Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Germania este un stat federal, compus din 16 landuri federale cu administratie proprie.
Cu o suprafata de 70.550 mp, situat in sudul Germaniei, Bavaria este cel mai mare land
federal. Prin suprafata sa depaseste unele state europene.Prin situarea sa geografica optima, la
intersectia tuturor drumurilor comerciale, Bavaria ofera acces rapid si simplu pe toate pietele
europene. Situate in centrul zonei economice europene, zona cu aproape jumatate de miliard
de consumatori, societatile din Bavaria pot intra usor pe alte piete.
Cu doar o sută de ani în urmă Bavaria mai era considerată o regiune slab dezvoltată. În
prezent economia acestei "republici" se bazează nu numai pe un turism intensiv, ci și pe o
industrie ultramodernă. Cel mai mare land german deține și cel mai ridicat procent de terenuri
arabile (30 %), iar agricultura este o ramură esențială a economiei. Bavaria a devenit un land
cu o industrie dezvolată cu tehnologie înaintată, cu ponderea econmică în regiunea München,
unde se poate aminti industria constructoare de mașini cu firme de renume mondial
(BMW, MAN, Audi), firme mari din ramura IT (siemens, microsoft, infineon), electrocasnice
( Bosch Siemens), elicoptere (Eurocopter/EADS ), moda ( Adidas, Puma, Escada, S. Oliver ),
industria alimentarea Hochland.
Turismul, cu numeroase puncte de atracție: monumente istorice, muzee, grădini de vară
( Oktoberfest), locații pentru congrese și expoziții.
În regiunea Augsburg și Ingolstadt este triunghiul industriei chmice bavareze, pe când în
Bavaria de nord se află regiunea metropolitană Nürnberg–Fürth–Erlangen, ca și regiunea
Würzburg-Schweinfurt; acestea sunt regiuni cu o economie înfloritoare și un șomaj redus.
München, Nürnberg și Augsburg sunt în prezent mari centre ale industriei electronice și
de utilaje. Industria de automobile este concentrată în Ingolstadt
(Audi), Dingolfing și Regensburg.
Berea și brânzeturile bavareze sunt apreciate în lumea întreagă pentru calitatea lor
deosebită.
Sunt 40 de tipuri şi peste 4000 de branduri de bere, berea fiind considerată în Bavaria
aliment de bază şi consumată ca atare, iar statisticile spun că un bavarez bea în medie 150 de
litri de bere pe an, plasându-se astfel pe primul loc în topul consumatorilor de bere din
landurile germane. (Dacă comanzi o bere în Bavaria ţi se aduce un pahar de un litru, în timp
ce în nordul ţării vei fi servit doar cu Seidla, o jumatate de litru.)
Industria, care cuprinde nu numai industria prelucratoare, ci si mineritul, alimentarea cu
energie si apa precum si domeniul constructiilor, realizeaza ca. 32% din PIB-ul total
al Bavariei.
Sistemul de invatamant din Germania este diferit de cel romanesc. El cuprinde scoli de
ciclu primar si secundar de cultura generala, dar si scoli profesionale cu numeroase
specializari. In toate domeniile, invatamantul pune accent deosebit pe pregatirea practica, si
nu doar pe cea teoretica. Recentul studiu de la Pisa situeaza sistemul de invatamant
din Bavaria printre cele mai bune la nivel mondial. Cele 12 scoli internationale, raspandite pe
intreg teritoriul landului, ofera minoritatilor posibilitatea studiului in limbi straine.
Bavaria se mandreste cu facultati renumite, unde studiaza anual peste 320.000 de studenti.
Celor 11 universitati li se adauga 24 universitati pentru studierea stiintelor aplicate
(Fachhochschulen), Scoala de Arta si Scoala de Studii Teatrale si de Film, precum si o serie
de facultati finantate din surse private sau de catre biserica. Dotarea universitatilor si a
facultatilor este deosebit de ampla, numeroase centre de cercetare activand pe teritoriul
acestora.
Dezvoltarea continua a infrastructurii reprezinta o prioritate a landului federal Bavaria, ce
vine nu doar in sprijinul cetatenilor, ci ajuta deopotriva la crearea unei cat mai bune mobilitati
in afaceri. Astfel, landul Bavaria dispune de o retea larga de sosele, cai ferate (Deutsche
Bahn), transport urban (Bus, Straßenbahn, U-Bahn) si regional (S-Bahn).
Transportul de marfa pe cai navigabile s-a dovedit a fi mai sigur, mai ieftin si mai
prietenos vizavi de mediul inconjurator. Din aceste motive, Bavaria incurajeaza aceasta
modalitate de transport pe canalul Rin - Main – Dunare, care traverseaza landul pe o lungime
de 677 km pe distanta Aschaffenburg – Passau.
Agricultura si silvicultura reprezinta 1,1% din PIB-ul bavarez. In ciuda acestui fapt,
agricultura este o ramura importanta in economia bavareza, fiecare al 9-lea loc de munca
depinzand direct sau indirect de agricultura. In agricultura, numarul de angajati a scazut
continuu, reprezentand la ora actuala 0,5% din totalul angajatilor. In schimb, productivitatea a
crescut, un fermier bavarez aprovizionand actaulmente 120 de persoane.
Chiar daca numarul fermelor a scazut drastic, terenul agricol (arabil, pasuni) aferent acestora
a crescut continuu. Astazi, o ferma detine in medie peste 25 ha. Cel mai mare pret pentru
terenul agricol s-a inregistrat intre anii 1985 – 1990. Acum, acesta se situeaza in intervalul 2
-3 €/mp.
Jumatate din teritoriul Bavariei reprezinta teren agricol, o treime din suprafata landului este
impadurita.
In Bavaria, turismul este Big Business: cifra de afaceri din turism depaseste 31 mlrd €,
asigurand venitul a peste 560.000 locuitori. Mai mult de un sfert din cele 41.400 de unitati
hoteliere si gastronomice sunt ocupate de turisti din Europa, Rusia, SUA, Japonia si statele
arabe.
Bavaria este statul cu cel mai mare potential turistic din intreaga Germanie. Este una dintre
destinatiile preferate pentru sporturile de iarna, alaturi de Elvetia si Austria. La dezvoltarea
sectorului turistic au contribuit atat frumusetea peisajelor si bogatia culturala cat si
ospitalitatea traditionala a bavarezilor.
Peste 1.200 de firme straine isi deruleaza cu succes afacerile in landul Bavaria. Motivele lor in
alegerea amplasamentului sunt:
http://www.bavaria-info.ro/pagina/economie
http://muenchen.mae.ro/node/440
Romantische Strasse este un traseu de
aproximativ 360 km, între oraşul Fussen,
aproape de graniţa cu Austria, şi oraşul
Wurzburg. În evul mediu era un mare drum
comercial, dar se pare că tradiţia comerţului
pe această ruta datează încă din vremea
Imperiului Roman, când era numită Via
Claudia Augusta.