Sunteți pe pagina 1din 6

O sursă de tensiune cu ieșire reglabilă este absolut necesară pentru oricine

are de a face cu dispozitive și circuite electronice. LM317 este probabil cel


mai folosit circuit integrat pentru construirea de surse liniare de alimentare.
Acest integrat este folosit și aici. Tensiunea minimă de ieșire a lui LM317
nu poate fi mai mică de 1,25 V. Însă, următorul circuit folosește o sursă
suplimentară de tensiune negativă, derivată din aceeași ieșire a
transformatorului. Folosind tensiunea negativă, ieșirea poate fi coborâtă
până la 0 V. Placa de circuit conține încă o sursă simplă, liniară, cu
stabilizator fix. Scopul acesteia este de a alimenta un voltampermetru
digital de panou sau un ventilator pentru răcire.

Alimentatorul cu LM317 construit


LM317 este un stabilizator liniar de tensiune cu ieșire reglabilă. Deși
curentul maxim pe care îl poate furniza este limitat la 1,5 A, integratul este
folosit pe scară largă deoarece, pentru multe circuite electronice acest
curent este suficient. LM317 folosește o referință de tensiune internă de
1,25 V și, din acest motiv, ieșirea minimă este de 1,25 V față de pinul de
reglare. Chiar dacă situațiile în care ai nevoie de mai puțin de 1,25 V sunt
rare, acest circuit poate fi configurat să furnizeze tensiuni de la 0 V.
Această caracteristică necesită câteva componente suplimentare și este
disponibilă doar dacă circuitul este alimentat de la un transformator
(tensiune alternativă). Partea bună este că transformatorul nu necesită
ieșiri suplimentare. Tensiunea negativă este derivată din aceeași
înfășurare a transformatorului care alimentează și LM317 după redresare.
O diodă zener stabilizează tensiunea negativă înainte de a fi aplicată
divizorului de tensiune (potențiometrului) prin care se reglează tensiunea
de ieșire. LM317 oferă la ieșire cu 1,25 V mai mult decât tensiunea de la
pinul ADJ. Din acest motiv, îi vom aplica la pinul ADJ o tensiune care
coboară cel mult la -1,25 V. Conform fișei tehnice, curentul prin pinul ADJ
este de maximum 0,1 mA. La acesta se adaugă curentul de 5,7 mA prin
divizorul de tensiune R3-RV1-R4-RV2 determinat de căderea de tensiune
de 1,25 V pe R3. În această situație, un stabilizator cu diodă zener este
suficient. Posibilitatea de a putea regla tensiunea de ieșire de la 0 V este
selectată cu un jumper localizat pe placa de circuit lângă potențiometru.
Dacă nu vei folosi deloc această caracteristică, componentele care intră în
alcătuirea sursei de tensiune negativă pot să nu fie montate pe PCB. Dacă
alimentezi montajul dintr-o sursă de curent continuu (de exemplu:
alimentator de laptop), nu poți avea ieșire de la 0 V.
Placa de circuit are conectori pentru un voltampermetru de panou. Este
vorba de dispozitivul digital DSN-VC288. Fiindcă cel pe care îl folosesc are
ceva probleme cu acuratețea dar și pentru că intervalul de actualizare a
afișajului este destul de mare, am prevăzut pe placă un conector pentru
altfel de voltampermetru. Poți folosi, de exemplu, o placă Arduino cu afișaj
pentru a construi propriul instrument de măsurare. Problema lui DSN-
VC288 este legată de liniaritate. Adică, îl poți calibra să arate aceeași
tensiune ca multimetrul folosind un rezistor semireglabil existent pe placa
lui de circuit. Dar dacă modifici tensiunea de ieșire, DSN-VC288 var indica
diferit de multimetru. Cel puțin al meu, cu până la 0,5 V diferență. La fel se
manifestă și parte de ampermetru.
Acest lucru poate reprezenta o problemă, așa că am pus pe aceeași placă
de circuit încă un alimentator fix, cu stabilizator 7805, pentru 5 V. Scopul
acestuia este să alimenteze un viitor voltampermetru construit cu
microcontroller și afișaj. VC288 include stabilizator de tensiune, de aceea
poate fi alimentat cu până la 35 V. Totuși, există un jumper pe placă prin
care se poate selecta tensiunea de alimentare pentru VC288, între 5 V din
sursa suplimentară și tensiunea redresată de la transformator.
În situația în care ai un voltampermetru VC288 care afișează corect, nu ai
nevoie de alt instrument de măsură, așa că poți elimina componentele care
alcătuiesc a doua sursă din circuit. Dar, poți înlocui stabilizatorul cu unul de
