascS, orasele mai marl Mt tabaci carl gatesc pielle.
in Bucuresli, el sin! una dintre cele mat insemnate bresle, si au o biserica
in stapinirea tor. S'ar putea credo ca talpfilarii moldoveni sa nu ft avut
numal grlja tglpilor, ci si fl indeplinit (melt's' sarcini industrialfi mat intim&
ca si acesti hute'. Socoteala de bir, dese on citatS, din 1748-9, n'are pe
tfilptilart, dar cuprinde pe atSbAcarr, acelasi ca sl tabacil. Trebue sit se
lie seams insa a Oa la 1766 talpfilarli au format o singurS breasli cu
cizmarli. $oronartil moldoveni, pomeni$i la un loc cu cizmarli, au vreo
legSlurii, ce nu se poate Inca deslusi, cu aceslia. Tabacit din Ardeal, foarte
de demult si temeinic organisati la Helm, se numesc timer!, dupS cuvintul
unguresc corespunzator.
De la o vreme, Inca din veacul al XVII-lea, se iveste la not, si
Wean principal si intealtal, o breasli a cepthgarilor, ciprligarilor, Rau
ceaprazarilor. Ceaprazul e ciucurele care se adauge la haina sau la
I Si nu fle progari? Cf. Dealul orogarilorlfagi 14, numele de Ciorogaru In Ardoal.
270 istorla Romintlor in Chipur1 al coane
manta sau la sea, la kite; cepragarul sau ceaprazarul e acel care race
-141 vinde asemenea clucurl. Dar fireste ca dinteatila nu s'ar fi putut linen
una din cele mai insemnate bresle din trecutul Industrie! noastre. De fapt,
cepragarli vind si galoane el tot fetal de podoabe dintre acelea care infra
supt numele non de pasmanterle, de galanterie. Deci nastur11, mac tarziu
-Horne artificlale, horbotele, penele, panglIcile se lineau de articolele
aduse, prelucrate yi vindute de aceasta ramurA a vechiulul mestesug ro-
infinesc, Calanteriag turceascA, yfisfirIteanfi, aceasta e ceaprazarla,
el aril nume nu ea suns cu total Wel pfina astfizt.
Funleri n'au fost nice °deli" In nol in numb asa de mare, incit sti
coatA alcatul o breas15. Dar gisim in Moldova anilor 1750 una a piste-
;nor: rostul acestor mestesugari era, de sigur, s& feta pentru teranime
pArarli de pisia, care nu mat veniau scum. ca odinioarti, din Ardeal.
Traistarll, ce se intimping tot acolo 41 pe acelasi vreme, fac 'relate, least
pentru vinzarea la tirgurl.
Din cele mal vechl timpurl an rfimas armurler1 de donfi categor11.
Hall fac sAbil, )31 sfibierl de acestla se intimpinA destul de adese orl,
avind in fruntea for pe cel ,gospod", al Domniel. FAcAtor11 de arcuri,
tart nu vor fl avind nict el prea mull de lucru, in acest limp de dee&
dere ostAseasci, se chtamA sOlildacari, de la numele tfitaresc de rsa-
lutidacc al amulet. De aid s'a f&cut saldacar. Ce a fost Mal tfirztu sal-
dacarul, se site; acesti presupusi mesterl de areal.' s'au preficut pe Ince-
lul In mestesugarl st vinzfitor1 de ce se zice astaz1 efecte Wiliam'.
AlAturi de TiganII lui Vodfi el de TIganli din entitle boleresti, 'acres
in aceste timpurl sl potconart liber1 dintre Romini. $1 cAldararll Vont
cAtAciforl nu erau numai decit de nevole, act bresle de cAldarar1 se in-
iilnesc st in orase. El arena locurile for stinte pe la tirgurl sl iarmaroace.
Hofer!' iii trimeteau TigAnasil la astfel de mesieri pentru a-1 invAta meg-
tesugul strAmosesc. Avem o astfel de involali, din 1819,, intre Alexandra
CaldArarul din Iasi sl boierul Dracachi Roset pentru ucenicla ado!escen-
tulut tiglinesc Vaslle. Mesterul lea asuprii-si hrana $limbrficAmintea numl-
4ulul ucenic, far la un an de zlle, cind 1-1 va inffitisa, ,va face teslim"
Bata invAiat, Alexandru va priml plata in sase coil postale.
LficAtusil poartA un nume care vine din ungureste, de undo vine $i
cuvintul kat. flatus' liberi, netionl, fac o breast& deosebita in Moldova
anllor 1750.
Argintaril, despre lucrul cArora a fost vorba alurea,sint o breasIA
deosebit printre metalurgi. Pe slavoneste 11 se zice de mull zlitarl. De un
.limp, mode turceasca 1-a poreclit cuiumgii sau cuingli. Printre dins!' sint
In Moldova sl destul Errol. Mihal.Voda Recount zice insA, la 1719, ,zIA-
tar' yl Tiganulul ce lucre la bolduri de r5dvanurl domnestl $i la cod'
ce se fac pentru treaba MArlilor Sale Hanilor sl altor AgI sl spoeste-le
iterate ".
Meateaugul la Romint 271
Dintre eel ce lucreazfi lemnul, in rindul de jos stars lemnarli. Cel

din Moldova se Impart in broscasi, cart lucran, cred, la eat, al In bdr-
dap', cart clopliau grosolan din bards lemnSrla ce trebula la case ma-
cunt& a °multil de rind.
LI se mai zice dulgherl al, oficial, teslarl. Nef lind arhitecf I, zial
maimari, dupe turceate, teslarli, siarestele tor, nievterl sau el calfe, se
.unesc cu aceia al breslet mod a pietrari/or, cart potrivesc piatra pentru
clildirl, al fac impreun& cercetarea al preffiluirea pravilillor sau dughe-
nilor f,d caselor in prIvinia carora este judecata. In Moldova minor 1770
era chiar o singurfi starostie pentru teslarli al pletrarit din laSI.
Sioleril sau itmplarit cel din urmii name vine de In timpla de
biserla pe care o lucran aceatl sapatori al lemnulur an al el un rost,
dar mutt mat neinsemnat. Breasla tor, starostele for nu se prea pomenesc.
Rotaril sint socotill deosebil la bir.
Buinam, dogarli din Platra, din partea tirgului care se chiama
Nadal, dau in veacul at XVIIlea an zapis peniru vinzarea anal loc al
for &titre miinfistirea Bisericanilor. El aveau acolo un staroste, vi prin
acele locral de Wart Osten destul material de 'ecru, aaa melt sateen
in fruntea 9rgaenilor. Pe la 1750, cel din Moldova se impSrflau in bullied
ce fac bull nouil sau burn" at In butnarieglitori adeca in butnarl
adevarall, ce fac Wile, al In dogarl cart leagi.
TArzin de tot spar find/kr/I, rilzlell, WI breast& Aindrilfig, aindila
e an cuvint luat din nemleasca Sailor din Ardeal : Schindel. Oclatfi se ada-
ceau de acolo din Ardeal al alndilele lanai at cuiele cu care se bateau. Pe
Grua, ajunseram a intrebuinla meaterl de-al noatri, cart au avut de lucrn
pia davnazi, cind locul aindilei n'a fost luat de lig% ci de urlta labia
de tier role.
Olaril 0 sirdchinaril erau cuprinal la un loc In socotelfle vt rind&
lellie Vistieriel. Porfelanele insii, farfurille, nu se fficeau in WS, ci se
educeau din locurt departate, ca al majolica de Danzig.
Meateaugarit alimentSrll erau pliant et mesercii.
Cel &WAN, din cart se destficeau jimblaril, ce lucran pine de lux,
se numesc dupi vechial name at pinil, plitl, ,pine` fund griul hrlinitor
el insual. $1 in Moldova Ii se zicea °data brulari, ca el in Tara.Romi.
pease& de is Brod, nemfeate: pine, cuvint adus de Sean intemelefort de
eraae, vl de o mare vechime dee!. Alexandra LSpuarteanu se gindise a
4rimite in Ardeal, la Sealt de acolo, femei pentru a invgfa meateaugal de
jimblarite. -
Macelarit, iceirnaril", cart Mau vitele la mesernifele for at se namian

(WO un vechlu cuvint slavon mesercii, ial aveau scaune Wale in Brenda de Is
272 Istoria Romintlor in Chipurl st Icoane
ores, de la Domn orl de la boierul care avea stilpinirea mosiela until

tirg. El ingrijian %Min case bolerulut, apol trimeteau came uncle II se
arilia at Mule" 0 se infelegeau in privinfa unui pref statornic pe care-I
vor pliStl acesti privilegiall; obstea venla pe urmii. Cel ce se involau en
Domnia, precum se lama la Iasi, cart n'aveau drepturi boleresti asupra
lor, inchelau pe la 1800 o invoiall cu ,nazirul cfisgpillorg: se hotiirla
pretul card! pe un ap intreg, se lua indatorirea de a se vinde sgul la
mumgill turd s. a. Mama porcilor nu facea parte din monopolul ce se
difidea arendatorului unul scene. Mesfircit eran in Moldova pe la 1800
ma! mult Evrell, din nevola de ail avea carne corer, pe cind la 1683 era
in Iasi o intreagg breasla de mesercil avind in frunte pe unul cu un nume
ca Ursul Boghirlan.
Oda% piing si sapunul se campfire din Ardeal; in veacul al

XVIIIlea era un numgr de sdpunarl prin orasele mat insemnate.
Dace se adaugi scum fOclierli sau lumtnefrarli sl boiengill sau vdp-
sildril, are cineva bode ramurile obisnutte ale veal! viefe de mestesugarl
romini.
IV.
intre breslele mestesugarilor sl ale negustorilor sau ale negustori-
lor-mestesugari nu e niclo deosebire. %Ms!, este o potrivire desavirsiti
intro statutele breslelor industriale si acelea ale unor corporal(' de un
caracter en tofu) special, cum e al calicilor sau miseilor, foarte veche,
orl breasla cioclilor, cu un tot asa de lung trecut. $1 ei an privile-
ghill din vechiu, interne de Domn, legate supt blastam de Mitropolift,
episcopl sau, dela se intimpli sa fie vre unul de faffi, sl de Patrlarhli
greet al Insaritulut. Breslasil trebule sil fie, !eras!, de acelasi lege, cu
hramul for anumit si blserIca pe care o (OM El au un staroste sl un
vitaf, an sfat de mesteri", un drept de gloabli; ba chiar starostele poate
osindl Is un numar de tolege, chiar pfinii la o sutfi. Se face un praznic
pe an, la care fiecine da partea lul, de obiceiu an Ont. Se face o pome-
nlre deosebitil a tuturor lerarhilor si Voevozilor cart au learn privilegiul.
$1 aid stralnul nu poate fl primit decit dupil cerere dike -staroste. In
Moldova, an drept special, mearul, bdrbtnfa (aceasta din urma era la
inceput o masura de grin, far in Muntenia berbenifa pare al II insemnat:
traistil, desagl) se plateste in intrarea in breasla, cind e' saris cineva in
calastif. 0 despfigubire, o hertie e platitI totdeauna de cel care piiriiseste
breasla pentru a trece alurea. Cel ce educe marfa atrilina, o riiscumpiirfi
catre breasl5; sire-dm:I care vine sfi cumpere marfa de la breasli, da an
pref de vinzare, in cearii pentru praznic. Cine trece de la mestesugul clz-
miiriel la negustorla cizmelor despilgubeste sl el breasla. Strainii cart
cumpfir5 made breslei nu o vor vinde in oral, ct pe la tirguri sau bil-
dull ; of von trebui sfi cumpere in acelasi mAsurtt de Is toff breslasII, dupe
orindulala starostelul.
Mestegugul la Romini 273
IV.
In timpurile mai vechi, cind tot ce n1 frebula pentrn ImbrAc5mintea

boterimit, pentru inarmare gi pentru deosebitele felurl de munch, yenta
de-a dreptul din Ardeal sau din Polonia, nu putea fl vorba de fabricfi,
adeca, fireste, de acele patine, foarte putine fabrict pe care pe atuncl
le aveau gl Apusenii: precum fabrics de hirtle, de slic15, efici toate cele-
lalte fabricate' se f5ceau de cite pn megier cu ucenicil lul agezati intro
cash obisnuiti.
Pergamentul cel bun sl frumos, suptire, neted 01 alb, pe care se

Berta toate actele domnestl de oarecare Insemnatate gi aceste acte,
Intar Ind nu numal orice schimbare de proprietate a piimintului, dar est-
gurind une ors supt un Domn nou o st5pinire capStatA pe vremea unuia
din innatntasil sat, erau multe,acest pergament se va fl adus din Venetia.
Mai era insi gt &Het de pergament, de oiele",cum se zicea la nol, de coaja".
gros, scorfos, cu asprituri, nodurl gi lipsurl, care se paten capita si de
la mesterii oraselor ardelene. $nururile de mfitas5 rogle, verde, albasirfi,
galben5, asa de bine v5psite, incit se pAstreazil piing ast5zI cu toatii viol-
ciunea colorilor, gs aceste snururl, cu care se prindea pecetea Mimetic,
venlau de peste hotare.
Inca din veacul at XV-lea se intrebuinta gi hirtia, dar pane pe la
1550 ea slujeste numal, ca un material inferior, leftin, pentru ravage care
nu erau menite sii fie piistrate. Aceastil hirtie yenta Intaiu, prin Ardeal
sau prin Polonia, de in Germani. Hirtla cea mai Mini, lustroasii, v5rga 15,
foarte groas5, intrebuintatfi mai mull dupii 1550 ins5, e de fabricatie
venetiang: o aduceau la not negustoril din Ragusa, can statean in !egg--
turh de-a dreptul cu Venetia, sau gi negustoril greci din colontile, din
Insulele venetlene de prin R5siirit, negustorii greci din Constantinopol,
cart din cele mat vechi timpuri au cunoscut drumul ferilor noastre.
Mori de hirtie' n'au fost in not Oral foarte tArzin. Se vede, ce e
dreptul, pe unele documente de pe la 1580 an semn de fabrics, un chip
transparent sau, cum se zIce de obiceiu, o filigranii, care inflitisenzii bou-
rul moldovenesc intro cruce gi stea ; el poarta deasupra sa coroana
domneascii, eel(' ce area sl mat mutt ca nu e un cap de boar oarecare,
cum se aflfi gl in sterna altor locuri. S'a crezut ca aceasta ar fl o (loved&
despre Hiatt:tree unet mort de hirlie in Moldova tai PetruVod5 Schlopul.
La aceasta se poate intimpina c5 Imprejurarile de atuncl nu erau priel-
nice pentru intemelarea de fabrict in Moldova pe se zbfitea in suferintile
necontenitelor nAvAlirl cizacesti. Dar sterna bourului en cununa de-asu-
pra gl cu Itterele Z B, la dreapta gi la stinga cotorului care o poart5,
se Intimpla in hirlia pe care se scriau socotelile brasovene IncA din anul
1494. Mil aceste here, aceiasi filigranii se intimpini la 11191, ba chiar la
1487. Cea d'intolu moarA de hirtie ardeleanA e Irma able din 1539. Tre-
bule a se creada prin urmare ea acest semn deosebit se obisnula de
mull& vreme in hirtia de fabricalle germane care se vindea in oragele
274 Istorta Rominilor In Chipurl vl Ic oane
Ardealulul Innalnte de anul 1500. Astfel cade singurul lemeln pe care se

vazima pfirerea ca am ft avut, pentra multele nevol ale cancelartilor done-
seed!, o moara de hirtie romaneasca Inca de pela 1580. SA mai adaugtm
ca pulin mal tarzin acelavl mevterl din departata Germanic Wean vl
birtie cu sterna vulturulut muntean, foarte frumos zegravIt vl avind sets vi
el canna domneasca.
Nu vtin cit temein se poate pane pe asigurarea raposafulul V. A.
thechla ca o fabric& de hirtie ar fl fost in Tara-Romaneasca sup! batrInul
Voda Matel.
Dar cea mal veche fabrics ce se pomenevie Is not e aces de

sticla, pe care o ayes pe is anul 1650 tot Mate! Basarab. Vornicul cel
Mare al acestui Voevod sole intfun rind Bravovenilor sa trimeatii pa-
inflate' ce trebule pent= sliclaria stapinului sau. Ea teat vI dap& moarlea
Intemeietorului el, vi pe vremea lid Vodi Brincoveana as mai lucre sticla
proasta, cam elbastrie, la amnia& fabric& de Raga Tirgovivle. Cite o
stIclarie dona se mai pmenese vi pe urma.
Dar asemenea Incercfirl sint ca total risipite; ele Wan niclo lega-
tura, precum n'au Melo insemnatate.
V.
Lucrurile eau schimbat, vt a foal cu puttee% Intemelarea unor fabric!

cdevarate numal In veacul al XVIII-lea. In tot acestf veac, infelepclunea
de Slat In opera de progres prevede ca o datorle din _partea orIcaral
stapinitor, neatirnat sau supus adult', incurajarea Industrie". A scoate
cit mal puffed ban! din tetra, a pastra cit mai bine aural vl argintul, a
vinde pe de all& parte cit mai mull, a produce intro raiser& cit mat lama
bogiiiiiie firevtl ale pamintuln1 national, aceasta se cere de la o Cir-
muire care vrEa sa fie laudata de °pinta public& vi care cetera a se In-
vrednicl de recunoavterea Dfilosofilor", a cugetaterilor politic! cart o BM-
pinesc. Cel mat desavirvit gospodar incoronat e marele rege prusian
Frederic al II-lea, care intrebuinfeeza mevteril de tare vl mevteril strain!,
care se gindevte necontenit to leered postavurilor, Is pregatirea poriela-
nelor din Statele sale, pe care le trimete cu mindrie in dar tuturor vecl-
ntlor vt tuturor cunostinfilor sale, panel vi ocrotituhd din Moldova al Pre-
stet, Grigore Alexandre Ghica.
Tocma! acest Domn, care a stapinit vi in 'sera-Romaneasca, dar
mai ales in Moldova, unde a avut doe& Domnil model, e unul dintre aces
principt dupe mode veaduled al XVIII-lea care a incercat o Industrie de
Stat in ferile noastre. Fost dragoman al Porlii, om Islet vi deosebit de
luminat, inrudit cu Mavrocordaili prin bunica.se, care profess medicine,
Grigore-Vocli, care e lauded ca un administrator neintrecut, a patron at
in Moldova o fabrics de postav al carel istoric nu e fedi !Were&
Prin and 1750-60 stares protestanfilor nem!! vi anger! adapostill In
Polonia nu era tocinal placed& Ouvernul acestel fee elute sa-1 &dna la
Meateaugul In Romial 275
,catolicism cc once pref. Aceste supfirfiri atingenu al pe 'aerator!' de

postav pe car' -I colonisaserfi de curind oamenil castelanulai Poniatowski
.pe moat's acestuta, Zalesczyk, ayezetil tocmat la hotarul Bucovinet noestre.
Neavind dreptul de a-al face biserica at acoola, el trecurfi deci granite In
Moldova Inca de la 1759. Mimi! Ioan-Voda Callimachi, care stApInia
ode curind aceastfi fug, Ii primi cu bucurie $i, up& dating, It dada an
,privilegiu de slobozie. Colonial(' erau sfi fie scutiti de once dare limp
de ire' Juni de zile; pe urma el aveau a& rfispundfi numai an bir de zece
Lei pe an, in patru aferturi; &ma von face agrIculturfi, el von platinum'
patru parale de step al ire( parale de cafe. Vor fl scat! de cat de olac
el de once fel de engulf. In fruntea for va sta an ciipitan, cu drepturl
Ica ale and staroste de breaslfi; el va atirna de starostele din Cernaufl.
Protestanbl din aceastfi colonie bucovineenii a Filipenilor lgi vor Linea
pastorul *I vor pule& s& -a' feel acoalfi. Pentru a strings fondurl in ye-
Zerea clfidiril and biserici, parohul Scheidmantel el colonistul Marschall
-strabfiturfi pfinfi in 1764 o bang parte din Europa de aceiaal lege, Wen-
Aind ai pfinfi In Anglia.
Inca de la 1762 colonial!! Incepusera a lucre la postav in noun for
-aaezare moldoveneascfi. In acest an, Origore-Vodfi, flu' sl urmaaul lul
loan-Vodfi Callimachi, trimetea eau! prieten ,cincl 'mall de postav din
`)Zara noastrfiE. Deocamdata insfi, Cirmairea n'avea o ingrkfire deosebita
pentru rneateril nemfl ai, flindu-se numai In privilegiul din 1759, na se
amesteca intru Filmic in afacertle tor.
Meritul lui Grigore Ghica e ca a prefficut mica fabric& din fandul
pfirfisit al Bucovinet intr'un aaeziimint de Stat, Inteo chlrhand a Certif.
Ina din 1766, Domnul eel non se Infelesese cu lucratoril de la
rilipeni alI adusese acum in Ifiuntral fedi. In apropierea Jul Polon'', cart
vfizuserfi greaala fricutii de din*II fats de coloniall,incepuserfi inteadevir
-a se plinge in cuvinte taxi care Poartii pentru ca se smomiserl de Mol
doyen' aceati locultori de folds at regatulut. El stfirutau pe lingfi Paaa. de
Bolin pentru ca acesta sfi II strice rosin!, al intrebainfau toate mlJloa-
cele pentru a 'spill In intoarcere pe protestant!. Deci el trebelau depfir-
tall de graniti, pfinfi nu-al fiiceau biserica de zid, in locul celei de lemn,
el pita nu prindeau radficinl in Filipeni. Voda cumpira o movie a bise
Rid! Sf. Icon din lea', ai aaeza acolo, in Wu' Chipereati sau PipereatI,
botezat &cams: Noll-Filipeni, pe fabricanti. 0 parte din colonial! rfima,
_sera Ina On& tfirziu in vechea aaezare, sera starostia capitanului Chris.
tiani, care nu vol ea se coboare la !eat; ceilalli fur& aduql In sate! de In
marginea !Bailor de un Laminar, trimes al Domniel. Astfel se intemele
in anul 1766 manufacture domneasca de postav de la Chipereatil Jtjlei,
ling& Iasi, cu un capitan cfiruia 1 se recunoateau drepturile anulboler de
lard (23 August). Ohica izbutise a capita ai un Erman al Portil, care
Intfirla privilegiul postfivarilor strain', de In fabrIcli
Fabrics era miacatfi de apa de In morale aaezate la vfirsarea Bah.
Ulan' in )'fie. Line de of marl al de cirlanr era data de la Cfimara
276 Istoria Rominilor in Chipuri al Icoane
domneasea. De aid, din veniturile personale ale stapinitorulut, se Mee
al leafa lucratorilor si un ajutor, platit odata pe an, pentru- biserica :14
vcoala strainilor.
Se incepu astfel lucrul postavulut de mai multe feluri: postav pen-
tin slujitori, pentru oastea de Curie, care se imbraca pang atunci cu
postavuri cumparate destul de scamp din Brasov san din Po Ionia, postav
pentru tirgovelli Moldovei, postav pentru daruri la Tare!' din serhaturile
vecine vlpana $t la Poarta Imparateasca, unde sosi chlar o bat& de postav
prea frumoasa pentru Sultanul Mustafa limns!, care na firm in same toe-
mat mull aceasta dovada de vrednicie a cirmultorului Moldovel. Duman
al luxulut celui mare In imbracaminte, prin care boterimea se ruins, se-
sitegea ,cu stratele for vi a femeilorg, OrigoreVoda fact' vi incercarea
de a inlocul prin postav de Chiperesti stofele felurite, si toate din cafe
afar& de scumpe, in care pe intrecutele se infafisau sfetnicit sai $i cer-
cetatorit Curti! sale. Inteo bunii dimineala, el se infafisii dee' intr'un simple
rind de strafe de postav: libadee beta de desupt ,,si globes`,
vi Jzbuti astfel a imbraca si pe eel ce1 slujiau vi incunjurau cu astfel de
allbadele de postav st &bele'.
Chirhanaua lucre dot ant, supt Ohica vl supt urmavul du Grigore
Callimachi, intors !artist in Scaunul MoldoveL Apol vent razbolul dintre
Rust $i Turd, care, inceput la anul 1768, jinn pane in 1774. Intre bunele
rindulell pe care le sfarimara tulbufarile, fu $i fabrica de la Chtperestl.
La numirea sa cea de-a deua ca Domn al Moldovel, GhicVoda nu mat
afla nimic din asezamintul cu care se mindrise ;Ft din care nadajdula in
1766 sa face $t export in alte provincir: TaraRomaneascii, Bugeacul
vi Crimela, Turcia. Astazi Chiperestii, un bid sat din comuna Oprisani,
nu mai are nick) insemnatate, si nimic nu aminteste clAdirile, morile de
postav, biserica Wiling, scoala et fuseser a aid pe vremuri.
VI.
In masurile de buns orindulala vi chiverniseala cuminte, Alexandra-

Voda Ipsilanti, contemporanul but Chico, nu s'a lased intrecut de acesta,
st el amindol sint de sigur eel mai bunt vi mai prielnici Dom! dupe Ma-
vrocordafil cel marl, Nicolae of Constantin. $I Ipsilanti porde de Is prin..
cipiul apuseaneuropeang, at veacului sae, di cea d'intalu indestulare
a unel fed este inmullirea negustoriel, st ales $t felurilor de mestesugurt,
$i lucrart de mina" manufacturt , incit, nu numal ca n'are trebuinja
fare aceia de lucruri ce vin din part! striine, sa plarza Mille ban!, el Inca
sa cistige, trimilind la alte pall acelea ce ar putea pune la stare ca sa
Ilicreze st sa facii intr'insa : cu acest mijloc, alit indestularea sl mijloa-
cele chiverniseniel multora se inmulfeste, cit st slava numelul 1st laud
cistiga'.
Inca din 1766-8, un boier muntean, Clucerul Radu Slatineanu, fiul
anal Arvanitohorit, fa indemnat de privelistea manufacturit intemeiate in
Moldova, st facu si el, cu nested deprinsi la Chiperesti, de sigur, sae
Mestesugul In Romini 277
en Nemtl smomiti de acolo, o a dons fabric& de postav, pe o mosie

strains, Poclovalisle, din Il fov, ,la inceputul Wart! Va 'entice. Alexandra-
Vodi Chick un nepot de vir al lui Grigore din Iasi, se gra' siI dea
un privilegiu. Cu tIl mat multi bucurie it intari apoi, in 1769, acesta din
arra, strimulat in Bucnresti. Alexandra Ipsi lantl ridici fabrics la loc in
1774, si ea capita aceleasi drepturl si de la cel dot urmasi al sal:
Din actul de la 1784 putem afla in aminunte care era organisarga
fabri cif.
Ea se deesebeste de cea din Moldova supt mai multe raporturl. Aid
Stela', Vocli, un dil nici link nici leafi, si nu in numele lui se face yin-
zarea. Proprietarul, Slitineanu, raspunde stipinului mosiei o arendi em-
aia de numal 750 de lei, care nu poate fl crescuta. Cirmutrea tart& de
*rice birurl pe preotul si cintiireful fabric'', pe cel cinzect de lucritorl
strfilni special', pe mesterli cift von vent diniunire ; el se indatoreste a
cere name' opt tel pe an, ta.,,doui soroace, in Sf. Oheorghe si la Sf.
Dumitru, fiestecirula dintre elfs eincizeci de straint cart slat intrebuintati
In tors. Cele 2.000 de of aduse din strainitate intr'a dins pentru felul
Rail" cficl an se va lucre numal cu Ifni din tare, ci cu linurt ameste-
cate nu von fi insemnate pentru °Writ, nici pentru beilic, adeci pentre
trimeterea ollor de care se ohmic nevoie la hrana Tarigradului. Satul
fabric!! va fi scull! de orice drepturl ale proprietarului, neputind ft che-
mat la claci, taxat cu bezmen sau chirie de case ", on snit asi cum-
pare vinul, rachiul, carnea, pinea, Heinle' de la vinzitorul pus de
stipinul pimintului. Numai pentru postavul vindut en Bros sau, cum se
zicea pe Muriel, .cu ridicata", se va plait, si anume de citre cumpirator,
dreptul de vinzare de 2 0/0; Casa orfanilor va mat culege apol o par& de
fiecare cot ce s'ar empire, ceia ce ar face 1/20. Line se va lua din tare
In conditil deosebite, innainte de all incepe tirguiellle for ,postivaril de
fare" 41 innainte de all incepe tirguielile negustoril rominl sau striini; ea
va soot la fabrIci fill a plat( undeva Tre-o vami. In fiecare Dumf
mei se va face un lirg Ia Poclovaliste pentru aducerea In lucritori a
celor trebuincioase pentru hrani si train.
Privilegiul imparte acesti 'aerator' in: pleptinitori de Ifni, fesitori,
lorcitori, vipsitori, tunzitori, lemnari, covaci si pluari sau Ricitori de pin'.
Aceastii fabrici firm pina la rizbolul cel non, inceput In 1788.

