FLORI DE MINA

Cristea Silvia Monica

Biologie Aplicata
Anul II
 Ideea unei colectii…
 Orice inceput in alcatuirea unei colectii are o doza
considerabila de riscuri, nedumeriri si capcane. Dar si
multa poezie.
 Cand ai o colectie nu e vorba de sentimentul pe care ti-
l asigura suma de lucrari a caror valoare creste cu
trecerea anilor, ci de prezenta lor benefica, generatoare
de energii inaltatoare, formative"
 .
Floriile de mina
 În golurile ramase în
interiorul filoanelor ,
denumite geode, au existat
conditii particulare de
formare si dezvoltare a
mineralelor, crescute dinspre
peretii geodei înspre
interiorul ei, rezultând
esantioane de colectie, asa
numitele : "flori de mina".
Scopul colectiei
 Important este ca aceste valori subpamântene
nebanuite sa poata fi salvate, sa intre in patrimoniul
muzeelor, a colectiilor de specialitate ale diferitelor
institutii.
 Totul incepe atunci cand detii un numar de bucati de
minerale nedeterminate si neinventariate.
 Treptat prin diferite metode de colectare cum ar fi
colectari din subteran, achizitii si donatii, colectia
poate creste numeric.
Colectare
 Esantion mineral recoltat din
subteran, monomineral sau
format din mai multe
minerale, care poseda calitati
estetice deosebite, datorita
concresterii cristalelor
mineralului sau mineralelor ,
a culorilor, a formelor
(habitus), a dimensiunilor de
exceptie a unor cristale
componente, calitati care în
totalitate fac ca esantionul sa
fie bine individualizat fata de
altele.
Catalogare
 Pentru minerale se foloseste
ca si metoda de catalogare
esantionarea dupa care
acestea sunt determinate si
inventariate prin folosirea
unor determinatoare
speciale pentru a oferi date cat
mai precise despre ele.
 De asemenea se folosesc
etichete pe care sunt notate:
denumirea, clasa din care face
parte, compozitia chimica,
locul de colectare, si
dimensiunea
 Editura Tehnica:
An aparitie 1977:
Autor:
N.Anastasiu:
Titlul cartii:
Minerale si roci
sedimentare
determinator
Pastrare
 Pot fi pastrate in sertare , in
dulap ,sau in vitrine , oricum
absolut toate florile de mina
au cate o poveste fiecare .
Importanta si Valorificare
 Mineralele au avut un loc important in evolutia omului
si in extinderea civilizatiilor. Dintre aceste "flori de
mina", foarte multe, prin raritate, perfectiune,
dimensiuni, parageneza, se ridica la valoare de
patrimoniu cultural.
 In urma unor studii s-a constatat ca Dolomita poate fi
folosita in ferme prin adaugarea ei in furajere cu scopul
de a mari productia de oua la pasari si lapte la bovine.
 * elemente native
 * sulfuri si sulfosaruri
 * halogenuri
 * oxizi si hidroxizi
 * carbonati
 * sulfati si wolframati
 * fosfati
 * silicati
 * minerale organice
 Colectia de aur nativ, cu care
debuteaza elementele native.
Alte elemente native bine
reprezentate in colectie sunt
cuprul (foto), fierul, arsenul.

Denumire: AUR
Compozitie chimica: Au
Clasa: ELEMENTE NATIVE
CARBONATI, SULFURI
Mina: CAVNIC, ROMANIA, BAIA
MARE
Dimensiuni: 8/6/4 cm,
 Grupeaza in majoritatea cazurilor minerale cu aspect
metalic (opace, cu luciu metalic), din care in mod
traditional s-au obtinut principalele metale pentru
industrie (Cu, Pb, Zn etc.). Un grup de minerale rare, de
mare valoare stiintifica il constituie telururile de aur si
argint din Muntii Apuseni: petzit, silvanit, krennerit,
nagyagit - descrise pentru prima data din Romania
(Sacaramb, Baia de Aries), iar hessitul (Botes) este prezent
cu cristale de mari dimensiuni (1-3 cm).
 Cristale variate, de mari
dimensiuni (pana la 13 cm)
de halit din diverse mine
(saline Cavnic, Banat)

Denumire: FLUORINA, CALCIT, CUART

Compozitie chimica: CaF2, CaCO3, SiO2
Clasa: HALOGENURA, CARBONATI,
SILICATI
Mina: CAVNIC, ROMANIA, BAIA MARE
Dimensiuni: 22/16/7 cm, detaliu
 Sutele de esantioane de
cuart (ametist, cristal de
stanca - foto, cuart
fumuriu), in Romania
exploatat in special in
Banat (de ex. Ocna de Fier)

Denumire: CUART
Compozitie chimica: SiO2
Clasa: SILICATI
Mina: HERJA, ROMANIA, BAIA MARE
Dimensiuni: 20/16/9 cm,
 calcitul, recunoscut prin
marea varietate a
formelor de cristalizare.
"specialitatea" zonei Baia
Mare - negre si bicolore
(alb si negru), din tara si
din lume.
Denumire: CALCIT
Compozitie chimica: CaCO3
Clasa: CARBONATI
Mina: BAIUT, ROMANIA, BAIA MARE
Dimensiuni: 18/10/5 cm,
 Baritina este un alt
mineral spectaculos,
datorita cristalelor
lamelare dispuse in
rozete (de ex. din zona
Baia Mare)

Denumire: BARITINA
Compozitie chimica: BaSO4
Clasa: SULFATI
Mina: BAIA SPRIE, ROMANIA, BAIA MARE
Dimensiuni: 11/8/6 cm,
  Atrag atentia prin
culorile lor vii - albastru
si verde - fosfatii si
arseniatii de cupru
(turcoaza, lavendulanul
etc.)

Denumire: VIVIANIT
Compozitie chimica: Fe3PO42.8H2O
Clasa: FOSFATI
Mina: ILBA, ROMANIA, BAIA MARE
Dimensiuni: 15/4/16 cm,
  Sunt minerale
transparente si dure;
atunci cand prezinta
culori vii pot fi folosite ca
pietre de podoaba:
Denumire: GRANAT granatul, topazul,
Compozitie chimica: (SiO4)3 berilul, turmalina,
Clasa: SILICATI
Zona: OCNA DE FIER, ROMANIA, jadeitul si nefritul
Duritate: intre 6 si 7,5 pe scara Mohs.
  Roci organice
combustibile formate din
substanta organica
bogata in carbon
obtinuta prin
Denumire: CHIHLIMBAR tranformarea plantelor
Formula chimica: C10H16O fosile.
Mineral organic
Zona: Colti, Jud. Buzau
Duritate: 1 - 2,5 din 10
Internet:
http://www.minerals.ro
http://quartz-vik.blogspot.com/2010/09/revista-
pentru-iubitorii-de-minerale.html
http://bioge.ubbcluj.ro/MuzeuMin/ro/colectii.html
http://www.muzeuminbm.ro/geologie04.php