Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

univ

FACULTATEA DE GEOGRAFIE CLUJ-NAPOCA

PROCESAREA IMAGINILOR SATELITARE

Studiu de caz: Defrișările masive din zona Parcului

Național Piatra Craiului

Anul 2, Geomatică

Studenți: Profesor coordonator:

Gorgan Georgiana-Bianca Conf.univ. dr. Imbroane Alexandru
Mag Claudia-Cristina

1
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

CUPRINS

1. Introducere în tema studiului de caz

1.1.Date introductive privind procesarea imaginilor satelitare

1.2. Utilizarea procesarii imaginilor în domeniul forestier

2. Descrierea zonei de studio

3. Metodologia de studiu
3.1. Metodologia de lucru utilizată

4. Rezultatele obținute

5. Concluzii

6. Bibliografie

2
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

1. Introducere în tema studiului de caz

1.1.Date introductive privind procesarea imaginilor satelitare

Imaginile satelitare sunt foarte importante în analiza spaţiului geografic

şi constituie surse importante de extragere a informaţiilor geografice stocate.

Radiaţia electromagnetică reprezintă o formă de manifestare a materiei,

concretizată în emisi energetice, care pot fi detectate, măsurate şi chiar
înregistrate, folosind diferite instrumente. Spectrul electromagnetic reprezintă
gama de frecvenţe în care radiaţia electromagnetică (REM) poate să existe.
Zonele în care lucrează senzorii satelitari sunt: porţiunea vizibilă a spectrului,
infraroşu apropiat, infraroşu mediu, infraroşu termal (pentru senzorii pasivi) şi
domeniul microundelor (pentru senzorii activi). Soarele emite radiaţie
electromagnetică în toate benzile spectrale, de la lungimi de undă foarte mici
(radiaţii gamma şi raze X) până la lungimi de undă de ordinul km (unde radio),
lumina vizibilă atât de importantă pentru oameni, reprezentând doar o mică
parte din acest spectru (0,4-0,7 µm). Atmosfera terestră modifică proprietăţile
anumitor tipuri de radiaţie şi chiar absoarbe o parte din acestea – stratul de ozon
absoarbe o mare parte din radiaţiile dăunătoare (printre care şi o parte din cele
ultraviolete) care ar face viaţa imposibilă pe pământ.

Orice dispozitiv folosit pentru detectarea radiaţiei electromagnetice

reflectate sau emise de un obiect se numeşte „tele-senzor” sau „senzor”, cum
sunt de exemplu: aparatele de fotografiat, camerele video, scanarele etc. După
sursa de energie senzorii pot fi: pasivi – care utilizează energia obiectului
(provenită în principal de la soare) cum ar fi: radiometrele, sistemele
fotografice, scannerele, spectometrele şi activi – care emit energie ce este
reflectată de obiectul ţintă şi captată de senzor cum ar fi: radarele şi sistemele
lidar (pe bază de laser). Analizând separat părţile spectrului electromagnetic
imaginile digitale color sunt alcătuite din trei culori primare: roşu, verde şi
albastru (Red, Green, Blue). Prin combinarea acestora în diferite proporţii se pot
obţine toate culorile spectrului electromagnetic.Imaginea digitală multispectrală
poate fi redată vizual prin alegerea a trei benzi spectrale şi atribuirea câte unei
culori convenţionale dintre cele trei culori fundamentale (roşu, verde şi
albastru). Se obţine astfel o combinaţie fals color compozit şi o multitudine de
combinaţii.

3
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

Fotointerpretarea sau aerofotointerpretarea este folosită pentru a

extrage informaţii din imaginile satelitare (realizate cu sisteme montate pe
sateliţi de teledetecţie) sau fotografiile aeriene (numite şi aerofotograme). Iniţial
aceasta era făcută manual prin suprapunerea fotografiilor cu hărţi existente,
comparearea acestora şi sublinierea detaliilor cu ajutorul creioanelor colorate,
dar odată cu apariţia imaginilor digitale metodele de interpretare au evoluat, s-
au diversificat şi au devenit automate prin intermediul unor soft-uri specifice.