Lucrul trebui sii se opreasci intr'un limp cind ostile stribiteau necon-
tenit intreg Judeful. Din fericire pentru acest asezimint fOlositor, ca $l
peniru atitea allele, Tara-Romineasci dobindi chip& incheierea, In 1791,
a pact' de Ia Sistov 01 strecurarea neinsemnalului -ci bfitrinului Domn
Mihal Sulu, Ina un stApinitor de o intelegere, o culturi tid o dorinfi de
a face bine cu total deosebiti. Acesta a fort Alexandra -Vodi Moruzi.
La 1794, in al dotter' an at Cirmuiril sale, el fines la Vlena pe un Pitar
Dimitrie Teodor Slitineanu pentru a 'spill acolo lubricant!' cart trebnian
sill strimute mestesugul Ia nos. In acelact an, un privilegiu domnesc
278 Istoria Rominilor In Chipurl al lemme
cuprinde pomentrea In' Hagl Chiriac Arbut ca Apistar al fabricil de

postay. Ea fnsese tnnolla Inca de Is 1793, en un privilegin solemn, &tida-
lse o noun alcatufre, ce un director, zisul epistata, cu vese Mali, eft
meaterl postavarl al en cop11 adual spre invalfitura din mijlocul teranimir
de prin prejur. Cu dreptate deci inlilnim Is 1796 din partea hit Mornzr
lands de sine ca a lzvodit ca din non al a pus in fapta` fabrica. Ea era
scum a Cirmuiril, act Rada Slailneann, care lucra is refacerea el la
1793, pare sa nu o ft lased urmaailor sal'. Fabrics an mal era Ins& la.
Pociovallate, ci la Afumati, unde lucre chiar de Is acel an de Innotre. Um
diplomat rus care keen atunci prin TaraRomaneasca vorbeate de pos.-
tavul albastru al cenuain de Is Afumati care se vinde ea 22 parale cotut
VII.
Cea d'Intalu fabric& de Mille, numita pe greceate ha rfurghle, (de unde :

hardughie) din veacul at RVIIIIea o Intemele un om foarte berate al airet,Nico-
lae Lama san Laziir din Ianina. Acest Orec, ennoscut ca tipograf in anti 1780,.
fat ayes fabrica Inca din 1768, cind vazuram ca s'a Inceput In TaraRo
niOneasca al lucrul postavulul. Iarfial Grigorie Ohica Intarise, la 1769,.
privIleginl. Nlcolae al fratele san, Ian!, care nu se mat intilneate pe urma,.
Near& Skala o fabric& is Fundenii din margenea Bucureatilor, pe Can-
tina, movie cantacuzineasca, 'recta cu zestrea unei fete a hut Mihai Can-
tacuzino Spittaral la Racovileati. Lucrul fu oprlt de tulburarile razboiulut
al, dupe Inchelerea pad!, frit!!! Lazar Isi alesera al un alt loc pentru fa-
brica, movie praboveana Batiatea, a schifului Turbatil de Raga Snagov.
AmIndona morale de hirtie ale acestor oameni indraznell, careal vor ft
deprins meateaugul is Venetia, unde eran foarte multi Creel de aceatla
din lanina, fura recunoscute al ocrotite prin tidal din August 1776 at tut
Alexandru-Voda Ipsilanti. Cirmuirea asigura la patruzeci de lucratort
strain! birul scazut de 4 lel pe an; ea Ina supt apararea sa pe stringa-
torn de cirpe, san ,,cfrplturl`. scadea la 21/v vama ce va plat! hirtla 'da-
da% peste Dunare, in Imparatia turceasca, In cuprinsul larg at caret&
se Intrebuinfa Attila hirtie de Venetia; cirpele se puteau aduce of de aeolo-
fara a se plait nimic la yam/. Frajil Lazar se indatorian numal a arid
Canaan domneati patruzeci de topurl de Mete pe an.
$1 la 1784 lucra harturghia, dam Nicolae Lazar era scums rulnat,.
cu foetid fabrics at tipografia sa. El se mat jinn Inca o bucata de vreme,
supt Mavroghenl, cind tipareate 'n limbs greceasca pagini traduse tot de
dinsul din frantuzeate; dar aaezamintele lui nu mat lealra Is lveala dap&
razbolul cel non.
Alexandra Mom', Inca din cel d'intain an at venirli sale In aceast&

Domnle munteana Intemele o noun fabric& de hirtie is not. Ea fu aaezala,
3) Slittineaau a ClInOSCIlt §i prin invinuirile ce-i aduce cunoscutut descriitor

al Terii-Romine§ti, Sulzer, care anise gi1ceavit cu dinsul pentru un han.
Meeteeugul la Rominl 279
In legatura large' cu morl care dadeau puterea, pe epa Saban lul,in Efov,
In local ce se zice Ca Itch' el care pastreaza el Oa astazi numele amin-
litor de ,,Moara-dehirlieg.
Aceastalalta fabrIca era domneasca, a C'amarli. Moruzi cumpara
moela prin schimb co stapinal el, el o dada ca proprietate statornica :31
venit al asezamitulul. Toa la hirtia de la dregatorlile care aveau mat mull
de serfs: Logofetia Divanului, Vistieria, Divanul Cra love!, judecatorille
el Ispravnicii le, trebula sa fie cernta de la directorul, de la aepistatuld
acestel fabrice. Fireete ca se intrebuintan cirpe pentru facerea hirtlet el
nu lemn ca astazi, cind frainicia lesaturi1 ei durata el sint cu mull mai
slabe: in stringerea ,,pinzeturilor oamenli fabricil eras ajatatt de slujbaell
marunti at feril. De oare ce era el nadejde a se vinde in strainfitate hirtia
domneasca, 1 se dada o scutire de Tama pe limp de cinci ant. Nu era
',orbs de lacratorl stralnl; trebuiau sa fie tocmili Went de prin satele
vecine, el cinzecl dinire el n'avean sa mai pliileasca nimic Cirmuiril; se
inchinan fabricii el ,pairs salaee Pont, meeteri de bier'.
Domnul nu intelegea ca fabrica sa ramite pentru totdeauna a CA-
marl!. El ceru Mitropolttului, a aryl tipografle fusese inviata supt ace-
la el stapinitor cu iabire pentru lumina, sa dea inapol din vinzarea hirliel
prejul moeiel de schimb el numal jumatate din cheltuiellle Mettle en insta-
laree. Dupe aceasta, Mitropolia amine pe depth' stapina a fabricii, cu
conditia de a se ingriji bine de dinsa, numind director priceput, Ipochl-
men ales, om de nadejde, practicos`. Astfel se ueura rosin! tiparnitelor
de la Mitropolie,ei carttle pe care de la 1796 innainte le dadura la iveala
aceetia, OA la 1806 poate, adeca limp de zece ant, 'rebate sa fie tip&
rite pe halite romaneasci de la CatichL Pe vremea razbolulut din 1806-11,
lucrel a fost, de sigur, Intrerupt la fabrica de hirtie de pe ape Sabarulni,
der an aerator frances o pomeneete el chip& acest razbolu, intro carte
care a aparut la 1822.
VIII.
0 a Inlet cherhanii sea fabriba munteana din acest Limp, e aceia

de luminarl de ceara alba, frumos impodobite une orl, care se aduceau
pang eland din Venetia. Dupe pacea de la Chiuciuc- Cainargi, an strain',
de bona seam& Grec din Venetia, Alexandri, se oferl a face in tare lu
minari de acestea frumoase el scumpe, vinzindu-le ins& cu un lea mat
lefien de cit megustoril de marfa veneticam. I se dadu, prin urmare, de
Alexandra Ipsilanil an privilegiu, care fu intarit el de nrmaeul acestut
Dom. Nlcolae Caraga. Alexandri nu se tinu insa de invotala; supt
ochii ingaduitorl at unul Aga stringlitor de mita, el vindu ea fret parale
mat mull decit luminarea straina an fabricat at Jul in care punea son el
aalle amestecfiturr. Pentra aceasta, el poate pentru alto cuvinte nemar-
turisite, Mittel-Von Sulu trecu in 1783 dreptul de a firma fabrica de In-
minarl de ceara alba curate unni localnic, fost scenic al lei Alexandri
poate, Danut luminararul. Acesta se aria gala a scadea prejul luminfiril
280 Istorla Rominilor 1i Chipurt al Icoane
cu an len al clad parale al a riispunde MIMI fret sate de lel din dr

tigul sau. Aga eves supravegherea greutittit luminarilor cis porniau de la
cherhand, $i el punea pe dinsele pecetea domneascA drept cheasie ca
sint curate at trag drept la cintar.
IX.
In legAturit en fabricile de postav trebuie si se pomeneasc6 allele

asupra arora n'avem limuriri indestuliitoare. Innainte de rAzbolul din
1806-12 era astfel una de salad de Tarigrad, stambulsall, care slujiau
pe eland ca brife pentrn holed, al alta de ghermesuturt, adecl de satin,
de miitasicii. De sigur Ina! at lucrArile toile din aceste manufacturi ro-
ranest1 erau de o finefil indoielnica si de un pret lefien. Intemeletoril
tutor asemenea fabric! aveau in vedere 0 exportul, mat ales acela in
terile de peste Duniire, al c6ror locultori avean aceleast gusturt al ace-
leesi mode ca 0 cei de Ia not. Aceasta Iiimureste pentra ce asemenea
cherhanale nu se Meese in Moldova, de unde exportul era mai greu, ci
in Tara-Rom5neasc6, pe ticket lung6 margine duntireana se sAvirsia un
necontenit schimb de milrfuri cu Rasfir Ital. Se pomeneste chiar o fabric!
de Wan% proastii, de blide albe.
0 fabrIcil de testemelurl, pentru broboadele teranimil, fu mat fret-
nice decit celelalte. Ea era asezatA tarrial in preajma Bucurestilor, in
xn6n6stirea M'Arcuta. Se lucre Ina la 1818. La 1828 lash', Turd! prAdarli
miinfistirea, unde se fact' mat pe urm6 un spital cu darnel!. Fabrica nu
se mat ridicii deci niciodatA din 4ceastii dlsirugere.
Dar, dup6 intoarcerea linistii, supt Domnti cel not p6mintent, se mai
fac unele incerciiri. Pe Ia 1822 era astfel o nouii fabrics de ghermesu-
turt in veslitul Han al dragomanulul 0 befulat Manuc. Testemele se lucrau
pe shade Podului-deP6mint, intro cherhand al aril personal se inchela
intro vAduvA cu trel fete'. Nu putem spans cit limp au limit aceste ince-
pular' sl6b6noage.
0 moarA de tutun lucre in margenea Cimpulungului la 1821.
Trebuie s6 se adauge, in sfiralt, ,fabrics de fides, ea ergalli (instra-
mente) de anima al de lemn", care fa intemelati de Damitrachl Turnavt-
tul sun Tirnoveanul, poate pe vremea lut Mavrogheni. Un Costachi Hat-
manul o cumpirit de la acesta, al fabrica` trecu la 1798 in minile Doamne!
luf Vod6 Hangeril, cel ce a fost Mat de Turd, Ruxanda Ohica.
X.
In Moldova incercgrile de manufacturl sint mat patine al an o ai

mai scull duratii. Nu le fac aid Greet sau Bulger' sau chiar Venejleni,
ci strain! din Apusul Europe!, aventurieri, vinittort de cisligurl riipezt,. cad
nu posedi aid st6ruinta, aid priceperea celorlalti. Ei n'au in vedere gindul
sAnotos al anal export in Rfisfirlt, ci urrniiresc finte mai put:n laminae.
Mestesugurile la Rominl 281
Lucachl sau, cu numele intreg, Lucca dela Rscca, un Levant In,

cumnatul NI Or !gore Alexandru-Vodg Glace, aduse din Brasov pe la 1774
pe un Frances vinturg-tare, fost ofifer, Ledoul2c, de Sainte-Croix. Acesta
Ina in arena", pentru 450 de lel pe an, o movie de la Prat a cumnatului
domnesc, st film' acolo o fabrics de falanfd. Contractul era pe patru ant,
ul la incheiarea for o cearli tzbucal intre mosier si fabricant. Dupg multe
plingert, stirulnie si interventli, bietul Ledoulx In snit a pleca in Moldova,
in cea mat mare grab& cu ban! imprumulaft, la Januar 1778. Vodfi Cons-
tantin Moruzi it privia ca pe un francmason, un pfarmazonc primejdios.
Able peste treizect de ani, in 1818, Francesul de Lincourt, profesor
de limba sa pgrinteascg, lua cu chine intro mahalit din last casele lul
Ionia Codreanu si le potrivia pentru a face in ele o moarg de olole,
cum nu se mat pomenise piing acum in Moldova. E vorba, cred, de ulelu
de in, care ar fi putut educe cistig unui om in alte imprejurgri decit elle
Jul Lincourt Acesta se intoarse indatil la mestesugul NI de dascfil de
franNzeste.
In 1813 se afla la Iasi Sasul loan Hart, care ventse cu multe gindurl
de intreprindert mfinoase. El even planul de a intemeia o tipografie pgre-
ceascii" si, in adevar, infeleginduse cu niste negustorl localnici, cart-1
scoaseril apoi din tovgriisia lor, el adung materlEaul trebuttor. Dar loan
Hart mat avuse in vedere st o fabricil de postav si o motra de hirtie,
pentru care si Rica pregfitirl la Deka!, lingg Hirlfiu. Din planurile lut nu
se alese toles' nimic.
Alte fabric! erau in mina bolerilor din burg, st anume acelea pentru
alatuirea si exploatarea cgrora nu trebutau nIcl ban! multi, Mci able cu-
nostinti decit acelea care se treceau dintr'o generatle intealta.
In 1798, era o singurit fabricg de polag din cenusg de stejar in toatg
Moldova. In singurul an 1799 se mai Vilma vre-o treizect. Domnul de
atuncea dada o luare-aminte deosebiti acestel miscgrl. Hofer!' opriserg pe
Ureat de a mai face lemne in /Mures care trebula sit fie intrebuinfata
numal pentru cenusg. Unele sate se plinserg tut Alexandru-Vodg Calif-
mach!. Acesta chemg pe sfelnicil sill fires!! la Mitropolle st capgtfi de la
dinsil rostirea pgrerli cfi fabricajia de poles in aceasta masurg st cu aceste
mijloace e dgungtoare fern. Fabricile furs dee( pretutindent stricate de
ciohodarit domnest1.
Velnifi pentru rachia erau multe, de cind plgcerea ruingtoare a

rachlulul se simIlse si de tenni! nostrl. Horilca nu se mat aducea acuma
grin Evrell marginast, de paste Nistru, din Polonia, ct se faces pe deo-
sebite mosii. Bucovina, pling de velnill evreiesti, pules sluji ca model. de
01 incg innainte de anul anexiirli, 1775, darea pe vein!!! se intimping al&
furl cu acela pe moil el pe circiume in catastlful veniturIlor domnestt.
Dar fried de a nu se inirebuinta pentru facerea de rachiu o prea
mare pane din pines culeasfi in fiecare an cid vechlut rachlu, mat
282 Istoria Rom Tailor In Chipurl al Icoane
sinatos, se facea din Brine , frica de a nu se gas! fara in neputInfa de

a vinde Tare' lor griul ai oust de care el amen nevoie, aduse pe la Ince-
petal veacalut at XIXlea oprirea lucrulul velnilelor. Mal inriurise al faptul
ca Domani lea o 'lama mare, 60 de parale In vadra, pe horilca ce se
aducea din stainatate.
Dar In Main 1814 Mitropolitul al boteril se Indreptara atm Scarlet-
Von. Callimachi, aralinda-1 a la facerea rachiulat is Intrebuinfeaza tot
grin at orz stricat, apot sacara al hrlaca, samanate anume pentru aceasta,
ca el slid gala a da Camarit de fiecare vadra din horilca focut& in far&
cif se lua la vam& din cea importatfi at ca, pen urmare, nu mat e nici-um
cavint penal' a se mat pasha vechea oprire. Domnul al Ingadui velnitele,
ca condifie ins6 ca els IA se opreascil in anti in cars s'ar simfi lipsa de
cereale.
Cam pe acelaal vreme, Moldoventi in fara carom Snail fierbearr

Inca din veacurile cele vechl, at XV-lea al at XVIlea, berea, care perk
°data cu desnalionalisarea acestor Seal Incepura nil area berarii cu
allfel de lucru declt acela care se oblanula in berarille saseatt din cele
mat departale timpuri. La Roman era bargee Inca din 1798. In 1814 area-
monopolul in acest oraa Grecul Petradi. Peste dot ant, episcopal chiar
ficea o berarle, al Domnul ii impunea preful oblanuit at acestel Mahal
al dares la spital a beet ,cu o par& mat jos, fund pentru trebuinfa bol-
navilor". 0 a treia berarie se afla tot in Roman in 1816, a lui Alexandra
Dos, cu privilegiu de la Vornicia de °bate. Acesta era an Austrian, audit,
supus Agenfiel. Pe aceleai limp era la Iaal beraria lui Ienachl Nicolas
Altan. Toate -berartile sas bdrortile eras ,Inchinatei la Culia Milelor,
carela II &Odeon o parte din clang. Allan amuse ca Innaintaa, Inc& din
1793, an berar ea Out de doctor, medical Herlllz.
Cel d'intain bautori de here fuseserfi °Merit at soldafil armatelor
strain de ocupafte: Rua!t cars statusera In Iasi al Austriacii cart In raz-
boiul din 1788 facusera din Roman o capitalli a Tinuturilor de dincolo de
Shelia. Astfel, In Bucureati, cel d'intala care captita un privilegiu de be-
rarie fa loan Timpel, zis Neamful, din Gotha, in 1809. Localnicit nu se
tacomiau de loc in bautura cea noua.Neamful 'Astra monopolul al supt
Caragee, inlaturindu-se en concurent, ,Neamf din Austria. El era inda-
torn ins& a nu lucra in oral a nu Intrebuinfa decit grinele care nu pot
sluff pentru trebuinf a fern san parkin' folosul Turcilor al a plati ca In
Moldova 300 de lei la Cutla Milelor. Beraria arse in 1821. Peste tret
ant, Frederic, fiat let loan, o ffica din nou, al o tract' apot until WIG
Rube. Peale pufin acest at doilea Naomi infra insa In ceartil cu tovaraaul
sag, Krebs,-eere capatase un privilegiu pentru a face rachlari din poame
al se apucese a lucra bere. Consulul trances, supt prolectia caruia el
trecuse, II Meta, dar Domnul insual se amestec& in afacere, al monopolul
berartei fa pastrat 1st Kobe. El va ft avid, pests trel an!, cind Ruall ocu-
par& fara, destal clienfi staruitori.
Me 'lemma' la Romini 283
Xl.
Plan astfel de fabrics meeteeugarl siraInt patrunseseri in not. dar

leer Irebul sa se creed& a Innainte de ,era nouP din 1830 numarul for
ar fl foal mare. Aceasta e adevarat mat ales dlncoace de Milcov,
51 feta de ce, Meeteengaril cel not, sprifinifi, potrivit tratatelor, de
consulate in rindul Wain de cel austriac, de cel presian , (matt de
Incru mat ales in don& 'talia': case de mode el articole de mods.
Cea d'intalu case europeand din lee, a lost a boierulul Scarlet
Sturza, an ginere domnesc, care lava/Ilse in Germania el s'a asezat apol
In Rasta, ajungind el guvernator al Basarabiel. Nu etim cine Po cladise,
dar nume de architecfl cars Inloculan pe Tech!i malmarbagl dupe define
Rasaritulul se pot culege let el cold, de el materialul n'a lost skins pan&
astazI decit intr'o foarte mica masura. Cam pe acelaef vreme, un Orec
din Italia, care Meuse IngInerie milliard, Spiridon Macri, lucre pentru o
biserica a lul Alexandru-Voda Ipsilantl, el el lei arata priceperea el in
scare Carpi celel noel de la Mihai-Vocla, ca IA nu mat vorbim de an
protect pentru exploatarea europeana a ocnelor de sere. Joan Raihner,
atlas din Siblin de acelael Domn, prin miflocirea episcopulul de Buzau,
!nail& named manastirea dela Poiana, pentru Banal eel Mare, Pena Fill-
pescu.
Asachi flume!, poetul, fu acela care dadu laellor de innaintea arta-
Int 1821 casele doamnei SturdzaPastravanu ; el invafase arhitectura In
Viena. In 1820 pmalesirul zidar" Iosif Weitz Ikea porucicului, viltorulut
general, loan Odobesca an rind de case dap& pianos epusean.
Lire anti 1824 el 1826, Freywald, socrul influentulul secrelariu al
Agenfiel austriace Udrifchl, lucre la pavarea cea noun a Bucureetilor, en
bated de lemn. 0 fabrics annme se face pentru pregatirea acestora, et,
In Almonachul sin ilustrat, Mai Rogalniceann dadu intaflearea celel ase-
manaloare care flint& la lael pe vremea Regulamentulai Organic. In local
sululgillor din Baleen!, car! aducean oda& epa in orace, acuma aceasta
sarcina se dadu pentru Bucureett, in condi!!! non& cu Inirebuinfarea
de tabu! de font& san de oale lui Ernest Meyer din Saxonia, care
flea eel d'intain plan la 1824 el-1 Thu printit la 1827.
Oral:110e de mode noun, Cu Iiinille 'rase drept ale alellor, en bos-

chete el podoabe meeteeuglte, cum se °biennia' in veacul al XVIIIlea,
le-an Meat meeterl aduel, cu plate bunk din Arden], de Inherit cart voles
sa se tie in curent cu timpul. Multe scrisorl oltene an acest scop. Ora
narul ,neamr se cerea tot aye de mull ca el guvernanta ,Nemtoaica
in copil".
Inca de pe la 1784, Banal Filipescu, cel cu manasiirea de In Mane,
Ina la socoteala bairineasca, de tot aspra, en oareecare 'Male, pe Nearriful
sin, meter de canapele. Amu dee! aceasta mobile nu se mai aducea de
284 Istor la Rominllor In ChIpuri si Icoane
peste hotare, cu toate a pane dupe 1830 garnifurlle cele bune trebulau
neaparat comandate in strainatate. Dintre deosebitele felurl de meeterl
strain!, cet mal cat:tail erau tested!. Bine plaint, el petrecean din toate vs-
niturIle ce puteau sa alba: unul din consulil ceI ocrotlau, recunoaete el
el a aceet1 Nemi la, al caror nume ajungea acum,mal ales in Moldova,
sa insemne meter de lucrurl noun : inginer, whited, maeinist, fabrIcant,
erau cel mai bayi din tern. Unit stateau pulln et se Indreptau apol spre
alte plater! ale noroculul; cel ce an ramas, s'aa plerdut rapede in class
noestra mljlocle, cite era.
Patrunderea Nemillor insa, ca el a doua epoca de intemetere a

fabrIcilor, cade in buns parte dupe 1830, el nu putem urrnfirl lucrurile
dincolo de aceesta margine, in capitole care trateaza despre 'late supt
,vechiul reglin" romanesc.
Bani id Masuri
I.
Ban inseamna moneda Banului, precum monedel lut Ludovic at

XII-lea I s'a zis aludovicg (touts), monedel tut Fredericcel-Mare frederi
(Friedrich), monedel In! Napoleon Ilu .napoleon, monedel ducelui de
Venetia ducat', far celei a Sultana lui sultanie.. Cel mat multi ban! as
plecat in veacul at XIII-lea din Baneful unguresc at Severinului, de at, no
de aid, ci din mat vecht provincli, vine numele tor. Capetenia care cirmuta
in numele regelui vecin Tinuturile de peste Olt n'avea fireate. o moneda
a WI deosebila,Insa, de care ce moneda ungureasca trecea prin minile tut,
yenta de is el al de la dregatoril lui, de la negustorit in legatur& cu dinsul,
I se zicea, dupe numele demnitalli pe care o aveau Band ungureatt,
tot ban'.
Totual nu prin acest pircalab al Severinulut a patruns pentru intala
oars semnul lesniclos pentru schimburi al monedel in partite locuite de
Romird. Dupe epoca romans, care a lasat In toate unghlarile, supt pa-
mintul gramildit in cursul veacurilor, band de anima el de argint at Cesa-
rilor, at alloy stapinitorl de la Miazazi at al oraaelor greceatt, in evul media
moneda bizantina a sazbatut pan& of prin vane cele mat adapostite. Une
on ea yenta, de sigur, prin razboinicii tutor* cu prada Tinuturilor civil! -
safe, alte or! Irma ea dovedeate calatoria negustorilor strain! sau intoar-
cerea localnicilor de la vrelin bilciu de holm.. Si in partite Bistrifet arde-
lene, in locuri odinioara salbatece de la picloarele munfilor s'au gaga
bard cu chipul tut Iustinian al cu crucea ocrotitoare a Bizantulut.
Niciodala n'au paint ft Intreruple cu totul legaturile de negot Intre
udefele" sou atinuturile" romfineati, de o parte, al, de alta, partite, cu o
vista mat aaezata al mai plina de bielgug de la dreapta Dullard, strabatut&
de vase imperiale.Niciodata drumurile de negot n'au fost cu totul inchise.
Dar ele erau numal foarte pufin cercetate al banul merges numal de tot
slab. El va Ii fost infrebuinfet In satele noastre mai mull pentru facutul
salbelor de podoabe deal pentru schimbul Mire feranii, cart nu diclusera
Inca o boierime al cart nu oploalau negustori strain! in mijlocul tor.
286 Istoria Rominllor in Chipurl el Icoase
Cum s'a mai aratat In aceasta expunere, se vindea el se campfire
Intel) maser& de tot mica; left nu se dadeau nimanula; Weill sau juzil,
on cnejil, vatamanii, capetenille cele marl, Voavozil, nu cereau decit dljma
turmelor, cirezilor, cailor, samanaturIlor, gloabe sau amenzl tot in nature;
pocloane It se aduceau lareel altfel decit in metalul pecetluit cu o inscripfle
el o efigie; slujba, munca brafelor inlocula atitea dad el venituri din tim-
purile mai noun el mai civilisate.
Dar Voevozii, ca el mai midi lor, carl domniau peste unele vat
au mai prImiau is vim!, Is hicatorile de munte el Is vadurile apelor, banal
strainulul din sus sau din jos. Din acest refit de capetenle se hrania Via-
fleria. lor. Tot de ;nolo se scotea apol darul ce se face& stapinitorului
recta, care ocrotia tare sail era in masura s'o ameninfe, s'o cotropeasca,
el s'o pustieze. Inca de pe to 1240-80 regele unguresc area astfel de Is
Litovolu $i de is frail! sal din parfile vilcene §I gorjene niete venitari (pro-
ventum), an bliss (fributum), la care astfel de franks"i al feranimil noastre
erau sum! Inca de malt& vremet,
II.
Ramine se se vada scum de cite felurl era banal altor ter(, care
xfizbatea el se cheltuia astfel Is nol, precum el acela pe care, dap& aceste
models, it batura Domnil noetri insist.
Cel mai vechla prIvilegiu amanunfit de comer( Is Munteni, de supt
Mircea cel Bitten, cunoaste intiiu monede bizantine, ca perperul (hyper -
pyros), care era raspindit el in Lingerie, avind insa acolo o valoare mai
mica decit a perperului clasic, urinate nominald, care era de metal nobil
el area un prof mare. De alminterea, era ei an aperper muntean", cunos-
cut Inca de pe la 1392, tot supt Mircea, el papa in Constantinopol, undo
-era socotit cam o treime din originals! Imparatesc. Perperul n'a patrons
niciodata in Moldova, supt niciuna din formele sale ; in TaraRomaneasca
el a dat numele unel vecht dajdi, pdrporitul, care s'a pastrat pane bowie
lirzia, pane Is reformele fiscale din vremea Fanarloillor. Perperul insuel
a tent din intrebuinfare °data cm peirea Statalui bizantin el a anexelor
sale; pe de all& parte, de Is Viad Dracul innainte, niciunul din Doman
munteni n'a mai bate atoned& in fare lor sau pentru aceasta far& Aceasta
e, in scurt, istoria Is not a perperalui celui adevarat el a imitatiei lui in
epoca lei Mircea.
Careful bizantin, care Wel el nu se infaflea totdeauna intro singura
monde, blind 01 acesta, ca 01 perperul, ca el marca apaseana, mai mult
o unitate de ()mutate monelard, nu se pome0te niciodata is not.
Unele vim! se hotarasc in ,ban(`. E, s'ar credo, un ban de annul,
din rare, dar e malt mai probabil ca supt acest name se intelege intalu
dinarul (denarlus) ardelean, Is inceput a zecea, dar apol o suta pane Is
a trete nuts parte dintfun florin craiesc, care dinar area o large raspin
Baal vi Mitsui 287
dire in micile noastre socoteli din acele Teacart incepfiloare. I. Bog-

