Munchen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru alte utilizări ale "München" sau "München", consultați München (disambiguare) .

Munchen
München

De la stânga la dreapta:
Muzeul Frauenkirche din München , Palatul Nymphenburg , Sediul
BMW , New Town Hall , Muzeul Hofgarten din München și Arena Allianz .

Steag
Stema de arme

Munchen

Coordonate: 48 ° 08'N 11 ° 34'ECoordonate : 48 ° 08'N 11 ° 34'E

Țară Germania

1
 Stat Bavaria
Admin. regiune Bavaria de Sus
District Cartierul urban
Mai întâi a fost menționat 1158

Guvern
• Domnule primar Dieter Reiter ( SPD )
• Partide guvernate SPD / CSU

Zonă
• Oraș 310,43 km 2 (119,86 sq mi)

elevație 520 m (1.710 ft)

Populație (2016-12-31) [1]

• Oraș 1464301
• Densitate 4.700 / km 2 (12.000 / sq mi)
• Urban 2606021

Fus orar CET / CEST (UTC + 1 / + 2)

Coduri poștale 80331-81929

Coduri de apelare 089
Inmatricularea autoturismului M

website www.muenchen.de

München ( / m JU n ɪ k / ; germană: München , pronunțat [mʏnçn̩] ( asculta ) , [2] austro-

bavarez : Minga [mɪŋ (ː) ɐ] , Cehă : Mnichov ) este capitala și cea mai populata oraș din landul
german al Bavariei , pe malurile râului Isar la nord de Alpii bavarezi . Munchen este, de
asemenea, al treilea cel mai mare oraș din Germania, după Berlin și BerlinHamburg , și al 12-lea
cel mai mare oraș din Uniunea Europeană, cu o populație de aproximativ 1,5 milioane de
locuitori. [3] Metropolitan Regiunea Munchen găzduiește 6 milioane de oameni. [4]
Orașul este un centru major de artă, tehnologie, finanțe, publicații, cultură, inovare, educație,
afaceri și turism în Germania și Europa și se bucură de un standard foarte ridicat și de o calitate
a vieții, ajungându-se primul în Germania și al patrulea în întreaga lume 2015 Sondaj
Mercer . [5] Potrivit Institutului de Cercetare pentru Globalizare și World Ranking, Munchen este
considerat un oraș alfa-lume , începând din 2015 . [6]
Denumirea orașului este derivată din termenul Munichen din vechiul / mijlocul german , adică "de
călugări". Aceasta provine de la călugării din ordinul benedictin , care a condus o mănăstire în
locul care mai târziu a devenit orașul vechi al orașului München; prin urmare, călugărul ilustrat
pe stema orașului . Munchen a fost menționat pentru prima dată în 1158. Muntele catolic a fost o
cetate culturală a Counter-Reformei și un punct de vedere politic de divergență în
timpul războiului de treizeci de ani care a urmat , dar a rămas neatins fizic în ciuda
ocupației suedezilor protestanți . [7] [ citare necesară ]Odată ce Bavaria a fost înființată ca un regat
suveran în 1806, a devenit un important centru european de artă, arhitectură, cultură și știință. În
1918, în timpul revoluției germane , casa de guvernământ din Wittelsbach , care guvernează
Bavaria din 1180, a fost nevoită să abdice în Munchen și a fost declarată o republică socialistă
de scurtă durată .
În anii 1920, München a devenit acasă pentru mai multe fracțiuni politice, printre care
și NSDAP . Prima încercare a mișcării naziste de a prelua guvernul german în 1923 cu Beer Hall
Putsch a fost oprită de poliția bavareză din München cu focuri de armă. După ridicarea
nazismului la putere, Munchen a fost declarat "Capitalul mișcării". În timpul celui de-al doilea

2
 război mondial, Munchen a fost puternic bombardat și mai mult de 50% din întregul oraș și până
la 90% din centrul istoric au fost distruse. După sfârșitul ocupației americane de după război în
1949, a existat o creștere semnificativă a populației și a puterii economice în
anii Wirtschaftswunder, sau "miracol economic". Spre deosebire de multe alte orașe germane
care au fost puternic bombardate și distruse, München a restaurat cea mai mare parte a orașelor
sale tradiționale și a găzduit Jocurile Olimpice de vară din 1972 . Anii 1980 au adus o creștere
economică puternică, industrii de înaltă tehnologie și instituții științifice și o creștere a
populației. Orașul găzduiește importante corporații
precum BMW , Siemens , MAN , Linde , Allianz și MunichRE .
Munchen este casa multor universități, muzee și teatre. Numeroasele sale atracții arhitecturale,
evenimente sportive, expoziții și Oktoberfestul său anual atrage turism considerabil . [8] Munchen
este unul dintre orașele cele mai prospere și cu cea mai rapidă creștere din Germania. Este o
destinație de prim rang pentru migrație și locație expatriată, deși este municipalitatea cu cea mai
mare densitate a populației din Germania (4.500 de persoane pe km²). Munchen găzduiește mai
mult de 530 000 de persoane străine, reprezentând 37,7% din populația sa. [9]

cuprins
[ ascunde ]

 1Istorie
o 1.1Origine ca oraș medieval
o 1.2Capitalul Bavariei reunite
o 1.3Primul război mondial la cel de-al doilea război mondial
o 1.4După război
 2Geografie
o 2.1Clima
 3Demografice
o 3.1Imigrația
o 3.2Religie
 4Politică
 5Subdiviziuni
 6Arhitectura
o 6.1Orașul interior
o 6.2Căi și pătrate regale
o 6.3Alte cartiere
o 6.4Parcuri
 7Sport
o 7.1Fotbal
o 7.2Baschet
o 7.3Hochei pe gheață
o 7.4Jocurile Olimpice
o 7.5Maraton
o 7.6înot
o 7.7Navigarea pe râu
 8Cultură
o 8.1Limba
o 8.2Muzee
o 8.3Arte și literatură
o 8,4Hofbräuhaus și Oktoberfest
o 8.5Specialități culinare
o 8.6Beerii și fabricile de bere
o 8.7Piețe
o 8.8Viata de noapte
o 8.9Circus
 9Educație
o 9.1Colegii și universități
o 9.2Școli primare și secundare

3
 10Instituții de cercetare științifică
o 10.1Societatea Max Planck
o 10.2Societatea Fraunhofer
o 10.3Alte institute de cercetare
 11Economie
o 11.1Cele mai mari 10 companii din München (2016)
 12Transport
o 12.1Aeroportul Internațional din München
o 12.2Alte aeroporturi
o 12.3München Hauptbahnhof
o 12.4Transportul public
 12.4.1Statistica transportului public din München
o 12.5Transport individual
o 12.6Ciclism
 13În jurul Munchenului
o 13.1Orașele din apropiere
o 13.2Recreere
 14Relații internaționale
 15oameni celebri
o 15.1Născut în Munchen
o 15.2Locuitori notabili
 16Referințe
 17Legături externe

Istorie [ edita ]
Principalele articole: Istoria orașului München și cronologia orașului München

München oraș stema

Origine ca oraș medieval [ edit ]

Munchen în secolul al XVI-lea

Prima așezare cunoscută în zonă a fost de călugări benedictini pe vechea rută de sare . Data
fondării este considerată anul 1158, data la care orașul a fost menționat pentru prima dată într-
un document. Documentul a fost semnat la Augsburg . [10] Până atunci, Guelph Henry Leul , duce
al Saxoniei și Bavaria , construise un pod cu taxă peste râul Isar lângă așezarea călugărilor și pe
traseul de sare.
În 1175, Munchen a primit statut de oraș și fortificație. În 1180, cu procesul lui Henry Leul, Otto I
Wittelsbach a devenit ducele din Bavaria, iar München a fost înmânat episcopului din
Freising. (Moștenitorii Wittelsbach , dinastia Wittelsbach , au condus Bavaria până în 1918). În

4
1240, Munchen a fost transferat la Otto II Wittelsbach și în 1255, când Ducatul Bavariei a fost
împărțit în două, Munchen a devenit reședința ducală a Bavariei de Sus .
Ducele Ludovic al IV-lea , originar din Munchen, a fost ales rege german în 1314 și a fost
încoronat ca Împărat Roman în 1328. El a întărit poziția orașului prin acordarea monopolului de
sare, asigurându-i astfel venituri suplimentare. La sfârșitul secolului al XV-lea, München a suferit
o renaștere a artei gotice : Primăria veche a fost extinsă, iar cea mai mare biserică gotică din
München - Frauenkirche - acum catedrală, a fost construită în numai 20 de ani, începând cu
1468.
Capitala Bavariei reunite [ edit ]

Marienplatz , Munchen în jurul anului 1650

Bannere cu culorile Munchenului (stânga) și Bavaria (dreapta) cu Frauenkirche în fundal

Când Bavaria a fost reunită în 1506, München a devenit capitala sa. Arta și politica au devenit
din ce în ce mai influențate de instanță (vezi Orlando di Lasso , Heinrich Schütz și mai
târziu Mozart și Richard Wagner ). În secolul al XVI-lea, Munchen a fost un centru al contra-
reformei germane și al artelor renascentiste . Ducele Wilhelm al II-lea a comandat
iezuiții Michaelskirche , care a devenit un centru de contra-reformare, și a construit, de
asemenea, Hofbräuhaus pentru berea brună brută în 1589.
Liga Catolică a fost fondată în Munchen în 1609.
În 1623, în timpul războiului de treizeci de ani , Munchen a devenit reședință electorală
când Maximilian I, Ducele de Bavaria, a fost investit cu demnitate electorală , dar în 1632 orașul
a fost ocupat de Gustav al II-lea Adolf al Suediei . Când ciuma bubonică a izbucnit în 1634 și
1635, aproximativ o treime din populație a murit. Sub regiunea alegătorilor bavarezi, Munchen a
fost un important centru de viață baroc, dar a trebuit să sufere și sub ocupații habsburgice în
1704 și 1742.
În 1806, orașul a devenit capitala noului Regat al Bavariei , cu parlamentul statului ( Landtag ) și
noua arhidieceză din München și Freising fiind situate în oraș. Douăzeci de ani mai
târziu, Universitatea Landshut a fost mutată la München. Multe dintre cele mai frumoase clădiri
ale orașului aparțin acestei perioade și au fost construite sub primii trei regi bavarezi. Mai

5
ales Ludwig I aoferit servicii excelente statutului de München ca centru al artelor, atrăgând
numeroși artiști și consolidând substanța arhitecturală a orașului cu bulevarde mari și clădiri. Pe
de altă parte, Ludwig al II-lea, renumit în întreaga lume ca rege de basm, a fost mai ales în largul
capitalei sale și sa concentrat mai mult pe castele sale fanteziste din mediul rural bavarez. Cu
toate acestea, patronajul lui Richard Wagner și-a asigurat reputația postumă, la fel ca și castelele
sale, care generează venituri turistice semnificative pentru Bavaria până în prezent. Mai târziu,
Prințul Regent Luitpold ani ca regent au fost marcate de activitate artistică și culturală
extraordinară în Munchen, sporind statutul său ca o forță culturală de importanță la nivel mondial
( a se vedea Franz von Stuck și Der Blaue Reiter ).
Primul război mondial la cel de-al doilea război mondial [ edit ]
În urma izbucnirii primului război mondial din 1914, viața din Munchen a devenit foarte dificilă,
deoarece blocada aliată a Germaniei a dus la lipsa de hrană și alimentare. În timpul raidurilor
aeriene franceze din 1916, trei bombe au căzut pe Munchen.
După primul război mondial, orașul se afla în centrul multor neliniști politice. În noiembrie 1918,
în ajunul revoluției germane, Ludwig III și familia sa au fugit din oraș. După asasinarea primului
republican premier al Bavariei Kurt Eisner , în februarie 1919 de Anton Graf von Arco auf Valley ,
The bavarez Republica Sovietică a fost proclamată. Atunci când comuniștii au luat
puterea, Lenin , care a trăit în Munchen cu câțiva ani înainte, a trimis o telegramă de felicitare,
dar Republica Sovietică a fost pusă pe 3 mai 1919 de către Freikorps . În timp ce guvernul
republican a fost restaurat, Munchen a devenit un focar de politică extremistă, printre care Adolf
Hitler șiNaționaliștii socialiști au devenit de primă importanță.

Bombardarea daunelor la Altstadt. Luați notă de Altes Rathaus, fără acoperiș și înțepenit, privindu-l pe Tal. Heiig-Geist-
Kirche fără acoperiș este în partea dreaptă a fotografiei. Turnul său, fără vârful de cupru, se află în spatele
bisericii. Turnul de poartă Talbrick lipsește complet.

În 1923, Adolf Hitler și susținătorii săi, care s-au concentrat în Munchen, au pus în scenă Bush
Hall Putsch , o încercare de a răsturna Republica Weimar și de a profita de putere. Revolta a
eșuat, rezultând arestarea lui Hitler și criptarea temporară a Partidului nazist (NSDAP), care era
practic necunoscut în afara Munchenului. Orașul a devenit din nou o fortăreață nazistă, când
partidul a preluat puterea în Germania în 1933. Partidul și-a creat prima tabără de
concentrare la Dachau , la 16 kilometri nord-vest de oraș. Din cauza importanței sale pentru
creșterea socialismului național, Munchen a fost denumit Hauptstadt der Bewegung("Capitalul
Mișcării"). Sediul central al NSDAP se afla în München și multe clădiri
Führerbauten (" clădirile Führer ") au fost construite în jurul clădirii Königsplatz , unele dintre ele
supraviețuind încă.
Orașul este cunoscut ca locul culminant al politicii de relaxare din partea Marii Britanii și Franței,
care a dus la cel de-al doilea război mondial. Primul ministru britanic Neville Chamberlain
a acceptat la München anexarea regiunii Sudetenland a Cehoslovaciei în Germania Mare, în
speranța de a satisface dorințele celui de-al Treilea Reich al lui Hitler .
Munchen a fost baza de la Rose Rose , o mișcare de rezistență a elevilor din iunie 1942 până în
februarie 1943. Membrii de bază au fost arestați și executați după distribuirea de pliante
la Universitatea din München de Hans și Sophie Scholl .

6
Orașul a fost grav avariat de bombardamentele aliate în timpul celui de-al doilea război mondial -
a fost lovit de 71 de raiduri aeriene pe parcursul a cinci ani.
Postwar [ edita ]

BMW Welt

După ocuparea Statelor Unite în 1945, Munchen a fost complet reconstruita în urma unei
meticuloase și - prin comparație cu alte devastate de război din Germania de Vest orașe [ necesită
citare ] - plan de mai degrabă conservatoare , care a păstrat rețeaua sa de dinainte de război

de stradă. În 1957, populația din Munchen a depășit 1 milion. Orașul a continuat să joace un rol
foarte important în economia, politica și cultura germană, dând naștere la pseudonimul Heimliche
Hauptstadt ("capitalul secret") în deceniile de după al doilea război mondial.
Munchen a fost locul Jocurilor Olimpice de Vară din 1972 , în timpul căruia sportivii israelieni au
fost asasinați de fedayeenul palestinian în masacrul de la München , atunci când militari din
grupul palestinienesc " Black September " au luat membri ostatici ai echipei olimpice israeliene.
Majoritatea locuitorilor din Munchen se bucură de o înaltă calitate a vieții. Mercer HR Consulting
evaluează în mod constant orașul printre primele 10 orașe cu cea mai înaltă calitate a vieții la
nivel mondial - un sondaj din 2011 clasat pe locul 4 în Munchen. [11] Aceeași companie deține, de
asemenea, locul Munchenului ca locul 39 cel mai scump din lume și cel mai scump oraș din
Germania. [12] Munchen se bucură de o economie înfloritoare, condusă de sectorul tehnologiei
informației, biotehnologiei și publicațiilor. Poluarea mediului este scăzută, deși începând cu anul
2006 consiliul municipal este preocupat de nivelurile de pulberi în suspensie (PM), în special de
arterele majore ale orașului. De la adoptarea legislației UE privind concentrația particulelorîn aer,
grupuri de mediu, cum ar fi Greenpeace, au organizat mitinguri de protest pentru a îndemna
consiliul municipal și guvernul de stat să adopte o poziție mai fermă privind poluarea. [13] În
prezent, rata criminalității este scăzută în comparație cu alte mari orașe germane, cum ar
fi Hamburg sau Berlin . Pentru calitatea ridicată a vieții și a siguranței, orașul a fost poreclit
"Toytown" [14]printre rezidenții vorbitori de limbă engleză. Locuitorii germani o numesc
"Millionendorf", o expresie care înseamnă "satul unui milion de oameni". Datorită nivelului ridicat
de viață și a economiei înfloritoare a orașului și a regiunii, a existat un aflux de persoane, iar
populația din Munchen a depășit 1,5 milioane până în iunie 2015, o creștere de peste 20% în 10
ani.

Geografie [ edita ]

Orașul interior (2013).

7
Munchen: Vedere din Englischer Garten

Munchen se află pe câmpiile înalte din Bavaria Superioară , la aproximativ 50 km (31,07 mi) la
nord de marginea de nord a Alpilor , la o altitudine de aproximativ 520 m (1,706.04
ft) ASL . Râurile locale sunt Isar și Würm . Munchen este situat în nordul Alpinei din
Foreland . Partea de nord a acestui platou de nisip include o zonă de piatră foarte fertilă , care
nu mai este afectată de procesele de pliere din Alpi, în timp ce partea de sud este acoperită
de dealuri morale . Între acestea se află câmpurile de spălare fluvio-glaciară , cum ar fi
Munchen. Ori de câte ori aceste depozite devin mai subțiri,apele subterane pot pătrunde în
suprafața pietrișului și pot inunda zona, ducând la mlaștini ca la nordul Munchenului.
Climă [ editați ]
Climatul orașului München se află între climatul continental umed ( clasificarea Köppen : Dfb)
și climatul oceanic ( clasificarea Köppen : Cfb).
Centrul orașului se află între ambele climate, în timp ce aeroportul din München are un climat
continental umed . Cea mai caldă lună, în medie, este luna iulie. Cel mai tare este ianuarie.
Dusurile și furtunile au cea mai mare precipitare medie lunară la sfârșitul primăverii și în timpul
verii. Cele mai multe precipitații au loc în iunie, în medie. Iarna are tendința de a avea precipitații
mai puțin, cel puțin în februarie.
Cota ridicată și apropierea de Alpi determină orașul să aibă mai multă ploaie și zăpadă decât
multe alte părți ale Germaniei. Alpi afectează climatul orașului și în alte moduri; de exemplu,
vântul cald din Alpii ( föhn vânt ), care poate ridica brusc temperaturile în câteva ore chiar și în
timpul iernii.
Fiind în centrul Europei, München este supusă unor influențe climaterice, astfel încât condițiile
meteorologice sunt mai variabile decât în alte orașe europene, în special cele din vestul și sudul
Alpilor.
La stația meteorologică oficială din München, cele mai ridicate și cele mai scăzute temperaturi
măsurate vreodată sunt 37 ° C (13 ° C), 13 august 2003 și -31,6 ° C (-24,9 ° F), la 12 februarie
1929.

[ ascunde ]Date privind clima pentru orașul München 1981-2010 (extreme 1954-prezent)

Lună Jan februarie strica Aprilie Mai Iunie iulie august septembrie octombrie noiemb

18,9 21,4 24,0 32,2 31,8 35,2 37,5 37,0 31,8 28,2 24,2
Înregistrări ridicate ° C (° F)
(66) (70,5) (75,2) (90) (89,2) (95,4) (99,5) (98,6) (89,2) (82,8) (75,6

3,5 5,0 9,5 14,2 19,1 21,9 24,4 23,9 19,4 14,3 7,7
Înălțime medie ridicată (° F)
(38,3) (41) (49,1) (57,6) (66,4) (71,4) (75,9) (75) (66,9) (57,7) (45,9

0,3 1,4 5,3 9,4 14,3 17,2 19,4 18,9 14,7 10,1 4,4
Media zilnică ° C (° F)
(32,5) (34,5) (41,5) (48,9) (57,7) (63) (66,9) (66) (58,5) (50,2) (39,9

-2,5 -1,9 1,6 4,9 9,4 12,5 14,5 14,2 10,5 6,6 1,7
Mediu scăzut ° C (° F)
(27,5) (28,6) (34,9) (40,8) (48,9) (54,5) (58,1) (57,6) (50,9) (43,9) (35,1

-22,2 -25.4 -16,0 -6,0 -2,3 1,0 6,5 4,8 0,6 -4,5 -11,0
Înregistrare scăzută ° C (° F)
(-8) (-13.7) (3.2) (21,2) (27,9) (33,8) (43,7) (40,6) (33,1) (23,9) (12,2

8
 48 46 65 65 101 118 122 115 75 65 61
Precipitații medii mm (inci)
(1,89) (1,81) (2,56) (2,56) (3,98) (4,65) (4.8) (4,53) (2,95) (2,56) (2.4)

Mega ore lunare de soare 79 96 133 170 209 210 238 220 163 125 75

Sursa # 1: Datele obținute din "CDC (Centrul de date climatice)" . Deutscher Wetterdienst . Adus 2 mai 2016 .

Sursa # 2: Extremes: "Monatsauswertung" . sklima.de (în germană). SKlima . Adus 2 mai 2016 .

[ Arata ]climatica Aeroportul din Munchen (1971-2000)

Demografia [ editați ]
Articolul principal: Creșterea populației din Munchen

Populația istorică

An Pop. ±%

1500 13447 -

1600 21943 + 63,2%

1750 32000 + 45,8%

1880 230023 + 618,8%

1890 349024 + 51,7%

1900 499932 + 43,2%

1910 596467 + 19,3%

1920 666000 + 11,7%

1930 728900 + 9,4%

1940 834500 + 14,5%

1950 823892 -1.3%

1960 1055457 + 28,1%

1970 1311978 + 24,3%

1980 1298941 -1.0%

9
 1990 1229026 -5.4%

2000 1210223 -1.5%

2005 1259584 + 4,1%

2010 1353186 + 7,4%

2011 1364920 + 0,9%

2012 1388308 + 1,7%

2013 1402455 + 1,0%

2015 1450381 + 3,4%

Din doar 24.000 de locuitori în 1700, populația orașului sa dublat la fiecare 30 de ani. Au fost
100.000 în 1852, 250.000 în 1883 și 500.000 în 1901. De atunci, Munchen a devenit al treilea cel
mai mare oraș al Germaniei. În 1933, 840901 de locuitori au fost numărați, iar în 1957 peste 1
milion.
Imigrare [ edita ]
Această secțiune are nevoie de
extindere . Vă puteți ajuta
prinadăugarea la ea . (Iunie 2017)

În iulie 2017, Munchen avea 1.42 milioane de locuitori; 300,129 dintre aceștia nu aveau cetățenia
germană . Orașul are puternice comunități turcești și balcanice . Cele mai mari grupuri de
cetățeni străini au
fost turcii (39,204), croații(33,177), italieni (27,340), greci (27,117), polonezi (27,945), austrieci (2
1,944) și români (18,085). 37% dintre cetățenii străini provin din Uniunea Europeană .

Curcan 39204
Croaţia 33177
Polonia 27945
Italia 27340
Grecia 27117
Austria 21944
România 18085

Religie [ edita ]
Aproximativ 45% din locuitorii orașului München nu sunt afiliați nici unui grup religios, iar acest
raport reprezintă cel mai rapid segment în creștere al populației. Ca și în restul Germaniei,
bisericile romano-catolice și protestante au înregistrat un declin continuu al apartenenței. La 31
decembrie 2016, 32,4% dintre locuitorii orașului erau romano-catolici , 11,6% protestanți și
0,3% evrei . [15] În 2011, 7,5% erau migranți musulmani din 21 de țări de origine. [16]Aproximativ
3% aderă la alte denominațiuni creștine. Există, de asemenea, o mică parohie veche catolică și o
parohie de limbă engleză a Bisericii Episcopale din oraș.

10
Politica [ edita ]
Primarul actual al orașului München este Dieter Reiter din partea Partidului Social Democrat din
Germania . Munchenul a fost guvernat de SPD pentru toate, cu excepția celor șase ani din 1948.
Acest lucru este remarcabil deoarece Bavaria - și în special sudul Bavariei - a fost mult timp o
fortăreață conservatoare, Uniunea Socială Creștină câștigând majoritatea absolută în rândul
electoratului bavarez în multe alegeri comună, statală și federală și conducând guvernul bavarez
de stat pentru toți, dar numai trei ani, începând din 1946. Cel de-al doilea oraș din Bavaria, cel
mai populat, Nürnberg , este de asemenea unul dintre puținele orașe bavareze, guvernate de o
coaliție condusă de SPD.
Ca capitala statului liber al Bavariei, Munchen este un important centru politic în Germania și
sediul Parlamentului de stat bavarez , Staatskanzlei (Cancelaria de Stat) și al tuturor
departamentelor de stat.
Mai multe autorități naționale și internaționale se află în München, inclusiv la Curtea Federală de
Finanțe din Germania și la Oficiul European de Brevete .

Subdiviziuni [ edita ]
Articolul principal: Boroughs of Munich
De la reforma administrativă din 1992, Munchen este împărțit în 25 de cartiere sau Stadtbezirke ,
care în sine constau în sferturi mici, uneori, destul de distincte.

Localitățile din Munchen

Allach-Untermenzing (23), Altstadt-Lehel (1), Aubing-Lochhausen-Langwied (22), Au-

Haidhausen (5), Berg am Laim (14), Bogenhausen (13), Feldmoching-
Hasenbergl (24), Hadern (20), Laim (25), Ludwigsvorstadt-
Isarvorstadt (2), Maxvorstadt (3), Milbertshofen-Am Hart (11), Moosach (10), Neuhausen-
Nymphenburg (9), Obergiesing (17), Pasing-Obermenzing ( 21), Ramersdorf-
Perlach (16), Schwabing-Freimann(12), Schwabing-
West (4), Schwanthalerhöhe(8), Sendling (6), Sendling-Westpark , Thalkirchen-Obersendling-
Forstenried-Fürstenried-Solln , Trudering-Riem și Untergiesing- Harlachim (18).

Arhitectura [ edita ]
Articolul principal: Arhitectura din Munchen

11
Hall New Town și Marienplatz

Frauenkirche

Viktualienmarkt cu Altes Rathaus

Orașul are un amestec eclectic de arhitectură istorică și modernă, deoarece clădirile istorice
distruse în al doilea război mondial au fost reconstruite și au fost construite repere noi. Un sondaj
realizat de Centrul pentru Destinații Durabile pentru Societatea National Geographic Traveler
a ales peste 100 de destinații istorice din întreaga lume și a clasat pe locul 30 la Munchen. [17]
Orașul intravilan [ edita ]
În centrul orașului se află Marienplatz - o piață mare deschisă numită după Mariensäule,
o coloană mariană în centrul său - cu Primăria veche și cea nouă . Turnul său conține Rathaus-
Glockenspiel . Trei porți ale fortificației medievale demolate supraviețuiesc - Isartorul din
est, Sendlinger Tor în sud și Karlstor în vestul orașului. Karlstor ajunge până la Stachus , o piață
mare dominată de Justizpalast (Palatul de Justiție) și o fântână.
Peterskirche aproape de Marienplatz este cea mai veche biserică din oraș interior. A fost
construită prima dată în perioada romană și a fost punctul central al așezării timpurii monahale
de la München, înainte de înființarea oficială a orașului în 1158. În apropiere, sala de biserică
gotică Heiliggeistkirche (Biserica Duhului Sfânt) a fost transformată în baroc stil din 1724 și se
uită în jos pe piața Viktualienmarkt , cea mai populară piață din München.
Frauenkirche este cea mai cunoscută clădire din centrul orașului și servește drept catedrală
pentru Arhidieceza de Munchen și Freising . Michaelskirche din apropiere este cea mai
mare biserică renascentistă la nord de Alpi, în timp ce Theatinerkirche este o bazilică în stil baroc
în italiană, care a avut o influență majoră asupra arhitecturii baroce din sudul Germaniei . Domul
său domină Odeonsplatz . Alte biserici baroce din centrul orașului care merită o ocolire
sunt Bürgersaalkirche , Dreifaltigkeitskirche , St Anna Damenstiftskirche șiSf. Anna im Lehel ,
primabiserica rococo din Bavaria. Asamkirche a fost înzestrat și construit de
fratii ASAM ,pionierat artiști din perioada rococo.
Complexul mare de palat Residenz (început în 1385), situat la marginea orașului vechi al
orașului München, cel mai mare palat urban din Germania, se situează printre cele mai
importante muzee de decorare interioară din Europa. După câteva extensii, acesta conține
și tezaurul și splendidul teatru Cuvilliés din rococo . Alături de Residenz, opera neo-
clasică, Teatrul Național a fost ridicat. Printre conacele baroc și neoclasic care încă mai există în

12
Munchen se numără Palais Porcia , Palais Preysing , Palais Holnstein și Prinz-Carl-
Palais . Toate vilele sunt situate aproape de Residenz, la fel ca Alte Hof, un castel medieval și
prima reședință a conducătorilor Wittelsbach din München.
Lehel, un cartier burghez la est de Altstadt, se caracterizează prin numeroase case urbane bine
conservate (și, în parte, excelent reconstruite), dând o impresie amănunțită despre "vechiul
Munchen" în afara principalelor rute turistice. Sf. Lukas este cea mai mare biserică protestantă
din München.
Orașul interior a fost recreat [18] în lumea virtuală a Second Life și poate fi vizitat pentru un tur
virtual vizibil.
Regiuni și piețe [ editați ]

Ludwigstrasse de sus, Evidențiați Turnurile în fundal

Patru mari bulevarde regale ale secolului al XIX-lea, cu clădiri oficiale magnifice, leagă orașul
interior al orașului München cu vechile sale suburbii:
Briennerstrasse neoclasic , începând de la Odeonsplatz, pe marginea nordică a Orașului Vechi,
aproape de Residenz, se întinde de la est la vest și se deschide în impresionantul Königsplatz ,
proiectat cu " Doric " Propyläen , Glyptothek " ionic " și " Corinthian " Muzeul de Stat al Artei
Clasice , pe partea din spate a mănăstirii Sf. Boniface a fost ridicată. Zona din jurul cartierului
Königsplatz este găzduită de galeria și muzeul Kunstareal din München (așa cum este
descris mai jos ).
Ludwigstrasse începe, de asemenea, la Odeonsplatz și trece de la sud la nord,
înconjurând Ludwig-Maximilians-Universität , biserica St. Louis , Biblioteca de Stat bavareză și
numeroase ministere și palate ale statului. Partea de sud a bulevardului a fost construită în stil
italian renascentist, în timp ce nordul este puternic influențat de arhitectura italiană
românească. Siegestor (Poarta victoriei)află la capătulnord al Ludwigstraße,cazulcare acesta din
urmă trece în Leopoldstrasse și districtul Schwabing începe.

Maximilianeum

Maximilianstraße neo-gotică începe de la Max-Joseph-Platz , unde se află Residenz și Teatrul

Național și se conduce de la vest la est. Bulevardul este înconjurat de clădiri neo-gotice
structurate în mod elaborat care găzduiesc printre altele Casa Schauspielhaus , Clădirea
guvernului raional al Bavariei de Sus și Muzeul de Etnologie . După trecerea râului Isar,
bulevardul circulă pe Maximilianeum , casa parlamentului de stat . Porțiunea de vest a hotelului
Maximilianstraße este cunoscută pentru magazinele sale de designer, buticuri de lux, magazine
de bijuterii și unul dintre cele mai importante hoteluri de cinci stele din München,Hotel Vier
Jahreszeiten .

13
Prinzregentenstrasse merge paralel cu Maximilianstraße și începe la Prinz-Carl-Palais . Multe
muzee pot fi găsite de-a lungul bulevardului, cum ar fi Haus der Kunst , Muzeul Național
Bavarez și Schackgalerie . Avenue trece prin Isar și cercurile monumentului Friedensengel , apoi
trecând pe Villa Stuck și pe apartamentul vechi al lui Hitler. Prinzregententheater este la
Prinzregentenplatz mai la est.
Alte cartiere [ edita ]
În Schwabing și Maxvorstadt , multe străzi frumoase, cu rânduri continue de clădiri Gründerzeit ,
pot fi găsite. Rade de case de tip elegant și palate spectaculoase din mai multe culori, decorate
adesea cu detalii ornamentale pe fațadele lor, formează părți importante ale zonelor de la vest
de Leopoldstraße (strada comercială principală Schwabing), în timp ce în zonele estice dintre
Leopoldstraße și Englischer Gartenclădiri similare se alternează cu casele aproape cu aspect
rural și cu mini-castele capricioase, deseori decorate cu turnuri mici. Numeroasele alei mici și
liniile umbrite conectează străzile mai mari și mici piețe ale zonei, transmițând flerul și atmosfera
arteziană a artistului legendar, convingător ca la începutul secolului al XX-lea. Cartierul bogat
din Bogenhausen din estul Munchenului este o altă zonă puțin cunoscută (cel puțin printre turiști)
bogată în arhitectură extravagantă, în special în jurul Prinzregentenstraße. Una dintre cele mai
frumoase clădiri din Bogenhausen este Villa Stuck , resedinta renumită a pictorului Franz von
Stuck .

Palatul Nymphenburg

Două palate mari în stil baroc din Nymphenburg și Oberschleissheim sunt amintiri ale trecutului
regal al Bavariei. Schloss Nymphenburg ( Palatul Nymphenburg ), la aproximativ 6 km (4 mi)
nord-vest de centrul orașului, este înconjurată de un impresionant parc și este considerată a fi
una dintre cele mai frumoase reședințe regale din Europa. La 2 km nord-vest de Palatul
Nymphenburg se află Schloss Blutenburg ( Castelul Blutenburg ), un scaun vechi ducal cu o
biserică de palat târziu gotică. Schloss Fürstenried ( Palatul Fürstenried), un palat baroc cu o
structură similară cu Nymphenburg, dar cu o dimensiune mult mai mică, a fost ridicat în jurul
aceleiași perioade în sud-vestul Munchenului. Cea de-a doua reședință în stil baroc este Schloss
Schleissheim ( Palatul Schleissheim ), aflată în suburbia Oberschleissheim , un complex de
palate care cuprinde trei reședințe separate: Schloss Schleissheim (Palatul vechi), Neues
Schloss Schleissheim (noul palat) și Schloss Lustheim Palat). Cele mai multe părți ale
complexului palat servesc ca muzee și galerii de artă. Muzeul Deutsches 's Flugwerft
Schleissheimcentrul de expoziții de zbor este situat în apropiere, pe câmpul special de aterizare
Schleissheim. Statuia Bavaria înainte de neo-clasic Ruhmeshalle este o monumentala, bronz
cu nisip turnat sub presiune al 19-lea statuie la Theresienwiese . Grünwald Castelul este singurul
castel medieval din zona Munchen care încă mai există.

14
Sediul BMW

St Michael în Berg am Laim ar putea fi cea mai remarcabilă biserică din suburbii. O altă biserică
a lui Johann Michael Fischer este Sf. Gheorghe din Bogenhausen . Cele mai multe dintre
cartiere au biserici parohiale care provin din Evul Mediu ca cea mai faimoasa biserica de
pelerinaj din München St Mary din Ramersdorf . Cea mai veche biserică din granițele orașului
este Heilig Kreuzîn Fröttmaning, lângă Allianz-Arena, cunoscută pentru fresca sa
romanească. Mai ales în suburbiile sale, Munchen oferă o gamă largă și diversă de arhitectură
modernă, deși restricțiile limită de înălțime sensibile din punct de vedere cultural pentru clădiri au
limitat construcția de zgârie-nori pentru a evita pierderea vederii către Alpii bavarezi
îndepărtați. Cele mai multe clădiri înalte sunt grupate la marginea de nord a Munchen în orizont,
la fel ca Hypo-Haus , The Arabella High-Rise Building , la Turnurile Highlight , Uptown
Munchen , Münchner Tor și sediul BMW de lângă Parcul Olimpic. Alte câteva clădiri înalte sunt
situate în apropiere de centrul orașului și de Siemenscampus din sudul Munchenului. Un punct
de reper al orașului modern München este, de asemenea, arhitectura stadioanelor de sport (așa
cum este descris mai jos ).
În Fasangarten este fostul McGraw Kaserne , o fostă bază a armatei americane,
lângă închisoarea Stadelheim .
Parcuri [ edita ]

Hofgarten cu cupola Cancelariei de Stat de lângă Residenz

Munchen este un oraș dens, dar oferă în continuare numeroase parcuri publice. Englischer
Garten , aproape de centrul orașului și care acoperă o suprafață de 3.7 km 2 (1,4 sq mi) (mai
mare decât Central Park din New York), este unul dintre cele mai mari parcuri publice urbane din
lume. Acesta conține o zonă de nudi renumită , numeroase piste de biciclete și jogging, precum
și căi de călărie. Acesta este considerat "plămânul verde" al orașului München și unul dintre
caracteristicile cele mai iubite ale orașului. A fost proiectat și prezentat de Benjamin Thompson,
Contele de Rumford, atât pentru plăcere, cât și ca zonă de lucru pentru vagabonzi și fără
adăpost. Astăzi este în întregime un parc, jumătatea sudică a acestuia fiind dominată de zone
deschise, de dealuri, de monumente și de plajă (de-a lungul râurilor Eisbach și Schwabinger
Bach), care se aglomerează în timpul verii. Dimpotrivă, partea de nord a acestuia este mai
liniștită, idilică și naturală, uneori asemănându-se cu o rezervație naturală mai mult decât un parc

15
public urban: dispune de o mulțime de copaci bătrâni, de o grosime de subpopulație, de vânturi,
de pajiști ascunse și pătrunse de numeroase căi romantice. Biergarturile multiple se găsesc în
ambele părți ale Englischer Garten, cea mai cunoscută fiind situată la Pagoda Chineză .
Alte spații verzi mari sunt modernul Olympiapark , Westpark și parcurile din Palatul
Nymphenburg (cu Botanischer Garten München-Nymphenburg la nord) și Palatul
Schleissheim . Cel mai vechi parc al orașului este Hofgarten , în apropiere de Residenz, datând
din secolul al XVI-lea. Cel mai cunoscut pentru cea mai mare beergarden din oraș este fostul
regal Hirschgarten , fondat în 1780 de căprioare, care mai trăiește acolo.
Zoo- ul orașului este Tierpark Hellabrunn lângă Insula Flaucher din Isar, în sudul orașului. Un alt
parc notabil este Ostpark situat în cartierul Ramersdorf-Perlach, care găzduiește, de
asemenea, Michaelibad , cel mai mare parc acvatic din München.

Sport [ edita ]
Articolul principal: Sport în Munchen

Arena Allianz Arena , stadionul de acasă al orașului Bayern München

Olympiasee în Olympiapark, München

Surfer pe valul râului Eisbach .

Fotbal [ edita ]
Articolul principal: Fotbal în München
Munchen este gazda mai multor echipe profesioniste de fotbal , inclusiv Bayern München , cel
mai de succes club din Germania și un câștigător al mai multor echipe UEFA Champions
League . Alte cluburi notabile includ 1860 München , care au fost de mult timp rivalii lor pe o
bază oarecum egală, dar în prezent joacă în Regionalliga Bayern (al patrulea nivel) din cauza

16
unei retrogradări din motive financiare; și fostul club Bundesliga SpVgg Unterhachingcare joacă
acum în Liga 3 .
Baschet [ edita ]
FC Bayern München Baschet, care joacă în prezent în Beko Basket Bundesliga.
Orașul a găzduit etapele finale ale FIBA EuroBasket 1993 , unde echipa națională de
baschet din Germania a câștigat medalia de aur.
Ice hockey [ edita ]
Clubul de hochei pe gheață al orașului este EHC Munich .
Jocurile Olimpice [ modifică ]
München a găzduit Jocurile Olimpice de vară din 1972 , unde a avut loc masacrul
de la Munchen . Acesta a fost unul dintre orașele-gazdă pentru Cupa Mondială de
Fotbal din 2006 , care nu a avut loc la Stadionul Olimpic din München , ci într-un nou stadion
specific fotbalului , Arena Allianz . Munchen a încercat să găzduiască Jocurile Olimpice de
Iarnă din 2018 , dar a pierdut din Pyeongchang . [19] În septembrie
2011, președintele DOSB , Thomas Bach, a confirmat că Munchen va licita din nou pentru
Jocurile Olimpice de Iarnă în viitor. [20]
Marathon [ edita ]
Există trei evenimente rutiere anuale la München, maratonul din München în octombrie,
compania rula B2Run în iulie și alergarea de anul nou pe 31 decembrie.
Înotați [ editați ]
Instituțiile publice de sport din Munchen includ zece piscine interioare [21] și opt piscine în aer
liber, [22] operate de compania comunală din Munchen City Utilities (SWM) [23], în timp ce înotul în
limitele orașului orașului München este posibil, de asemenea, lacuri artificiale, cum ar fi de
exemplu Riemer See sau cartierul lacului Langwieder . [24]
Navigarea pe râu [ edit ]
Munchen are o reputatie ca un hotspot pentru surfing, oferind cel mai cunoscut loc de surfing din
lume , valul Eisbach , situat la marginea sudica a parcului Englischer Garten si folosit de surferi
zi si noapte si pe tot parcursul anului. [25] La jumătate de kilometru în josul râului, există un al
doilea val mai ușor pentru începători, așa-numitul Kleine Eisbachwelle . Două alte puncte de
navigare în oraș sunt situate de-a lungul râului Isar , valul din canalul Floßlände și un val în aval
de podul Wittelsbacherbrücke. [26]

Cultura [ edita ]
Limba [ editați ]
Articolul principal: dialectele bavareze
Cele dialecte bavareze sunt vorbite în și în jurul Munchen, cu varietatea sa Bavareză
Superioară ( Oberbayrisch ). Austro-bavarez nu are statut oficial de către autoritățile bavareze
sau administrația locală, dar este recunoscut de SIL și are propriul cod ISO-639.
Muzee [ edita ]

17
Glyptothek

Muzeul Național Bavarez

Deutsches Museum sau Muzeul German, situat pe o insulă în râul Isar, este cel mai mare și unul
dintre cele mai vechi muzee de știință din lume. Trei clădiri de expoziție redundante care se află
sub o comandă de protecție au fost transformate în casa Verkehrsmuseum , care găzduiește
colecțiile de transport terestru ale Muzeului Deutsches. Muzeul Deutsches Flugwerft
Schleissheim este situat în apropiere, pe câmpul special de aterizare Schleissheim. Mai multe
muzee necentralizate (multe dintre acestea sunt colecții publice la Ludwig-Maximilians-
Universität) prezintă colecțiile de stat extinse de paleontologie ,
geologie, mineralogie , [27] zoologie , botanică și antropologie.
Orașul are câteva galerii de artă importante , dintre care cele mai multe pot fi găsite
în Kunstareal , printre care Alte Pinakothek , Neue Pinakothek , Pinakothek der
Moderne și Muzeul Brandhorst . Structura monolitică a lui Alte Pinakothek conține o comoară a
lucrărilor maeștrilor europeni între secolele al XIV-lea și al XVIII-lea. Colecția reflectă gusturile
eclectice ale Wittelsbach-urilor de-a lungul a patru secole și este clasificată după școli pe două
etaje întinse. Expozițiile majore includ autoportretul lui Christopher Albrecht Dürer , cei patru
apostoli, tablourile lui Raphael , Sfânta Familie Canigiani șiMadonna Tempi , precum și Peter
Paul Rubens, cu două etaje, de înaltă judecată . Galeria găzduiește una dintre cele mai
cuprinzătoare colecții Rubens din lume. Înainte de primul război mondial,grupul de artiști Blaue
Reiter a lucrat la München. Multe dintre lucrările lor pot fi văzute acum la Lenbachhaus .

18
BMW Welt

O colecție importantă de artă greacă și romană este organizată în Glyptothek și Staatliche

Antikensammlung (Colecția de antichități de stat). Regele Ludwig I a reușit să obțină astfel de
piese celebre precum Medusa Rondanini , Faberul Barberini și figuri din Templul
Aphaea pe Aegina pentru Glyptothek. Un alt muzeu important din Kunstareal este Muzeul
Egiptean .
Celebrul dansator Morris de la Erasmus Grasser sunt expuși în Muzeul orașului München în
vechea clădire arsenală gotică din centrul orașului.
O altă zonă pentru arte lângă Kunstareal este cartierul Lehel între orașul vechi și râul
Isar: Muzeul Cinci Continente de pe Maximilianstraße este a doua cea mai mare colecție din
Germania a obiectelor și obiectelor din afara Europei, în timp ce Muzeul Național Bavarez și
alături de colecția arheologică de stat bavareză din Prinzregentenstrasse, se numără printre
muzeele principale de artă și istorie culturală din Europa. Schackgalerie din apropiere este o
galerie importantă din picturile germane din secolul al XIX-lea.
Fostul lagăr de concentrare Dachau este la 16 km (10 mi) în afara orașului.
Artă și literatură [ editați ]
Munchen este un important centru cultural european și a găzduit numeroși compozitori
proeminenți, printre care Orlando di Lasso , WA Mozart , Carl Maria von Weber , Richard
Wagner , Gustav Mahler , Richard Strauss , Max Reger și Carl Orff . Cu Bienala
Münchenfondată de Hans Werner Henze și cu festivalul A * Devantgarde , orașul continuă să
contribuie la teatrul de muzică modernă. Unele dintre piesele cele mai cunoscute ale muzicii
clasice au fost create în și în jurul Munchen de compozitori autohtoni, de exemplu, poemul de ton
faimos al lui Richard Strauss De asemenea, Zarathustrasau Carmina Burana de la Carl Orff .

Teatrul Național

Nationaltheater , în cazul în care mai multe dintre Richard Wagner opere lui au avut premierele
sub patronajul Ludwig al II - lea al Bavariei , este de origine al Bavariei Opera
de Stat și Orchestra de Stat bavarez . În fața clădirii, care a găzduit Teatrul Cuvilliés înainte de al
doilea război mondial , a fost ridicată Teatrul Residenz modern . Multe opere au fost organizate
acolo, inclusiv premiera lui Idomeneo a lui Mozart în 1781. Teatrul Gärtnerplatz este un teatru
de balet și de stat muzical, în timp ce o altă operă, Prinzregententheater , a devenit casa
Academiei de Teatru din Bavaria.
Centrul modern Gasteig găzduiește Orchestra Filarmonicii din München . Cea de-a treia
orchestră din München, cu importanță internațională, este Orchestra Simfonică
Radio din Bavaria . Locul principal de concerte este Herkulessaal în fosta reședință regală a
orașului, Munchen Residenz . Mulți dirijori importanți au fost atrasi de orchestrele orașului, printre
care Felix Weingartner , Hans Pfitzner , Hans Rosbaud , Hans Knappertsbusch , Sergiu
Celibidache , James Levine , Christian Thielemann , Lorin Maazel ,Rafael Kubelík , Eugen
Jochum , Sir Colin Davis , Mariss Jansons , Bruno Walter , Georg Solti , Zubin Mehta și Kent
Nagano . O scena pentru spectacole, evenimente mari si muzicale este Teatrul Deutsche . Este
cel mai mare teatru pentru spectacole de oaspeți din Germania.

19
Friedensengel de Aur

Contribuțiile din Munchen la muzica populară modernă sunt adesea ignorate în favoarea
asociației sale puternice cu muzica clasică, însă sunt numeroase: orașul a avut o puternică
scenă muzicală în anii 1960 și 1970, multe trupe și muzicieni renumiți la nivel internațional
interpretând frecvent în cluburile sale . Mai mult, München a fost centrul Krautrock din sudul
Germaniei, cu multe trupe importante cum ar fi Amon Düül II , Embrion sau Popol Vuh venind din
oraș. În anii '70, Studiourile Musicland s-au transformat într-una dintre cele mai proeminente
studiouri de înregistrare din lume, cu trupe cunoscute precum Rolling Stones , Led
Zeppelin , Deep Purpleși Queen înregistrează albume acolo. Muntenegru a jucat, de asemenea,
un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii electronice, cu pionierul de gen Giorgio Moroder , care
a inventat disco sintetic și muzică electronică de dans și Donna Summer , unul dintre cei mai
importanți artiști ai disco muzicii, care trăiesc și lucrează în oraș. La sfarsitul anilor
1990, Electroclash a fost co-inventat in mod substantial daca nu a fost inventat chiar in München,
cand DJ Hell a introdus si asambleaza pionierii internationali ai acestui gen muzical prin
intermediul etichetei International DeeJay Gigolo Records . [28]Alte exemple de muzicieni și trupe
importante din Munchen sunt Konstantin Wecker , Willy Astor , Gangul Spider
Murphy , Münchener Freiheit , Lou Bega , Megaherz , FSK , Color Haze și Sportfreunde Stiller .
Muzica este atât de importantă în capitala bavareză, încât primăria dă permisiuni zilnice la 10
muzicieni pentru a juca pe străzile din jurul Marienplatz. Acesta este modul în care interpreții
precum Olga Kholodnaya și Alex Jacobowitz distrează zilnic localnicii și turiștii.
Alături de Bavarian Staatsschauspiel din Teatrul Residenz
(Residenztheater), Kammerspiele din München din Schauspielhaus este unul dintre cele mai
importante teatre de limbă germană din lume. Începând cu premiera lui Gotthold Ephraim
Lessing în 1775, mulți scriitori importanți au pus la punct piesele lor de la München, cum ar
fi Christian Friedrich Hebbel , Henrik Ibsen și Hugo von Hofmannsthal .
Orașul este cunoscut ca cel de-al doilea mare centru de publicare din lume (aproximativ 250 de
edituri au birouri în oraș) și multe publicații naționale și internaționale sunt publicate în München,
cum ar fi Arte din Munchen, LAXMag și Prinz.
La începutul secolului al XX-lea, München, și mai ales suburbia din Schwabing , era cea mai
prețioasă metropolă culturală a Germaniei. Importanța sa ca centru de literatură și de artă
plastică nu a fost nici pe departe în Europa, cu numeroși artiști germani și non-germani care s-au
mutat acolo. De exemplu, Wassily Kandinsky a ales München peste Paris pentru a studia
la Akademie der Bildenden Künste München și, alături de mulți alți pictori și scriitori care locuiau
în Schwabing la acel moment, a avut o influență profundă asupra artei moderne .
Figuri literare proeminenți a lucrat în Munchen în special în timpul ultimelor decenii ale Regatului
Bavariei, așa-numitul Prinzregentenzeit (literal „timp prinț regent lui“) , sub domnia lui Luitpold,
Prințul Regent al Bavariei , o perioadă de adesea descris ca Epoca de Aur cultural atât pentru
Munchen, cât și pentru Bavaria în ansamblu. Printre ei au fost corpuri de iluminat , cum ar
fi Thomas Mann , Heinrich Mann , Paul Heyse , Rainer Maria Rilke , Ludwig Thoma , Fanny zu
Reventlow , Oskar Panizza , Gustav Meyrink , Max Halbe , Erich Mühsam și Frank
Wedekind. Pentru scurt timp, chiar și Vladimir Lenin a trăit în Schwabing, unde a scris și a
publicat cea mai importantă sa lucrare, Ce trebuie să fie făcut? Central la scena boem
Schwabing lui (desi au fost de fapt , de multe ori situate în cartierul Maxvorstadt din apropiere)
au fost Künstlerlokale (cafenele artistului) cum ar fi Café Stefanie sau Kabarett Simpl , ale cărei

20
modalități de liberal a diferit în mod fundamental din localitățile tradiționale din Munchen. Simpl ,
care a supraviețuit până în ziua de azi (deși cu o relevanță mică pentru scena orașului arta
contemporană), a fost numit după celebra revista Munchen anti-autoritar satiric Simplicissimus ,
fondată în 1896 de către Albert Langenși Thomas Theodor Heine , care a devenit rapid un organ
important al Schwabinger Bohème. Caricaturile sale uluitoare moderne și atacurile satirice
bititoare asupra societății germane Wilhelmine au fost rezultatul nenumăratelor eforturi de
colaborare ale multora dintre cei mai buni artiști și scriitori vizuale din Munchen și din alte părți.
În perioada imediat dinaintea Primului Război Mondial am văzut o importanță economică și
culturală continuă pentru oraș. Thomas Mann a scris oarecum ironic în novelele lui Gladius
Dei despre această perioadă: "München leuchtete" (literalmente "Muntele a strălucit"). Munchen
a rămas un centru de viață culturală în perioada Weimar, cu figuri precum Leu
Feuchtwanger , Bertolt Brecht , Peter Paul Althaus , Stefan George , Ricarda Huch , Joachim
Ringelnatz , Oskar Maria Graf , Annette Kolb , Ernst Toller , Hugo Ball și Klaus Mannadăugând la
nume mari deja stabilite. Karl Valentin a fost cel mai important interpret de cabaret din Germania
și comedian și este astăzi bine amintit și iubit ca o icoană culturală a orașului natal. Între anii
1910 și 1940, a scris și a interpretat în multe schițe și scurtmetraje absurdiste, care au avut un
mare influență, câștigându-i porecla "Charlie Chaplin din Germania". Multe dintre lucrările lui
Valentin nu ar putea fi imaginabile fără partenerul său conjugal Liesl Karlstadt , care a jucat de
multe ori personaje masculine la efect hilar în schițele lor. După cel de-al doilea război mondial,
München devine din nou un punct focal al scenei literare germane și rămâne așa până în ziua de
astăzi, cu scriitori precum Wolfgang Koeppen , Erich Kästner, Eugen Roth , Alfred
Andersch , Elfriede Jelinek , Hans Magnus Enzensberger , Michael Ende , Franz Xaver
Kroetz , Gerhard Polt , John Vincent Palatină și Patrick Süskind de asteptare orașul lor
de origine.
De la gotic până la baroc, artele plastice au fost reprezentate la München de artiști
precum Erasmus Grasser , Jan Polack , Johann Baptist Straub , Ignaz Günther , Hans
Krumpper , Ludwig von Schwanthaler , Cosmas Damian Asam , Egid Quirin Asam , Johann
Baptist Zimmermann , Johann Michael Fischer și François de Cuvilliés . Munchenul devenise
deja un loc important pentru pictori precum Carl Rottmann , Lovis Corint , Wilhelm von
Kaulbach , Carl Spitzweg ,Franz von Lenbach , Franz von Stuck , Karl Piloty și Wilhelm
Leibl,când în 1911 a fost înființat în München Der Blaue Reiter (The Blue Rider), un grup de
artiști expresionari. Orașul a fost acompaniat de pictorii Blue Rider Paul Klee , Wassily
Kandinsky , Alexej von Jawlensky , Gabriele Münter , Franz Marc , August Macke și Alfred
Kubin. Prima pictura abstractă a lui Kandinsky a fost creată în Schwabing.
Munchen a fost (și în unele cazuri încă) locuință a multora dintre cei mai importanți autori
ai mișcării New German Cinema , inclusiv Rainer Werner Fassbinder , Werner Herzog , Edgar
Reitz și Herbert Achternbusch . În 1971, a fost înființat Filmverlag der Autoren , care a întărit rolul
orașului în istoria mișcării. Munchen a servit ca locație pentru multe dintre filmele lui Fassbinder,
dintre care Ali: Fear Eats the Soul . Hotelul Deutsche Eichelângă Gärtnerplatz a fost oarecum un
centru de operațiuni pentru Fassbinder și "clanul" său de actori. Noul cinematograf german este
considerat de departe cea mai importantă mișcare artistică din istoria cinematografiei germane
de la epoca expresionismului german din anii 1920.
În 1919, au fost înființate studiourile Bavaria Film Studios , care au devenit una dintre cele mai
mari studiouri de film din Europa. Actori celebri, printre care Alfred Hitchcock , Billy
Wilder , Orson Welles , John Huston , Ingmar Bergman , Stanley Kubrick , Claude Chabrol , Fritz
Umgelter , Rainer Werner Fassbinder , Wolfgang Petersen și Wim Wenders . Printre bine-
cunoscutele filme realizate la studiouri se numără Grădina de plăcere de Alfred Hitchcock, The
Great Escape de John Sturges,Cale de glorie de către Stanley Kubrick, Willy Wonka și
Fabrica de ciocolată de Mel Stuart și atât Das Boot, cât și Story Neverending de Wolfgang
Petersen . Până în prezent, München rămâne unul dintre centrele industriei germane de film și
de divertisment.
Hofbräuhaus și Oktoberfest [ modifică ]
Articolul principal: Oktoberfest

21
Hofbrauhaus

Oktoberfest (2003)

De Hofbräuhaus am Platzl , probabil cel mai faimos sala de bere la nivel mondial, este situat în
centrul orașului. De asemenea, funcționează cel de-al doilea cel mai mare cort de
la Oktoberfest , una dintre cele mai renumite atracții din München. Timp de două săptămâni,
Oktoberfest atrage milioane de oameni care vizitează corturile de bere ("Bierzelte") și atracțiile
de la târguri. Oktoberfestul a fost organizat pentru prima oară pe 12 octombrie 1810, în onoarea
căsătoriei prințului Ludwig cu Printesa Therese din Saxe-Hildburghausen. Festivitățile au fost
închise cu o cursă de cai și în următorii ani rasele de cai au fost continuate și apoi au fost
dezvoltate în ceea ce este acum cunoscut sub numele de Oktoberfest. În ciuda numelui său, cea
mai mare parte a festivalului Oktoberfest apare în septembrie. Se termină întotdeauna în prima
duminică a lunii octombrie, cu excepția cazului în care ziua de sărbătoare germană din 3
octombrie ( Tag der deutschen Einheit , i. E., " Ziua Germaniei ") este luni sau marți - atunci
Oktoberfest rămâne deschisă pentru aceste zile.
Specialități culinare [ modifică ]

Weisswürste cu mustar dulce și covrig

Münchner Weißwurst (" cârnaș alb") a fost inventat aici în 1857. Este o specialitate din
München. În mod tradițional, mâncată numai înainte de prânz - o tradiție care datează de un timp
înainte de frigidere - aceste bucate sunt adesea servite cu muștar dulce și covrigi proaspăt
coapte .