tip 7812 din care să alimentezi un ventilator pentru răcirea radiatorului pe
care se află LM317. Fiindcă sursa suplimentară folosește un stabilizator
liniar, evită folosirea ei pentru dispozitive care necesită curenți mari
(supraîncălzire).
Schema alimentatorului cu LM317
Conectori și jumperi
 J1 (AC_IN): folosește un conector terminal tip regletă PCB pentru
conectarea la secundarul transformatorului. Tensiunea alternativă maximă
este de 25 V. Dacă folosești o sursă de curent continuu aici, maximul este
de 37 V.
 J2 (CUSTOM): baretă de pini pentru un instrument de măsură.
Configurație pini: 1 = alimentare 5V, 2 = masă, 3 = măsurare tensiune, 4 =
cădere tensiune pe R5. Dacă folosești un alt instrument decât VC288,
montează R5 pe placă. Folosește un rezistor de 0,1 ohmi, de 1 W cel
puțin. La curentul maxim de 1,5 A ce va trece prin el, căderea de tensiune
devine 0,15 V. Această tensiune o ai la pinul 4 al baretei, pe care o vei
măsura în vederea aprecierii curentului prin circuit. Reține că, dacă vrei să
ai tensiune de alimentare pe pinul 1, trebuie să montezi stabilizatorul de
tensiune U2.
 J3 (VC288_I): lipește aici firele de măsurare curent ale DSN-
VC288. Nu pune R5 în această situație. Respectă polaritatea, conform
marcajelor de pe placă.
 J4 (VC288_V): alimentare și intrare tensiune de măsurat pentru DSN-
VC288. Configurație pini: 1 = alimentare (fir roșu), 2 = masă (negru), 3 =
tensiune de măsurat (fir galben).
 J5 (OUT): regletă cu șuruburi pentru ieșirea alimentatorului.
 JP1 (V_ZERO): pe poziția 1-2, tensiunea minimă de ieșire este 0 V
(în cazul în care sursa de tensiune negativă este funcțională și reglată
corespunzător). În poziția 2-3, ieșirea minimă este de 1,25 V. În acest caz,
nu vei avea nevoie de C1, D1, D2, C3, C7, R2, U1, D4, C6, C9, RV2 și R4.
 JP2 (VC288_SUPPLY): DSN-VC288 poate fi alimentat cu tensiune
de până la 35 V, pentru că are stabilizator. Setând acest jumper pe poziția
2-3, VC288 va primi 5 V de la U2.
Sursa de tensiune negativă
Tensiunea negativă este derivată din aceeași înfășurare a
transformatorului. Pentru stabilizarea acestei tensiuni, sunt mai multe
variante.
 Cu diodă zener. Eu asta am folosit (D4). Nu pune U1 dacă folosești
diodă. Tensiunea negativa ce rezultă este tensiunea diodei zener. R2
determină curentul prin diodă, valoarea de 1,2 kilo ohmi fiind calculată
pentru un curent de aproximativ 25 mA, în situația în care tensiunea
redresată de la transformator este 33 V c.c. (24 V c.a. la ieșirea
transformatorului). Dacă folosești un transformator cu tensiune de ieșire
mai mică, poți calcula R2 după următoarea formulă: R2 = (|VTP1| -
Vzener)/0,025. V(TP1) este tensiunea măsurată la punctul de test TP1, fără
semn. Cu diodă de 3,3 V, suma rezistențelor RV2 + R4 este 360 ohmi. Poți
folosi ce valori vrei pentru aceste componente atât timp cât rezistența lor
echivalentă (suma) poate fi adusă la 360 ohmi.
 Cu TL431 obții 2,5 V tensiune negativă. Curentul maxim prin acesta
este de 100 mA. Similar, și aici poți calcula R2: R2 = (|VTP1| -
2,5)/0,025 (0,025 este curentul prin TL431; poți crește acest număr la
0,05). În această situație, RV2 + R4 = 220 ohmi pentru 0 V la ieșire. Nu mai
pune dioda D4 dacă folosești TL431!
 Poți folosi și TLV431? Nu! Curentul maxim prin acesta este de 20 mA
și este prea mic în circuitul acesta.
Iată cum se calculează R2 și rezistența echivalentă (RV2+R4):
Vzener este tensiunea diodei zener sau 2,5 V pentru TL431. Când reglezi
ieșirea pentru 0 V, rotește potențiometrul la minimum (spre stânga) și, în
timp ce măsori tensiunea de ieșire, rotește RV2 spre dreapta pentru a o
scădea până ajunge la 0 V.
Placa de circuit are 100 x 80 mm și arată ca în imaginea de mai jos. Sunt
necesare două fire de conexiune, marcate pe silkscreen-ul plăcii.

Placa de circuit a alimentatorului


În ceea ce privește transformatorul, recomand unul care poate oferi 24-25
V la un curent de cel puțin 3 A. Astfel, vei obține la ieșire curentul continuu
de maximum 1,5 A și o tensiune de până la 29-30 V. Nu folosi un
transformator cu mai mult de 25 V c.a. la ieșire. Condensatorii C1, C2, C3
și C4 trebuie să suporte tensiuni de până la 35 V. Se recomandă totuși,
condensatori de 40 sau 50 V.