dan clteazi al terminal de banally denariae, dinar al Bann tut, Intrebuln-
fat in Ungaria vi care desleagi pe deplin intrebarea. Acest dinar-ban era
intrebuinfat al in Moldova in aceasti epoch, II-I Intl !aim In involala de
negof a lel Alexandra -cel -Ban cu Voeyodul Ardealului.
Din Germania vine fertunul (Viertelm), a patra parte din greutatea
mOrctl, fertun care se socotia une orl ca egal cu Barisal, care nu e nu-
salt, trebuie sfi adAogim, niciodall In aceste (Finale (relate cu Sasit ar-
deleni, cu bate c6 -1 aflam in documente de farA din veacul al IV-lea.
Ducatul era de origine veneliank dar se Wee al in Ungaria. Du-
catul de our ar ft deci cea mai mare monedfi ce mergea in ferile noastre.
Cind vedem Iasi eh' se lua de is o bucatii de catifea de Ypres an fertun,
de la alba de Louvain, care trebuia di alba cam acelasi valoare, in per-
per, tar de la una de Colonia, care nu putea si fie neasinanat mai scumpli,
dotsprezece yducalia, clad un butolu de mied e texat tot aga, cind an
batolu de yin cla vese ducats, ca vi an cal, cind, in sfirvit, boul situ vacs
e pus la vama de trel ducat[, porcul la aceia de dal, si berbecele, cerga,
burduful de brinzk pielea argasitk la cite un ducat, tubule ail se admit&
-ci acest cevint, care ajunge pe arm& a insemna ban!' f5r6 deosebire
(far ducatar, bilnar), 1 y1 pierduse Inca de pe atunci adevarata Insem-
Wale.
Aceasta se `,4ede, de alminterea, prin acel privilegin pe care-I dil
Bravoyenilor Dan-Vodfi cel de-al doitea la 1424, cind el a inceput sil bat&
din noi, al pe o scar& vi mat Intinsk ban!, pe carI.1 Intitula, clad erau de
un pre[ mat mare, win limba de rind romlineascliN, ducafi. Acest ducat
corespundea, dup5 cit se pare, asprulul de argint carat, apoi de argint
amestecat si, In sfirvit, de arama usor argintatil, pe cind banal era de o
potrivfi cu dlnarul din Ardeal. Cercetarea monedelor pistrate area in
adeviir in ban mai mare si mai sir5Incitor, viidit de argint, st altul mat
Innegrit de vreme, care infilfiseazil o suprafala simpler mai 'nick Unul
e &metal, tar in cellalt trebue si vedem-banul cel laic, binuful. Compa-
rind cele doug tarife: al let Mircea al al lul Dan, se vede cif an fertun
vechiu filcea 36 de bent nos, un perper 24, tar un ducat de la 1,3 bent
plinri la 2 ban!. Ina o comparalie se poate face, puind allituri un privl-
legia din 1413 al lui Mircea, in care ygmile slut socotite in ducal!, cu
acelea ale lui Dan, sau cu vechile privilegil slayone ale aceluiasi Mircea,
uncle socoteala e filcuti si in fertuni $i perperi. Se vede ca 24 de ducat!
<1 fertun) fac 36 de bani, 18 ( =1 perper) fac 24, 12 fac 1.6, 6 fac 3, vi
asa mai departe. SA se mat fie sama ca la Tama calul lara calaref plane in
-ducat, Ian drumeful pe jos numai an ban.
Deci, in resumat, lag care era sistemul monetar, indigen al stain,

din principatul lui Mircea (+1418) $i din al finial sae Dan.
Fertunul, §fert de mara germank florin, 24 de ducat! ronlneftt,
36 de bent romane0t.
Perperul, linnet dupe cel biaznlin, dar egal numai cu Va din et,
18 ducat! de tars, 24 de bent.
Duca lul de tare, asemenea cu asprulbizaniln, 1,3 t5 sau chiar 2 bent.
Banal sau dinarul, inialu ardelean, apol localnic, cea mai mica
moneda, de argint la inceput, dar mergind lot mai mutt spre arama.
Acest ban in parasif, dupe staruinta poruncitoare a Ungurilor, inca
din anti 1426-31, $i socoleala yawner se Mei' de aid innalnle tot in
ducall ca supt Mircea-Voda.
Intrebuintarea in TaraRomaneasca a florinulul unguresc, numit
chiar cu acest adevarat nume al sau, se dovedeste apoi din privilegiul
de negof dal la 1439 de Vlad Dracut orlisenitor din -Gantlet sl care heti-
'Isle plata vamil in asifel de ban!. Dater!! ale unora $i altora din boierli
terli se inseamna tot in aceasta moneda mare a Statului vecin. E deei banul
curent pentru afacerile si tirgulellle mai marl, banul de schimb in leg&
tura cu strainatatea.
Miami cu florinul ins& umbla, pentru afacerile mai mid, asprul
bizantin, ce se pastrase, dupti cucerirea din 1453, sl de &dire Turd,
cart si innainte de aceasta data null impusera pe teritorlul balcanic luat
in stapinire de dins!! un fel de moneda a for deosebIta. In veacul at
XVI-lea, un galben venetian sau un galben al Sultanului, un sultanin po-
Welt dupe modelul Italian, avea seized de aspri, dar, cu necon-
tenitele schimbari sl falsifIcari ale monedel, aceasta relatie se schimba
foarte mull. Valoarea galbenului fu crescuti prin porunca imparaleasca,
far esprit cei not furl necontenit mai slabi decit cel vechi. Astfel pe Is
1600 trebuiau o mita douazeci din aceste suptiri foite de argint amesiecat
in !argil masura cu arama sau de anima infasurata in pojghlte de argint
pentru a face cit o moneda frumoasa si lucle de aur. Socotelile marl co
esprit se faceau, ca in vremea bizantina', cu punglie, care cuprindeau 500
de unItaft, sau cu povara, zisit turceste Jac (in italieneasca levantina:
sommo), care faces o seta de mil de aspri. Cind TaraRomaneasca a
inceput a plat! haraclu Turcilor, ea avea alegerea intre a-i plati cu
galbeni sau a trimite sutelecle mil ale asprilor in sad pecetluiti de Vis-
tierie, pe carale domnesti".
Pe la 1500 toe% negustorla se porta in principatul muntean cu flo-
rin! de peste munte si cu aspri de peste Duntire. Moneda potent", cea
germane, cea Italiana razbaleau numal foarte pulln; banul de !era nu se
mai intrebuInta de malt.
In afacerile cu strainatatea, florinul e pomenit de cele mai multe
ori ; prejuirea unel mosii care se vindea, pretuire facuta odinioara in
vile, in vesmInte, in acute, in alte paminturi, se face, mai ales de pe la
1500 innainte, in aspri. Une or! esprit sins pus! numat pe hirtie, cad de
fapt se savirseste tot un schimb; acest fel de a socoti in bani cart nu se
vac! 01 nu se platesc, poarta un nume deosebit: a biciulul. Cind insa
raspunderea banner este un adevor, atunci se aminteste in act ca s'au
dal aspri gala'.
Banl el Mfisurl 289
Florinil se zicean in grain! obisnuit al florin', flurini vl ugh!, de la

prescurtarea ug. pentru slavonulugarschig (ungureall). Cum se va vedea,
vinarile pe ugh sint cele mat oblanuite dincolo, In Moldova. In Tara-
Romaneascil, din potriv5, mullamill granite! intinse pe care o area faIii
de Turd, asprul biruleate, at de la o vreme el e pomenit aproape singer
al in actele de vinzare al in ravaaele -de Interes care se trimet In still-
nfitate.
In Moldova cele mai vechi privilegil de vam5 arat5 urm5toarele

monde, de tare sau str5ine, cele din urmfi hind, paa la an limp, cu
mutt mat rfispindite decit celelalte al- cialigind, apol, la sfiralt birainIa.
Cel mai mare ban, de argint ai de aur, e nzlotul 15tiresca. El nu
vine, fireate, de is Tatarii Crime!!, al aror nume il poarti. Aceatia n'a-
veau bent cu o astfel de rilspindire al de insematate. E numal moneda
yenta din Tara Tatfireasa, pe drama! de negot tiltilresc. De fapt Iasi,
el poartli stove latine al semnele deosebitoare ale Republic!! genovese
care ayes pe ferIcIta coasts crimleawil minunatul ores al Calla
Inc latii ce ban!' adevilra% gate, se intrebulnleaza pentru a se
plait moatile pe care le cumpfirau boieril moldovenial aceastil inlocuire
a economiet naturale" prin peconomla de bard' se face in principatul
nordic mai r5pede decit In cel de Sad , acest zlot clang& locul d'IntAIu.
El doming in lot veacul at XV-lea.
Zlor inseama monedii de aur, dar de sigur a cel mat multi din-
tre aceati pbant frinceatig sau iltalleneati" 11 se zice °data al astfel
erau din argint numal. Po !anti 11 ziceau stand ruble, un nume tare a
avut noroc at s'a pilstrat, la Rua' racer, pla in ztua de astfizi. Cind
Petru-Vodil Mani din anti 1380 a imprumutat ea bans pe rude sa Cralul
!wee Vladtslav Iage llo, -el ia dat astfel de ruble de argint frincesc",
pia is suma de 4.000.
Aici, In Moldova, era, apol, in veacurIle al XIV -lea at al XV-lea, o
singurg monedii mica, tot de argint, grosul. Name le vine dup5 at grosulul
polon, care e asemenea cu acela ce merges In toate ter Ile germane, Hind
o imp5rfire a monedel Idea le: marca. Cind Voevozli moldovent incepur5,
pentru mindrie ca at pentru clang, sil beta 10 el banil for deosebill,
hereghia dfidu astfel de groat pe cart Illaa-Vodfi, fiul Ind Alexan-
dru.celBun, in privllegiul sau pentru SEI§ii din Ardeal, II defineate groal
din moneta noastrils.Precam avem bard munteni,n1 s'a pfistrat un numlir
destul de insemnat din aceall groat at fern moldoveneati. LI se zicea,
Ina de la inceputpoporul poate a Wei nu atle alt name decit acesta
bani. Asifel vechea Tama a Sipinfulul cerea un ban de capul de vita. Dar,
pe cind banal muntean e tot una cu asprul martini, dincoace el inseamnil
o moneda a aril valoare e ceva mat mare chiar decit a ducatulut de
dincolo. In adeviir, vama boulut, pentra Ardeleni, care e in TaraRoma-
neasa de 3 ducat!, e hollirilii in Moldova pe acela§i vreme la 2 groat
290 Istoria Rominilor in Chipurt si Imam
de acestia de-al Domnului. $1 tariful pentru Sas! e cam acelast in amin-
doua !exile. dell doer de taxa postavului frincese, care corespunde,
credem, postavului pe care prIvilegille moldovenestl it numesc de ,BI bier%
ceia ce trebule sa insemne Beauvais, unde de mull inch se lucrau bane
postavuri negre.
Din lingerie venia florinul, cantle I se zicea la inceput, in veacul
at XVlea, Burin". Mai pe urma, in al XVI-lea, numeleI obisnuit a zlot
unguresc`, sau prin prescurtarea grafica a formei unguresti, cum am
spus , ugul (plural, mat intrebuintat fireste : ugh!).
De pe la 1550, cind legaturile cu Turd! si cu Muntenli sint mai des%
nu lipsesc nicl socotelile in aspri, care se fac tot mat dese supt Lapus-
nen' $i Petra Schiopul. Numele de ban! trece atuncl asupra tor, nemat
Bind acuma graft' de ler&
Zlotil poloni avean, de stgur, o trecere mai mica. El sint insa po-
men111 in privilegial de negot al lot Petra Schlopul, la 1579.
Aceasta e starea de lucruri in Moldova Ora pe la 1600.
1V
Cu intinderea negolului german spre Marl!, dar mat ales prin a'e-
zarea inlet) parte din lingerie, care' l pierduse la 1526 sl neatirnarea sl
unitalea, a unor principi din Casa de Austria, razbatu noua molted& ger-
man& a talerulut. Despot-Voda a Mut, prin banarul sau sus, $i el frames!
tateri de pared& cu chipul sau Li se zicea st LOwenthaler,pentruleul care
era intiparit pe dinsti. AI nostrI zlceau a cestal mare ban de argint sau Older`
(plural: $i talereu si talerta) sea leu (in Tara Romfineasch prin a doua
jumatate a veacului at XVI-lea si talent"). De pe la 1600, tot mat multe
socoteli se fac, mai ales in Moldova, in talerl HMV sau in pie! batur.
Trebule sa se faca ins& o deosebire metre aceste doua nume. Astfel,
an act de pe la 1600 vorbeate de .5o talert MO si 25 lel batull° al se
adauge: cam pus zillog la dumnealul 51 talerl Wulf pot (0 jumatate),
s& -I facem dumisale lei bitult, si sa ni Warn talerl".Lamurirea a aceia c&
mai eras un fel de tater! mai marl, cart n'aveau pe dinsii leul, ci coroana,
$i de aceia se $i ziceau Kronenthaler. Pe clad leul avea 40 de aspri clupa
cursul turcesc, un Kronenthaler, egal cu un scudo sau eau, valora ceva
mai mull: 50. Peale cile-va decent( zlotul tatarascg fu invins ea total, si
pe la 1620.30 rilet nu se mat iorbia de dinsul. Leul si asprul eras lemelul
circulallei monetare straine in /erne noastre. °data un later valora pa.
truzeci de aspri; pe la 1600 trebulan optzect din banufil cel not de argint
pentru a face un later.
Pen urmare, talerli romanesti nu sint altceva decit astfel de ,co-
ronati'.
Mat presus de talerullen se mat pastra Iasi galbenul unguresc. Dar
el e acuma un ducat asemenea cu cel italienesc, de si purta chipul im-
pliratuluiCralu din turnatoria carafe porneste. I se mat zice si galbea
rofu, flIndcil era de aur.
Beni al Masud 291
Cit despre grafi, el dispar. Dar Tura 11 primIser1 in sistemul for mo-
stetar grupd, care liken patruzeci de asprt, ca el lent.
Florinil de argint, florinfil', se pomenesc al In cele mat vechi za-
pise ardelene, dar imprejurarile mbnetare de acolo an numal o Insemni-
tate ajutAtoare pentru sablectul nostru. Zloi II nu sent aceiagi ca al aceati
florin', cacl pe la 1620 se fAcea socotealli el ,7 zloil lac 6 florinfl". Zlotul
-ajunge acum Ra fie de o potrivii, nu cu galbenul, el cu teal.
Dapfi attests monede, anumiii stringfitori de dijciii din Moldova se
ai zic: leuasi, Mores!, golbenasi. Ei stringeau aaa numitele &Oil de slog,
lei, taleri ai galbent de case, la care erau supuse anumite categorit de
dajnici. Tot asifel se zicea ,zlotaa" acelui trimes al Vistieriel care stria-
gea din plait una din dfirile obianuite ale feril. Acest name invInge la
*mil al inseamna orice fel de implinitort at veniturilor domneati.
Inca din cal d'intlia ant ai veaculal a1,K1711-lea, se intrebutnieazA la

pliji pOtronicul, monedi de argint, de obiraie leaeascA. La 1621 un potro-
Die valor& noun bent (ceva mai tiirzia : aese, supt Fanarloft : zece), tar
banal trebnie se fie in aceasili vreme asprul. Lind se plAteate in tater!
germani, se zice ca plata s'a Meal in ban' bunt"; de alitea on Iasi, via-
zitorul trebuie si se muliAmeascA named cu potronicl, gi atunci se zice
cA afacerea s'a incheiat in bent proati", in take proalr, sau ,bans
potronicig. Pe la 1670 se socoteate in galbeni at poironici. Pe la 1740
-erau, in Oran, potronici vechi ai potronici no!.
Cam de acelaal mirime era orlul, cu care putea cumpAra in Mol-
dova de la 1715 o vadrA de yin. El era a patra perle din len al se deo-
sebla dupi cum teal era turcesc son nemtesc.
Ceva ma' tArzle e coslanda, ,moneciA de ConstantinopoIN,m5rantA,
in care se fAceau socotelele pe la 1700. Ea era egalA, se pare, cu po-
4ronicul,
In sfiralt in ceia ce priveate banal, trebule sA se spate ca esprit cet

mot, cart mergeau in principate pe in 1620, nu mat erau privill ca ban! de
-argint, at se at fficea deoseblrea intre ,asprul de arenta, vechiu, al eel
atom care-al Odes la !veal& metalul inferior sou, cum se zice plastic,
printr'o expresie trecutA apol ca zicala, .isi arAta aroma..
Asemenea cu aceall aspri sau cu solidi din Apus (franc.: sou) sint
§aldli bitufl pentru plata ostaallor sal plecall cu Turcli in razboalele din
Austria al Istrate-VodA Dabija. Poole ca al Oheorghe Stefan, innaintaaul
-sau, avase, pentru asemenea nevol, bans de amnia al teal. Ai lut Dabija
-erau primill ins& numai ca un afert de ban bun.
V.
In TaraRomAneascA Intimpingm haat in frunte galbenul urguresc.

4.1rmeazi talerul. Nu lipsesc nict in acestAialt principal leil. In at trellea
292 Istoria Rominilor in Chipuri $t Icoane
rind vine Ong la o vreme mat tArzie decit in Moldova chiar st pe in

1670 wpm!. Banul ce se MIA mat pe urndi nu sinf altceva decit acestt
asprt strAvechl. PrInteo inriurire moldoveneascA plirund cAtre sfirsttui
veaculul, de ci Hums! In leo mAsurA foarte mica, potronicii. Se mat po-
meneate burlincul, asupra cfirula nu se pot gAsi lamuriri.
Mail de aceste monede, mai umblau ins& pe la 1700 01 allele..
Astfel polluracul, intrebuintat rare on $i in Moldova, care fficea dot ban!,
grosul, egal cu dot polturact sau 8 ban!, fuOacul, socotit dot grosi sea
patru polturacl, pltacul de chic! pottered. Jamitalea de leu se zicea lull.
Motu/ se deosebia de leu, flied egal (cel vechlu, ceva mat mare deck
cel non), cu 0.93'/2 din florinul ardelean, pe cind leut ficea 1.40. Leli
eras, de alminterea, de mai mite felurt: teal turcesc vechlu, non! leu
turcesc ci lent impfiritesc. Pe ling& florinul austriac, pfitrunsese at cet
frances chiar, ci mat era ui o monede turceascfi "mull, de acelaci valoare
ca al florinul. Erau galbeni impfirAtesti, galbeni de Venetia sau venelict, qt
galbeni olandes! sau de Olandla". Cracerul, craitaral, a suta parte din
florin, se introdusese. SA se adauge In sfircit marlaful ardelean, cu chi-
put SL Fecloare, crtuacul de acelact pref, st grefla.
VI.
Cind Austrlecli luarA cele clad judefe de peste Olt, el aduseri cis
administrafta si oastea cea noui multi ban! ardelenesti. Banul de Ardeal
facea ins& cit un ban 0 jumfitate muntean. De aid multe incurcaturi at
desbateri, care se mintuira numal prin intoarcerea Oltenlei la torn din
care fusese smulsfi.
Pe la 1750 se mat pAstrau din vechlul slot de monede : galbenit
sau ughii, ugh!! de our ungurestr, spot leil germani, ,lei. bent de argintc,
st, in Moldova, potronicit, In Coate socotelile obienuite. Dar din ce in ce
mutt se lucre in negot cu lent turcesc, o unitate de mimed& fictivfi, cu.
paralele, din cart 40 faceau un lee, precum 40 de aspri de odinioara
de In cart plena parses fAceau en lea creOlnesc din vremea ye-
che can an grub constantinopoiitan; fret bani formau pe la 1740 o para.
In acest fel se poartii loath contabilitatea veacului at XVIIIlea.
De aid iciainte, finind la galben!! Europe! pentru platile mai marl
in strAinAtate, am primit pe rind banil deosebltelor reforms monetare din
Austria al din Turcia, pan& la Incercarea unet monede de bilon in Dom-
nia lut VodA-Stirbei st In baterea in anti 1860 a celet d'intalu monede a.
Romanies unite, In Anglia.
SA amintim citeva din numele monedelor celor mat cunoscute:

Oalben: de Austria, de Venetia, z41 fechird de la zecchlno (din-
pare °data cu ciderea Republic!! venefiene), de Kremnitz 01 de Oland*
(col mai cAutat de negustoth.
Oalbenil eel dot d'intiiiu se prefulau in Cralova, la 1822, cite 19'
fel, ler eel dot din urmA name 18. 0 vetoers cu mult mat mare o avea
atunci ludouicut frances at RestaurafieL pluidorul", egal cu 36 de lei.
Sant el MAsuri 293
Ca Iberial turcesc, sis stamboll, de Slambul. san turalfu, filnda purta ta-
r aua, Iscfilitura, dim Sultanulul, era cotat mull mal pufla decit cel din
Apus, able 9 lel. Cel din Egipt, at In! Mehemed-Ali, yi mai jos, numal 8
(cu citeva decenit in urmA, umblan cu 8 el cu 7).
Nisfkua mergea la Cralova in 1822, 23/4 lel, data era de Conslan-
linopol, tar cea egipteani 2'/4; ceva mat tires, ea se arch ins5, ajungind
el On& la 4 let. Pe stand Inca nu bfiluse Mahmud, Sultana! reformator,
mahmudeaua cea mare de 45 de lei, alaidorul" turcesc. Umblau ins& ru-
blelele de 5 let turceeti (prefuite la not in 1822 ca 31/2 lel numal), egal&
cu vechiul zOrmacup sl co 2' /a din vechiul galben zinglrltu. Apol o mo-
iled& de aur de palm on mat scamp& anapoleonul" din acel limp al Tur-
cilor, Irmilicul san kosarul, cele dolt& name, anal turcesc, altul gre.
cesc, inseamna acelasi lacru: pies& de dou5zeci de lei. Mat mica decit
napoleonnl sl ludovicul era ins& vechea moned& a Sallanului Ahmed at
III -tee, contemporanul lui Dimitrie Cantemir, fonducul, funducul sac fun-
ducliul agree, prefult, la 1822, 14 lel, ca vi atunusulg sau atunuhula. La
1826, in Bucureell se diideau 231/2 24 de lei pentru galbenul impgratesc;
peste pa fin, el se sut elder, la hie!, p5na la 25, 26, 271/2
Aceasta in ceia ce priveete monedele de aur.
Scudul (ecu) de argint era egal cu 2 florin' convenfionali austriad.
Kronthalerul, mai de mutt tot ilea de prelnit, face in 1826 9 lel, orl de e
neural" ori nu. Spectesthalerul e numat'78/4. All& monedii de argint, grip-
sorul cu vultur, face la 1822 8 lel.
Shinji! (Zwanziger), wic5 moiled& supfire, slab intiphili, purtind in
numere marl, urite, valoarea sa de 20 cralfari.Se intrebuinfa mull pentru
bacstsurile dregfitorilor celor mid, de unde vine el vorba de a sfdnful:
$eranul mat ales e asignfult` de funcflonarul ce are a face cu dinsul. La
1826 in Moldova denial amble 20 de parale.
jumiitatea de sfanf, valorind deei zece crilifari: maned& de argtnl
1,1 ea, intro Coate asimlinfitoare cu ce along.
Ruble ruseasci, pulls raspindita, e egal5 la 1822 en 6 lel. in Mol-
dova cel puffin, se elute pe la 1826 ei o all& moneda european& de ar-
gint, columnala americano-spanioli, asemenea cu piesele de cincl lel de
estfizi. Ea yenta prin Turd, carl-I zicean, prin traducere, dtrecltu sou
derecitu. Valora la 1826 8'/2 lei.
Din argint eran afar& de acestea et monede turceeti. Mite! pen-
dark! (igytapcoy), de clue! lei, zis turceete beslic : la 1822 se dficleau pe
dinsul 6 lel de fari. /uz/ucu/ de o ,sut& de parale mergea atund 4 lel
4l 3/4. !chilled, e name, 4 lei pe eland.
La Inceputul veacului at XVIII-lea in 8E1.0, Rueit nitrimiteau duke
el ltmft de-al lor.
De aroma erau bucAfile marl el grosolane ale Austriecilor, de In

gologanul de 30 de crfilfarl, mai vechtu, pin& in cel de 3, prefult la 1826
42 parale. Din Austria mat veniau martastt de 35 de parale, petacil san
294 Istoria Rominilor in Chipurt gl Icoane
pllacit, de 13, gl groqttele de 6. Piled' s'au riispindlt aga de mull, incite
in Moldova pin& dilunfizI o mare moped& de aram& se zicea pttac saw
gologan.
Copelcele rusegti, asemenea cu creitar11, nu prea aveau trecere. La
1771-4, in timpul unela dintre ocupaIII, Rugii batusera, Ia Sadagura Bu-
covInel, o snorted& anume pentru Romini, care ?nit:Useful, de o parte..
Wean cadre petrel, valoarea: 2 parale, 3 coped!, far, de alts, sterna
celor dou& Teri supt acelagi coroan& princiar& gi, lot in rusegle, insem-
narea Moneda Moldovel gl Terri -RomfinestIm Ea a dispfirut Ins& in curind
din circulefie.
De spre partea Turcilor, aveam In 1822 leul nou, prefult 13/4 din
cel vechl, gl paraua, aceasta efecilv5, pe cind leul era o monedit de
socotealfig. De is un limp, chip& 1812, ea era ins& foarte mutt cantata in-
Basarabia, aga !nail lumea din Moldova trebuia s& se ajute, dup& pa-
tin% cu moneda cea rale& a Austriacllor.
VI.
Un adaus asupra mosurilor ril se pare folositor Ia sfirgilul aceslet

aril care trateaza despre negolul lerilor noastre.
A. MASURI DE GREUTATE.
Vechea misuril de greutate, obignuill de o polrIvA si in Tara-Ro-
mArteasci 01 in Moldova, e aga-numitul tar sae gi touar, al cfirul name-
vine din unguregte, daca nu din tiitfireste, gl pe care Rominit 1 -au We
deal de la fogill for st5pinl Tataril sau de la tirgovelit ardeleni, saga gi.
unguri. Tar inseamni povarau gi raspunde, prin urmare, but sommo at
Itallenilor din R5sfirit gl lui iuc at Turcilor. Forma romfineasca pOvoard
n'am tntilntt -o insi dean in veacul at XVII-lea; se zicea gl sarcind: ea
avea, atonal cind era ,dreapt&a, un cuprins de 125 de oca. Latinegte I se
zlce pondus. Ca tarul se socotegte line, soul, g. a., spot "oat& marls tar-
ceasc& gl persanfi sdu ,de Agent'. Cavintul tar se mai 'Astra, de f I suns
arhaic, gl in veacul al XVIIIlea; a 'Imes Ins& pans astfizl derivatul tarhat,
cu InIelesul de sarcin& a anus dobitoc de povarfi.
In prefurile de vam& e obignuita apol gi marca, in amindoui prIn-
cipatele. In Moldova, ea se imparte in grime, pomenite macar pin&
la 1500.
Maja, de origine slava, e cunoscuti in amindonfi prIncipatele. Ea
raspunde centenartulut (Zentner), apusean. In ea se fAceau Coate cintArt-
rile mat mid, gl acelea de emit. Mal tArztu numai pegtele se cintoria ca.
maja, st pentru aceasia Petrie -Vod& Rare e numit de legends care.' face:
la inceputurile sale negustor de pegte: Petra ,mgjarul".
Din cele mat vechl Umpuri se prefulegte in Moldova ceara (cint&-
rit& is Minden! ins& cn maja', piperul, zIngillerul, cu piatra (lat. lapis).
Mal ales cu privire is ceara aceasta masuril se pfistreazi foarte multi
Ban! at Mimi 295
vreme. Se gasevie chlar numete de besmin de cearfi" pentru ,piatrfi