22
Bere și bere [ editați ]

München Beer Hofbräuhaus

Munchen este renumit pentru fabricile de bere și Weissbier (sau Weißbier / Weizenbier , bere de
grâu) este o specialitate din Bavaria. Helles , un lager palid cu o culoare aurie translucidă este
cea mai populară bere din München astăzi, deși nu este veche (introdusă abia în 1895) și este
rezultatul unei schimbări a gusturilor berii. Helles a înlocuit în mare măsură berea întunecată
a Munchenului, Dunkles , care își obține culoarea malțului prăjit. A fost berea tipică din München
în secolul al XIX-lea, dar astăzi este mai mult o specialitate. Starkbiereste cea mai puternică bere
din München, care conține alcool 6% -9%. Este de culoare închisă de culoare galbenă și are un
gust greu de malț. Este disponibil și popular pe parcursul perioadei serioase de bere, care
începe la sau înainte de Ziua Sfântului Iosif (19 martie). Berea servită la Oktoberfest este un tip
special de bere Märzen, cu un conținut mai mare de alcool decât cel obișnuit Helles.
Există numeroase Wirtshäuser (case tradiționale bavareze ale restaurantelor) din întreaga zonă
a orașului, multe dintre ele având și zone mici în afară. Biergärten ( grădinile de bere ) sunt cele
mai faimoase și populare amenajări ale peisajului gastronomic al orașului München. Acestea
sunt esențiale pentru cultura orașului și servesc ca un fel de oală de topire pentru membrii tuturor
categoriilor sociale, atât pentru localnici, expatriați, cât și pentru turiști. Este permis să-și aducă
mâncarea proprie într-o grădină de bere, totuși este interzisă aducerea băuturilor proprii. Există
numeroase grădini de bere mai mici și aproximativ douăzeci de mari, oferind cel puțin o mie de
locuri, cu patru dintre cele mai renumite și mai populare din Englischer Garten : Chinesischer
Turm(Cea mai mare grădină de bere din München cu 7.000 de
locuri), Seehaus , Hirschau și Aumeister . Printre localnici, cunoscători și turiști bine
informați, Augustiner-Keller , lângă Hauptbahnhof (stația centrală) din Arnulfstraße , este una
dintre cele mai populare grădini de bere din oraș, deoarece este singura în care cea mai
populară bere din München, Augustiner , este extras din butoaie din
lemn. Nockherberg , Hofbräukeller (care nu trebuie confundate cu Hofbräuhaus )
și Löwenbräukeller sunt alte faimoase grădini de bere. Hirschgarten este cea mai mare grădină
de bere din lume, cu 8.000 de locuri.
În Munchen există șase fabrici de bere principale:

 Augustiner-Bräu
 Hacker-Pschorr
 Hofbräu
 Lowenbrau
 Paulaner
 Spaten-Franziskaner-Bräu (mărci separate Spaten și Franziskaner , din care cea din urmă,
în principal pentru Weissbier)
De asemenea, populare, deși nu din Munchen și, astfel, fără dreptul de a avea un cort la
Oktoberfest, sunt în special Tegernseer și Schneider Weisse , dintre care ultimul are o sală de
bere majoră la München, la fel cum fac fabricile de bere din München. Producătorii debere mai

23
mici devin din ce în ce mai răspândiți în München, cum ar fi Giesinger Bräu . [29] Cu toate acestea,
aceste fabrici de bere nu au corturi la Oktoberfest.
Piețe [ editați ]
Viktualienmarkt este cea mai populară piață din Munchen pentru alimente proaspete și
delicatese. O trăsătură foarte veche a cartierului Fasching din München este dansul femeilor de
pe piață (Marktfrauen) din Viktualienmarkt în costume comice.
Auer Dult are loc de trei ori pe an , pe piața din jurul bisericii Mariahilf si este una dintre cele mai
vechi piețe din München, bine cunoscut pentru hardware - ul său, mărunțișuri și antichități.
Cu trei săptămâni înainte de Crăciun, Christkindlmarkt se deschide la Marienplatz și alte piețe
din oraș, vândute mărfuri de Crăciun.
Viata de noapte [ edita ]

Clubul de noapte din München (Harry Klein)

Viata de noapte din Munchen este localizata in cea mai mare parte in centrul orasului ( Altstadt-
Lehel ) si in cartierele Maxvorstadt , Ludwigsvorstadt-Isarvorstadt , Au-
Haidhausen si Schwabing . Între Sendlinger Tor și Maximiliansplatzse află așa-numita
Feierbanane (banană de partid), o zonă de partid neoficiale în formă de banană, care se întinde
pe 1,3 km pe Sonnenstraße, caracterizată printr-o concentrare ridicată de cluburi, baruri și
restaurante. În ultimii ani, Feierbanane a devenit punctul central al vieții de noapte din Munchen
și tinde să devină destul de aglomerat, mai ales la sfârșit de săptămână. De asemenea, a
declanșat o dezbatere între oficialii orașului cu privire la problemele de securitate legate de
alcool și la impactul general al zonei de partid asupra locuitorilor din zonă, precum și asupra
afacerilor de zi.
Principalele două cartiere ale orașului Ludwigsvorstadt-Isarvorstadt , Gärtnerplatzviertel și
Glockenbachviertel, sunt considerate a fi cu atât mai puțin obișnuite decât cele mai multe
hotspoturi de noapte din oraș și sunt renumite pentru numeroasele baruri și cluburi din spate,
precum și pentru a fi principalele centre de gay din München cultură. În nopțile calde de
primăvară sau de vară, se pot vedea sute de tineri care se adună la Gärtnerplatz, unde se așază
în iarbă pentru a se relaxa, a vorbi cu prietenii și a bea bere, ocupând cea mai mare parte a
spațiului disponibil în piață.
Maxvorstadt are numeroase baruri mai mici, care sunt deosebit de populare pentru studenții
universitari, în timp ce Schwabing , odată cu primul district principal din München, cu cluburi
legendare precum Big Apple, PN, Domicile, Hot Club, Piper Club, Tiffany Up și submarinul
subacvatic galben submarin, precum și multe baruri, cum ar fi Schwabinger 7 sau Schwabinger
Podium, [28] și- a pierdut o mare parte din activitatea sa de noapte în ultimele decenii, în principal
datorită gentrificării și chiriilor mari rezultate. A devenit cartierul rezidențial cel mai râvnit și
costisitor al orașului, atrăgând cetățenii bogați, cu puțin interes față de petreceri.
Începând cu mijlocul anilor 1990, Kunstpark Ost și succesorul său Kultfabrik, fost complex
industrial care a fost transformat într-o zonă de petrecere mare lângă München
Ostbahnhof din Berg am Laim , a găzduit mai mult de 30 de cluburi și a fost deosebit de popular
printre tineri și locuitori zona metropolitană din jurul orașului München. [30] Kultfabrik a fost închis
la sfârșitul anului 2015 pentru a transforma zona într-o zonă rezidențială și de birouri. În afară de
Kultfarbik și mai mici de la Optimolwerke, există o mare varietate de unități în zonele urbane din

24
apropiere Haidhausen . Înainte de Kunstpark Ost, a existat deja o acumulare de cluburi de
noapte cunoscute pe plan internațional în rămășițele fostului aeroport Munchen-Riem abandonat.
Munca de noapte din Munchen tinde să se schimbe dramatic și rapid. Unitățile deschise și
închise în fiecare an, iar altele supraviețuiesc doar câteva luni, în timp ce altele durează mulți
ani. Dincolo de locurile deja amintite din anii 1960 și 1970, cluburile de noapte cu recunoaștere
internațională în istoria recentă au inclus Tanzlokal Größenwahn, Cafe Atomice, Ultraschall, KW
- Das Heizkraftwerk, Natraj Temple și Babalu Bar. Din 1995 până în 2001, Munchen a fost, de
asemenea, locuința Misiunii Uniunii , una dintre cele mai mari technoparade din Germania.
Munchen are două cartiere homosexuale legate direct, care în principiu pot fi văzute ca unul:
Gärtnerplatzviertel și Glockenbachviertel, ambele părți ale cartierului Ludwigsvorstadt-
Isarvorstadt . Freddie Mercury a avut un apartament în apropiere de Gärtnerplatz și icoana
transsexuală Romy Haag a avut un club în centrul orașului de mulți ani.
Munchen are peste 100 de cluburi de noapte și mii de baruri și restaurante în limitele
orașului. [31] [32]
Câteva cluburi de noapte cunoscute sunt: cluburile cunoscute de techno sunt MMA Club, Clubul
de muzică Blitz, Harry Klein, Rote Sonne, Grinsekatze, Bullitt, Bahnwärter Thiel, Bob Beaman,
Pimpernel, Charlie și Palais. Cluburile populare de muzică mixte sunt Call me Drella, Cord,
Wannda Circus, Theaterfabrik, Tonhalle și Backstage. Cluburile de înaltă societate sunt P1 și
Pacha München. Unele baruri notabile (puburile sunt situate în întreg orașul) sunt Barul de
Cocktail al lui Charles Schumann, Clubul Havana, Sehnsucht, Bar Centrale, Ksar, Sfântul Acasă,
Mâncați bogat, Negroni, Barul Die Goldene și Bei Otto (pub în stil bavarez) .
Circus [ edita ]
Circul Krone cu sediul la München este una dintre cele mai mari circuri din Europa. [33] A fost
prima și încă una dintre cele câteva din Europa de Vest care de asemenea ocupă
o clădire proprie.

Educație [ editați ]
Colegii și universități [ edita ]

Cladirea principala a LMU

Universitatea de Științe Aplicate (HM)

25
TU Munchen Campusul Garching

Academia de Arte Plastice din München

Universitatea de Televiziune și Film

Munchen este o locație de frunte pentru știință și cercetare cu o listă lungă de laureați ai
Premiului Nobel de la Wilhelm Conrad Röntgen în 1901 către Theodor Hänsch în 2005.
Munchenul a devenit un centru spiritual încă din vremea împăratului Ludovic al IV-lea, când
filosofii precum Michael de Cesena , Marsilius din Padova și William de Ockham au fost protejați
la curtea împăratului. Universitatea Ludwig Maximilian (LMU) și Technische Universität München
(TU sau TUM) au fost două dintre primele trei universități germane cărora li se acordă titlul de
universitate de elităde către un comitet de selecție alcătuit din cadre universitare și membri ai
ministerelor de educație și cercetare ale Federației și ai statelor germane (Länder). Doar cele
două universități din München și Universitatea Tehnică din Karlsruhe (acum parte a Institutului
de Tehnologie din Karlsruhe ) au avut această onoare și șansele mai mari implicite de a atrage
fonduri de cercetare de la prima rundă de evaluare din 2006.

 Universitatea Ludwig Maximilian din München (LMU), fondată în 1472 în Ingolstadt , sa

mutat la München în 1826
 Universitatea Tehnică din München (TUM), fondată în 1868
 Akademie der Bildenden Künste München , fondată în 1808
 Universitatea Bundeswehr din München , fondată în 1973 (situat în Neubiberg )
 Deutsche Journalistenschule , fondată în 1959
 Bayerische Akademie für Außenwirtschaft , fondată în 1989
 Hochschule für Musik und Theater München , fondată în 1830
 Școala internațională de cercetare Max Planck pentru științele vieții moleculare și celulare
 Școala Internațională de Management [34]

26
 Katholische Stiftungsfachhochschule München , fondată în 1971
 München Business School (MBS), fondată în 1991
 Centrul de Drept pentru Proprietatea Intelectuală din München (MIPLC)
 Scoala de Filosofie din München , infiintata in 1925 in Pullach , sa mutat la Munchen in 1971
 Școala de Științe Politice din München
 Universitatea din München de Științe Aplicate (HM), fondată în 1971
 Noul Colegiu European , fondat în 2014
 Pionierschule und Fachschule des Heeres für Bautechnik
 Universitatea ucraineană liberă , fondată în 1921 (din 1945 - în München)
 Universitatea de Televiziune și Film München ( Hochschule für Fernsehen und Film ),
fondată în 1966
 Globe Business College din München
Școli primare și secundare [ edit ]
Grundschule din München:

 Grundschule an der Gebelestraße

 Grund- und Mittelschule an der Hochstraße
 Grundschule Flurstraße
 Grundschule an der Stuntzstraße
 Ernst-Reuter-Grundschule
 Grundschule Gertrud Bäumer Straße
 Grundschule an der Südlichen Auffahrtsallee
Gimnaziile din München:

 Gimnaziul Max-Josef-Stift
 Luitpold Gymnasium
 Edith-Stein-Gymnasium der Erzdiözese München și Freising
 Städtisches St.-Anna-Gimnaziul
 Wilhelmsgymnasium
 Städtisches Luisengymnasium
 Wittelsbacher Gymnasium
Realschule în München:

 STADT. Fridtjof Nansen-Realschule-

 Städtische Adalbert-Stifter-Realschule
 Maria Ward Mädchenrealschule
 Städtische Ricarda-Huch-Realschule
 Isar Realschule München
 Städtische Hermann-Frieb Realschule
Școlile internaționale din Munchen:

 Lycée Jean Renoir (școala franceză)

 Japonia internațională Schule München
 Școala Internațională Bavareză
 Școala internațională din München

Instituții de cercetare științifică [ edita ]

27
Sediul Fraunhofer din München

Societatea Max Planck [ edit ]

Societatea Max Planck , o organizație independentă germană de cercetare nonprofit, își are
sediul administrativ la München. Următoarele institute sunt situate în zona München:

 Institutul Max Planck pentru astrofizică , Garching

 Institutul de Biochimie Max Planck , Martinsried
 Institutul Max Planck pentru Fizica Extraterestră , Garching
 Institutul Max Planck pentru Dreptul Afacerilor Externe și Internaționale , München
 Institutul Max Planck pentru proprietate intelectuală, concurență și dreptul fiscal , München
 Max Planck Institutul de Neurobiologie , Martinsried
 Institutul de ornitologie Max Planck , Andechs - Erling (Ritmuri și comportamente
biologice), Radolfzell , Seewiesen (Biologie și comportament reproductiv) [35]
 Institutul Max Planck pentru fizică ( Institutul Werner Heisenberg ), München
 Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei , Garching (de asemenea, în Greifswald )
 Max Planck Institutul de Psihiatrie , München
 Institutul Max Planck pentru cercetare psihologică , München (închis)
 Institutul de Optică Quantum Max Planck , Garching
Societatea Fraunhofer [ edita ]
Societatea Fraunhofer , organizația germană de cercetare non-profit pentru cercetarea aplicată,
are sediul în Munchen. Următoarele institute sunt situate în zona München:

 Securitate aplicată și integrată - AISEC

 Sisteme încorporate și comunicații - ESK
 Tehnologii modulare solid-state - EMFT
 Fizica clădirilor - PIB
 Procesare și ambalare - IVV
Alte institute de cercetare [ edita ]

 Botanische Staatssammlung München , un herbar renumit

 CESifo , cercetare teoretică și aplicată în economie și finanțe
 Institutul Doerner
 Observatorul european sudic
 Helmholtz Zentrum München
 Zoologische Staatssammlung München

28
Economie [ edita ]

Catedra BMW (unul dintre puținele clădiri care a fost construit de sus în jos) și muzeul BMW în formă de castron

Siemens-Forum din München

HypoVereinsbank Turnul

Munchen are cea mai puternică economie a oricărui oraș german [36] și cea mai mică rată a
șomajului (3,0% în iunie 2014) oricărui oraș german cu mai mult de un milion de locuitori (alții
fiind Berlin , Hamburg și Köln ). [37] [38]Orașul este, de asemenea, centrul economic din sudul
Germaniei . Inițiativa "Neue Soziale Marktwirtschaft (INSM)" și
revista WirtschaftsWoche (Business Weekly) au acordat Munchen punctajul principal în studiul
său comparativ pentru a treia oară în iunie 2006. Munchen a ocupat primul loc în clasamentul
revistei Capital în februarie 2005 pentru perspectivele economice între 2002 și 2011 în 60 de
orașe germane.
Munchen este un centru financiar și un oraș la nivel mondial și deține sediul Siemens
AG (electronica), BMW (auto), MAN AG (producător de camioane,
inginerie), Linde (gaze), Allianz (asigurare), Munchen Re ( re-asigurare ) și Rohde &
Schwarz ( electronică ). În orașele germane cu mai mult de 500.000 de locuitori, puterea de
cumpărare este cea mai mare în Munchen (26.648 € pe locuitor) începând cu 2007 . [39] În 2006,
muncitorii cu guler albastru din München au beneficiat de un salariu mediu pe oră de 18,62 euro
(aproximativ 20 dolari). [40]
Defalcarea pe principalele orașe (nu zone metropolitane) ale celor 500 de orașe globale a inclus
München pe poziția a opta în 2009. [41] Munchen este, de asemenea, un centru
pentru biotehnologie , software și alte industrii de servicii . Munchen este, de asemenea, sediul

29
principal al mai multor companii mari, cum ar fi producătorul de motoare de aeronave MTU Aero
Engines , producătorul de mașini de turnare prin injecție Krauss-Maffei , producătorul de aparate
foto și iluminat Arri , firma de telecomunicații Infineon Technologies, cu sediul în orașul suburban
din Neubiberg ), iluminând gigantul Osram, precum și sediul german sau european al multor
companii străine precum McDonald's și Microsoft .
Munchen are semnificație ca centru financiar (al doilea numai la Frankfurt ), fiind locul în care se
află HypoVereinsbank și Bayerische Landesbank. Cu toate acestea, Frankfurt are o presiune mai
mare decât cea a companiilor de asigurări precum Allianz și Munich Re . [ citare necesară ]
München este cel mai mare oraș publicitar din Europa [42] și acasă la Süddeutsche Zeitung , una
dintre cele mai mari ziare din Germania. Orașul este, de asemenea, sediul central al programării
celei mai mari rețele publice de radiodifuziune din Germania, ARD , în timp ce cea mai mare
rețea comercială, Pro7-Sat1 Media AG , are sediul central în suburbia Unterföhring . Sediul
filialei germane Random House , cea mai mare editură din lume, și grupul de publicații
Burda sunt, de asemenea, la München.
La Bavaria Film Studios se află în suburbia Grünwald . Sunt una dintre cele mai mari și mai
cunoscute studiouri de producție de filme din Europa. [43]
Cele mai mari 10 companii din Munchen (2016) [ modifică ]
patron EST. Muncitorii localizați la angajați [44]

BMW 1916 34.500

Technische Universität München 1868 9.800
Stadtwerke München 1998 9.700
MAN SE 1758 9.200
Siemens 1847 9,000
Allianz 1890 8.500
Linde AG 1879 8,000
Aeroportul din München 1992 7,500
München Re 1880 3.600
Stadtsparkasse München 1824 3.000

Transport [ edita ]
Logistica de transport echitabil este organizată la fiecare doi ani la Neue Messe
München (Messe München International).
Aeroportul Internațional München [ modifică ]

Aeroportul internațional din München (MUC)

Aeroportul Internațional Franz Josef Strauss ( IATA : MUC, ICAO : EDDM) este cel de-al doilea
aeroport din Germania și al șaptelea cel mai mare din Europa după Londra Heathrow , Paris
Charle de Gaulle , Frankfurt , Amsterdam, Madrid și Istanbul Atatürk . Este folosit de aproximativ

30
34 de milioane de pasageri pe an și se află la aproximativ 30 km (19 mi) nord-est de centrul
orașului. Acesta a înlocuit aeroportul mai mic München-Riem în 1992. La aeroport se poate
ajunge cu linii de tren suburbane S8 de la est și S1 din vestul orașului. De la gara
principalăcălătoria durează 40-45 de minute. Se va adăuga un tren expres care va reduce timpul
de călătorie la 20-25 minute, cu opriri limitate pe piste dedicate. Un tren de levitație
magnetică (denumit Transrapid ), care trebuia să ruleze la viteze de până la 400 km / h (249
mph) de la stația centrală până la aeroport într-un timp de călătorie de 10 minute, a fost
aprobat [45], dar a fost anulată în martie 2008 din cauza escaladării costurilor și după proteste
grele. [46] Lufthansa și-a deschis cel de-al doilea hub la aeroport, când terminalul 2 a fost deschis
în 2003.
Alte aeroporturi [ edita ]
În 2008, guvernul de stat bavarez a acordat o licență pentru extinderea stației de aer
Oberpfaffenhofen situată la vest de Munchen, pentru uz comercial. Aceste planuri se opuneau
multor locuitori din zona Oberpfaffenhofen, precum și altor sucursale ale guvernului local, inclusiv
orașului München, care a sesizat instanța. [47] Cu toate acestea, în octombrie 2009, autorizația
care permitea să se efectueze până la 9725 de zboruri de afaceri pe an pentru a pleca sau
ateriza la Oberpfaffenhofen a fost confirmată de un judecător regional. [48]
În ciuda faptului că a fost 110 km (68 mi) de la München, Memmingen Airport a fost anunțat
ca Aeroportul Munchen West . După anul 2005, traficul de pasageri de la
Aeroportul din Augsburg din apropiere a fost relocat la aeroportul din München, lăsând regiunea
Augsburg din Bavaria fără un aeroport de pasageri în apropiere.
München Hauptbahnhof [ modifică ]
Articolul principal: München Hauptbahnhof

Gara principală München

München Hauptbahnhof este gara principală situată în centrul orașului. Prima stație de la
München a fost construită la aproximativ 800 de metri spre vest în 1839. O stație a fost deschisă
în 1849 și a fost reconstruită de mai multe ori, inclusiv pentru a înlocui clădirea principală a
stației, care a fost grav avariată în timpul celui de-al doilea război mondial .
München Hauptbahnhof este una dintre cele trei stații la distanță de la München, celelalte
fiind München Ost (la est) și München-Pasing (la vest). Toate cele trei sunt conectate la sistemul
de transport public și servesc ca noduri de transport. München Hauptbahnhof vede aproximativ
450.000 de pasageri pe zi, ceea ce îl pune pe loc cu alte posturi mari din Germania, cum ar
fi Hamburg Hauptbahnhof și Frankfurt Hauptbahnhof . Acesta și München Ost sunt două dintre
cele 21 de stații din Germania clasificate de Deutsche Bahn ca o stație de categoria 1 . Stația
principală este o stație terminală cu 32 de platforme. S-Bahn subteran cu 2 platforme șiStațiile U-
Bahn cu 6 platforme sunt prin stații. [49] [50]
Trenurile de mare viteză ICE se opresc numai la Munchen-Pasing și München-
Hauptbahnhof. Trenurile InterCity și EuroCity către destinațiile din estul Munchenului se opresc și
la Munchen-Est. Începând cu 28 mai 2006, München a fost conectat
la Nürnberg via Ingolstadt cu linia de cale ferată de mare viteză de 300 km / h (186
mph) Nürnberg-Munchen .

31
Transport public [ edita ]

Rețeaua de transport public

Pentru populația urbană de 2,6 milioane de oameni, Munchen și împrejurimile sale cele mai
apropiate au unul dintre cele mai complete sisteme și punctuale din lume,
care încorporează Munchen U-Bahn (metrou) , The München S-Bahn (trenuri suburbane) ,
tramvaie și autobuze. Sistemul este supravegheat de Asociația de Transport și
Tarif din Munchen ( Münchner Verkehrs- und Tarifverbund GmbH ). Munchen tramvai este cel
mai vechi sistem existent de transport public din oraș, care a fost în funcțiune din 1876. Munchen
are , de asemenea , o rețea extinsă de linii de autobuz.

Westfriedhof platforma de la München U-Bahn

Rețeaua extinsă de linii de metrou și tramvai ajută și completează mișcarea pietonilor în centrul
orașului. Kaufinger Strasse, de 700 m lungime, care pornește de lângă gara principală, formează
o coloană pietonală est-vest care traversează aproape întregul centru. În mod similar,
Weinstrasse merge spre nord spre Hofgarten. Aceste spini majori și multe străzi mai mici
acoperă o zonă extinsă a centrului care poate fi savurată pe jos și pe bicicletă. Transformarea
zonei istorice într-o zonă prioritară pietonală permite și invită mersul pe jos și ciclismul, făcând
aceste moduri de transport active confortabile, sigure și plăcute. Aceste atribute rezultă din
aplicarea principiului "permabilității filtrate", care restricționează selectiv numărul de drumuri care
circulă prin centru. În timp ce anumite străzi sunt discontinue pentru mașini, ele se conectează la
o rețea de trasee de pietoni și biciclete, care pătrund în întreg centrul. În plus, aceste poteci trec
prin piețe publice și spații deschise, mărind plăcerea călătoriei (a se vedea imaginea). Logica de
filtrare a unui mod de transport este pe deplin exprimată într-un model cuprinzător pentru
stabilirea cartierelor și districtelor - Gridul Fused .
München Public Transportation Statistics [ edita ]
Durata medie de petrecere a timpului liber cu transportul public în Munchen, de exemplu la și de
la serviciu, într-o zi lucrătoare este de 56 de minute. 11% dintre piloții de tranzit public, se
deplasează mai mult de 2 ore în fiecare zi. Timpul mediu pe care oamenii îl așteaptă la o stație
sau o stație pentru transportul public este de 10 minute, în timp ce 6% dintre piloți așteaptă în
medie peste 20 de minute în fiecare zi. Distanța medie pe care oamenii o frecventează în mod
obișnuit într-o singură călătorie cu tranzit public este de 9,2 km, în timp ce 21% călătoresc peste
12 km într-o singură direcție. [51]
Transport individual [ edita ]

32
Rețeaua de autostrăzi din München

Mariensäule (coloana Mariei)

Munchen este parte integrantă a rețelei de autostrăzi din sudul Germaniei. Autostrăzile
din Stuttgart (W), Nürnberg , Frankfurt și Berlin
(N), Deggendorf și Passau (E), Salzburg și Innsbruck (SE), Garmisch Partenkirchen (S)
și Lindau (SW) părți din Germania, Austria și Italia.
Totuși, traficul este foarte greu în și în jurul Munchenului. Blocajele de trafic sunt obișnuite în
timpul orelor de vârf, precum și la începutul și sfârșitul sărbătorilor majore din Germania. Există
puține "valuri verzi" sau ganglioni, iar prosperitatea orașului provoacă adesea o mulțime de locuri
de construcție obstructive. Alți factori care contribuie sunt ratele extraordinar de ridicate ale
proprietății auto pe cap de locuitor (de mai multe ori față de cea din Berlin), structura urbană
centralizată și conservată istoric a orașului, ceea ce conduce la o concentrare foarte mare a
traficului în anumite zone și, uneori, de exemplu sincronizarea incorectă a luminii de trafic și o
șosea de centură mai mică decât cea ideală).
Ciclism [ edita ]
Articolul principal: Ciclism în Munchen
Ciclismul are o prezență puternică în oraș și este recunoscut ca o bună alternativă la transportul
motorizat. Numărul crescut de benzi de biciclete este utilizat pe scară largă pe tot parcursul
anului. Muncitorii de ciclism din München au o reputație de a fi destul de îndrăzneți sau chiar de
neglijenți, fiind văzuți frecvent de către șoferi, mai ales atunci când numărul lor se înmulțește în
lunile mai calde. Traseele de ciclism pot fi găsite alături de majoritatea trotuarelor și străzilor,
deși cele mai noi și / sau renovate sunt mult mai ușor de spus în afară de trotuare decât cele
vechi. Traseele de ciclism implică de obicei un traseu mai lung decât pe șosea, deoarece
acestea sunt deviate în jurul obiectelor, iar prezența pietonilor le poate face destul de lente.
Un sistem modern de închiriere de biciclete este disponibil în zona delimitată de inelul Mittlerer .

În jurul Munchenului [ edit ]

Orașele din apropiere [ modifică ]
Aglomerația München se întinde pe câmpia Alpilor, cuprinzând aproximativ 2,6 milioane de
locuitori. Mai multe orașe și bavareze tradiționale bavareze, cum ar

33
fi Dachau , Freising , Erding , Starnberg , Landshut și Moosburg, fac astăzi parte din regiunea
München mai mare, formată din München și din cartierele din împrejurimi, alcătuind regiunea
metropolitană München , milioane de oameni. [4]

Dachau

Erding

Freising

Fürstenfeldbruck

34
 

Landsberg

Landshut

Moosburg

Starnberg

Recreație [ editați ]
La sud de Munchen există numeroase lacuri de apă dulce din apropiere, cum ar fi Lacul
Starnberg , Ammersee , Chiemsee , Walchensee , Kochelsee , Tegernsee , Schliersee , Simsse
e , Staffelsee , Wörthsee , Kirchsee și Lacurile de Paști Osterseen pentru odihnă, înot și sporturi
nautice și poate fi accesat rapid cu mașina și câteva, de asemenea, de S-Bahn din München . [52]

35
 

Lacul Starnberg

Ammersee

Chiemsee

Walchensee

Tegernsee

36
 

Marele Easterlake

Kirchsee

Simssee

Wörthsee

Relații internaționale [ editați ]

37
Placheta din Neues Rathaus ( Primăria Nouă) care arată orașele geamăn și orașele surori ale orașului München

Vezi și: Lista orașelor gemene și orașelor surori din Germania

Munchen este înfrățit cu următoarele orașe (data acordului este indicată în paranteze). [53]

 Edinburgh , Regatul Unit, (1954) [54] [55]

 Verona , Italia (1960) [56]

 Bordeaux , Franța (1964) [57] [58]

 Sapporo , Japonia (1972)

 Cincinnati , Ohio, Statele Unite (1989)
 Kiev , Ucraina (1989)
 Harare , Zimbabwe (1996)

Persoane celebre [ edita ]

Vezi și: Lista cetățenilor de onoare din Munchen
Născut în Munchen [ modifică ]
 Divertisment
 Herbert Achternbusch , născut în 1938, regizor
de film
 Percy Adlon , născut în 1935, regizor de film
 Briana Banks , născută în 1978, actriță
pornografică
 Moritz Bleibtreu , născut în 1971, actor
 Gedeon Burkhard , născut în 1969, actor
 Andy Fetscher , născut în 1980, regizor de film, 
cinematograf și scenarist
 Therese Giehse , 1898-1975, actrita
 Michael Haneke , născut în 1942, regizor și
scriitor
 Werner Herzog , născut în 1942, regizor de
film
 Curd Jürgens , 1915-1982, actor
 Max Neal , 1865-1941, dramaturg
 Uschi Obermaier , născut în 1946, simbol al
sexului din anii șaizeci
 Lola Randl , născută în 1980, regizor și
scenarist
 Wolfgang Reitherman , 1909-1985, animator și
regizor al filmelor Disney
 Nobleţe
 Elisabeta de Bavaria , 1837-1898, împărăteasa
"Sisi" din Austria
 Isabeau din Bavaria , 1371-1435, regina Franței
 Ludwig al II - lea Regele viselor,
la Nymphenburg
 Sophie, Prințesa ereditară din Liechtenstein ,
născută în 1967
Pictori
 Franz Marc , 1880-1916, pictor
 Karl von Piloty , 1826-1886, pictor
 politicienii
 Carl Amery , 1922-2005, scriitor, președinte al
Centrului german PEN și membru fondator al
Partidului Verde German
 Leon Feuchtwanger , 1884-1958, scriitor
 Heinrich Himmler , 1900-1945, membru
conducător al partidului nazist , principalul
făptuitor al Holocaustului
 Dr. Carljörg Lacherbauer , 1902-1967, co-
fondator al Uniunii Societății Creștine (CSU),
primar de după război și secretar al
Departamentului de Justiție

38
  Jeri Ryan , actriță, născută în 1968
 Julia Stegner , născută în 1984, modelul de vârf
 Karl Valentin , 1882-1948, comedian, autor și
producător de film
 Fritz Wepper , născut în 1941, actor
 Nico Liersch , născut în 2000, actor
 Designeri de modă
 Willy Bogner , născută în 1942, designer de
modă și regizor de fotografie
 Rudolph Moshammer , 1940-2005, designer de
modă
 muzicieni
 Lou Bega , născut în 1975, cântăreț-compozitor
 Harold Faltermeyer , născut în 1952,
compozitor și producător de înregistrări
 Joey Heindle , născut în 1993, participant
la DSDS în sezonul 9 . [59]
 Lubomyr Melnyk , născut în 1948, compozitor
și pianist
 Nick Menza , născut în 1968, baterist Megadeth
 Brent Mydland , născut în
1952, tastatură Grateful Dead
 Charles Oberthür , 1819-1895, compozitor
 Carl Orff , 1895-1982, compozitor
 Wolfgang Sawallisch , 1923-2013, dirijor și
pianist
 Ralph Siegel , născut în 1945, compozitor
 Sportfreunde Stiller , populară trupă rock
germană
 Richard Strauss , 1864-1949, compozitor
 Premiul Nobel
 Eduard Buchner , 1860-1917, chimist și
câștigător al Premiului Nobel
 Ernst Otto Fischer , 1918-2007, chimist și
câștigător al Premiului Nobel
 Robert Huber , născut în 1937, chimist și
câștigător al Premiului Nobel
 Wassily Leontief , 1905-1999, economist și
câștigător al Premiului Nobel
 Feodor Felix Konrad Lynen , 1911-1979,
biochimist și câștigător al Premiului Nobel
 Rudolf Mössbauer , 1929-2011, fizician și
câștigător al Premiului Nobel
 Arno Allan Penzias , născut în 1933, fizician și
câștigător al Premiului Nobel
Rezidenți notabili [ editați ]
 Max pictor Emanuel Ainmiller
 Papa Benedict al XVI-lea , născut Joseph Ratzinger ,
fost arhiepiscop de München-Freising
 Gudrun Burwitz , fiica lui Heinrich Himmler
 Manfred Eicher , producător de înregistrări și fondator
al ECM Records
 Albert Einstein , 1879-1955, fizician câștigător al
Premiului Nobel, a crescut în Munchen
 Heinrich Müller , 1900-1945, șeful Gestapo-ului
 Franz Josef Strauss , 1915-1988, președinte al
statului liber al Bavariei
 Sportivii profesioniști
 Franz Beckenbauer , născut în 1945, fost fotbalist
și președinte de onoare al echipei Bayern
München
 Korbinian Holzer , născut în 1988, jucător de
hochei pe gheață care joacă în prezent
la NHL pentru Toronto Maple Leafs
 Fabian Johnson , născut în 1987, jucătorul
german de fotbal, care joacă pentru Borussia
Monchengladbach și Echipa Națională a Statelor
Unite
 Philipp Lahm , născut în 1983, fotbalist care a
jucat pentru Bayern München
 Christoph Schubert , născut în 1982, jucătorul de
hochei pe gheață care joacă în prezent
în NHL pentru Winnipeg Jets
 Frank Shorter , născut în 1947, alergător de
campion la distanță
 Scriitori
 Leu Feuchtwanger , 1884-1958, scriitor
 Golo Mann , 1909-1994, scriitor
 Klaus Mann , 1906-1949, scriitor
 Eugen Roth , 1895-1976, scriitor
 Simran Sethi , născut în 1970, jurnalist de mediu
 Angie Westhoff , născută în 1965, autorul
copiilor
 Alții
 Andreas Baader , lider al Fracțiunii Armatei
Roșii 1943-1977
 Eva Braun , anii 1912-1945, amanta lui Adolf
Hitler și soția ulterioară
 Adolf Abraham Halevi Fraenkel , 1891-1965,
matematician
 Franz Xaver Gabelsberger , 1789-1849,
inventator al sistemului de scriere a stenografiei
Gabelsberger
 Jean Baptiste Holzmayer , 1839-1890, profesor,
arheolog și folclorist
 Traudl Humps , 1920-2002, secretarul personal al
lui Adolf Hitler în timpul celui de-al doilea
război mondial
 Dr. E. Lee Spence , născut în 1947, este pionierul
arheologului subacvatic și istoricului
naufragiatului
 Wilhelm Emil "Willy" Messerschmitt , designer și
producător de aeronave germane
 Lola Montez , curtezana regelui Ludwig I
 Gerd Müller , născut în 1945, fotbalist
 David Dalhoff Neal , pictor
 William of Ockham , filosof englez medieval
 Georg Ohm , fizician
39
 Hans Magnus Enzensberger , născut în 1929, autor
 Rainer Werner Fassbinder , 1945-1982, regizor de film
 Roger C. Field , inventator, designer industrial
 Joseph von Fraunhofer , optician
 Asger Hamerik , compozitor
 Werner Heisenberg , fizician câștigător al Premiului
Nobel
 Adolf Hitler , adresa de domiciliu este
16, Prinzregentenplatz
 Brigitte Horney , actriță ( Münchhausen )
 Muhammad Iqbal , poetul național al Pakistanului, care
a primit doctoratul din Munchen în 1907
 Wassily Kandinsky , 1866-1944, pictor *
 Erich Kästner , autor
 Erich Kästner (designer de cameră) , designer de cameră
video, designer șef la ARRI
 Orlande de Lassus , compozitor
 Franz von Lenbach , pictor
 Vladimir Lenin , revoluționar rus
 Justus von Liebig , chimist
 Ernst Mach , fizician și filozof
 Sepp Maier , născut în 1944, portar de fotbal
 Thomas Mann , 1875-1955, autor al premiului Nobel
 Helene Mayer , scafandru
 Freddie Mercury , cântăreață a Reginei
 Marsilius din Padova , savant medieval italian
 Max Planck , fizician câștigător al Premiului
Nobel
 Lucia Popp , cântăreață de operă din Slovacia
 Ludwig Prandtl , tatăl aerodinamicii moderne
 Max Reger , compozitor, organist, pianist și dirijor
 Wilhelm Röntgen , fizician câștigător al Premiului
Nobel
 Willibald Sauerländer , istoric de artă
 Max Schreck , actor
 Arnold Schwarzenegger , fost guvernator al
California, culturist și actor, a locuit la
Christophstr. 1 și a lucrat la sala de sport a lui Rolf
Putziger la Schillerstr. 36 din 1966 până în 1968
 Bastian Schweinsteiger , fotbalist
 Franz von Stuck , pictor și sculptor
 Donna Summer , 1948-2012, cântăreață, cunoscută
sub numele de "Regina Disco", a fost cea mai de
succes artist muzical din epoca Disco la sfârșitul
anilor 1970 și începutul anilor 80
 Veniții Sureniants , pictor armean
 Fyodor Tyutchev , poet rus romantic
 Richard Wagner , 1813-1883, compozitor
 Heinrich Otto Wieland , chimist câștigător al
Premiului Nobel, care a protejat cu succes poporul
evreu
 Stepan Bandera , naționalist ucrainean, a fost
asasinat în octombrie 1959
40
Regensburg
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru district, vezi Regensburg (cartier) . Pentru municipalitatea elvețiană numită în mod similar,
consultați Regensberg .
Nu trebuie confundat cu Regen .

Regensburg

Steag
Stema de arme

Regensburg

Coordonate: 49 ° 1'N 12 ° 5'ECoordonate : 49 ° 1'N 12 ° 5'E

Țară Germania
Stat Bavaria
Admin. regiune Palatinatul de Sus
District Cartierul urban

Guvern
• Domnule primar Joachim Wolbergs ( SPD )

Zonă

41
 • Total 80,76 km 2 (31,18 sq mi)

Populație (2016-12-31) [1]

• Total 148638
• Densitate 1.800 / km 2 (4.800 / sq mi)

Fus orar CET / CEST (UTC + 1 / + 2)

Coduri poștale 93001-93059

Coduri de apelare 0941
Inmatricularea R
autoturismului

website www.regensburg.com

Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Nume oficial Orașul vechi din Regensburg cu

Stadtamhof

criterii Culturale: ii, iii, iv

Referinţă 1155

Inscripţie 2006 (a 30-a sesiune )

Zonă 182,8 ha

Zona tampon 775,6 ha

Regensburg ( pronunțat Germană: [ʁeːɡŋ̍sbʊɐ̯k] ( asculta ) ; latină : Castra-

Regina ; polonez : Ratyzbona ; Cehă : Řezno ; franceză : Ratisbonne , mai în vârstă
engleză: Ratisbon ) este un oraș în sud-estul Germaniei , la
confluența Dunării , Râurile Naab și Regen . Cu peste 140.000 de locuitori, Regensburg este al
patrulea cel mai mare oraș din statul Bavaria după Munchen ,Nürnberg și Augsburg . Orașul este
centrul politic , economic și cultural al Bavariei de Est și capitala Palatinatului de Sus .
Centrul medieval al orașului este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO . În 2014, Regensburg
a fost printre primele atracții turistice și atracții turistice din Germania. [2]

cuprins
[ ascunde ]

 1Istorie
o 1.1Istoria timpurie
o 1.2Evul mediu
o 1.3Istoria modernă
o 1.4Nazismul și cel de-al doilea război mondial
o 1.5Istoria după 1945
 2Geografie
o 2.1Topografie
o 2.2Clima
 3Obiective principale
o 3.1Orașul
o 3.2Înconjurător

42
 4Cultura
o 4.1Muzee și expoziții
o 4.2Teatre
o 4.3Muzica
o 4.4Film și cinema
o 4.5Clădiri
o 4.6Recreere
o 4.7Site-uri memoriale
o 4.8Evenimente
o 4.9Viata de noapte
 5Demografice
o 5.1Populația
o 5.2Comunitățile internaționale
o 5.3Religia
 6Politică
o 6.1Guvernul
o 6.2Localități
o 6.3Orașe twin - Orașele surori
 7Economie
o 7.1Companii
o 7.2Turismul
 8Infrastructura
o 8.1Transport
o 8.2Energie
o 8.3Sănătate
 9Educație
o 9.1Universități și mediul academic
o 9.2Cercetare
o 9.3Școli
 10Sport
o 10.1Fotbal
o 10.2Hochei pe gheață
o 10.3Baseball
o 10.4Atletism
 11rezidenți notabili
 12Galerie
 13A se vedea de asemenea
 14Note
 15Referințe
 16Legături externe

Istorie [ edita ]
Istorie veche [ edita ]

Rămășițele Turnului de Est din Porta Praetoria din epoca romană

43
Primele așezări din Regensburg datează din Epoca de Piatră . Celtic Numele Radasbona a fost
cea mai veche dat o așezare în apropierea orașului prezent. În jurul anului 90, romanii
au construit un fort acolo.
În 179, un nou cetăți romane Castra Regina ("cetatea de pe râul Regen") a fost construit
pentru Legio III Italica în timpul domniei împăratului Marcus Aurelius . [3] A fost o tabără
importantă în cel mai nordic punct al Dunării; corespunde cu ceea ce este astăzi nucleul orașului
vechi din Regensburg sau Altstadt, la est de Obere și Untere Bachgasse și de vest de
Schwanenplatz. Se crede că încă din timpurile romane târzii orașul era sediul unui episcop,
iar Sfântul Boniface arestabilit Episcopia din Regensburg în 739.
De la începutul secolului al VI-lea, regensburgul era sediul unei familii dominante, cunoscută sub
numele de Agilolfings . De la aproximativ 530 până la prima jumătate a secolului al XIII-lea,
aceasta era capitala Bavariei. Regensburg a rămas un oraș important în timpul domniei
lui Charlemagne . În anul 792, Regensburg a găzduit secția ecleziastică a Adunării Generale
Charlemagne, episcopii din consiliu care au condamnat erezia adopționismului predate de
omologii lor spanioli, Elipandus de Toledo și Felix de Urgel . După împărțirea Imperiului
Carolingian în 843, orașul a devenit sediul conducătorului franc de est , Louis IIgermană. Doi ani
mai târziu, paisprezece prinți boemeni au venit la Regensburg pentru a
primi botezul acolo. Acesta a fost punctul de plecare al creștinare a cehilor , iar dioceza din
Regensburg a devenit mama Dieceza de cea din Praga . Aceste evenimente au avut un impact
amplu asupra istoriei culturale a țărilor cehe, deoarece ele erau, în consecință, parte
a lumii romano-catolice și nu a lumii slavico-ortodoxe . O placă memorială la biserica Sfântul
Ioan (presupusul loc al botezului) a fost dezvăluită acum câțiva ani, comemorând incidentul în
limbile cehă și germană .
La 8 decembrie 899, Arnulf din Carintia , descendent al lui Charlemagne , a murit la Regensburg
(cunoscut ca Ratisbon la vremea respectiva), Bavaria , Germania . [4]
În anul 800 d.Hr., orașul avea 23.000 de locuitori, iar până în 1000 AD acest lucru sa dublat
aproape la 40.000 de locuitori. [5]
În 1096, pe drumul spre prima cruciadă , Petru Iermitul a condus o mulțime de cruciați care au
încercat să forțeze convertirea în masă a evreilor din Regensburg și au ucis pe toți cei care s-au
opus. [6]

Regensburg în secolul al XVI-lea

Între 1135 și 1146, podul de piatră dincolo de Dunăre a fost construit la Regensburg. Acest pod a
deschis marile rute comerciale internaționale între nordul Europei și Veneția , iar acest lucru a
început în epoca de aur a Regensburgului ca o reședință a familiilor comerciale
bogate. Regensburg a devenit centrul cultural al Germaniei din sud și a fost sărbătorit pentru
munca și materialele sale de aur.
Evul Mediu [ edita ]

Orașul imperial din Regensburg

Reichsstadt Regensburg ( germană )

Orasul imperial liber al Sfântului Imperiu

Roman

44
 1245-1803

Capital Regensburg

Guvern Republică

Era istorică Evul mediu

• În primul rând Epoca de

piatra

• Câștigată imediată
imperială (Reichsfreiheit ) a 1245

• Oraș anexat de Bavaria 1486-1496

• Orașul a adoptatReforma 1542

• A devenit sediul permanent

al DieteiImperiale 1663

• Mediatizat la 27 aprilie
nouaArhiepiscopie 2
1803

• Cedat în Bavaria prinTratatul de

la Paris 1810

Precedat de urmat de

Ducatul Arhiepiscopia
din Regensburgului
Bavaria

Astăzi parte a Germania

a: Episcopia Regensburgului a obținut o imediată

imperială în același timp cu orașul. Din cele trei mănăstiri
imperiale din Regensburg, Niedermünster a dobândit deja
imediate în anul 1002, abatele lui St. Emmeram în 1295
și Obermünster în 1315.
b: Episcopia , orașul Imperial și cele trei mănăstiri imperiale
au fost mediatizate simultan.

În 1245 Regensburg a devenit un oraș imperial liber și a fost un centru comercial înainte de a
schimba rutele comerciale în Evul Mediu târziu. La sfârșitul secolului al XV-lea, în 1486,
Regensburg a devenit parte a Ducat al Bavariei , însă independența sa a fost restaurată

45
de împăratul împărat Roman zece ani mai târziu. Orașul a adoptat reforma protestantă în 1542,
iar orașul său a rămas în întregime luteran . Din 1663 până în 1806, orașul era sediul permanent
al Dietei imperiale a Sfântului Imperiu Roman, care a devenit cunoscută sub numele de Dieta
perpetuă din Regensburg . Astfel, Regensburg a fost unul dintre orașele centrale ale Imperiului,
atrăgând vizitatori în număr mare.