Aerofotointerpretarea geografică realizează legătura dintre teledetecţie şi

geografie, exploatează imaginile şi are ca rezultat informaţii noi cu localizare
spaţială. Este aplicată în toate ramurile geografiei şi oferă un avantaj
considerabil în colectarea rapidă a informaţiilor, localizarea exactă a obiectelor
(ex. case, drumuri etc.), în actualizarea hărţilor şi a diferitelor date auxiliare, dar
mai ales în cercetarea regiunilor întinse şi mai ales greu accesibile şi
fragmentate (gheţari, creste alpine, păduri ecuatoriale, deşerturi, insule etc.).

Fotogrammetriae ste un domeniu tehnic sau o metodă ce utilizează

imaginile de teledetecţie în scopul elaborării de hărţi şi planuri topografice sau
tematice, pe baza măsurătorilor precise ale obiectelor care apar în imagini şi a
reprezentării precise a acestora, la scară, în format analogic (pe hârtie) sau în
format digital (pe calculator).

Filtrarea imaginilor satelitare este o operaţie al cărei scop este

îmbunătăţirea calităţii imaginii sau scoaterea în evidenţă a unor detalii.
Principiul de bază al procesului de filtrare a imaginilor satelitare este
modificarea valorii numerice a unui pixel din imagine în funcţie de valoarea
celorlaţi pixeli din imediata apropiere folosind diferite formule matematice.

Georeferenţierea (ortorectificarea) imaginilor satelitare reprezintă

procesul de punere a fiecărui element din imagine în coordonatele
corespunzătoare sistemului de proiecţie utilizat, care este necesar datorită
efectelor reliefului, a faptului că Pământul se roteşte în jurul axei sale când sunt
realizate fotografiile şi imaginile satelitare şi datorită distorsiunilor cauzate de
poziţionarea greşită a sateliţilor pe orbită sau a unghiului camerei de fotografiat.
Acest procedeu presupune impunerea unei hărţi peste imagine asfel încât
imaginea să reflecte cu acurateţe detaliile de la sol. Pentru îmbunătăţirea
corecţiilor se utilizează puncte de control la sol de coordonate cunoscute
(determinate topografic sau prin GPS).

4
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

Imaginile satelitare se obţin prin diferite mijloace care se constituie în

principii, în tehnici speciale ce utilizează radiaţiile electromagnetice prin
captarea, măsurarea şi înregistrarea lor, în scopul producerii de imagini.

Imaginile satelitare reprezintă cea mai modernă metodă de detectare a

stării de vegetaţie a arborilor, a modificarilor produse prin:

- prelucrarea digitală a imaginilor

- prelucrarea numerică a datelor receptate
- prelucrarea simultană de imagini din mai multe ferestre de lungimi de
undă (7 de obicei)

1.2. Utilizarea procesarii imaginilor satelitare în domeniul forestier

În cadrul proiectului, am realizat, un studiu privind defrișările masive din

zona naturala protejată Piatra Craiului. Acest studiu s-a bazat pe preluarea
imaginilor satelitare din zona afectată și prelucrarea acestora, cu scopul
suprinderii rezultatelor obținute in decursul mai multor ani.

Sistemele satelitare au devenit la momentul de față surse din care se pot procura
imagini ce conțin vaste informații.

Caracteristicile acestora fiind: acoperirea terestră foarte mare, ciclul regulat de

preluare, senzorii de baleiere multispectrală, posibilitatea înregistrării datelor
într-un sistem de tip GIS. Odată cu apariția imaginilor satelitare de foarte mare
rezoluție spațială și mai ales studiul tridimensional și stereoscopic al
informațiilor deschide noi perspective de utilizare a procesarii imaginilor
satelitare în cazul pădurilor.