de cearli (sec. at XV1I-lea, titre sfiratt). Bezmee se numia et dtjma de
ceara al sau, pe care, in Moldova veaculut at XVIIIlea, o stringea pentru
Carte Cintfiraeul de luminl. E o veche vorba tfitareascfi, trecutli ei is
Rua!, lade inseamnii cintar, vi to Turd. Orice prfivalle, orice case chlar
clfidllfi pe loc strain &idea bezmen in bent proprletsrului; Ia inceput ins&
acesta primia, de sigur, nu moneda, cl o mfisurfi de aceasta, o piatra de
marfa. Faptul cfi asemenea cu bezmenul, pentru circlame este, camona,
rldicatfi de Cemfinar, clad cantina` nu inseamnfi alta decit, in slave-
neate, tot plata, e o dovada hotfirito are.
Pentru pevte se mat intrebninia in veacul at XVIIIlea al Mfurzolul
moldovenesc. Cuvintul inseamnfi apol scindurfi milrginaafi.
Oca sau ocaua turceascfi (plural cc/ sau oaf, in Moldova, ocale
in Tara-RomOneascii), Ilira sl drama! pairund prin Turd, mai ales de la
1700 innatnte : in tarifa' vernal muntean de supt Brincoveanu Inca, panne
marble se cintOresc cu ocaua, pe cind lanai, zis acum povari, stapineate.
Oca vine din ,uncle`, litre e o veche mfisurfi greceasca, tar drama!, dlr.
hemul asiatic, fat are obirala in drehma antia.
Pe vremea Id Brincoveanu incg, se zicea cop ocalei de mai Wee.
B. MASURI DE CAPACITATE
Chiar diniru inceput vinul at numat vinulin Moldova un limp Iasi
vi mierea scursfi se cintAresc cu Dadra. In amindoufi 'erne ea rfimine
On& in Miele noastre.
Peniru urine este oborocul, obrocul, mat putin intrebuldat. De obi'
cein, la Minted se mAsoarii cu galeafa, in vremuri vechi al cu beirbtnfa.
Aceasta din urrna, supt numele de berbenitla, se intilneate at In porturile
Dunfiril vt Warn Negre de sus, pe la 1450: o barbintfi de grin moldove
nest ajungea sfi fie plfititfi pe atunci 50-55 de aspri. &rata e altfi mfi-
surfi ; ea poate sa vie de la Ban ai sil insemne acea masura de grine
care se obianueate in pilminturile Maid ungureatt. It corespunde altil
veche maser& cu numele slavon: mer/a sau mirk:, comma aminduror
ferilor.
$I in aceasta ramarli, de Ia 1700 mai cu same, Turd! aduserl define
tor. De pe eland se fficu socoteala in (Emeriti moldoveneati de cite 19
ocfi. Cilia de doufized de banije se °Wanda insfi in TaraRomfineascfi
inci de'nnaintea Budd 1600.
Sean dAdurfi at el dou5 mfisuri. Una e Vferfel-al, care se zice in
Ardeal ferdeld (4 ferdele fac o gAleata), tar in Moldova, pe la 1600, fcIrtar,
fOrtalu. Cealaltfi e 'Mel, cubulus, din care am facut clbld, formind chiar
vi numete de Obldrit penirn un fel de dijmfi a grinelor.
C. ALTE MASURI.
Unele radar( se ',Andean en legitura. Cuiele de aindill 'entail est-
296 Istoria Rominilor in Chipuri el Icoane
fel in Moldova anilor 1620 in fagce. Samuril se vindeau in coropce, de
uncle numele de coropcar pentru negustorul ambulant.
Stofele se desficeau in bucifl sail cigar! ; numele de vig fine pan&
pe Is 1650 macar. Cold ot imparfirea sa rupul sint.de o epoci mai noui.
D. MASURI DE PAMINT.
Multi vreme nu era al% misuri a farinilor decit beitrtnul, intregl-
mea pimintuluI mostenit de In un singur strAmos. El putea si se Impart&
in pdmtnturi ce veniau de in un innalnlav mat apropiat: un ,,bitrie putea
si albi astfel 44 de npiminturl. Pimintue desficindu-se In fivil din
intinderea mosiei strivechl, tIlrfnefli, ele se mat ziceau vi funli. line
on din 25 de piiminturi se form& un rind de plintinturi". Inpirfirea pi-
minturilor se facea une orl in culurf, de cele mai multe ort insi in paff:
un jpilminti putea srt alba douizecl de pas'''. Si , pasul" se desfacea in
palmy, care puteau fl sese, opt.
De la un limp mai ales, pasul se zice stinjen, Ian numele de butte in-
vinse in cele mat multe locurl,der nu in Vaslutu de ex., unde fine foarte
mull numele cel vechiu pe acela de piminturr.
Pogonul slujeste intillu unmet pentru masura villor, intro far& ca
vi in cealalti. Si falcea are aceasti mirgenire, in amindoui principatele;
mat tirziu ea trece al in domeniul pisunilor, ping ce infelesul el se in-
Uncle sl mai mull.
Ville se misoari cele d'intilti; miisura in stinjeni a movillor se
face tibia prin veacul at XVIII.lea. Cu pufin limp innainte, Serban-Vodi
Cantacuzino caulase a artifice deosebitele felurl de stinjeni vi daduse
astfel stinjenul mijlocla care poarti numele siu: st Brincovennu a in-
cereal un stinjen ceva mat mare vi mai apropiat dee( de cel moldove-
nese : stinjenul lui Constantin-Vodi. In Moldova trebuia sii se wife ins&
adesea in margenea cirfil de hotArnicie mirlmea stinjenului ce s'a intre-
buInfat.
Totusi sl aid se hotirise o palma domneasci, turned& in fier st
avezall in Vistieria din Iasi, cum mirturiseste Vlidica Holinulut Amfilo-
hie, in ale sale Element! arithmetice titillate firevtia, din 1795. Se stator-
nici Imp firlirea pasului in vese palme via pelmet in douisprezece degete.
Misuriloarea se lice& in acest principal cm preffina de Ire! stinjeni.
APENDICE.
I.
Citeva scrisori din archiva casei de negot sibiiene Hagi
Constandin Pop, cu privire la vechea
zugraveala §i alte ramuri de arts bisericeascA.
I.
[6 Octombre 1778. Hag! Oheorghe calre negustorul Hag' Cons-

tantin Pop, din Sibiiu. Pentru clitoris sa, o blserica: Predate (din Rim-
nic). Vladica a ventt anume la hram. As 1sta Caimacamul, bolerit, negus-
twit S'a inchinat al pentru Pop, care daduse taere vt tipsii.1 N'am preot
de potriva besearicii, 01 an pod gad in toat[a] tare... Frate, sa pazil pe
parintele arhimandritu caravej, foarte bine, sa nu va scape din man[ii,
a, de va scapa, an vet putea gist preot ca Sfinfla Sa pan vet frit SA
fact raspetle [cruce cu rastignirea], an de nuc, an de akin, an de tel sa
fie... $1 sa fie cu done randuri de sap[a]turi inprejar ; unn BA fie mai lanai
41 allul sa fie mat marlilsor, cu °china al afar din sapaturlij ; apoi sa1
put floc' dupe cum sa cede, al la ingert tot asa sa mearga at sap[a]turile sf
florile... SA fact o candela la raspetle, de argint, ins& o candel[a] mai mare
la mijloc al done mat mid /datum, al sa fie incleatate, ce °della] sa se
sloboaz[a] pet ate trele, BA le aprinza, al jos in villa' candelelor sa le
fact is ate treale cite o boars de argint. $1 am aces la dum[nea]lut
jupann Ianache. din chipurile care sant ale Malcal Precestil sa opreasca
zece chipuri care vet socott damlneajvloastral,lar celelalte sa ji le dea sa
le put in candele... Pentrn un stihar, ea fac[al chipul sfintel eel bane al,
de nu va gist alt[a] materie, Eta fac[a] de atof, sa fie cu floc' de fir...
$I la spintec[a]tur[a] de la pozinar la vale sa fac[a] cite fasiel Rod de
pantlic[5], dupla" cum fac la Venefila pantlicile sa fie cu fir at cu sta.
tas[5] amestecate.'
II.
15 April 1779 sae 1778..$1 pentru un erari ce este pentru ditacon,

sa fie materita cu flor[1] de fir, al sa fie mat late, (at pule cipce buns.
298 Isteria Rominilor In Chipuri al Icoane
de cele mai uaoare, si si fie de lung! de 6 coil cu cotu lulu!. firi
ciucurl, si fie de 6 cot, si la clucur[1] si pue ceva fire. ISa vie la gin-
fire in casfile Maid! Precistil..., ca am dotal' pirecht de case, cu camera.,
cu hunt% cu grajdi ca tot, in curie bisiricil". 51 pentru,.zece cot de beniSq
9 Mart 1780. B. St[Irbeij Serd[ar] take acelaol. Pentru sfeanicele

cerute.] Mai poftescu pe dam[neatali] pentru an jugrauu sau of doi, si
ne tocmesti de acolo, cu aurulu lor, care vet socoti of dumtneiitalit ca
mint mat vreadnici, si vie IA ne jugriveasc[i] garde bisearici peste tot,
in Mantra named, tar nu al pe din afara, 'Hada aid acum nu sit gitsiscu
omen' invitaji, ca dum[neatai]1 stiff sfant[a] bisearici cif taste de mare si
cum sit lucreaz[A] pe etch.
[Pecele neagra cu blason Punt de dot lei al Br. 51....177]
IV.
Brasov, 21 Februar 1789. Pane loan, negustor, citre acelaol. ,,Am

gisit an zugrav din streini, da la Bucuresti venit, Orec, care au fost sl
pi la Sfantaguri st tile meatesug bun, pe care chemindu-1 la parintele
nostru in case al sfituindu-ne, 1-am aritat doui icoane a Doman lui H[risto]s
al a finial Precest11, care avem in capela noastro, care aceste sent la
Sfintagura zugrivite foarle frumos al cum si cade a fl icoana dap& ca-
non, si asa eau figidult cu prinsoare, ca ail be feta asemenea di mare;
am gisit dolt& Icoane di la Slime aduse act, al stint foarte marl, din destul,
mat marl nu cade; misura acestor taste: lungul 15/4 cot, Intel 1'/4 cot,
ci asa zice si zugravul ca proportional iconet trebue si fie 4 pirti lun-
gul si 3 Orli latul. Pentru care aceste 4 Icoane, dupe mai sus-numita
misuri, pentru zugrivit cu vipsellie tuff, cere cel mat jos pre' Rfl. 200, al
scandurile si I le facem not la miser. Care age fain lucre, filnduci Ire-
bue multi chibzuialii, mat curindu deaf pan in dolt& siplimint dupe 13801
nu si pot gall. Inca zice zugravul ca lucre ordinar poate face cu Rfl.
100, u1 s& pot g511 pan In Pesti, dar lucrul ordinar nu tine mult, si ne-
gresie ; dar lucrul fain Mi tot age. Mitre pervazuri, ficindu-si icoanele,
pule' st acolea face, dace nu va fi destul Intel cel mai sus numit, asa si
lungul, ca si fie potrivi ; tar, de nu, acolea vet trimite milsurit, inoilin-
glade-mg bine, al le vom face &elm ins& icoana Domnului H[risto]s apt
vine, aezindu in jets, al de o parte 'Wanda Make Precista at de alts Sfe II
loan. A Metal Precistei icons pi jet al ea Domnul H[rIsiejs in brate
al dot Ingerl, da o parte until al de eta anal, A Blagoveatenlei al a Sfin-
Wei loan, dap& obicelu. [51 pentru bumbacuri".]
V.
Cinstite dum. jup. Hag[I], cu intreagi si norociti sinitate ma in-
chin durn[liale].
Apendice 299
M'am inattinfat prin dumnealut dascalul Radul ca al porn dum. ca

sa zugravesc patru icoane marl, al, filndca s'au pierdutu de in dumnealut ma-
sure, vream a ma Indemna dup& indemnarea dum. jup. Pima loan ca sa
via la SIMI pentru mai bun& infelegere, der m'am infricoaatu a pleca in
drum, pentru multe.veall rele. Ci lata ca trimit o Icon( fa cu pervezul el,
ce at fost pohlit dum. si fac pentro Iconostas; trimif cu dumnealui jup.
Dimitrie Dutca de l[a] Sibil, prefal icon!!! o fate cafe 2 flan al pervazut
flor. 4; care face preste tofu flor. 8. tar, catu pentru icoanele cele mart
ce mi-au spus dumneal[ut] j[upan] Pans loan, latul 1 cola ut jam[a]late,
de vet pofti dam. campurile al jefurila 1 Horne al veamintele Sfinfilor tofu
cu ear, preful nemfeat[i] 100, tar, de vet pofti dum[neata] our numal in
coroane, preful nemfeat[I] 70. Dar, cat pentru lucru, cu mull mat fain sa
face cel mare decfit cel maruntu. $1 sa ma Inatlinfezt dum. care sfinfl s&
fac al in ce chip, at in icoane pofteati sa fie cu parcen nesipat, de dont'
sau fret degete de latu, sau numal glotu I sa ramie marginile icoanelor.
Peniru care forma de lucru v'a povestit dum[itall] dumnealui jup[fin] Di-
mitrie cum am lucratu icoanele cele de In biserica cea noo de aid din
cetate, ca socotescu ca pe acestea locuri nu va fi a intrece. tar pentru
plata scrie dum[neata], la dumnealui jup[an] Pan& loan, ca aaa mi au zts ca
va da dumnealui °eat vet porunci dum[neata] sar de vet pofti dum[ne alai
ca sa fac al alt lucru mat mare In biserica, Orin scrisoarea dumptalel
vol vent. Cu aceasta al lemnul tar en 11 vol plait la icoane . $1 thrill
al dum[itale], aateptand raspuns
De bine voitor gate:
Diac Castandin zogr[av], de M Brafou.
Braa[ov], 22 W[le] 1789.
Cinstitului dumnealui d[umisale] jup[anului] Hag[I] Costandin Pop,
cu cinste Infra norocita aflare sa se dea, In Sibil.
[Pecete cu an vultur al P. Oh.]
VI.
Cozia, 10 'unto 1815. Ille zograf. lea ca trimiselu icoanele, atiu-

curl zece, care le-am dat vernichl sau firnals, dap& cum sa veade, ca allot
mai bun at mai fain nu am avut gala acum odata; el, de ve ft placut,
vet trimite al cealelalte icoane, chip& cum vorbiram.
Bu, flindat, cum am vent! de la Sibiiu, m'am apneat de lucru de
zugravesc o bisearica a Coz[ii], al pentru aceasta nu am avut vreame ca si
merimetisfisc icoanele cu aura, al mat ca Wei prinde locu, cind va socotl
cinevaa, filndca (fait taste gustul Ion precum leau lucre! acel meeter
zug[rav], WA de ear, numal din vapsell... Icoa[ne]le le-am trimis pa loan
frate-mlieuh al poate lariat el ca sit' aduca ceale ramase.
1 Glatt, neted.
H.
Clteva privilegli de negot ale Domnilor no§tri.

L
Eu cel in' Hristos Dumnezea bane-credinclosal al de Hristos inbito-

rut 01 de sine stipinitorul lo Mlrcea, MareVoevod pi Domn, sthptnlnd pi
domnind peste toatA fare Ungrovlahiel pi peste pArfile de dincolo de
munfi, precum al spre Tinuturile tAtirliel, pl peste amindoug feraturile pet
Dunfirea intreagi, On& la Mares cea mare, pi din mila tut Dumnezea pi
stApinitor al cet6111 Dirstorului, b1nevoit-am Domain Mea, de bung vole
mea, en inim6 carat& pi lumina% pi d6ralt-am acest brisov al Dontniel
Me le pi implInit-am rugAmintea pirgarilor din Brasov, flinda s'au rugat
de Domnia Mea sA 11 innoiesc pi sii Ii 1ntAresc apezImintele ce le-an avut
de Is striimopil Domniei Me le pentra vama prin tirgurile din fare Dom-
Wei Me le pi pe drumul Brapovului pia la BrAlla : ca s6 dea de la an
viler de Ypres 1 fertun, de la cel de our de Louvain 1 perper, de Ia cel
de Colonla 12 ducal!, de la cel din Silesia 6 ducal!, far de fa vilarul t61at
nimica. $1 cine educe pApc1 frincepll [ Warn de moda Hailing], nimica.
De la un butoin de mied 12 ducal!, de la an butolu de via 6 ducal!, de
la an cal, tine cumpArii, 6- ducafi; de la o meg de cearii 12 ducafi; de
la piper, de la pofran, de Is bumbac, de Ia Oral de cAmilli (camelot), de
Is pielle de miel, de Ia pleile acelea pi de Is alte mArfuri ce via de peste
Mares [din Levant ; outremer 1], de la 100 de perperl 3 perperl, de la un
pore 2 ducat!, de Is un bon 3 ducal!, de la o vac& 3 ducal!, de la an
berbece 1 ducat, de la o piele de cerb an ducat ; de Ivor fl pi elle pief
Cu ea, 86 an dea nimica; de la an burduf de brinz6 un ducat. Cfilfireful
care trece pe Is Bran 3 bani, pedestral 1 ban. $1 eel ce tree en pepte,
de la an car an peple, far pentrn ce va fl pe de-asupra, s6 nu dea nimica.
Iar la BrAila de majil an perper, lam de car is Tirgsor 1 pepte ; Is Tir-
govipte apijderea ; an cal tnarcal, fie ea orice, 3 ducal!. far la Dimbo-
vifa, cif! cat vor fl Ia car, atifia pi ducat'', pi an pepte far de la an cal
fnarcat, 3 ban!, de la alte milrfurt nimica, s1 an cal slobod 1 ducat, ler
pedestrul 1 ban. $1, lar611, cinel dA merle pe datorie, sii pi canto da-
1 Velours, catifea.
Apendice 301
lornIcul sea chezasii, daci-1 are, tar da oamenii drepti sti nu se atingi ;
el nimenea 31 nu bintulascii pe vreun om drept. 51, larisicine se va in-
terca dintre boterli Domniel Mele, marl si mid, fie ci va ft cumparatfi
aces vama, fie ca va ft data calve de pomani, st va adiioga #1 as va
raminea de cele ce le-am inttirit dl legiult in neezimintal cel d'intatu, anal
ca acela va avea sit primeasci mare Mu sl urgie de la Domnia Mea. $1
s'au fiscal acestea, cind an venit la Cimpulung Felentin si Martin stCrus
1= Valentin, Martin 91 Kraus]. Iatil st martorii: Radul Ban, jupin Andrias,
lupin Radul, fratele jupinulut Cazan, jupin $erban, al lui Bilcea, jupin
Stoica Rusul, jupin Badea al Vamesului. $1 eu, logofatul Baldovin, am
scris, in tuna lui August in 6 zile, la anul 6921 (=Pin], indicila a 6a.
lo Mircea Voevod, cu mile lui Dumnezeu Dontn1.
II.
In Hristos Dumnezeu bInecredinclosul si blagocestivul al de Hris-

los lubitorul si de Dumnezeu anent si de sine statator Io Vlad Voevod,
cu mile lui Dumnezeu s1 cu dumnezziasca indurare stfipinind sl domnind
peste total.' Tara Ungrovlahlei ping le Marea cea mare, si, in Tara Un-
gureasca, herleg al Amlasulai si at FogArasului, em binevolt Domnia Mea
cu a mea bunfivointi, co a mea curate si luminata filling de am &trait
acest cinstit si cucernic si prea-vrednic de ascultare mat preens de toate
cinstitele clamant hrisov at Doamnei Mele, mat cu same Bind rugat si de
catre prietenti Doamnei Mele cart slat localnicl din Cracovia, anume
Martin limit $i Stanislav Divni, cart sink tirgovell in Lemberg (Liov); deci
am scris aceastti cinstita carte domneasci cu credlnifi st cu faglidulala,
insfEnlind pe toll negustoril st pe toff oamenti cart ar don sit villa In fare
Domniel Mele, din toata Tara Leseasci, din Cracovia, din Liov st din alto
orase, si din TaraRomlineasca, si din Moldova, oricare om si oricare
megustor ce va vedea sau va auzi aceasta carte domneasa si va dort a se
abate aid cu negotut, ca once fel de marfli, acela sit vita in pace sl In
vole, 36 viaza ce are sl sit cumpere ceI place, sl apoi sit se intoarca in
pace si in vole, nimic BA se teams. Jeri vama se va plfill la RimnIc de
toll oamenii, de car cite 2 florin! ungurestl, st in celelalte locuri, vama cea
dreaptii, precum dau 01 cement' inlet ; si dupa acele vor ft slobozi a
merge in pace, si la Tara Turceasca cine va vrea, dealt va plAti vama
cea dreaptii. Aceasta vi scriu voufi, negustorilor, pentru vecil vecllor,
pe viola Domniel mile, liana la moarlea Domniel Mele, sl pe viola fillor
Domniei Mete Mircea si Vlad si Rads, sau si oricine se va elege de la
Dumnezeu a fl Domn al TertiRomfinest1 din alt neam, pentru pficatele
noastre, acela sit lie in semi. (BI5stamul obisnult cu luda, Arie el cel
318 pgrinti din Nicela.) Iara pentru toate cele mat sits scrise este cre-
dinfa sl staled Doamnel Mele si credinta $t sufletul flilor Domniel
1 L Bogdan, Relaliik Teirii-Ramanqii Cu Brafovul $ Tara Ungureasa

I, pp 3.6.
302 Istoria Rominilor in Chipuri el Icaane
Male at credlnta lui jupin Tudor, vi credinja lei lupin Tatul MareleVor-
slic, lui jupin Nanul, In! jupin Void', lui jupin Manea Udride I) 1 fratelui sly
Stoica, lul jupin 'amid, but jupin Rada Borcea, lei jupin Stanciul Honoiu;
hit Stefan Logotatul, lui Dimitrie Spiitarul, lui $erban Vistierul, lui Semen
Stolnicul, lui Miele Marnionl, lui Bade Comisul. lard pantry mat mare
intirlturi am poruncit credinclosulni nostru scrtitor Mihail de a scris
a ceast6 carte al a &haat pecetea noastra cea mare. Dat in Argev, tar
scris In TirgovIde, Septembre in 8 zile, la anal 6948 114391 '.
Cu mile lui Dumnezeu not Alexandra Voevod, v. a. am inchelat

cu sfetnicil el wavedl din tirgul Liovutui vi cu 'odd pospolita for aveza-
rnintul de vama ce urmeazii, dupe cum trebuie a umble ei cu m6rfurile
for in tare noastrli, platind vim! mat ware de cum an fost in 'recut, vi
enema : D'Intalu, vama de capetenie de In Suceava: la desarcarea pos-
lavurllor se vor platl aid cite 3 grovi de la o grivnit ; tot elite pentru
cumpdrarea m6rfit tAtArevtI in Suceava : on mlitas6, orb piper, orb camo
cat sau camh6, ori lebenclf, on timile, on yin grecesc; lag, cumpfirind
aceste lemma In alte tirguri ale noastre, acolo la locul cumpirfiturit se
vox plfitt cite 2 grovi de la o grim& at apol la vama cea mare din Su-
ceava tot cite 3 grovi de la o grivn6, al numal astfel va fl ingddult a
vinde mat departe. Scofind vile in tars la Liov, se va plat! la Suceava de
as o vita cite un grov ; avijderea de la 10 porci, 10 of ' ; de la un cal sail
de la o lap& cite 6 groat; 100 vulpi 10 grovi, 100 de piet crude de
ode 4 grovi, 100 de plat de mid 2 grovi, 100 de pie! de vilfi 15
groat. Atita pentru vama de cdpetenie de In Suceava. Scofind ins& cineva
in6rfurile spre Orfila Mired', se va plait de Ia 12 cintare In Suceava
cite o rubll de argiut, in lad 30 de grovi, In Cetatea-A1b6 '/2 ruble
de argInt ; lard, mergind, an prin CetaleaAlb6, el prin Tighinea, se va
ptfiti alma vama CetAIII-Albe, earl de plata vadului, d Inca d Ia straja
se va mat da de in tot card cite 12 grovi. Ducind vile din tare In Ta.
tari, se va plliti de toatfi vita la yenta cea mare did Suceava cite 4 groat,
Ian in Iavi-2 grod, far la Tighinea 2 grovi. lard de pe 100 de of la Su-
ceava 60 de grovi, tar in Iasi 30 de grovi, tar la Tighinea 30 de grovi.
Aceasta este vama penile cine merge la Tatar!. Postavurile cats a se
vinde chiar la local desararil, In Suceava, tar In able orave ale noas-
tre nu se pot Wade; vi apol, cu berth c6p6taji, slobod II ye ft sa umble
st sit tirgulasc6 orice lucrurt in toate tirgurile noastre. Trecerea postavu-
rilor la Unger! d la Basarabeni (Minted) este slobodd, vi anume; pentru
scoaterea la Basarabeni se va plait la vama cea mare din Suceava de la
-o grivn6 3 groat, vi In granija de la Bacau de la o griva 2 grovi, vi
spot la intorsul de in Basarabeni (din Tara-Romineasca) cu marfl de
I Hasdeu, Arch isloria, V, pp 84-5.
2 In traducerea lui Hasdeu §i : 100 de veverite.
Apendice 303
acolo, fie piper, fie linA, fie orisIce; se va plAtt in Bac itu de Ia 12 cin-
tare 1/2 rubli de argint, al la vama cea mare din Suceava de la 12
cintare o rubli de argint; larfi pentra scoaterea postavurilor Ia BIs-
trite la Unguri se va plat! in Suceava de la o grivnA 3 grosl, in Bala
de la o grivnA 11/2 gros!, far in Moldovlfa 1'/2 grosl; sl apol, la !aloe-
sul de la Ungar!, cu magi de acolo, se va plan de In un tar in Mo Ido-
vIla-2 gros1; asijderea in Baia. Sao find postavuri la Brasov, se va plAll
la vama cea mare din Suceava de Ia grivnA cite 3 gros!. la Belau Ws
grosi, asijderea la Trotus; I. in intorsnl de acolo, de In Hecate tar, in
Trotas cite 2 grost, sI tot asa In Baal'. Slobod este a scoate [in Gallfia]
cal moldovenesti de cet de 3 grivne, precum al call ungurestt Ant sloboz1
der in ce loc se vor cumpAra, acolo vor da de tot calul cite 4 grosl,
far la lirg la Suceava de fiece cal cite 6 gros!, al la &relit' 2 grosl de
cal; asijderea in CernAufl.
larA, scofinduse cat sau lepe la Camenif a Podoltel, se va plAtt In
Doroholu vama Siretlulul sl in Hotin vama CernAufalui. Aceesta este vama
sl pentru cal sl pentru Iepe. Cumparind vile sau cirlanl in Baca% san la
Roman In tirg, sau in Bala, sau la Neamf. sau in elle &gad ale noastre,
la local cumpArAturll se va da vama: de la o vita -1 gros, tot asa de In
10 ol, sau de la 10 pore!. sau de la 100 de plet de miel; de la 100 pie!
de boa-10 grosl; de Ia 100 de plel [de °ale] crude-2 grosl. $l apol sa
se lea o mArturlre pecetlullA de la vames, care se ye infliffsa la verna de
apetente in Suceava, WA a se mat plAtl undeva a done vama. Vama de
la Siretlu este de la; mArunfIsuri, sapcl, acing!, coarde de arc, 8011,
de la care toate se vor plfitl de o grivnI-3 gros!. lark scotind din tare
noastrA, din Suceava win Slretlu, se va plAtt in Stretia, pentru pie!, linA,
plele de oaie, pentru toate, cite o jamAlate din vama Sucevel: aceasta
este vama Strellulul. fn Cerniull se va plill: de in an car nemfescvemS,
4 grosl, de la un car armenesc, 6 groat, o vita -1 gros ; tot asa 10 pore! sea
10 of, an cal sau lapii, 2 grosl ; fail, pentru vad, fie ea care nemfestl intregl,
fie cu call armenestI-4 gros!: aceasta este vama Cernaufulut. In Cep
nAuf, cariile sA nu se rAscoleascli, ci nutual negustorul sa incredInfeze
ca nu are in carul sail mArfuri oprlte, a decA: jderl, argint, cearfi st call
de tare cet bunt. Pretul postavurilor sa fie in Suceava dupA preful oblsnult
din LIov. Llovenli, carl vor vol a merge la BrAlla dupe peste, vor pill!
cite 11/2 grosl de la o grivnA la vama de ia hotar : san Is Baca% sea la
Birlad ; fail carul sl pestele sa nu II se supere ; tg apol, luindal de acolo
mArturle pecelluitl, sa vine in pace in Suceava, unde, la vama de cape.
tenle, sA mat pliteasca cite 3 grog( de la o grIvng, lira sa II se supere
carul sl pestele; dupi aceia in &refill A mai plfiteascA de la o grIva
1T/2 groat, WA alt amestec la car sau be peste; in sfirsit, In Cernouf 51
se lea vama pe car. Liovenll cart vor educe de la Ungurt argint ars (to-
pit, in bacfift, !ingot), mat initiate de toate ni vor 'glide noun cit n1 va
'rebid, al apol, din rAmAsIffi, sa vinzA altora. Aducerea certi muntenesti
vi brasovenestl e slobodg, plfittndase vama de in o plated de cearii, in
Bacia,-1 gros, in vama in Suceava lot asa, sl in Streik] asljderea. A-
dusul jderllor ungurestl e ingildult, pilitinduse vama de la o grIvni in
304 Istoria Rominilor in Chipurl 1)1 Icons°
Baia 11/2 grosl, In Suceava, 3 grosi, in Siretta, 11/2 grosl de grlvai ; din
cart jderi slobod este a vinde calcine numal dup& ce not at vom siege
cit at va trebui noug. E IngAdult Lioventlor a fines in Suceava o case a
lor, in care Ind s& as fie circiumg, si nu se fiarba bere, aid mied, aid
s& lie macelarie, aid pine si se vincli; cad, pentru calcarea acestel o-
prirl, Ingrijitorul casel va ft dat afara. Acestea le-am Malt pentra negus-
toril domnului nostru Craiul Poloniel, din toe% Tara Ruseasci $i Podolia.
Care toate mil sus scrise ffigidulm a le plizi totdeauna, In vecil vecllor,
fara`viclenie sau Inselactune, not si urmasi nostri, nestrfimutat vre-odata,
pe cinstea noastr& si pe credinta noastri, dup& legea crestineasci. SI
marturi at sint: domnul Pull staroste, d. Mihail de Is Dorohoiu, d. Vlad
de Is &refill, d. Clara Vornic de Suceava, d. la[co st d. Ilias Paharnicul;
all din partea orasulut Liov an fost marturl soli!: Mficico Culicovschi sl
Zimirstan Harris si Haas Verzast, Rus Nichius, sl pisarul de is Llov, Hanes.
Spre mat mare Ririe am poruncit credinciosulut nostru Bratelu t. LogoRit
a aces st a pane peceiea noastril cea mare.
Suceava, 6916 [1407], Octombre 8'.
IV.
Adelul yam(' schelli de is CAineani, de povgrAle si de bucatele ce
trec prin seek-I, de ce marfa ate cit taste sA se ifi vamfi; care s'au scos
dupe catassih[ul] schilli de la Duca-Vocli, is leatul 7184 [1676].
ante.) form& greceascii :I Orinduita yam& a Cinenilor, ce se cuvine
sA lea vamesil de is povara de once fel de lucre, ce a luat-o domnul
Mass Veneffanul de is Vistierie; 30 Februar, anul 1705.
Povara de Agem (de Persia) ban! romiinesti 266 (166).
.
a
,.
.
,
soften
Tarigrad
Adrlanopol
....... r
.
.
.
,
.
1000
250
250
. Erase .. .
a
.
$
a Sofia
, Tirnova .
. .. ,, 266
140
166
. . de piper 333
, saftiane 165
. a . mesinii . 120
* postav suplire, bun sae anglie . . . 335
. cel mal bun de jos (feld I brecles) . 266
. singeap 333
,. , bumbac 140
1 Numele lipseitte in editia originalului.