Sosirea ceremonială la Dieta imperială, 1711

O minoritate a populației a rămas romano-catolică , iar romano-catolicii au renunțat la drepturile

civile ( Bürgerrecht ). Dar orașul Regensburg nu trebuie confundat cu Episcopia din
Regensburg. Deși orașul imperial a adoptat Reforma, orașul a rămas așezat de un episcop
romano-catolic și de mai multe mănăstiri . Trei dintre ei, Sf.
Emmeram , Niedermünster și Obermünster , erau proprietăți ale lor în cadrul Sfântului Imperiu
Roman, ceea ce înseamnă că li sa acordat un loc și un vot la Dieta
imperială ( Reichstag). Așadar, a existat situația unică în care orașul Regensburg cuprindea cinci
"state" independente (în termenii Sfântului Imperiu Roman): orașul protestant în sine, episcopia
romano-catolică și cele trei mănăstirimenționate anterior. În plus, a fost văzută ca capitala
tradițională a regiunii Bavaria (nu a statului), a acționat ca un capital funcțional al Imperiului (al
doilea la curtea Împăratului de la Viena) datorită prezenței Dieta Perpetuă și a fost reședință a
comandantului-comandant al împăratului la aceeași dietă, care, cu o singură excepție, a fost
însuși un prinț însuși (de mult timp, prințul Thurn și Taxi , încă rezidenți în oraș).
Istoria modernă [ editați ]
În 1803, orașul și-a pierdut statutul de oraș liber, după încorporarea sa în Principatul
Regensburg . A fost înmânat Arhiepiscopului de Mainz și Arhanghelului Sfântului Imperiu
Roman Carl von Dalberg în compensație pentru Mainz, care devenise francez în
termenii Tratatului de la Luneville în 1801. Arhiepiscopia Mainzului a fost transferată oficial în
Regensburg. Dalberg a unit episcopia, mănăstirile și orașul însuși, alcătuind Principatul
Regensburg ( Fürstentum Regensburg). Dalberg a modernizat strict viața publică. Cel mai
important, el a acordat drepturi egale atât protestanților, cât și romano-catolicilor. În 1810,
Dalberg a cedat Regensburg Regatului Bavariei , el fiind compensat prin acordarea
lui Fulda și Hanau lui sub titlul de " Marele Duce al orașului Frankfurt ".
Între 19 aprilie și 23 aprilie 1809, Regensburg a fost scena bătăliei de la Ratisbon între forțele
comandate de Henri Gatien Bertrand și Napoleon însuși și forțele austriece care se
retrag . Orașul a fost în cele din urmă depășit, după ce proviziile și muniția au ieșit. Orașul a
suferit daune grave în timpul luptei, aproximativ 150 de case fiind arse, altele fiind jupuite.
Nazismul și cel de-al doilea război mondial [ edit ]
Regensburg găzduia atât o fabrică de aeronave Messerschmitt Bf 109 , cât și o rafinărie de
petrol, bombardată de aliați în 17 august 1943 de către misiunea Schweinfurt-Regensburg , iar la
5 februarie 1945, în timpul Campaniei petroliere a celui de-al doilea război mondial . Deși ambele
obiective au fost grav afectate, Regensburg în sine a suferit mici daune din campania de
bombardamente strategice aliate , iar centrul medieval aproape intact medieval este listat ca sit
al Patrimoniului Mondial UNESCO . Cea mai importantă pierdere culturală a orașului a fost cea
a bisericii romane din Obermünster , care a fost distrusă într-un raid aerian din martie 1945 și nu
a fost reconstruită ( clopotnițaa supraviețuit). De asemenea, redresarea economică lentă de la
Regensburg după război a asigurat că clădirile istorice nu au fost rupte, să fie înlocuite cu altele

46
mai noi. Atunci când relansarea în restaurare a ajuns la Regensburg la sfârșitul anilor 1960,
mentalitatea dominantă se îndreptase spre păstrarea moștenirii orașului.
Istoria după 1945 [ edit ]

Renunțați la campania ucraineană la Campingul Regensburg DP

Între 1945 și 1949, Regensburg a fost locul celui mai mare lagăr de persoane dislocate (DP) din
Germania. La vârf, în perioada 1946-1947, cartierul muncitorilor din Ganghofersiedlung găzduia
aproape 5000 de ucrainieni și 1000 de refugiați și persoane strămutate din afara Ucrainei. Cu
aprobarea guvernului militar american în Zona Ocupațiilor Aliate americane , Regensburg și alte
tabere DP și-au organizat propriul serviciu de poștă. În Regensburg, serviciul poștal din tabără a
început să funcționeze la 11 decembrie 1946. [7]
La începutul anilor '60, Regensburg a investit mult în infrastructura tehnică și socială pentru a
atrage industria. Siemens a fost prima companie multinațională care a venit la Regensburg, o
piatră de hotar în dezvoltarea orașului după al doilea război mondial. În 1965, Universitatea
Regensburg a fost fondat, Regensburg Universitatea de Științe Aplicate a fost înființată în anul
1971. A doua companie multinationala, BMW , a venit în 1986 pentru a construi o instalație
de producție mare. Începând cu anii 1990, în regensburg se află câteva companii de renume ,
printre care Infineon și OSRAM, care contribuie la bogăția actuală a orașului.
În 1997, Regensburg a primit Premiul Europei pentru realizările sale remarcabile în integrarea
europeană . [8]
În iulie 2006, Comitetul pentru patrimoniu mondial a fost inclus în Lista Patrimoniului Mondial
UNESCO, orașul vechi Regensburg . Este cel mai mare oraș vechi medieval la nord de Alpi și
foarte bine conservat, numit "cel mai nordic oraș al Italiei". Aproape de Podul de Piatră, orașul
Regensburg a înființat un centru de patrimoniu mondial în istoricul Salzstadl în 2007, unde sunt
oferite informații detaliate despre istoria de 2000 de ani a Regensburgului.

Geografie [ edita ]
Topografie [ edita ]
Regensburg este situat în partea de nord a Dunării, la intersecția geologică a
patru peisaje distincte :

 la nord și la nord-est se află Pădurea Bavareză (Bayerischer Wald) cu munți

de granit și gneiss , păduri largi și parcul național
 la est și la sud-est se află campia dunăreană fertilă (Gäuboden), care este o câmpie
de loess foarte cultivată
 sudul este dominat de țărmul terțiar (Tertiär-Hügelland), o continuare a foișorilor alpini
 la vest este Jura Franconiană (Fränkische Jura)
Climă [ editați ]
Regensburg se extinde pe zonele climatice umede continentale (Dfb) și oceanice (Cfb)
sub clasificarea climatică Köppen . Temperatura medie de 8,5 ° C (47.3 ° F) este ușor peste
media german (7.8 ° C sau 46,0 ° F), precipitarea medie de 636 milimetri (25,0 inch ) pe an sub
media germană (aproximativ 700 milimetri sau 28 inci). Cu un total de 1670 ore de soare pe an,
Regensburg este de aproximativ 120 de ore mai mare decât media germană. [9]

47
Cea mai caldă lună a anului, în medie, este luna iulie. Cea mai tare luna a anului este, in medie,
ianuarie.

[ ascunde ]Date despre climă

Lună Jan februarie strica Aprilie Mai Iunie

2,6 4.1 10,5 17,3 20,6 24,2

Înălțime medie ridicată (° F)
(36,7) (39.4) (50,9) (63,1) (69,1) (75,6)

-2,6 -2,8 0,1 4,4 8,1 11,8

Mediu scăzut ° C (° F)
(27,3) (27) (32,2) (39,9) (46,6) (53,2)

51 34 37 41 76 77
Precipitații medii mm (inci)
(2,01) (1,34) (1,46) (1,61) (2.99) (3,03)

Umiditate relativă medie (%) 88 84 78 72 71 71

Mega ore lunare de soare 44 73 140 194 211 226

Sursa # 1: Organizația Meteor

Sursa # 2: Serviciul meteor

Obiective principale [ edita ]

Orașul [ editați ]

Biserica Sf. Petru - Catedrala din Regensburg

48
Kohlenmarkt cu Primăria, site-ul Dietei perpetue din 1663 până în 1806.

Mânăstirea lui St. Emmeram , acum Schloss Thurn und Taxis , un palat imens

Regensburg include cel mai mare oraș vechi medieval la nord de Alpi, cu aproape 1.500
de clădiri listate și un oraș pitoresc . Cele mai renumite obiective turistice sunt situate în principal
în orașul vechi, cum ar fi:

 Dom (Catedrala) este un exemplu de pur german gotic și contează ca activitatea principală a
arhitecturii gotice din Bavaria. A fost înființată în 1275 și terminată în 1634, cu excepția
turnurilor, terminate în 1869. Interiorul conține numeroase monumente interesante, inclusiv
una dintre capodoperele lui Peter Vischer . Adiacente la mănăstiri sunt două capele de o
dată mai devreme decât catedrala în sine, una dintre ele, cunoscută sub numele de veche
catedrală, se întoarce probabil în secolul al VIII-lea. Corul oficial pentru muzica liturgică din
Catedrala Sf. Petru este faimosul Regensburger Domspatzen .
 Podul de piatră , construit 1135-1146, este un punct culminant al construcția de poduri
medievale. Cavalerii de la cruciada a doua și a treia au folosit-o pentru a
traversa Dunărea pe drumul spre Țara Sfântă .
 Regensburg mezeluri Kitchen este o destinație turistică majoră, dar localnicii mânca
acolo. Acesta a fost inițial construit ca sediul de construcție al podului de piatră și acum se
află lângă el.
 Rămâne din zidurile cetății romane, inclusiv Porta Praetoria
 Biserica St James , de asemenea , numit Schottenkirche , o bazilică romanică a secolului al
12 - lea, derivă numele de la mănăstirea irlandez benedictini ( Scoti ) , la care a fost
atașat; principala ușă este acoperită cu sculpturi grotești foarte singulare. Se află
lângă Jakobstor , o poartă medievală numită după el.
 Vechea biserică parohială din St. Ulrich este un bun exemplu al stilului de tranziție al
secolului al XIII-lea și conține o colecție de antichități valoroase. Se găsește muzeul
diecezan pentru artă religioasă.
 Exemple de stil basilic romanesc sunt biserica din Obermünster , datând din 1010, și biserica
de mănăstiri Sf. Emmeram , construită în secolul al XIII-lea, remarcabilă ca una dintre
puținele biserici germane cu un turn clopototă detașată. Măgărițele frumoase ale mănăstirii
antice, una dintre cele mai vechi din Germania, se află încă într-o stare de păstrare
echitabilă. În 1809, clădirile conventuale au fost transformate într-un palat pentru
domnul Thurn și Taxi , postmaster-ereditar general al Sfântului Imperiu Roman.
 Adler-Apotheke, situat în apropiere de Catedrala Regensburg, a fost fondată în 1610 și este
una dintre cele mai vechi farmacii din Regensburg. Chiar și astăzi puteți privi vechile vase
interioare și istorice.

49
 Familiile patricioase bogate s-au luptat unul împotriva celuilalt pentru a vedea cine ar putea
construi cel mai înalt turn al orașului. În 1260, turla Goldener (turnul de aur) a fost construită
pe Wahlenstraße.
 Orașul vechi, datând din secolul al XIV-lea, conține camerele ocupate de regimul imperial din
1663 până în 1806.
 Un interes istoric este, de asemenea, atașat la Gasthof zum Goldenen Kreuz , unde Carol V
a făcut cunoștință cu Barbara Blomberg, mama lui Don Ioan din Austria (născută în 1547).
 Poate cea mai plăcută clădire modernă din oraș este vila gotică a regelui Bavariei de pe
malul Dunării. Bazele sunt acum deschise publicului și cunoscute sub numele de VillaPark.
 Printre instituțiile publice ale orașului se numără biblioteca publică , galeria de
imagini, grădina botanică și institutul pentru realizarea vitraliilor . Colegii orașului ( în afară
de Universitatea din Regensburg ) includ un Episcopalclericale seminar , și o școală
de muzică bisericească .
 Abbey-ul lui St. Emmeram , acum cunoscut sub numele de Schloss Thurn und Taxis, este un
castel imens deținut de familia Thurn și Taxis.
 Parcul orașului, cel mai vechi și cel mai mare parc din Regensburg, cu o mulțime de lucrări
de artă
 Botanischer Garten der Universität Regensburg este o modernă grădină botanică situată
la Universitatea din Regensburg campus.
 Herzogspark conține și câteva grădini botanice mici.

Pod de piatră , Biserica Sf . Petru și orașul vechi din Regensburg

Înconjurător [ editați ]

Khalze's Walhalla , construită în 1842

Pădurea Parcului Național Pădurea Bavareză

În apropiere de Regensburg există două clădiri clasice foarte impunatoare , ridicate de Ludwig I
de Bavaria ca monumente naționale pentru patriotismul și măreția germană:

50
 Cea mai impunătoare a celor două este Walhalla , o reproducere costisitoare
a Partenonului , ridicată ca un templu teutonic de faimă, pe un deal care se ridică de la
Dunăre la Donaustauf , la 10 kilometri spre est. Interiorul, care este la fel de bogat ca
și marmura colorată , aurire și sculpturi, o poate face, conține busturile a mai mult de o sută
de valori germane
 Cea de-a doua clădire a regelui Ludwig este Befreiungshalle la Kelheim , la 25 de kilometri
deasupra Regensburgului, o clădire circulară mare, care are drept scop glorificarea
eroilor războiului de eliberare din 1813
În plus, există faimoasa mănăstire benedictină din Weltenburg, lângă Kelheim, pe
Dunăre, mănăstirea Weltenburg (Kloster Weltenburg). Abatia este situată pe o peninsulă în
Dunăre, pe așa numitele "Weltenburg Narrows" sau "Cheile Dunării". Mănăstirea, fondată de
călugări irlandezi sau scoțieni în jurul anului 620, este considerată cea mai veche mănăstire din
Bavaria.
La est de Regensburg se află Pădurea Bavareză, cu parcul său național , unul dintre cele mai
vizitate zone protejate din Germania.

Cultura [ edita ]
Muzee și expoziții [ edita ]
În total, Regensburg găzduiește 20 de muzee. Printre muzeele cele mai proeminente se numără,
de exemplu, Muzeul de Istorie din Regensburg, care prezintă istoria, cultura și artele din
Regensburg și Bavaria de Est de la vârsta de piatră până la prezent. Apoi, există Muzeul
Imperial de Dietă (Reichstagsmuseum) din Primăria veche, care descrie viața în timpul Sfântului
Imperiu Roman . Principalele sale atracții sunt o cameră de tortură originală și Reichssaal,
camerele ocupate de regimul imperial din 1663 până în 1806. Casa Memorială Kepler
(Keplergedächtnishaus) ilustrează viața celebrului astronom și matematician Johannes
Kepler . Galeria de Artă Municipală Leerer Beuteloferă colecții de artă, evenimente de film și
festivaluri culturale. În ultimii ani, orașul a adăugat mai multe muzee în aer liber spre peisajul său
cultural, așa-numitele situri de documentare . Acestea oferă o imagine de ansamblu asupra unor
subiecte specifice, cum ar fi istoria romană , evreiască și bavareză .
În plus, există muzeele diecezei (Bistumsmuseen) din Regensburg și o filială a Muzeului Național
Bavarez, situată în mănăstirea St. Emmeram, care conține Camera de comori domnești din
familia Thurn și Taxi . Muzeul Domschatzmuseum, unde sunt afișate comorile bisericii,
monstrante și tapiserii, se află în Catedrala Sf. Petru . Alte muzee sunt Kunstforum Ostdeutsche
Galerie, Naturkundemuseum Ostbayern, grădina zoologică reptile , Muzeul Regensburg al
Dunării(Muzeul Donau-Schiffahrts), Observatorul Public Regensburg, precum și muzeul de ceas
(Uhrenmuseum), muzeul de golf, muzeul post și Dinoraeum. Pentru a sărbători centenarul său,
statul Bavaria va deschide muzeul istoriei bavareze în Regensburg în mai 2018. În plus, există
excursii ghidate în majoritatea monumentelor istorice din Regensburg, precum și tururi
organizate prin oraș, disponibile în mai multe limbi.
Teatre [ edita ]

În interiorul Teatrului Regensburg

51
Teatrul Regensburg de la Bismarckplatz are o vechime de 200 de ani și este cel mai important
teatru al orașului. Sunt prezentate operas, operete, muzicale și balete. În timpul verii, se
efectuează și spectacole în aer liber. Cu teatru la Bismarckplatz ca cea mai veche și cea mai
mare una, teatrul Regensburg are alte patru etape , cu programe care se completează
reciproc: [12] în Neuhaussaal teatrului la Bismarckplatz, concerte susținute de Orchestra
Filarmonicii din Regensburg au loc. Teatrul Velodrom prezintă muzicale și piese de teatru. În
teatrul Haidplatz se desfășoară în principal piese literare și moderne, în timp ce Turmtheater-ul
de la Goliathplatz prezintă și teatre moderne, dar și cabarete, muzicale și piese pentru copii.
Muzică [ editați ]
Regensburg găzduiește faimosul Regensburger Domspatzen . Din 2003, Regensburger
Schlossfestspiele se află în curtea interioară a mănăstirii Sf. Emmeram, în fiecare lună,
sponsorizată de familia domnească Thurn und Taxis. Între timp, aceștia îi atrageau pe muzicieni
precum Elton John , David Garrett , Tom Jones sau Plácido Domingo . Stilurile muzicale
moderne, în special Jazz , sunt prezentate în fiecare vară în timpul weekend-ului Jazz
bavarez. În tot orașul vechi, peste o sută de trupe, combo-uri și soliști interpretează. În 2015,
Casa de Muzică a fost deschisă, oferind o casă muzicienilor calificați și educației lor.
Film și cinema [ edita ]
Sezonul internațional de scurt metraj este găzduit anual în Regensburg. Este un eveniment non-
profit și are loc în fiecare martie, fiind unul dintre cele mai importante de acest gen din
Germania. În afară, există mai multe cinematografe, cum ar fi CinemaxX, cel mai mare care
prezintă filme de succes și filme de artă , precum și cinematografe independente mai mici, cum
ar fi Garbo, Ostentor Kino și Regina Filmtheater. Regensburg are și două cinematografe în aer
liber .
Clădiri [ editați ]
Orașul vechi din Regensburg, cu aproape 1.500 de clădiri listate, oferă o imensă diversitate
culturală, de la romană la cea modernă.
Recreație [ editați ]
Orașul vechi din Regensburg este înconjurat complet de o centură verde . Multe parcuri din oraș,
cum ar fi Parcul orașului ( Stadtpark ), Herzogspark , Dörnbergpark , Villapark sau grădina
botanică a universității, sunt o sursă de recreere și de agrement.
Situri memoriale [ edit ]
Orașul Regensburg a ridicat mai multe memorii pentru a combate rasismul , intoleranța față de
minorități și toate celelalte forme de dispreț față de demnitatea umană :

 Memorial pentru victimele Holocaustului

 Memorial pentru victimele eutanasiei
 Memorialul pentru tabăra de concentrare și prizonierii de război
 Memorialul pentru violența împotriva femeilor
Un caz specific în Regensburg este așa-numita Stolpersteine (pietre de poticnire) în cinstea
evreilor deportați în timpul nazismului .
Evenimente [ edita ]
De două ori pe an are loc Regensburg Dult, orașul Volksfest , care este al patrulea ca mărime
din Bavaria. Bürgerfest (sărbătorirea cetățenilor) în orașul vechi este la fiecare doi ani, atrăgând
peste 100.000 de vizitatori. La fiecare al doilea weekend din iulie, cavalerii și alți oameni
medievali se reunesc la Regensburg Spectaculum, o piață medievală, pe Podul de Piatră . În
fiecare decembrie, există mai multe piețe de Crăciun în tot orașul.
Viata de noapte [ edita ]

52
Cu peste 500 de baruri, restaurante, cluburi și alte locații doar în orașul central, Regensburg
oferă o viață de noapte bogată și diversă din cauza populației tinere.

Demografia [ editați ]
Populație [ edita ]
În mai 2017, Regensburg avea 164.896 de locuitori [13] , devenind astfel al patrulea cel mai mare
oraș din Bavaria. În ultimii o sută de ani, orașul a cunoscut o creștere puternică a populației,
depășind 100.000 de locuitori în 1945 datorită germanilor care au fost curățiți etnic din părțile
estice ale celui de-al Treilea Reich , în special din Sudé . Astăzi, Regensburg este unul dintre
orașele cu cea mai rapidă creștere din Germania și se așteaptă să ajungă în viitorul apropiat la
150.000 de locuitori.

Comunități internaționale [ editați ]

Aproape 12% din populația totală sunt rezidenți străini. Cele mai multe dintre ele provin
din Turcia și Europa Centrală și de Est : [14]

Naţiune Populație (2017)

România 2075

Curcan 1.893

Iugoslavia 1.884

Bulgaria 1,320

Polonia 1.102

Ungaria 1.006

Siria 982

53
 Austria 820

Uniunea Sovietica 814

Vietnam 753

Grecia 608

Afganistan 567

Irak 459

Statele Unite ale Americii 427

Iran 414

China 389

Religie [ edita ]
Majoritatea populației din Regensburg este romano-catolică . În 2013, circa 56,5% din locuitorii
orașului au identificat cu Biserica Romano-Catolică , 14,0% au fost înregistrați protestanți și
aproximativ 29,5% au fost identificați cu alte religii sau nu au avut nici o afiliere religioasă
înregistrată. [15]

Politica [ edita ]
Guvernul [ edit ]
Primarul și Consiliul Local sunt aleși pentru o perioadă de șase ani. Ambele alegeri au loc în
același timp. Consiliul municipal este compus din 51 de membri și include primarul, doi
viceprimari, cinci consilieri și ceilalți membri ai consiliului.
Alegerile municipale din Bavaria din 2014 au dat următoarele rezultate:

Parte voturi Schimbare locuri Schimbare cooperare

Partidul Social Democrat 33,7% +12,2 17 6 X

Uniunea socială creștină 32,8% -7,1 16 -4

54
Verzii 10,5% -0,1 5 - X

Voters gratuit 6,9% -0,2 3 -1 X

Partidul Ecologic Democrat 6,4% -0,5 3 -

Stanga 3,1% -1,5 2 -

Partidul Liber Democrat 3,0% -2,4 2 -1 X

Pirate Party 2,3% +2,3 1 +1 X

Federația Socială Creștină 1,5% -2,3 1 -1

După 18 ani de consiliu municipal cu majoritate conservatoare , candidatul social-democrat ,

Joachim Wolbergs, a devenit Lord Mayor în mai 2014.
Boroughs [ edita ]
Regensburg este împărțită în 18 cartiere (Stadtbezirke): Innenstadt, Stadtamhof, Steinweg-
Pfaffenstein, Sallern-Gallingkofen, Konradsiedlung-Wutzlhofen, Brandlberg-Keilberg,
Reinhausen, Weichs, Schwabelweis, Ostenviertel, Dechbetten-Königswiesen, Westenviertel,
Ober- und Niederwinzer-Kager, Oberisling-Graß, Burgweinting-Harting. Fiecare cartier conține o
serie de localități (Ortsteile), care pot avea rădăcini istorice în municipalitățile mai vechi, care au
devenit urbanizate și integrate în oraș.
Orașele twin - orasele sora [ edita ]
Regensburg este înfrățit cu:

 Tempe , Arizona , Statele Unite , din 1976  Plzeň , Regiunea Plzeň , Republica Cehă , din
 Aberdeen , Scoția din 1955 [16] 1993
 Brixen , Tirolul de Sud , Italia , din 1969  Odessa , Odessa Oblast , Ucraina , din 1980
 Clermont-Ferrand , Auvergne , Franța , din  Qingdao , Shandong , China , din 2009
1969 [17]  Budavar (parte a Budapestei ), Ungaria , din mai
2005
Vezi și: Lista orașelor gemene și orașelor surori din Germania

Economie [ edita ]
Regensburg se numără printre cele mai dinamice și cu cea mai rapidă creștere din Germania. [18]
Se
concentrează asupra industriei prelucrătoare, cum ar fi ingineria auto , industrială și electrică .
Companii [ edita ]
Există mai multe corporații multinaționale situate în Regensburg, cum ar
fi BMW , Continental , E.ON , General Electric , Infineon , Osram , Schneider
Electric , Siemens , Telekom și Toshiba , precum și campioni ascunși ( Krones , MR ).

55
BMW operează o fabrică de producție de automobile în Regensburg; uzina din Regensburg
BMW produce 3 serii , 1 seria și (anterior) vehicule Z4. Continental AG , cu sediul activității sale
de componente auto, Osram Opto-Semiconductors și Siemens , precum și Infineon , fosta filială
a semiconductorilor Siemens, oferă un nivel ridicat de inovație și dezvoltare tehnică în
Regensburg. Alte companii internaționale bine cunoscute, cum ar fi AREVA , Schneider Electric
și Toshiba, au construit fabrici în sau lângă Regensburg. GE Aviationa înființat un site greenfield
pentru a inova, dezvolta și produce componente turbinemachinery cu o nouă tehnologie de
fabricare a turnării. Amazon.com a fost primul său centru de service pentru clienți din
Regensburg. Campionii ascunși, Maschinenfabrik Reinhausen (MR) și Krones, au sediul central
în sau aproape de Regensburg și se numără printre principalii angajatori.
În afară de sectorul industrial, turismul contribuie foarte mult la creșterea economică a
Regensburgului, mai ales din 2006, când orașul a câștigat statutul de sit al Patrimoniului Mondial
UNESCO . Universitatea din Regensburg , Universitatea Regensburg de Stiinte Aplicate și
Mercantile comerciale joacă de asemenea un rol major în economia Regensburg. Din ce în ce
mai multe companii de biotehnologie au fost înființate în Regensburg în ultimele două decenii și
își au sediul și laboratoarele în "BioPark". Un alt accent se pune pe tehnologia informației , orașul
având un centru de start-up pentru firmele IT. Una dintre aceste foste companii, CipSoft GmbH,
acum este o companie de jocuri video cunoscută încă în Regensburg.
OTTI, Institutul Tehnic de Transfer Tehnologic din Bavaria de Est, are sediul în Regensburg. [19]
Turism [ edita ]
Orașul a înregistrat 912.238 de sejururi de noapte și 531.943 de oaspeți în 2012. [20] Cifrele de
turism s-au dublat aproape în ultimii 15 ani, iar Regensburg a devenit unul dintre cele mai vizitate
orașe germane de la 100.000 la 500.000 de locuitori. În 2014, Regensburg a fost clasat ca o
atracție de călătorie Top-30 în Germania de către turiștii internaționali. [2]

Infrastructură [ edit ]
Transport [ edita ]
Stația centrală Regensburg Hauptbahnhof este legată de liniile
spre München , Nürnberg , Passau , Hof și Ingolstadt și Ulm . Orașul se află și pe două
autostrăzi, A3 de la Köln și Frankfurt până la Viena și A93 de la Holledau până la Hof .
Transportul local este asigurat de o rețea de autobuze de către RVV (Regensburger
Verkehrsverbund) .
Energie [ editați ]
Energia din Regensburg este furnizată în principal de compania germană E.ON , unul dintre cei
mai mari furnizori de servicii de utilitate electrică din lume . Filiala sa Bayernwerk conduce stația
hidroelectrică locală în Dunăre. În anul 2012, aproximativ 9,1% din consumultotal de energie
electrică a fost generată de surse de energie regenerabile , aproximativ 5,1% din consumul total
de căldură au fost generate de sursele regenerabile de energie. [21] Ambele cifre arată că
Regensburg se află în spatele altor orașe bavareze în acest context. Prin urmare, guvernul
municipal a prezentat un plan energetic în 2014, care ar trebui să sporească transformarea către
surse regenerabile de energie în următorul deceniu.
Sănătate [ editați ]
Regensburg găzduiește unul dintre cele mai moderne spitale universitare din
Europa, Universitätsklinikum Regensburg . În afară, există mai multe spitale renumite
precum Krankenhaus Barmherzige Brüder și St. Josef-Krankenhaus . În Bezirksklinikum , sunt
tratate bolile mintale. Cu 19,4 paturi de spital la 1000 de locuitori, Regensburg deține a patra cea
mai mare densitate de paturi pe locuitorii din Germania. [22] În ceea ce privește medicii pe
rezidenți, regensburg obține locul al treilea în Germania (339 la 100.000 de locuitori). [23]
BioPark al orașului, reprezentând cel de-al doilea cel mai mare grup de biotehnologii din
Bavaria , găzduiește numeroase instituții de cercetare și companii biotehnologice .

56
Educație [ editați ]

Universitatea din Regensburg, clădirea Vielberth, facultate de afaceri

Regensburg University of Applied Sciences, campus

Universități și mediul academic [ edit ]

Regensburg este cunoscut pentru instituțiile sale de învățământ superior. Cel mai mare dintre
acestea este Universitatea din Regensburg . Înființată în 1962, este una dintre cele mai tinere
instituții din Germania și se situează printre primele 400 de universități din întreaga lume. Printre
gândurile proeminente asociate instituției se numără Papa Benedict al XVI-lea , Udo
Steiner și Wolfgang Wiegard . Campusul este situat într-o zonă împreună cu Universitatea de
Științe Aplicate din Regensburg .
Din 1874 a fost un Colegiu al Muzicii Catolice, Hochschule für Katholische Kirchenmusik und
Musikpädagogik Regensburg .
Cercetare [ edita ]
În plus față de centrele de cercetare și institutele universităților, există mai multe instituții de
cercetare situate în orașul Regensburg. Printre acestea se numără Institutul Leibniz pentru Studii
Est și Sud-Est Europene (IOS), Centrul de Imunologie Intervențională Regensburg (RCI),
Institutul Fraghofer pentru Toxicologie și Medicină Experimentală (ITEM) și BioPark,
grupul biotehnologic bavarez .
Școli [ editați ]
Regensburg găzduiește 18 școli elementare . Există mai multe instituții de învățământ secundar ,
atât publice, cât și private, reprezentând toate nivelurile sistemului școlar german. Există opt
Gimnazii în Regensburg, cinci Realschule, șase Hauptschule și patru școli profesionale (așa-
numitul Berufsschule). În plus, există mai multe licee folclorice cu diferite specializări. În afară de
aceasta, există Școala Internațională Elvețiană, care oferă familiilor o infrastructură educațională
internațională. [24]

Sport [ edita ]
Fotbal [ edita ]
SSV Jahn Regensburg este clubul local de fotbal și atrage un număr destul de mare de
localnici. Echipa a făcut parte dintr-un club sportiv mai mare fondat în 1889 ca Turnerbund Jahn
Regensburg, care și-a luat numele de Friedrich Ludwig Jahn , ale cărui idei de gimnastică au

57
influențat foarte mult sportul german în secolul al XIX-lea. Departamentul de fotbal a fost creat în
1907. Fotbaliștii și înotătorii au părăsit clubul părinte în 1924 pentru a forma Sportbund Jahn
Regensburg .
Ice hockey [ edita ]
EV Regensburg este clubul local de hochei pe gheață , care joacă în prezent în Oberliga Süd ,
cea de-a treia liga profesionistă din Germania.
Baseball [ editați ]
Regensburg Legionäre este clubul de baseball și softball de la Regensburg. Echipa este, de
asemenea, cunoscută sub numele de Buchbinder Legionäre, în urma unei sponsorizări a
companiei Buchbinder. Clubul joacă în Bundesliga germană și este unul dintre cele mai renumite
și mai de succes cluburi de baseball din Germania. Mai mulți jucători din MLB au jucat anterior la
club. Arena sa, Armin-Wolf-Arena, a fost construită în 1996 și are o capacitate de 10.000 de
spectatori, devenind astfel cel mai mare stadion de baseball din Germania .
Atletism [ edita ]
Clubul de atletism local , LG TELIS FINANZ Regensburg, oferă o gamă largă de competiții
diferite și se numără printre cele mai de succes cluburi din Germania.

Rezidenți notabili [ editați ]

Fotografie de onoare pentru Papa Benedict al XVI-lea în Catedrala din Regensburg

Johannes Kepler (1610)

58
 Papa Benedict al XVI-lea , profesor de teologie la Universitatea din Regensburg din 1969
până în 1977, care își păstrează titlul, profesor onorific; el nu este un fost rezident
al orașului Regensburg, dar casa lui, la mai puțin de 1 kilometru de oraș, se află
în Pentling, în districtul Regensburg . Este cetățean onorific din 2006.
 Casa Princiara Thurn und Taxis , un german de familie nobilă și unul dintre cele mai mari
din Europa proprietarii de terenuri
 Joseph Hanisch , muzician, compozitor și organist. [ citare necesară ]
 Albrecht Altdorfer (printmaker, pictor de peisaje, subiecte istorice și biblice din Renaștere )
 Willie Duncan (Gang-ul Spider Murphy)
 Ulrich Eberl , jurnalist științific și tehnic
 Rev. dr. Franz Xaver Haberl , unul dintre cei mai importanți muzicieni romano-catolici din
istorie, profesor de Perosi (a se vedea și Mișcarea Ceciliană )
 Johann Georg Gichtel (1638-1710) a fost un lider mistic și religios german care a fost un
critic al luteranismului [25]
 Johannes Kepler (matematician și astronom)
 Konrad de Megenberg , învățător și academician [26]
 Simone Laudehr (fotbaliștii echipei naționale germane, campionul femeii la Cupa Mondială
2007)
 Albertus Magnus ( polimatul din secolul al XIII-lea )
 Iuda ben Samuel din Regensburg , un rabin și mistic, secolul XII-XIII , fondator al
lui Chassidei Ashkenaz
 Maximilian Oberst , medic care a introdus metoda Oberst de blocare a anesteziei
 Petachia de Ratisbon , un rabin din secolul XIII-XIII , cel mai bine cunoscut pentru călătoriile
sale extinse în Europa de Est, Caucaz și Orientul Mijlociu.
 Hisham Zreiq - (născut în 1968), regizor independent, palestinian creștin premiat, poet și
artist vizual.
 Walter Röhrl (șofer de curse)
 Saint Emmeram , episcopul creștin și martir, mănăstirea Sf. Emmeram
 Andrea Maria Schenkel , cel mai bine vândut autor al lui Tannöd și alte lucrări.
 Emanuel Schikaneder (librăria flautului magic )
 Oskar Schindler (1908-1974), industriaș german (după cel de-al doilea război mondial până
la emigrarea sa în Argentina )
 Ulrich Schmidl (presupus co-fondator al Buenos Aires ) [ citare necesară ]
 Anton Vilsmeier (1894-1962), chimist german cel mai bine cunoscut pentru reacția Vilsmeier-
Haack, născut în Burgweinting, care face parte acum din Regensburg, și a participat
la Gimnaziul Altes din Regensburg
 Charles von Hügel , (1795-1870), ofițer al armatei austriece , diplomat , botanist și explorator
 Ulrich de Zell , un reformator clunic al Germaniei, stareț, fondator și sfânt
 Wolfgang de Regensburg , episcop de Regensburg
 Elisabeth Elli Erl , castigator al German Pop Idol 2004 - cantareata si profesor la o scoala
secundara germana din Düsseldorf
 Ludwig Bemelmans , (1898-1962), scriitor american de cărți pentru copii și gourmet
internațional renumit, austriac-maghiar, și-a petrecut viața timpurie în Regensburg
 Christian Jagodzinski , multimilionar, antreprenor și investitor; Co-fondator
al Telebuch.de, care a devenit ulterior Amazon.com în Germania; a crescut în Regensburg,
acum Miami

Galerie [ edita ]


59
Interiorul Catedralei din Regensburg

Podul de piatră și Catedrala Regensburgnoaptea

Biserica protestantă

Capela romanească Sf. Gheorghe și Afra

Dunărea văzută de la podul de piatră

Fereastra de golf a Primăriei Vechi

60
 

Casa lui Goliat

Monumentul lui Don Juan de Austria

Biserica Sf. Emmeram

Friptură Dampfnudel în turma Baumburger

Podul de piatră

61
Little Boy (Bruckmandl) pe Podul de Piatră

Augsburg
Titlul acestui articol este ambiguu. Alte semnificații sunt enumerate la Augsburg (clarificarea termenului) .

stema Germania hartă

Coordonate: 48 ° 22 ' N , 10
° 54' E | |

informații de bază

Stat : Bavaria

District guvernamental : Swabia

494 m deasupra nivelului

Înălțime :
mării. NHN

Suprafață : 146,84 km 2

populaţia: 289,584 (31 decembrie 2016) [1]

Densitatea populației : 1972 de locuitori pe km2

Coduri poștale : 86150-86199

Codul zonei : 0821

Fișa de înmatriculare : A

Cheie comunitară : 09 7 61 000

aranjament Oraș: 42 municipalități

17 camere de planificare

Adresa Rathausplatz 1
administrației orașului: 86150 Augsburg

site-ul: www.augsburg.de

Primarul primar : Kurt Gribl ( CSU )

Amplasarea orașului Augsburg în Bavaria

62
Rathausplatz: Primăria și Perlachturm cu Sf. Petru

Mesaj de pace la primărie

63
 Catedrala Domului Vizitei

Augsburg (UGS. Augschburg) [2] este un cerc liber oraș în sud -

vestul Bavariei . Orașul universitar este sediul guvernului din Swabia și sediul districtului
Swabia și biroul raional Augsburg . Augsburg a fost fondată în anul 1909 ajunge la populația de
100.000 de oraș , are în jur de 293,415 de locuitori [3] , după capitala
statului München și Nürnberg , al treilea oraș ca mărime din Bavaria. [4] Aglomerarea
Augsburgeste de asemenea pe locul trei în ceea ce privește populația și puterea economică din
Bavaria și face parte din regiunea de planificare a orașului Augsburg , în care trăiesc aproximativ
885 000 de locuitori.
Numele orașului datează din tabără romană și mai târziu , capitala provinciei romane
din Augusta Vindelicorum (inclusiv Augusta Vindelicum) [5] înapoi, 15 v. A fost
întemeiată sub împăratul roman Augustus ca Castrum. [6] Aceasta este una din oraș Fugger la
cele mai vechi orașe din Germania .
Augsburg este singurul oraș german cu o sărbătoare oficială, Festivalul de Păcii de la Augsburg ,
care este sărbătorit în fiecare an pe 8 august.

conținut
[ Ascunde ]

 1geografie
o 1.1Municipalitățile vecine
o 1.2Structura orașului
o 1.3apele
o 1.4Natura și mediul
o 1.5climă
 2populație
o 2.1Dezvoltarea populației
o 2.2Demografie
o 2.3religii
 2.3.1Statistici
 2.3.2Creștinismul
 2.3.3Islamul
 2.3.4Iudaismul
 2.3.5Budismul
 3poveste
o 3.1Antic
o 3.2Evul Mediu
o 3.3Timpul modern
 3.3.1Perioada de reformare
 3.3.2Secolul 17

64
  3.3.3Secolul al XVIII-lea
o 3.4Modernitatea
 3.4.1Socialismul național și al doilea război mondial
 3.4.2Republica Federală Germania
o 3.5Legende urbane
 3.5.1Zeita orașului Cisa
 3.5.2Stoinerne Ma
 3.5.3Cei șapte copii
o 3.6încorporări
o 3.7Denumirea originii
 4politică
o 4.1Administrația orașului
o 4.2Consiliul Local
o 4.3 MembriiBundestag-ului
o 4.4Deciziilecivice
o 4.5steme
o 4.6.Înfrățirea orașelor
o 4.7Sponsorizarea
o 4.8timbre
 5culturi și atracții
o 5.1obiective turistice
o 5.2Muzee și galerii
o 5.3teatre și etape
o 5.4Cinematografe
o 5.5Muzica
 5.5.1Trupe și artiști
 5.5.2Corzi
 5.5.3Orchestra
o 5.6Evenimente culturale
o 5.7Alte evenimente
o 5.8viata de noapte
o 5.9Specialități culinare
o 5.10Dialectul din Augsburg
 6sport și agrement
o 6.1Cluburi sportive
 6.1.1Sportul alpin
 6.1.2Fotbal
 6.1.3Hochei pe gheață
 6.1.4Tenis
 6.1.5Sporturi pe apă
 6.1.6Alte sporturi
o 6.2Evenimente sportive
o 6.3Facilități sportive și de agrement
o 6.4Parcuri și parcuri
 7Economie și infrastructură
o 7.1Trafic
 7.1.1Traficul rutier
 7.1.2Transportul public
 7.1.3Transportul feroviar
 7.1.3.1ProiectulHubMobility
 7.1.4Traficul aerian
 7.1.5Trasee bicicleta
o 7.2Economia
 7.2.1Societăți mari
 7.2.2companii tradiționale
 7.2.3Alte companii importante
o 7.3Turismul
o 7.4Târguri și Congrese

65
 o 7.5Media
 7.5.1Ziare
 7.5.2Radio
 7.5.3Televiziune
o 7.6Facilități publice
o 7.7Sănătate
o 7.8cimitire
 8Educație și cercetare
o 8.1Universități
 8.1.1Universitatea din Augsburg
 8.1.2Universitatea de Științe Aplicate din Augsburg
 8.1.3Centrul Leopold Mozart
 8.1.4FOM Universitatea de Economie și Management
o 8.2Școli de învățământ general
 8.2.1Volks-,Förder-und Gesamtschulen
 8.2.2Realschulen
 8.2.3licee
 8.2.4Licee profesionale
o 8.3Școli și academii profesionale
o 8.4Alte școli
o 8.5Cercetare
o 8.6Biblioteci
o 8.7Arhive
o 8.8Alte centre de documentare
 9personalități
o 9.1Cetățean de onoare
 10citate și proverbe
 11Vezi, de asemenea
 12literatură
 13link-uri web
 14dovezi individuale

Geografie [ Editare | Editare ]

Orthophoto din Augsburg

Augsburg este situat pe râurile Lech , Wertach și Singold . Cea mai veche parte a orașului și
se află la sud pe vârful de nord a o terasa mare între marginea deal abrupt de Friedberg , în est
și de mare Riedeln originea dealurile vestice rim.
În partea de sud se extinde Lechfeld , un pietriș glaciar între cele două râuri majore Lech și
Wertach, în care ar putea apărea peisaje rare primare. Pădurea orașului
Augsburg și Lechtalheiden sunt printre cele mai bogate în specii , habitate din Europa Centrală.

66
Augsburg se învecinează cu Parcul Natural din Augsburg - Pădurile Occidentale , o zonă de
pădure mare. În plus, cu toate acestea, orașul în sine este extrem de înierbate de ce orașul
Fugger în competiția europeană antanta Florale 1997 ca primul oras german prețul ca oraș verde
și cel mai locuibile primite. Orașul în sine este cel mai mare proprietar al pădurilor municipale din
Bavaria și al treilea cel mai mare din Germania.

măriți și vizualizați informații despre imagine

Imagine panoramică Augsburg, privită dinspre vest

comunitățile învecinate [ Edit | Editare ]
Augsburg este înconjurat în est de districtul Aichach-Friedberg , în vest de cartierul
Augsburg . Datorită direcției de nord-sud, zona foarte urbană alungită, multe orașe și orășele
de coridor de frontieră Augsburger.
Aglomerarea formează astfel est și pornirea în sens orar următoare Friedberg (Aichach-
Friedberg) Königsbrunn , Bergen , Neusaess și Gersthofen (toate districtul Augsburg), toate care
sunt adiacente cu miezul lor de decontare direct la zona construită din Augsburg.
În plus, încă limitează comunitățile REHLING , Affing , Kissing , MERING și Merching (toate
Aichach-Friedberg) și Bobingen , Gessertshausen și Diedorf (toate districtul Augsburg) la oraș
, atunci când începe enumerarea în nord și la rândul său , urmează direcția acelor de ceasornic.
Constituantă [ Edit | Editare ]

Zonele de planificare și cartierele urbane

→ Articolul principal : Lista zonelor de planificare și cartierele orașului Augsburg

Zona urbană din Augsburg constă oficial din 42 de municipalități , care formează împreună
17 zone de planificare . Acest tip de aranjament City a existat din anul 1938. Suprafața totală a
orașului este de 147 de kilometri pătrați, deci este în număr zona 39 din marile orașe ale țării ( a
se vedea: Lista orașelor din Germania ).

67
Districtele sunt părți parțial comunități independente , care au fost încorporate în diverse reforme
teritoriale la Augsburg, dar parțial și în cartiere noi, care au fost înființate ca zone
rezidențiale. Unele districte au, de asemenea, așezări separate (spațiu rezidențial ) cu nume
propriu.
Unele sferturi sunt cunoscute ca nume geografice, dar nu apar în numele municipalităților. Așa
că este istoric Augsburg parte din centrul de astăzi, în timp ce trimestru textil Augsburger , se
află parțial parțial în fasonarea Dl Bach în oraș și , astfel , de asemenea , nu găsește o mențiune
în municipalități.
Fosta cazarmă și zonele rezidențiale ale Armatei SUA (vezi garnizoana din Augsburg din SUA ),
inclusiv barăcile Reese , au reținut în 1998, după retragerea ultimelor trupe americane, numele
lor atribuite de acestea. În mod specific, acestea
sunt Centreville , Cramerton , Reese , Sheridan , Heights și Supply Center .
desfășura
Zone de planificare din Augsburg
Waters [ Edit | Editare ]
Augsburg se află pe trei râuri: Lech este cea mai mare apele curgătoare și de afluxul
de Wertach la nord de sanctuarul naturii Wolfzahnau lărgit se deschide. Cel de-al treilea râu
Augsburger, Singold , se ridică în Ostallgäu și se varsă în oraș în sistemul de pârai artificiale și
canal, mult divizat. Numeroasele canale din Augsburg - cele mai multe dintre ele curg
prin Lechviertel în orașul vechi - fac din Augsburg un oraș de poduri: cu un total de 500 de
structuri de pod, chiar depășește Veneția. În iulie 2012, Augsburg a prezentat expresia de interes
pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO în Conferința permanentă germană
sub titlul „conservare a apei și hidroelectrică, apă și fântâni de băut Arta din Augsburg“. Printre
cele mai importante monumente ale industriei de apă din Augsburg se numără, în afară de
canale și fantani de apă , puțurile de apă de la Poarta Roșie și de la Hochablaß . [7]

Lech la Weir ridicat de scurgere

Râul lungime
flux
în zona urbană

act sexual 19,9 km

Wertach 13,1 km

Singold 6,2 km

29 canale Lech 77,7 km

68
4 canale de valoare 11,6 km

19 fluxuri 45,6 km

Lungimea totală 174,1 km

Canalul fabrica în care se deschide Singold este derivat în Goeggingen din Wertach și curge ca
Wertach canal, lemn sau nord Senkelbach și, după ce fabrica de balon Augsburg înapoi în
Wertach.
La descărcarea ridicată a sunt de capital Bach și Neubach de la Lech derivate care combină
câteva sute de metri înapoi la scurt timp în aval , în curgere nord Herrbach (aval Proviantbachcu
liniile sale de evacuare și de alimentare cu Hanreibach și Fichtel Bach ) și a condus la
vest Kaufbach la furci. Turn -ul Kaufbach hrănește Schäffler Bach și șanțurile și canalele de oraș
, care se unesc spre nord curge la sediul UPM Kymmene și din nou , ca Stadtbachîn zona de
vest a stațiunii Wolfzahnau se îmbină din nou cu Proviantbach pentru a ajunge la Lech cu câțiva
metri înainte de gura Wertach. Mühlbach curge prin cartierul Pfersee.
Brunnenbach canal, Reich și gaura Bach (un canal Lech) trec prin pădure oraș. Se înfruntă în
alte fluxuri mici pentru a se reuni cu puțin timp înainte de centrul orașului.
În zona de pădure, care curge prin Lech, sunt Kuhsee ca un magnet regional de agrement
și Stempflesee mai mici . În partea de nord, Augsburg sunt Autobahnsee care Kaisersee și iaz
European de la Augsburg gunoi de munte . În sudul orașului Augsburg se
află rezervorul Wertach , zona Lautersee și zona Ilsesee (zonă de agrement).
Rezervațiile naturale din sudul orașului Augsburg sunt sursa aprovizionării cu apă
potabilă Augsburger . Augsburger Stadtwald și Lechauwald lângă Unterbergen sunt, prin urmare,
desemnate și ca zonă de protecție a apei potabile . Apa achiziționată acolo cu o duritate de 13,5
° dH (mediu dur) furnizează orașele Augsburg, Neusäß, Friedberg și Stadtbergen. [8]
Natura și mediu [ Edit | Editare ]

Fly orchid în zona de tragere

Augsburg aparține încorporărilor pe scară largă ale anilor 1970, cu aproximativ o treime
din suprafața verde și a pădurii către cele mai verzi orașe din Germania.
Augsburger Forest City - cu o suprafata de aproximativ 21.5 kilometri pătrați, cea mai mare
Auwald bavarez - formează o zonă de pădure închisă în sud - estul Augsburger. Zona are un

69
statut regional ridicat pentru conservarea naturii și ca zonă de recreere și agrement. Există
șapte zone protejate desemnate și patru zone FFH în oraș (din mai 2016).
Vezi și:

 Lista rezervațiilor naturale din orașul Augsburg

 Lista zonelor protejate din Augsburg
 Lista zonelor FFH din orașul Augsburg
Sud-vestul orașului este acoperit de părți ale Parcului natural forestier Augsburg-Vest . Acest
total de 1.175 kilometri pătrați de parc natural este singurul de acest gen din Swabia
bavareză. Este delimitată la nord de Dunăre , la est de pârtii spre Wertach și Schmutter și spre
vest de Mindel . În partea de sud, pătrunde până la marginea Unterallgäus .
Augsburg este considerat la nivel national ca un oras model pentru iluminatul
ecologic. [9] Măsurile împotriva poluării cu lumină în sectorul iluminatului public au contribuit,
de asemenea, la reducerea consumului de energie electrică și a emisiilor de CO 2 cu 20%, ceea
ce a dus la o economie anuală de 250 000 de euro. [10]
Într - una din Fundația Geers publicat în septembrie 2011 studiu privind poluarea sonoră în toate
cele 27 de orașe germane , cu peste 250.000 de locuitori Augsburg a arătat Munster a doua
cea mai avantajoasă - doar 17,0 la sută din mediul urban au fost de zi cu zi înseamnă o sarcină
mai mare de 55 Expuse la decibeli . [11]
Augsburg a primit premiul german pentru sustenabilitate în noiembrie 2013 ca "orașul cel mai
sustenabil din Germania 2013". Deja în anul precedent, orașul se număra printre cei trei
nominalizați la prima dată pentru orașele mari anunțate de preț. [12]
Air [ Edit | Editare ]
Orașul Augsburg se află în zona de tranziție dintre Atlanticul umed și climatul
continental uscat , la nivelul Lechfeldului, în văile luminoase. Alți factori determinanți
meteorologici importanți sunt Alpii ca Europa Centrală și Dunărea ca o diferențiere climatică
la nivel regional . Datorită acestei constelații, vremea este relativ schimbabilă. În ultimele șase
decenii, Augsburg a înregistrat o creștere a temperaturii, o scădere a precipitațiilor și o creștere a
apariției unor extreme. [13]
Vremea variază între ierni temperate, nu prea reci și veri calde, dar nu prea calde. Cantitățile
mari de zăpadă, care protejează vegetația în perioadele înghețate, cad, de obicei, numai din
ianuarie și se mențin până la jumătatea lunii martie. Cantități mai mari de precipitații apar la
începutul verii, cele mai multe fiind cauzate de vânturile din vest. Perioade mai lungi de uscare
apar în timpul verii și în toamna.
Uscător de păr aduce pe tot parcursul anului de la sud de aer foarte cald și uscat curge în
poalele inferioare ale Alpilor la Augsburg. Aceasta este asociată cu o viziune foarte bună, astfel
încât Alpii bavarezi și Allgäu sunt adesea văzuți foarte clar.
Temperatura medie anuală este de aproximativ 8,4 grade Celsius , precipitațiile anuale de
aproximativ 850 de milimetri. În cursul (Augsburg) „mileniu vara anului 2003,“ o temperatură de
36,0 grade a fost măsurat la 13 august, valoarea maximă absolută anterioară , deoarece
observațiile temperatura este de 37.1 grade din 27 iulie 1983 a fost cea mai scăzută temperatură
înregistrată - 28,2 grade, măsurată la 12 februarie 1929.
Datorită localizării sale în cea mai intensă furtună de stat din Bavaria, Augsburg este adesea
afectat de furtuni puternice, ceea ce duce la inundații enorme din Lech și Wertach. Cele mai
grave efecte pe care le-a avut acest lucru în 1999, când a izbucnit un șanț pe Wertach și toate
cartierele erau sub apă.
În zilele de toamnă, Augsburg este adesea ceață, ceea ce poate fi explicat prin localizarea sa în
valea Lechului. În plus, orașul ia după piața din München două dintre cele mai înălțate orase din
Germania.
Augsburg

70
 Klimadiagramm
J F M A M J J A S O N D

41 36 50 49 80 93 121 88 67 54 54 56

3 5 9 14 19 22 24 24 19 13 7 3
-3 -4 0 3 8 11 13 12 9 5 1 -2

Temperatura în ° C , precipitații în mm

Sursa: [14] [15]

Temperaturi medii și precipitații lunare pentru Augsburg

ianuari februar marti aprili iuni augu septembr octombr noiembr decembr
mai iulie
e ie e e e st ie ie ie ie

Temperatura maximă ( 18. 21.

2.5 4.5 9.1 13.9 23.8 23.9 18.7 13.3 6.7 2.9 Ø 13.4
°C) 8 8

Temperatura minimă (° 11.