Lucrările de cercetare în domeniul forestier folosind mijloacele procesarii

imaginilor satelitare au prins interes la scara mondială, astfel mai multe instituții
de învațământ superior au realizat studii ce au ca obiectiv cartarea în scopul
folosirii planificate a teritoriului, gestionarea rațională a zonelor împădurite și
de asemenea, aplicații în protecția pădurilor.

Aceste instituții de învățământ precum și alte organizații de specialitate au în

plan:

- gestionarea resurselor forestiere

- monitorizarea starii de sanatate a pădurilor
- monitorizarea incendiilor de pădure

5
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

2. Descrierea zonei de studiu

Parcul Național Piatra Craiului este o arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei aII-a IUCN (parc național), acesta este situat pe teritoriile
județelor Argeș (6.967 ha.) și Brașov (7.806 ha).Parcul național este localizat
în Masivul Piatra Craiului, grupare muntoasă ce aparține nord-vestului lanțului
carpatic al Meridionalilor și se întinde pe o suprafață totală de 14.773 ha.
Aria naturală se întinde în extremitatea nord-estică a județului Argeș (pe
teritoriile administrative ale comunelor Dâmbovicioara, Dragoslavele, Rucăr) și
în cea sudică a județului Brașov (pe teritoriile
comunelor Fundata, Moieciu și Bran și pe cel al orașului Zărnești ), în
apropierea drumului național DN73A care leagă Pitești de orașul Zărnești.

Fig.1. Amplasarea obiectivului studiat

Titulatura de arie naturală i-a fost atribuit in martie 1938 prin decizia
Consiliului de Miniștrii, publicată în Jurnalul Consiliului de Miniștrii, urmând
ca de-a lungul timpului, această zonă să-și mărească suprafața în mai multe
etape, iar din anul 1990, zona să fie declarată parc național și reconfirmată
prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate).

6
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

În anul 2003 prin Hotărârea de Guvern nr.230 din 4 martie (privind delimitarea
rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea
administrațiilor acestora), se restabilesc limitele și suprafața parcului.

Parcul Național Piatra Craiului este o zonă cu vârfuri abrupte (Vârful Țimbalul
Mare - 2.177 m, Vârful dintre Țimbale - 2.170 m) din rocă metamorfică,
stâncării calcaroase de vârstă jurasică, grohotișuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile
Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri
de mlaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui
Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La
Zaplaz) rezultate în urma eroziunii sau coroziunii rocilor; pajiști montane,
fânețe, pășuni, zone împădurite.

Fig.2. Relieful zonei.

Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - Piatra

Craiului și include rezervațiile naturale: Cheile Zărneștilor (arie protejată de
interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic, cunoscută și sub denumirea
de Prăpăstiile Zărneștilor), Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran), Peștera
Dâmbovicioara, Avenul din Grind, Zona carstică Dâmbovicioara -
Brusturet, Peștera Dobreștilor, Peștera nr. 15, Peștera Stanciului și Peștera
Uluce.

7
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

Fig.3. Imagini ale zonei de interes

În urma retrocedărilor, cei care au intrat în posesia pădurilor aflate pe

teritoriul rezervaţiei au trecut, în ultimii ani, la defrişări masive, fără autorizaţii.
200 de hectare de pădure, fiind astfel rase de pe faţa pământului până în present.
De asemenea, în jurul rezervaţiei a început în schimb,să se contruiască un
cartier de vile acestea nerespectând specificul zonei.Datorită acestor acțiuni,
administrația parcului anunță o scădere dractică sau chiar dispariția faunei şi
florei protejate din zonă.