2 Ibid., pp. 130-2 (numai traducerea romineasca, pe care o urmiim); origi-
nalul in Kaluzniacki, Dokumetsla moldawskie i muliankie z archisvum miasia
Luwowa, Lemberg, 1878 ( Akt. grodzk. i ziemsk., V11), pp. 12-5 (tot acolo, pp.
28-9, privilegiul precedent).
Apendlce 305
0 coropa de samara 1600

LAmille 80
Orezul 80
Smochinele 80
Chiverele 133
Line bunt' 50
Inul, cinepa . 25
Sfoara . . . . 33
DestramaturIle (strAmaturile) . . . . . 166
Pentru un tier tat de plug 2
. o povara de grin 6
. . " . melts 4
Povarl de yin . . . . . . . . . 12
Peniru un cal de cumpArat 25
. bon mare 6
, 0 yea 4
, , oale 2
$1 dar (poclon) vamegilor, la inlet (de turmA un miel) 1
Peniru un porc, cind ii mini in tarn de1 hrilnesc la pAgune 4
. un porc mare hriinit, gras 6
$1 dar, de cult, un burllnc, la o suit' de porcl unul . 1
PovarA de procovete . . . " . 60
. , meat% .
Povara de glreanguri
. plei de mlel
. ..... 6
25
200
Peniru un om attire . . . . , 2
. , pe jos 1
Povara de Venetia
Ala (amid)
Povara de Rumella
... ... 333
168
168
Betele 120
Pentra o vulpe, pentru un jder 6
Povara de argint vlu 333
, plumb 120
,
. undelemn
, ulelu .... .
Pentru un cop (o ocA) de rachlu ... .
.
. .
150
2
1.
..........
Peniru un lap . . . . 4
, o povara de doftorli de splter . 140
. . , rogcove . 80
.
P
.
.
a
,
ofel
, s I pun
, brinzA
...... . 50
40
40
. . . tutun gl lulele 80
w . . abate 133
, , blanurl 200
306 Istorta Rominilor in Chipurl sl Icoane
. ,, chiblimbar (pfetre de aceplarnal`). 266

Pentrn o povare de stafide 80
. a scump le 12
. . mlere 30
Buto Jul de vin
Pentru o coase
Povara de temile
....... .
. . . .
80
266
1
, morun . . , 50
Liner file 50
Povara de peste 20
Pentru un procov bun 20
, . ris , . 40
Uu cal turcesc 133
Povara de cattle 120
. vripseale 80
. a anison 53
Pentru o oce de ceare de blserice 2
Povara de °gaze (seu) 40
Ferdela de grin 1
Pentru o vidre
.
done secerl
dot dihorl . ....... .
, .
.... .
28
1
10
Varna Ter!!-Romenestl, scoase la anul 17051..
V.
0 LITERA DIN TARIFUL VAMAL MOLDOVENESC
DIN ANII 1760
(dupil Kogillniceanu, Arhiva romeineascei, II, pp. 242-3.)
Abe albs de 14 buceft, 1 lea vechiu (1 leu, 4 parale.)
Alegea de Misir [Egipt], de Miceli 1 len vechiu.
Alege& de Halep, bucata 55 bans vechl.
Article& Sam [ =de Stria], bucata 50 ban! vechi.
Memel, din zece, una In yam&
Alune, cantarul 50 bans.
Anison, cantarul 110 ban!.
Arniciu ros §I vial de Halep, oca 28 de ban!, far de eel de Tarlgrad owe
22 banl.
Arce zugrevIte, de unul 30 ban!, ler de cele proaste se se socoleasce
dol drept unul.
Arce nelucrate de 2, 16 poi ban!.
Aramii lucratii, de 14 oce, 1 len vechiu.
Astarin, de 14 bucall, 1 leu vechiu.
1 In rom5nete, cu data de 1691, in Sludii 0 doe., V., pp. 364-7;in gre-
ce§te ibid., XII, pp. 12-4. Aici s'au amestecat, apt incit si den o priveli§te de
total.
Apendice 307
At laz, de 14 coil, 1 leu vechiu era mat innainte, far de la o vreme incoace
!rag in canter tot fetal de matasurt, si de cele cu fir de una oca
len 3 lei vechi, lay de cele far' de fir cite 1 pol leu vechiu.
Albil,-covall, cause, de carul incarcal, 1 lea vechiu.
Anterlicuri, de 14 oca, I leu vechiu.
Ala rode si vinata, de 2 legaturl, 9 pol ban!.
Anterlicuri bune, de unul, 90 bent.
Argint, oca 5 lei.
VL
SOCOTEALA DE VALOAREA BANILOR.

Rturent, 10 1 22 Septemurte 1819.
De la negusiorul Savva Ion.
Oa [herd . . . Lei 15.
Crontaleri . . , 7.10 parale.
Dereclil . . . 6.30 a 35 parale.
Talent ordinari. . 6.25.
Dori, stucul . . Lei 44 pol[ute].
Detto gaurip . . 421/2.
lozhici . . . . . 4 lel.
Ichilici . . . . 3,10.
VII.
PROBX DE SCRISOARE DE NEGOT.
Hafeg, 18/30 Arnie 1821.
[B. Pavlovici si D. Stf. Popovicl &titre Hag! Constandin Pop din
Sibilu]. Dupe cum sl din gura va spune chir Vasile ce urmare am facut,
not, cu ajutorin lut Dumnezeu, aseara la 6 ceasurl, am ejuns aid da la
Vilcea, s1 stiut fie dumitate di am togmit cu vr'o 3 Raman! ca la vr'o
3000 oat] "Ina franco aid la Hajeg, da la 53 a 55 pr. ocaua; care so
colim ca, dupe town& ce am facut, si alit Wert, la care leam
dat de stire, vor educe line, Tara, cite se va putea stringe, Inca nu pu-
tem sti Oa cu a dollea, flindca chir Nicolae Zotu au rams In Vilcan,
sa sa mat iniiineasca s1 cu alp o'er!, si tare sa vorbeasca pentru Una.
Care, dupe venires dumnealui, vom arata pe larg. Cu toate acestea, ca
socotim a multmult sa sit strings ca la '0 /m oca; mai multu nu sa va
putea stringe. Pentru care, Hind vole, dumitale, socotim ca, de s'ar gas,
la Brasov, flindcli lase si mai feting, ar ft bine sa facem o cercare, ca
-aceia toldeauna sa vinde st mat cu pret s1 sl mai in grab& Apo' far&
4rAmine la voia dumitale.
Not astazi, avind ocazion, am scris pe la Rusava la Cralova ca, an
-ceas mat in grabs, sa ne WWI& 100 sad, 3 gheme cazil [rosil], st4 baser-
508 Istoria Rominilor In Chipurl §1 Icoane
gli pentru bItutu lint, spot lari dumneata de-acolo, find dram detichis,
dupfi cum vet glisi cu cale, vet poranci sä sa urmeze.
Chir Vasi le vine acuma, mat cu samfi flinda caste ne§te ling unde
au dat vorbg, la Romos, Ola-Plan, Wichita *1 Lomas, ca, mergind in
colo, sa Intfireasc5, §1 cu intoarcerea sa o primeasci de pe unde va fi,
IA ail o bate in sac!. Aseaminea qi pentru de ales, mat in grabs ne-ar
frebui sac! cazil [ro§11] qi sfoara de legal sacl is gnat, §1 un car, cel ce
sa aducii sacs, §1 sa -1 inciircam cu linii innapol. $1 lariql ne rugiim peniru
bani,r al Pull, §1 de cheltulalii, v'o 500 f. w. w. altinterim, ca cele 200 s'au
cheltult. $i, tars, cele trebuincioasi va arfita chir Vasilli din gar& Not
am fl scrls dum1tale *1 mai d'lnnalnte, larli, filndal alci poOfi nu umb Hi,
n'am avut prilej. Destul, cercetind aid, n'am aflat neciiirl loc de spglat
lina: a§a am gilsit ca va fi mai bine sa sa string& Joatil lina la &Mu,
al acolo sau la Sad sa va gfis1 loc sa sit spele; qi numal atita ne rugfint,
cit mai in grabi pentru sac! §1 bans, ca sa pllitim lina ce va yen!. $1 cu.
Joel plecficlunea riiminem cel ma! mica...'
MEDICI BSI MEDICINA
IN
TRECUTUL ROMANESC
(0 conferinIA la Societatea studenfilor in medicinil.)
Until profan in ceia ce priveste stiinja pentra care sint pregAtifi

pe care o s'o serveascA mare parte dintre aces cart sint de fajA, nu I se
poate cere se vorbeascii din trecutul medicinil la not decit mime de
pariee acela, foarte intinsfi in ce priveste timpul, dar foarte putin cuprin-
zatoare in ce priveste lucrurile, care este de compete:4a istoricului. Prin ur-
mare sint multe veacurile care incap intro expunere a medicinil in trecut asa
cum o poate face un Istoric, insa veacurile acestea nu sint peste mAsurfi
de bogate in lucrurile care pot Interesa pe studenfli in medicinii gi pe
domnli profesort, colegil miei, cart mi-au flicut cinstea se vie la aceasti
conferintA. Asa tacit himuririle !stories an mat mull Interesul curiosItAIII.
51 ca 15murirl Istorice rog se fie primife pufinele contribulit pe care to
pot ad5ugt Is cunostinia medicinii in 'recut.
Pot spune de la inceput c5, mutt limp, medicine s'a fAcut pe 80-
narea neastr5, dar nu de clitre not, asa incit nu sintem not raspunzAtori
de metodele care s'au intrebuinfat, st aid de rezultatele la care s'a flans
cu inirebuinfarea acestor metode.
DacA am indrAznit se sting acest subject, ascultind de arnablia in-

vitare a presedintelui Societfilli stadenjilor in medicinh, am Meat° pen-
tru ca, in timpul din wail, asupra oricAral punct din Istoria noastra s'a
strins un material imens, care in mare parte, na e clasat, st e atit de in-
tins acest material, alit de risipit, incit de melte on se incurcl chiar cel
care 1a strins: aid el nu-I poate da de urmil eland clad ii !rebate pen-
tru o lucrare anumitii, Wei el nu se poate bolos! de intregul material ca-
re-1 stA la dispozille,mat tot acest material adunindu-se accidental si ti-
pArinduse cum se tipfireste'n genere, in stiinia noastrA IstoricA, mat ales,
in care asa de milli disciplinA in alegerea lucrarlior principale, pentra
tiparirea celor principale intfila gi celor secundare pe urmA, nu se observfi.
Pe de altA parte o mare intreprindere la not, facuta sistematic, ea toat&
310 Istorla Rominilor in Chipurl vi Icoane
aparenfa Impunitoare a unel colecflt cum este colecfla Hurmuzakl, n'a-

prea fost, ava inch fiecare a adus ce s'a intimplat de a gfisit. Prin urmare,
In publicallunile foarte intinse, in care un sistein nu se poate zice cA este
uvor de recunoscut, amfinuntele spar topite, rAspindlle vi, oricum, de vl
Istoric, nu le gasestl pe toate, mai ales cind at pufin limp is disposifle-
pentru preglitlrea anal subject. Cind deci materialul acesta este ava de
risipit limit istoricul singur it poate gas' cu grew. este totust datorla WI,-
a Istorlcului, sli incerce a stringe lucrurlle impreunfi $t sfi le inffijiveze,
nu cite sint, cl cite se pot gfisl, $l nu in forma pe care ar dorl-o, ci in
forma pe care o ingfiduie imprejurarile.
Aceasta ca introducers.
I.
Din capul loculut s'ar paten spune mai mull in ce peyote medi-
cine anonlmg, medicine popularfi, care e straveche, dar aceasta an este-
atita de domeniul Istorlculal, cit de domeniul folklorlstulul, st, dacfi s'ar
da o intindere mai mare acestei pfirlI, ar rfiminea prea puffin limp pen-
iru partea cealalli. De ace's ma vole mulffimi sfi fixez doufi puncte care
mi se pare ca plini scum au fost prea pain' puse in evIdenfa $l care
tolusi pot sfi alba Important&
in medicine popularA, al aril material a fost strins de la o buena
de vreme $l publicat in ,Analele Academies Romine, far, intimplfitor,
cind el cind si in volumele care an aparut deosebit, ca aces culegere
a doctorului Danill Ionescu din Romanali vi a MINI sau, d. Alexandra
Deal, apAruta la Bucurestt vi la Valenti-de-Mt:ate, scum cifIva ani 1, in-
momentul acesta este mull de cercetat. MI se pare insfi ca metoda cer-
cetfirIlor nu este Meta. Materialul stfi grAmadli, Vara ulna conducfitoare
stabilite. Nu vtiu daca este mai Important, in lucrurlle acestea, sfi at mate-
rial mull sau sfi ai lint! conduclitoare stabilite, in care vi un material mai
restrins poste da mat mutt adevar decit materialele bogate unde ins&
email llnle nu e trasfi.
in aceasta medicinfi popularA sint doufi grupfirl de facet: de o
parte trebulesc grupate descintecele, de alts parte refetele. Adecfi ava-
numIta medlcinfi babeascfi a babelor, de o parte, far, de al% parte, acele
elemente de poesle popularfi, in cea mai mare parte neInteligiblle, Mc'
lIngvistic, necum psihologic vl inch' mat pupa tehntc, care se intilnesc In
descintece.
Acum, in cela ce privevte originea descintecelor la not, filndca in-
vlafe noastra nafionalfi s'au amestecat multe curente venue din multe pfirlt,
not, odinloari, ne gindiam sa &mint toate lucrurlle in Roma veche vl
aceasta a fost marele nostru pficat, care ne-a impiedecat .de a infelege
elites chestiuni din trecutul nostru.
Pentru c5, deci, in viafe noastra national& sint contopite matte
curente, se poate pane intrebarea : de unde vin descintecele acestea? De
Is care din elementele ce an contribult is alcfituirea nalionallteifil noasire pot
1 ,Culegere de descIntece din jud. Romanatia, 2 vol., 1907 -9.
Medici gl medicinfi in trecutul romfinesc 311
vent descintecele? Este o parte care se infelege, dar st o parte care on

se infelege, din nenorocire, si care ar putea fl foarte interesantfi.
Descintece de acestea se intilnesc in toatfi Peninsula Balcanic5,
Ffira indoialfi, la Rutent, cfirora 11 place acum sfi-st zicfi Ucrainteni, fare
sfi priceapfi foarte adese ort el singuri ce insemneaza asta, de st not 'pig-
cepem cind suferim procedeele ucrainene (ilaritate). Era st cineva care
stla bine la not ce e cu acesti Ucraintent, dar de la o bucatii de vreme
acea persoanfi s'a cam eclipsat, sl nu mat e niment acum care sa ne
mai lumineze In aceastfi privinffi. (Surisuri)
In lumen aceasta ,ucrainianti` sint elemente etnice st elemente cul-
turale comune noun, deed urea clneva sfi inirebuinfez termenul de
,,Ucraintenr, zic sl eu: UcrainienV, cu toate ca fin mull mat mutt la ve-
child termen de Rutenim, Rusneclu, supt care poporul nostru cunoaste
aceasta nafiune. Acestl Ucrainieni nu slut in rindul intaiu asa de Slavt cum
fist inchipule el. El pretind ca represintfi un element cu totul caractertsat
din marea familie slava; etnograficeste st antropologiceste se constatfi
ins& foarte rfipede contrariul. Rusneacul, chiar cind nu se coboarfi din
innaintasi romini, ceia ce este foarte adese ort casul, in vecinfitatea
noastr5 st in regiunile bucovinene (Entre Prut si Nisiru, e mutt mat asfi
mfinfitor cu Rominul, in ce priveste tipul fisic, decit Rustsl din mijiocul
stepel cu acelast Rutean. Yn ce priveste locuinfa, in ce priveste sistemul
de a lucre cimpul, in ce priveste imbrficamintea, poesia popularg, obice'
turtle, asfimanarile cele mat marl exis15, nu !titre Rusli din stepfi gt Ru§11
din reglunea Nistrulut, ci intre aces!' asa nsmifl Rutent st intre not. Ve-
chiul popor tracic s'a intins mutt mat departe de cum credem not, si ace'
cart vorbesc astral de un dialect slay mai mull sau mat puffin fiznt si
invAlefil ucrainienl pretind ca este extraordinar de Mat, Blade& in loc de
Ghlev zic : Chit,/ st in loc de Lvov zic: Lvtv ar trebut sfi cugete puffin
st la vechea comunitate hada.
Asa incit recomand pentru once fel de cercetfirt comparative ce
s'ar face in acest domenlu, sfi lfisfim Roma veche de o parte st sfi luSm
elemente de comparalle de la substrata' comun trade.
$t sfi nu se opreasci numal aid st in Peninsula Balcanicfi, undo
sint least elemente venite de la Tract, indiferent dacfi un Trac igi zice
Sirb sau dacfi in Sirb trfileste st un Trac, ort daca si in Bulger ca :31 in
mindrul Grec vet reggst tine site ce stramos Trac. Tot asemenea Ungurit,
in mare parte, ist inchipule ca sint Unguri, dar, dee& unit an aspectul
flethl celorlaill locuitort at Europe!, socotifi in generalitatea for ,
de Bullet nu vorbim, cfici se pare ci sufletul nu 11 e asiimfinfitor cu se-
cast
at celorlalte popoare, acelasi subsirat exisifi st la el. $I, dacfi asa este,
el nu o datoresc FinoUgrilor de odinioara, ci populafillor slave din Pa.
nonia, populafillor romanesti pe care le an intilnit in regiunile rfish'fitene
de peste Tisa. Astfel folklorul unguresc merits totdeauna sfi fie stediat,
nu filndat e maghtar, ci flinda nu e maghtar, flinda se intilnesc atitea
Ingrediente care sint ale noastre sau ale Slavilor, alit de inrudili supt
raportul viefli primitive, theft aproape nu se poate face o deosebire.
312 Istorla Rominilor in Chtpurl al Icoane
$1, larfivi, Savil din Ardent cred ca sint numal represintanjil cul-
ture! germane. Se inveall: el slat, de sigur, in clasele de sus, vl represin-
tamp! °Ault superloare luate din Untversitfittle germane ale secol-alut at
XVI-lea, al XVII-lea td at XVIII-lea, al tot ava 41 in tot ce au imprumutat
din cArli, dar ca viati fundamentals popular& atita la el e luat din ace-
lavl fond etnic ca §I at nostru. Et au venit peste nol, s'au aclimatisat
prin not, au lucrat pAminful ca nol, au tient casele ca nol, au imprumu-
tat al in imbrAcAminte unele elemente de In not, Ostend allele din re-
glunile renane.
$l in sfirvit, tot eve vi la Secut: folkloral seculesc merits sA fie
cercetat, Madea in bun& parte Secuil sint Romint desnationalisall, ca unit
carlau vent! foarte farziu, dupe 1200, conform ultlmelor cercetfirt, poate co-
lonisaft de Cavalerit Teutonilar nu de Attila Ivi au loaf deci infra bate
datinele al no tele suttees!! ale poporului nostru, pe care 1-au gfisit acolo,
pe care nu I-au putut inlocul al cu care s'au confundat, in afar& de dia-
lectal unguresc pe care nu -1 mat vorbesc.
Am dat aceste lamuriri pentru ca pot sa serveasa vi la aitceva,
dar al atunci cind e vorba de descintece st retete: &Ica voim s& avem
studil bune in aceastA privinfti, 'rebate sit leisam sfinta Roma, pe care 0
veneram supt Coate raporturile, de care ne finem in atitea domenil, dar
pe care e bine s& o !Seam de o paste in acest domeniu, at sa cerceram
incunjurimea noastrii, care nu este numa! a noastrfi, el presintA, in ace-
lavi limp, prin originile sale, atitea lacrurl identice cu cele care se gii-
sesc In obirvia vlefil vecinilor novtrl.
Dar 110 crede ca, in descintece, elemental sAlbatec, elemental bazar,
elemental cu tidal deosebit de ce shaft at intelegem not al care a ajuns,
prin urmare, neinteligibil al in grata, vi in fond, nu aparfine civilisatiel
tracice striivechl de la not, ci unor elemente scitice, turanice.
Si Sentl erau alcAtuill dintr'o class dominant5 aria al dintr'o mul-
lime Imensii de supuvt, care era turanicii. Fars s& se fi amestecat puter-
nic cu Traci!, acel_barbarl au putut strecura in vista hada anumite da-
tine de ale tor.
Se dan astfel numal uncle indreplArl pentru studii villoare pe care

n'am nici rfigazul, nicl Intentia de a le face, dar se poate gas! thieve sa
le fact,. Cid nu e lipsfi de asamfinare intre aceste elemente sfilbatece,
barbare, bizare, neinfelese ale descintecelor noastre al intre ce se intil-
nevte in populatille din Nordul Siberiel,la care vamanismul represintA, no
name! rellgia, dar, in acelast ti,np, gi o medicine reltgioasa, cu Marne
sale, cu incantatiile sale vi descintecele sale.
Ar fl foarte folositoare apropierile, vi, In aceasta prIvInfe, natural
ca metoda ar fi s& se intrebuinfeze intAiu aslimfinarea cu vecingtatea, tar
dup& aceia s'ar aula dac& anume elemente scitice care s'au plitut 'As-
tra in Nordul Aslei n'au pirli comune cu descintecele noastre.
Medic! $l medicine in trecutul romfinesc 313
Cit despre medicine babelor, acuma am constatat, umblind prin

vechi colectil de documente, ca pot sa existe 01 marturit Istor Ice cu pri-
vire la practicarea acestel medicine, care e cu totul alIceva decit false_
medicinii a descintecelor. to descintece e numal supranaturalul care prin
anumite elemente dlabollce flIncica e curios ca in toate religlile dracul
e cel mai de !spray/ readuce sanatatea; stapinul elementelor rele care
au patrons in corpul omenesc plena innapol, evacueaza teritorlul, cum
s'ar zice (ilarllate). $1 teritoriul, prin urmare, se reface, refacere fare
despagubtrl de razbolu, care s'ar putea a lipseasca 0 alurea decit in
acest domeniu, cu toate asteptartle (surisurl).
In medicine babe ascii nu este Irma aceasta: este inceputul medici-
ne! celettalte, omenestl, rationale, pamintestI, fare amestecul elementelor
infernale, sub-pamintestl. $1, in documente, ici si colo, vedem particular!'
cart °rata cum au fost lecuili de babe, prin medicine aceasta in care
satele cred si acum asa de mutt, st au molly sa creada, cad ea intre-
buinteaza leacurl vegetate, care pot sa alba efecte bune, si unele masa-
011 care nu sint cu totul deosebite de elle sisteme, care au progresat
plecind de la acelast obirsie.
Inteun document ardelean de be inceputul veaculul at XIX-lea am
gaslt astfel declaratia culva care spune ca a fort lecutt de o baba, ara-
find 0 cit a dal, 0 e foarte Interesanta expunerea prin fetid nalv cum
se povesleste lecuirea. Lucrurl de acestea s'ar putea gast st in cantlialt
mai marl, 0 al putea spune chiar uncle se pot Os' ma! mune: in dome-
nil uncle nu s'au Merit destule cercetart pfina acum. E vorba de multimea
aclelor judecatorestI do la episcopll. Judecau eptscopli intr'o multime de
chestII, jurlsdictla eclesIastica hind foarte intinsa $i fe mirl ce se poets
gist inteinsa. Se judecau lucrurt ca totul stralne de sfinta Biserica, din
mat matte motive, intre care $l acela ca sfinta Blserica se amesteca insast
intro multime de domenll : 0 prin servItorli sal, ca impriclnatl, in chestli
care n'aveau nImic a face cu teologla, rasariteana sau apuseana, entre-
!era clneva tot cimpul delictelor acetate sa morale prin astfel de arhive
Se ma! poate gist lima cite ceva $t prin arhivele parilculare. De pilda
tale ce cetim inteun document de in 1810: ,Ml -am frint mina ce Mina
sl ml-am zdrobIl cheplu: acuma zac la Bona. Aid taste o muiere mestere,
$l s'au fagadult ca ma va vindeca 1).
51 nu se zicea: medicine bfibeasca, Cl astfel, sl cuvintul a rams
intr'un domeniu cu totul special: se zicea moasa'1, adecil pstrilmoasii`.
Astazi insa cuvintul baba' e cel convenabll, cu care clneva se adre-
seaza fate de asemenea persoane in stare sa readuape cale hlrurgicala
sau medicala, sanatatea in trupul bolnay.
Inca °data, acestea sint mai mutt Inclicatil de studll vIlloareinteun
domeniu necercetat.
I Cf. Studii qi documente", Viii, p. 87, No. XLVII. Cf. §i ibid., p. 146, No.
CCXCVII: Poate a §i-o fi tngropat copiii can i-au lepadat dinteitra cu leacure .
314 'stork' Rominilor in Chipurt $l Icoane
II.
Acuma, dupa acestea toate, yin la marturille istorice in ce pill/este,

nu incintarile $i descintarile, sl aid cunoatinfile babesti ale moaselora,
et medicine care venia pe vremuri la not ca sa lecuiasca pe Domnul
Wahl flindca medicine a plecat de Ia Doran!, a trecut pe Ia boleti
fare sa ft ajuns Inca la feranl (aplause) $i, cind va ajunge $l acolo, alarmi
va fl perloada cea mat important!" din istoria medicine' la not, atunci se
va porn! o era noun ; a trecut, zic, pe la holed, a ajuns la tirgoveti.
el s'a oprit acolo.
Cele mai vechi lamurirl despre practice medicinala exercitata la
not, de strain!, asupra Domnilor noatri yin din epoca lul Stefancel-Mare,
Cele ce nu inseamna ca inainte de Stefan n'au existat doctor!.
Pentru a ne 'Amur' in aceasta privinta am putea canta termini carl se in-
trebuinfau la not pentru tti num'. Este unul cu total nou, pe care1 intre
buinjam din veacul al XIX lea, pe care in zadar 1am calla intro vreme
mai veche: acela de medic'. Dar este an termin foarte vechlu, popular,
cu aspect strain, dar mutt mai path' raspindit decit credem, $l neavind in
chip absolut sensul de medic cu pretenpi ; terminal de ,vraciu ".
Vraciul are In el ceva miraculos, al in vechea noastra literatura ,vraciur,
,vracluirea', nu lipsesc, dar, lucre pe care nu l.atl fl crezut, in veacul al
XVIIlea, el anume in intaia jumatate a veacului aceluia, cind s'a trades
in Moldova Herodot cola ce a fost un mare fapt cultural din trecutul
nostru: a se traduce Herodot tntro vreme cind nu era trades in intre
gime nici in franluzeste, ai cred ca nic1in nemtesie, de ai Wale germane,
cum se site, este anterioara creaftel lama (ilaritate) $i va dura dupa sfir
situ' lumii, pe care it va $l pregial (ilarltate): fiind vorba de medicine in
vre-o citeva locuri, medic!' sin! chemall donor'', nu ,vraci ; nu exists
o singura data vraciu' in Herodot, ceia ce area ca medicine, care, in
cea mai mare parte, in epoca aceasta, veniadin lumea germanica. aducea de
acolo titlul de doctor", prefacut In doftor". Terminal it (dram, de altfel,
al in testamental, Inca mai vechlu, din 1620, al tut Radu-Voda Serban,
pribeag la Viena 1, $i Inca sept forma ,doctor".
Am spas ca in epoca tai Stefan-eel-Mare avem cele d'intaiu lamuriri
sigure despre medici la no!. Aceste lamuriri slat relativ bogate $l okra
fare indoiala interes.
StefancelMare a fost Malt la piclor, cind a atacat Chilia. Chilia
a izbutit sa o lea, dar piciorul Ia ramas alas pentru theta viola. Cit a
fost tinar, nu s'a resimilt; la batrinete oboseala 1-a facut sa sufere ingro
zitor de pe urma rani'. Atunci in ultimii lui ani, cind poate s'au adaugit
$t infirmitaji ce se ivesc la virsta foarte innaintata, el s'a elated cu medic!
strain!. Relativ la dos din medic!! aceatia, nu slim cind al cum i-a clipatat;
din ce lame au vent !ask atIm foarte bine. Stefan a avut nn medic veal!
,Analele Academiei Romine', XXI, p. 291.