C)
-2.8 -3.8 0.3 3.2 7.7
0
12.5 12.3 8.5 5.3 1.3 -1.8 Ø 4.5

13. 16.
Temperatura (° C) -0.2 0,8 4.7 8.5 18.1 18.1 13.6 9.3 4 0.5 Ø 9
3 4

79. 92. 121. 787.

Precipitații ( mm ) 40,5 35,5 50.4 48,6
8 9 0
88.4 66.5 53,7 54.4 55,7 Σ 4

Timp de soare ( h / d ) 2.0 3.0 4.3 5.9 7.1 7.5 7.7 7.3 5.3 3.4 1.9 1.7 Ø 4.8

14. 15. 173.

Zile ploioase ( d ) 13.9 14.2 14.7 13.0
4 8
15.3 13.8 13.1 13.6 14.7 16.6 Σ 1

Umiditate ( % ) 85 82 76 72 71 72 71 74 78 83 85 85 Ø 77.8

Sursa: [14] [15]

Populația [ Edit | Editare ]

dezvoltarea populației [ Edit | Editare ]
→ Articolul principal : Dezvoltarea populației din Augsburg

Dezvoltarea populației din Augsburg între 1400 și 2016

După ce peste 10.000 de persoane au trăit în Augsburg deja la vremea Imperiului

Roman , [16] populația a crescut în secolele următoare doar imperceptibil. Până în anul 1500 a

71
fost cu o populație de aproximativ 30.000 de oameni la Koln și cu Praga unul dintre cele mai mari
orașe ale Sfântului Imperiu Roman (a se vedea lista celor mai mari orașe germane ).
Odată cu începutul industrializării în secolul al XIX-lea, Augsburg a cunoscut o creștere puternică
a populației. În 1806, în oraș locuiau aproximativ 26 000 de persoane, față de peste 80 000 în
1895. În 1939, acest număr sa dublat deja: în acest moment, în Augsburg locuia 185.000 de
persoane.
În timpul celui de- al doilea război mondial , orașul a pierdut aproximativ 20% din populația sa
(38.958 de persoane), astfel că 1945 146.000 de persoane au trăit în Augsburg. Populația a
atins nivelul de dinainte de război cinci ani mai târziu, iar această recuperare rapidă se datorează
și unui număr mare de refugiați din fostele regiuni germane.
La data de 31 decembrie 2011, „Populația oficială“ a fost după recensământul în
timpul recensământului 2011 269402 (doar resedinte primare și prin comparație cu celelalte
birouri de stat), ceea ce înseamnă că tot timpul ridicat. [17] Acesta este Augsburg pe numărul 23
din cele mai mari orașe din Germania .
Populația rezidentă este eligibilă de la 1 ianuarie 2010, a crescut cu 267,121 23,622 (+ 8,8%), 30
iunie 2016 290,743 de persoane au fost astfel raportate în orașul Augsburg. [18]Începând cu luna
mai 2011, numărul persoanelor care au drept de ședere a depășit întotdeauna valoarea din luna
precedentă, crescând astfel în fiecare lună. Marca de 290.000 de locuitori a fost depășită în
aprilie 2016. Cele mai mari creșteri au fost în toamnă, datorită afluxului de persoane cu vârsta
sub 18 ani și sub 25 de ani. Odată cu creșterea numărului de 25- până la 40 de ani, proporția
copiilor sub vârsta de 10 ani a crescut de asemenea din 2011, cu o creștere constantă a
numărului de nașteri din 2012. Creșterea populației se datorează unui excedent din ce în ce mai
mare al migrației externe. Din 2010, numărul persoanelor recrutate a crescut în mod constant de
la 17.482 la 25.618 (+ 45.5%) în 2015. Pe măsură ce numărul de mișcări exterioare în această
perioadă a crescut mai puțin (cu 25,0% de la 16,136 la 20. 169), creșterea anuală a migrației din
2010 a crescut de la 1.346 la 5.449 în 2015. De la 2 059 la 5 665, numărul de sosiri din țările UE
sa dublat.
O previziune publicată în 2012 prezice Augsburg până în 2025 o creștere a populației cu 3,9% și,
astfel, cea de-a treia creștere puternică a populației din toate orașele importante din
Germania. [19] La sfârșitul lunii septembrie 2015, biroul de statistică al orașului a înregistrat un
nou vârf de 286.362 de locuitori, cu sediul în principal în Augsburg. [3] Astfel, populația a crescut
mult mai repede decât se aștepta în mai puțin de 4 ani cu aproximativ 6,3%.
Date demografice [ Editare | Editare ]
Augsburg avea pe 1 ianuarie 2008 267.836 locuitori cu reședință primară și secundară și
264.265 locuitori fără reședințe secundare. În noiembrie 2008, 9181 din 138.300 de cetățeni
angajați în oraș erau în afara muncii, ceea ce corespundea unei rate a șomajului de 6,5%. [20] În
februarie 2010, rata șomajului din Augsburg a fost de 6,2%, în districtul Augsburg, la
4,0%. Pentru întreaga regiune, rata a fost de 5,4 la sută. [21] Aproape 500.000 de persoane
locuiesc în conurbația din Augsburg, care include suburbiile direct adiacente.
La 16,7% (44.895 de locuitori), proporția străinilor este destul de ridicată în comparația între
orașele mari din Germania. Cei mai mulți cetățeni de origine non-german locuiesc în zonele
de planificare Oberhausen, fasonarea Dl . Bach, Hochfeld și Lechhausen și suburbia Jakober și
provin în principal din Turcia , din Italia și din fosta Iugoslavie . Poporul aramean (cunoscut și sub
numele de Asirieni sau Caldeeni ) aduce o contribuție considerabilă . Acestea provin
din Turcia , Siria , Iran , Irak și Liban . Cele mai multe dintre ele aparținBiserica Ortodoxă
Siriacă . În Augsburg trăiesc de asemenea aproximativ 50.000 de repatriați întârziat . Sunt
cetățeni germani, cei mai mulți dintre aceștia fiind născuți în fosta Uniune Sovietică . În total, în
Augsburg trăiesc aproximativ 90 000 de persoane cu un statut de migranți , adică aproximativ
35% din populația orașului. O perspectivă bună este oferită de harta orașului intercultural "În
Augsburg, lumea este acasă" . [22]
Structura de vârstă din Augsburg se situează în medie în Germania, cu 16,0% (43,213
persoane) dintre rezidenții cu reședință primară și secundară fiind sub 18 ani. 52,2% (140.592
persoane) din totalul locuitorilor sunt femei, 47,8% (128 857 persoane) bărbați. [23]

72
Datorită balanței pozitive a migrației, Augsburg are în prezent o creștere a populației, în special
în grupa de vârstă de 18- 25 de ani. Tinerii imigranți preferă cartierele interioare, unde se
găsește cea mai mare proporție de gospodării individuale. În primul rând datorită creșterii
gospodăriilor individuale, mărimea medie a gospodăriei este în scădere. Orașul Augsburg pierde
cel mai mult din cauza plecării de la vârsta de 30 de ani până la vârsta de 50 de ani, care
(împreună cu copiii) migrează în mare parte în regiunea Augsburg. Numărul de decese din
orașul Augsburg din 1968 a depășit numărul nașterilor. În ciuda scăderii natalității și a echilibrului
migrațional negativ în rândul familiilor tinere, numărul părinților singuri a crescut. Se produce
îmbătrânirea continuă a societății în plus față de creșterea speranței de viață, în principal datorită
schimbărilor în grupele de vârstă proporțional mari ale celor cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de
ani și celor cu vârsta cuprinsă între 65 și 75 de ani pentru grupuri de vârstă mai înaintată. În
comparație cu alte orașe, Augsburg are o mică parte dintre cei cu vârsta de 65 de ani sau mai
mult și un raport scăzut al dependenței de vârstă, ceea ce îl face cel mai puțin afectat de
îmbătrânire. Datorită migrației de peste 18 ani în vârstă de până la 30 de ani, Augsburg are cea
mai mare pondere în acest grup de vârstă, comparativ cu alte orașe. Cu toate acestea, aceasta
nu se traduce în reproductivitate: Augsburg are doar o rată a fertilității relativ scăzută, motiv
pentru care coeficientul de tineret este relativ scăzut. mai presus de toate, datorită schimbărilor
în grupurile de vârstă proporțional mari ale celor cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani și vârsta
de 65 până la 75 de ani față de grupurile de vârstă mai înaintate. În comparație cu alte orașe,
Augsburg are o mică parte dintre cei cu vârsta de 65 de ani sau mai mult și un raport scăzut al
dependenței de vârstă, ceea ce îl face cel mai puțin afectat de îmbătrânire. Datorită imigrației de
peste 18 ani în vârstă de până la 30 de ani, Augsburg are cea mai mare pondere în acest grup
de vârstă în compararea orașelor. Cu toate acestea, aceasta nu se traduce în reproductivitate:
Augsburg are doar o rată a fertilității relativ scăzută, motiv pentru care coeficientul de tineret este
relativ scăzut. mai presus de toate, datorită schimbărilor în grupurile de vârstă proporțional mari
ale celor cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani și vârsta de 65 până la 75 de ani față de
grupurile de vârstă mai înaintate. În comparație cu alte orașe, Augsburg are o mică parte dintre
cei cu vârsta de 65 de ani sau mai mult și un raport scăzut al dependenței de vârstă, ceea ce îl
face cel mai puțin afectat de îmbătrânire. Datorită imigrației de peste 18 ani în vârstă de până la
30 de ani, Augsburg are cea mai mare pondere în acest grup de vârstă în compararea
orașelor. Cu toate acestea, aceasta nu se traduce în reproductivitate: Augsburg are doar o rată a
fertilității relativ scăzută, motiv pentru care coeficientul de tineret este relativ scăzut. În
comparație cu alte orașe, Augsburg are o mică parte dintre cei cu vârsta de 65 de ani sau mai
mult și un raport scăzut al dependenței de vârstă, ceea ce îl face cel mai puțin afectat de
îmbătrânire. Datorită imigrației de peste 18 ani în vârstă de până la 30 de ani, Augsburg are cea
mai mare pondere în acest grup de vârstă în compararea orașelor. Cu toate acestea, aceasta nu
se traduce în reproductivitate: Augsburg are doar o rată a fertilității relativ scăzută, motiv pentru
care coeficientul de tineret este relativ scăzut. În comparație cu alte orașe, Augsburg are o mică
parte dintre cei cu vârsta de 65 de ani sau mai mult și un raport scăzut al dependenței de vârstă,
ceea ce îl face cel mai puțin afectat de îmbătrânire. Datorită imigrației de peste 18 ani în vârstă
de până la 30 de ani, Augsburg are cea mai mare pondere în acest grup de vârstă în
compararea orașelor. Cu toate acestea, aceasta nu se traduce în reproductivitate: Augsburg are
doar o rată a fertilității relativ scăzută, motiv pentru care coeficientul de tineret este relativ
scăzut.[13]
Religii [ edita | Editare ]
În plus față de comunitățile creștine, evreiești și islamice, care împreună alcătuiesc majoritatea
vieții religioase din Augsburg, există încă multe mici comunități religioase verschiedenster Art.
Există , de asemenea, Federația Spiritual Libertatea Augsburg din 1911 , de asemenea
, o comunitate filosofică .
Statistici [ Editare | Editare ]
Sfârșitul lunii decembrie 2015 41,8% locuiau în Augsburg catolică și 15,3% protestanți creștini,
44,1% dintre locuitori au o altă religie sau nici o religie în acest moment. [24] [25] Până în 2003
a fost o majoritate absolută de membru Augsburg al Bisericii Romano - Catolice: În acest
moment trăit în oraș 50,2% catolici, 17,4% protestanți și 32,4% persoane cu alte persoane sau
nici unul denumire . În primul rând Datele din credință locuitorii din mediul urban au fost 1833

73
câștigat de recensământ. Aici a trăit 61% catolici, 38% protestanți și 0,4% alte credințe sau atei
în oraș. [24]
Creștinism [ edita | Editare ]

Vedere de la Perlachturmla sud pe scurta Maximilianstraße ; a părăsit primăria , în dreapta biserica St. Moritz și în
fundal bazilica Sf. Ulrich și Afra

Augsburg episcopie a romano - catolic dioceza și sediul protestant districtul bisericii

Augsburg . Există mai mulți locuitori catolici decât protestanți, deci 15 august este o sărbătoare
aici. În plus, există - unic în Germania - o sărbătoare publică separată, Augsburger Hohe
Friedensfest pe 8 august. Astfel, Augsburg are mai multe sărbători publice decât orice altă
regiune sau oraș din Germania.
Augsburg era probabil de la 4/5. Scaun secundar al unui episcop . În jurul anului 738, episcopul
din Augsburg a fost reînnoit. Din 1518, doctrina Martin Luther urmașilor din Augsburg. Predarea
sa răspândit din ce în ce mai mult și, în final, a dus la introducerea oficială a Reformei de către
Consiliul Local în 1534/1537. Apoi a urmat participarea orașului la războiul Schmalkaldic , iar în
1548 a avut loc la Augsburg un Reichstag, care a reglementat practica religiei pentru o perioadă
de tranziție ( Augsburg Interim ). Șapte ani mai târziu (1555) se afla în
pacea religioasă din Augsburgegalitatea ambelor denominațiuni este realizată în cele din
urmă. În memoria acestui lucru și vizitele lui Luther în Augsburg, orașul este astăzi unul
dintre orașele germane Luther . [26] reformatoare Botezătorul ar putea stabili în 1524 o
comunitate relativ puternică în oraș. 1527 a avut loc la Augsburg, așa-numitul supraregional al
sinoadei mucenice din Augsburg .
Catolică Populația apoi a aparținut diocezei continuă să Augsburg, care în momentul în
care Arhiepiscopia Mainz a fost repartizat. După tranziția orașului spre Bavaria, el a rămas inițial
în misiunea anterioară. În 1821, eparhia din Augsburg, împreună cu parohiile sale, a fost
repartizată arhiepiscopiei de Munchen și Freising (vezi și lista episcopilor de la Augsburg ).

74
Biserica evanghelică Sf. Iacob

Cei protestante membrii comunității au primit mai târziu , după Pacea de la Westfalia ,
bisericile Sf Ana , Sf . Ulrich , a călugărilor desculți și St. Jacob . Ei erau sub consiliul
orașului. După tranziția de la Augsburg la Bavaria, comunitățile au devenit parte a Bisericii
Protestante a Regatului Bavariei , care inițial include denominațiile luterane și reformate .
Orașul a fost apoi scaunul unui separat protopopiat , The 1827
mai întâi Konsistorialbezirk Bayreuth , apoi, din 1876 Konsistorialbezirk Ansbach , apoi din 1923
și cartierul bisericii München aparținea. Din anul 1971 face parte din cercul bisericii
Augsburg . Deanierul Augsburg include nu numai parohiile bisericești ale orașului, ci și
comunitățile din afara zonei urbane, în special în raioanele Augsburg și Aichach-Friedberg .
Pacea de la Westfalia din 1648 a confirmat în Augsburg introdus prin machiaj orașului de la
1,548 guvern paritate și sistemul de management (egalitatea finală și pozițiile exacte
de distribuție între catolici și protestanți). Acest acord urma să dureze până la mediatizare în
1805.
Comunitățile bisericești libere au fost constituite după încheierea mișcării baptiste din nou în
secolele XIX și XX din Augsburg. Primii au fost menonitii , care au avut intalniri de inchinare in
Augsburg incepand cu 1870. În 1863, Biserica Metodistă Unită a primit drepturile unei "societăți
bisericești private". În jurul anului 1925 - începând de la biserica mamă din München -
baptiștii (în Federația Bisericilor Libere Evanghelice ) și-au început activitatea. Din 1968, există
și o comunitate protestantă liberă în Augsburg cu acum patru comunități. [27]

Biserica Evanghelică Ulrich și Bazilica Sf . Ulrich și Afra

Distribuția denominațiilor la începutul secolului al XIX-lea a fost de aproximativ 60% catolici și

40% protestanți. Acest raport sa schimbat în special prin încorporarea suburbiilor catolice în
favoarea catolicilor, astfel încât proporția populației protestante din 1950 a fost de numai 23%. La
recensământul din 1987 erau încă 66,5% catolici și 18,7% protestanți. În schimb, în 2013, doar
43,7% erau catolici și 16,1% protestanți [28], în timp ce procentul de persoane nereligioase a
crescut la peste 30%.
Bisericile ortodoxe sudul și estul Europei au comunități din Augsburg. Biserica Ortodoxă
Siriană și- a deschis propria biserică în Augsburg acum. Creștinii ortodocși de aproximativ 3.000
de sirieni din Augsburg sunt , în principal din sud-estul Turciei ( Tur Abdin ) și Siria , vorbesc
limba lui Isus ( siriacă aramaica ) și a vedea rădăcinile în Mesopotamia . Inițial, acești creștini au
venit ca lucrători pentru oaspeți în Europa, apoi din 1980 în cea mai mare parte ca solicitanți de
azil , fiind discriminați și persecutați în Turcia. Ortodoxă greacăCongregațiile bisericești, cu peste
6.000 de enoriași, au putut cumpăra Biserica Evanghelică în fosta cazarmă Flak după retragerea
trupelor americane și au redenumit-o după patronul Agios Panteleimon .
Biserica Ortodoxă Rusă în cinstea icoanei Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor care plâng“ ,
pe care Episcopia Ortodoxă Rusă a episcopului ortodox de la Berlin și Germania aparține, situat
în cartierul Pfersee. Comunitatea din Augsburg a existat încă din anii 1930 și astăzi numără
aproximativ 120 de membri (2011).
În plus, există un număr mare de alte comunități religioase creștine, de exemplu, bisericile
Bisericii Vechi Catolice , Noua Biserică Apostolică , Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele
din Urmă sau Martorii lui Iehova .

75
Islamul [ Edit | Editare ]
Musulmanii sunt a doua cea mai mare comunitate religioasă din Augsburg. Există o serie de săli
de rugăciune și cluburi în oraș, conduse de diferite comunități, fiecare având propriile obiective și
priorități.
Majoritatea cetățenilor musulmani sunt imigranți din Turcia în prima-a treia generație (a se
vedea demografia ). În plus, există și cluburi și locuri de rugăciune legate
de musulmanii arabi , bosniaci și irakieni , precum și un centru cultural Alevi .
Iudaismul [ Edit | Editare ]

Augsburg

Este probabil că , după războiul evreilor din primul secol și distrugerea Templului din
Ierusalim de către romani, primii evrei au venit la Augsburg. Există mențiuni documentare din
secolul al IX-lea. Prin decizia Consiliului Local din 07 iulie 1438, că evreii „Laussen nit mai aici
, guvernatorul apoi Solle colibei zilei în Zway Jare“, ei au fost expulzați din oraș și sa stabilit la
marginea orașului în satul Kriegshaber pe. [29] Sub protecția Mark Burgau , care
a format Sinagoga Kriegshaber aproape 300 ani în centrul comunității evreiești . De asemenea,
unul mareCimitirul evreiesc este păstrat în Warshaber din acea vreme.
Istoria comunității evreiești din Augsburg a început din nou în 1803 , când orașul prima dată trei
evrei (bancherii Aron Elias Seligmman , mai târziu , baronul Eichthal, James Obermayer și Henle
Efraim Ullmann) cetățenia acordată pentru o taxă anuală și o sumă substanțială a creditului, deși
Dimpotrivă, comercianții urbani au făcut rezistență considerabilă.
Numărul familiilor evreiești a crescut apoi doar slab (în 1840, 79 de persoane și 1852 128 de
persoane), deoarece înființarea acestora a continuat să fie strict gestionată . Înfrângerea
catolicilor conservatori în alegerile municipale din 1857 a dus la o schimbare decisivă, ca urmare
a faptului că prima comunitate religioasă israelită a fost înființată la Augsburg în 1861. Până
atunci, învățătura religioasă a fost dată de profesorul suburbiei Pfersee , care era încă
independentă , în timp ce rabinatul responsabil era un războinic.
Deja trei ani înainte de aprobarea municipalității de către guvern, casa Wintergasse A 13 a
fost cumpărată în 1858 pentru 13 000 de guldeni și a fost extinsă mai întâi într-
o sinagogă pură și ulterior extinsă de rabbi și locuințe profesorale; inaugurarea lor a avut loc în
aprilie 1865.
Ca rezultat al acestei dezvoltări, populația evreiască din oraș a crescut rapid în a doua jumătate
a secolului al XIX-lea, astfel încât în 1895 au locuit în Augsburg 1.156 de evrei. Între timp, a
apărut deja un cimitir evreiesc (1867) și o viață plină de viață a clubului (un club de bărbați, un
club de femei și de alimente, fiecare cu scop caritabil). Industriștii evrei, bancherii, comercianții și
comercianții au jucat un rol important în viața economică a orașului și au aparținut aproape în
întregime clasei superioare de mijloc și superioare.
Deja la vremea aceea, tot mai mulți parohiști au cerut construcția unei noi sinagogi , care a fost
și ea impusă de presiunea orașului: vechea clădire era într-o stare dărăpănată. În 1903 ,

76
de exemplu, o clădire de grădină a fost achiziționată pe Halderstraße , pentru care a avut loc un
concurs arhitectural în 1912. În anii 1914-1917, în final, au fost realizate planurile lui Fritz
Landauer și Heinrich Lömpel.
Odată cu apariția puterii de către naționaliștii în 1933, evreii din Augsburg au suferit din ce în ce
mai mult de represalii: în cinci ani, aproape toate companiile evreiești au fost închise
sau arizate .
punctul culminant a atins asuprirea evreilor în timpul pogromurilor din noiembrie 1938 , în primele
ore ale dimineții de 10 noiembrie 1938: Aproximativ 30 NSDAP -members a distrus interiorul
sinagogii și au dat foc, care însă a fost eliminată din cauza clădirilor rezidențiale și municipale
din jur, precum și o stație de benzină , astfel încât clădirea a rămas intactă și a fost abuzată în
timpul celui de-al doilea război mondial ca fundal al teatrului orașului. Pe cupola sinagogii a fost
stabilit un post de observare a artileriei de apărare aeriană.
Deși din 1933 mulți evrei au emigrat, numărul lor a scăzut nu este puternic în orașul de afluxul de
cetățeni evrei din comunitățile rurale , astfel că , în șapte transporturi
la Auschwitz , Piaski , Riga și Theresienstadt au fost deportați 356 450 enoriași. Numai câțiva
evrei din Augsburg au supraviețuit lui Shoa .
După sfârșitul celui de al doilea război mondial doar câțiva foști evrei Augsburger întors în oraș,
printre care Ludwig tripod , care a fost numit de guvernul militar american pentru primul primar
de după război. 1946 a devenit comunitatea evreiascăAugsburg-Schwaben a fost înființată, care
nu a cunoscut o creștere semnificativă într-o perioadă foarte lungă de timp. Din sudul Germaniei
probleme a declarat Hans Erich Fabian, primul președinte al comunității Berlin, în ceea ce
privește conflictele care sunt returnate de la câțiva evrei germani și marea majoritate a evreilor
din Europa de Est, în special în sudul Germaniei a arătat. Se temea că tradițiile germano-
evreiești nu se puteau afirma. Argumentele au fost deosebit de vehemente în Augsburg, unde 32
de evrei germani au refuzat să acorde apartenența la parohia celor 60 de evrei fără cetățenie
germană. Consiliul Central a precizat că statutul de membru al comunității este independent de
naționalitate și de locul nașterii. Abia după ani, acești evrei au primit două din nouă locuri de
consiliu.În 1987, comunitatea avea 247 de membri. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1990
acest lucruschimbatcauza afluxului de mulți refugiați cotă din fosta Uniune Sovietică rapid, astfel
încât comunitatea - care este responsabil pentru întreaga Schwaben,toate acestea -
cuprindeprezent aproximativ 1800oameni. [31]
Budismul [ Edit | Editare ]
Odată cu înființarea asociației Wat Buddha Augsburg (aproximativ 130 de membri), un templu a
fost înființat în 2002 în districtul Göggingen, care este folosit în principal de migranții
din Thailanda . În prima duminică a lunii, ceremonia de la Templul Maha Dhamma Kaya
Cetiya din apropiere de Bangkok este difuzată pe internet. Credincioșii din călătorii din afara
până în această dată. Între timp, clubul sa mutat la Königsbrunn.
Din ianuarie 2000, grupul budist Zen din Augsburg se întâlnește în fiecare miercuri și duminică
pentru meditația regulată din Augsburg. Predarea și practica urmează tradiția tradițională
japoneză Rinzai Zen . [32]

Istoricul [ Editare | Editare ]

Ancient [ Edit | Editare ]
→ Articol principal : Augusta Vindelicorum

77
Casca de pieptene din Romanul Roman ( Muzeul Roman Augsburg )

Anul constitutiv al Augsburgului este de 15 v. Chr. Chr., Deoarece în acest an pe teritoriul

raionului de astăzi Oberhausen a fost construită o tabără legionară , care mai târziu a servit ca
depozit de reaprovizionare. Împăratul Augustus la poruncit pe fiii săi
pasi, Drusus și Tiberius . Potrivit acestei date a fundației, Augsburg ar fi al doilea oraș mai vechi
din Germania după Trier , unde acest lucru poate fi judecat în funcție de criterii diferite (a se
vedea articolul din cele mai vechi orașe din Germania ). Pe de altă parte, este sigur că
după Augusta Treverorum , astăzi Trier, a fost una dintre cele mai mari așezări romane la nord
de Alpi.
La partea din față a noii ere rezultată tabără care sa format în primul secol așezare Augusta
Vindelicorum ( a se vedea Originea numelui Împăratului), Hadrian în anul 121 n. Cro. Acordaseră
orașului carta romană. Augsburg era de la aproximativ 95 d. Hr. Capitala provinciei
romane Raetia , care se extindea în nordul Italiei. Nu este cunoscut când exact Augsburg a
devenit capitala provinciei; Cu toate acestea, unele dovezi arheologice sugerează
că Kempten ( Cambodunum ) a avut această funcție până la sfârșitul secolului I d.Hr.
Noua cercetare a fost Neckar-Odenwald-Limes AD până în anul locul 98. În
timpul împăratului Traian creat pentru a coincide cu Hedged pentru acest an
construcția autostrăzii romane de la Mainz la Bad Cannstatt la Augsburg. O corelare a acestor
două proiecte strategice cu transferul de capitala provinciei Raetia de la Kempten la Augsburg
este aproape, dar nu a fost încă ocupat în mod pozitiv (compară: Kinzigtalstraße ).
În anul 260 d.Hr., germanul Juthungen a invadat Italia și Raetia și a dus mii de italiene. Cu toate
acestea, la marșul lor de întoarcere, au fost învinși într-o bătălie de două zile de guvernatorul
roman și au fost înfrânți, așa cum sa arătat în 1992, Augsburg Victory Altar. În 271 a venit la
atacuri repetate ale lui Juthungen și ale altor triburi pentru asediul orașului.

78
Augsburger Sfântă la sfârșitul antică și medievală timpurie: Saint Afra († 304), Episcopul Simpert ( de la stânga la 750-
807) și Episcopul Ulrich Augsburg(890-973)

După divizarea provinciei romane Raetia în capitala 294 Augsburg din provincia Raetia Secunda
a fost, după sfârșitul regimului roman de 450 alemanilor a invadat. Că așezarea , dar nu a fost
distrus, dar a avut încă la îndemână, rezultatele de la menționarea pelerinaje la mormântul
orașului Sfântul patron Saint Afra de către Venanzio Fortunat (după 600 în Poitiers a murit) , în
anul 565 publicat metrică Vita Sancti Martini (MGH auct., ant. IV 1/2), versetul 642.
Chiar și în antichitate târzie, Augsburg era sediul unui episcop . Astfel, de atunci s- au
păstrat 300 de tradiții despre un episcop Narcis din Girona . Chiar și
presupusa martiriul a Sfântului Afra cade aproximativ în această perioadă. Augsburg medievistul
Bernard Schimmelpfennig are, cu toate acestea, a lucrat ca acest lucru este foarte probabil ca
în cauză inițial un roman de sex masculin sfinți numit Afer, care , probabil , a fost de prescriere
pentru o femeie pe nume Afra. [33]
Evul Mediu [ Editare | Editare ]
După câteva secole fără evenimente semnificative, Augsburg a suferit în timpul lui
Charlemagne în timpul luptelor dintre Bavaria și Franconia. Episcopul Simpert numit de Karl
a câștigat reconstruirea orașului. Importanța Augsburg a crescut spre sfârșitul Evului Mediu
timpuriu înapoi când împăratul Otto I , cu ajutorul Episcopului Ulrich Augsburg , care aspiră spre
vest Ungaria pe termen în 955 Bătălia de la Lechfeld sud a orașului învins.
Pe 21 iunie 1156, orașul Frederick Barbarossa a fost acordat din nou de orașul Augsburg , care
a fost extins cu aproape o sută de ani mai târziu în 1251 de dreptul de a deține un sigiliu și taxă
asupra cetățenilor. [34] Barbarossas Augsburger diferență 1158 (doi ani de la oraș sondaj
Augsburg) marchează orașul oficial fondator al Munchen . Punctul culminant al acestor evoluții a
constituit imperiul imperial (cu titlul de Imperial City Liber ), care a fost acordat pe 9 martie 1276
de către regele Rudolf de Habsburg cu privilegiul propriei sale legi constituționale. Legea orașului
a fost rezumată în cartea de oraș din 1276.[35] Autonomia acumextins Augsburgdus la ciocniri
violente cu episcopia stăpânirea ca lumesc al Prințului Episcop , culminând cu transferul
reședinței principale a episcopului la Dillingen găsit.
Ca urmare, tot mai multe familii patriciană au preluat conducerea orașului, dar acest lucru nu a
avut loc întotdeauna fără probleme: deci, în 1368, a avut loc o răscoală a meșterilor urbani, ceea
ce a dus la introducerea unei constituții a breslelor. Unsprezece ani mai târziu, Augsburg sa
alăturat Ligii Swabian a Orașelor , care în 1388 sa despărțit din nou.
Ca urmare a constituției ghildei și a reglementării asociate a tuturor activităților de artizanat,
puterea breslelor a crescut constant și au fost implicate până în anul 1547 în guvernarea
orașului. Cu șapte ani mai devreme, în 1540, a fost înființată Bursa de Valori din Augsburg .
Augsburg sa dezvoltat datorită amplasării sale centrale pe vechile autostrăzi z. Ca Via Claudia
Augusta , Via Julia și Via Imperii într-un important oraș comercial cu relații cu orașele hanseatice
din Marea Nordului și Marea Baltică și în Italia.
Modern Times [ Edit | Editare ]
→ Articol principal : Reichstag la Augsburg

Palatul orașului fuggerian

79
Augsburg în cronica lumii Schedel 1493

Planul orașului în jurul anului 1550

Culminarea acestei perioade este dictatura lui Ulrich Schwarz , care a preluat biroul primarului în
1469 cu o mare viziune politică. La început el a fost capabil, printre altele, să dea voce breslelor
inferioare reprezentate în regimentul orașului și să elibereze Augsburg de capcana datoriilor. Pe
măsură ce - l patriciană , dar plasat în sens opus, el a recurs la mijloace brutale și a permis frații
la patriciană Vittel pedeapsa cu moartea aplicată, ceea ce a dus la propria prăbușire și 1478th
execuției sale
Afluxul de tipărire din Augsburg a început odată cu sosirea lui Günther Zainer . În 1468 a
tipărit S. Bonaventurae meditationes vite domini . În plus față de literatură vândute
spirituale tipograf chapbooks în limba germană, lucrări devoționale, cărți și calendare
medicinale. În anul 1471, Zainer a tăiat cu Tipul 3 una dintre primele fonturi
antice germane . Erhard Ratdolt a perfecționat designul Antiqua din Veneția. Alți oficiali nou-
creați au asigurat că, la începutul secolelor 15 și 16, orașul era una dintre cele mai prestigioase
locații de publicare din Europa. Nu în ultimul rând Johann Schönsperger a contribuit la acest
lucru. Din moment ce orașul imperial nu a avut nici o universitate și piețe de desfacere în afara
sectorului științific sau religios a deschis publicul lumesc, între 1480 și 1500 aproximativ 75% din
cărțile produse au fost tipărite în Augsburg în limbaj colocvial. Așa a adus la ora actuală
pe Episcopulgerman 22 de ediții. Frumoasa Sperger Theuerdank este cea mai mare produse în
tipărirea Renașterii atribuit. [36]
Chiar înainte de dispariția finală a regulii breslei în 1547 la Augsburg dezvoltat de la
începutul epocii moderne până la sfârșitul Renașterii la principalele centre economice și
de afaceri ale lumii, în principal datorită influenței familiilor comerciale Fugger și Welser refuzate.

Perlachplatz (1550)

80
Ștampila specială cecomemorează 450 de ani de pace religioasă din Augsburg

Gustav II Adolf în fața zidurilor din Augsburg în 1632

Augsburg în 1643

Reformei [ Edit | Editare ]

Orașul a aparținut din 1500 în cercul imperial șvabesc . După Dieta de la Augsburg , Martin
Luther în 1518 au avut casele Fugger , înainte de numit de către Papa, Cardinalul Thomas
Cajetan , responsabilitatea în ceea ce privește tezelor sale. A sosit în oraș pe 7 octombrie și a
plecat în 20 de luni. La 12, 13 și 14 octombrie au avut loc negocieri cu Cardinalul Cajetan. Luther
a trăit în timpul șederii sale în mănăstirea carmelite Sfânta Ana , în cazul în care , de asemenea
, fiul primarului Augsburg și Carmelită Christoph Langenmantel a stat, prietenia a avut grijă de el
și sfătuit. [37]Când Martin Luther a refuzat să-și retragă tezele, a existat un pericol urgent de
arestare. În noaptea de 19-20 octombrie, Christoph Langenmantel îl conduse în secret printr-o
poartă secretă în zidul orașului, pentru ca el să poată scăpa. [38] [39] La 25 noiembrie 1518 Luther
ia trimis o scrisoare de mulțumire de la Wittenberg . [40] Augsburg a aparținut 1529 a
reprezentanților protestante minorității în Dieta din Speyer , dar nu a participat
la protest . Cetățenia lor a cerut răspândirea neîntârziată a credinței protestante, care la Dieta din
Augsburg în 1530 cu confesiunea Augsburga fost formulată de Philipp
Melanchthon . Mărturisirea de la Augsburg , confesionale și Memorandumul de Lutheran
Church reprezintă.
În orașul Augsburg a existat 1524-1573 o importantă biserică baptistă , care în principal , de
către Sinodul Martirilor dobândit în august 1527, o întâlnire internațională a delegaților de diferite
de conștientizare cercurile baptiste. Cifrele importante ale baptiștilor Augsburger erau Jakob
Dachser și Hans Leupold . Majoritatea sinodelor au murit mai târziu ca martiri pentru credințele
lor. [41]
La 22 iulie 1534, Consiliul Local a decis că doar predicatele "instalate" din oraș au permis să
predice. Cultul catolic a fost limitat la cele opt biserici ale stilourilor. Bisericile mai mici și bisericile
monahale au fost închise. Cu acest mandat religios, consiliul a revendicat formal autoritatea
ecleziastică a orașului.
În 1548, împăratul Charles V a inițiat o nouă constituție a orașului și a eliberat interimatul
Augsburg . Cu noua constituție a orașului, orașul a introdus un guvern de paritate și un sistem
administrativ (egalitatea și repartizarea exactă a birourilor între catolici și protestanți - a se

81
vedea Paritätische Reichsstadt ). Pacea de la Augsburg în 1555 calmat în orașul conviețuirea
cetățenilor. 28 de ani mai târziu - la 14 februarie jul. / 24 februarie 1583 greg. - calendarul gregorian
a fost introdus în Augsburg ; aceasta a dus la o dispută feroce de calendar, care a atins punctul
culminant în iunie 1584 cu expulzarea teologului luteran Georg Mylius .
Secolul al XVII-lea [ editează | Editare ]
În timpul Războiului de Treizeci de ani din 1628, Fuggerstadt a fost garnizoasă de opt companii
de trupe bavareze, provocând un cost săptămânal de 8950 guldeni. Sub ocupație, edictul de
restituire a fost executat din 1629 în detrimentul protestanților prin forță și din consiliul orașului și
al școlilor, protestanții au fost înlăturați. [42] La data de 19 aprilie a fost armata suedeză sub
regele Gustav Adolf la porțile și au cerut predarea orașului. La 20 aprilie, consiliul municipal a
aprobat predarea voluntară împotriva retragerii libere a forțelor de ocupație bavareze. Noul
comandant a fost inițial fiul cancelarului suedez Oxenstiernași după el Johann Georg de la
Winckel. Cetățenii protestanți și-au luat înapoi vechile drepturi. La începutul anului 1634 nu mai
rămăsese nici un fel de mâncare în oraș, deoarece împrejurimile imediate ale trupelor erau
complet devastate și jefuite. [42] în mijlocul anilor 1634 utilizarea două armate suedeze sub din
nou Bernard de Saxa-Weimar și Gustaf Horn , orașul și regiunea ca un lagăr și o bază pentru
operațiunile lor în luptele din jurul Regensburg și Landshut . După înfrângerea totală a Suediei
la Nördlingen, Augsburg a fost încercuit în toamna anului 1634 de către trupele imperiale și
bavareze și izolat, care intenționează să moară de foame oraș. Toate drumurile de acces au fost
blocate și încercările au fost făcute în mod repetat pentru a împiedica alimentarea cu apă. În
oraș, o foamete cu circumstanțe crude și 5000 de morți la sfârșitul anului 1634. Apoi au fost
furnizați doar cetățeni protestanți. După încercările de către comandantul suedez a căzut prin
intermediul, în secret pentru a obține produse alimentare de la Ulm, orașul sa predat la 13
martie, 1635. Sub noul comandant orașul bavarez Otto Heinrich Fugger statul religios a fost
restabilita în momentul edictului de Retrocedare, iar orașul a trebuit să o compensație de
300.000 de guldeni repliere. [42]În următorii 12 ani, Augsburg nu a fost afectat atât de mult de
război. Numai spre sfârșitul războiului, în septembrie 1646, Augsburg era din nou ținta unei
armate suedez-franceze unite sub generaliștii Carl Gustav Wrangel și Turenne . Orașul a fost
atât de puternic bombardat încât cetățenii erau gata să predea orașul suedezilor. Cu toate
acestea, suedezii au renunțat la asediu, când s-au apropiat de o armată bavareză de relief sub
generalii Johann von Werth . Augsburg a fost, de asemenea, afectat marginal de ultima bătălie
majoră a războiului la mijlocul lunii mai 1648. După bătălia de la Zusmarshausentrupele
bavareze care fugeau de trupele suedez-franceze s-au retras în zidurile orașului. Babilonul
mortal rănit în lupta Melander a murit la Augsburg. [42]
Astăzi, turnul suedez cu statuia Stoinernen Ma , precum și Schwedenstiege, care au fost ambele
părți ale fortificației din Augsburg, amintește de vremurile războiului de treizeci de ani .
din secolul al 18 - lea [ Edit | Editare ]
În secolul al XVIII-lea, producerea de instrumente în Augsburg a cunoscut un nou boom. Este
strâns asociată cu numele Georg Friedrich Branders ( 1713-1783 ), ale cărui produse au fost
favorizate în întreaga Europă. În partea a muzicii se face Johann Andreas Stein și fiica
lui Nannette Streicher un nume importante: prima a fost unul dintre producătorul de pian favorit al
familiei Mozart, acesta din urmă a învățat această meserie de la tatăl ei, stabilit în 1800 , dar la
Viena, unde a condus propriul său salon muzical și u. a. o corespondență plină de viață
cu Ludwig van Beethovencare nu ar fi scris niciodată cele mai bune lucrări fără instrumentele
lor. În secolul al XVIII-lea, Augsburg a fost, de asemenea, unul dintre cele mai importante centre
de produse tipărite din Europa. La 13 decembrie 1703, Augsburg a fost ocupat de războiul
spaniol al succesorilor de către trupele bavareze sub electorul Maximilian al II-lea Emanuel , care
tocmai a trebuit să o elibereze în 1704.
1784/1785 a venit la revoltele lui Weber , care a culminat, în cele din urmă, la 29 ianuarie 1794,
în revolta țesătorilor . Contextul litigiului a fost format din industria textilă în curs de dezvoltare cu
fabricile de bumbac care amenința ambarcațiunile de țesut. În 1771, Johann Heinrich Schüle a
construit prima fabrica de pe continentul european cu fabrica Schülesch din Augsburg.
Modern [ Edit | Editare ]

82
Prin Tratatul de la Pressburg (26 decembrie 1805) a pierdut Augsburg, care este deja la 21
decembrie a trupelor bavareze au ocupat regatul libertății și a căzut în Bavaria. Până atunci a
fost condusă de șapte familii patriciane. Din 1809, orașul a primit propriul director de poliție și a
fost subordonat direct administrației raionale. Prin urmare, ele au fost numite "circulare". După
redenumirea cercurile din districte administrative și birouri județene în județe (1938) a fost
„aciclic“ , deoarece aceste orașe din afara asociațiilor județene direct guvernului a stat.
1862 a fost biroul raional Augsburg, mai târziu a ieșit din districtul Augsburg . Acest lucru a fost
în reforma administrației locale în 1972 , cu fostul cartier Schwabmünchen , o parte din fostul
județ Wertingen și unele locuri ale districtelor Donauwörth și Neuburg an der
Donau combinate. Expansiunea sa actuală din districtul Augsburg , a fost distins cu spin-off al
municipiului Baar pentru Aichach-Friedberg în 1994. Augsburg a rămas sediul județului, orașul
în sine a fost întotdeauna aciclic.

Ștampila (1997) : motor diesel de 100 de ani

În secolul al XIX-lea, Augsburg a câștigat din nou importanță ca centru al industriei textile și al
ingineriei mecanice. În plus față de acum doar sub simbolul MAN cunoscut Maschinenfabrik
Augsburg Nuremberg , unde Rudolf Dieselîn 1892 motorul diesel , de exemplu, a inventat,
a avut Messerschmitt AG cu sediul aici din 1927. În ziarul general al lui Johann Friedrich Cotta
a apărut, de asemenea, în Augsburg, cea mai importantă cotidiană germană din acest moment.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, progresul tehnic a fost remarcabil
și în stațiunea Fuggerstadt. După ce șinele au fost deja introduse pe șine în
1881, tramvaiul electric a intrat în funcțiune în 1898 .
În aprilie 1919 a fost o perioadă scurtă de timp , în legătură cu Munchen Republica Sovietică în
Augsburg , pe baza sovieticilor (Rus. Pentru „Consiliile“), o republică sovietică , dar în Duminica
Paștelui sub presiunea militară a ausgewichenen la Bamberg guvernului bavarez sub Johannes
Hoffmann a trebuit să cedeze . [43] [44]
Nazismul și al doilea război mondial [ Edit | Editare ]
În alegerile parlamentare din martie 1933 , NSDAP a primit în Augsburg 32,3% din voturi. Odată
cu începutul "Revoluției Naționale din Bavaria", pe 9 martie, teroarea a început împotriva
adversarilor politici din Augsburg. La sfârșitul lunii martie 1933, consiliul municipal ales în 1929 a
fost dizolvat și recasat pe baza rezultatelor alegerilor din Reichstag din 5 martie, dar fără
consiliile orășenești ale KPD . În mai, SPD , care anterior fusese exclusă din aproape toate
comitetele orașelor, a părăsit consiliul municipal sub presiunea socialiștilor naționali, urmată la 5
iulie de BVP . Membrii DNVP s-au alăturat fracțiunii NSDAP.
În ședința consiliului municipal din 28 aprilie, cel de-al doilea primar al SPD, Friedrich
Ackermann , sa retras în mod oficial, iar Josef Mayr (politician, 1900) , care a condus anterior
biroul, a ales noul prim-al doilea primar. La 31 iulie, primarul în cele din urmă a fost Otto
Bohl (BVP) și a tras cu privire la reuniunea Consiliului municipal din 3 august de către Edmund
Stoeckle (NSDAP), primarul Lindenberg im Allgäu , înlocuit. Stoeckle, cu toate acestea, aparent
nu a putut câștiga încrederea conducerii partidului și a fost înlocuită în decembrie 1934 de Josef
Mayr. [45] Sechestrarea puterii în oraș a fost finalizată.
Deja pe 9 martie, oficialii comunisti au fost luati in custodie de protectie . Dacă arestările au fost
inițial îndreptate împotriva comuniștilor și a social-democraților, evreii și alte persoane

83
nepopulare, precum și membrii BVP, au fost rapid arestați. De asemenea, incendiul sala de
cântăreți (în parcul Wittelsbacher de astăzi ) din 30 aprilie 1934 a fost cauza unui val de arestări.
Reorganizarea imperiului în 1933 a fost Bayern în șase districte divizate. Augsburg a devenit
capitala districtului Schwaben .

Augsburg sinagoga restaurată după noaptea pogromului, imagine 2006

În 1933, în Augsburg erau 126 de întreprinderi deținute de evrei, dintre care 20 din industrie și 55
de societăți angro. Numărul lor total a revenit la 79 de represalii până în 1938. [46] În pogromul
din noiembrie 1938 , Sinagoga de pe Halderstrasse, construită în 1917, a fost aprinsă în
dimineața zilei de 10 noiembrie 1938 , devastând afacerile evreiești și casele private. Congregații
evreiești de sex masculin deportați în lagărul de concentrare pentru a le îndemna să emigreze și
să-și confiște activele ( Arianizarea ). [47] [48]În 1985, sinagoga a fost redeschisă după o lungă
restaurare și parțial folosită ca muzeu evreiesc. La cimitirul evreiesc de pe Haunstetter Straße , o
piatră memorială comemorează cele 400 de victime evreiești ale lui Shoa, ucise de Augsburg . În
plus față de mulți alți luptători de rezistență, cum ar fi Bebo Wager , membrul SPD al
parlamentului Clemens Högg a fost de asemenea ucis în perioada nazistă.
În timpul celui de- al doilea război mondial , mai multe tabere satelit din lagărul de concentrare
Dachau au fost construite datorită descentralizării producției de armament a fabricii de
avioane Messerschmitt AG din Augsburg și din zona înconjurătoare . În districtul Warshaber, în
zona industrială Ulmer Straße de astăzi , a existat o tabără pentru 500 de evrei maghiari . În
districtul Haunstetten , la Inninger Straße a fost construită o tabără pentru 2.700 de deținuți din
lagărul de concentrare, în zona unei foste pietriș . După ce a fost distrusă în timpul
bombardamentelor, o nouă tabără de bărbați se află într-o baracă de avionPfersee a
fost mobilat. Tot în Gablingen a existat o tabără pentru 1000 de prizonieri, precum și
în Horgau . 235 de prizonieri au fost uciși de bărbați SS sau au murit în condiții de viață
catastrofale și au fost îngropați în Cimitirul de Vest , rechemat de trei plăci comemorative. 2000
de prizonieri au fost condamnați în primăvara anului 1945 pe un marș de moarte de la
barajul Pfersee la Klimmach , mulți dintre ei murind. [49]
Augsburg a fost grav avariat în raiduri aeriene al doilea război mondial, ca și orașul a fost cu
producția de contractori de apărare importante (inclusiv Messerschmitt AG și MAN) o țintă
militară pentru bombardiere aliate. Augsburg a fost bombardat de peste zece ori, inclusiv în
atacurile de efect mai mare de două ori: la 17 aprilie 1942, obiectivul a fost producerea
de motoare de submarin MAN , la 25 și 26 februarie 1944, atacul a fost Messerschmitt
funcționează și Hauptbahnhof ca nod de cale ferată de Sud german.
La 28 aprilie 1945, unitățile Armatei a 7-a din SUA s-au mutat fără rezistență în Augsburg și au
construit aici o bază cu mai multe cazarmă, abandonată complet numai în 1998 prin retragerea
ultimelor trupe.
A se vedea , de asemenea : Bombardarea Augsburg în al doilea război mondial și SUA
garnizoană Augsburg

84
54.000 de oameni au fost de a dezamorsa un constatat în timpul lucrărilor de construcție în
Jakoberwallstrasse la 20 decembrie 2016 de 1,8 tone bombă cu 1,5 tone de explozibil în cea mai
mare campanie de evacuare din Germania după ziua a doua 1 mondial război de Crăciun, 25
decembrie 2016 de la evacuat într-o zonă cu diametrul de 3 km în jurul locului din centrul
istoric. [50] [51]
→ Articolul principal : Evacuarea din Augsburg la 25 decembrie 2016
Republica Federală Germania [ Edit | Editare ]
Orașul vechi, cu clădirile sale importante, a fost în mare parte reconstruit după război, unele
lucrări continuând până în prezent. Renovarea sălii de aur, care a fost deschisă în 1985 cu
prilejul aniversării a 2000 de ani, a fost finalizată abia în 1996. Ca capitala a cartierului
administrativ al Swabiei, Augsburg sa alăturat sistemului politic al Republicii Federale Germania
și al statului liber Bavaria.
Prin construirea orașului Rosenaustadion , orașul a câștigat o mare importanță în perioada
postbelică pentru numeroase evenimente sportive, inclusiv comparații la nivel
de atletism . Punctul culminant al acestor evenimente a format canoe și caiac -Competitions
pe pista de gheață precum și unele baschet - fotbal - și Handbal -Vorrundenspiele la Jocurile
Olimpice din 1972, care au avut loc în Augsburg. Rosenaustadionul a fost, de asemenea,
reuniunea finală a Cincizecimii Ecumenicecare a avut loc la Augsburg în iunie 1971 și este
considerată prima Kirchentag comună a creștinilor protestanți și romano-catolici și, astfel, ca
precursor al Kirchentag-ului Ecumenic .
În octombrie 1970, universitatea a fost deschisă ca succesor la mai multe colegii și a început să
lucreze cu Departamentul de Științe Economice și Sociale. Prin înființarea unor facultăți
suplimentare și prin construirea unui campus din 1974, importanța lor a crescut constant, astfel
încât astăzi sunt înscriși în jur de 20 200 [52] de studenți. [53]
Dupa municipal sistemul de sănătate au fost organizate foarte descentralizat și inconsecvente
a lungul multor secole, a marcat inaugurarea Spitalului Central , care este acum „Klinikum
Augsburg“, în 1982, o schimbare semnificativă: Din moment ce toate urgențele și operațiunile
sunt gestionate la nivel central , la un spital; Clinicile mai mici au, în același timp, o specializare
(a se vedea Healthcare în Augsburg ).
Orașul a cunoscut o catastrofă naturală gravă în 1999, cu inundațiile de la Whitsun , când Lech
și Wertach au trecut prin bănci după zile de precipitații și deblocarea simultană
a topi de zăpadă în Alpi. Când un baraj sa prăbușit, întreaga parte a orașului a fost inundată,
provocând daune de milioane de dolari.
În ultima vreme, Augsburg a fost agitat de mai multe ori prin falimente ale unor companii
importante din crize și are acum o șomaj mediu mai mare decât bavarezii . Diferite obstacole,
cum ar fi expansiunea eșuată a aerodromului la un aeroport regional mare și rezolvarea
defectuoasă a unei fabrici BMW au contribuit la acest lucru. Prin evenimente culturale majore,
cum ar fi Mozart sau Anul Brecht , Augsburg a câștigat atenția în ultimii ani.
În 2011, Augsburg a fost unul dintre locurile pentru Cupa Mondială a Femeilor .
Urban Legends [ edita | Editare ]
Oraș zeiță Cisa [ Edit | Editare ]
Se presupune că Cisa ( dea Ciza ) era zeița orașului din Augsburg. În notele marginale
din Ursberg pen original Excerptum ex Gallica Historia (1135) este descrisă în detaliu de asediu
fara succes a romane de triburi șvabi , rapoarte construite între Lech și orașul Wertach Cisaris,
mai târziu Augsburg. Orașul a fost numit după un sanctuar al zeiței Cisa. În acest text, numele
locale sunt Kriegshaber de un avar Hafnerberg grec de un prefect militar Habeno ( și: Hebeino)
și Pfersee de un tribuni militare Verres ( de asemenea: Verus ) derivate (a se vedea
și : Derivarea numelui Pfersee ).
Textul din secolul al XII-lea se dovedește a fi o compilație difuză cu un accent clar
asupra cercetării , nu neobișnuită pentru cercetarea legendelor , a interpretării imaginative a
denumirilor locale care nu mai erau înțelese, probabil Voralemannischer. Numai zeița Cisa a

85
rămas în discuție, pentru că Jacob Grimm, în mitologia sa germană, a subliniat în mod explicit
"valoarea tradiției curioase".
Fie că se poate presupune un Alemannic Ziuverehrung la locul Kitzenberg de astăzi, cu
Bazilica Sf. Ulrich și Afra , nu este, de asemenea, o dovadă științifică. În Augsburg, cel puțin
din Evul Mediu târziu, a fost cunoscut un provincial român Medusenhaupt , care a fost izolat în
Ulrichskirche de astăzi și este acum în Muzeul Roman. O reprezentare a Cisei poate fi văzută pe
vremea Perlachturmului ; în plus, potrivit legendei, unele reprezentări pe ușile de bronz
ale catedralei indică zeița.
Stoinerne Ma [ Edit | Editare ]
De „Stoinerne Ma“ ( „Omul de piatră“) este o figură de piatră în mărime naturală pe de est zidul
orașului Augsburg în zona așa-numita „Suedia casa scării“, care se află aproape de biserica
Gallus. Probabil reprezintă un brutar cu o singură armată, cu o pâine de pâine și un semn. În
zona picioarelor există o postură în formă de melc .