Structura proprietăţii fondului forestier din zona argeşeană a parcului

este, la ora actuală, următoarea: din totalul celor 5.880 ha de pădure, 70,4% se

8
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

află încă în proprietatea statului, 1,6% în proprietatea primăriilor, 6,2% sunt

administrate de obşti, iar 21,8% au trecut la proprietarii-persoane fizice. În
scurtă vreme, Regia Naţională a Pădurilor va mai rămâne doar cu o treime din
fondul forestier, sute de hectare urmând a fi retrocedate către persoanele fizice.
Soluţia pentru ca tăierile ilegale de pădure să fie stopate ar putea fi ca statul să
răscumpere terenurile forestiere din perimetrul parcului, de la persoanele fizice.
Pentru acest lucru ar fi necesar, potrivit şefului Administraţiei Parculuide
aproximativ 2 milioane de euro.

Administraţia Parcului dispune, pentru versantul sudic, doar de doi

poliţişti montani care încearcă să întoarcă din drum drujbarii din Rucăr şi
Dâmbovicioara. Pe kilometri întregi, camioanele cară non-stop copaci tăiaţi din
rezervaţie. În Rucăr şi Dâmbovicioara sunt cam 80 de firme de exploatare a
lemnului.Hectarul de pădure se vinde cu 70-80 RON metrul cub, iar, odată tăiat
şi prelucrat, sare de 300 RON.

9
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

Fig.4. Zonele afectare de defrișări

10
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

România pierde trei hectare de pădure pe oră, numărul cazurilor de tăieri

ilegale de arbori, înregistrate în 2015, ajungând la aproape 100 de raportări pe
zi, potrivit celui mai recent raport Greenpeace, publicat anul acesta. Concret,
numărul cazurilor de tăieri ilegale s-a triplat faţă de valoarea înregistrată în
2009-2011, când media era de 30 de cazuri pe zi şi a crescut cu 34 de cazuri/zi.
Potrivit datelor comunicate de autorităţi, în 2015 s-au înregistrat un total de
34.870 de cazuri. Dintre cele 42 de judeţe, Argeşul a înregistrat cel mai mare
număr de cazuri de tăieri ilegale investigate de autorităţi şi la nivelul anilor 2013
- 2014, şi în intervalul 2009 - 2011.

În prezent, pădurile în România acoperă 6,90 de milioane de hectare.

Potrivit Greenpeace România, în intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 de
hectare au fost despădurite sau degradate, iar actualizarea din 2015 a hărţii arată
că ritmul degradării pădurilor s-a menţinut la acelaşi nivel în 2012-2014,
suprafaţa totală afectată fiind de 361.068 hectare.

Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale
de arbori, în 2015, sunt: Argeş – 3.087 de cazuri (8,85% din totalul cazurilor la
nivel naţional), în scădere faţă de 2013-2014, când au fost identificate 5.851
astfel de cazuri. Următorul pe listă este judeţul Vrancea - 2.893 de cazuri
(8,30% la nivel naţional), în urcare faţă de precedentul raport, pe perioada sus-
menţionată, care a scos la iveală 787 de cazuri. În ceea ce priveşte judeţul
Bacău, aici au fost înregistrate, în 2015, 1.882 de cazuri (5,40% la nivel
naţional) faţă de 3.538 în 2013-2014. Suceava şi Mureş au raportat 1.616,
respectiv 1.614 de tăieri ilegale în 2015 faţă de 716, respectiv 3.351 în 2013 -
2014, potrivit Greenpeace România.

Fig.5. Gradul de defrișări la nivelul țării

11
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

Din analiza datelor se poate constata o diferență foarte mare la nivelul

majorității județelor între cazurile investigate de diferitele autorități competente.
Astfel Poliția Română a înregistrat în aproape toate județele țării un număr
semnificativ mai mare de cazuri decât Garda Forestieră. La nivelul județului
Argeș, în anul 2015, Poliția Română a investigat 3.087 de cazuri de tăieri
ilegale, în timp ce Garda Forestieră doar 18 cazuri. Diferențe foarte mari între
cele două instituții se înregistrează și la nivelul județelor Vrancea, Dâmbovița și
Buzău, după cum este prezentat în tabelul de mai jos:

Fig.6. Gradul cu cele mai multe cazuri de tăieiri ilegale

În cursul anului 2015 au fost aplicate 23.909 de contravenții, cele mai

multe fiind înregistrate în județele Argeș – 2.396 de contravenții, Vrancea –
2.351 și Bacău – 1.185. Județele Argeș, Vrancea și Bacău totalizează 24,81%
dintre contravențiile aplicate la nivel național.