Medic! $i medicinfi in trecutul romanesc 315
de la Hanel Tatarhor, medic care, cam se she, a intrat st in piesa tut

Delavranc- ea si prin aceasta s'a popularisat, dar izvoarele nu ni spun sl
procedeele pe care le-a intrebuinjat, si poesia are drepturile el.
Era deci un medic evreu, care a asistat pe Domn pfinfi in
sfirsit; .11 medigo zudeo de l'Imperator di Tartar!' : medic!! evrel aveau
o veche practice arab& in legaturfi cu cele bizantine, si practicele bizan-
tine lases' erau st ele in legatura cu ce se pules sti din medicine clasia
de pe vremurile la Hipocrat privilor In betesugurile st suferintele ome-
nest'. Cellalt medic era an barbier din Buda: un barbier di Buda". Se
pare ca sistemul de a intrebuinfa, mai ales pentru bolt care cer o inter-
vene hirurgicala, barbierul, este an :Astern unguresc (iImitate). Pula ur-
mare este de dorit, cum o intervenfle chirurgicalfi acolo este evident
necesarfi, ca Infelegerea salt trimeata barbieril, $i cit se poate mai rapede
(ilarttate).
Dar mai cunoastem si alti medic!, hare cart anal n'a slat pfinfi In
sfirsit de si nu slim de ce. Doi dintre acesti medic! sint Venefieni. Venetia
§I regiunile vecine aveau medic! foarte bunt, in infelesul timpului, cu cart
se multamiau client!!, ca totdeauna. La 1502, intors dintr'o solie de la
Moscova, de la Mosc cum it zlceau strabunti nostrI un Dimitrie
Purclv11, Italian, trecind prin fare, a adus o cerere de la medicul vene-
tian at lul Stefancel-Mare, Matel din Murano el Iscaleste ,Matheus
Marianas", in forma latInisata, 131 se obisnuia in istoriografia noastrfi a I
se zice: Mate! Mariano, dar e un Mate! din insula Murano. de ling& Ve-
netia. Aces! Mate! cerea sa I se Irlmeata din patrie doctorille !rebut-
toare, pharmaciae aliquae sive medicinae.
Prin urmare atria pe Domn dupa datinele cunoscute la el acasfi.
$l Stefan el insusi scrie la 9 Decembre 1502, in aceasta privinfa, cerind
sfi se dea medicului au venetian cele necesare pentru a-1 curarisl de
vechea sa ranfi 1. Medical iscalla ,doctor in arte $i mediclna lu. $1 din-
lean report al lul, din singurul report pastrat $l care e foarte folositor
$t pentru cnnoasterea feril lul Stefan, pentru lemma finial sau, pentru
vitiate produchei _tern, a mijloacelor militare, a rfizboalelor purtate de
marele Domn, afiam ca Mate! a sosit in 1-1u August 1501 in Moldova, $l
Wide' 1-a primit spuindu-1 aceste cuvInte de prietente: ,n'am vrut sa Matt
dupa doctor in vreo all& parte a lumil decit In prietenli midi, cart sint
sigur ca ma Iubescg. Masurfi de prudenta, care se explIca foarte bine.
(SurisurI.)
Mate! din Murano "ask cind sosise, era el insusl holm,/ : medice,
cura be ipsum.$1s'a curarlsit destul de slab, sau boala I-a lost pea grea,
cficl a murit innaintea pacientulul ; cell' ce e mai puffin obisnuit (ilaritate).
De acela, Stefan, la 11 Octombre 1503, va trimite o all& scrisoare, In
care va spune: .Matel nu mi-a petit face nictun folos : nobis nihil pro-
fIcere,potuit. Se vede ca lailneasca e tradusfi de-a dreptul dupa roma-
1 Hurmuzaki, VIII, p. 35, No. XL1V.
2 ,Artium et medicinae doctor"; Ibid., pp. 36-7.
316 Istoria Romfnilor in Chipuri *I Icoane
neste; nu infelegea Voda sa scrie diacul ce vrea el, et trebula ea zica

latineate cuvint din cuvint ce I se spunea in romaneste, si de aceia tali-
neasca aceasta nu e inteligibila decit pentru cine *tie *I romaneste (11a-
ritate.) .
Si se trimete asifel boerul Teodor sli mat cearil un medic, mai sa-
altos si resistent (ilaritafe), asigurind co grifa ca 1 se va da drumul in
pace'.
Cad frica mare a tuturor doctorilor chemafl aid era ca nu vor
pules sa scape din Cara unde erau atrasi pentru consultafii. Astfel, dap/
an obicein plistrat pane foarte Hula, soarta doctorului chemat la capii-
Mal anal ilustru personaglu nu era totdeauna de invidiat, *1 vom vedea,
pe la 1760, pe anal, Stahl, care a Alt pentru neizbinda cures sale foarte
mite pe vremea Jul Constantin-Voda Racovifa. Inc %t, dace se intimpla ca
Incrurfle sa Iasi rau, pe medic it puneau la inchisoare, inchisoare fare
sanatoria (ilaritate).
Flind vorna deci sa se aleaga un nou medic pentru Moldova, s'au
presinfat fret candidafi: unul Gheorghe din Plemont, a fost ales, *1 era
sa He (rimes lui Stefan. Colegiul a preferat insa pe altul, Ieronim de Cesena,
spunind ca Gheorghe nu e bun. Si s'a mai oferlt un al trellea, Alexandra
din Verona. In concurenfa aceasta a biruit Celegiul cu candidatul sau,
Ieronim, Plata tut trebuia sa fie de 300 galbeni de am pe an, ceia ce in
semna o sums foarte important& Ieronim s'a pus pe drum. Ce s'a in-
timplat cn dinsul, nu se *tie, Orlcum la petal lui Stefan -cel-Mare nu era
in 1504 decit alt Italian, Llonardo de' Massarl, ceia ceinseamn'a Leonard
dinleo famille de easier!, massarir. Si avem raportul sin despre moartea
lui Stefan al orinduirea succesiunil lui2: aid se spune ca se mat gasia pe
linga Domn *1 barblerul din Buda al medical evreu al Hanulul Tatarllor.
Se temea BA nu fie relinut sl el, dar nrmasul raposatulnl, Bogdan, In dig-
posifille pe care le au mostenitoril totdeauna, a declarat ca Leonard nu
are nick) vine $i prin urmare va ft trimis cis ciliate (masa.
In sfirsit mai estenn medic pe care Stefan I-a ceruf gi I -a capital:
an German. La 26 Februar 1502, prin nrmare intre Mate! de Murano $A
Ieronim de Cesena, Domnul, a carat boala Ina an caracter tot mai in-
grifitor, trimete si aiurea dupa medic, in acea Germanie care avea o
foarte bunk' reputafie supt acest report. $1 la Nurnberg, pe base cereril
lui al a recomandatiet regelui lingerie' 8, s'a ales, pentru a ingriji rana
Domnulul Moldovei, un medic care fusese in servicial oraaului, foarte
prefult,- asa jncif se facea un adevirat sacrificiu trimifindu-1, loan Kiln-
gensporn (avea prin urmare un caracter potrivit in insu*1 numele sass
pentru a lecul an viteaz ca acest strasnic &dike' care fusese, In zilele
Jul, Voevodul moldovenesc).
A sosit el sau ba? Arhivele din Nurnberg cuprind numat atit, $i
1 Ibid., pp. 38.39, No. XVIII.
2 Ibid., pp. 40-1.
8 Iorga, Acte §i fragmentea, III, pp. '73-4.
Medici vi medlcinfi in trecutul romfinesc 317
este, evident, foarte bine venni amnia Ma stIre, Wad% prin avhivele
departatului ores nemtesc.
De la medicul lul Stefan-eel-Mere fnnainte, avem o eerie intreaga
de acte pentru tot secolul al XVIlea vi al XVII-lea, in ce priveste pe
medicil Domnilor si boerilor nostr1,pentru ca in secolul at XVIIIlea
numal, se ajunge la medicInfi sI pentru ceilalli. Astfel la 1508 intilnim un
medic, acesta Sas, cel d'inifilu medic sas,aci medicine sfiseasa nu e
ava veche precum s'ar crede, si a trebult ca mai intiliu Savil s6 lege
reign cu Universal! le germane, de uncle au luat vi confesiunea luteran6.
II chema Franc !sc.
Acum Raducel-Mare a fot un om bolnfivicios sl avea nevole de
neconfenita ingrijire. E arfitat astfel, in cronica turceascli a timpului, ce
septa ant a fost paraliticboale groaznica vi cumplillg de care vorbeste
vi Wife Sf. Mon I. 51, Medea 1 se cerea unlit Domn sfi impart& drepta-
tea direct, Marla Sa fficea in fiecare an cercefarea terli si avea pe ling&
fiecare mfinfistire odilile sale uncle se aduna lumea si vorbia de-a dreptul
cu Von, asa incit se mintuia in cifeva clipe expunerea procesulut, pro-
nuntindu-se sentinla ffirii niciun apel vi executindu-se !medial. Radu mer-
gea, &sae!, in cfirulfi. De acela a vi venit medicul sas pentru dinsul2.
Zece ant dupli aceasta, dupe ce cunoastem, va s6 zicfi, pe me-
dicul evreu al Hanului Tatarlior. pe bfirbierul ungur din Buda, pe medic!!
Hellen!, pe unul german si situl sas, avem vi un medic din Ragusa.
Ragusa, pe coasta M6rii Adriatice, este unul din cele mai minunate
orase din lame: filen!, in mic, dupe Venetia, a avut rosturi politice, ad-
ministrative si de culturfi ca vl minunata cetate dogaifi. Aci a existat vi
o innalli culture inteleclualfi incfi de la incepului veacului al XVIIlea ;
literature sirbeascfi o. bucati de vreme s'a adapostit in Ragusa, act
Serbia proplu-zisfi era absolut la dispositia Turcilor. Ragusanil fficeau si
un comer' foarte intins, chiar pfinfi In nol,unde erau negustori detallivtl,
ca vl bancheri cunoscull. $1 prin urmare nu e Made mat explicabil decit
ca un Domn de is not se cearil medics de la Ragusa.
Aces' medic al lui Neagoe-Vodfi Basarab se chema leronim Ma-
tievich, vl el se intilneste prin Decembre 1517, cind a fost !riffles de stfi-
pinui sfiu la Venetia. E 'Scut acolo cavaler de care doge, eels ce echivala,
de aide!, cu o simplfi decoratie din timpurIle noastre,nu mai mutt. fake
actele ragusane comunicate mie de rfiposatul mien prieten Jirecek, se
gfisesc doll& fficind mentiuni despre Matievich : care se intimpinfi Is pie-
care si In intoarcere, in Deeembre 1517 al in April 1518. Din ele se vede
ca Ieronim era ,medicos chyrurgicus, servitor illustris domini Bassarechi
(sic)" sl, cam se cam incurcau lucrurile. la elite distant6, se adauge ce
acesta 6 ,Voevod al Transivanle 3.
I V. ,Floarea Darurilora, I. Bucure§6, 1907, pp. 433-5.
2 Hurmuzaki, XV, p. 180, No. CCCXXIX. Cf. Ibid., p. 267, nota I.
lorga, iDouit documente din Arhivele ragusenea, In ,Arhiva societAtii §tiin-
tifice §i literare din 1a0, IX.
318 Istoria Rominilor in Chipurl vt Icoane
III
De la medical NI Neagoe Basarab trecem acum la medic!! Dom-

nilor moldovent din acelavt vreme san clinteo vreme aproplata cm acela
tAnA la care n'am Oats.
Cid de mdicil Domnilor munteni contemporani se vorbevte malt
mai rar. Despre fatal hit Mihat Viteazul se Vie di el, Pitravcu-cel-Bun a
lost (times la mink dupA Etter, la Rimnicul-Vilcii, vi, flinda Rimnicul era
mat aproape de SIMI% unde se aflau mat bunt medic! ca la Brasov a
lost chemat de acolo, ca sA-I ajute, doctoral loan Evanghelistal.
Un medic din Brasov se intorcea in 1568 de la Curtea munteani
a Int Petru-Vod59. Cum ei urmavul tinirului Voevod care era si se stings
in exil in Constentinopol, Alexandru-VodA, era bolnAviclos Ivavcu Go-
lesca-1 educe in 1574 un medic lot din acea cetate siiseascA a. In lalle
1576 doctoral" e crimes 181.50 la not, vi in Decembre se dan pilule(
Doutnulut 4. Din trimeterea, in tulle 1577, a Jul Chisar Clucerul in Brasov
-vtim ca e vorba de doctoral Paul'.
Cele ce nu irapiedeci moariea Voevodulut. Dar el in 1578, pentru
copilal Domn Mihnea, yenta acelavi a. Un doctor bravovean it auk( zece
ant mai tiirziaT.
Trecind acum la Moldova, Petru-Voclii Rarev, care era ant cu malts
aevol vi matte delicalefe, care domniik impArfiteste, avind o neves% ce
se cobora din Tarn sirbevti din neamal Brancovicevtilor cart au conit
neat pe Impfiratul sirbesc Stefan Dusan vi cart supt toate raporturlle
aveatt pretenfil in legiiiurA cm amnia strillucitA inrudire, Petra Rare%
zic, se caste in 1528,cu an medic ardelean; cel palin BVI se pare dupii
an text care nu e din cale afar& de clar g. In tot casul, la 1542, in a done
Domnie, dupl ce el stAtuse o bucatii de vreme in cetatea Clceului, uncle
a indurat marl nacazuri, dap/ ce trecuse prin Constantinopol vl, cam
spune legenda, Sultanul trebuia sh-1 cake, conform obicelulat, tradifiel,
in picioarele calului sAu, far Rare a intrebaintat o forma ipocritA: s'a
avezat supt podul pe care a trecut Sultana! st astfel la dike calul aces-
tale fall a-I face vre-o neplicere (ilarilate) dupfi ce s'a intors in fare vt
a spas acel cuvint teribil, pe care 1-am citat in vremuri cind ayeau unit
lament anima for cat un puke, der de stand 11-a crescut la loc, acel
cuvint stravnic: voln fi ce-am lost vt mat malt decit atit" vl era acuma,
bairin st slAbit, aci, oricum, lucrarile Wieser& arms in vlaga lei, Petra
t Hurmuzaki, XI, pp. VIII si 868: ,pecierat sibi doctorem medicine intromitte.
2 Ibid. p. 804.
a Ibid., p. 812.
4 ibid., p. 814.
5 Ibid., p. 815.
Ibid p. 818.
7 Ibid., p. 834.
Ibid., p. XV, p. 304 No. DLV1.
Medici al medicine in trecutal romanesc 319
a intrebuintat dot medic' ardeleni de categoria barbierului: anal, Ste-

fan, la 1542, al cellalt, Oheorghe 1.
Pe urrna, la 1563, ne oprim la Domnia maul valetudinar in tot I'm-
pul Domniet sale. Acest valetudinar, a carat cruzime a ramas vestita mai
ales prta amintirea nuvelei Jul Costachl Negruzzli exagerata pe basa unor
cronici care poate au exagerat al ele, cu ,capul lot Motoc` din aceasta
splendida opera de imaginatie, Alexandra Lapnaneanu, ova dcr sigur foarte
crunt, care omora pentru placerea de a omori, al pentru name necesl-
tall politice care, pe vremea acela, se putea servl in fetal acesta, distru-
gind atita bolerime, era minat al de boala lui. Caci a fost un om bolnay.
De ce natura sa fl fost aceasta boala n'am putea lamuri, al ceia ce bi-
nniesc nu poate ft spas oral. Un act contemporan, concordind en ce
span Insult in scrisorile Jul, arata ca la army el era orb 2. In scrisorile
acestul om eau sint ins note de daloaie stranii, alaturi de pasagli ca
acesta: Ain ochit :Wei se smug ardor'', ex oculls mels stereora coin-
guider. Avea momente contrazicatoare, ca once om desechilibrat. Ca
Fillp at Wien at Spaniel, care stria fete! lui din Terile-delos despre tra-
mmel& cinteculal privighetorilor in gradinile Escurialuluil intro scrisoare,
Alexandra-Voda cere Saylor se-1 trimeata prune uscate, care seprepara
acolo ma' bine decit la dinsul, pentru a 2,Doamnel noastre it plat fouls
mutt aceste prune'.
Fund ma, i-a trebuit sa se cante necontenit. 51, flindca i -a dat
Dumnezeu de °data al un alt nacaz, Bind lovit la picioare 8, el se adre-
seez& Ardelenilor, ca se -i trimeata un medic sal un berbier. La 1558 intil-
nim intaiul cas: it vine din Bistrita medical sas Andrei', care 1-a cautat
mat mull& vreme. Vedem din scrisorile Voevodulut ca' recomanda ierburl
care crest numat prin Ardeal in tuna lui Male.
Mai finis, ca se nu ne impovaram de pacate It sa zicem ca
.cetatenir erau lipsiti de ingrijiri medicate ; se cerea ducerea anal me-
dic din Brasov pentru ei in genere 8. Trebnie sa ft fost o boat& cumplita
(ilaritate), ci, de fapt, era atunci chime, cea d'intain asupra carela avem
IIbid., p. 427, No. DCCXC, p. 502, No. CMXXXIX.

2 ,Isle solus Palatinus Moldavie Alexander, manendo in Szoczowa duodecim-
que consiliarios suos decolando, factus est caecus, et statim post hunc diem in tote
terra Moldaviae ad hunc usque diem grassatur pestle (dupe scrisori moldovenqti
in Novembre 1564); Iorga, Nouveaux materiaux pour seivir a l'histoire de Jaques
Basilikos l'Heraclide", Bucure§ti 1900, p. 85.
8 Hurmuzaki, XV, p. 553, No. MXVIII.
' Cf. ibid., p. 762, No. MXXXVI, ti p. 533, No. DCCCCLXXIX. C,u. se pen-
tru picior un medicum seu barbitonsorem', si pentru boala de ochi se adresase vi
is Sibiiu.
5 lbid , p. 553, No. DCCCCLXXIX,
6 Ibid., p. 604, No. MCXXVI.
320 Istoria Romlnllor in Chipari st Icoane
vre-o limurirel. Atuncl deci s'a gindit un Domn vl Ia nevoile celate-
nlloe, cart sit fie cfiutatt in bloc de acest medic ardelean.
Acum, deck' Alexandra L5pusneanu avea nevole de un doctor ne-
content!, evident ca avea acelasi nevole vi Petra Salt 'opal, care se pare
cA a fost totdeauna schlop sl boala tut o cunoastem din timpul exilulul,
cad el p5raseste Cara la 1591 st fuge in Austria, asezinduse lingii Viena,
spot s'a dus la Tirol sl s'a stabilit la Innsbruck, de unde a 'recut Is Bozen,
unde a vi murit, hind ingropat ling5 biserica Franciscan! lor, uncle i-am
want mormintul, acoperit de allele clidite de-asupra lat. Inteunul din
multele rapoarte privitoare mai ales Is cererile de bant ale g5zduifilor sill,
cart desprefulau juvaierele si bliinurile bog5fiel orientate, e vorba st de
boala care-I face& la nu poati merge &Care si care se numeste,Maretzg,
in urita limbii germang de acolo din Tirol'). Innainte ins& de ail p5r5st
Cara pentru boala lui a avut nevole- de un medic si a adus deci pe loan
Fasching, din BistrIta: avem o scrisoare a tut -din 1585, de implorare
care at sal ca sa intervle pe ling& Domn, care, evident, nu volh sal
dale vole sfi se intoarcii acasi. Nu slim ce soartit va II avut intervenflas.
A fost un moment, pe Ia 1577, cind Tara-Romgneasci era sa alba
ca Domn pe an doctor, pe un doctor care nu era Romin in aparent5,
dar pretindea a fi tot Romin, prin legfiturile fainulte, recunoscute de bo-
ler!, ale maicel sale. E medical Bernardino Rosso, din Pera: se pare c5,
deci, Neagoe Basarab, pe care si-I pretindea tali, cunoscuse pe mama
lul Bernardino, st erau persoane in stare si dovedeasca lucrul acesta,
al prin semnele pe care pretendentul neasteptat le ayes pe corp. Cid
oblcelul era sä se tale semne de acestea pentru ca un copil nelegitim,
la o aname viral& sit poati face a I se recunoaste calliatea domneascil.
Bernardino Rosso a mars astfel cu bolerit din partidul tut vl a carat
Domnia Teril-Romilnesti, care s'a dal ins5, patina vreme dupfi aceasta,
until flu, tot din flori, at acelaiast P5trascu, PetruVoda Cereal*.
Evident ca Pahl' Cercel s'o fl cautat in multele lul ratficirl cu me-
deal, dar alurea dealt in Domnia lui muntean5, aci se vile ca el a fost
prin Franfa, intro calitate dubioas5, la o curie cu o reputalle rea, Curtea
lul Henric at III-lea, de unde Cercel "; dupi acela a mars Is Cons-
tantinopol, unde I s'a dat, cu greu. Domain, a stat dot ant in Scaun, a
cliidit Curtea din Tirgoviste, innoind biserica de acolo, a turnat tunari
c a acel de la Masan, care cred ca n'o fi fost intrebuinfat vi modernisat
de German'. Si dupe ce a pierdut Domnia, s'a dus in Apus, stind largsl
la Venetia, de st-a luat an palat pe Canal Orande._Era an om foarte cu-
noscut, foarte frumos, foarte simpatisat acolo, gfisInd nu numal admira-
tori, al Nara mai rar, persoane care sfi-1 imprumute, des! nu °feria ga-
4 Nouveaux materiaux", 1. c. A doua, din 1577, care a pustiit Orientul, pare
a ne fi atins §i pe noi; Analele Academiei Romineg XVIII, pp. 20-1.
2 Hurmuzaki, XI, passim.
8 Ibid., p. 683, No. CXXXIX.
4 .Asalele Academiei Rominea, XVIII, pp. 22-3.
Medici si medicine in trecutul romenesc 321
gaatit. Evident ce in foate aceste drumuri Petra Cercel o ft avut a face

ca medic!; dar pe aicestia nag putem 011.
Cit priveste pe Mai insusi, no-1 stim medical in Ardeal, dar e
Imposibil ca el, fiind Crate In Ardeal, se no fi avut, ca sf Blithorestil,
un medic pe ling& dInsul. Am (Agit o singure scrisoare de-a lei in lege-
fare cu aceasta tate: la 1600, innaintea luptei de la Mirisleu, pe care a
pierdut-o, ordnnind stringerea taberei la Sas-Sebes, el cerea o multime de
mesiesugari, incepind cu berbieril hirurgr I.
Ca dovada de legeturile pe care pribegli din ferile noastre an tre-
butt se le gibe Cu media streini, ale $l testamental lui Radu Serban,
Meat la Viena la 1620, testament scris in romaneste $t care, printr'o fn-
limplare cu total neasteptate, s'a pestrat. E scris pe o collie de hirtie,
exirem de remarcabila $t prin asezarea si prin caligrafia scrisulut. hare
marturi e trecut si d-rul ',Rorer', din Becht` (Viena) 2.
Malei Basarab, ftreate, a avut in ultimil ant un medic cu care s'a

cautat necontenit, titmice fusese plait la genunchiu in lupta de la Finta
(1653) , on medic adus din Ardeal. In revista Luceaferur s'a publicat
o scrisoare de-a Jul, cerind medic! dupe lupte.
Cronicarul ardelean Krauss povesteste ce berbierul" lui Motel,
puind Wit socoteal5 plasture pe picior, nu puts Impledeca o cangrenti.
Aland petite' ardelean trimete alleluia! sett ,un renumit berbier din Si-
bile. El intilneste ins& pe Polonul care indrijia pe Motel inventninda-1
ca plasturele. Medical ardelean, Jacob din Hewes, descopere crime si
educe prinderea vinovatulal st a compliellof IA unsprezece boleti, dintre
cart unit ar ft fort si acts!. 0 scrisoare a nouluf Domn Constantin Be-
sarab it akata trimetind dupe leacurile cerute de medical sea, in Ardeal*.
Mita putem spune panE in acel moment, pe la sfirsitul veacului al
XVII-lea, in care Curtea lui Vode-Brincoveanu avea, si in ce priveste
medicine, persoane foarte bine cunoscute, si unele deose6it A lute-
resatite.
IV.
In Moldova, Rada Mihnea, om de culture neolisnullE, care-si treise

finerefele 01 in Venetia, imbolnarindu-se de °chi, ca Lliptisneanu, nu OA
la noi cine s'a-1 ingrijeasca, ci piiraseste la 1619 puterea, pentru a merge
se se caute la Constaniinopol, de wide se intoarce sanatoss.
$tefan Tomsa, rivalul sea, an bfitrin foarte emit, care $i el curios-
l Hurmuzaki, XII, p. 986, No. MCCCXCIX.