"Stoinerne Ma" la zidul de est al orașului

Conform legendei, este brutar „Konrad Hackher“ , a copt în timpul unui lung asediu al orașului de
pâine rumeguș și au aruncat pentru asediatorilor în mod clar vizibile pe perete în șanț. Impresia
că în Augsburg a mai rămas atât de multă pâine încât ar putea fi aruncată peste zid, se spune că
a demoralizat atât pe aseară încât, în mânie, i-au împușcat cu o arbaletă. O lovitură ia bătut
brațul și în curând au oprit asediul. Din punct de vedere istoric, evenimentul
aparține Războiului de Treizeci de aniMai exact, despre asediul din Augsburg în anii 1634/35,
când trupele bavareze catolice sub polițalul mareșal von Wahl voiau să recupereze orașul ocupat
de suedezii protestanți. Bineînțeles, fapta brutarului nu este dovedită în mod fiabil.
Situația de fapt dincolo de această legendă există, cu toate acestea. În contribuția sa cu
meticulozitate cercetat în 1941 a publicat nr 54 din „Jurnalul al asociației istorice pentru
Schwaben“ definită Eduard Lampart acel moment încă în picioare în colțul din față Lane pulbere /
figura șanț inferior ca meșterit de la unele care nu inițial fie împreună piese. S-ar putea referi la
descoperiri lucrările de excavație în oraș, care au fost carted prin generații la colțul menționat
mai sus, deoarece a fost până 1810 sediul operatorului istoric „Municipal Bauwarts“. Unul dintre
Bauwarte se datorează, probabil, formării figurii dintre începutul și mijlocul secolului al XVIII-
lea. Numai mai târziu i-a fost creditat că ea reprezintă hackerul eroilor brutali din istorie.
Statuia este adesea abordată de pașnicii care se plimbă de-a lungul zidului orașului. Deoarece
ar trebui să aducă noroc să atingă nasul figurii de piatră, acest obicei este deosebit de popular
cu iubitorii.
Cele șapte Kindeln [ Edit | Editare ]

86
Cu cei șapte copii

În peretele de proprietate de la Seven Kindeln 3 ( ♁ ⊙ ) este un relief de piatră retrasă din

perioada romană, care reprezintă șase jocuri de noroc, copii goi, care sunt adunate în jurul unui
sicriu.
Conform legendei, placa comemorativă de către un ofițer roman la comemorarea înec a fost dat
unul dintre copiii săi pentru a fi (de aceea se numește „șapte“ copii, deși panoul este de numai
șase: al șaptelea copil sa înecat și se află în sicriu) . Conform cunoștințelor actuale, placa
reprezintă Eroten și, odată ce a format partea longitudinală a așa-numitei Erotensarkofags .
Încorporări [ Editare | Editare ]
Zona urbană a fost deja extinsă din nou și din nou prin încorporarea comunităților înconjurătoare,
însă a luat doar proporții mai mari în secolul XX. Încorporările vor fi atribuite în două valuri: o
primă înainte și în timpul primului război mondial , al doilea în 1972 în cadrul reformei municipale
bavareze . [54] fostul primar Augsburg , Hans Breuer ar dori încorporate orașele mai din jur, dar
nu a reușit din cauza rezistenței populației locale. Pentru soluționarea unui centru post-logistic pe
1 iulie 1999 a fost schimbat un coridor cu orașul vecin Gersthofen.

Harta orașului Augsburg (1905)

data Locuri închise creștere

87
1 iulie 1910 Commune Meringerau (astăzi Siebenbrunn ) 953,7 ha

1 ianuarie 1911 Municipiul Pfersee 345,8 ha

1 ianuarie 1911 Comunitatea Oberhausen 862,2 ha

1 ianuarie 1913 Orașul Lechhausen 2794,4 ha

1 ianuarie 1913 Comunitatea Hochzoll (până în 1905 Friedbergerau) 435,0 ha

1 aprilie 1916 Războinic comunitar 5,9 ha

1 iulie 1972 Orașul Göggingen 1079,2 ha

1 iulie 1972 Orașul Haunstetten 1393,2 ha

1 iulie 1972 Comunitatea Inningen (cu Bergheim ) 3383,9 ha

1 mai 1978 Ag. Anton 32,0 ha

1 iulie 1979 Districtul Gersthofen 38,1 ha

1 iulie 1999 Parte din zona Gersthofen (swap zonă) 1,6 ha

Originea numelui [ Editare | Editare ]

Numele Augsburg provine din numele roman al orașului, Augusta Vindelicorum . Prima parte a
numelui, Augusta , a fost suportată de oraș, deoarece a fost comandată de împăratul Augustus
de către cei doi frați Drusus și Tiberius în 15 î.H. A fost fondată (mai întâi ca tabără militară). A
doua parte, Vindelicorum , este pluralul genitiv al denumirii latine a tribului Vindeliker , care sa
stabilit apoi în poalele alpine dintre Lacul Constance și Inn .

Politica [ Editare | Editare ]

Pe 23 septembrie 2008, orașul a primit titlul de " Locul diversității " acordat de guvernul federal .
Consiliul Local [ Edit | Editare ]
În partea de sus a orașului Augsburg, în calitate de președinte al Consiliului dovedit , deoarece
1266 de asistente medicale ale orașului care , ocazional , ca primar a fost numit, ceea ce
însemna că unii aveau ambele titluri simultan în uz. Nu a fost până în 1548 că titlul a fost în cele

88
din urmă fixat pe chaperon oraș. Aceștia au fost numiți de mai mulți ani și au fost apoi aleși
pentru viață, motiv pentru care au existat mai mulți îngrijitori ai orașului în același timp.
După tranziția la Bavaria, a fost înființat un magistrat cu doi primari din Augsburg, care a fost
susținut din 1818 de un colegiu suplimentar de reprezentanți ai municipiului. 1919 acest sistem
cu două camere a fost abandonată în favoarea înființării unui „consiliul municipal“, care , de la
proiectele „primul primar“, cel mai titlul Domnul Primar conduce ( a se vedea lista cu primarul din
Augsburg ).
La 16 martie 2008, a stat Kurt Gribl ( CSU partid afiliere, la momentul alegerilor, cu toate
acestea) , într - un al doilea tur în fața actualului Paul Wengert ( SPD ) și efectuate la 2 mai 2008,
Biroul primarului. [55] La alegerile locale din 16 martie 2014 Actualul președinte Gribl a venit din
nou în calitate de candidat la funcția de primar pentru CSU. El a predat fără alegeri cu 51,8%
față de adversarul său și a fost astfel confirmat în funcție. [56]
Consiliul Local [ Edit | Editare ]
→ Articolul principal : Rezultatele alegerilor municipale din Augsburg
distribuția actuală a locurilor în Consiliul Local [57]

Un total de 61 de locuri
 Stânga : 1
 SPD : 13
 Verde : 7
 Pro Augsburg : 3
 FW : 2
 CSM : 3
 CSU : 24
 AfD : 2
 În caz contrar: 6

Printre locurile CSU se numără domnul primar.

În caz contrar: FDP, ÖDP, WG politică, WSA fiecare 1 loc, 2 locuri fără petrecere

Consiliul municipal este format din 60 de consilii urbane și primarul.

Rezultatele alegerilor ale Consiliului municipal din 1972 în procente [58]

Uniunea
Pro
an Creștin- SPD FDP verde ODP Stânga 1 REP NPD AFD alte
Augsburg
Socială

1972 44,9 46,5 2.3 - - 0.7 - 0.9 - - 4.7

1978 46.8 44,5 2.7 - - 0.4 - 0.6 - - 4.9

1984 32,9 44,9 1.3 4.2 - 0.2 - 0.7 - - 15.8

89
 1990 43.1 28.4 2.5 10.8 - - 10.0 - - - 5.2

1996 44.1 29,4 1.7 10.5 - - 2.8 - - - 11.5

2002 43.5 36,4 3.5 8.7 1.8 1.2 - - - - 4.9

2008 40.1 30.1 2.7 10.3 1.5 3.5 - - 9.4 - 2.4

2014 [59] 37,7 22.4 1.6 12.4 1.9 3.2 - - 5.1 5.9 9.6

Scaunele
23 13 1 7 1 2 - - 3 4 62
2014

1 2002 ca PDS , până în 1984 DKP este listat. În 2017, Alexander Süßmair a demisionat din
partid, luând mandatul consiliului său municipal.
2 Centrul social creștin (CSM): 3, votanți liberi : 2, WG e. V .: 1

Membru al Parlamentului [ Edit | Editare ]

Augsburg se află în orașul 252 din Augsburg , care aparține, de asemenea, Königsbrunn în
același district Augsburg.
În alegerile pentru a 17 -a Bundestag - ului german în septembrie 2009 a fost Christian
Ruck al Uniunii Creștin - Sociale ales în mod direct , cu 42,2 la sută din voturi. De-a lungul listei
naționale a atras , de asemenea , Miriam salut pentru FDP , Heinz Paula pentru SPD , Alexander
Süßmair pentru Linke și Claudia Roth a Alianței 90 / Verzii din Bundestag.
După ce Christian Ruck și Heinz Paula nu au concurat în alegerile pentru Bundestagul 18
german, numai Claudia Roth a fost realesă de Alianța 90 / The Greens . Volker Ullrich (CSU) a
câștigat mandatul direct, pentru că SPD Ulrike Bahr a fost aleasă pe lista de stat. Alexander
Süßmair și Miriam Gruß nu au fost realeși. [60]
Referendumurile [ Editare | Editare ]
În Bavaria, articolul 18a din Codul municipal permite cetățenilor locali dreptul de a
iniția referendumuri ca parte a influenței lor directe la nivel local . [61] Semnăturile de succes vor fi
votate prin referendum . În Augsburg, cetățenii au fost chemați la urna de vot în următoarele
chestiuni:

 În 1995, contractorul Ignaz Walter intenționa să construiască o parcare subterană lângă

Fuggerstraße în apropierea centrului orașului. O cerere civică a fost în favoarea clădirii, un
altul a fost respins. În ianuarie 1996, 63% dintre alegători au optat pentru refuzul parcării
subterane, o minoritate de 37% a dorit să cunoască clădirea realizată. Prezența a fost de
36,3%.
 Câteva luni mai târziu construirea așa-numitul „drum buclă“ de-a lungul șoselei de centură
excitate la Red Gate mintea lui. Diverse inițiative ale cetățenilor care poluarea fonică recitate
de trafic și deteriorarea mediului de viață, colectate semnăturile necesare pentru o inițiativă
a cetățenilor. Consiliul local Augsburg a luat act de respingerea inițiativelor asupra
conceptului de reparat a unui „oraș prietenos“ tangentă. În referendum, în iunie 1997, a
primit 80 de procente de voturi "da". 32,5% din alegătorii eligibili au votat pe drumul de buclă
realizat ulterior.

90
 În anul 2007, considerentele concrete ale administrației orașului Augsburg și ale companiilor
de transport municipale pentru transformarea Königsplatz au făcut obiectul unei petiții a
cetățenilor. Ca parte a planificării pentru centrul de mobilitate Augsburg , sistemul central de
oprire a autobuzului urma să fie extins și modernizat. A fost o intervenție în zona verde
adiacentă, de asemenea, cu curățarea copacilor, destinată. Oponenții au cerut mai întâi o
competiție de idei asupra unui concept de trafic total înainte de o conversie. La 25 noiembrie
2007 a avut loc referendumul privind conversia. 53,2% dintre cetățenii care votează au optat
pentru această competiție. [62] Prezența a fost de 24,2%.
 Administrația orașului din CSU și Pro Augsburg a decis după competiția pentru o Königsplatz
fără autovehicule, realizată prin relocarea principalelor axe de trafic. Cetățenii s-au mobilizat
împotriva acestui plan, cerând construirea unui tunel pe Königsplatz. În cadrul
referendumului din 21 noiembrie 2010, alegătorii au putut vota separat un consiliu, un
referendum și o întrebare-cheie. Alternativa consiliului orășenesc, care prevede un "drum de
ajutorare" preventiv, dacă este necesar, a fost votat de alegători cu 73,9% voturi
"da". Construcția unui tunel nu numai că a eșuat din cauza cvorumului necesar de 19.391 de
voturi, dar ar fi fost respinsă și majoritatea, cu 68,1% din voturile valabile. Prezența a fost de
28,8%. [63]
Uneori, politicienii locali reacționează în eventualitatea unei rezistențe din partea populației, chiar
și fără referendum, dacă există un puternic semn de sprijin de la simpatizanți pentru un
proiect. Astfel, construcția noii biblioteci de oraș Augsburg a fost realizată după câțiva ani de
întârziere din motive financiare într-un timp scurt și oprit de către cetățenii care doresc vânzarea
intenționată a Baiei din Orașul Vechi .
Crest [ Edit | Editare ]

Stema bibliotecii din Augsburg (colorarea din jurul anului 1551-1600)

Stema orașului cu capital de aur de la 1811 la 1985

Zirbelnuss pe un capac de vizitare al orașului Augsburg

Blazon : "În scut roșu și argintiu împărțit un verde Zirbelnuss pe capital de aur" [64 ].

91
 Motivul Crest: descrierea heraldică oficială a stemlui Augsburg a numit un semn împărțit cu
roșu și argintiu, pe care un verde Zirbelnuss pe o 1985, de asemenea, de capital verde . În
consecință, culorile orașului sunt de culoare roșu-verde-alb.
Cea mai veche sigilă de oraș din Augsburg din anul 1237 demonstrează o poartă cu două cetăți
cu cîmpii și deasupra unei stele. În arcadă este un pom al vieții , din 1260 un strugure pe jos,
care face aluzie la numele orașului "Augster", care reprezintă un soi de struguri.
În secolul al 15 - lea un verde de struguri este prezentat în semn roșu și alb, care (probabil
vârful unei construcții mormânt roman) schimbări de descoperirea unui con de pin 1467: Din
moment ce o va lua de struguri Zirbelnussafișat. Capul de pe capitala a fost detectabil din 1521,
coroana murală abia din 1811. Semnificația acestor simboluri nu este clară. Culorile orașului
sunt cunoscute încă din 1372. Cu ocazia sărbătorii de 2000 de ani din 1985, stema a fost
reproiectată în funcție de gusturile contemporane.
Zirbelnuss a fost la fel de conuri de pin stilizate a însemnelor de Legiune a castrului roman și
a devenit un simbol al capitalei romane mai târziu a provinciei Raetia . Chiar și astăzi,
Zirbelnuss se găsește pe numeroase clădiri și ziduri în întreg orașul, ca semn al demnității lui
Augsburg.
Zirbelnuss este pe un scut divizat roșu și alb , care se datorează banner - ul episcopului
Augsburg, care, ca însemnele vechi al Ducatul de Suabia , culorile purtau rosu-alb. [65]

Twinning [ Editare | Editare ]

Istoria Augsburg înfrățirea dintre orașe a început după al doilea război mondial, când
britanic Consulatul General de la Munchen în 1956 a venit cu dorința de a construi o relație
prietenoasă cu un oraș scoțian Augsburg și orașul Inverness sugerat.

Augsburger Städtepartnerschaften [66]

Inverness Scoția , GB 1956

Nagahama Japonia 1959

Amagasaki Japonia 1959

Dayton Ohio , SUA 1964

Bourges Franța 1967

Liberec Czechia 2001

Jinan Shandong , China 2004

92
După primele vizite reciproce ale reprezentanților oficiali în același an, a avut loc un schimb
cultural permanent, care a dus la înfrățirea orașelor, care nu a fost niciodată interesată în mod
contrar.
Primul Germano japonez legământ sora oraș merge înapoi la inițiativa unei singure
persoane: Magokichi Yamaoka a studiat înainte de al doilea război mondial în München și în
cursul cercetării sale pentru Rudolf Diesel interesat, așa că a fost de multe ori prezent in
Augsburg. După război, Yamaoka a fost acum CEO al Yanmar -Diesel lucrări, el a donat de ce
japonez Rudolf-Diesel Memorial Grove în Wittelsbacher Park . Ulterior, el și-a folosit întreaga
influență politică și privată asupra orașelor Amagasaki și Nagahamaîn care compania sa avea
fabrici de asociere cu Augsburg, ceea ce a dus în cele din urmă la dublu parteneriat în 1959.
Doar cinci ani mai târziu, legătura cu orașul american Dayton ( Ohio ), care a avut originea în
1956 de către președintele american Eisenhower, a proclamat proiectul "Oamenii față de
oameni". Evoluțiile au fost favorizate și de faptul că grupul american NCR de la Dayton și-a
înființat sediul german în Augsburg. Parteneriatul final a fost constituirea unui "Comitet al
Orașelor Sister".
Ca parte a tratatului franco-german de prietenie din 1963 a venit un an mai târziu din rândurile
Consiliului municipal din Augsburg, dorința de a intra într-un parteneriat cu un oraș în Franța. În
consultare cu Uniunea Primarului Internațional, alegerea a căzut pe Bourges, situat
central . Acordul de parteneriat însuși a fost semnat în sfârșit în aprilie 1967, după ce a avut
anterior vizite și contacte reciproce.
Acesta nu a fost până la 31 de ani mai târziu, a existat o înfrățire suplimentară, dar a căror
origine este deja în perioada de la scurt timp după încheierea celui de al doilea război mondial:
În 1955, orașul Augsburg a avut sponsorizare pentru toate din orașul ceh Liberec luate (Cehia
Liberec) strămutate, dintre care unul Majoritatea au găsit o nouă casă în orașul Fugger. După
încheierea Războiului Rece , fostele persoane strămutate inițial a început să ia, în special în
ceea ce privește cultura din nou în contact cu casa lor vechi, care sa reflectat în programele
de schimb regulate. Această evoluție a fost luată în considerare în cele din urmă la 1 mai 2001,
odată cu semnarea unui acord oficial de parteneriat urban.
Actuala înfrățire a orașelor din Augsburg își găsește rădăcinile într-un parteneriat oficial
provincial, pe care Statul liber al Bavariei și provincia chineză Shandong au semnat la 9 iulie
1987. Ca urmare, capitala provinciei Jinan a fost interesată de stabilirea unui parteneriat cu un
oraș bavarez. După vizitele și contactele inițiale reciproce, primarii respectivi au putut în cele din
urmă să semneze actul oficial de înființare a înfrățirii orașelor la 3 septembrie 2004.
Ca rezultat, Augsburg are acum șapte orașe înfrățite pe trei continente , cu care există contacte
intense, mai ales pentru o mai bună înțelegere între națiuni. Acestea sunt exprimate într-o
varietate de domenii, inclusiv schimburi de studenți și studenți, comparații sportive, muzicale,
artistice sau diverse grupuri de domiciliu care își plătesc reciproc vizitele. [66]
Sponsorizările [ Editare | Editare ]
În 1954, la sugestia Asociației germane a orașelor una dintre Goeggingen sponsorizare pentru
exilaților germani născuți din oraș și districtul Neudek luate în regiunea sudetă, care este
susținută în continuare de orașul Augsburg , deoarece Göggingens incorporare. În același an,
Augsburg a devenit nașul Ilbertissenului Swabian , care a devenit un oraș în acest an.
Doar un an mai târziu , sponsorizarea tuturor de acum parte din Republica Cehă Liberec
regiunea a fost (tschech. Liberec luate expulzat germani, în cele din urmă după căderea) Cortinei
de Fier a dus la o înfrățire oficială în anul 2001 ( a se vedea: twinning ).
Fuggerstadt este, de asemenea, nașul pentru mai multe mijloace de transport. Soare a avut deja
în imperiul său din 1909 crucișătorul ușor numit SMS Augsburg și , de asemenea , în marina
germană au fost două din 1958 deja fregate Augsburg botezat, The F 222 și F 213 . Începând
cu anul 2008, de altfel, principala navă de pasageri MS Augsburg Ammersee flota , inclusiv
numele orașului. În plus, din 2002 rula un ICE 3 [67] a Deutsche Bahn din 2008 LINT 41 al trenului
regional bavarez și din 1990 oAirbus A320-211 de la Lufthansa sub numele de Augsburg . [68]

93
Timbre [ Editare | Editare ]

Ștampila "2000 ani Augsburg"

Orașul Augsburg sau evenimente istorice care sunt strâns legate de oraș au fost dedicate
timbrelor în trecut. Așa că a dat german post , printre alte marci la 1000a ani de la Bătălia de
la Lechfeld (1955), pentru Ecumenică reuniune Rusalii în Augsburg (1971), la competițiile
olimpice la pista Augsburg de gheață (1972), The aniversarea de 450 de ani a Mărturisirii de
la Augsburg Augustana (1980), 2000 aniversare a orașului (1985) sau a 450-a aniversare a Păcii
Religioase Augsburg (2005).
În plus, cu ocazia zilei ștampilei din 1984, o ștampilă a fost dedicată oficiului poștal din Augsburg
din secolul al XVI-lea. La Crăciun 1995 au fost emise motive de la Marienfenster din Catedrala
din Augsburg . În vara anului 2017, a apărut o serie de ștampile cu motive din Augsburger
Puppenkiste . [69]
Nu numai de către Deutsche Post, dar , de asemenea , companiei de livrare privat Logistic-mail-
Fabrica cu sediul în Augsburg, mai multe seturi de timbre poștale au fost emise în legătură cu
orașul, printre alte modele de familie Fugger , The Zoo Augsburg sau , de asemenea
, la Augsburg , Teatrul de păpuși . [69]

Artă și Cultură [ Editare | Editare ]

→ Articol principal : Cultură și atracții în Augsburg

Vederea orașului Augsburg pe Reichstaler, tocată în 1643

Obiective turistice [ Edit | Editare ]

94
Perlachturm

Fuggerei din Augsburg Old Town este cea mai veche dezvoltare de locuințe sociale din lume și locuită încă din 1,523th

Augsburg a fost întotdeauna un centru cultural în istoria sa și chiar și astăzi are o semnificație
supraregională pentru artă și cultură în diferite zone.
Din epoca așezării romane, cum este Augusta Vindelicorum, se păstrează doar câteva
descoperiri, care sunt expuse mai ales în muzee. Cea mai bună modalitate de a vă imagina viața
o dată în viață este încă pe drum prin intermediul Via Claudia Augusta , care este în prezent în
mare măsură prezentă astăzi.
În Evul Mediu, au fost construite clădiri sacre, dintre care cele mai importante sunt catedrala
Vizitei și bazilica Sf. Ulrich și Afra , care încă mai au o influență decisivă asupra orășelului
astăzi. Ferestrele profetice din cleterura sudică a catedralei, ridicate în jurul anului 1140, sunt
singurele exemple care au supraviețuit vitraliilor romane din lume . Alte lucrări ecleziastice
semnificative din această perioadă includ ușile din bronz ale Catedralei din Augsburg din 1065,
care au fost renovate în anul 2000.
În plus, Augsburgul medieval a fost înconjurat cu fortificații mari și cu peretele continuu
al orașului , din care se păstrează încă multe părți, inclusiv Fünfgratturm sau Wertachbrucker
Tor . În interiorul acestor ziduri, aurarii și argintariis-au stabilit în același timp și au câștigat o
reputație excelentă de-a lungul secolelor. Lucrările ei pot fi văzute astăzi în diverse muzee și
expoziții. Orașul în sine este încă caracterizat de un număr remarcabil de artizani în această
direcție. Fântâna de aur din Piața Martin Luther mărturisește prezența lor.
vârf absolut experimentat Augsburg , la momentul Renașterii , ca aici, artiști precum Hans
Holbein Elder și Hans Burgkmair a lucrat și orașul ar putea deveni una dintre cele mai importante
centre culturale din Europa Centrală. În acest timp , unele dintre cele mai importante și renumite
atracții, nu în ultimul rând de familiile negustor bogat a apărut Fugger și Welser au fost
finanțate: Elias Holl a construit Primăria , care este considerat nord ca bedeutendster clădire
seculară renascentist Alpi și fântână magnific ( Augustusbrunnen , Herkulesbrunnenși Fântâna
Mercur ). Cu Fuggerei , de asemenea , cea mai veche folosită astăzi pentru decontare socială
din lume sa născut.

95
Dar chiar și mai târziu, epocile și-au lăsat amprenta în Augsburg. Mai ales stilul rococo , numit
și gustul Augsburg , și-a lăsat amprenta asupra orașului. Reședința
episcopală și Schaezlerpalais datează din această perioadă .

Amenajarea ursului în grădina zoologică din Augsburg

În timpul revoluției industriale , fabricile au apărut , cum ar fi Schülesche stambă , palatul

de sticlă sau fabrica Castelul , conexiunea (mai ales ca muzee și galerii de artă) sunt acum
folosite mai ales pentru alte scopuri, și case industriale , cum ar fi casa Gignoux , The Villa
Haga sau Villa Silbermann . Art Nouveau a plecat din Augsburg cu sinagoga , The Kurhaus în
Göggingen , The Heart Biserica Sacre în districtul Pfersee și piscina vechi de înot municipal , de
asemenea , clădiri extraordinare.
Chiar înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial , în 1937 , care a fost Zoo
Augsburg deschis, care a fost montat după război cu animale exotice și astăzi reprezintă mai
mult de 500.000 de vizitatori anual, instituția culturală cel mai vizitat bavarez-Șvabia.
După al doilea război mondial, în special clădiri pentru evenimente majore caracterizate inițial
peisajul urban să menționeze în special Rosenaustadion ca un stadion modern în timpul său, și
multe din beton construite de construcție metoda de construcție, astfel încât printre altele, sala
de sport Erhard Wunderlich , centrul de convenții cu turnul hotelului sau Stadionul Curt Frenzel .
La Bavareză de Stat Biroul de Conservare 1226 Augsburger monumente individuale sunt
înregistrate în prezent, editat și supravegheat lista de monument - astfel încât acestea
să constituie circa 1,6 la sută din stocul total de locuințe din oraș. În plus, Augsburg are 20 de
ansambluri înregistrate, precum și ansamblul vechi la scară largă, care la rândul său are 65 de
scene pătrate protejate și stradale.
Vezi de asemenea și : Lista monumentelor din Augsburg
Muzee și galerii [ Edit | Editare ]

SCHWAB. Handwerkermuseum

Muzeul Maximilian a fost construit în 1855 și renovat pentru prima dată de mileniu de la sol
în sus, făcându - l a primit un iz istoric și modern. Zona expozițională se întinde pe mai multe
etaje și este împărțită în expoziții permanente, care includ sculpturi, aur, construcții și colecții de
istorie urbană, precum și o secție de expoziție temporară.
Din 2006 există o expoziție permanentă în Muzeul Culturii Evreiești , care documentează istoria
evreilor din Augsburg și Swabia din Evul Mediu până în prezent. Ea documentează "practica

96
religioasă de-a lungul veacurilor" și face ca "istoria evreiască ca parte integrantă" a istoriei
Augsburg și Swabian să devină clară. [70]
Muzeul artizan șvăbească este de șvab Camera operat și grupuri de lucru istorice de artizanat
vechi și cea mai mare parte pe cale de disparitie , cum ar
fi Bader , Saddler , cizmar , ceasornicar , brutar , legător sau Posamentierer . Sunt afișate
echipamente, unelte și materiale de lucru originale. În plus, o expoziție dedicată breslelor .
În Muzeul Roman , situat în incinta fostei mănăstiri dominicane Sf . Magdalena, descoperirile
arheologice din Augsburg și zona înconjurătoare din Epoca de Piatra , prin epoca bronzului
trebuie considerate antichitatea târzie și Evul Mediu timpuriu. Cu toate acestea, accentul se pune
pe obiecte din timp ca și capitala provinciei romane.
Re-deschis , după măsuri ample de renovare în 2006 , Schaezlerpalais de o parte, ca un
punct culminant al stilului rococo de a construi în valoare de văzut, dar este acasa , la alte patru
colecții de artă majore: Galeria german baroc , The Colectia grafic , The Charles și Fundația
Magdalena Haberstock și Galeria Națională din Biserica Sf . Ecaterina - vechi maeștri
germani . Lucrările lui Albrecht Dürer pot fi consultate aici.

Glaspalast Augsburg(găzduiește mai multe muzee de artă)

Pentru susținători ai artei moderne este palat de sticlă cu Kunstmuseum Walter și

adiacent galeriei lui Noe la locul potrivit, pentru că aici colecția privată a antreprenorului Prof.
Walter Ignatz este prezentat pe 5500 de metri pătrați de spațiu expozițional. Accentul colecției
este arta contemporană. Punctul culminant este arta de sticlă a lui Egidio Costantini, a cărei
numeroase opere au fost create în colaborare cu artiști precum Picasso, Miró și Braque. De
asemenea, se află Staatsgalerie Moderne Kunst , o sucursală a Pinakothek der Moderne din
München și H2-Zentrum für Gegenwartskunst .
Muzeul Hockey se află lângă Plärrer și să întocmească diverse expoziții de jucători de hochei
celebri acasă și în străinătate, cum ar fi proprietatea lui Gustav Jaenecke. Acesta găzduiește, de
asemenea, Hall of Fame Germania, care include jucători, arbitri, antrenori, oficiali și jurnaliști.
Muzeul Lutherstiege Augsburg prezintă obiecte și camere din vremea lui Martin Luther.
De birthplaces de Bertolt Brecht și Leopold Mozart au fost numite după aceeaș și acum găzdui
ca Brecht - sau Casa Mozart expoziții pe viața și opera celor doi fii mai faimoase ale orașului.
Puppentheatermuseum Cutia de teatrul de păpuși Augsburg este situat în fosta Spitalul Duhul
Sfânt și celebrul spectacol „stele pe fire“ ca Urmel, Jim Knopf și Kalle Wirsch.
În plus, orașul Fugger oferă un număr mare de alte muzee și galerii cu diferite teme și are Parcul
Feroviar , The Fugger și-Welser-temă muzeu , The Muzeul Gasworks și textile de Stat și
Industrie Muzeul a primit în ultimii ori alte muzee importante.
Administrativ, mai multe muzee mari, cum ar fi Schaezlerpalais, Muzeul Maximilian și Muzeul
Roman, au fost combinate în Kunstsammlungen und Museen Augsburg . [71]
Vezi și : Lista muzeelor din Augsburg

97
Teatre și etape [ Editare | Editare ]
În concordanță cu semnificația sa culturală, Augsburg are și un număr mare de teatre, toate
acestea fiind găsite pe lista teatrelor din Augsburg .

Teatrul orașului Augsburg

Teatrul Augsburg este cel mai important teatru din oraș și are un teatru de muzică, teatru și
ansamblul de balet de la mai multe locuri (în casa mare , în noua etapă Brecht , în Hoffmann
subsol , pe scena în aer liber de la Poarta Roșie și în Sala Congresului) are loc.
Cunoscut pe întreg teritoriul Germaniei este Augsburger Puppenkiste , un teatru de
păpuși atât pentru adulți cât și pentru copii. Teatrul de Păpuși are producții legendare , cum ar
fi Urmel de gheață sau Jim Button a dat naștere și a produs , indiferent de tendințele moderne
joacă noi de succes.
Cu Teatrul Sensemble, Augsburg are și un teatru experimental cunoscut la nivel național , care a
jucat inițial într-o scenă în aer liber și își păstrează acum propriul loc în Kulturfabrik
Augsburg . Piesele Teatrului S'ensemble variază de la teatru de vorbire , muzică , improvizație și
expresivă la performanță și instalare .
Orașul are un număr mare de alte teatre și case culturale dedicate secțiunilor cele mai diverse
ale teatrului, cum ar fi Casa de Cultură Municipală Abraxas . În plus, multe școli conduc propriile
grupuri de teatru, inclusiv universitatea cu teatrul său românesc .
Augsburg a fost de două ori locul de desfășurare pentru Festivalul de Teatru bavarez , cel mai
mare bavarez Festivalul de Teatru : Ultimul loc de 11-27 mai 2012, 30 bavarez Festivalul
de Teatru de la locul Fuggerstadt înainte , care a fost în 1985 al treilea Festival de Teatru
bavarez fost aliniate aici.
Cinematografe [ Edit | Editare ]

LILIOM , un cinematograf din Augsburg

Cinematografele din Augsburg au o tradiție îndelungată. Primul screening documentat a avut loc
la 19 octombrie 1896 în cafeneaua Mercur am Judenberg, unde diferite filme scurte - de exemplu
sosirea unui tren la o stație de tren - au fost prezentate de un cinematograf . În anii care au
urmat, showmenii au participat în mod regulat la diverse festivaluri populare cu cinematografele
lor de călătorie.
Prima clădire de cinema pentru a organiza Variety a raportat băcanul Augsburg Fridolin
Widmann în noiembrie 1906 în mod oficial la: Teatrul Thalia poate fi astfel descris ca fiind cel mai

98
vechi cinematograf din oraș, chiar dacă numele nu este până în 1909 sa dovedit în condiții
de siguranță. [72]
Multe cinematografe care au fost create la acea vreme nu mai există sau au un nume diferit. A
fost o răscruce de drumuri a marcat mileniul al construcției a două cinematografe multiplex , un
acum închis CineStar teatru film la gara principală și un Cinemaxx cinematograf Galeria
orașului , la sfârșitul teatre tradiționale de film , cum ar fi Capitol , Dreimäderlhaus sau palat
de film a însemnat. Deci , astăzi , aceste două complexe de cinema se concentreze pe
actualul Hollywood - blockbuster .
În plus, s-au ținut câteva cinematografe mai mici, care se încadrează în mare parte în categoria
cinematografelor de programe și, în plus față de filmele actuale, oferă și alte evenimente
culturale: Liliom , Mephisto , Savoy și Thalia .
În fiecare vară are loc Lechflimmernul din Augsburg . Într-o piscină în aer liber (Familienbad am
Plärrer), filme de fiecare gen sunt proiectate zilnic pe un ecran mare. Vizitatorii pot sta pe
scaunele de plastic furnizate sau se pot culca pe iarba cu pături. Începutul filmului este
întotdeauna cu apusul soarelui.
Publicate în vara anului 2006 filmul bavarez Cine mor mai tineri mai mort , care a fost atenția
Germaniei și filmului german a primit premiera în Mefisto cinematograf.
Muzica [ Editare | Editare ]
Trupe și artiști [ Edit | Editare ]
Augsburg este casa unor interpreți și trupe de muzică bine-cunoscute din Germania. Cea mai
cunoscută este The Seer , care a fost fondată în 1990 și joacă un amestec de elemente
de rock și elemente folclorice .
Deja zece ani mai devreme, sa înființat impotența trupei , care a atras atenția inițial în principal
prin versuri provocatoare. Astfel, prostituatele au fost puse la putere de către Bayerischer
Rundfunk chiar și pe lista de interdicții. În 1984, ar fi vrut să înregistreze un single cu Roy Black,
dar acest lucru a trebuit să anuleze motivele de sănătate.
În anii 1960, Augsburg a fost un loc bun pentru a merge pentru trupe care și-au făcut un nume la
nivel local, cum ar fi The Roughroads sau The Shotguns . Pe de altă parte, trupele pop Nova
International și Anajo au devenit mai populare recent. Acesta din urmă a reprezentat statul
Bavaria în 2007 la Concursul de Bundesvision Song și a ajuns pe locul nouă. Nominalizatorul la
nivel national a ajuns acum la grupul Stimati John Letter , a carui post-rock a devenit cunoscut
mai ales prin Internet. Mai ales cântecul despre noi , ARD pentru cântecul Cupa Mondială pentru
acoperirea2014 FIFA World Cup a făcut în Brazilia a ajutat, chiar și Andreas Bourani , care sa
născut în Augsburg și a crescut la o mare popularitate în Germania.
Roy Black , care a inceput ca un beatsinger cu The Cannons , dar apoi a devenit
faimos pentru hiturile sale (de exemplu, nu esti singur ), nu este un localnic din Augsburg, dar
vine din satul Straßberg la cativa kilometri sud. Toată tânărul pe care și-a petrecut-o încă în
orașul Fugger, când a absolvit liceul Holbein-Gymnasium .
Multe bine cunoscute trupe din Augsburg pot fi auzite pe albumul 2000 Töne , care a fost
înregistrată cu ocazia celei de-a 2000-a aniversări a orașului.
Coruri [ Editare | Editare ]
După cum bedeutendster Corul Augsburg aplică Domsingknaben , un tânăr ansamblu pură,
sub patronajul al catedralei Sf . Visitation este motivul pentru care cantaretul anterior Marians au
fost numite. Corul are o lungă tradiție: O primă mențiune documentară este 1439. În plus față de
proiectarea regulată a închinării liturghiei în catedrala respingeți membrii săi în mod constant
concerte și excursii în străinătate și au fost , de asemenea , cunoscute de un număr
de înmatriculare sau CD - uri.
Teatrul Augsburg în ansamblul său are un cor pe site-ul mixt, care , de obicei , în special pentru
mare operă - sau muzical este folosit producții, dar , în plus , de asemenea , concerte și
spectacole proprii.

99
În special în timpul anului Mozart 2006, corul Mozart Augsburg a primit atenție la nivel național. A
fost fondată în 1976 și este compusă din cântăreți și cântăreți cu experiență. Repertoriul său
include în principal oratorios , care sunt realizate împreună cu soliști sau orchestre bine-
cunoscute.
Există, de asemenea, multe alte coruri, dintre care majoritatea aparțin comunităților sau
organizațiilor creștine, școlilor de muzică și de învățământ general. Mai ales corurile mixte ale
Școlii de cântărețe și muzică Albert Greiner și ale Gimnaziului lângă Sf. Ștefan , care sunt bine
cunoscute mult dincolo de limitele orașului, ies în evidență .
Orchestra [ Edit | Editare ]
Bavarez Camera Filarmonica este cele mai renumite orchestre din Augsburg, deși a fost
întemeiată doar în 1990th Orchestra de cameră este în mod special dedicat interpretării muzicii
clasice și contemporane și sa stabilit acum în lumea muzicii, care se datorează parțial două
premii majore care au fost acordate pe el în 1996: a Premiul economiei europene și Premiul
Cultură al regiunilor europene .
Augsburg Filarmonica sunt cele mai mari orchestre din oraș și o parte a Teatrului Augsburg . În
teatru participă până la 120 de spectacole de teatru muzical pe an și își are propria serie de
concerte simfonice în congresul de la parc. Cei 70 de muzicieni, de asemenea, interpretează în
mod independent sau în colaborare cu alte coruri. [73]
Alte orchestre sunt furnizate de multe școli, organizații și iubitori de muzică, care oferă un
calendar muzical mare de evenimente în oraș.
Evenimente culturale [ Editare | Editare ]

Brechthaus

De-a lungul secolelor, Augsburg a reușit să privească înapoi pe mulți cetățeni importanți ale
căror aniversări au dat orașului motive pentru a celebra evenimente mari. La intervale regulate,
de exemplu, există evenimente majore pe tema lui Bertolt Brecht , inclusiv proiecte de literatură
sau producții teatrale. Din 2010, Festivalul Brecht are loc anual.
Odată cu începutul anului 2006, așa-numitul Anul Mozart , este Augsburg prezentat ca
german Mozart oraș , ca Wolfgang Amadeus Mozart tatăl Leopold Mozart si familia lui a venit din
regiune și chiar Mozart (presupusa) iubita din copilărie Maria Anna Thekla Mozart a fost un
cetățean al orașului . În acest context, numeroase concerte și prelegeri au avut loc în colaborare
cu Societatea Germană de Mozart (DMG) și care a fuzionat în 2011 , cu DMG, existent din
1937, Mozartgemeinde Augsburg în loc.
Din 1985, în fiecare an , în martie, Festivalul International de Film de la Augsburg loc care poate
fi împărțit în patru sub-evenimente: a Festivalului de Film de la Augsburg pentru copii , în zilele
de film independent , The Augsburg Short Film Weekend și Simpozionul Internațional Cinema de
mâine -Students pentru tinerii cineaști și. În 2006, festivalul a fost anulat din cauza problemelor
de finanțare care ar putea fi rezolvate în toamna aceluiași an, astfel încât zilele de film vor
continua și în viitor. [74]
Din 2007, Augsburg a găzduit festivalul modular pentru tineret și cultură pop , care are loc anual
și atrage aproximativ 30.000 de vizitatori pe parcursul a trei zile.

100
Laboratorul de artă media din Augsburg.30 a fost de asemenea organizat anual de la înființarea
sa în 2003. Pe ecran vor fi proiecte experimentale locale, regionale și internaționale care
utilizează tehnologii digitale și analogice.
În plus, există mai multe alte evenimente de tot felul și direcția de artă, variind de la concerte
până la zile de artă și de cabaret. Orașul este, de asemenea, scena Festivalului Honky Tonk .
Alte evenimente [ Editare | Editare ]

Easter Plärrer în 2006

Augsburger Plärrer cu aproximativ 1,2 milioane de vizitatori pe an, [75] cel mai mare festival din
bavarez Swabia și al treilea ca mărime din Bavaria. Locul Plärrer de două ori pe an , pe așa-
numita parada mica a avut loc la piscinele municipale: O dată în primăvara (începând de
duminică de Paști) și o dată la sfârșitul verii (sfârșitul lunii august / inceputul lui septembrie) - el ia
în fiecare caz , aproximativ două săptămâni. Showmenii provin în special din sudul
Germaniei. Acest festival folcloric are o tradiție de peste o mie de ani și atrage mii de vizitatori în
fiecare zi. [76] Bertolt Brecht a recunoscut Plärrerlied în 1917 în poemul său .
Un al doilea eveniment major este Augsburg Dult , un fost festival de biserici. Rezultatul este o
stradă comercială de aproape o kilometru între Jakobertor și Vogeltor (de-a lungul zidului vechi
al orașului), care oferă bunurile tipice unui târg. Dulten fi vizitat de două ori pe an , de mii: O dată
la Paști (așa-numita primăvară sau Osterdult) și în jurul valorii de 29 septembrie, ziua Sfântului
Mihail (așa-numita toamna sau Michaelidult).

Turamichele la Perlachturm

Această zi este , de asemenea , singurul mod în care Turamichele , o figură mecanică în mișcare
a Arhanghelul Mihail să ia în considerare: Ele apar la fiecare oră , în cel mai de jos de Vest
fereastra de Perlach Turnul și a ratat diavolul fiecare cat mai multe trucuri ca clopoței. Pe piața
din primărie va avea loc o petrecere mare pentru copii în această zi.
Din anul 2016, nopțile de vară din Augsburg se organizează o dată pe an în centrul orașului
Augsburg. În acest proces, străzile, piețele și curțile sunt transformate într-o zonă de festival
mare, cu diferite muzică, delicatese exotice și regionale și concepte colorate de iluminat. [77]

101
In fiecare an , în timpul Adventului este în piața orașului de piață Augsburg de Crăciun înființat,
care este menționat într - un raport deja în 1498 și , astfel , una dintre cele mai vechi piețe
de Crăciun din Germania. Începând cu 1977, „Engelesspiel“ are loc la sfârșit de săptămână
Adventului și pentru deschiderea și închiderea pieței, în care apar 24 de persoane în costume
de înger pe balconul Primăriei.
Ca scena Augsburg pace imperiale și religioase din 1555, primul contract pentru o coexistență
pașnică între catolici și protestanți, la Augsburg , de asemenea , prezentat ca „Orașul Păcii“ și va
acorda o dată la trei ani, Premiul pentru Pace Augsburg , la printre altele, deja Mihail
Gorbaciov și Richard von Weizsäcker primite.
Viata de noapte [ Editare | Editare ]
Ca centrul Augsburg viața de noapte zona din jurul adevărata Maximilianstrasse în care a stabilit
o serie de baruri, cluburi și cafenele, în special în ultimii ani, oferind o gamă largă.
Disco-uri mai mari dedicate diferitelor genuri muzicale se găsesc în principal în periferia
orașului. Există , de asemenea o serie de mici baruri și pub - uri (în cartierele din clasa
muncitoare de nord a orașului, în special așa-numitele Boizen , [78] Cu toate acestea, în principal
student dominat de sud a orașului local) pentru o gamă largă de divertisment de seară.
Specialitatea alimentară [ Editare | Editare ]

Tort de prune , o specialitate Augsburg

Cel mai faimos Augsburger specialitate oferă rezidenților în același timp , o Porecla:
ca Zwetschgendatschi cunoscut tort foaie din drojdie de bere - sau shortbread coapte cu
înjumătățit prune ocupate, ar fi fost inventat în oraș, făcând cetățenii lor sunt , de asemenea
, numite „Datschiburger“.
Un alt fel de mâncare popular este cârnați de vițel care aici după München are oa doua casă,
pe care bavarez Fleischerverband alb chiar și demn: El are de Brevete și Mărci a făcut o cerere,
care , de asemenea Augsburger măcelar ar trebui să li se acorde dreptul la titlul lor cârnați
Pentru a oferi "originalul Weisswurst din München".
Tipic garnitura pentru mese Augsburger formă tăiței ,
din făină , ouă și sare preparate paste . Acest lucru poate fi servit ca un fel de mancare separat
, într - o formă modificată: Aici, Kässpatzen ocupă o poziție de vârf, care , probabil , inițial drumul
lor în oraș Fugger de la Allgäu găsit, dar astăzi cel puțin la fel de repede și de multe ori mâncat
aici. Acestea sunt de obicei servite cu ceapă prăjită și salată .
Alte delicii culinare populare includ (varza) Schupfnudeln și carnea de porc friptă , care, totuși,
este apreciată aproape peste tot în Bavaria.
Augsburg Dialectul [ Edit | Editare ]
O alocare exactă a lui Augsburger unui grup lingvistic este dificilă deoarece orașul formează
granița diverselor domenii de distribuție a dialectelor și astfel limbajul local se caracterizează prin
numeroase influențe. În principiu, dialectul este asociat cu dialectele esențiale ale Swabian -
Alemannic cu relicve medievale înalt , dar este, de asemenea, intercalat cu forme dialectale
bavareze de mijloc sau sud. Mai ales generațiile mai tinere vorbesc astăzi un dialect din Swabia
care este mai puternic influențat de germanii și bavarezii înalți .

102
Augsburgerisch este ca toate Alemannische dialecte sud - vest de solid-line Fescht: istoric / s
/ este in fata / t / (rare și / p, b / și / k / a) în toate pozițiile / ʃ
/ mutat. (Exemple: este → ish , știu → woisch ; Augsburg → Augschburg , nici măcar nu a putut
arăta cum ajung să fac asta pentru mine → mr definit kénndsch zoiga Amol, WIA i Dés aM
beschda Zom Dua hab / HAO ). Alte caracteristici includ rolul alveolar rulat / r / → [r]și / n / -
Apocopi. (Exemple: talk → schprecha ; sau → ODR , " Omul de piatră " este dr schtoinarne
má (sau schtoinerne dr Mo pronunțat), în timp ce tramvaiul ca Schtrossabô este cunoscut.)

Sport și recreere [ Editare | Editare ]

Cluburi sportive [ Editare | Editare ]
Alpinsport [ Edit | Editare ]
Augsburg în partea germană Alpine Club este al doilea cel mai mare club din oraș și cea mai
mare secțiune a treisprezecea a DAV, și unul dintre cele mai mari cluburi sportive
din Germania la rang 37. Ea este , de asemenea , una dintre cele mai vechi DAV - sectiuni , cu
unele cabane alpine.
Fotbal [ Editare | Editare ]
Începând cu sezonul 2011/12, orașul Fugger deține un club din Bundesliga cu FC Augsburg ,
care sa calificat chiar și pentru participarea la Europa League în sezonul 2015/16. Anterior,
clubul fondat în 1907 în 2006, titlul de campion în Regionalliga Süd și astfel, după 23 de ani, a
revenit la a doua Bundesligă . FCA, al cărui talent, printre alții, Helmut Haller , Christian
Hochstätter , Bernd Schuster și Armin Veh au trecut, sunt campionii echipei Bayernliga și, de
asemenea, a avut glorie la mijlocul anilor 1970, când o medie de 23.000 de fani ai fotbalului au
venit la jocuri acasă.
În plus, există un al doilea club de fotbal tradițional cu TSV Schwaben Augsburg , care a reușit
să se ridice temporar în Liga bavareză. Mai presus de toate, șvabii au devenit cunoscuți prin alte
departamente sportive, mai presus de toate echipa de canoe și caiac ( vezi sporturile de
apă ). Echipa de fotbal a femeilor din TSV Schwaben joacă în prezent în regiunea regională
Süd , unde uneori au fost găsite doamnele TSV Pfersee Augsburg , dar acum sunt coborâte în
liga națională de sud.
TSG Augsburg 85 jucat timp de -al doilea război mondial , în ceea ce a fost atunci cea mai înaltă
clasă, The Gauliga sud Bavaria , și a fost în 1964 primul campion al nou introdus divizia
de Sud . După un timp scurt în Bayern, clubul sa scufundat din ce în ce mai mult în ligile
inferioare. O soartă asemănătoare a cunoscut și TSV Goeggingen Augsburg , care a jucat
temporar în al doilea cel mai înalt liga germană după cel de-al doilea război mondial, dar acum
se află în liga județeană Augsburg.
Până la dizolvarea sa în 1995, clubul de fotbal fondat în 1970 de către croații a fost FC Augsburg
Enikon una dintre societățile de imigranți cele mai de succes din Germania și a jucat în ultimul
său sezon în bavarez League, care la momentul respectiv a patra cea mai mare liga în sistemul
de fotbal german.
Hochei [ Edit | Editare ]

Augsburger Panther la un meci al Ligii germane de hochei pe gheață

103
Fiind cea mai consistentă echipă profesionistă a orașului, jucând prima divizie de hochei pe
gheață Augsburger Panther în DEL , în 2010 au ajuns la titlul de runner-up. Ca campioni ai celei
de-a doua Bundesliga de Hochei pe gheață în sezonul 1993/94, ei se numără printre membrii
fondatori ai DEL.
Panthers a ieșit din Augsburger EV , fondată în 1878 ca prima asociație de patinaj din
Germania, și continuă să fie responsabilă pentru compania junior, oferind echipei de amatori a
echipei DEL. Cu EC Woodstocks există încă oa treia echipă de hochei pe gheață din Augsburg,
care joacă în prezent în liga districtului bavarez .
Tenis [ Edit | Editare ]
Augsburg are două cluburi tradiționale și de succes de tenis: Echipa de bărbați a TC
Schießgraben Augsburg deja jucat în Bundesliga , a fost în ultimii ani, dar a găsit doar la nivelul
Bavaria- sau divizare. Echipa de femei a participat la cea de-a doua Bundesliga din 2011 până în
2012, dar a renunțat la liga regională.
Echipa de femei a saptea australian TC Augsburg joacă în prezent în Regionalliga, dar a
participat și la Bundesliga . În 2011, TCA a fost acordată de Asociația de tenis bavareză drept
"Clubul de tenis bavarez al anului". [79] Un nativ din Augsburg Philipp Kohlschreiber a început
cariera de tenis cu acest club. [80]
Apa [ Edit | Editare ]
Stabilirea canalului de gheata ca whitewater curs ca parte a Jocurile Olimpice de vară 1972 și
a fost în Augsburg Bundesleistungszentrum pentru slalom canoe și apă alb set, care ,
de asemenea , 1992 de bază olimpică este. Prin urmare Augsburg are două cluburi de succes în
Canotaj: Ambele sportivi de canoe Schwaben Augsburg , o divizie a TSV Schwaben Augsburg,
precum și clubul de caiac Augsburg au fost numeroase titluri naționale și internaționale, inclusiv
trei medalii de aur olimpice din anii 1992 , 1996 și 2008 , realizează.
SV Augsburg a fost fondat în 1911 ca un club de înot, dar a fost în primul rând pentru
său departament de polo pe apă a anunțat din 1969 membru fondator al Polo pe apă Liga
germană a fost jucat și de atunci până în 1979 , cu întreruperi scurte crestătură. Augsburger
Sailing Club este unul dintre cele mai vechi cluburi de navigatie pe Ammersee și organizate
anual mai multe naționale și internaționale regattas de la. În plus, clubul poate număra, de
asemenea, mai mulți yachtsmeni de succes pe plan internațional membrilor săi.
Alte sporturi [ Edit | Editare ]
Gimnastică Clubul Augsburg în 1847 este al doilea cel mai mare club de sport din oraș și a lucrat
într - o varietate de sporturi cu mare succes: Astfel, în ultimii ani, Campionatul German Fistball ,
în gimnastică ritmică , în Campionatul Grupului de tineret Turner și Hockey patinator
Inline câștigat. În acest din urmă sport Skater Union Augsburg a fost membru fondator
al Bundesliga în 1996 și a reușit să rămână acolo până în 2001. [81]
Mai ales în sporturile de mână - și volei a devenit tariful de mare DJK Augsburg , o fuziune 1999
cu succes a două echipe independente anterior de Asociația Sportivă DJK , o reputație de mare
achiziționate. Echipele lor au crescut parțial la prima Bundesligă. De asemenea , un membru al
Asociației Sportivă DJK este DJK Augsburg-Lechhausen , în principal , prin departamentul lor
de softball că , în câțiva ani Bundesliga , se bucură de joc notorietate.
În atletism are TG Viktoria Augsburg a produs mulți sportivi internaționale parțial de succes, dar ,
de asemenea , a câștigat echipa femeilor de volei în sezonul 1984-1985 Cupa Germaniei ,
The Cupa DVV și Cupa CEV , al treilea cel mai mare european Cupa Concursul pentru echipe
de club. [82] [83] [84]
Post SV Augsburg a fost membru fondator al Tenis de masă Bundesliga în 1966 și a fost capabil
să mențină această clasă timp de șase ani. Numai atunci echipa a trebuit să coboare și de atunci
nu a reușit niciodată să se bazeze pe vechile succese. Jucători cunoscuți în echipă au fost Peter
Stähle , Toni Breumair și Martin Ness . TSV Haunstetten a jucat în tenis de masă , de asemenea
, parțial , în cea mai mare liga germană este , de asemenea , suportul în special secțiunea
de handbal de succes: echipa de femei joacă în prezent în liga a doua de handbal .