Fig.7. Tabele cu cele mai multe contravenții aplicate și cu valoarea acestora

În legătură cu valoarea contravențiilor aplicate de autorități, pe primul loc

se situează județul Argeș, cu amenzi în valoare de 2.704.050 lei, ceea ce

12
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

reprezintă 9,11% din totalul contravențiilor înregistrate la nivel național. Pe

locul doi se situează județul Olt, cu amenzi în valoare de 2.369.000 lei, urmat de
județul Ilfov, cu 2.033.500 lei.Și de această dată, primele trei județe totalizează
aproape un sfert din valoarea amenzilor aplicate la scară națională în domeniul
silvic, respectiv 23,94%.

3. Metodologia de studiu
Pentru realizarea studiului am folosit 3 imagini satelitare Lansat5TM din
perioade temporale diferite mai exact: 2001, 2006 și 2011. Am ales să utilizăm
3 imagini pentru a sublinia cât mai mult diferențele intervenite de–a lungul
anilor, în zona protejată Piatra Craiului.

Prin folosirea imaginilor satelitare de medie rezolutie spațială Landsat5TM si

Landsat 7ETM+ pot fi evidențiate unele schimbări intervenite în timp
îninteriorul fondului forestier. Această operație trebuie privită cu circumspecție
deoarece are loc compararea unor imagini preluate la diferite date, deci în
condiții diferite ceea cepoate altera răspunsul spectral ca element de baza.

Procedurile de colectare a imaginilor satelitare s-au realizat cu ajutorul

bazei de date Earth Explorer ce oferă o paletă diversificată de imagini şi date
geospaţiale. Principalul avantaj al acestei baze de dateeste legat de faptul că
dețin produseaccesibile ca preț sau chiar gratuite.

Descărcarea imaginilor presupune parcurgerea unor etape:

Fig.8. Pagina de acces a portalului Earth Explorer USGS

13
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

Aceasta permite de la început precizarea regiunii pentru care căutăm imaginea

pe denumirii acesteia, dar mai ales a numărului orbitei (path) şi al şirului (row),
raportate la sistemul de referinţă al scenelor Landsat (WRS 1 sau 2), de
asemenea permite și alegerea perioadei de timp dorite.

În continuare se va selecta senzorul care a preluat imaginea prin detalierea

componentelor arhivei de imagini Landsat din secțiune Data Set. În acest caz au
fost bifate imaginile Landsat TM, obţinute de senzorii de la bordul sateliţilor
Landsat 4 şi 5.Accesul la imaginile disponibile se face prin butonul rezultate
(results), care conduce la afişarea în format mult diminuat, de previzualizare, a
tuturor scenelor Landsat care întrunesc condiţiile căutării introduse inițial.
Pentru a descărca imaginea cu toate benzile dorite se alege Level 1 Product,
care reprezintă o arhivă cu imagini Geotiff ce pot fi procesate în soft-uri de
analiză ca benzi spectrale separate sau ca fişier unitar în funcție de cerințele
utilizatorului.

3.1. Metodologia de lucru utilizată

După introducerea imaginilor în softul de lucru, s-a ales compoziția de benzi

considerată cea mai utilă în aflarea unor rezultate cât mai evidente. Astfel pentru
a evidenția căt mai mult evoluția pe parcusul anilor a zonei de studiu, am ales
compoziția 543. La fel ca în cazul combinației 451, aceasta ofera utilizatorului o
cantitate mare de informații și de contraste de culoare facilitând diferențierea
între elemente. Astfel, vegetația sănătoasăeste verde stralucitor în timp ce
solurile sunt în nuanțe de mov. Combinația 543 folosește banda 5, care are
informațiile cele mai bune din punct de vedere agricol.