2 Analele Academie; Romine", XXI, p. 291.
5 In Rerun' austriacarum Scriptores", pp. 210-1.
2 Hurmuzaki, XV, pp 1258-9, No. MMCCCXLVI.
5 Miron Costin, p. 268: ,Singur au pohtit la imparAtie sr-i vie mazilie, sr
poata merge la Tarigrad, pentru leacul ochilora.
322 Istorla Rominllor in ChIpurl al Icoane
tea Apusul, ca unul ce luase parte la rfisbolul dintre Henric at IV-lea vl
regele Spaniel, Bind intre apfirlitorfl celizittl Pica, in Pirinel, tiranul acela
care sperla Iavul trecind pe strfizile podite cu loadbe de lemn in fruntea
Omit tut innarmate vl care maceliirli pe boleti ca dIstractie al ca pre-
cautlune, sole odaffi In Ardeal ca -I trebufe un doftor sau un bfirbier
care sfi leculasc5 urechea astupatfi a unut casnic, carafe if vijila capuls;
oferfa o sutfi galbeni de our pentru a se educe urechea bolnava in stare
burial: o formidabilfi sums pe vremea aceia, care ar face gelos vl pet
an doctor din timpul nostru (Ilarlfate).
Tot in Moldova, In jumiitatea veacului al XVIIlea, Vasile Lupu
even un medic strain, dames, Scogard, cunoscut printeo scrlsoare ce prl-
vevte sinodul ortodox care s'a tinut pe vremea acela in lavla.
Doctoral nu era ava de falmos incit, Bind bolnav movtenitorul lut
Vaslle-Vodfi, loan, de o mina, sa an se slmtfi nevola de a-1 trImete In
Constantinopol, cu gindul de a se consulta, la nevole, 101 medic! din Pa-
dova, pe atunct veslItfi in koala lumen gveceascfi, $1 de a sa intrebulnla
Nile de Brusa: copilandrul a nturlt ins& in Capitals turceasca a.
Dar in epoca 1W Vasile Lupu vIlm .ca exIstau vl pen deoseblte
°rave rbfirbfert" permanent! pentru ingrUfrea rfinflor, pentru oase frinfe,
pentru legfiturt scrintite vl pentru lust singe, eela ce se oblanula pen-
tru once boalfi. $1 lea de unde cunoavtem aceasta:
Intr'un rind, In Suceava, au venit oamenl din Ardeal. cart s'au im-
bfitat al, facind scandal, strlijerli au Intervenit vl f -au bfitut, cum era da-
torte tor, dar, dintre victimele tor, unul, Mutt. a trebult sfi fie pus in pat
pe mull& vreme. Din scrlsoarea pe care o trlmete Vornicul de Suceava
catre Bistritenl, plIngindu-se de tulburarea pficII, el spune ca nenorocItul
a fost dat pe same unui bfirbter vl bilrbierul a trebult sfi fie Willi: ,Au
dat until bfirblarulul o fotfi el o naframii, Jar altul au dat far birblarulul
sfi amble 64 iiimfidulasci pre cel ce dzace dlinvil, de an dat fret zlott vi
glumfitale.
Va sfi zicfi se Wile une on in nature cu piese de imbrfici-
salute femelevtl; cea d'Intfiiu pomenlre a bfirblereselor in lzvoarele !Mo-
yle! (IlarItate).
Am spus cfi Ifimurirt malt mat bogate le avem in ce prIvevle epoca

tut Brincoveanu.
1 Hurmuzaki, XV, p. 925.

2 Hurmuzaki, V, partea I, p. 68.
Cf. Miron Costin, p. 308; Hurmuzaki, IV, p. 512, No. DXCV; Papadopol-
Calimah. Despre Gheorghe Stefan", pp. 26-7 si Iorga, Studii si documente", IV,
p. 263. Corpul lui loan a fost trimes imbAlsamat In Iasi. Cf. Studii si doe ",
VIII, p. 88: Sint hotarit de dohtor a merge la o bale In pAmintul Terii-Turcesti, la
oral la Musa" (1813).
4 Hurmuzaki, XV, p. 1054, No. MDCCCCLXXIV. Pentru un bilrbier-medic
ibid , p. 1653, No. MCCXL.
Medici si medicamente in trecutul romanesc 323
Brincoveanu a avut pe lingA el ()ameni foarte remarcabill. MA a

-wort)! prea mutt despre doctorui loan Commenul, format in Italia, care
ejunsese calugfirul Ieroteiu sl Mitropolit de Si listra (t 1717)1, el a tinut
brat pe doctoral Jacob Pylarino. Ya istoria medicine! depline, care tre
bule siS se aerie cindva, acest medic Jacob va ocupa un loc de same.
-El e, in adevAr, o personalitaie, gi activitatea Jul a fost in legAturii cu po-
pularisarea !deli vaccinfirli innainte de epoca lei lenner2; scrisese o la-
trare greceascA foarte folositoare asupra acestut subject. A Meat, de
alminteri, si carierii politicii, cAci acel care la not era Iacob doctoral'
4 ajuns consulut Venetlel Ia Smirna in 1708. La Bucuresii se insurase sl,
din socotelile lui Brincoveanu, cunoastem sl darurile ce I s'au Meet la
c unfit 3.
Amite este eaul din medic!' lui Brincoveanu. Pe ling& el ins& bo-
gatul, mindrul Domft avea gl pe attn. Probabil ca a intretinut retain, la
Constantinopol, gl ca un veslit medic evreu, Daniel Fonseca, de Ia care
.avem si ceva dinteo corespondent& literarfi in vremea cind Domn la
Bitterest] era rivatul 51 urmasul Jul Constantin-Vodi, Nicolae Mavrocordat 4.
Aid la not lima era un medic mare, sau, cum se zicea in epoca
lanario15, un archiiatros, Pantateou 5, care apare numit asifel in socotelile
ciiate. AfarA de acestia, in sfirsit, gasim is Curie gl pe un hirurg sas,
Stefan Sixth,sl pe un curios tip care, dupl mime, arAta BA fie Italian:
Bartolomeo Ferrell, conte care se imbraca foarte amestecat, procurind
momente plAcute acelor cart veniau la Brincoveanu: ,bland polonl, cin-
valoare pestrit& de matase, clubote ralel polone, rogii, galbene, negre,
cu polcoavA; apoi peracA, palarie nemteascii, cu galon de our 7.
Omul era bogat, area moil in Ardeal, si VodA II dfiduse cu ce
sa-si fete o mosje in Moldova, is Coloffinesti. CAsatorit cu Agnes KaI-
noky, avea o feta mAritatA cu Anton Horvath de Zsekod gt presinta pe
lingA protest& lui medical5 si anume aptitudini de arheologie gl splonaj s.
t Scrisori de ale lui si in Hurmuzaki, XIX.

2 Cf. Iorga, Istoria literaturii romine In secolul al XVIII-lea", I, pp. 39-40,
45 (cartea lui in Sathas, Filologia neoelenicA" (greceste), pp. 428.30, sau In Le-
grand, Bibliographie hellenique", 11, p. 474; cf. Biserica ortodoxe, XV, pp. 903-4
pi Hurmuzaki, IX, p. 404, No. DXLVIII. La 1699 el era Inca la Venetia (Isl. lit',
1, p. 451.
3 Condica Vistieriei, in Revista istoricit a arhivelor", II, pp. 313, 659, '715
721, 729.
a Hurmuzaki, Supl. I, partea 1, pp. 444, 454; Arh. soc. st. si lit. din Iasi".
articolul mieu 5i aI lui Al. Mavrocordat.
5 Condica Vistieriei, p. 338.
o Hurmuzaki, IX, partea I. p. 610, No. DCCXXXIV (inscrirtia de pe mormln-
tul copiilor lui).
7 !Mich, in GattErer, Allgemeine historische Bibl.", XV, pp. 239-40.
8 Hurmuzaki, IX, partea I, pp. 533.4; IX, partea 2, pp. 191-2, No. CCLI ;
Arch istorice, I, p 50; Fermendzin, ,,Acta Slavorum meridionalium", XVIII, p.
330; TinionImago Novae Hungariae", Viena, 1754, p. 28; Bergler, Isagoge in
.eruditIonem universalem", p. 422. Cf. Dist. lit. rom.", I, p. 40 si nota 9; p. 144
nota 1.
324 Isloria Rominilor in Odour' al Icoane
Supt toate raporturile ilia, 91 in ce prive9te multicIplitateg ocupatiilor.
in ce privet& yariefatea costumulut, e, de sigur, un om pulin obIsnuit.
Tot pe aluncl a venit eel d'Intalu medic fiances, Lantier 1, insuraf
ca o Armeancfi, trecut la Islamism $l, dupe pocainfa, trines la Bucurestl,.
de ambasadorul shu; situ! vg aparea numal la 1730, in Domnia Int Con-
stantin Mavrocordat : medicul Berlin, care leant de epilepsie pe tinfiruk
Voevod2.
Dar, pentru a ne intoarce Is Brincoveanu, simpalia de care se bu-
curaa median supt Domnia lel se exotica al prin faptul ca ayes o familia
numeroasa. 51 mai trebule sa se find Emma, pentru a se infelege usurinla
relativa cu earn se puteau afla scum profesionistil, de urmfitorul fapt.
Pe atunci, la sfirsitul veacului al XVIIIlea, medlcil ajung sa joace un rot.
borate important in loath lumen turco,greceasca. Turd!, ca Si Ambit, au
o deosebila evlavie peniru. el. Nu se putea, ca un medic sa nu fie om in-
'wilful, in socotinta lor, si nu se pules ca un om invfilat sa nu fie medic.
Toll calfitorli spun ea la o intimplare de boat& venlau Is dinsii fel de fek
de Musulmani bolnavi, barball beteg!, femel nenorocile, copil suferizl,
cerind numal dealt sa 11 se des o consultafie. Se recomanda chiar de
dilator' ca oricine vrea sa fie preluit in lumen turceasca &I lea citeva
prafuri in buzunar pi sa orate ca e priceput in usagiul lor. $1 in Creel a
trecut acest respect. aproape superstifios, de In Turd. 51 stand, de pe
la 1670.80, incep sa vie in Italia Creel cart -si fac In Padova studille de
medicine, sl, flindca pedanlismul grecesc starula in veches filosofie, s'a
crest cuvintul cu care au lost cunoscull mull limp toll media de acest
fel: yiatrofilosofia, adecfi .medici-filosofi'.
Un asifel de latrofilosof, care a jucat un rol extraordinar in lumen
turceasca, a font $i Alexandra Mavrocordat, tali! Ini Nicolae al lui Loan,.
burden' tut Constantin-Voda, care a fficul studit de medicina In Padova.
Ii familia lui s's stabilit chiar un fel de tradifie de a se invala aceastti
arta, 9eful familial iniflind, prin practice, pe copiii lui. N'ar fl cu putinla
deci ca Nicolae Mavrocordat sa ft stint pufina medicinfi, eels ce nu 16
Impiedecat sa moan de chunk ca Si fratele Int loan ; dar alien foarte
bine ca fate lul Alexandru, foarte inteligenta, soda beizadelei Matei Ohica
9i mama lid Origore Chica-Voda al II-lea, avea canostinfl serioase de.
medlcinfi, cea d'Intalu female, care, cel pufin in cercul familial p1 cu-
nostinfilor sale, a practical medicina 2.
Nicolae Mavrocordat a avut pe- linga sine un medic aromin, cu
pregatire in Padova, loan Procopie, zis Pamperi, autor al unor blografit
I Hurmuzaki, Supl. I, partea I, p. 354.
2 Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daziens', partea inedita (originalul
la Bralov; copie In Bibl. Acad. Romine).
3 Hurmuzaki, IX, partea I, p. 607, No. DCXCXXI: ,La madre del Gicca, dra-
gomano della Porta, sorella di Mavrocordato, prencipe di Valachia, the professa co-
gnitione de medicina, me lo fa conoscere col essibirmi l'inclusa nota per it provedi-
anent° di alcuni medicamenti da cost!'.
Medici al medicaments In trecutul romiinesc 325
literare anexate la BIbliotheca greaca medil aevl" a tat Fabrichisl-al, un

limp, aI pe Olandesul Mihail SchendusVanderbech, care, pOrAsind sapfirat
aceasta Carle, se rfizbunfi printean pamflet2.
IV.
In fetal acesia am ajans la fumitatea veaculal al XVIII-lea.

Grecil medic! au dispOrut, intrerupinla-se, de bAnniall turceasa
-al de gelosia orlodoxiel, relajille cn Italia, al Domnii intrebuinfeazfi, cam
spuneam, san medics francesi, san medial german!, sea medic! Italian!,
din ce in ce mat malt.
Dintre Frances!, am pomenit mat sus pe Bertin; Jean-Baptiste Marie
Desmarais se afla la 1729 pe lingfi acelasi Constantin Mavrocordat e. In
ce priveate acorn pe Garment, in cimitirul bisericil catolice din Baca-
restl era ingropat, in Octombre 1741, dupfi o petrecere de cloaked al
opt de ani in tare, unde venise la able douAncl de ant, hirurgul Cristlan
Maier din Brandenburg, care din luteran se Meuse cntolic4.
A lost vorba de ace) doctor Stahl care a ingrijit pe nevasta lut
Constantin-Voda Racoviik fink% Ina, venItfi de In Constantinopol, foarte
gingaati ca sanAtate 11 care, In last, pe aria din acele tern, cumplite
cu vifor st furtunA, s'a imbolnavit al a murit foarte rApede. Penira Cons-
lentin-Voda a lost o darere nesfirsitii; 1-a Meat tin inormint de toatA fru
masefa, care lash am se mat cunoaate ca e framos, filtidcfi,g5sindu-se in
biserica Oolia, care se repara Inca din tinerefele male, s'a ingrAmAdit pe
el, necontenit, an strat de praf alit de gros, Nett marmura zace supt an
adinc acoperia preservator, pinA in momenta! clod vor pules continua
rape-n(111e 5.
Medical care nu Infuse salvfi pe Doamna Sultana a fost pus la
inthisoare, unde a stat o mulfime de vreme: s'au gfisit desperatele la!
scrisorl de intervenfle.
tndatfi &TA aceasta practica medicinal la not se el Intr'o fasfi

nova. $1 la% carat fapt f se datoreate aceasta Iasi noul: Great!, cart o
bucatfi de vreme avean legilturi an Italia: Venetia al Padova, in special,
incep sa aibfi !WWI ea lumea angureascfi, en lames germane, qt aflame
prim Rominii macedonenl.
1 V. si Iorga, Istoria Rominilor din Peninsula Balcanice, Bucuresti, p. 50,

2 .Empirica ilustris per septem nobilissima euporista familiaria remedia, au-
thoris apologia adversus Mavrocordati sycophantias, par le decteur Conrade de Sche-

behen". Cf. Sulzer, Geschithte des transalpinischen Daciens", II, pp. 91-2.
a I. C. Filitti, Scrisori francese privitoare la relatiunile Principatelor romlne,
cu Franta In sec. at XVIII-lea", p. 8, No. VII.

4 Hurmuzaki, IX, partea I, p. 609.
5 lorga, Inscriptii" (Studii gt documente", XV), p. 163. Cf. Sulzer, o. c.
III, pp. 52-3 si partea istorica ineditit; Raicevich, Osservazioni", p. 161 nota.
526 Istoria Rominilor in Chipurt al Icoane
Scrlind, scum in urmA, o broaura de popularisare a chestiel Mace -
doniel pentru Apuseni 81 autind prin fel de fel de art' vechi, prin listele
de abonati sau prenumeranti, am amen nimit de cantitatea enorma de
elemente aromiineati in Coate manifestiirile cultura:e ale Greet lor din.
veacul al XVIIIlea. Aaanumitli Greer cu rol cultural sint mat toll di
Epir, din Macedonia $1 Tesalia, din regiunile vestite oclinioarfi prin co-
mertul for cu Venetia. Nu era insfi regiune mai putin greceasci ca aceasta,
at nu era regiune unde elementul rom6nesc sa fie mai bogat represintat.
Aaanurniiii negustorl greet" din Ardeal, de la Brasov. de Ia Sibi lu, din:
Tokay, din Buda ca $1 din pfirtile ungureati locutte de Romini, ca Be limit,
OradeaMare, aces cart au intemeiat biserIcile cele mai frumoase pe care
le au astazi Rominii ortodocal al care nu sint f6cute de sheen credit'.
cloal din partea loculut, erau membril privilegiati al cunoscutelor Com-
pantr. De aid an resuliat colon!c foarte pt ospere al de innaltli °Mileage,.
de Ia o bucata de vreme al in centrele germane ale Ansi'. let al Germa-
niel chiar, ca in Lipsca, unde bilciul anual ataigea necontenit 41 oaspett
mai putin statornicl.
Creel!' aceatia, cart frOlesc din feta in fin prin aceste regluni
apusene, chiar daca se intorceau la bOtrinetii s6 moara acasa, sa se
ingroape dupe datina r6saritean6, puneau pe flit for sit invefe, nu numai
negotul, dar sl alte lucruri, medicine intre allele. Si asifel s'au creel, de
la o bucata de vreme, legAturi foarte strinse hare OHM medial% ger-
maul!, care a progresat enorm la sfirallul veacului at XVIIIlea, at intro
lumea risiiriteanit.
De aceia Intilnim un mare num6r de liner! care-al fac studille acolo,
la Lipsca mai ales, cum e casul pentru culare ,Trac" care inchinfi o
compilatie de acoala tut Ortgore Alexandru-Vod6 Chica 1, apol pentru
Tudose Gheorghladl, pentru Constantin Fill!! din Epir, care, acesta, a stu-
died la Halle, ajuns a fl cenirul pentru invOtarea medicinei de cAire Greet. Et
nu se duceau s6 practice la Constantinopol, unde se Alla putin, ci
ventau s6 exercite aria for in Bucureati sau in teal. SO mai client numele
'nut dr. Siropulo, until dr. Tudurachi, din Moldova, mort la Cimpina, la
intorsul de la bat in Germania, unul dr. Saul, unul dr. Pascal, asittorlt
Is Berlin cu o Germanfi I.
Namfirul acelor Greet" earl s'au aaezat In capitalele noastre In
sfiraitul veacului XVIII-lea san la inceputul veacului at XIX-lea este in
adevAr foarte mare, al el concureez6 cu foarfe mare succes pe medic!!
german!, ca dr. HerlItz, de pild6, cu care s'a inceput la leaf, in 1768,
spiteful SL Spiridon, fAcut de nemingiiatul Consiantin.Vocla Racovitil a.
Unul din medicll saal din Ardeal cere merits 86 fie mentionat mai
cu deosebire filndcii a Mutt o opera de Informatie de o valoare cu de-
1 V. Revista istoricA pe April-Maiu 1919.
2 Cf. Sulzer, o. c., III, pp. 53-4, 667-8; Hui muzaki, X. p. 39, No. XXXIX;
,Ist. lit. rout", II, p. 18 si nota 5.
I Studii ai doe.`, V, p. 566; Hurmuzaki, 1. c.
Medici tit medlcamente in trecutul romanesc 327
s6virsire deosebil Beth. &ge zu einer statistisch-historiachen Beschrel-

bung der Mo Ides (1805), este Andreas Wolf, care a stet In not intre
1780 si 1796, venind !With' la 1780, %II stind Ora la 1782, pentru ca apol,
revenind la 1788, s6 petreac6 in Moldova intre 1795 si 1797. A fost prie,
ten foarte bun cu vestitul Mitropolit moldovean, de origin din Ardeal,
Iacov Stamen, care a 'Acid biserIca Banului din Iasi, unde mai este un
portret deosebit de frumos al lul.
Yn paragraful inchinat medicilor, Wolf isl ride de colegil lul greet,
chiar de arhi-iatrul plant en 500 p6n6 l 1.000 de lei pe lank sl citeaz6
ca incapabill pe Testabuza ca st pe Costa, cart amindol vorbian si lati-
neste. Se pare di st.medicul ardelean Chenot, de origine frances, a func-
tional pe la 1780-90 in Moldoval.
Lire medic!' greet earl se bucuran de mai mull& faint& prin an!!
1780-90 au fost cunoscufi mai ales dot: Silvestru Fait!, doctoral Sill-
vestrum, si doctoral Dim Brie Caracas.
Doctoral Caracas, care studiase is Halle sl is Mena, a fost, nu na-
me' intemeletor de spitale si om foarte cautat pentru invalatura sa si pen-
ire en deosebit talent in ingrijirea bolnavilor, dar, in nudes' limp, un
spirit larg in sensul secolutul at XVIIIlea, un ,homme d'esprita, capabil
de a face versurl pe care evident nu le d6dea ca un.mijloc de curarisire,
versuri pe care pe la sfirsitul vtelli sale le-a strins inir'un volum destul
de Elegant, care este aria din cele mat marl raritliti bibliograficea.
Un al treilea doctor, foarte cunoscut pe vremea acela, a fost Cons-
tantin Darvari,8 clinteo famine aromilneasc6, din ensure Macedoniei 4.
Pe Ionia num6rul medicilor se inmulteste foarte tare. La Bucurestl
era, la inceputul secolulut, en doctor Atanasie Ioanide (1804) un doctor
Atanasie Xenocrat, un doctor Mihail Hristarl, medical lul Alexandru-Vod6
Sutu, care a murit in t'mpul ascoalei lul Tudor Vladimirescu, supt bfi-
nutala ca a fost otrilvtt. Hrtstart a fost traduciitor din frantuzeste (a re-
dat sl Brutus' a let Voltaire). Aliituri de dinsil se intilneste doctoral
Eustratie Rola; in Moldova ca hirurg nn Fotine Repo, supus engles, cela
ce inseamn6 ca venia din insulele loniene, si un doctor Sakellariok Vom
avea st pe un doctor Arsachl, care, in epoca Regulamentului Organic, a
fost st una din personalitatile polltice ale teril.
1 1, p. 208 si urm. El vorbeste si de cele trei spiterii din Iasi (a orasului, a
Curtii si a unui Hiot) si de acea din Botosani.

2 Nota distinctivit a poemelor cuprinse in acest opuscul e credinta in puterea
to mAduitoare a naturii Insesi.
8 ,De metrii Karacasse, medicinae doctoris urbis bukurestensis atque nosocomii
quod in eodem Sancti Panteleemonis nuncupatur, medici" (si greceste), Viena, Ven-
doti, 1795. E dedicat lui Vodit Alexandru Moruzi.
4 Cf. nist. lit. rom.", II, p. 266. V. si C. Caracas. Tipografia", etc. (v. mai
jos) (in greceste), Bucuresti, 1830, p 261.
' Cf. Studii si doc,", VIII, p. 97; Arhiva soc. stiintifice si literare din Iasi"
VII, p. 155.
328 Istoria Rominilor in Chipurl st Icoane
Innainte de a merge mai departe, ski pomenim sl pe Constantin
Caracas, format la \Ilene, care Wei Wean chip nu poate fi Ifisat la o
parte. Doctoral Constantin sea Constantinachi Caracas era si o figurS
popular la not pe la 1820-30. El a hart o carte, tipAritii in tipografia
greceasca a lul Eliad, carte mai rare chlar decit poestile lui Dimitrie
Caracas. Se chema .Topografia Teril-Romiinesit st cerceart antropolo-
gice privitoare la sanatatea sI bolile locuitoritor acestel teri de cAtre
domnul medic-filosof Constantin Caracas, 1830'. Fars indoialfi este o
lucrare care merits 'A fie trades& de la Inceput AA la sfirsit, cast
autorul era un spirit extraordinar de remarcabil.
In scrierea, analoagi, a lul Andreas Wolf sint si o multime de
lucruri care puteau sii Bpseasca, ai allele care ar fi fost necesare, lip-
sesc. La Constantin Caracas e cu total alifel; caries an cuprinde nimic
superfluu, lamuririle sint de o claritate desivirsitS. Sint stir! care lumi-
neazfi nature ca st starea sanitara a principatului muntean in cele d'in-
talu decent! ale secolulul al XIXlea, st lumineazfi si altceva : toe% vial('
maselor marl ale populaliet noastre in aceasta vreme. Este o descriere
facufa supt raportul special al tuturor imprejurarilor etnografice sl poll-
'ice din Nett
De pe la 1812 innainte, ping sa se restabileasca Domntile indigene
in Moldova sl Muntenia, medic! strain! din Apus, In concurenta cu cei
greci, spar din nou st la Bucurestt la Iasi. Este foarte ugor BS se face
lista tor; unit dintre dinsit pot si fie urmitriti si in ce priveste tesele
publicate in Germania. Not avem, prin ingrijirea cl-lui dr. Crainiceanu, o
bibliografle a lucritrilor relative In medicine in fettle noatre, dar I s'ar
putea adfingt, cred, insemniirile de tese, care, cleat nu-s ale noastre, nu
slut fare legfiturA practici cu medicine la not. Astfel, in Moldova, Inca
din veacuLal XVIII-lea se (Asia doctoral Herlitz, chat 01 mat sus'; se
intilnesc apol doctoril Gebauer, Schmellz, Oriifitz, Gauen, Is Filantropia
in 1818, dr. Krammer, dr. Kraus (Iasi, 1819). dr. Mesitz, dr. Pluck, dr. Sporer,
dr. Wehnert, dr. Pluck, dr. Sporer, dr. Trot's, etc.
$1, in ce priveste pe doctoril strain! cart nu sint Nemfi, Wei Sas!,
avem pe doctorul Marsille, care a avut la 1827 legaturl politico sl care a
fost amestecat la un moment dat inter" conspirafie ; Is Iasi era doctoral
Perez sl doctorul Viola, un Unger, cu tot numele lui frumos Italian.
Acum, acesti doctor! german! erau preluiti, de la 1814, mat mutt
decit doctorli greet cartinvataseri in Germania. Acest lucre it putem vedea
dintr'un act foarte insemnat : hrisovul hit Scarlat-Vodi Callimachi, 'care
saga la 1813 'o Casfi a doctorilor, foarte bine alcfitultS. Casa aceasta
fix& deosebilele salaril sl scutelnici in proporfie cu importanja fleciirula
dintre medicil pe cart-I ageza Domnia.
Hrisovul dg lefurile respective st prevede st un numfir de mot:se.
E din 14 August 1813, dar citeaza si un hrisov mat vechiu, al lul Alexandru
I. Hurmuzaki, X, 1. c. Luase pe Margareta Botticher, din Berlin, vacluvil.