104
Clubul liber balon Augsburg opereaza din 1901 Ballooning din Augsburg, fiind cea mai veche
activ din lume Luftsportverein . SV dezintoxicare Augsburg are singurul club din orașul de Sport
cu handicap prescrise. Secțiunea baschet în fotoliu rulant a clubului jucat ori în Bundesliga și
în prezent ia Sud în Oberliga. [85]
Evenimente sportive [ Editare | Editare ]

Augsburger Eiskanal

Cel mai mare eveniment sportiv din Augsburg este orașul din Augsburg , care are loc în fiecare
vară și a atras aproape 5000 de sportivi profesioniști și recreaționali în 2008. În patru discipline,
toți participanții pot concura unul cu celălalt, iar locurile de top sunt dotate cu premii în
numerar. Orașul este cel mai mare eveniment de bază din Swabia bavareză. [86]
Un al doilea eveniment major este RT.1 Skate Night Augsburg , care se desfășoară, de
asemenea, anual pe mai multe date în timpul verii. Este numit după principalul sponsor, o stație
radio locală. O medie de 4000 de pasionați de patinaj inline conduc diverse rute pe străzi și
pătrate care sunt închise pentru această ocazie și că aparțin doar lor câteva ore. [87]
Cupa Mondială din Caiac face o oprire anuală în Augsburg, în cazul în care canalul
de gheață există una dintre cele mai bune facilități Whitewater artificiale din lume și ,
de asemenea Centrul Național de Formare pentru caiac - canoe slalom și apă albă este
situat. Cupa Mondială de mai multe zile atrage mii de pasionați de sport în fiecare an. 1985 și
2003 au găzduit, de asemenea, Campionatele Mondiale în canoe.
În plus, numeroase alte evenimente sportive au loc în diferite locații din oraș, care sunt destinate
în primul rând tinerilor. Termen Perlachturm este cea mai veche si cea mai cunoscuta scara din
Germania și are loc în fiecare an în Ziua unității germane în loc. O curiozitate este ansamblul
anual al lui Augsburger invers , care se desfășoară din anul 2000 întotdeauna la Shrove
Tuesday. În 2007 a renunțat.
Augsburg a fost cu deschisa in 2009 impuls arena un loc de joc pentru Cupa Mondiala a
Femeilor din 2011 si pentru meciurile de la U-20 World Cup 2010 .
Pentru petrecerea timpului liber și facilități sportive [ Editare | Editare ]

Rosenaustadion

105
WWK Arena în timpul fazei de construcție din iunie 2009

Vedere interioară a stadionului Curt Frenzel

Fiind cel mai faimos loc de sport din Augsburg trebuie construit în 1949-1951 Rosenaustadion fi
numit, care a fost după ce a deschis ca unul dintre cele mai moderne stadioane din Europa. Mai
ales până la inaugurarea München Stadionul Olimpic, a fost de o importanță capitală pentru
evenimentele sportive din Germania și a fost , de asemenea , zona de așteptare a campionate
de atletism din Germania în 1953 și 1963 , mai multe meciuri preliminare de fotbal rotunde
din 1972 Jocurile Olimpice de vară , precum și unele comparații între țări IAAF - atât dobândite,
printre altele, Ludwig Müllerreputația sa ca "erou al Augsburgului". Astăzi servește câteva echipe
de femei și tineret din FC Augsburg pentru găzduirea jocurilor lor de acasă.
Supremația Stadionul Rosenau, cea mai mare facilitate de sport Augsburger a fost în 2009
, odată cu deschiderea unui nou stadion de fotbal , după mai mult de cincizeci de ani la un
sfârșit. Economia planificată în cadrul proiectului intitulat „Augsburg Arena“ , stadionul este numit
după sponsor WWK Arena numit. Noua clădire servește ca un stadion de fotbal pur pentru
Bundesliga partea FC Augsburg, pe langa gasit deja evenimente aici mari , cum ar fi jocurile
de Cupa Mondială de Fotbal Feminin FIFA în 2011 sau femei FIFA U-20 Cupa Mondială 2010 în
loc. În prezent, stadionul deține 30,660 de spectatori cu camera în picioare, la meciurile
internaționale din cauza scaunelor atunci doar existente 28,367 de spectatori. [88]
Stadionul Curt Frenzel , deschis la 2 noiembrie 1963, este folosit de panthers Augsburg pentru
jocurile lor de origine în DEL , cea mai mare liga de hochei pe gheață din Germania. Clădirea a
fost considerată la deschiderea sa ca o capodoperă a construcției de beton expuse și a servit în
1981 ca fiind unul dintre locurile de desfășurare a Campionatului Mondial de Hochei pe Gheață
Junior . În ultimii ani, stadionul a fost modernizat și complet închis în hol.
sală de sport Augsburg, astăzi Erhard Wunderlich sala de sport , în 1965 a deschis prima clădire
sală mare din Augsburg , după al doilea război mondial și este considerată pentru structura
acoperișului suspensie realizate din beton precomprimat ca o capodopera arhitecturala, care
a fost recunoscut în 2003 de către o intrare în lista monumentelor. În timp ce 1972 scena unora
la Jocurile Olimpice de vară handbal - și baschet a fost jocuri, este acum folosit în principal
pentru concerte și spectacole ale artiștilor.
Al treilea loc de desfășurare a concursurilor pentru Jocurile Olimpice din 1972 a fost Augsburger
Eiskanal , construit special pentru acest scop , în care au avut loc toate disciplinele de
canotaj. Primul curs de artă artificială din lume are un tribunal pentru 24.000 de spectatori și este
încă în funcțiune pentru Cupele Mondiale în Slalomul Canoe.

106
După stadionul WWK și Rosenaustadion, stadionul Ernst Lehner este al treilea stadion major de
fotbal din Fuggerstadt, în care TSV Schwaben Augsburg își găzduiește jocurile de acasă. Este
situat pe terenul de sud a complexului sportiv, un mare complex sportiv de pe marginea de vest
a Siebentischwald, cu multe terenuri de sport și trasee de alergare (inclusiv Max Gutmann-
Laufpfad ). [89]
În plus, alte facilități sportive , cum ar fi Bezirkssportanlage constau Haunstetten (un stadion cu
400 de metri arena pentru atletism și 500 de metri dirt track pentru cursa de dirt track în care
încă din anii 1970 cursele internaționale au loc), The Bezirkssportanlage Paul Renz (cu
Academia de tineret de la FC Augsburg ), facilitatea sportivă Karl Mögele din Göggingen și sala
de sport Anton Bezler din același district. În districtul Lechhausen există, din 1988, pista
de biciclete de 200 de metri înălțime din comunitatea de ciclism Augsburg e. V.
Augsburg oferă cinci piscine interioare , Alte Stadtbad , Spickelbad și piscine
interioare Haunstetten și Göggingen . Plärrerbad este în prezent disponibil doar
cluburilor. Acestea sunt completate de cinci piscine în aer liber , baie de familie, Bärenkeller -
și baia Lechhauser , precum și "Fribbe" și Naturfreibad Haunstetten .
zone și parcuri verzi [ Editare | Editare ]

Grădina japoneză în Augsburg Grădina Botanică

Chiar înainte de atribuirea în 1997, orașul cel mai ecologic și mai viu din Europa , Augsburg avea
reputația de a deține un număr extrem de mare de spații verzi, parcuri și grădini. Acestea
relaxează spațiile urbane înguste în multe locuri și oferă locuitorilor o șansă de odihnă și
relaxare.
Parcul cel mai faimos este Königsplatz, în inima orașului. Zona verde copac-aliniat cu o fântână
în centrul său se află lângă triunghiul aceleași opriri, care servește transportului public ca nod
principal de tramvaie și autobuze. Parcul a fost , în 1911 , ca parte a reamenajarea cartierului
de gară creat și are acum distincția dubioase de a servi pe timp de noapte, în special alcoolici și
dependenți de droguri ca un loc de întâlnire și centru comercial. Odată cu reconstrucția clădirii
Königsplatz în 2013, a fost mult mai mic, o parte din fosta zonă este acum pavată.
Pentru o mică taxă de intrare prevede Gradina Botanica , la capătul de nord al vizitatorilor
forestiere Siebentisch pe o suprafață de aproximativ zece hectare de grădini diverse , cum ar
fi japonez sau grădină agricultor și farmacist . În general, site - ul găzduiește mai mult de un
milion de plante cu bulb, mai mult de 1200 de soiuri ferigi , ierburi , arbuști și ierburi sălbatice ,
280 trandafiri - și 450 de specii de arbori și să ia în considerare alte 1.200 de specii de plante , în
sere.
Wittelsbach Parcul , cu o suprafață de 20,8 hectare , cel mai mare spațiu verde din mediul urban
construit și din anul 1980 o zonă de conservare , care este , de asemenea , adăugarea de nord -
est la real Parcul Grădina Orașuluiși panta a Wertachtal include. Numele familiei
nobile Wittelsbacher a primit planta până în 1906, precursorii au existat însă mult mai
devreme. Până la construirea expoziției, expoziția anuală de primăvară din Augsburger a avut
loc în aceste spații deschise . Sub parcul Wittelsbacher în 1944 a fost un tunel de protecție a
aerului cu o lungime de kilometruSistem de săpat care este încă păstrat în părți.
Deși Hofgarten a fost construit între 1739 și 1744, acesta a fost deschis doar publicului încă din
1965, deoarece este situat pe baza Bischofsresidenz . După sfârșitul celui de-al doilea război

107
mondial, parcul a servit mult timp o livadă. Numai în timpul lucrărilor de renovare în 1960 au fost
plantate aici, diverse, arbori arbuști, paturi de flori, garduri vii și piramide, care pot fi admirate
acolo astăzi, ca un iaz crin și o mare fântână .

Economie și infrastructură [ Editare | Editare ]

Transport [ Editare | Editare ]
Trafic rutier [ edita | Editare ]
Principala arteră principală de circulație în zona urban, Federal Highway 8 în
direcția München și Stuttgart reprezintă Augsburg, sub forma a două puncte de legătură directă
în formă de trifoi atașat este (Augsburg-Est și Augsburg-Vest ). Trei intersecții sunt situate în
suburbiile Dasing , Friedberg și Neusäß .

B 300 în mediul urban (rutier buclă)

În plus, Augsburg este conectat la trei drumuri principale: B 2 și B 17 conduc în nord-sud, B

300 în direcția est-vest prin oraș.
Accesând „ Galben Autostradă “ B 2 ajunge la Augsburg din nord și se află în periferia de nord a
, de asemenea , autostrada cum ar fi B 17 (șoseaua de centură de vest) pe multi-track extins în
mediul urban, este stabilit parțial mai profund și exclusiv fără a trece prevăzute cu ieșiri. B17
pleacă apoi la Augsburg în sud și se extinde spre autostrada A 96 . Extinderea secțiunii
dintre Klosterlechfeld și A 96 a fost finalizată în 2009. B17 a fost repartizat în secțiunea de la
Stadtbergen la Oberhausen , numele orașului de partener Augsburg Dayton și este denumit în
mod corespunzător inelul Dayton. Autostrada federală 300 se află doar în zona urbană directă,
iar municipiul suburbiilor mehrspurig se extinde, apoi se îngustează până la o bandă pe direcție.
Cu bucla rutier perioada de construcție 1993-2004 a fost (planuri de du - te în 1930 spate) o
conexiune de Sud-Est de la Blücherstraße mai mult de un deceniu Lechhausen la B 300 (strada
Haunstetter în Hochfeld ) creat. Piesa este extins prin patru benzi și duce de la Lechhausen
printr - o a patra Lechbrücke nou construit în continuare prin cartierul textil , cufundat în înălțimea
Provinostraße într - un tunel de 480 de metri lungime sub pământ, 300 (rutier Friedberg) apare
după subcotare B din spate , la suprafaţa călătorește în jurul poarta Roșie spațioasă și
se deschide în câmpul mare în B 300. numele drumului în buclăprin urmare, că de drum un by -
pass- sub formă de buclă a orașului , cu conexiune de est și spre vest este creat la autostradă,
în cazul în care orașul sud - est a fost eliberat despre Poarta Roșie prin trafic se apropie. Ca
si pe B 17 străzi individuale au fost numite după orașele partenere Augsburger și au nume , cum
ar fi Inverness- , Nagahama- sau Amagasaki-Allee .

A8 Karlsruhe - Pforzheim - Stuttgart - Ulm - Augsburg - Munchen - Rosenheim - Salzburg

Border / Polonia - Berlin - Leipzig - Nürnberg - Augsburg - Munchen - Garmisch-Partenkirchen - frontieră /

B2
Austria

108
B 17 Augsburg - Landsberg am Lech - Schongau - Füssen - frontiera / Austria

B
Geisenfeld - Schrobenhausen - Aichach - Augsburg - Krumbach - Memmingen
300

Zona de mediu , care include centrul orașului, a fost activată la 1 iulie 2009. La 1 ianuarie 2011,
a intrat în vigoare a doua etapă a zonei de mediu, motiv pentru care sunt permise numai
vehiculele cu insigne galbene și verzi. Cel mai devreme de la 1 ianuarie 2013, numai vehiculele
cu autocolant verde pot intra în zona de mediu. [90]
Ponderea traficului de biciclete în traficul total în Augsburg după împărțirea modală a fost de
16,7% în 2003. În 2008, valoarea a fost de 13,4%. Aceasta corespunde valorii medii a orașelor
chestionate în 2008. 87,5% din totalul Augsburgilor dețin o bicicletă, potrivit sondajului de trafic
2008 "Mobilitatea în orașe". Augsburg este sediul asociației raionale Augsburg din
cadrul ADFC cu atelierul de biciclete de auto-ajutorare Bikekitchen Augsburg.
Transport [ Editare | Editare ]
Întreaga zonă urbană este parte a Asociației Augsburger de Transport (GCU) , care se extinde
asupra întregii Mittelschwaben, și este utilizat de către Augsburger și Gersthoferstrasse a
deschis compania de transport prin intermediul a cinci tramvaie, 27 autobuze și șase autobuz
de noapte și diverse servicii de autobuz taxi. [91]

Tramvaiul companiei de transport public din Augsburg

În ultimii ani, acum 40,5 km lungime a fost rețeaua de tramvai prin noi rute de la Universitate
(1996), în limitele nordul orașului (2001), la spital (2002) și Friedberg (2010) extins. În plus, este
planificată o altă linie de tramvai. Din 1943 până în 1959, a fost suplimentat și traficul feroviar
urban troleibuz Augsburg .
În plus, toate cele șapte stații ale orașului șase trenuri regionale AVV de sunt Deutsche
Bahn operate la momentul ciclu regulat, care , în viitor , pe un tren care urmează să fie extinse -
ca sistem. Ar trebui să fie înființată odată cu reînființarea stației Hirblinger pe locul opt, dar
aceste planuri au fost abandonate.
traficul regional are un număr mare de companii de transport cu autobuzul în numele Autorității
de Transport Augsburg (AVV), cu multe trasee de autobuz spre Gara Centrală Augsburg și pot fi
folosite pentru transportul intra-urban , ca parte.
Hub-ul principal pentru liniile de tramvai și autobuze urbane este Königsplatz ("Kö"), care din
1933 până în 1945 poartă numele de Adolf-Hitler-Platz . După un pavilion construit în 1914 la est
de Konrad-Adenauer-Allee , de către populația de ciuperciÎn 1977, după doi ani de construcție, a
fost deschis un triunghi oprit mai mare, de cealaltă parte a străzii. O altă conversie a fost
extinderea capacității până în 2009 cu platforme suplimentare și trasee de tramvai. La 25
noiembrie 2007, au existat inițial un referendum împotriva restructurării planificate, sa întâlnit cu
53,2 la sută din voturi (cu o prezență de 24,2 la sută), astfel încât reconstrucția a fost întârziată și

109
abia în 2011 (după o acum pozitiv Votul cetățenilor) ar putea fi demarat. În cadrul centrului de
mobilitate Augsburg , noul Königsplatz a fost deschis la 15 decembrie 2013.
Transporturi feroviare [ Edit | Editare ]
În prezent, Augsburg are un total de șapte stații, dintre care principala gară este cea mai
importantă. Acesta formează un capăt al liniei de mare viteză Augsburg-Munchen , cea mai
aglomerată linie de cale ferată în Germania, și ICE - și IC -Station pe rutele din Munchen
către Berlin , Dortmund , Frankfurt , Hamburg și Stuttgart . În plus, metropolele europene , cum
ar fi Amsterdam , Paris sau Viena, pot fi atinse fără nici o schimbare prin
intermediul trenurilor menționate, precum și a trenurilor CE și de noapte .

Stația principală din Augsburg

În plus, executați în formă de stea de la stația centrală de șapte linii de tren AVV-
regionale la Mammendorf , conform Aichach / Kühbach-Radersdorf după Donauwörth ,
conform Dinkelscherben , potrivit Schwab Munchen , potrivit Klosterlechfeld și
după Schmiechen către Ammersee . Traficul feroviar regional este operat din 2008 în perioadele
de ciclu S-Bahn și ar trebui extins pe termen lung la S-Bahn Augsburg . Trenurile regionale sunt
operate de DB Regio AG și de la sfârșitul anului 2008 și de Regiobahn bavarez .
Gara principală a fost construită între 1843 și 1846 și este cea mai veche stație de cale ferată din
Germania a unui oraș mare, care este încă în starea inițială de arhitectură în funcțiune. Sub
denumirea de Mobility Turntable din Augsburg , se planifică în prezent o modernizare completă a
clădirii, care include, printre altele, construcția unei stații de metrou în stația de metrou. [92]
Alte stații de cale ferată importante ale orașului sunt Augsburg tarifare ridicate , Augsburg-
Oberhausen și Augsburg Haunstetterstraße care au conexiune jumătate de oră pentru a
transfera-feroviare linii în alte orașe din sudul Germaniei , precum Nürnberg sau Ulm. Celelalte
stații de Augsburg Morell Street , Augsburg corecte și Augsburg-Inningen îndeplinesc în primul
rând funcții în transport și sunt doar de trenuri regionale , de multe ori de la Expressen
regionale , a servit.
În traficul feroviar de marfă, Augsburg nu a fost un hub de la închiderea curții de ridicare
de către Deutsche Bahn la 1 aprilie 2005 . Cu toate acestea, începând din 2007, în triunghiul
urban Augsburg / Gersthofen / Neusäß a fost înființat un centru de transport de marfă pentru
punerea în aplicare a transportului rutier de mărfuri pe calea ferată.
O caracteristică specială a metropolei șvabe este Augsburg Localbahn , înființată în 1898 , o cale
ferată care traversează orașul, ceea ce permite accesul marilor companii industriale la rețeaua
feroviară. În 2004, a avut un volum de transport de 950.000 de tone și este acum activ și pe
liniile de cale ferată din afara orașului. [93]
Proiectul de mobilitate Hub [ Edit | Editare ]
Termenul de centru de mobilitate este înțeleasă ca un proiect al orașului Augsburg, care dorește
ca transportul urban în oraș să fie mai modern și atractiv. Crearea de noi linii de tramvai,
extinderea principalelor intersecții de trafic Königsplatz și Hauptbahnhof și înființarea unui S-
Bahn sunt planificate.
Construcția primei părți a proiectului la scară largă a început la 28 iunie 2007, cu ceremonia de
rupere pentru noua linie de tramvai 6 între stația principală și Friedberg-West .

110
Aviație [ Editare | Editare ]
În nord-estul orașului se află aeroportul din Augsburg , care a fost redeschis în 1968, deoarece
celelalte aerodromuri din oraș au fost folosite în altă parte. Începând cu 1980, a servit ca
un aeroport regional cu mai multe destinații interne-germane, până în 2005, serviciul regulat a
fost oprit și aeroportul a fost retrogradat la un loc de aterizare a traficului.

Aeroportul din Augsburg

Datorită creșterii numărului de pasageri de-a lungul anilor, sa planificat extinderea aeroportului,
dar nu a reușit datorită protestului locuitorilor din orașele din jur. Astfel, din moment ce pot doar
aeronavele de pasageri teren cu până la 100 de persoane, utilizarea civilă a permanente NATO -
Lechfeld bază aeriană în discuție. Cu toate acestea, acest proiect a eșuat din cauza costurilor
suplimentare ridicate pe care Bundeswehr a vrut să le perceapă pentru relocarea depozitelor de
muniții.
Prin ajustarea serviciilor aeriene în 2005, viitorul aeroportului de pierderi a fost mult timp incert
, deoarece orașul Augsburg ca de partener, GmbH Augsburg Airport a trebuit să subvenționeze
în fiecare an , cu un milion de euro, care a fost în nici o legătură cu serviciile beneficia acum.
În aprilie 2006, a fost decis să se transforme aerodromul într-un aeroport modern al orașului,
care este în principal să fie servit de zboruri de afaceri. În plus, se construiește un parc comercial
de 80.000 de metri pătrați, care va fi dezvoltat în primul rând pentru companiile care au o
conexiune la aviație.
Unic în Augsburg este transportul aerian local "bilete de avion Augsburg", care a fost fondat
pentru transportul de oaspeți în baloane cu aer cald. Compania a fost aprobată în decembrie
2013 de Luftamt Südbayern și de guvernul din Bavaria Superioară în baza articolului 20 din
Legea privind Luftfahrtgesetz. [94]
Trasee pentru bicicliști [ editați | Editare ]
Augsburg este situat pe traseul de ciclism pe distanțe lungi , care se desfășoară ca Via Claudia
Augusta de -a lungul unui străvechi drum romanic cu același nume .
Economie [ Editare | Editare ]
Șvab oraș universitar constituie unul dintre cele 23 centre regionale ale Bavaria și una dintre cele
mai importante situri industriale din sudul Germaniei .
Companiile mari [ Editare | Editare ]

NCR Augsburg (clădirea principală)

111
Datorită locației sale bune, Augsburg este, în trecut, o importantă locație industrială și a fost
anterior capitala lumii industriei textile, companiile din acest sector dispărând aproape complet
de peisajul urban.
Orașul este caracterizat în primul rând de lucrările mari ale companiilor industriale. Deci , sunt
aproape de orașul vechi, Maschinenfabrik Augsburg-Nürnberg (MAN) , Tiparului
producătorul Manroland , producătorul de viteze Renk , The MT Aerospace ca o companie în
industria aerospațială, producătorul de iluminat LEDvance (fostă OSRAM ) și fabrica
de hârtie UPM-Kymmene (anterior Haindl). Walter Bau AG, o dată treia cea mai mare construcție
de management din Germania și Bautechnologiekonzern, a avut sediul în zona de textile, înainte
de a trebuit să fișier pentru faliment în 2005.
Al doilea cel mai mare centru industrial din sudul Augsburg este Haunstetten unde Premium
Aerotec , o filială a Airbus Group (fostă Messerschmitt AG ) și Fujitsu Technology Solutions
GmbH în dezvoltarea de calculator și de fabricație și Siemens s- au stabilit cu propria
Technopark. Grupul BMK , producătorul de componente și dispozitive electronice, și PCI ca un
finisor de emulsie și pulbere de produse pentru substanțele chimice de construcție sunt situate în
Haunstetten.
Lech în estul Augsburg a robotului industrial și producătorii de echipamente de sudura
sunt KUKA si grupul editorial Weltbild , cel mai mare publicare și corespondență catolică din
lume , pentru a găsi. NCR , care produce sisteme de self-service pentru sistemele de finanțare,
de cash management și baze de date, a stabilit în Kriegshaber în Augsburg Germania de Vest
sediul larg.
Există, de asemenea , ca în continuare Corporate Bowe Systec care dezvoltă sisteme inseratorul
și soluții pentru mailrooms, Faurecia (fostă Zeuna Amplificator ), care produce ca un auto
sisteme de furnizor de eșapament pentru autoturisme, motociclete și vehicule
comerciale, Kontron , produce tehnologia de calculator încorporat și WashTec (serviciu anterior
gratuit) care produce spălătorii auto.
firma tradițională [ Edit | Editare ]

City Gallery (cel mai mare centru comercial din Swabia )

În conformitate cu vârsta înaintată și semnificația o dată enormă a orașului, există numeroase

afaceri în Augsburg, unele dintre ele cu secole de tradiție.
Deci , există Augusta fabrica de bere (din 1488), al fabricii de bere Golden Goose (din
1346), Hasen Brau (din 1463), Thorbräu (din 1582) și Riegele Brauhaus (din 1884) , doar cinci
fabrici de bere înrãdãcinate în cea mai mare parte produc încă astăzi pentru piața locală. Riegele
produce, de asemenea, binecunoscuta băutură amestecată Coke Spezi .
Rezultat a în primul rând de importanța Fugger și Welser în finanțe se reflectă în continuare
active , băncile rezista orasului: Fürst Fugger Privatbank a apărut din casa de tranzacționare
Fugger, care a fost descrisă pentru prima dată în 1468 ca „banca“. Stadtsparkasse a fost în
1822 banca de economii fondat 1855th 1914 Anton Hafner a fondat casa bancar Hafner în
Maximilianstrasse și banca pe acțiuni Augsburger nu a fost până în a doua jumătate a secolului
20, o altă bancă majoră.
În cărțile și publicând există cu Schlosser'schen J. A. carte și magazin de artă (din 1719), Rieger
& Kranzfelder (din 1731) și Anton Böhm & Sohn (din 1803) , este , de asemenea , companie bine
stabilită.

112
Mai multe companii tradiționale includ orașul Fischer Schöppler (din 1650), DIERIG (din 1805),
parfumul NAEGELE (din 1835), JN Eberle & Cie. GmbH (din 1836), fierar Siller și Laar (din
1836), compania de transport de mobilier H. Weissenhorn & Cie. (Din 1839), The Augsburger
Turngerätefabrik Wallenreiter (din 1858 - prezent Wallenreiter echipament sportiv ), al pălăria
fabrica Lembert (din 1861), producătorul de transmisie Renk AG (din 1873), cântare Pfister (din
1894), The Möbelspeditions- și companiile de turism Domberger(din 1897), fabrica de baloane
August Riedinger (din 1897 - acum fabrică de baloane Augsburger ) și Hosokawa Alpine AG (din
1898).
Alte companii importante [ Editare | Editare ]
În afară de companiile mari și tradiționale, următoarele companii au o importanță deosebită:

 Amann Nähgarne , una dintre puținele companii textile care produc fire industriale și a rămas
la fața locului în urma achiziției fostului Ackermann-Göggingen AG
 Augusta-Bank eG, una dintre cele mai mari sute de bănci cooperative din Germania, cu o
prezență puternică pe piața regională
 Betapharm , un producător generic semnificativ
 compania Freudenberg , care , în exploatare lor Augsburger Vileda produce -
Haushaltsprodukte
 Patrizia Immobilien AG, o companie de servicii în domeniul gestionării locuințelor și a
activităților conexe
 Grandel, un important producător de produse cosmetice, a cărui locație fondantă și sediul
central se află în Augsburg.
 PCI Augsburg GmbH, un producător de frunte de materiale de construcție și soluții de
sistem, care aparține Grupului BASF din 2007.
Turism [ Editare | Editare ]

Turnul de hoteluri din Augsburg

Augsburg este mai presus de toate prin Fuggerei , primăria și Puppenkiste o destinație atractivă
pentru turiștii din țară și străinătate. Un total de 12.500 de persoane au fost angajate în acest
sector în oraș în 2010, generând o cifră de afaceri de 820 de milioane de euro - echivalentă cu
aproximativ cinci procente din venitul național al orașului. [95]
În anul 2010 au fost înregistrate 610.000 înnoptări, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 20
la suta pe an - pentru ca Augsburg a avut în acest an cel mai mare câștig din toate marile orașe
din Germania. Media a rămas un oaspete de 1,9 zile în regiune și a avut - o în zona urbană
3.800 paturile din hotel disponibile - 400 de paturi mai mult decât în 2009. Aproximativ 400.000
de innoptari se încadrează în germană, printre străini italienii sunt cei mai numeroși. Din 1998
până în 2010, Țările de Jos au înregistrat cea mai mare creștere cu 154%, iar austriecii cu
81%. [95]

113
De asemenea , în creștere din jur a fost înregistrată în 2010: districtul Augsburg a avut 392,000
innoptarile (o creștere de 3,6 la sută), Aichach-Friedberg 171.000 înnoptări (o creștere de 5,9
la sută). [95]
Diverse rute pe distanțe lungi ating Augsburg. Deci, Drumul Romantic , Via
Claudia și Jakobusweg bavarez-swabian .
Târguri și Congrese [ Editare | Editare ]

Zona de intrare a Messe Augsburg

Deși Augsburg are o lungă tradiție ca oraș comercial, site-ul actual al târgului din Augsburg a
fost deschis doar în 1988. Până atunci, astfel de evenimente au avut loc în săli de corturi pe
zonele din Parcul Wittelsbach .
Târgul este astăzi după Munchen și Nürnberg, locul trei în Bavaria. Centrul expozițional cuprinde
douăsprezece săli cu un total de 48.000 m² de spațiu expozițional, 10.000 m² de spațiu deschis
și un centru de convenții și convenții cu o suprafață de 3.500 m². Schwabenhalle găzdui până la
8.500 de vizitatori spațiu și este utilizat în mod regulat ca un loc de întâlnire pentru concerte mari
și spectacole. [96]
Principalele târguri Augsburger sunt Augsburg expoziție de primăvară ( AFA ),
The Americana (expoziția internațională de călărie și cultura occidentală), The GrindTec (Târgul
Internațional pentru Tehnologia Grinding), The INTERLIFT (târg internațional pentru tehnologia
ascensorului) care Intersana (târg internațional de sănătate), JAGEN și pescuit (expoziție
internațională de vânătoare, pescuit și viața în aer liber), The RENEXPO (târgul Internațional
pentru energie regenerabilă și construcții regenerative și renovare) și târgul bisericii
GLORIA. Una dintre congresele importante este, de exemplu, conferințaTehnologii și aplicații de
comunicații mobile (MCTA) .
Sala 4 este în curs de reconstrucție și va fi finalizată în septembrie 2015.

Cele mai înalte clădiri din Augsburg

Hotel turn (cu antenă) 107 m (158 m)

Bazilica Sf. Ulrich și Afra 93 m

Cazan pe gaz (Gaswerk Augsburg) 84 m

Sacred Heart Church 79 m

Don Bosco Church 72 m

114
 Perlachturm 70 m

Schwabencenter (turn rezidential) 70 m

Sala Congresului Augsburg situat în districtul Antonsviertel sub turnul hotelului și este folosit
pentru concerte, evenimente culturale și congrese și expoziții de vânzări de orice fel. 1972 a fost
deschisă de construcție în construcții din beton, împreună cu turnul hotelului, Centrul
de congrese Augsburg și oferă patru camere și trei foaiere. Sala de congrese ca cea mai mare
cameră poate găzdui până la 1400 de vizitatori. Pentru evenimente cu un număr ușor mai mare
de vizitatori, sala de sport Erhard-Wunderlich, nu departe de centrul de congrese de pe marginea
parcului Wittelsbacher. Poate găzdui până la 4 000 de oaspeți în scaune complete, motiv pentru
care aici au loc concerte și spectacole de artiști renumiți.
Media [ Editare | Editare ]
Ziare [ Editare | Editare ]
Singurul cotidian din Augsburg este Augsburger Allgemeine că în presă de tipar și publicarea
GmbH apare. Împreună cu ziarele lor de origine (au aceleași politice, economice, sportive și
culturale și o parte au doar propria lor secțiune locală) le ajunge la circulatie zilnic de aproximativ
217892 de exemplare (IVW 2015), ceea ce face al treilea cel mai mare ziar regional din
Germania. [97] se citește în principal în mediul urban Augsburg și în unele părți ale Bavariei
Swabia și părți din Bavaria Superioară . Ziarul a fost influențat decisiv de editorii decedați Curt
Frenzel și Günter Hollandprecum și un editor în a cărui soție Ellinor Holland , născut Frenzel.
Actualizată zilnic începând cu anul 2008, știrile locale de la Augsburger Zeitung (DAZ), în special
din domeniul politic și al culturii. [98]
În plus, în fiecare duminică se publică Augsburger Sonntagspresse , care este dedicată știrilor
locale și naționale și este disponibilă la numeroasele stații de autobuz și tramvai, gări și stații de
benzină din oraș. Datorită reducerii în principal a imaginilor și a scurgerilor de texte, acestea pot
fi numărate în mass-media tabloidă .
Cele mai citite ziar săptămânal gratuit cu raportare editorială locală este stabilit în 1978, ziar
de oraș , care are zona metropolitană Augsburg divizat (mediul urban cu județele din jur
Augsburg, districtul de Dillingen și Aichach-Friedberg) în cincisprezece ediții locale (din care doar
cinci în zonele urbane) și a Media Group Mayer & Sons este publicată. [99]
Editorul orașului, Augsburg Journal , care se concentrează pe subiectele tipice ale jurnalismului
tabloid și care publică o dată pe lună, aparține , de asemenea, aceluiași editor . Spre deosebire
de ziarul orașului, acesta este însă supus unei taxe.
Mai ales pentru tinerii care au publicat lunar New Scene Augsburg concentrarea în primul rând
în stilul de viață , muzica , viata de noapte deține și anunțuri de evenimente și realizat cu fiecare
număr aproximativ 25.500 de cititori în zona actuală de oraș și județele limitrofe. Aceasta face ca
aceasta să fie una dintre cele mai mari reviste ale orașelor bavareze . [100]
Ziarul cultural gratuit a3kultur este publicat lunar . Secțiunea de caracteristici pentru orașul / țara
din Augsburg și țara Wittelsbacher oferă știri, date și poziții. Aceasta acoperă întregul spectru
cultural al regiunii. a3kultur este succesorul revistei a -guide , una dintre cele mai mari reviste din
Augsburg până în 2011, cu o circulație anuală de 120.000 de exemplare (distribuită în șase
ediții). [101]
Din 1977, culoarea lunară a revistei lunare Augsburg Monitorul de Sud , care este , în principal
dedicat problemelor locale din 1972 cartiere eingemeindeten Goeggingen, Bergheim, Inningen și
Haunstetten.

115
Alte publicații apar în învățământul superior, editat de conducerea universității să apară la
Universitatea Unipress , responsabil al corpului de student universul si fost membru al grupului
Student catolic [102] , acum publicat de un club privat pe termen de presă . [103]
Radio [ Edit | Editare ]
Cel mai devreme Augsburger Lokalsender este hitradio.rt1 , [104] care aparține grupului media
Press & Print, care publică și Augsburger Allgemeine.
hitradio.rt1 este radiodifuzorul oficial al Panthers Augsburg și FC Augsburg .
Al doilea cel mai puternic post de radio local este Radio Fantasy , care este specializat în muzică
și comedie și a atras atenția de mai multe ori prin intermediul unor promoții speciale.
Ambele hitradio.rt1 și Radio Fantasy poate (aproximativ 96,7 MHz și radio Fantasy aproximativ
93,4 MHz hitradio.rt1), DAB +, aplicațiile de radio pe Internet și smartphone sunt primite de FM.
În plus, în fiecare luni funcționează 22-1 pm (următoarele marți) studenții Universității
de voluntariat drept activități pentru colegi lor, canalul C .
Ambele stații locale urmează să fie recepționate pe propriile frecvențe terestre și alte frecvențe
de cablu și reprezintă împreună o mare parte a numărului de ascultători din oraș; posturile de
radio bavareze sau germane au, prin urmare, mai puțini ascultători.
Sankt-Ulrich-Verlag, editura Diecezei de la Augsburg, oferă un alt program radio cu Radio
Augsburg . Este transmis numai prin DAB +, radio prin cablu și aplicație smartphone.
On Muzica rock specializate Rockantenne este pe frecvența fostului radio Kö (87,9 MHz) pentru
a fi audiat. Rock Antenne este o filială a Antenne Bayern .
De la sfârșitul anului 2008, stația egoFM , care poate fi primită numai în cele mai mari orașe
bavareze, este destinată, de asemenea, tinerilor și adolescenților în vârstă de 14-30 de ani în
Augsburg .
În principal cântece din genul de jazz , postul Smart Radio rulează pe DAB +, al cărui program
nu este însoțit de niciun host radio , ci este pur și simplu limitat la muzică. Există, de asemenea,
alte trei posturi locale de radio, Frozen Radio și Radio Cisaria International (RCI).
Până acum câțiva ani, Rețeaua Forțelor Americane (AFN) din Augsburg, printre altele, a
transmis 1485 kHz la frecvența undelor medii. Odată cu retragerea ultimelor trupe americane din
oraș în 1998, postul de radio a fost abandonat, uzina utilizată în acest scop a fost complet
dezmembrată.
Întreprinzătorul din Augsburg, Ulrich RJ Kubak, a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni
la Klassik Radio și a lansat-o în 2004. Programul va continua să fie trimis de la Hamburg .
Unele programe muzicale sunt transmise, de asemenea, prin intermediul laut.fm și altor portaluri
care pot fi auzite numai prin Internet. [105]
TV [ Editare | Editare ]
Ca singurul post de televiziune locală trimite augsburg.tv (scurt: a.tv) pentru orașul Augsburg și
pentru județele Aichach-Friedberg, Donau-Ries, Dillingen și Günzburg ( de la saisprezecelea
martie 1994 - 31 decembrie 2006 ca TV Augsburg , apoi pe termen scurt, ca augsburg.tv ) zilnic,
un program de 24 de ore, care are în principal subiecte locale și regionale, care sunt importante
pentru locuitorii din Augsburg.
a.tv se face prin satelitul Astra 1M (19,2 ° Est, transponder 21, 11523 MHz , orizontal) în Europa
și părți din Africa de Nord și Orientul Mijlociu pentru a primi necriptat și în jurul ceasului. [106] Alte
canale de distribuție sunt digitale și TV prin cablu analog pe propriul dvs. canal S18,
de asemenea , în fereastra regională a RTL (zilele de luni până vineri de la 18:00 la 18:30),
precum și IPTV în pachetul T-Distrează Telekom și ca un stream de viata continuu pe
internet. [107]
În pagina de pornire, postul oferă și o bibliotecă media, care în prezent (din februarie 2015) se
întreabă de 150000 de ori pe lună și deține toate programele din ultimii ani. [108]

116
În plus, Augsburg a servit ca loc de joacă și filmare pentru seria ZDF și mătase din seria ZDF ,
care a acționat printr-o lucrare din familia industriei textile și a avut elemente tipice
ale săpunului . La 10 februarie 2005, ultima emisiune a fost difuzată pentru moment. De
asemenea, filmul Hard with Axel Stein joacă la Augsburg și a fost de asemenea filmat acolo.
Instituțiile publice [ Edit | Editare ]

IHK pe Stettenstraße

Augsburg este, pe de o parte, datorită importanței sale istorice, pe de altă parte, datorită poziției
sale politice în Swabia Bavareză, a mai multor autorități, asociații și alte corporații publice . O
situație specială rezultă și din faptul că orașul și districtul au două birouri în Augsburg.
În Augsburg de Sud este Oficiul de Stat bavarez pentru mediu o autoritate de stat stabilit că
, printre altele, serviciul de știri de inundații Bavaria operează și sarcinile lor cu un loc mai mic din
nordul Bavariei Hof acțiuni. Afiliat la Oficiul de Stat este Josef Vogl Technikum din districtul
Lechhausen. În plus, un serviciu al Oficiului de Stat al Finanțelor se află în Augsburg .
Guvernul Suabia ca o supraveghere generală a autorităților de stat din regiunea administrativă
bavarez Swabia și regiunea Swabia ca al treilea nivel municipal liber orice mod fr Bayern aici,
precum și taxa Augsburg City și locul nașterii, centrul administrativ al orașului Augsburg și
Augsburg District Office amplasat .
În sectorul bancar și în asigurări, Bundesbank german și asigurările germane de pensii
Schwaben s-au stabilit cu centrele lor de informare și consiliere. Există, de asemenea, Oficiul de
Asigurări Sociale pentru Agricultură, Silvicultură și Horticultură (SVLFG). Orașul Augsburg
are biroul împrumutului municipal , cel mai vechi centru de împrumut municipal din
Germania. Începând cu anul 1603, această instituție a ajutat temporar cetățenii cu bani în
numerar să angajezeactive valoroase.
De asemenea , în calitate de reprezentant pentru Districtul Swabia aici care Camera (HWK)
și Camera de Comerț Suabia (IHK) și pentru orașul Augsburg, în județele Augsburg , Aichach-
Friedberg , Dillingen și Donau-Ries competente sediul poliției Swabia Nord situat În plus,
Augsburg are biroul financiar și vamal competent , o închisoare și Stadtjugendring.
Diverse asociații , cum ar fi Crucea Roșie bavareză , The Fotbal bavarez sau serviciile
Uniunii Ver.di au sediul pentru întreaga Suabia, în unele cazuri , chiar și pentru sudul Germaniei,
în Augsburg.
Sănătate [ Editare | Editare ]

117
Spitalul Augsburg

După o restructurare extinsă din 2006, Augsburg a avut două spitale care oferă îngrijire
maximă (nivelul 3 de îngrijire), precum și un număr de clinici mai mici, parțial specializate. În
plus, există două practici medicale de urgență ale Kassenärztliche Vereinigung Bayern și
un spital district pentru îngrijire psihiatrică. Cel mai mare spital de urgenta si camera centrala a
zonei metropolitane continuă să fie Klinikum Augsburg este că , până la recentele reforme numit
Spitalul Central și Facultatea de Medicină din Universitatea Ludwig Maximilian din
Münchenservește drept spital de predare. Acesta este situat în districtul Kriegshaber, în partea
de vest a orașului și se poate ajunge rapid prin autostrăzile federale 17 și 300.
Chiar lângă ușă se află Kinderklinik Augsburg , care este strâns legată de
Klinikum în asociația spitalului din Augsburg . De exemplu, printr-o colaborare strânsă, este
posibil ca aproape toate urgențele pediatrice după tratamentul inițial să fie transferate la spitalul
pediatric, care este mai adecvat pentru îngrijire.
Cel de-al doilea spital de îngrijire maximă este Klinikum Augsburg Süd, cunoscut anterior ca
"Spitalul Haunstetten" . Datorită restructurării extinse și relocării întregului departament de la
fostul spital central către Haunstetten, acesta îndeplinește acum toate cerințele din IV. specialități
clinice formează în plus față de prioritățile existente de chirurgie si medicina
interna dermatologic si ORL clinica. [109]
Spitalul raional Augsburg este sprijinit de Districtul Swabia și, ca Departamentul
de Psihiatrie , Psihoterapie si Psychosomatics asigura îngrijirea psihiatrică a tuturor celor vii în
oraș și în districtul cetățenilor Augsburg. Se află în cartierul Kriegshaber, lângă spital.
Există, de asemenea, Spitalul Deaconess , The Clinica Hessing ,
The Josefinum si Vincentinum patru alte spitale, care toate se încadrează pe ramuri de îngrijire
medicală ( de exemplu , ginecologie sau ortopedie sunt specializate) , iar unele cu medicii
care frecventeazălocul de muncă. O altă urgență este făcută de practicile medicilor de urgență a
Asociației bavarez, situat chiar pe Vincentinum și la Klinikum Augsburg.
Cimitire [ edita | Editare ]
Augsburg cuprinde un total de paisprezece cimitire, dintre care nouă sunt menținute de oraș:
nord cimitir, The Bătrîn și Cimitirul Nou de Est, Vechiul și Noul Haunstetter cimitir Westfriedhof ,
The Cimitirul Gögginger , cimitirul Inninger și cimitirul Bergheimer. Există, de asemenea , trei
cimitire creștine: catolică cimitir Kriegshaber, The cimitir catolic de la Herman Road și Cimitirul
protestant . Există două cimitire evreiești: cimitirul evreiesc din Kriegshaber și cimitirul
evreiesc din districtul Hochfeld.

Educație și cercetare [ Edit | Editare ]

Universități [ Editare | Editare ]
În ciuda vârstei și importanței istorice a orașului, Augsburg a fost doar o universitate din 1970. În
plus, Universitatea de Științe Aplicate, Centrul Leopold Mozart și Școala de Economie și
Management FOM asigură o gamă largă de programe de studiu. În prezent, la cele trei
universități și centrul de muzică sunt înscriși peste 25.000 de studenți.
Universitatea din Augsburg [ Edit | Editare ]

118
Universitatea din Augsburg(Campus)

Universitatea din Augsburg a fost fondat 1970th Despre anul 1971 dizolvat și afiliat ca Facultatea
Teologică Catolică a Colegiului Universitar Filosofico-Teologic Dillingen, există o anumită
legătură cu 1549 și 1551 fondată și cu Universitatea din Dillingen desființată în 1802. În plus,
Universitatea de Educație din Augsburg, care a ieșit din Institutul pentru Educația Cadrelor
Didactice din 1958, a fost integrată în universitate în 1972 ca un departament de științe
educaționale. În 2008, a înregistrat câteva zone ale academiei de muzică dizolvată Nürnberg-
Augsburg ca "Centrul Leopold Mozart". Este singura universitate din raionul Swabia bavareză.
În prezent, universitatea într - una dintre Filologie și Istorie, Filosofie și Științe sociale, de afaceri
și economie, drept, Matematică și Științe Naturale și Facultatea de Teologie și Facultatea recent
înființat de informatică aplicată este împărțit. Universitatea din Augsburg cu aproximativ 19.500
de studenți [110] nu este o universitate tradițională cu normă întreagă, ci se concentrează în
principal pe științele culturale, sociale și economice.
Începând cu anul 1974, în sudul orașului, pe baza aeroportului vechi, a fost construit un campus
extins, care a ajuns astăzi în cartierul propriu (cartierul universitar). Între timp, doar părți mai mici
ale universității se află împreună cu departamentul de administrare a afacerilor al Universității
Augsburg în clădirea fostului Colegiu de Educație din Lechhausen, precum și la locația "Alte
Universität".
Universitatea Augsburg [ Edit | Editare ]

Universitatea de Științe Aplicate din Augsburg (A-Bau)

Deși Universitatea de Științe Aplicate din Augsburg a fost înființată în 1971, ea poate privi înapoi
o istorie de anvergură a predecesorilor săi. În 1660, de exemplu, a existat o academie privată de
artă, care a devenit mai întâi într-o viziune protestantă și apoi într-o Academie publică de artă a
orașului Imperial din 1710 , din care Werkkunstschule Augsburg sa dezvoltat în cele din urmă pe
mai multe etape . Sucursala tehnică provine din Politehnica din secolul al XIX-lea Rudolf
Diesel . În cele din urmă, în 1971, Universitatea de Științe Aplicate Augsburg a fost fondată prin
fuzionarea acestora. Prin urmare, este una dintre cele mai vechi universități de științe aplicate
din Germania, iar anul 2008 a fost redenumită la Universitatea din Augsburg.
Sunt oferite numeroase cursuri de studii în domeniul tehnologiei, designului și economiei. În
prezent, aproximativ 5.800 de studenți studiază la Universitatea de Științe Aplicate din
Augsburg. [111]
Leopold Mozart Centrul [ Edit | Editare ]
Universitatea de Muzică Nürnberg-Augsburg a fost înființată în 1998 prin
îmbinarea Conservatorului din Meistersinger din Nürnberg cu Conservatorul din Augsburg
Leopold Mozart. În ciuda protestelor puternice din rândurile studenți și cadre didactice care
au decis bavarez de stat Ministerul Educației și Culturii din motive de costuri în 2006 închiderea
părții Augsburg a universității, care de atunci ca Leopold Mozart Center este afiliat cu
Universitatea, și așa - numitele „Muzică în cadrul Universității“ este condus.
Oferta include educație muzicală și studii artistice (cântând, instrumente orchestrale, instrumente
de tastatură). În plus, pot fi studiate muzica bisericii catolice, chitara și muzica. Antrenamentul
dirijorului orchestrei eoliene este unic în toată Germania.

119
FOM Colegiul de Economie și Management [ Edit | Editare ]
Colegiul FOM pentru Economie și Management funcționează în Augsburg o locație care a oferit
part-time programe de licență și de master , cu un accent pe teme economice. De exemplu, FOM
poate studia Administrarea Afacerilor, Managementul Internațional și Dreptul Afacerilor, precum
și unele diplome de Master. Prelegerile de lecție se desfășoară la sediul studiului din centrul
orașului Augsburg în timpul seriilor săptămânale și în weekend. [112]
școli de învățământ general [ Edit | Editare ]
Învățământul general de bază pentru toți elevii din Augsburg este în prezent predat de zece școli
gramaticale , nouă școli secundare , 42 de școli elementare și secundare , 13 școli speciale și
o școală gratuită din Waldorf . [113]
Folk, transportoare și cuprinzătoare școli [ Editare | Editare ]
Învățământul de bază al studenților este realizat de un număr total de 42 de școli
elementare și secundare din oraș. În plus, există un total de 13 școli speciale care se ocupă de
copiii care au nevoie de educație specială și, prin urmare, nu pot sau nu sunt promovați
insuficient la școlile generale sau profesionale. Dacă acestea pot fi combinate cu prioritățile de
finanțare respective, aceste școli oferă aceleași grade ca școlile de învățământ general
comparabile.
Cu școala Free Waldorf și Școala Internațională Augsburg (cu sediul în suburbia din Gersthofen)
există, de asemenea, două școli cuprinzătoare care predau toate vârstele într-o clădire.
Școli Real [ Edit | Editare ]
Nouă în mediul urban și șase școli secundare situate în zona metropolitană asigură educația
între învățământul general și gimnazial, atât în învățământul general, cât și în pregătirea
profesională.
Toate cele trei școli pur fetelor numite în licee au fiecare câte un liceu atașat; oferă, de
asemenea, școala Free Waldorf și gradul de maturitate medie (Fachoberschulreife /
Realschulabschluss). Astfel, există cinci "pure" Realschulen în zona orașului. Deoarece școlile
secundare, în special în zonele rurale, sunt destul de rare de găsit, ele au un mare enorm pentru
studenții din județele îndepărtate din Swabia bavareză.