Aceasta combinație fiind astfel utilă pentru studii de vegetație și este utilizată pe
scară largăîn zonele de gestionare a lemnului și de infestare parazitară.
Indicii Normalizaţi de Diferenţiere reprezintă rezultatul unor operații
matematice care urmăresc punerea în evidență a unor caracteristici ale mediului
înconjurător utilizând două benzi spectrale.

Indice normalizat de diferențiere a vegetaţiei – NDVI

Valorile NDVI variază în funcţie de absorbţia radiaţiei de către clorofilă înzona

spectrală roşuşi reflectanţa acesteia în zona spectrală infraroşu apropiat.Aceste
valori sunt cuprinse între -1 şi +1, exprimând consistenţa vegetaţiei verzi.Cele
apropiate de +1 (tonuri deschise) reprezintă o consistenţă mare a vegetaţiei şi

14
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

sunt specifice pădurilor de foioase dense. Valorile apropiate de -1 (tonuri

închise) reprezintă terenul lipsit de vegetaţie, cu solul sau roca la zi. Valoarea 0
(tonuri intermediare)este asociată terenurilor cu pajişti. Este util în cartarea
arealelor cu vegetaţie, tipologiei vegetaţiei, stării de sănătate a vegetaţiei, a
modului de utilizare a terenurilor, etc.

Se calculează cu formula:

NDVI  NIR  R / NIR  R  B4  B3 / B4  B3




15
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare





16
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

Modificarile suvenite in timp asupra zonei studiate:

 2001

 2006

 2011

Pentru obținerea rezultatelor dorite, am utilizat softurile Erdas Image 2014 și

ArcMap 10.5

17
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

5. Concluzii

În urma analizei și comparării imaginilor satelitare, s-a ajuns la concluzia

că atât în zona studiată cât și în împrejurimi s-au produs numeroase acțiunice au
dus la afectarea mediului înconjurător, acțiuni bazate în principiu pe defrișările
în masă.

În concluzie, se poate aprecia ca sectorul forestier este si ramâne unul dintre

beneficiarii de baza ai acestor realizari ale procesarii imaginilor satelitare care
permit obtinerea de date și prelucrarea acestora în diferite scopuri. Interesul
major este justificat de realizarea obiectivelor sale în timp cât mai scurt, cu
cheltuieli cât mai reduse privite în raport cu suprafetele întinse ale fondului
forestier, cu terenurile accidentate sau/si greu accesibile pentru metodele
clasine.

Aceasta este, în esență, motivația prezentei lucrari care încearca sa aduca unele
contributii de ordin metodologic si al cercetarii știintifice aplicative privitoare la
utilizarea procesarii imaginilor satelitare în sectorul forestier si, în principal, la
amenajarea padurilor, folosind imagini satelitare de medie si de foarte înalta
rezolutie spatiala.

18
Facultatea de Geografie Procesarea imaginilor satelitare

6. Bibliografie

1. http://travel.descopera.ro/8157164-Piatra-Craiului-Muntele-florii-
fara-seaman
2. http://www.poezie.ro/index.php/article/143579/Drujbele_cistiga_lupt
a_cu_Parcul_National_Piatra_Craiului
3. https://romaniasalbatica.ro/ro/articole-si-evenimente
4. https://geografie.uvt.ro/wp-content/uploads/2015/07/Lp-9.pdf
5. https://www.google.ro/search?q=piatra+craiului+articol&dcr=0&so
urce=lnms&sa=X&ved=0ahUKEwiK-
53lzejfAhXFA2MBHfXnDSwQ_AUICSgA&biw=1366&bih=608&d
pr=1
6. http://www.pcrai.ro/lang-ro/6/Parcul/localizare-10.html

19