Medici si medlcamente in treculul romanesc 329
loan Mavrocordat, care devine astfel el insual autoral prime! Incercarl

de a organise un serf/Ida sanitar Is noL Tn fruntea serviclalut eran dot
doctor!, cart trebulau sa fie si profesori. Doctoral sef ayes 9840 lel pe
an; in al dollea rind yenta hirurgul s1 alit doctor!, plaint cu 2.800, 2.600
$i 2.000 de lei pe an. Se fixeaza sl anti de pensie: dupe douazect de ant,
al nu, co astazi, clad pensille se servesc pe lumen cealalia (ilaritate) Se
prevedea sa se aduca pe Raga acestl doctor! sl nnul care. sa fie numai
hirurg; acestula i se oferlou 8.000 lei pe an.
Hrisovul acesta al lui Callimacht este tnleresant s I prin altceva, cad
fixeaza indatoririle morale ale medicilor pe vremea aceasta. late ce zice:
,,Iar la not, ca piste inslne faciitorl al acestei Case st a epitropiel
doftorilor, numind nume pre cei ce dintru dinsil ni-au aratat scum, ho-
tarim ca de scum, dupe obicetut ce s'au trout ca un lucre obviesc, sa se
foci alegerea doftorilor, in vremea cuvlincloasa, si a gerahilor, si a molt-
selor de cairn velijil boierl at pamintului, si lefile se vor plait dupe toe-
mettle ce vor face cu dumnealor holed! epitropli Casii, insa cu aces! fel
de chibzulre si indatorire 31 desavirsit hot'arire, adeci acest doftori, gerahi
moavesa fie de scum toll indatorati, si cei ce se rinduieseacum of cot ce
dupe vreme se vor rindul, a alerga cu sirguinta Is trebuintele si chemarile,
nu numai a bolerilor, ce de obste si la saract siticalost, spre care aceasta
si cuvintul evanghelicesc II indatoreste. ,,Sa 11 se anunte ca` or! in care
ceas, noaptea sou zius, sau din partea bolerilor, sau a clirosulut bise
ricesc, sau din pules celui mai de Jos sarac st strain vor f1 chemati, sa
nu indrazneasca vre unul a pune pricinuire de tngreuiere'sau a prelungi
mergerea pe a dons zi, din care sit se primejdnIasca vista oamenilor; ce,
sau cu a for trasura, sau pe Jos sa alerge spre ejutorul Wu! ce patime-
ste, in vremea cind se pedepseete de boala at se prImejduieste, cad
intealt chip, dace, fried vederata st binecnvintata trupeasca neputinta, orb.
care din donor!, fare mustrare de cuget pentru infricovatul raspuns ce
are a da innaintea vfizatorulut a loath Dumnezea, ea nesfiala va calca
acest asezamint, facinduse aceasta cunoscuta is stapinire, se va scoate
din numarul doftorilor, si tocmeala tut se va strica, si el intro nimica se
va socoll. Asemene si moaseie st gerahul vor alerga cu osirdie is cei ne-
volasi, de la care sa nu nadajduiasca a Ina vre-o plata, fare numai de is
eel in putere, cit va fl prin putinta sl vointa.` (Aplause.)
Ca sa nu inchetem scum cu impresiunea ca in epoca d'inaintea Int
Davila nu erau si Rominl medic!, sa citez tret nume de asemenea medic!
romini care an functional innainte de amnia epoca vi cart an lase nume
legate vt de opere.
De o parte este until pe care cei mat batrial I-au mat apncat: doc-
toral Cuctureanu din Iasi; de alts parte, un alt doctor din Moldova, a
cant tesa, in Germania, serfs& latineste, despre frigurile din Moldova, am
avut-o sl en, dar navalitorll, foarte amatort de asemenea brosurl pentru
incalzitul sobelor, au ea:101-o cu toate celelalte care se gfislau in biblio-
leen mea de tall. E vorba de doctoral Virnav, fratele calugarului unto.
330 Istoria Rominilor in Chipuri st Icoane
nisi, incalzit de sperantele millet lul , si de cercetarile sale despre frt.
gull in Moldova.
to sfirstt, ca al trellea doctor am pules educe pe doctorul Episco.
pescu, care, cred, se chema st Manega, ca si prelucratorul, inBasarabia.
al vechilor leg! moldovenesti si care a lasat un foarte interesant studiu,
a cam' Importania nu se poste pune pe departe alatuxi de studiul hit
Constantin Caracas insusi, care acesta adaug, a fost o inteligenta supe-
rioara, 0 Inteligenta lul Alexandru Odobescu nu se datoreste tatalui sax',
generalul, om foarte mediocru, nici bunicului, negustor de pie!, de came
sl grasime la Brasov la inceputul secolulut, ci mamel sale, o femele foarte
frumoasa, foarte desteapta, fata doftorului Constandachil. Acasa la
doamna Ana Odobescu, vaduva colonelului, fiul vechiului colonel, este
un foarte frumos portret at acestet femel !stele.
Si, In copal, sa nu uitam opera allul medic moldovean, de o in.
semnalate mult mat mica decit a celor de mat sus, a unula care se ocupa
de cresterea copilului in cei d'intaiu ant.
Cu aceasta am inchelat. Ne apropiem de Regulamentul Organic,
care, cu alts pregatire, deschide altor oameni alte cariere.
ADAUSE
Cartea tipArinbu-se In parte WA supravegherea autorului, numaf
aid, in abause, se poate vorbi bespre ce au scos la ivealA cercetarile
mat nouS.
I. MORMINTELE DOMNILOR NO$TRI

P. 8. D. Virgil Draghiceanu a gAsit In Biserica DomneascA be la Arges,
la o abincime nu asa be mare, un Intreg sir be morminte bomnesti,
cuprinzinb impreuna cu rAmasitele celor ingropati si poboabele cu care
fuseserA pusi in pamint : biabeme fartmitate, inele be aur cu pietre scumpe,
brajari frumoase, pe linga cite un fragment bin piatra mormintala,nume
cu cIteva stove cirilice, care par sa bea numele unui Voislay. In breapta,
innaintea catapetesmel, s'a bescoperit, inteun sitriu be piatra fArA inscrip-
tie, scheletul Intreg al unui Voevob, purtino o usoara cununijA pe cap,
far pe trup vesminte be matasa rosie Incheiate cu nasturi be aur, puline
flod de crin ca in sterna munteana ; la mijloc e Incins cu un briu pe
care-I Inchibe a, pafta be aur, In triptic, be o superioara executie artis-
tic, probabil francesA. E be sigur mormintul lui Basarab. In biserica
Impobobita cu splenbibe fresce o Insemnare pe tencuiala aratA a el a
murit la 1352, In Cimpulung, be unbe, astfel, i s'au abus aid oasele.
P. 6, no. 8. Istoricul Balcanlior, jireCek, a arAtat cA Prasnaglava,
porecla slavonA a lui Rabu, inseamna ,,cap-gol'prosta, simplex".
P. 7. Un Basarab, poate beosebit be ceilalfi, a stapinit la Munteni
In vremea tulbure be bupa uciberea lui Vlab Dracut.
P. 8, no. 17. Alit capul lui Rabu, farimat be barbaria curiosllor pe vre-
mea ocupaliei germane, cit si al urmasului sAu Mihai Viteazul, au fost
asezate la 1920 in splenbibe morminte noun be marmurA, cu inscriptli
moberne, care li comemoreaza faptele.
P. 10, no, 32. Petru, fiul lui Mircea Ciobanul si al Chiajnei. muri In
exit, poate la Alep In Siria. Un poem grecesc bin vremea lui pomeneste
aceastA peire a lui in cea b'intaiu tineretA.
332 Istorla Rominllor in Chipurl al Icoane
Petru 5chiopul, bin Moldova, e altul, flu at lui Mircea, fiul lui
Mihnea.
P. 11, no. 33. Si un flu, Vlab, at lui Alexanbru, e Inmormintat In
acelaol biserica, supt o lespebe otearsa, cu florl be brocart fntre litere
slavone be duct venetian.
P. 11, no. 39. V. observatla be la no. 17. Pe la 1840 s'a prefins be
niste Ardeleni ca s'ar fi gasit trupul bescapatinat at Jul Mihal. in Istorla
Rominilor Eliab Rabulescu are o nota bespre aceasta pretinsa bescoperire.
P. 12, no. 40. Trupul lui Petraocu fu abus be la Raab, pentru a fi
Inmormintat, finpreuDa cu at socrului sau, Ran 5ertmn, In manastirea
Coinana.
P. 15, no. 53. Duca era bin Grecia, nu bin Albania.
P. 16, no. 55. E buloasa povestea be ratacire a oaselor batrinului
Brincoveanu. Doamna Marica, nepoata be fiu a lui Antonie-Voba bin
Popeoti, a luat ramaoitele sotului ei si le-a abus, supt loan-Voba Mavro-
corbat, la Bucuresti, untie lia facut loc in biserica Sf. Gheorghe Not!,
a Patriarhiei be Ierusalim. Platra be mormint, linga a Mavrocorbatului,
poarta un cabru asemenea, cu emblemele Domniei, bar nicio inscriptie
nu arata cine este acela care, in sfiroit, se obihneste acolo. Numai pe o
mare of prea-frumoasa candela be argint care, veonic aprinsa, atIrna, be
bola sute be ant, acolo, Doamna a facut sa se Insemne cine este cel
asupra carela privigheaza lumina nesfinsa.
Manastirea bin Chalke, baruita cu un venit be la not Inca be $er-
ban-V oba Cantacuzino, primise of be la Brincoveanu InsuoLcare nu putea
sa gfceasca astrucarea trupului sau In aceste locuri bepartate, intarirea
acestor banii.
P. 16. Domnii molboveni, no. 1. Forma, veche, a bisericii bin MA-
O nu ne poate face sä crebem a Inca be la inceput ar fi fost zibita bin
platra.
P. 16, no. 3. Din ce In ce mai tnboielnica ni !apare ,Domnia`, be
trabitie numai litvana, a lui Iorg Corliatovici (Koryatowicz).
P. 17, no. 4. Un Costea Voevob apare Inca In pomelnicul. be la
Bistrita. Si fie el sotul Margaretei-Murata?
P. 17, no. 6. Margareta, care se abmitea a fi be Losoncz, fiica Voevo-
bului Arbealului, nu e abeverita beat prin aceasta inscriptie, raportata
In veacul at XVII-lea, be Banbini, visltator apostolic In Moldova. Ma Intreb
baca nu e o confusie cu Margareta-Muoata.
P. 18, no. 14. Sculptorul mormintelor facute be Stefan -cel-Mare
be sigur un Ceh.
P. 21, no, 22. Piatra be mormint a lui Pahomia, fost Alexanbru-
Voba Lapuoneanu, nu mai exists la Slatina.
P. 21, no. 27. Cum am spus r1 la n-1 32, bin Domnii munteni, Petra
Schiopul nu e fiul lui Mircea Ciobanul of at Chiajnei.
P. 22, no. 30. Un raport be nuntiu papal arata ca Aron-Voba a fost
Ingropat la Balgrab (Alba-lulia), In biserica De care a Inoit-o Mihal
Viteazul.
Adause 333
P. 24, no. 41. Ine lul, astazi la Academia Rominfi, ca $i al Doamnei

Tubosca, e al lui loan, fial_cel mai mare al lui Vast le-Von.
P. 25, no. 43. In abevar fratele negustor al lui Duca-Von e ingro-
pat la Cetatuia: bespre el vorbegte Neculcea In abausurile lui.
P. 30, no. 11. Solii sirbi veniji la Mare le-Vizir in Sum la Task% linga
cortul acestuia trupul insingerat al lui Panaiot Moruzi.
P. 30, no. 14. Cu `prilejul pribegiei romanesti In Rusia la 1917 s'a
gasit piatra be mormint, cu bate gregite, a lui Manole Ruset. D. D. Mun-
teana-RImnic mi-a vorbit be mormintul lui Alexanbru Mavrocorbat Fugarul
la Chisinau.
P. 31, no. 3. Ruginoasa e astAzi, intru cit nu s'a impala la terani,
inchinata spitalului be copii care a fost asezat in palatul lui Cuza-Voba.
Doamna Elena, care-si !Wise mormintul la Bistrita bin Neamt, e inmor-
mintata In mogia parinteasca a Rusetegtilor, Solestii bin Vasluiu.
P. 34, jos. Calinichia, mama Iui Mireea, care poarta numele unul
Comnen semi-slavisat be la Avlona, pare sA fie bed bin neamul mlabite-
lor imparatesti bizantine asezate pe acest term be Abriatica.
P. 36. 0 a treia ilia a Clarei, numita, probabil, Elisabeta, lua pe
Vlabislav be Oppein, print silesian bin familia Piastilor $1 Palatin al Un-
gariei, cu care a avut o fiica. Fusese ingropata in vechea biserica be la
Orabea-Mare.
Sofia Iui Latco-Vobei pare, mai curinb, a fi fost o cneghinA ruteana
bin Galitia vecina.
Pentru posibilitatea unei casatorii a Margaretei-Murata cu ,Costea
Vbevob' bin pomelnicul be la Bistrita, v. mal sus p. 332.
P. 37. Nu e imposibil, cum am spus, ca Margareta sA fie aceiasi
cu cea Ingropata la Bala.
P. 38, aliniatul 3. Chiajna, Maria zisA Cneajne, fiica lui $tefan-
cel-Mare, se marita cu Teobor Sanguszko, print lituan, senior be Visnita
(be untie Wiszniewiecki).
P. 40, alineattil 3, a se Inlatura confusia Jul Petru Munteanul cu
Petru $chiopul bin Molbova.
P. 4.1, notao r. 1 be jos: nu-i e tatag.
P. 45t Chipul Doamnei Tubosca e cunoscut printr'o plans& facutA in
Polonia si prin splenbiba tapiterie pfistratA azi in Palatul metropolitan
bin Iasi, linga aceia care Infatisaza pe fiul ei loan.
Pi 46, alineatul 4- Mama lui Constantin Basarab era solia unul preot.
P. 52, alineatul 2. Chipul lui Mircea se all Intocmai gi la Arges.
In Biserica, DomneaseA be la Cimpulung se vab, refacuti in veacul al
XIX-lea, Domnii munteni cei vechi. La Arges, in biserica mormintelor,
as vabe la intrare Basarab in cost= bizantim iar pe un stlip In interior,
un Dont- in part apusean be t,cavaler". Platra luatA bin aceasta biserica
pentru fi bust la Museu presinth pe: un ostas cu cugtrra 61 cu plate
lungi, avinb un vesmint mai curInb apusean. D. Virgil Draghiceanu a gasit
apoi Intro bisericuta ruinata be la Poienari bola chipuri bomnestf, unul
cu o mare barbs alba: ar ft Basarab $1 unul bin urmasii stir
354 Istorla Rominilor in Ch !purl si Icoane
P. 53. S'a gasit mai be curinb pe un patrafir 'Astral Ia o manastire

bin Rusia chipul tul Alexanbru-cel-Bun, precum si at Doamnel lui, Greaca,
poate Genovese bin Levant, Marina. El are ',Maria Cesarilor bizantini,
plete lungi, barba bin icoanele MIntuitorului, haina lungA cu mined largi;
papucii sunt cei inbatinati la Constantinopol. Doamna, cu o palariuta,
poarta costumul Imparateselor. Nu cunoastem colorile,
P 54. Chipul lui Tepee e bat tot asa be besemnurile contemporane
care fmpobobesc amanunjitul act be acusatie alcatuit in forma be brosura,
be Sasi, contra lui.
P. 57. Caciula lui Mihai Viteazul o are si loan, fiul lul Vasile Lupu,
Rn tapiseria be la Iasi.
P. 58. In portretele, atit be asamanatoare, ale lui Gheorghe Stefan
si Constantin Basarab se vebe imbracamintea be razbolu aratata aid si
coiful cu pene be strut.
P. 67. Ceva bin vista bucuresteana pe la 1570, cu palatul bomnesc
fmpobobit cu oarecare lux, cu eticheta bizantina stricta in fata Domnulul'
Cu mesele Ia care boierii beau intaiu ,tn sanatatea lui Dumnezeu" se
poate culege si bin revelatiile ziarului be calatorie at MI Lescaloppier,
in Revue des etudes diplomatiques pe 1921. V. cartes mea Istorla Romi-
nilor prin caletori, II.
P. 84. Fratii Mahleux isj purtara dead pe la Iasi si Bucuresti
In 1792-3.
P. 87. Sperantele be atunci, bespre o boierime intoarsa la bunele
ei rosturl de la tail, nu s'au abeverlt, a1 resultatul a fost exproprierea.
P. 89. Numele be Viascaa se explica mai bine prin aceia ca pe
vremea CoMtrenilar bizantini, In veacul al XI-lea, se alcatuise la Dunare,
cu capitala In Dristor-Silistra, un Intaiu Stat romanesc be limbs slavona
In oficialitatea sa scrisa, Stat care se intinbea sI pe malul sting at Duna-
rii. Bez Shwa sI Teleoimanul" (Deli-Orman inseamna, la not ca si in
Bulgaria, ,Cobru Mare') bin actele vechiului nostru regim arata neteb o
situatie beosebita a acestor boua Tinuturi.
P. 91, alineatul 3. Rabu Banul" e, be fapt, un pribeag bin Balcani.
P. 113. Azi nu mai creb di be la colonisasea oflciala singura a Daciei
vine neamul nostru, ci abmit o colonisare popular& mutt mai veche si
mai importanta. In ea insa n'au puiut ft crestinl.
12, 125 sI urm, Latinitatea Rominilor, sprijtnita pe ipotesa aratati
mai sus, capata azi un seas mai serios si mai abinc. $1 anume elemente
celtice in vechea nomenclature geegrafica a Tinuturilor Dunarene ne leaga
be iranta. Aceste ibei, iesite bin cercetari objective si bin comparatii mai
Intinse in sterile be lucruri be aiurea, nu ne abut sa jubecam altfel
cornpromiterea ibeii latine printr'o seatimentalitate nesincera si prin
imitatii care acing breptul nostru la o besvoltare culturala proprie, in
care influentele popoarelor Inrubite n'au becit misiunea be a varia si be
a inobila fonbul propriu.
P. 93 si urm. Intregirea calatoriilor in terile noastre se afla In cele
bona volume ale carpi mete Istorla Rominilor prin calatori.
Adause 335
P. 96. S'a bovebit a Hope n'a Mut becit sã rebacteze notele unui
luptator grec contemporan.
P. 97. Costachi Conachl, varul poetului, a facut stubii la Viena.
P. 101. Pentru mormintele bin Biserica Domneasca be la Arges v.
mai sus, p. 331.
Pentru toate aceste lucruri, stiri mai complecte si abesea noun in
cartea mea ,L'art roumaire, care apare la be Boccarb in Paris. Tismana
be azi resulta bin taierea in parte, si pe laturi, a zibirii primitive.
P. 107. Reparatia be la Baia n'a schimbat esential clabirea.
P. 133 Mehebinti fnseamna: atirnatort be cetatea Mehabiei (c1
Dunarint, be la Dunare, Gataiant, Rimneant).
ERATA
P. 5, r. 14 de sus: ,lui i se datoreste", In loc de ,se datoreste".
P. 10, r. 2 de jos: Bozen" In loc de Bezon".
P. 14, no. 47, r. 3 de sus : ,sotier In loc de fetei".
P. 15, no. 54, r. 9 de sus: ate In 10c de iert.1".
P. 19, r. 8 de sus: ,Mangup" In loc de Mangop".
P. 20, r. 21 de sus: s'a stramutata.
P. 34, r. 23 de sus: tare pentru Jeri "; Mircsa" in loc de Mircsau.
P. 39, r. 14 de sus : Irma" In loc de Inca".
P. 48, r. 21 de sus, a se suprima: iar".
P. 53, aliniatul 4, r. 2 de mai sus: lads' in card sfinte".
P. 55, r. 5 de jos: oulicuri".
P. 60, r. 19 de sus: lasts" ; r. 34 de sus : calpace".
P. 61. Despre aceste costume se vorbe§te dup/t caricature si desemne contem-
porane In Revista istoricel pe 1922.
P. 80, r. 4 de jos: uritrile" In loc de ,urArilor".
P. 81, alineatul 5 de sus, r. 4: ,,,paiele" ; r. 17 : cucii".
P. 90, r. 8 de sus : prin treatoarea Bratocei i a Branulaii.
P. 92, r. 3 de jos: mai departe" In loc de mai departate".
P. 110, alineatul 5, ceteste: Reissenberger, arhitect sas.
P. 113; alineatul 4, r, 3 de jos: nasturi" In loc de nresturi".
P. 115, alineatul 4, r. 5: se mai vada In loc de nu se mai vile
P. 120, r. 16 de jos: episcopii" in loc de episcopul".
P. 130, r. 8 de jos: cugetarea romaneascit. Universitatile nu se mai supun
numaia.
P. 132, r. 12 de sus: sfArImate.
P. 136, r. 3 de jos: In cetatea Ibrail.
P. 14 r. 9 de sus: sfinfit celor ce nu ni sting simfurile.
it&do go
ciii-z'
5
ig°11/r/t1611) aLOP/th 41,94th-
512 GOtt"ele, 33
h014411.
SAlva 49
Acmz"):Z
44
`dat'ittimA
Romik rA. 6,4 ..i, SW
illi;Limii' .z.,,p)tjt, ut ovev"At
\redia ,mciAlt,,t b. teUA'v& (i 99
litje, 404,444;44°0,i, dim, vtatdv -PIT

AM44:1e441t,
OvvvIrt6Axi, lectaA 'AiiA-- lepiwt",44; 44; iflAtov-6, 432,
\(.* )4evtialcZ, a egtAxiew: kelyJA- 4.42,
csvi-cd, Avem-A, tr,oclifAt oil

i,,,, -1 64
yam9tActt t.,eAs itetv1
tin-eau; frt.010. '..0:fiaoc: Vo4ovr,ii, 468
-183
Ara otvaptc owtervfroona,
Aje44Pri
A l'ill' 4 4/Yeic, -14
farcai zw AtiAivt"a &pyvic, Itt

INA4414,dju -1-A, goi02"`'L 16.2,
Z 86
4.1&.01;Av
20
Ailich .fi; irttob.lii 2vv 30
RAMORI INSTITUT DE ARTS GRAFICE
91 EDITURA CRAIOVA
Carti aparute :
N. lorga.Rliaboinl nostru in note zilnice, Vol. I . 4 . Lei 20.
. . , IS II . . . 25
Tudor Vladimirescu (Drama istorioi) . . , 12.
. Istoria Rominilor in chipuri ei icoene Vol. I ei II
,Negotul Eli Meeteeugurile in treoutul rominesog . 40.
. Opora Poeticii" (versuri vechi ei noun, traduceri) ip 85.
,Omagin lni Nicolas lorga" . . . . . 45.-
1. ,Moartea lui Dante 11, ,Molibre se rasbuntia (Douk
comemoratii) . . . 10.
Pagini de critics din tinereta , 25.
I. Agarbiceenu. Spaima" (nuvele) . . . . . 15
Elena Farago.Aoaptele amurgaluia, luorare premista de
Academia Romani( . . . . , 10.
, . Din taina vechilor rispintii" . . , 4.
. ,Pasarea elbastra" . . . . , 10.--
AI. C. Calotessu-Nelou ,Crucea Dragostei" . . 6.
AI. laccbescuBaleae" . . . . . 14.
. ,Sub zid.trile Troll' 6.
Ada Umbra.,Sub Plopi . . . . . . . , 10.
AI. Lascarov-Moldovant) Povestirile lui Spnlber . . 15.
G. BogdanDulca.,Istoria teranismului (Vista ei opera iotaiului
teranist roman : Ion lonescu de la Brad) Vol, I , 20
Virgil Procoplascu.,Spiouiri Psihologioe" (Fascio. 1V) . . 15.
Virgil Padre& ,Legea Agrara icomentarii ei desbateri). . , 25
D. Protopopesou.,Perioolul oarees . . . . , 80.
Supt previa :
N. lorga.,Risboiul nostru in note zilnice", vol. M.
Gh. Bogdan-Dulci.Istoria teranismului (Teranigtii
epocei regulamentare) Vol II.
Maiorul N. Vuloviol.Vitojeeti* (versuri eroloe).
P. P. Stanescu Note de drum (kLdi-Avignon).
Pierre Lotti lerusalimul (traducere de C. Buzatu).
Leon Tolstol.Povestiri pentru popor (traducere).
T. Pamills.Cartea povestirill hazlii.

Nicolae Iorga - Istoria Romînilor În Chipuri Și Icoane

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nicolae Iorga - Istoria Romînilor În Chipuri Și Icoane

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

;N', IORGA

Mormintele Domnilor Notri.

beret. S'ar putea larfisi ca farina lui sa se fi imprfistiat la ruinarea ins-

1) Comunicare a d-lui Al. Lapedatu, dupii un hrisov netiparit, in Archivele

muri acolo Innainte de 1526. Marna-sa, care e infafisaia intro duioasa

ramasifile acestui oaspete sa se odihneasca linga biserica lor. Pe piatrii

n stet pentru priveal5 intro biatA cutie, pe care a inlocuit-o daun5zi un

adus din Moldova, de la Hirlfiu, unde murise cu citeva saptiimini Irma-

55 Constantin Brincoveanu, om b ogat, bun gospodar si pfirinte

De acum innainte, Moldova si Tara-Romaneasca nu-si mai au siruri

mrtn5stire de ling5 Birlad. 0 astfel de mandstire n'a fost insa niciodatii

vre-o biserica ruteanii din Polonia, sosia sa ftind si ea o Ruteana orlo-

cel-Mare, la dreapta se infundil un gang de intunerec. Pe o piatra din

vod care s a strimutat la vesnicele Ilicasuri in anul 7060 (1552 , Septem-

care o numi Galata. in aceasta manastire, asezata pe o-culme ling& Iasi

dui la Constantinopol: coplii trecuri la legea Islamului, iar mama aco-

47. Dumitrasco Cantacuzino, v5rul bunului Postelnic Constantin,

Viizindu-te, morminfe, mfi tem de privelistea to :

Dumnezeeote a innalfat-o din temelia el chiar,

Dea pururea pomenitul

Avgust 26 d., leaf 7260 [1752].

t 1759, Mart 14, pristavindusa iniru fericire sI Mar lia Sa Doamna

,Pe marele'n sinu-i

Ioan-Voda. Fratele lui Grigore, Alexandra, muri dup.(' 1821, adus, de

4. DOMNII CEI NOI.

2. Contemporanul sau moldovean, bunul patriarh Loan Sandu

neascA si ei vre-odatA. Hai indoialii ca acestia din urmi se insurau mai

tut Mircea, dace nu al a fratelui sau Dan. Na se cunosc dealt patine

Asifel ajungem la casatorla imparateasca a lul Neagoe Basarab.

tea tor, bucurovi de asemenea incuscriri, ava de folositoare din atitea

Intemeetorul Moldovel, Bogdan-Vocla, va fi vend de pests must;

$tefan-cel-Mare era fie lui Bogdan, flu el insusi al lui Alexandru-

lulls 1463. Via fa el a lost nenorocila si scurtii. Ea marl in 1466, Ifisind

Neagoe Basarab, Domnut Terii-Romfineati, lufi, de sigur duph sul-

asupra Serb lei. Un var at et, Maxim, adApostit in Tara-Romaneasca, at

din Botosani al a daruit Warw. celorlalte odajdit lucrate cu mina el,

Rtucanda. Match -sa o mfirita repede ea un anume Joldea, care lufi:Dom-

Urmasul lui Mihai, Radu-Voda 5erban, igl tragea drepturile de Dom-

Doemne romince sint &este $i be Movilestilor. Elisavela, solla hi

Frumosul si impunitorul Vasile Lupu, dusmanul lui Matei-Vodi,

Marica lui Constantin Brincoveanu 51 Patina LA Stefan Cantaeu-

Doamnele veacului al XVI-lea situ sa se lupte pentru Domnie, sa

imbracamintea si locuinfa sint strins legate intre dinsele. Ele por-

dobirea cu vapsell sau forme aplicate asupra tencuielii, imparfirea pe din

ceasta se intimplA in veacul at XVIII-lea, cind ne dam dup6 asa numilli

de aur, papuci de piele suptire, cu calcilul mic ai virful rotunzit; al at

acelast coroanS, cu fret ramuri inflorite st o alla ascutitA la margent.

Stofele ce se purtau pe atunci sint bine cunoscute. Le aduceaa

earl vindeau marta de Venetia, adecA, in rindul intatu, brocardul, Ar-

le purtau la git pe vremea lui Petru Rares ca un semn deosebitor at

Flu! .sau, $lefart-Vodii, care fusese numit de Turd in toala forma

anr acolo unde, in uniforma de astazi, sint alamuri $i noduri. Ea e in-

Intre Donali si boieri nu e alts deosebire in cela ce priveste im-

Epoca aceasta e Inca destul de stapinita de Orient, cu toate in-

in ceia ce priveste imbriicamintea, Vocla poarta calpacul unguresc

Imbracamintea negustorilor a fost totdeauna intru diva deosebita

Cind, in cursul razboiului rusoturc din 1806 la 1812, generalul rus

Aceste cintarefe de salon, care impodobesc abalurile", de acute

cusufl impreuna au fugit de mull innaintea botinelor, ghetelor invinga-

In cea d'Intalu, careta nu1 putem statornici un inceput, c&ci e

In ci ilizafia bizantinS inteadevir, viola socials se razimil pe ann..

-obisnuifl de viol, de nestapinifi in miscall, de slobozi in cuvinte, Na e

purta epilropla, si avem dela dinsa, prinieo intimpiare fericitfi, scrisor