Realschulen din Augsburg

Școala primară de școală pentru persoanele Școala Agnes Bernauer (M, W, Bertolt-Brecht-Realschule (M, W,
care muncesc (S) S) S)

Școala secundară a fetelor St. Școala generală Maria Ward

Liceul liceal Heinrich-von-Buz (M, W)
Ursula (W, S) Augsburg (W, S)

Școala secundară Rudolf Diesel

Institutul A. von von Stetten (W, S) Realschule Maria Stern (W, S)
(M)

legendă:

 M = ramură matematică-tehnică
 W = ramură economică
 S = ramură socială, artistică, artizanală, străină

Licee [ Edit | Editare ]

120
Holbein-Gimnaziul (clădirea veche)

Augsburg are un total de zece licee cu câteva secole de tradiție. În plus, Bayernkolleg
Augsburg și Școala Free Waldorf Augsburg fac posibilă absolvirea unei diplome de liceu .
Din moment ce există în toate marile orașe ale zonei metropolitane (Friedberg, Gersthofen,
Königsbrunn și Neusaess) dețin licee, elevii acestor locuri vizita directorul de liceu locale, sunt
de așa natură încât, la Augsburg licee au găsit în principal studenți din mediul urban. Datorită
căilor lor educaționale uneori speciale (de exemplu, ramuri artistice sau umane ), acestea au
încă zone de acumulare până la șvabi bavarezi. Cu Institutul A. B. von Stetten, Maria-Stern și
Maria Ward-Gymnasium există trei licee numai pentru fete; până în toamna lui 1995, Gimnaziul
de lângă Sf. Ștefan a fost rezervat numai băieților și de atunci sa bucurat de un interes sporit,
mai ales de la fetele orientate muzical.
Aproape toate școlile se pot uita înapoi la celebrități care au absolvit liceul. De exemplu, printre
aceștia au fost și Bertolt Brecht , Rudolf Diesel , Gerhard Höllerich (alias Roy Black), Andreas
Bourani sau câștigătorul premiului Nobel Johann Deisenhofer Schüler.
desfășura
Licee în Augsburg
licee profesionale [ Editare | Editare ]
Colegiul de Stat Tehnic și Liceul profesional și Berufsoberschule urban în studenți ghidul
de Augsburg , care au finalizat maturitate medie sau finalizat formarea profesională ca parte
a învățământului secundar profesional Bayern , fie pentru admitere la facultate sau la un anumit
subiect sau universitate generală . Pentru acest ultim grad, este necesară o dovadă a cunoașterii
într-o a doua limbă străină (în plus față de limba engleză ). [114]
școli și academii profesionale [ Editare | Editare ]
Datorită importanței sale centrale pentru districtul bavarez Schwaben Augsburg are aproape
toate direcțiile școlilor profesionale : Deci găsi un șapte școli profesionale municipale, 18
aprobate de stat și private , școli profesionale , patru academii și școli tehnice , precum și
trei școli de afaceri . In timp ce cele mai multe dintre aceste școli oferă un loc de muncă , fie în
cooperare cu compania de training sau full-time, școlile tehnice cer un training deja finalizat
pentru o șansă ca ei grade în continuare profesionale ( masterat , tehnicieniinstruiți).
Alte școli [ Editare | Editare ]
În plus față de școlile menționate mai sus și academii de mai multe alte oportunități educaționale
care există de la Augsburg colegiu comunității și formare Kolping prin diferite școli vocale și
de muzică pentru școli de limbi străine bogate. Pentru mulți, nu este necesară o diplomă specială
anterioară; ei s-au dedicat mai degrabă educației generale a cetățenilor.
Cercetare [ Editare | Editare ]
Universitatea și Universitatea au propriile lor instituții , care sunt în mare parte dintr -
o facultate sunt alocate și funcționează domeniul lor de cercetare. Cu toate acestea, pentru
proiectele mai mari sau interdisciplinare, aceștia se reunesc împreună pentru a putea face față
unui alt subiect împrăștiat. De exemplu, Institutul pentru Managementul Resurselor de
Materiale se ocupă de dezvoltarea tehnică a tehnologiilor regenerative.

121
Augsburg are în special în domeniul cercetării asupra mediului și de protecție a mediului asupra
instalațiilor majore: Deci , stând aici , că statul Bavaria , ca parte a high-tech a creat
Ofensiva KÜMAȘ - Competență Centrul de Mediu , o rețea de aproape toate instituțiile
de cercetare sectoriale și companiile care operează, care își coordonează comunicarea și
cooperarea. Sediul Clusterului de Mediu din Bavaria a fost înființat și la Augsburg.
Oficiul de Stat bavarez pentru mediu a fost situat în apropiere de universitate, pentru proiectele
sale în strânsă colaborare cu studenții și cercetătorii din centrul local de cercetare planificate
„ Augsburg Inovare Park să fie de lucru.“ [115] În Lechhausen afiliată la Oficiul de Stat este Josef-
Vogl Centrul Tehnic , care se înalță mai presus de toate datele ecologice pentru rapoarte.
Augsburg este sediul Institutului Fraunhofer pentru tehnologia de turnătorie, compozit și
prelucrare . Acest lucru a fost la 1 iulie 2016, care a fost fondată în octombrie 2009 , Institutul
Partea ușoară funcțională a Institutului Fraunhofer pentru Tehnologie Chimică , grupul de proiect
de Resurse-eficiente mecatronice de prelucrare mașini de la Institutul Fraunhofer pentru mașini
unelte și tehnologii care fac și fondator Grupul de lucru al Departamentului de Metal Forming și
turnarea de Technische Universität München (cu sediul în Garching). [116] În plus, există un grup
de proiect al Institutului Fraunhofer pentru Tehnologia Informației Aplicate din Augsburg. Există,
de asemenea, o locație a Centrului aeronautic german în campusul universității .
În domeniul studiilor orientale europene , Institutul Bukowina este considerat unul dintre cele mai
importante instituții. Este dedicat documentării și cercetării culturii, istoriei și geografiei din
Europa de Est în cooperare internațională și interdisciplinară. Este numit după
regiunea Bucovina ("țara fagului"), cu care institutul este deosebit de ocupat. Asociația de
Cercetare Swabiană , înființată în 1949, lucrează și în domeniul geografiei și istoriei.
De cercetare cooperativă de sănătate în regiunea Augsburg (KORA) este o platformă
de cercetare utilizată la nivel internațional al Centrului de Cercetare Helmholtz pentru
Environmental Health , sunt efectuate pe studiile de cercetare pe baza de sanatate
a populației. Augsburg este, de asemenea, "membru sponsor al corporației" al Societății Max
Planck . [117]
Biblioteci [ Editare | Editare ]

Biblioteca de stat și oraș

Noua bibliotecă a orașului

Augsburg are deja o tradiție importantă de bibliotecă din vremea orașului, care încă se reflectă
astăzi într-un număr mare de instituții.
Biblioteca de stat și de oraș este situată pe Schaezlerstraße. Această facilitate este deschisă
publicului, iar împrumuturile nu sunt de obicei posibile. Pentru aceasta există biblioteca orașului

122
cu bibliotecile sale raionale din Göggingen , Haunstetten , Warshaber și Lechhausen, care oferă
tuturor cetățenilor din Augsburg acces la cărți, reviste și alte mijloace de informare în
masă. Foarte modern, în care se ocupă cu mass-media și multimedia de imprimare, noua
biblioteca orașului Augsburg, pentru 14.000 de semnături au fost colectate într-o petiție pentru un
referendum și a fost deschis în iunie 2009, după o lungă spectacole de planificare. 15 milioane
de euro Clădirea de la Ernst-Reuter-Platz în centrul acoperă o suprafață de 5000 de metri pătrați
și oferă, în plus față de împrumutul de cărți, cărți audio, CD-uri și DVD-uri, de asemenea, o
mulțime de spațiu pentru schimbul cultural. Biblioteca de stat și oraș din Augsburg este, de
asemenea, biroul Societății istorice pentru Swabia, fondată în 1834,
La fel ca toate celelalte universități deține , de asemenea, Colegiul Augsburg, o bibliotecă mare,
care oferă în principal , toți studenți, cercetători și oameni de știință de la Universitatea în sine, ci
și publicului larg posibilitatea de (cu materiale ample verschiedenster Art carti, documente, opere
de artă, alte medii ) pentru a face față. Acesta este situat în campusul universității și este împărțit
într-un birou central și mai multe sub-biblioteci. Deși biblioteca universitară a fost înființată în
1970, ea are un fond vechi bogat, care provine, printre altele, din biblioteca Oettingen-
Wallersteinischen , care a fost donată universității în 1980.
În apropierea universității se află Institutul Bukowina pentru Cercetare Est-Europeană, care oferă
experților interesați o bibliotecă vastă axată pe literatura, istoria și cultura est-germană și est-
europeană.
In varsta de e-texte a devenit Bibliotheca Augustana , un proiect al unui profesor de la
Universitatea de Stiinte Aplicate, ca o bibliotecă digitală pentru texte din literatura mondială dă
înaltă reputație Germaniei.
În plus, există multe alte biblioteci mici și private, care sunt totuși doar parțial accesibile publicului
(de exemplu, bibliotecile de mănăstiri sau școli).
Arhiva [ Edit | Editare ]
În Augsburg există unele arhive în sponsorizarea de stat, municipală și biserică. Printre cele mai
renumite arhive se numără Arhivele de Stat Augsburg decât regiunea administrativă a
Swabia competente bavareze Arhivele de Stat, The Augsburg Arhivele municipale ca un arhivele
municipale ale orașului Augsburg și Augsburg Arhivele Universității . Arhiva diocezei
Augsburg din Augsburg-Oberhausen este o arhivă biserică responsabilă pentru tradiția oficială
de font și Dokumentationsgutbirourile și facilitățile Ordinariatului Episcopal Augsburg și
supraveghează, de asemenea, arhivele parohiei și deceniului din Dieceza de la Augsburg .
Alte centre de documentare [ Editare | Editare ]
Casa istoriei bavareze în chestii alee a fost lansat în 1983 ca o autoritate a statului Bavaria și
are, începând cu septembrie 1993 cu sediul în Augsburg. Se dorește ca diversitatea istorică și
culturală a Bavariei să fie accesibilă tuturor segmentelor populației, în special tinerei generații, în
toate părțile țării, și deține în prezent o arhivă de imagini de 270.000 de materiale.

Personalități [ Editare | Editare ]

Aici sunt listate numai persoanele care sunt în mod clar asociate cu Augsburg. Pentru informații
mai detaliate despre numele enumerate aici și despre persoanele care pot fi conectate într-un
sens mai larg cu orașul, există lista principală de personalități a orașului Augsburg .

 Sf. Afra († 304 în Friedberg ) a fost un martir creștin timpuriu care a fost canonizat în 1064.
 Sf. Tozzo († 16 ianuarie 778 în Augsburg) era episcop de Augsburg
 Sf. Simpert (* 750, probabil 13 octombrie 807 în Augsburg) a fost episcop al orașului
Augsburg și este al treilea patron al orașului și al episcopiei din Augsburg (lângă Sf. Ulrich și
Sf. Afra).
 St. Ulrich (* 890 în Wittislingen sau Augsburg; † 04 iulie 973 din Augsburg) a fost de la 923
până la moartea sa Bishop în Augsburg și a jucat un rol decisiv în victoria asupra ungurilor

123
 în bătălia de la Lechfeld . El a fost mai întâi canonizat personal în 993 ca prima persoană de
către Papa .
 Sf. Wolfhard sau Sf. Gualfard (* aproximativ 1070 în Augsburg, † 30 aprilie 1127 în Curte-
Regia lângă Verona )
Oasele Sf. Wolfhard sunt ținute în biserica Sf . Sebastian .

 Johann I. von Langenmantel (* 1275 în Augsburg, † 8 noiembrie 1337, în Augsburg) a

fost patrician și consilier al orașului Augsburger (primar).
 Agnes Bernauer (* 1410 probabil în Augsburg, † 12 octombrie 1435 la Straubing) a fost
iubita și poate prima soție a ducelui bavarez Albrecht III.
 Anna Rüger , o mașină de scris, prima femeie care apare în colofonul unei cărți în 1484 .
 Lorenz Helmschmied (* 1450-1455 în Augsburg, † 1515 în Augsburg) a fost
un Plattner important .
 Hans Holbein vârstnicul (* 1465 în Augsburg, † 1524 în Augsburg) a fost un pictor
german, a cărui lucrare formează tranziția de la târziu gotic la Renaștere . A creat mai
multe poze de altar și devoțiune, portrete portrete și picturi de sticlă .

Jakob Fugger "omul bogat"

 Jakob Fugger the Rich (născut pe 6 martie 1459 în Augsburg, † 30 decembrie 1525 în
Augsburg) a fost la acel moment cel mai bogat comerciant și bancher din Europa . El a
venit dintr-o familie de comercianți, pe care a construit-o în câțiva ani pentru una dintre
cele mai vechi companii capitaliste timpurii , punând bazele pentru viața și bogăția
mondială a familiei Fugger .
 Hans Burgkmair vârstnicul (* 1473 în Augsburg, † 1531 în Augsburg) a fost un important
pictor, arhivar și tăietor de lemn la începutul secolului al XVI-lea. Burgkmair este alături
de Hans Holbein vârstnic în Sfântul Imperiu Roman al națiunii germane, fiind cel mai
important artist din Augsburg între târziu gotic și Renaștere.
 Bartolomeu Welser V. (* 25 iunie 1484 în Memmingen , † 28 martie 1561 în Amberg în
Suabia ) a fost 1519-1551 șef al Welser -Gesellschaft, una dintre cele mai mari
comerciale, bancare, companiile de transport maritim și companiile miniere din data
de 16 lea. În calitate de bancher al împăratului Carol al V-lea și al regelui Francisc I al
Franței , el a avut o influență decisivă asupra celor puternici ai timpului său.
 Ğgidius Rehm (1486-1535), episcop de Chiemsee
 Pilgram Marpeck (* 1495 in (Rattenberg Tirol) , † 16 decembrie 1556 în Augsburg) a fost
un lider important al Reformei mișcării anabaptiste și liderul spiritual al eponim cercului
Marbeck . Pentru orașul Augsburg, el a lucrat din 1544 ca constructor de apă și a creat,
printre altele, o importantă pentru extinderea raftului de cherestea pentru oraș .
 Susanna Daucher (* 1495), baptistul din Augsburg
 Jerome Meitting (1496-1557), Episcopul Chiemsee

124
 Hans Holbein cel Tânăr (* 1497 sau 1498 în Augsburg, † 29 noiembrie 1543 la Londra )
a fost un pictor german. Pe un autoportret pe care la pictat cu puțin timp înainte de
moartea sa, el se descrie ca Basel. Este unul dintre cei mai importanți artiști ai
Renașterii.
 Adriaen de Vries (* în jurul valorii de 1545 sau 1560 la Haga , † înainte de 15 decembrie
1626 în Praga ) a fost un olandez sculptor , a cărui activitate principală alcătuiesc două
fântâni magnifice Augsburg: a Mercur și fântâna Hercules , care atât eleganța structurii
și se disting prin finețea formațiunilor individuale.
 Elias Holl (născut la 28 februarie 1573 în Augsburg, † 6 ianuarie 1646 în Augsburg) a
fost cel mai important constructor de masterat al barocului timpuriu german . Lucrarea sa
principala este Primaria din Augsburg (construita intre 1615 si 1620) cu sala de aur in stil
baroc.
 Leopold Mozart (născut la 14 noiembrie 1719 în Augsburg, † 28 mai 1787 în Salzburg ) a
fost compozitor și tată al mult mai bine cunoscutului Wolfgang Amadeus Mozart . El a
creat în special lucrări de muzică bisericească și compoziții ocazionale în care îi plăcea
să folosească "efecte sonore reale" (clopote, scoarță de câine, corn post, etc.). În plus, a
scris un număr considerabil de lucrări de muzică instrumentală .
 Jakob Wilhelm Benedict Langenmantel Westheim (născut 16 martie 1720 în Augsburg; †
17 aprilie 1790, în Augsburg) a fost un oraș patriciană și de lungă de timp Pfleger
(primar); Prietenul tinerilor de la Leopold Mozart

Rudolf Diesel

 școlari Johann Heinrich Edler von (născut la 13 decembrie 1720 în Künzelsau , † 17

aprilie 1811 în Augsburg) a fost un german om de afaceri, inventator, inginer, chimist și
Kattunfabrikant de importanță europeană. Ca prim antreprenor în Germania, a tipărit
pe țesătura de bumbac din fabrică cu plăci de cupru și este considerat fondatorul
industriei textile industriale din acest domeniu.
 Johann Gottlieb Baron von Susskind (născut la 11 martie 1767 în Nuertingen , † 21
decembrie 1849 în Augsburg) a fondat propria sa bancă din Augsburg și -a majorat
capitalul prin titluri de speculații , astfel încât să se în continuare cel mai bogat om din
Swabia , după sfârșitul primului război treizeci de ani se aplică.
 Rudolf Diesel (născut la 18 martie 1858 la Paris ; † 29 septembrie 1913 în Canalul
Mânecii ) a fost un inginer german și inventator. El a dezvoltat din 1893 în
Maschinenfabrik Augsburg, din 1906 MAN a fost, cu sprijin financiar din partea Friedrich
Krupp AG motorul diesel introdus și în 1897 primul model funcțional al acestui motor
de către public mondial.
 Bertolt Brecht (născut la 10 februarie 1898 în Augsburg, † 14 august 1956 în Berlin) este
descris ca cel mai influent dramaturg german și poet al secolului XX. De asemenea, a
fost recunoscut și onorat pentru operele sale. Brecht este considerat
fondatorul epicei sau "teatrului dialectic".
 Günther Strupp (născut pe 6 martie 1912 la Johannisburg, † 14 noiembrie 1996, în
Augsburg), pictor și artist german

125
 Werner Haas (* 30 mai 1927 în Augsburg, † 13 noiembrie 1956 de accident de avion
în apropierea Neuburg an der Donau) a fost un cal de curse de motociclete german și
de trei ori campion mondial de motociclete la NSU .
 Helmut Haller (născut la 21 iulie 1939 în Augsburg, † 11 octombrie 2012 la Augsburg),
fost jucător de fotbal
 Roy Black (născut la 25 ianuarie 1943 la Straßberg din Augsburg, 9 octombrie 1991
în Heldenstein ), civil Gerhard Höllerich , cântăreață germană pop
 Hans Henning Atrott (născut la 12 ianuarie 1944 în Klaipėda , Lituania ), inițiator al
eutanasiei
 Bernd Schuster (născut la 22 decembrie 1959 în Augsburg), fost jucător de fotbal și
antrenor de fotbal, campioană europeană din 1980 și câștigător al Cupei Europei din
1982.
 Armin Veh (născut la 1 februarie 1961 în Augsburg), fost jucător de fotbal și antrenor de
fotbal
 Andreas Bourani (născut pe 2 noiembrie 1983 în Augsburg), cântăreață
cetățean de onoare [ Edit | Editare ]
Orașul Augsburg are, din 1820, 38 de cetățeni care au primit cetățenia de onoare . Cinci
dintre aceste persoane i-au fost refuzate din nou acest drept, deoarece acestea au fost
acordate demnitarilor celui de-al Treilea Reich.
Ca parte a încorporării orașului Göggingen, orașul Haunstetten piață Oberhausen și
municipalitatea Bergheim conferit de cetățean de onoare au fost luate dintr-un total de alte
nouă persoane în orașul Augsburg.
În prezent, fostii primari Hans Breuer , Peter Menacher și fostul președinte al FCA Walther
Seinsch și șeful districtului, Henry G. Brandt, sunt singurii deținători de cetățenie de onoare.
Informații mai detaliate despre cetățenii de onoare ai orașului pot fi găsite în articolul
principal Lista cetățenilor de onoare din Augsburg .

Citate si proverbe [ Edit | Editare ]

 „Dacă aș fi aș fi fost la putere Veneția și splendoare Augsburg, Nürnberg spirit și
Strasbourg G'schütz și Ulmer bani,„cel mai bogat din lume.“- Proverb
 "Îi mulțumesc lui Augsburg pentru una dintre cele mai puternice impresii vizuale care mi-
au dat un oraș german" - Stefan Zweig

Consultați și [ editați | Editare ]

Portal: Augsburg - Prezentare generală a conținutului Wikipedia despre Augsburg

Literatura [ Edit | Editare ]

 Frank Möller: Regula burgheză din Augsburg 1790-1880. Oldenbourg: München 1998.
 Luigi Monzo: construirea de biserici în al treilea Reich. Inversarea dinamicii reînnoirii
construcției bisericești folosind exemplul bisericii Sf. Canisius din Augsburg proiectat de
Fritz Kempf. In: Münster: Zeitschrift für christliche Kunst und Kunstwissenschaft, 68.2015
/ 1 (aprilie), p. 74-82.
 Claus-Peter Clasen: Lumea politică și socială a Augsburg pantofar la sfârșitul secolului al
19 - lea , în: Anuarul pentru cercetarea istoriei mișcării forței de muncă , Cartea I / 2014.
 Peter Dempf : Legendarul Augsburg. Ediția a treia. Wissner, Augsburg 2005, ISBN 3-
89639-498-3 .
 Karl Ganser , cultura industrială din Augsburg. Pionieri și încuietori din fabrică. context,
Augsburg 2010, ISBN 978-3-939645-26-9 .

126
 Maximilian Gloor: Acțiune politică în Augsburg târziu medieval, Basel și
Strasbourg. Heidelberg 2010, ISBN 978-3-8253-5840-2 .
 Gunther Gottlieb , tungsten Baer, Josef Becker , Joseph Bellot, Karl Filser, Pankraz
Fried , Wolfgang Reinhard , Bernhard Schimmelpfennig (ed.): Istoria orașului Augsburg
, din epoca romană până în prezent. Stuttgart 1984, ISBN 3-8062-0283-4 .
 Joachim Gruber : Augsburg. În: Manfred Landfester (ed.): Renașterea
Umanismului. Lexikon zur Antikerezeption (= Noua Pauly Suplimente, Volumul
9). Metzler, Stuttgart / Weimar 2014, ISBN 978-3-476-02469-5 , Sp. 89-94.
 Günther Grünsteudel , Günter Hägele, Rudolf Frankenberger (ed.): Augsburger
Stadtlexikon. A doua ediție. Perlach, Augsburg 1998, ISBN 3-922769-28-4 .
 Herbert Jäger: oraș imperial și cerc swabian. Politica urbană a corporațiilor în secolul al
XVI-lea sub conducerea Ulm și Augsburg. Göppingen 1975, ISBN 3-87452-299-7 .
 Martin Kaufhold (ed.): Augsburg în Evul Mediu. Augsburg 2009, ISBN 978-3-89639-715-
7.
 Rolf Kießling (ed.): Noi cercetări asupra istoriei orașului Augsburg. Augsburg 2011, ISBN
978-3-89639-839-0 .
 Martin Kluger : Augsburg. Ghidul orașului prin 2000 de ani de istorie. context, Augsburg
2012, ISBN 978-3-939645-47-4 .
 Martin Kluger: Managementul istoric al apelor și arta apei din Augsburg. Canal peisaj,
turnuri de apă, artă de artă și putere de apă (ed .: City Augsburg) context, Augsburg
2012, ISBN 978-3-939645-50-4 .
 Wolfgang Kucera, Reinhold Forster (ed.) Augsburg pe jos. 16 tururi raionale prin istorie și
prezent. Hamburg 1993, ISBN 3-87975-628-7 .
 Gernot Michael Müller (ed.): Umanismul și Renașterea din Augsburg. Istoria culturală a
unui oraș între Evul Mediu târziu și Războiul de Treizeci de ani. Berlin 2010, ISBN 978-
3-11-023124-3 .
 Eberhard Pfeuffer: Natura din Augsburg. Wissner, Augsburg 2012, ISBN 978-3-89639-
879-6 .
 Markus Pöhlmann : A fost ca și cum totul a explodat. Orașul Augsburg în timpul
bombardării 1939-1945. Augsburg 1994, ISBN 3-923914-27-X .
 Bernd Roeck : Istoria din Augsburg. Beck, München 2005, ISBN 3-406-53197-0 . [118]
 Christian Jacob Wagenseil : încercare la o istorie a orașului Augsburg. O carte de lectură
pentru toate standurile. 4 volume. Bäumer, Augsburg 1819-1822. (Digitizate)
 Dieter Weber: Historiografia din Augsburg. Hektor Mülich și cronologia orașului imperial
din Evul Mediu târziu. Augsburg 1984 ( tratează istoria orașului Augsburg , 30).
 Wolfgang Zorn : Augsburg - istoria unui oraș european. De la început până la
prezent. Wissner, Augsburg 2001, ISBN 3-89639-319-7 .

Link - uri web [ Editare | Editare ]

Commons: Augsburg - Colecție de imagini, fișiere video și fișiere audio
Wikționar: Augsburg - semnificație, origine cuvânt, sinonime, traduceri
Wikisource: Augsburg - surse și texte complete
Wikicitat: Augsburg - Citate
Wikibooks: Augsburg - Materiale didactice și didactice
Wikivoyage: Augsburg - Ghid de călătorie
Wikinews: Augsburg - în știri

 Site-ul orașului Augsburg

 Johann Baptist Keune : Augsburg . În: Paula Realencyclopadie der classischen
Antientwissenschaften (RE). Supliment III, Stuttgart 1918, Sp. 185.
 www.stadtlexikon-augsburg.de , Stadtlexikon Augsburg
 Date despre oraș din Augsburg în Sistemul de informații privind localizarea din Bavaria
 Date geografice și climatice pentru Augsburg

127
  Intrarea în stema Augsburgului în baza de date a Casei istoriei bavareze
.

 Augsburg Wiki
 Hartă din Augsburg - (BayernViewer)
 Film despre istoria din Augsburg
 Tur virtual al orașului Augsburg cu peste 30 de panorame sferice
 Scurt istoric al Augsburgului în date
 Statistici oficiale: Augsburg de LfStat
 Literatură la Augsburg în catalogul bibliotecii naționale germane
 Water Life - Nature în Augsburg - Descrierea tuturor fluxurilor de oraș

Ingolstadt
Acest articol se referă la orașul Ingolstadt, pentru alte semnificații ale lui Ingolstadt, vezi Ingolstadt (disambiguare) .

stema Germania hartă

Coordonate: 48 ° 46 ' N , 11
° 25' E | |
informații de bază

Stat : Bavaria

District guvernamental : Bavaria superioară

374 m deasupra nivelului

Înălțime :
mării. NHN

Suprafață : 133,37 km 2

populaţia: 133,639 (31 decembrie 2016) [1]

Densitatea populației : 1002 de locuitori pe km2

Coduri poștale : 85049-85057

Preselecții : 0841, 08450, 08424 , 08458,

08459

Fișa de înmatriculare : ÎN

Cheie comunitară : 09 1 61 000

128
 aranjament Oraș: 12 municipii cu 61 sub-
districte

Adresa Rathausplatz 2
administrației orașului: 85049 Ingolstadt

site-ul: www.ingolstadt.de

Primarul primar : Christian Lösel ( CSU )

Locația orașului Ingolstadt în Bavaria

Rathausplatz cu Primăria veche, Turnul Fluierului, Turnul din Moritzkirche și o parte din Primăria Nouă (mai 2007)

129
 Kreuztor, un punct de reper al orașului Ingolstadt

Ingolstadt este un nivel de județ de oraș pe malul Dunării , în Statul Liber Bavaria cu
135,815 [2] de locuitori (la 30 iunie 2016). Aproximativ o jumătate de milion de oameni locuiesc în
zona metropolitană. [3] Ingolstadt este de Munchen doilea oraș e din Bavaria Superioară și
München, Nürnberg , Augsburg și Regensburg , al cincilea oras ca marime din Bavaria. [4] De la
oraș în 1989 a depășit marca de 100.000 de locuitori, este una dintre cele mai importante orașe
din Germania. Ingolstadt este cel de-al doilea mare oraș german de pe Dunăre după
Regensburg și este unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere din Germania .
Ingolstadt a devenit, la 13 martie 1472, sediul primei universități din Bavaria, care
se prefigurează mai târziu ca centru al Gegenformării . Aici a fondat în 1776, ordinea liberă
a Illuminati . De mai bine de 400 de ani, orașul era o fortăreață bavareză . Prima dată menționată
în anul 806, aici este un oraș vechi istoric, păstrat în mare parte .
Ingolstadt are două colegii și este unul dintre cele 23 de centre majore din Bavaria. Orașul este
dominat de industria prelucrătoare, cum ar fi ingineria auto și cea mecanică. Rata șomajului în
octombrie 2016 a fost de 3,0%. [5]

conținut
[ Ascunde ]

 1geografie
o 1.1Prelungire și locație
o 1.2Geologie
o 1.3Clima
o 1.4ape
o 1.5comunități învecinate
o 1.6Structura orașului
o 1.7Zonele protejate
 2poveste
o 2.1Preistoria și istoria timpurie
o 2.2Prima mențiune și sondaj urban (806-1392)
o 2.3Ducatul din Bavaria-Ingolstadt (1392-1447)
o 2.4"Orașul cu o sută de turnuri"
o 2.5Universitatea orașului (1472-1800)
o 2.6Orașul cetății (1806-1938)
o 2.7 Orașuleconomic (din 1945)
o 2,8încorporări
 3populație
o 3.1Dezvoltarea populației
o 3.2Demografia
o 3.3Religiile

130
  3.3.1 Statisticaconfesională
 3.3.2Creștinismul
 3.3.3Iudaismul
 3.3.4Islamul
 4politică
o 4.1primar
o 4.2Consiliul Local
o 4.3circumscripția Bundestag
o 4.4Stema și steagul
o 4.5Înfrățirea orașelor
o 4.6Sponsorizări
o 4.7Ingolstadt ca omagiu
 5culturi și atracții
o 5.1teatru
o 5.2Muzeele
o 5.3Muzica
o 5.4Structuri
o 5.5parcuri și spații naturale
o 5.6Sport
o 5.7Locații
o 5.8Evenimente regulate
o 5.9Biblioteci
o 5.10Orașul ca fundal literar
 6Economie și infrastructură
o 6.1Situația și structura economică
o 6.2Compania
 6.2.1Industria auto
 6.2.2Industria petrolieră
 6.2.3Alte industrii
o 6.3Traficul
 6.3.1Traficul rutier
 6.3.2Transport feroviar
 6.3.3Transportpublic
 6.3.4Traficul aerian
 6.3.5Transport maritim
 6.3.6Fernradweg
o 6.4Medii
o 6.5Educație
o 6.6Sănătate
 7personalități
o 7.1fii și fiice ale orașului
o 7.2Persoane cunoscute legate de oraș
 8literatură
 9link-uri web
 10dovezi individuale

Geografie [ Editare | Editare ]

Întinderea și amplasamentul [ Edit | Editare ]

131
Luncile inundabile ale Dunării (Auwald) din Ingolstadt

Zona urbană se întinde pe o suprafață de 133,35 km². Astfel, Ingolstadt este al patrulea cel mai
mare oraș din Bavaria, după Munchen, Nürnberg și Augsburg. Cea mai mare măsură în direcția
est-vest este de aproximativ 18 km, în direcția nord-sud aproximativ 15 km. Limita orașului are o
lungime de 70 km.
Ingolstadt se află la 48 ° 45 '49 " latitudine nordică și 11 ° 25' 34" longitudine estică . Limita
orașului este la aproximativ 14 km de centrul geografic al orașului Bavaria de la Kipfenberg . Cel
mai înalt punct este situat la o altitudine de 410,87 m în districtul Pettenhofen, orașul vechi fiind
la 374 m deasupra nivelului mării. Cel mai de jos punct este Schuttnermündung în Dunăre
cu 362 m deasupra nivelului mării. NHN . În Ingolstadt, ca și în toată Germania, se aplică ora
Europei Centrale , timpul mediu local rămânând cu 14 minute.
Zona urbană Ingolstadt se întinde pe malurile nordice și sudice ale Dunării, într-un
larg bazin plat . Ingolstadt-Piscina este în partea de nord a poalele Jura și în partea de sud
a dealurilor terțiarelimitate. În sud-vest începe Donaumoos , în timp ce în est răsună pădurile
fluviale ale Dunării în zona urbană. Este cel de-al doilea cel mai mare gard din lemn de esență
tare pe Dunăre. Sudul orașului este traversat de Sandrach , fosta ramură principală de sud a
Dunării, care în parte formează granița orașului. La nord curge de la vest, Schutter Ingolstadt și
se scurge lângă orașul vechi în Dunăre.
Geologie [ Editare | Editare ]
Zona urbană se află la sud de Dunăre, pe Niederterrasse, de la vârsta de gheață Würme și la
nord de râu, pe terasa înaltă din epoca de gheață Risen . Motivul din Ingolstadt constă în
principal din pietriș și nisip, așa-numitul Donau-Schwemmland . În nord și sud, unde zona urbană
se extinde în țărm terțiar, se află în molassele de apă dulce inferioare . Prin depunerea de loess ,
conținutul de argilă a crescut în mod semnificativ în timp, podelele sunt din Ingolstadt în special
în cazul în care Auenlehm este prezent în plus, foarte plin de noroi .
Air [ Edit | Editare ]

Schiță climatică Ingolstadt

Clima este subozeanisch cu veri predominant umede si ierni racoase. Cu o medie de precipitații
anuale de aproximativ 650 milimetri, clima din Ingolstadt este mult mai uscată decât în
ploioase poalele munților , unde AlpenföhnIngolstadt a fost încă atinsă. În schimb, mai ales în
toamnă, dar și în timpul iernii, adesea ceață și ceață înaltă , care nu se dizolvă în timpul
zilei. Vântul vine în principal din vest și sud-vest, în cădere mai des de nord-est.

132
Temperatura medie anuală este de 8,2 ° C, iulie și august fiind cele mai calde luni la 18 și 17 ° C,
iar în ianuarie și februarie la -1 până la -2 ° C, în medie, cele mai reci luni.
Luna umedă este iulie, cu o medie de 101 milimetri, în timp ce cea mai scăzută precipitație este
de 35 milimetri în luna martie.
Waters [ Edit | Editare ]

Dunărea, la est de Ingolstadt, are vedere spre orașul vechi

Dunărea curge prin zona urbană de la vest la est , pe o lungime de 14,2 kilometri de kilometri
de curgere 2,466.9-2,452.7 pentru numărarea internațională, nivelul din Ingolstadt se află la
Donau km 129,7 față de numărul bavarez. Nivelul apei este de 96 de centimetri la mareea
scăzută , în timp ce nivelul mediu al apei pe termen lung este de 218 centimetri. La inundațiile
de la Whitsun în 1999nivelul era de 748 centimetri. În zona Ingolstadt, Dunărea are o lățime
cuprinsă între 80 și 100 de metri. În zona orașului este Donaustaustufe Ingolstadt. La est de
aceasta, Dunărea este influențată de barajul din Vohburg. În barajul construit în anul 1971,
Ingolstadt, Dunărea poate fi depozitată într-un rezervor la maximum 500 de metri lățime. Cu
excepția districtelor Haunwöhr și Gerolfing , care se inundă la un nivel ridicat al apelor
subteraneIngolstadt a fost cruțat de catastrofe inundabile în ultimele decenii. Scopul orașului
este de a integra din nou Dunarea mai mult în viața urbană. În acest scop, în 2007 au fost
construite fortificații și terase pe partea de nord a Dunării. Pe partea opusă sudică este scena
plutitoare proiectată de Toni Amler.
Schutter curge acum peste un șanț în Dunăre, capetele originale ale zonei urbane este în mare
parte construit peste astăzi. De asemenea, Mailinger Bach și Sandrach curg prin zona urbană,
pe care există, de asemenea, mai multe lacuri de dragare. Cea mai mare dintre ele conduce
oficial numele " Dreigroschensee ", dar în general se numește numai "Baggersee" și se află la
nord de Donaustaustufe. Al doilea cel mai mare este Auwaldsee și se află în cartierul sud-est,
lângă autostradă și zona industrială.
comunitățile învecinate [ Edit | Editare ]
Orașul Ingolstadt este înconjurat de trei județe , care, la fel ca Ingolstadt, fac parte din districtul
administrativ al Bavariei de Sus . Acestea sunt la nord de orașul Eichstätt , în sud - estul districtul
Pfaffenhofen și în sud - vestul Neuburg-Schrobenhausen . Împreună, aceste patru autorități
locale formează regiunea de planificare Ingolstadt (Regiunea
10). Următoarele piețe și comunitățile din aceste cartiere de frontieră limitele orașului Ingolstadt
(acestea sunt după sensul acelor de ceasornic de pornire numit în nord - vest):

 Județul
Eichstätt: Egweil , Nassenfels , Buxheim , Gaimersheim , Wettstetten , Lenting , Kösching și
Großmehring
 Districtul Pfaffenhofen an der Ilm: Manching
 Cartierul Neuburg-Schrobenhausen: Karlskron , Weichering și Bergheim
Cu Nuremberg , Schwabach , Kempten (Allgäu) , Kaufbeuren și pășuni este una dintre putinele
orase independente din Bavaria, care nu este centrul administrativ al unui district al acestuia.
Constituantă [ Edit | Editare ]
Vezi de asemenea : Lista municipalităților din Ingolstadt

133
Districtele sunt: [6]
Dünzlau , Dünzlauermühle, au fost norocoși, Etting, Feldkirchen, Friedrichshofen , Gerolfing ,
Hagau, Haunwöhr , Heindlmühle, Hennenbühl, dl Schwaige, celule de câine,
Ingolstadt, Irgertsheim , Knoglersfreude, Kothau, e- mail, Moosmühle, Mulhouse, Niedernfeld,
Upper Fountain Reuth, Oberhaunstadt, moara de bou Pettenhofen, Ringsee, Rothenthurm,
Samhof, Samholz, magazin moara, mogul untură, Schmidt moara Seehof, pod soare, Spitalhof,
Spitzlmühle, moara Stocker, Domnul nostru , Unterbrunnenhaus Reuth, Unterhaunstadt, vinciuri
și Zuchering.
Zona urbană este împărțită în douăsprezece districte ale orașului și 61 sub-teritorii. În fiecare
municipalitate există un comitet raional , care are între 13 și 17 membri. Aceste comitete
sunt redefinite de consiliul municipal după fiecare alegeri municipale . Comisiile de circumscripție
urmează să audă aspecte importante referitoare la district. Cu toate acestea, decizia finală
privind o măsură revine consiliului municipal.
În plus față de această structură politică a orașului, există și un altul, care rezultă din dezvoltarea
urbană și nu este cel puțin influențat de cele două centuri verzi ale orașului Ingolstadt. Se face
distincția între orașul vechi , care este alcătuit, în esență, din cele patru cartiere istorice și
suburbia Brückenkopf și înconjurat de glacis , centura verde interior și centrul orașului. Acesta
este alcătuit din raioanele nord-est, nord-vest, sud-vest, sud-est și subdistrictele de vest ale
centrului raional, astfel încât acele districte care se află în cea mai mare parte în interiorul zonei
verzi verzi cu o zonă de decontare închisă. Distinși de aceasta sunt districtele satului, mai presus
de toate districtele de Sud, Vest, Mailing și Etting, precum și districtele Rothenturm, Niederfeld și
Unterhaunstadt.
O altă structură mai accentuată a orașului rezultă din localizarea districtelor până la
Dunăre. Astfel, se face distincție între sud, partea sudică a Dunării și nordul Ingolstadtului, la
nord de râu.

Districtele municipale și subdistritele orașului Ingolstadt

Cele douăsprezece cartiere ale orașului Ingolstadt cu populație și zonă

Rezident [7] Suprafață Densitatea populației de

district
31 decembrie 2013 în hectare locuitori / hectar

Eu mijloc 13950 1,142.4 12.2

II la nord-vest 17918 469.9 38.1

134
 Cele douăsprezece cartiere ale orașului Ingolstadt cu populație și zonă

Rezident [7] Suprafață Densitatea populației de

district 31 decembrie 2013 în hectare locuitori / hectar

III la nord-est 19565 473.8 41.3

IV sud-est 15832 1,395.5 11.3

În sud-vest 10462 645.7 16.2

VI West 6569 3,341.9 2.0

VII Etting 4637 861.4 5.4

VIII Oberhaunstadt 5084 553.1 9.2

IX mailing 4920 812.7 6.1

X sud 8345 2,700.1 3.1

XI Friedrichshofen-Hollerstauden 9133 487.6 18.7

XII strada München 13209 449.9 29,4

Arii protejate [ Editare | Editare ]

În zona urbană se află rezervația naturală Donauauen la Kälberschütt, opt zone de protecție
peisagistică și trei zone FFH (din aprilie 2016).
Vezi de asemenea

 Lista rezervațiilor naturale din Ingolstadt

 Lista zonelor protejate din Ingolstadt
 Lista zonelor FFH din Ingolstadt

Istoricul [ Editare | Editare ]

Pre- și timpurie Istorie [ Edit | Editare ]

135
Reconstrucția unei "Villa rustica", similară celei din zona urbană.

Cele mai vechi descoperiri ale activității umane din orașul Ingolstadt de astăzi sunt axele mână
ale lui Homo steinheimensis , descoperite în
Irgertsheim. Vremurile paleoliticului și mesolitului sunt detectabile numai de descoperiri unice, de
exemplu în Etting sau Gerolfing . Numai pentru perioada neolitice , descoperirile de urme de
așezare în zona Ingolstadtului sunt condensate.
În timp ce aceste mărturii arheologice devreme au fost găsite în suburbiile orașului Ingolstadt,
există dovezi pentru o așezare pentru prima dată în zona orașului vechi de epocă pentru epoca
bronzului . Există mai multe morminte la cutia ducală . Semnificația zonei dunărene în acea
perioadă este evidențiată prin descoperirea celui mai extins loc de înmormântare a culturii
câmpului de urnă din sudul Germaniei lângă Zuchering, una dintre cele mai mari din
Europa. Aceasta cuprinde aproximativ 600 de morminte din perioada dintre secolele 13 și 10
î.en. O altă mărturie a acestei epoci este colierul de chihlimbar din aproape 3000 de piese , care
a fost excavat în 1996 pe site-ul AudiAG a fost găsit. Sfârșitul acestei culturi sofisticate în zona
Ingolstadt a venit cu răspândirea prelucrării fierului.
Pentru perioada de la Hallstatt , începutul erei fierului , descoperirile arheologice dovedesc
existența unui conac cu așezare în zona Zuchering. Următoarele urme au fost găsite în Etting și
Dünzlau. Din Latènezeit telecomanda vine cu 1,5 km de limitele orașului actuale oppidum de
Manching una dintre cele mai mari celtice așezări. În orașul în sine, există unele așezări mai mici
ale celților, care au continuat istoria de decontare a sucursalelor deja existente la Hallstatt.
Cu campania lui Drusus 15 împotriva Chr. Zona din jurul orașului Ingolstadt a devenit parte
a Imperiului Roman în timpul secolului al IV-lea î.Hr. și înființarea provinciei Rätia . Aproximativ
50 de ani după campanie, un cetăți romane a fost construit lângă Oberstimm , direct pe limitele
orașului de astăzi pentru a asigura Limes-ul la 20 km spre nord (vezi Kastel
Oberstimm ). Importanța economică și militară a regiunii este indicată de densitatea mare
a drumurilor romane . Reziduuri ale rețelei au fost găsite în Hagau, Dünzlau, Etting și
Feldkirchen, unde sa localizat traversarea Dunării. În așezări, rămășițele mai multor case sau
moșii (Villae rusticae ) în Etting, Feldkirchen și Unterhaunstadt. Armata romană și-a lăsat
amprenta în districtul Zuchering-Seehof. Deci , care a descoperit arheolog aerian Otto
Braasch acolo 1978-1982 aproximativ 2,5 km vest de Fort Oberstimm plus față de urme
de Donausüdstraße trei timpurie perioadă Imperial tabără militară ( a se vedea Ingolstadt-
Zuchering Camp I și Ingolstadt-Zuchering Camp II și III ). În plus,
a fost identificat un Burgustârziu antic în zonă (a se vedea Burgus Zuchering-Seehof ).
În primul rând mențiune și Sondaj Urban (806-1392) [ Editare | Editare ]

Cutia ducală , cea mai veche clădire seculară care a supraviețuit din vremea orașului

136
Ingolstadt Pfennig din perioada din jurul anului 1300, cu stema

Ștampila anului 2006

Prima mențiune scrisă a Ingolstadt se găsește în actul de divizare tărâmul lui Carol cel Mare ,
The Divisio Regnorum din 6 februarie 806 ca vila Ingoldesstat , locul Ingold , a se vedea. Ingold ,
care ar fi trebuit să se dezvolte în timpul lui Agilolfinger . Ingolstadt este în acest document de
care este echivalent cu cel Mare un testament al lui Charles, împreună
cu Lauterhofen ca instanță regală a subliniat: Ambele instanțe ar trebui în viitorul împărat Carol
același fiu cad. Unde este curtea regală Ingoldesstata fost exact, până în prezent arheologic nu a
putut fi detectată. Probabil, cu toate acestea, o locație în orașul vechi astăzi, în cazul în care
arheologia nu exclude districtul Feldkirchen. [8] 841 carolingian Kammergut Ingolstadt
a fost Ludovic Germanul , succesorul lui Carol pe tron regele francilor a lui cancelarul Gozbald,
starețul mănăstirii Niederaltaich transmise. În fapta de donație, dimensiunea locului este
menționată pentru prima dată. El a inclus pe lângă Fronhof un total de 34 de copite (Huben),
dintre care douăsprezece tribunale pentru mesageri regali (Sintmannen) și
două biserici separate. Zece ani mai târziu, abatele și-au transferat posesiunile la mănăstire.

Dezvoltarea urbană a orașului Ingolstadt în Evul Mediu Înalt și târziu

137
Nu este exclus ca originalul Kammergut Ingoldesstat să fie mai mare. În Evul Mediu înaintea
orașului Ingolstadt a existat, pe lângă Niederaltaichischen Klostergut, o posesiune ducală încă
vastă. Este de înțeles că această proprietate reprezenta o parte a patrimoniului regal carolingian,
care nu fusese predată lui Niederaltaich; că Ducele bavarez, poate Arnulful Răului, a înstrăinat
posesia mănăstirii poate fi, de asemenea, acceptat.
Arheologii discută deja despre o așezare a lui Schutter pentru această perioadă
timpurie . [9] văzut Geologic un SCHUTTER original , se varsă în Dunăre câțiva kilometri
deasupra gurii prezent probabil. Pentru o așezare, cum ar fi Kammergutul Carolingian și
mănăstirea din Inferioară, Ingoldesstat, nu era nevoie doar de o locație sigură și favorabilă din
punct de vedere strategic, ci și de un râu de morărit. O extindere a lui Schutter la Ingolstadt de
astăzi ar fi garantat ambele și ar fi fost în sfera posibilităților tehnice de atunci.
Pentru perioada dintre sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al XIII-lea lipsesc
dovezile documentare pentru Ingolstadt. Este suspectat distrugerea așezării în timpul invaziilor
maghiare din secolul al 10 - lea sau de un mare incendiu care a distrus mare parte din Ingolstadt
si a oferit astfel un impuls pentru târziu la începutul anului 1200 reconstrucție completă și
acordarea cartei orașului. [10]
Ingolstadt ar fi putut să nu fi fost fără semnificație după preluarea Vogteirechts de Niederaltaich
de către Lords of Bogen . După ce a dispărut numărătoarea lui Bogen 1242 ducele de
Wittelsbach a moștenit proprietatea. Prin urmare, orașul fondat de Wittelsbacher înainte de a
dispărea numărătoarea lui Bogen 1242 nu este în discuție. Cu Wittelsbachs, o ascensiune
reînnoită a locului pare posibilă, deoarece exista un important punct vamal ducal cu un pod, care
păzea drumul spre Nürnberg. Dat fiind că podul de la Neuburg până în 1247 era în
mâinile marșalilor din Pappenheim , podul Ingolstadt era singurul din zona mai largă, care se afla
sub ducele Wittelsbach.
În 1234, Moritzkirche a fost reconstruită. Fie că era deja orașul Ingolstadt planificat în acest
moment, fie că Ducele Otto al II-lea a făcut pasul de a uni diferite așezări predecesoare într-un
oraș în anii 1250, rămâne neclar. Cu toate acestea, există anumite așezări în zona de 1312 de
către orașul confirmat de împăratul Ludovic al IV-lea , care se întoarce, de asemenea, la
proprietatea regală carolingiană și Niederaltaichisches Klostergut. În jurul anului 1280 este un
prim zid al orașuluidetectabil. Acest închis un dreptunghi aranjat ca o tablă de șah străzi și o
intersecție principală centrală în Schliffelmarkt și un castel în colțul de sud - est a zonei
metropolitane, acum cazul Duke. Centrul orașului era, evident, deja locuit în 1258, dat fiind că în
acest an datează primul document ducal, care a fost emis în Ingolstadt. În jurul anului 1250
Ingolstadt a primit drepturi de oraș și mai târziu Münzrecht . În 1254, primul cetățean al orașului
Ingolstadt numit Heinrich Trost a fost menționat într-un document.
Prin 1300 Ingolstadt a fost sub împăratul Ludwig al Bavariei - deși numai pentru aproximativ trei
ani - capitala părții ducatului Bavaria nou format de când Louis în calitate de gardian al fiilor lui
Otto III. din Bavaria de Jos a inversat divizarea Bavariei.
Deja la finalizarea primului Stadtumwallung a fost o parte considerabilă a clădirii din afara celor
patru turnuri și porți care nu erau făcute din fortificația zidăriei. În anii 1350, a început
expansiunea orașului. O lucrare preliminară importantă a fost abordarea brațului principal al
Dunării în oraș, care a fost finalizată în jurul anului 1360. Extinderea orașului cu construirea unei
fortificații a orașului din cărămidă a fost documentată în 1362. Construcția a început la mijlocul
anilor 1360 în est, pe malurile Dunării, iar la sfârșitul secolului al XIV-lea, zidul Dunării din vest a
fost închis. Lucrările de pe malurile Dunării au continuat până în jurul anului 1430. Din 1407,
orașul a fost împărțit în două parohii - inferioare și superioare .
Ducat al Bavaria-Ingolstadt (1392-1447) [ Edit | Editare ]
→ Articolul principal : Bayern-Ingolstadt
În timp ce încă lucrat la extinderea Ingolstadt, a venit în 1392 la divizarea Bavaria în
ducatele Bayern Munchen (sub Ioan al II - lea. ), Bavaria-Landshut (sub Frederick cel Înțelept )
și Bavaria-Ingolstadt . Ingolstadt a devenit capitala și reședința unui ducat suveran în timpul
lui Ștefan al III-lea. (Stephan the Kneissel).

138
Fiul Ștefan al III., Louis VII. (Bărbos), a adus orașul a început extinderea cu 87 de turnuri pentru
a concluziona că a ajutat orașul să porecla de „ o sută“. [11] A început Catedrala Notre Dame , ca
oa doua biserică și mormânt laic de a construi și planificat reședința la site - ul de mai târziu
, New Castle să se stabilească. Stefani fiica Isabeau sa căsătorit cu regele Franței. Tânărul
Ludovic al VII-lea a primit educația la curtea din Paris. Timpul Ingolstadt suveran se
caracterizează mai ales prin conflictele cu ducatul parțială Bavaria-Landshut. În 1447, Bayern-
Ingolstadt a căzut în cele din urmă la linia Bayern-Landshut. Louis VIII(cocoșul), fiul lui Ludovic al
VII-lea, sa răzvrătit împotriva tatălui său și a lui la vărul său Henric al XVI-lea. în al cărui
temnistru Ludwig al VII-lea a murit la 2 mai 1447 la Burg Burghausen. Cu doi ani mai devreme,
Ludovic al VIII-lea a murit fără descendenți legali de sex masculin.
"Suta-oraș" [ Edit | Editare ]
Din secolele al XIV-lea până în secolul al XVIII-lea, zidul medieval al orașului Ingolstadt era o
structură uriașă de șanțuri, cetăți și turnuri. În secolul al XV-lea, extinderea orașului a fost
finalizată cu 87 de turnuri; acest lucru a câștigat orașul porecla "The Hundred Tower Town"
(Latin ad centum turres). Acest lucru arată că acest zid a fost, dacă nu o caracteristică unică, cel
puțin o marcă comercială a orașului. Turnurile sale semicirculare, care au rezistat mai bine
atacurilor, au făcut ca zidul orașului să fie unul dintre cele mai inovatoare din Bavaria. A devenit
un model pentru multe ziduri ale orașului, inclusiv pentru Donauwörth, Aichach sau
Pappenheim. Turnurile semicirculare au fost echipate cu vârfuri reprezentative și proiectate de
Bauschmuck parțial individual. Cimitirul, așezat pe arcuri și console, a fost, de asemenea,
elaborat. Odată cu nivelarea fortificațiilor moderne din vremurile napoleoniene, ei au pierdut o
bună parte din aspectul lor dominant prin umplerea șanțului și acoperirea zidului. Cu toate
acestea, sub nivelul stradal actual, acest șanț a fost în mare măsură conservat.
City University (1472-1800) [ Editare | Editare ]

Liceul , clădirea principală a universității vechi

Colegiul iezuit Ingolstadt , gravura de cupru de Michael Wening

139
Sfârșitul ducatului suveran nu a însemnat nici o pierdere de importanță sau un declin economic
pentru Ingolstadt. În 1472, Ducele Louis IX a fondat. (bogați) din Bavaria de Jos,
cu privilegii papale , prima universitate bavareză. Construcția Universității din Ingolstadt
a însemnat sosirea a circa 600 de membri ai universității și, prin urmare, o consolidare a
economiei. Pentru educația studenților, Pädagogium a fost înființat în 1520 și în 1549 la Colegiul
iezuit Ingolstadt . Aceasta a fost baza importanței Ingolstadtului ca capital
al contrareformării . Numeroși iezuți și teologi, printre care profesorul Ingolstadt Johannes
Ecknumărați printre cei mai puternici adversari ai lui Martin Luther . Astfel a apărut în 1520 în
Ingolstadt Ecks De primatu Petri adversarul Ludderum , o apărare a primatului papal. Dar
Universitatea din Ingolstadt nu numai că era cunoscută de facultatea teologică. În
special, cercetările astronomice și geografice , de exemplu de Christoph Scheiner și Peter
Apian, trebuie subliniate. Cu lucrarea Annales ducum Boiariae de Johannes Aventinus bavarez
a avut istorie provenit de la Universitatea din Ingolstadt.

Construit din 1479, noul Castel, reședință laterală a ducilor bogați

Asediul lui Gustav al II-lea Adolf al Suediei în timpul războiului de treizeci de ani , 1632. Matthias Merian în
Danckerts Historis , 1642

Ducele continua, de asemenea, sa extinda Palatul Nou, inceput de Ludwig Bearded, iar din 1479
sa construiasca o arhitectura de rezidenta de ultima generatie acolo cu noul Palas.

Cetatea Ingolstadt în jurul anului 1573

140
Gravura de cupru în topografia germană a lui Matthaeus Merian circa 1644

În plus față de universitate, Ingolstadt devenise deja un important centru comercial pentru sare în
secolul al XIV-lea . Dar piața vinului a jucat un rol important, dar în secolul al XV-lea a scăzut în
favoarea berii . Vanzarile de bere au crescut de la 15.000 de hectolitri in secolul al XV-lea la
peste 34.000 in 1546.
După războiul de succesiune din Landshut și reunificarea ducerilor bavareze, ar trebui să se
armonizeze și drepturile diferite anterior ale bavarezilor. Noua ordine de stat a fost în cele din
urmă emisă la 23 aprilie 1516 de ducții bavarezi Wilhelm IV și Louis X din Ingolstadt. Mai presus
de toate, un text despre această ordine de stare este cunoscut astăzi, care este de obicei
menționată ca " cerință de puritate " în publicitatea de bere .
În 1537 Ingolstadt a fost extins la cetatea de stat bavareză Ingolstadt , care a rămas cu o scurtă
pauză de 400 de ani. Aceasta a adus orașul numele Schanz și astăzi mulți
Ingolstadt Schanzer se numesc ei înșiși . Sub contele Solms, a fost construit domnul Münzberg,
o cetate renascentista cu bastioane , prin care se pastreaza zidul medieval. Perioada de
construcție a durat până în jurul anului 1565. Chiar înainte de terminarea lucrării, în 1546 a
rămas în războiul Schmalkaldic, trupele Ligii Schmalkaldic și trupele imperiale ale lui Charles
V.vizavi de porțile orașului timp de două săptămâni opuse. Odată cu retragerea Schmalkaldener,
cetatea a trecut primul său test.
În studiile vrăjitoare din 1588-1704, unsprezece femei au fost victime
ale vânătorilor de vrăjitoare . Au fost cunoscute, în special, așa-numitele procese de vrăjitoare
pentru copii în 1618 și 1624, care s-au încheiat după un lung proces de achitare a tuturor celor
implicați.
În primăvara anului 1632, Gustav al II-lea Adolf al Suediei a asediat orașul în
timpul Războiului de Treizeci de ani . Calul său a fost împușcat în timpul unei explorări oficiale
"sub fund" și poate fi văzut în muzeul orașului , deoarece a fost adus în oraș după retragerea
suedezilor. " Mould-ul suedez " este considerat cel mai vechi specimen animal păstrat în
Europa. La 30 aprilie, 1632 zidurile orașului au murit de liderul militar al Ligii Catolice, contele
Johann T'Serclaes de Tilly , dintr - o rană pe care el însuși la Bătălia de ploaiese mutase. Că
cetatea din Ingolstadt de suedezii nu au putut fi cucerit, este un factor important pentru recreere
rapidă militară Bavaria, în ciuda cucerirea München și cele mai multe alte orașe bavareze. Ea
a fost primul eșec al Gustavus Adolphus în campania sa și, în același timp , decisiv pentru
extinderea în continuare a cetății după război între 1654 și 1662. Deja în Războiul Spaniol de
Succesiune trupelor asediate ale Margrave Ludwig Wilhelm von Baden-Baden Cetatea
îndepărtată, dar asediul a fost ridicată după victoria de la Höchstädt , deoarece trupele erau
necesare pentru ocuparea orașului Ulm.
La începutul și la mijlocul secolului al XVIII-lea, Universitatea din Ingolstadt a construit în
principal facultatea medicală și a câștigat o semnificație paneuropeană. În vecinătatea
Universității, pe 1 mai 1776, Illuminati a fost fondat de Adam Weishaupt .

Martie a Regimentului bavarez de infanterie Morawitzky în 1793 (litografie de Anton Hoffmann 1896)

În 1773, după dizolvarea ordinului iezuit, a fost închisă Colegiul iezuit Ingolstadt . Odată cu
sosirea armatei revoluționare franceze în iulie 1799, orașul și-a pierdut cele două facilități
principale cu cetatea și universitatea. La sfârșitul anului 1799, cetatea a fost demolată de
francezi și un an mai târziu, universitatea sa mutat la Landshut . A ajuns în München în 1826 și
astăzi este Ludwig-Maximilians-Universität . → vezi și: Universitatea Catolică Eichstätt-Ingolstadt
oraș fortificat (1806-1938) [ Editare | Editare ]

141
"Bateria 94" - o rămășiță a cetatii clasice

" Fort Prinz Karl " din cetatea Ingolstadt. În timpul primului război mondial, prizonierii de război au fost adăpostiți acolo.

Turnul Triva din partea de sud a Dunării

Impactul acestei dezvoltări asupra orașului a fost enorm. Populația a scăzut aproape la jumătate
și multe din cele importante pentru viața economică a profesorilor și ofițerilor orașului au părăsit
Ingolstadt. Deși Ingolstadt în 1803 a primit un comisar de poliție și , astfel , în mod direct la
adăpost de guvern - o preformă orașului independent - sa alăturat Ingolstadt de membru
al cercurilor și a aparținut mai întâi la Upper Cercul Dunării , mai târziu regenkreis și după
dizolvarea vechilor cercuri , eventual , Bavaria de Sus.
Doar câțiva ani după închiderea Cetății Ingolstadt, au existat considerații privind o nouă
construcție. Decizia a fost luată în 1806, dar lucrarea a început în 1828, când războaiele
napoleoniene au îngrădit finanțele publice. Construcția Cetății Principale a Bavarezului Principal
a fost cel mai mare și mai scump proiect de construcție în regatul Ludwig I și a angajat până la
1848 și 5.000 de lucrători în construcții. Cetatea Armatei Bavareze era formată din cinci fronturi
și șase cavalieri. Ca urmare, în 1861, de exemplu, 7193 de civili au fost confruntați cu 12.750
uniforme. În consecință, înaltul a fost vocea armatei în dezvoltarea urbană. Orice constructie
din raionul fortului trebuia aprobata de el, ceea ce a impiedicat dezvoltarea economica. Cu toate
acestea, construcția fortificată a adus, de asemenea , o îmbunătățire a infrastructurii . Ingolstadt
a primit 1,867 conexiune de cale ferată și a existat o timidă industrializare , în principal , de
contractori de apărare , cum ar fi Royal bavarez de artilerie Foundry în mișcare.
În timpul primului război mondial Ingolstadt a fost ocupat temporar cu peste 40.000 de soldați,
clădirile fortăreței au fost folosite ca lagăre de prizonieri de război și au înființat trei spitale
militare în oraș. Cei mai cunoscuți prizonieri de război ai războiului mondial au fost ultimul
președinte francez Charles de Gaulle și mareșalul sovietic Mihail Tidăcevski . Din 1916 a existat

142
o mare lipsă de hrană. În noiembrie 1918 a fost format un consiliu de muncitori și soldați. Din
balconul primăriei, o Republică Sovietică a fost chemată în scurt timp . Tratatul de la Versaillesa
dus la o reducere bruscă a armatei germane, iar companiile de armament din Ingolstadt au fost
forțate să schimbe producția. Producția de mașini de filare de către Deutsche
Spinnereimaschinenbau AG Ingolstadt (Despag) părea deosebit de promițătoare . Din
cauza crizei economice mondiale din 1929, 60% dintre lucrători au fost concediați, 500 au
rămas.
Ridicarea puterii de către național-socialiștii a avut loc la 27 aprilie 1933, când noul consiliu
municipal a ales doi membri ai NSDAP ca al doilea și al treilea primar. Primarul primar Josef
Listl, care a fost în funcție din 1930, a rămas în funcție până în 1945. Până la sfârșitul lunii iunie,
membrii consiliului municipal al SPD și BVP au demisionat din mandatele lor. Atacurile național-
socialiste au fost îndreptate în primele luni, mai ales împotriva politicienilor și a membrilor KPD ,
care locuiau în principal în localitățile muncitorilor din estul orașului. Casa sindicală a fost
devastată. Mai mult de 50 de persoane au fost în lagărul de concentrare de
la Dachau deportați . La Pogromul din noiembrie 1938 , asSA bărbați sinagoga din doc casa
Meier devastată, încă 46 de locuitori evrei trăiau în Ingolstadt. Jumătate din cei aproximativ 100
de evrei din Ingolstadt au părăsit deja orașul de la începutul guvernării național-socialiste din
cauza represaliilorconstante și a boicoturilor . În dimineața zilei de 10 noiembrie 1938, ultimii
evrei din Ingolstadt au trebuit să părăsească orașul în termen de o oră.
În ultimul an al celui de- al doilea război mondial , Fortul VIII de lângă Manching a fost ramura
închisorii distruse Wehrmacht din München. Au fost executați, în 1944/45, 76 de membri
Wehrmacht pentru Wehrkraftzersetzung sau dezertare . Mai târziu, au fost așezați pe groapa
de onoare a Westfriedhof. [12]
Ingolstadt a fost dezafectat în 1937, însă, ca o fortăreață , care nu a avut nici o semnificație între
timp .
Oraș economic (din 1945) [ Edit | Editare ]
Odată cu sfârșitul cetății, orașul a fost în măsură să se extindă în 1930, și a apărut în special în
sudul și estul Ingolstadt numeroase noi așezări între curele de cetate. În 1938, autostrada
din apropierea orașului Ingolstadt a fost finalizată. Deși orașul era locul unei garnizoane și a
numeroase fabrici de armament, Ingolstadt a rămas neschimbat până la sfârșitul celui de-al
doilea război mondial. Numai din ianuarie 1945 Ingolstadt a fost în mod repetat ținta atacurilor
aeriene aliate. În special, centrul orașului sudic și estic și zona principală au fost grav
afectate. Peste 600 de morți ar fi fost plâns. În plus față de multe clădiri rezidențiale, bombele au
lovit Stadttheater, Salzstadel, Biserica Sankt Anton și clădirea guvernului . Cea mai importantă
pierdere istorică culturală a fost, probabil, biserica augustiniană barocă a lui Johann Michael
Fischer , a cărei distrugere a fost de peste 100 de persoane. Armata SUA a ocupat Ingolstadt
după predare a comandantului orasului pe 26 aprilie 1945 fără luptă. Anterior detașarea trupelor
SS a aruncat în aer podurile din Dunăre.

Recunoașterea americană a zonei din jurul stației principale din 11 aprilie 1945

143
Sosirea a aproximativ 5.000 de refugiați și persoane strămutate a redus suplimentar spațiul de
locuit. Clădirile fortificate erau adăposturi de urgență doar o soluție temporară. După Würzburg și
regensburg, Ingolstadt a avut cea mai densă ocupare a locuințelor din Bavaria în perioada
postbelică. Numai un nou început real a făcut posibilă construcția de locuințe sociale, mai ales
prin "Gemeinnützige Wohnungsbaugesellschaft".
În barăci și câmpuri vacante, numeroase companii au găsit înlocuiri pentru site-urile de producție
distruse. Pentru a asigura furnizarea de piese de schimb pentru mai târziu Trizone rămase
vehicule ale Uniunii Auto la începutul lunii decembrie 1945, a stabilit mai întâi „depozitul central
pentru piese de schimb Auto Union“ din Ingolstadt, care cu împrumuturi de la guvernul bavarez
de stat și Planul Marshall -Hilfen la începutul lunii septembrie 1949, noua mașină Union
GmbH sa născut. În Chemnitz pe bază Auto Union AG a fost desființată în 1948th august Cu
noua eliberare rapidă DKW și motocicleta DKW RT 125W (W reprezintă vestul, deoarece
în Zschopau ( RDG ) și un RT 125 a fost construit în conformitate cu planurile dinainte de război)
a început în 1949, construcția de vehicule din oraș. În 1950, Schubert & Salzer Maschinenfabrik
AG , de asemenea din Chemnitz, a urmat în 1938, devenind acționar majoritar al lui Despag.

Deschiderea Konrad-Adenauer-Brücke 1952

În anii 1950 și 1960, au fost construite numeroase clădiri în centrul orașului, inclusiv în Primăria
Nouă , al cărui design nu ia în considerare orașul vechi istoric. Atitudinea față de construcția
urbană sa schimbat în anii 1970. Conducătorul a fost clădirea nouă Klinikum Ingolstadt din
cartierul Friedrichshofen. Locuințele în centrul Ludwigstraße au fost renovate, precum și multe
alte clădiri istorice. În reforma districtului din 1972, districtul Ingolstadt a căzut . Orașul însuși a
rămas circular și și-a extins foarte mult teritoriul prin încorporări. În 1989, Ingolstadt a devenit din
nou o universitate și cu peste 100.000 de locuitori, de asemenea, un oraș mare. În
1992, Landesgartenschau a avut loc acolo, conducând până la crearea Klenzeparkului și
renovarea fortificațiilor de pe Brückenkopf. În 2006, Ingolstadt a sărbătorit cea de-a 1200
aniversări a orașului.
Din anul 2017, orașul este sediul Centrului de tranzit bavarez Manching-Ingolstadt .
Încorporări [ Editare | Editare ]

Incorporarea între anii 1962 și 1972

Creșterea populației puternică de 57% , de la 1,945 la 1,960 la începutul anilor 1960 , aproape
întreg teritoriul orașului Ingolstadt a fost construit și nu a existat nici mai mult spațiu pentru
extindere. Zona urbană a fost considerabil prea mică datorită externalizării din 1813 a auditorilor
la sud de Dunăre. Pentru a permite o creștere ulterioară, în 1962 au fost luate primele măsuri

144
pentru încorporarea municipalității Domnului nostru din districtul Ingolstadt . Cea mai mare
creștere a suprafeței a avut loc după dizolvarea districtului Ingolstadt la 1 iulie 1972, în
contextul reformei zonei din Bavaria .
Următoarele municipalități și raioane independente anterior au fost înființate între 1962 și 1972 în
orașul Ingolstadt:

Creșterea
data locuri
înha

Domnul nostru cu părțile municipale au fost norocoși, Haunwöhr ,

1 ianuarie 1962 Hennenbühl, celule de câine , Kothau, Niedernfeld, Ringsee, Rothenturm și 1090
mogul untură (aceste locuri au fost deja la 1813 la Ingolstadt)

1 ianuarie 1968 Secțiunea de corespondență a comunității 75

1 iulie 1969 Friedrichshofen 81

Brunnenreuth cu părțile comunității Oberbrunnenreuth,

1 iulie 1972 275
Unterbrunnenreuth și Spitalhof

1 iulie 1972 Dünzlau 481

1 iulie 1972 Etting 870

1 iulie 1972 Gerolfing 2387

1 iulie 1972 Hagau 492

1 iulie 1972 Irgertsheim 600

1 iulie 1972 Trimite-i cu Feldkirchen 812

1 iulie 1972 Muehlhausen 249

1 iulie 1972 Oberhaunstadt cu Unterhaunstadt 553

1 iulie 1972 Pettenhofen 379

145
1 iulie 1972 Zuchering cu părțile comunității Winden și Seehof 1293

global 9637

Populația [ Edit | Editare ]

dezvoltarea populației [ Edit | Editare ]
→ Articolul principal : Dezvoltarea populației din Ingolstadt

Dezvoltarea populației în perioada 1871-2016

Deoarece Evul Mediu și începutul epocii moderne a existat doar o creștere a populației lent, care
a fost întrerupt în repetate rânduri de războaie numeroase, plăgi și foamete din
Ingolstadt. Creșterea populației sa datorat în principal extinderii orașului în secolul al XIV-lea și
fondării Universității din Ingolstadt . Declinul populației 1762-1803 de la 8.000 la 4.800
de persoane cu privire la dizolvarea ordinului iezuit în 1773, mutarea de la Universitatea
din Landshut în 1800 și dezmembrarea cetății și Audörfer de napoleonian atribuite trupelor
în timpul ocupației orașului în 1800-1801.
Odată cu începutul industrializării în cursul secolului al XIX-lea, creșterea populației sa accelerat
încet. Dar este tocmai extinderea Ingolstadt pentru regal bavarez principal cetate de stat , care
inițial a adus o creștere puternică cu ea, a avut un agent de întârziere mai târziu, deoarece orice
activitate de construcție în oraș a trebuit să fie aprobat de către armată. Numai după desființarea
statutului de cetate din 1938 și prin extinderea zonei urbane după 1962, orașul a putut să se
dezvolte nestingherit.
Ingolstadt avea 25 000 de locuitori în 1914, iar până în 1959 acest număr sa dublat la 50
000. Orașul a trecut granița a 100.000 de locuitori în 1989, devenind cel mai tânăr oraș din
Bavaria și Germania . La sfârșitul anului 2015, potrivit registrului oficial de înregistrare, sunt
listate 133.323 de locuitori. [2]
Date demografice [ Editare | Editare ]
Populația din Ingolstadt este cea mai tânără în comparație cu celelalte orașe bavareze. Acesta
are 18,1% cea mai mare proporție de sub 18 ani și simultan cu 18,0% la Munchen (17,4%) și
Furth (17,9%) , 65 de ani, a treia cea mai mică proporție de cca. În plus, mai
puține femei locuiesc în Ingolstadt decât bărbații . Proporția populației feminine este de 50,6%,
cea a populației masculine este de 49,4%. Timp de peste 20 de ani (cu excepția anului 2005)
arată mișcarea naturală a populațieio tendință pozitivă. Aceasta înseamnă că numărul de decese
este mai mic decât cel al nașterilor. Acest fapt explică în parte creșterea puternică a populației
din Ingolstadt. În plus, Ingolstadt a înregistrat un excedent de migrație de aproximativ 1.000 de
persoane pe an în ultimii șapte ani. Dintre imigranți, ponderea cea mai mare este de 18 până la
25 de ani, cu un procent bun de 40%, urmată de vârstele de 25 până la 30 de ani, cu aproximativ
20%. Chiar și cu imigranții din ultimii ani, există un excedent de femei.

146
Proporția străinilor la populația din Ingolstadt în 2005 a fost de 12,7%, din care , la rândul său
, 26,6% provin din statele membre ale Uniunii Europene . În schimb, proporția persoanelor
cu migranți este de aproximativ 40% (în decembrie 2010). [13] Cel mai mare grup de rezidenți
străini alcătuiesc turcii cu 5,273 de persoane, urmat de 3442 membrii statelor din
fosta Iugoslavie și 678 italianResortisanții. Există diferențe mari în proporția străinilor dintre
municipalități. De exemplu, mai puțin de 5% din străini locuiesc în municipiile din sud și vest, în
timp ce peste 20% se află în raioanele nord-est și nord-vest. Per ansamblu, proporția
persoanelor fără cetățenie germană este semnificativ mai mică decât în alte orașe bavareze.
Religii [ edita | Editare ]
Statisticile marturisire [ Editare | Editare ]
Dintre cei 135126 de locuitori (la 31 decembrie 2016), 43,0% erau catolici, 15,8% protestanți și
41,8% non-religioși, precum și membri ai altor religii și denominațiuni. [14]

Moritzkirche Ingolstadt, cea mai veche biserică din oraș

Biserica Sf. Matei, prima biserică protestantă din Ingolstadt

Creștinism [ edita | Editare ]

Ingolstadt a aparținut de la început în Dieceza Eichstätt , construită în 741 și
aparținând Arhiepiscopiei din Mainz . Din punct de vedere politic, orașul aparținea Ducatului din
Bavaria , care a rămas catolic pe parcursul secolelor . Cea mai veche biserică încă păstrată
astăzi este Moritzkirche , construită în 1234 și construită pe locul unei biserici mai vechi.

147
În epoca schismei , Ingolstadt a devenit un bastion al catolicismului odată cu venirea iezuiților. În
contextul schimbărilor politice de la începutul secolului al 19 - lea diocezei de Eichstätt a fost
1817-1821 noua provincie ecleziastică Bamberg atribuit, aparține în prezent. Parohiile orașului
fac parte din protopopiatul Ingolstadt, Protopopiatului sudic al Diecezei de Eichstätt. Numai
Zuchering cu birourile parohiale din Hagau și troliuri parte a Protopopiatului Oberpfaffenhofen
a diecezei de Augsburg , care poate fi explicat prin limita diecezan vechi la Sandrach (fostul curs
principal sudic al Dunării).
Aproximativ 58.000 de catolici (din 2016 [15] ) din Ingolstadt reprezintă cu 43% cea mai mare
denumire și sunt distribuite peste 18 municipalități. De asemenea, situate în secolul al XIII-lea,
cele două mănăstiri franciscane " Gnadenthalkloster " și " Manastirea Ingolstadt " din oraș.
La începutul secolului al XIX-lea, primii protestanți s-au mutat în oraș. În 1824, comunitatea a
primit primul său pastor protestant și a construit cu "Sf. Matthew "prima lor biserică. Noua
biserică a aparținut Bisericii evanghelice luterane din Bavaria . În 1935, Ingolstadt a devenit
sediul unei protopopii în cadrul acestei biserici regionale, la care aparțin astăzi toate cele 7
parohii protestante din oraș. Deanery Ingolstadt face parte din cercul bisericii
Regensburg . Protestanții fac astazi cu 21.800 de persoane sau 16,6% [15] al doilea mare
comunitate religioasă din Ingolstadt este, cu procentul lor în cartierele tradițional protestante
Friedrichshofen și fântâni Reuth este cea mai mare ca înainte.

Biserica ortodoxă ucraineană de pe strada a treisprezecea 11

Comunitatea Mennonite Ingolstadt a fost construită în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea de

afluxul de familii palatine . După ce a adunat inițial de peste 90 de ani de membri ai comunității și
ferme de la începutul secolului într - o sală închiriată, un privat a fost de 1,982 de tineret și centru
comunitar se va baza pe strada acasă. Comunitatea, al cărui nume oficial Evangelical Free
Church Menonită Biserica din Ingolstadt este, face parte din sudul Germaniei regionale Asociația
bisericilor germane Mennoniti și este un membru al National Asociației de biserici menoniți din
Germania. [16]
La 14 octombrie 1945, a fost ortodox ucrainean Parohia din Ingolstadt a fondat „25 Powder
Casa“ (fostă. Cartușe de casa) , există până astăzi în clădirea istorică și în mod regulat deține
serviciile sale.
Alți creștini ortodocși, inclusiv Biserica ortodoxă rusă din străinătate și Biserica Ortodoxă
Greacă , mențin închinarea la Ingolstadt.
Biserica liberă evanghelică ( Baptistă ) din Ingolstadt a fost înființată în 1948. Nucleul comunității
a fost refugiat din fostul teritoriu german. O primă clădire a bisericii a fost construită în 1962 pe

148
Strada Nürnberger și extinsă în 1973. În decembrie 1994, baptiștii s-au mutat într-un centru
comunitar nou construit. Acesta este situat în cartierul Hollerstauden. [17] Onckenweg, unde se
află noua biserică, a fost numit după Johann Gerhard Oncken , fondatorul tatălui baptiștilor
germani. Biserica baptistă Ingolstadt aparține asociației regionale Bavaria a federației
comunităților bisericești libere evanghelice.
În lucrarea de oraș , în plus o serie de alte biserici libere , inclusiv o comunitate liberă
evanghelică , o comunitate creștină liberă , de Ziua a Saptea (SDA) și Comunitatea lui Hristos
Ingolstadt , [18] pe care Asociația Comunității Hensoltshöher (unul din Evanghelice Gnadauer
Gemeinschaftsverband activitatea legată ) aparține. [19]
În Ingolstadt este, de asemenea, o comunitate a bisericii lui Isus Hristos a sfinților din zilele din
urmă ( mormoni ) rezident.
Martorii lui Iehova sunt reprezentate cu opt municipalități și grupuri străine.
Iudaismul [ Edit | Editare ]

Memorialul victimelor socialismului național din Ingolstadt

În Ingolstadt a existat în Evul Mediu, o comunitate evreiască , care este menționată deja în scris
în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. [20] Zona rezidențială evreiască cu sinagogăa fost
amplasat în sudul orașului vechi din zona Schutter și Spitalstraße de astăzi. Persecuția evreilor
au fost în Ingolstadt în anii 1348 și 1450, care a stabilit între expulzările din nou mai multe familii
de evrei din oraș. După expulzarea de 1.450 de evrei au fost date până la 1861. dreptul de a
se stabili în Ingolstadt, a fost acordat în 1871 Ingolstadt - i cetățenia deplină. Până în 1933,
numărul enoriașilor a crescut la 100 și a fost într-o curte din Theresienstraße din nou o
sinagogă. Prin represalii în epoca socialismului național și mai ales pogromul noiembrie 1938 toți
membrii comunității evreiești au părăsit orașul sau au fost deportați .
A se vedea , de asemenea : Lista de pietre de poticnire în Ingolstadt
După 1945, doar câțiva dintre evoluiții Ingolstadt s-au întors, iar sinagoga redeschisă a trebuit să
fie închisă în 1952. În 1968, în orașul Ingolstadt locuiau 16 evrei. Istoria reprimată a evreilor din
Ingolstadt a fost cercetată de istoricul Theodor Straub și făcută publică în publicațiile
sale. Stelajele albastre ridicate în zona urbană și mai ales în Luitpoldpark comemorează
victimele evreiești ale național-socialismului .

Moscheea Kocatepe

149
Islamul [ Edit | Editare ]
În Ingolstadt, la sfârșitul anului 2009, biroul de urbanism a estimat aproximativ 9000 de
musulmani (recensământul din 1987: 4566), în principal de origine turcă . Diferitele comunități
islamice mențin camere și rugăciune moschei , inclusiv Moscheea Kocatepe , cea mai mare
moschee din Bavaria și cel mai tânăr biserica din Ingolstadt , care la data de 18 mai 2008
la Nord - Vest District deschis. [21] Într - o porțiune a crematoriului și cimitirul situat în plus un
cimitir musulman.
Din 1988 există și o comunitate Alevi , care din 2001 are propria biserică în Augustinviertel. [22]

Politica [ Editare | Editare ]

Primăria orașului Ingolstadt (construită în 1960), aprilie 2007

Vechea primărie cu turnul fluierului și St. Moritzkirche

Distribuția locurilor în Consiliul local 2014 (fără sediul domnului primar și fără modificări ulterioare)

În partea de sus a orașului a fost inițial "consiliul", care este asistat pentru prima dată în
1309. Acest consiliul municipal a constat din două camere, „Consiliul interior“, The magistral real
administrația orașului și „sfatul afară“, care au acționat în calitate de organ consultativ și
de control și a fost ales de cetățenii din oraș. Din 1407, pentru prima dată, un primar
este detectabil, care a venit din rândurile Consiliului Interimar.
Biroul primarului sa schimbat de două ori pe an, mai târziu la fiecare trei luni. După 1447,
un funcționar public provincial a condus orașul ca îngrijitor . Din 1803 Ingolstadt
treptat constituția municipală a introdus, în care municipale a fost ales 1818 prin procură

150
locală. În fruntea magistratului era un primar. În parte, primarii au primit titlul Lord Mayor . După
cel de- al doilea război mondial, aproape toți primarii au purtat acest titlu.
Primarul [ Edit | Editare ]
Primarul și consiliul local sunt pentru o legislatura ales de șase ani. Primarul orașului Ingolstadt
este, din 1 mai 2014, Christian Lösel ( CSU ). Al doilea primar este Albert Wittmann (din 2002,
CSU), al treilea primar Sepp Miss Beck (din 2008 FW , din mai 2017 fără partid). Pentru lista
tuturor primarilor din orașul Ingolstadt vezi: Lista primarului din Ingolstadt .
Consiliul Local [ Edit | Editare ]
Consiliul Local este format din 50 de membri aleși și primarul. În plus, trei vorbitori locali îl
sprijină în districtul Brunnenreuth, Haugau și Irgertsheim în calitate de consultant. După
ultimele alegeri locale din 16 martie 2014 , consiliul municipal sa mutat în: [23]

 Uniunea Crestin-Socială ( CSU ) cu 20 de locuri,

 Partidul Social Democrat din Germania ( SPD ), cu 9 locuri,
 alegătorii liberi ( FW ) cu trei locuri,
 Alliance 90 / Verzii ( GREEN ) cu 4 locuri
 Partidul Ecologist Democrat ( ÖDP ) cu două locuri,
 comunitatea civilă din Ingolstadt cu patru locuri,
 Stânga cu două locuri,
 Partidul Liber Democrat ( FDP ) cu un loc,
 Republicanii ( REP ) cu un loc.
 Ingolstadt independenți democrați ( UDI ) cu patru locuri.
(Din 17 ianuarie 2018)
La început, numai CSU, SPD, alegătorii liberi și cei verzi au format fracțiuni . Prin schimbarea
unui consiliu municipal al SPD la ÖDP acest lucru este reprezentat din iulie 2015, de asemenea,
în puterea fracțiunii. [24] În septembrie 2015, cei doi consilieri de stânga ai orașului s-au alăturat
comunității, care de atunci a format o fracțiune de patru membri. [25] În plus față de Consiliul
Local, există încă 65 de corpuri ale orașului , cu diferite domenii de responsabilitate. În mai 2017
au părăsit două consilii urbane, inclusiv primarul Miss Beck, FW și fracțiunea sa. [26]La puțin timp
după aceea, a părăsit un partid și o fracțiune de consilier al CSU, astfel încât domnul primar
Lösel, care anterior a condus cu sprijinul CSU și FW, este acum fără majoritate în consiliul
municipal. Consilierul este acum cu cele două Renegade FW cel puțin formarea unei comunități
de comisii. [27]
→ Rezultatele alegerilor municipale din Ingolstadt
Bundestag circumscripție [ Edit | Editare ]
Ingolstadt face parte din circumscripția Ingolstadt ( 2005 alegerile federale : Nr 218. 2009 : 217),
care include , de asemenea, districtul Eichstätt și Neuburg-Schrobenhausen , cu excepția
municipiului Aresing [28] aparțin.
Stema și drapelul [ Edit | Editare ]

Steagul din Ingolstadt

151
Vechea versiune a stemului (după Stadler )

Blazon : "În argint o panter albastru de culoare albastră." [29]

Pavilion oraș : „ De trei ori divizat (Banner) sau partajat (pavilionul) de argint și albastru,
acoperit cu stema.“

Întemeierea creastrului: Primele sigilii ale orașului au arătat Sfântul Mauritius ca sfânt patron
al Moritzkirche, principala biserică a orașului. Alegerea sfântului patron se întoarce la legătura
dintre Ingolstadt șimănăstirea Niederaltaich , o mănăstire benedictină consacrată Sfântului
Moritz, din secolul al IX-lea . Din 1314, sfântul patron se bazează pe un scut cu o creatură
mitică , despre care se face referire în heraldică ca Pantier sau Panther și reprezintă
"creștinismul puternic și imbatabil". Începând cu anul 1340, scutul cu Pantera este folosit ca
sigiliu unic și se găsește și pe monede și la " Kreuztor“. Originea ființei nu poate fi dovedită cu
certitudine. Se crede că în mare parte Panterele din intervalul intern Palatin de Kraiburg -
Ortenburg derivate, care a fost , deoarece 1260 brațele laterale ale familiei Wittelsbach și ,
de asemenea , înstema națională bavarez este, cu toate acestea aur armat acolo. O altă
posibilitate legendară este acordarea armelor de către Ludwig bavarez în 1313, cu care dorea să
onoreze curajul Ingolstadtului în bătălia de la Gammelsdorf .
Steagul orașului Ingolstadt are patru dungi orizontale la fel de largi în culorile alb-albastru-alb-
albastru și un raport de aspect de 3: 5. În centru arată stema pe un fundal alb. Pentru steagul
bannerului, cele patru benzi sunt verticale, iar raportul de aspect este 5: 2.

Twinning [ Editare | Editare ]

Înfrățirea orașelor din orașul Ingolstadt. [30]

Carrara ( Italia ), din 2 iunie 1962

Kirkcaldy ( Scoția ), din 3 septembrie 1962

Grasse ( Franța ), din 7 mai 1963

Murska Sobota ( Slovenia ), începând cu 30 martie 1979

Moscova ( districtul central ) ( Rusia ), din 8 noiembrie 1995

Manisa ( Turcia ), începând cu 30 noiembrie 1998

152
 Kragujevac ( Serbia ), din 3 iulie 2003

Opole ( Polonia ), începând cu 4 noiembrie 2005

Győr ( Ungaria ), începând cu data de 8 noiembrie 2008

Foshan ( Republica Populară Chineză ), din 22 ianuarie 2014

Casa Provence din Klenzepark

Istoria Ingolstadt infratire a început după al doilea război mondial, când britanic Consulatul
General din München a abordat cu dorința de a construi o relație de prietenie cu un oraș britanic
pe orașe bavareze. După mai multe parteneriate între orașele bavareze și Scoția deja au fost
închise, 1.962 închisă de înfrățire între Ingolstadt și a fost Kirkcaldy , județul Fife , a zecea de
acest fel între cele două regiuni. Astăzi este o reminiscență a parteneriatului, printre altele, o
stelă în Klenzepark , acesta este menținut de un număr de schimburi de studenți.
În același an, sa născut parteneriatul dintre Ingolstadt și orașul Carrara din nordul Toscanei . În
cinstea orașului dublu , piața dintre școala de echitație și cutia ducală
a fost redenumită Carraraplatz ; numeroase sculpturi ale marmurei Carrara sunt situate în zona
urbană.
Ca parte a tratatului de prietenie franco-german din 1963 a venit în același an pentru a semna un
acord de parteneriat cu Grasse , în sudul Franței , aducând prima fază a înfrățirii a fost
finalizată. Relația din Ingolstadt este vizibilă, printre altele, de casa Provence construită în 1992
în Klenzepark .
Până la 16 ani mai târziu a apărut legătura cu orașul Mugur Sobota, care a fost apoi Iugoslav și
în prezent slovac , după aceea, a durat încă 16 ani până în 1995, când parteneriatul cu districtul
administrativ central Moscova a fostînchis. 1998 a urmat legătura cu orașul turc Manisa , al cărui
primar, arhitect , a participat la proiectarea moscheii Ingolstadt.
Cele mai recente acorduri de înfrățire între orașe ale orașului Ingolstadt au fost încheiate între
2003 și 2008 cu orașele Kragujevac , Opole și Győr . Odată cu legătura cu Opole din Silezia
Superioară , a fost creată o rețea de oraș din orașele Carrara, Grasse, Ingolstadt și Opole, care
sunt orașe gemene. Conexiunea la maghiar orașul Győr apărut în principal , din faptul că Audi
AG operează acolo din anul 1994 o fabrica de motoare.
La data de 27 iunie 2013, cele două orașe surori din Ingolstadt si Grasse au un contract pentru
un parteneriat proiect cu comunitatea Departamentul de Legmoin finalizat în Burkina Faso, al
cărui scop este punerea în aplicare a proiectelor de dezvoltare în regiunea structural slabă a
comunității africane partenere. [31]
Sponsorizările [ Editare | Editare ]

153
 În 1953, în districtul Deutsch Gabel a fost preluată sponsorizarea Boemiei germane din
orașul Niemes .
 În 1973, orașul Ingolstadt a preluat închis de districtul Ingolstadt deja mai 1967 sponsorizare
pentru Bohemia germane din oraș și județ Prachatitz în Šumava . Motivul sponsorizării a fost
faptul că mulți din Prachatitzer s-au stabilit în și în jurul orașului Ingolstadt. Ca parte a
sponsorizării pentru ambele orașe germane sudice, Heimatmuseum Niemes-Prachatitz
a fost construit în fosta Pedellhaus a Hohe Schule.
 Din 1987, există și o sponsorizare pentru șvabii din Banat din Bavaria.
Ingolstadt ca eponim [ Edit | Editare ]

Pe numele "Ingolstadt" a botezat ICE 3

Numele Ingolstadt a fost atribuit următoarei aeronave Lufthansa :

 1985 până în 1996: Boeing 737-200 (D-ABMB)

 1997 - 2005: Airbus A319-114 (D-AILI, închiriat temporar sub un alt nume)
 din 2008: Airbus A330-300 (D-AIKL)
La 27 noiembrie 2003, stația principală din Ingolstadt a primit un ICE 3 (336 unități)
numit Ingolstadt .

Artă și Cultură [ Editare | Editare ]

Teatru [ Edit | Editare ]

Teatrul orașului

După ce vechiul teatru de oraș din Ingolstadt a fost distrus în cel de-al doilea război mondial, a
durat până în 1966, înainte de a fi construit un nou loc de întâlnire. Noul Stadttheater Ingolstadt
a fost proiectat de arhitectul Hardt-Waltherr Hämer și oferă 663 de locuri. În plus față de această
casă mare, Teatrul Ingolstadt are patru locații mai mici. Casa mică de pe turnul Baur , stația în
aer liber din turnul Baur, studioul din cutia ducală și scena atelierului, care se află și în Hämer-
Bau. În total, în Ingolstadt au loc aproximativ 500 de spectacoleîn acest an. În plus, există un
număr mare de alte stadii în oraș, care sunt conduse de grupuri de teatru cu diferiți portari. Din
2007, teatrul a fost renovat la un cost ridicat, o renovare generală fiind planificată începând cu
2015/2016. [32]

154
Muzeul armatei bavarezedin Neues Schloss

Muzee [ Edit | Editare ]

Muzeul de istorie medicală în anatomia antică

Ingolstadt are un total de 13 muzee de transportatori diferiți.

Cel mai mare și cel mai vechi muzeu din oraș este bavarez Muzeul Armatei cu o colecție de
arme, echipamente, uniforme, steaguri, standarde, picturi si decoratiuni cu accent pe armata
bavareză și biblioteca bavareză Armatei . Găzduit în noul Castel și Reduit Tilly, muzeul acoperă
istoria militară până la și inclusiv primul război mondial.
1973 a deschis Muzeul German de Istorie Medical , care este găzduit în „Anatomia veche“, arată
dezvoltarea medicinei încă din timpul Egiptului antic , și este singurul muzeu de acest gen din
Germania. În afară de obiectele de chirurgie , muzeul are o grădină botanică cu o multitudine
de plante medicinale .
În muzeul orașului Ingolstadt sunt expuse numeroase exponate, care reprezintă dezvoltarea
orașului și a regiunii de la începutul timpului până la cel mai recent prezent. De exemplu, în
Cavalier Hepp, în plus față de colierul de chihlimbar și modelul orașului de Jakob Sandtner,
există, de asemenea, mucegaiul regelui suedez Gustav Adolf . Din 1998, Muzeul jucăriilor a fost
înființat și în Kavalier Hepp. De asemenea, aparținând muzeului orașului este muzeul de
echipament agricol din districtul Hundszell .
Din muzeele private, Audi Museum mobile al Audi AG din Forumul
Audi merită o mențiune specială . Afișează istoricul companiei, de exemplu sub forma a peste 50
de mașini și peste 30 de biciclete și motociclete.
Modern Art este un muzeu în Ingolstadt în principal de Muzeul de Arta din beton a reprezentat cu
cea mai completă colecție din Europa. În plus, există muzeul sculptorului Alf Lechner .
muzee mai mici și centre de documentare sunt muzeul local Niemes-Prachatiz arată colecția
acasă în orașul Niemes și districtul Prachatice în Boemia, centrul de documentare Marie

155
Fleisser , care este găzduit în Fleisser casa părinților că muzeul școlar Henry Boot la capul de
pod și Muzeul Ingolstadt Europene a Dunarii cu o sală de expoziție în muzeul orașului și vechea
Messpegelhaus am Brückenkopf.
Cel mai tânăr muzeu din Ingolstadt este Muzeul de Poliție Bavarez din turnul Triva din
Klenzepark, care a fost deschis în 2011. [33] a avut loc. Documentarea dezvoltării poliției din
Bavaria din 1812.
Muzica [ Editare | Editare ]
Ingolstadt este casa unor interpreți și trupe muzicale cunoscute în Germania. Acestea includ în
special trupa hard rock Bonfire și proiectul de dans Groove Coverage . Alte trupe binecunoscute
includ Slut , Hotwire , Blues Lick , The Rock Band Scandal , Vectom și Campfire lui Kevin .
Din 1990, Orchestra de Cameră din Georgia a avut sediul în Ingolstadt ca o orchestră de
exil. Numeroase sunt în oraș coruri activ, de exemplu, privighetorile Ingolstadt, The Tineret Corul
de Cameră Ingolstadt , corul de cameră "Incanto Corale" , a Schanzer cazaci Corul și
Motettenchor Ingolstadt e. V.

Panorama asupra orașului vechi și nordic din vecinătate văzută de turnul fluierat, mai 2007

Clădiri [ Editare | Editare ]

Buzunar cu zid de oraș

156
Fosta bibliotecă iezuităIngolstadt

Interiorul Asamkirche

Ingolstadt se caracterizează printr-un oraș vechi istoric, în mare măsură conservat, cu clădiri din
toate timpurile istoriei orașului. Potrivit Oficiului de Stat pentru Protecția Monumentelor
Bavareze, există 582 de monumente arhitecturale în oraș . Scherbelberg , un munte de moloz
istoric din războaiele napoleoniene, iar Pfeifturm , un fost Watchtower al orașului din secolul al
14 - lea, oferă o imagine de ansamblu a orașului vechi.
Din momentul în care primul perete oraș și devenind un oraș sunt Moritzkirche ( de asemenea
, mai mici Parish ) din anul 1234 și cazul Duke , vechiul palat ducal, pentru a primi. De
asemenea, din secolul al XIII-lea sunt cele mai vechi colecții ale celor două mănăstiri din
Ingolstadt, mănăstirea Gnadenthal și mănăstirea franciscană cu biserica franciscană . Al doilea
zid al orașului din secolul al XIV-lea păstrează o mare parte din zidurile orașului și Poarta Crucii -
una dintre cele patru porți principale - care este, de asemenea, un punct de reper al orașului. O
parte din zidul orașului sunt, de asemenea, cele două porți
laterale Taschenturm șiMünzbergtor din anul 1390. De asemenea, din secolul al XIV-lea se află
spitalul din 1319 și Spitalkirche Heilig Geist , precum și Primăria veche . A fost reconstruită
pentru prima dată în secolul al XVI-lea, ultima dată în 1882.
Din timpul domnitorului suveran al orașului Bavaria-Ingolstadt, se află noul castel și Minsterul
spre frumusețea doamnei "Parohia superioară". Ambele clădiri, care au fost comandate de
Ludwig Gebarteten, sunt exemple impresionante de gotic târziu . Pe ducele Ingolstadt se dă din
1429, fondată Pfründnerhaus, Liceul , a fost găzduit în colegiu din 1472.
În plus față de aceste clădiri reprezentative, în Ingolstadt există multe case de oraș
interesante . Cea mai veche este Birnbaum Häusl din jurul 1470. În plus, casa teologului John
Eck, ultima reședință a Tilly și multe alte case de profesori Ingolstadt. De o notă deosebită
sunt Kaisheimer Haus și Ickstatthaus , care se mândrește cu cea mai înaltă fațadă barocă din
sudul Germaniei.
De asemenea , din timp ca un oraș universitar vine Anatomia veche , o clădire în stil baroc târziu
construit în 1723 în stilul unui Orangeria , în care a fost găzduit facultatea medicală a

157
Universității. Biserica Maria de Victoria (Asamkirche) a fost de 1732-1736 ca
un oratoriu al studenților Marian congregație construit și este cu fresca de tavan monumentala si
echipamentele sale ca punctul culminant al creației a fraților Asam . Cu monstrana Lepanto,
biserica Asam are una dintre cele mai valoroase monstrante din lume.
Din fortăreața secolului al XIX-lea s-au păstrat și părți mari. Acestea includ clădirile de pe așa-
zisul cap de pod, Reduit Tilly și turnurile Baur și Triva, în ale căror design artistic participase Leo
von Klenze . În plus, sunt obținute patru cavalieri , inclusiv Cavalier Hepp și una dintre fronturi și
mai multe poziții ale bateriilor și baterii laterale.
Ingolstadt are și Teatrul Ingolstadt, cel mai tânăr monument de arhitectură din Bavaria.
De asemenea, merită văzută locomotiva cu vapori 98 507 ( Bavarian D XI ), care a fost ridicată
în 1968 în fața postului principal ca monument. Acesta a fost construit în 1903 de Krauss-
Maffei și este ultimul reprezentant al 147 de copii ale seriei "98.4-5". În 1960, această locomotivă
de tren local a fost scoasă din funcțiune la depoul de cale ferată Rüb Nürnberg.
Forumul Audi , proiectat de Gunter Henn , este lângă IN-Tower un exemplu de arhitectură
modernă din Ingolstadt.
Vezi de asemenea și : Lista monumentelor din Ingolstadt
Parcuri și zone naturale [ Editare | Editare ]

În Klenzepark Ingolstadt

Ingolstadt este un oraș verde cu numeroase parcuri, parcuri și păduri. Cel mai notabil este
"Glacis", șorțul fostei cisterne din jurul centrului actual al orașului. Astăzi este centura interioară
verde și, prin urmare, suprafața plămânului și zona tampon verde între traficul auto și
dezvoltarea rezidențială și școlile. Este străbătută de poteci extinse și de trasee de ciclism, cu
priveliști frumoase ale unor foste clădiri ale cetății, inclusiv o piesă bine conservată
pe Künettegraben . Cel mai mare parc din Ingolstadt, Klenzepark ,
terenul Landesgartenschau din 1992, pe fostul cap de pod al fortificației clasice , face parte și din
Glacis. Trecerea de la parc la pădure este în Luitpoldpark în mod clar, care începe la capătul
podului ca parte a glacis-ului, iar în partea vestică își asumă din ce în ce mai mult caracter de
pădure.
Cureaua verde exterioară se desfășoară în zona fostelor fortificații ale cetății. Pentru el include
parcul de distracții Fort Peyerl , din Fort Haslang Park și parcul de cartier pe Augraben .
Cea mai mare pădure din Ingolstadt este pădurea ripariană (Schüttel) pe malurile nordice și
sudice ale Dunării. Este una dintre cele mai mari piese păstrate în Austria, păstrate în continuu,
în cea mai mare parte între Neuburg și Ingolstadt, cu poalele munților și mai departe. Pădurea
ripariană servește drept rezervație naturală, cu o vegetație parțială unică și cu animale în
regiune, precum și o zonă plină de plămâni verzi și aproape (naturală). Pădurea Zucheringer,
zona de recreere Am Auwaldsee și zona de agrement Irgertsheim, cu numeroasele sale iazuri și
lacuri, sunt rămășițe ale pădurii riverane.
Vest Cimitirul este o altă zonă naturală care servește multe păsări ca cuibărit și capacitatea
de hrănire.
Sport [ Editare | Editare ]

158
Arena Arena Saturn, locul de desfășurare al CEC Ingolstadt

Viața sportivă din oraș este sprijinită în principal de cele 83 de cluburi sportive înregistrate. Cel
mai mare club este MTV 1881 Ingolstadt cu peste 3000 de membri în 16 departamente. În total,
cluburile sportive din Ingolstadt au aproximativ 41.000 de membri. Ingolstadt este cunoscut mai
ales pentru hochei pe gheață și fotbal .
Fondată în 1964, ERC Ingolstadt joacă de la sezonul 2002/2003 în DEL . Cu excepția sezonului
de promovare și a sezonului 2007/2008, echipa a ajuns la play-off în fiecare an, dintre care șase
au ajuns deja la semifinale și de două ori finala play-off-urilor. Cea mai bună plasare preliminară
rotundă a ajuns la CEC în sezonul 2005/2006, cu locul al doilea. În sezonul 2013/2014, CEC
Ingolstadt a fost în campania sa germană de 50 de ani.
Clubul de fotbal FC Ingolstadt 04 a fost format în 2004 prin fuziunea departamentelor de fotbal
ale cluburilor sportive MTV Ingolstadt și ESV Ingolstadt. În sezonul 2007/08, el a crescut de la
cea de-a treia cea mai înaltă divizie, Regionalliga Süd , în a doua ediție a Bundesliga . După
sezonul 2008/2009, însă, clubul a devenit din nou penultim. Din sezonul 2010/11, FC Ingolstadt
a jucat din nou în a doua ligă. 2014/15 și 2015/16 FC Ingolstadt a jucat în Bundesliga .
În 2007, a fost înființată o echipă de fotbal americană cu ducii de la Ingolstadt . Acestea se joacă
după creșterea în 2016 pentru prima dată în GFL .
Fondată în 1985, echipa de baseball Ingolstadt Schanzer a jucat între timp prima clasă și acum
intră în a doua Bundesligă. [34]
Echipa de rugby Ingolstadt Baboons fondată în 1999 a crescut în 2009 cu fostii internaționali
Felix Martin și Miguel Burgaleta ca antrenor în Regionalliga.
Cu echipa Panthers Lacrosse de la TSV Ingolstadt Nord există de la sfârșitul anului 2008
o echipă de lacrosse . În prezent, echipa este antrenată de jucătorul național de lungă durată
Florian Klaus.
Floraria din Ingolstadt a fost, de asemenea, reprezentată de mai multe cluburi de mai
mulți ani . Cel mai bine cunoscut și până acum cel mai de succes este ESV Ingolstadt, care
joacă de la sezonul 2007/08 în a 2-a Bundesligă și acolo au intrat imediat playoffs pentru
promovarea la prima ligă.
Cel mai important este clubul de înot Ingolstadt SC Delphin, inclusiv clubul de origine al
înregistrării europene actuale Janine Pietsch ( la 50 de metri spate) și comandantul
german Raphaela PIEHLER (200 de metri spate). Echipa de polo pe apă a SC Delphin
Ingolstadt joacă în Oberliga Bayern.
Seminarul "Ingolstadt Half Marathon", care se desfășoară anual în luna mai, este cel mai popular
și mai curând organizat eveniment sportiv din Ingolstadt cu peste 3.000 de începători. Traseul de
21,1 kilometri duce în principal prin orașul vechi și parcul Klenze - și Luitpoldpark la sud de
Dunăre. Din 2010, Ingolstadt Triathlon are loc la lacul de lângă Dunăre baraj anual, cu 2.500
de participanți și 15.000 de spectatori al cincilea cel mai mare triatlon din Germania. [35]

159
În Ingolstadt, începând din 1969, Tour International Danubien (TID) începe în fiecare an de la
sfârșitul lunii iunie , cel mai lung tur de canotaj și canotaj din lume, cu o lungime de 2.080 km.
Construit în 2003, Saturn Arena este cea mai mare sală de sport din Ingolstadt. Acesta este locul
de joc al echipei ERC Ingolstadt și oferă 4816 de spectatori. În scopul instruirii, un alt patinoar a
fost construit în imediata vecinătate a Arena Saturn. Până la demolarea din primăvara anului
2014 a fost și stadionul de gheață acoperit de Jahnstraße, așa-numita cușcă Panther ,
disponibilă.
Cel mai mare stadion de fotbal din Ingolstadt este Audi Sportpark , care a fost deschis pe 24 iulie
2010 până la destinația sa și oferă aproximativ 15.000 de spectatori spațiu. Parcul sportiv Audi
înlocuiește astfel stadionul Tuja (fostul ESV) în cartierul Ringsee, locul unde se joacă jocurile de
acasă ale FC Ingolstadt 04. În vechiul stadion ESV au avut loc mai multe preliminariile în fotbal
în timpul Jocurilor Olimpice de Vară din 1972. Stadionul a fost și locul întâlnirii "Ingolstadt
Athletics Meeting", care a avut loc ultima dată în 2001. În plus, există alte trei facilități sportive
raionale în raioanele urbane din sud-vest, nord-vest și nord-est. Pentru sporturile de interior, în
zona orașului sunt disponibile în total șase săli triple și patru săli de sport.
Clubul de snooker BSC Ingolstadt în 1995 și 1996 campion echipa germană .
Locatii [ Edit | Editare ]
Ingolstadt are o varietate de locații pentru o varietate de scopuri. Cea mai mare sală de funcții
este Saturn Arena, o sală multifuncțională pentru concerte și târguri mai mici . Pentru târgurile
comerciale mai mari, Centrul Expozițional Est a fost construit la nord de Mailing. Pentru
evenimente muzicale, cabaretul este New World , The nouă și Paradox Cafe folosit ca locul
de desfășurare. Alte locații pentru diverse ocazii includ Forumul Audi și Grand Ballroom din
Stadttheater din Ingolstadt.
Evenimente regulate [ Editare | Editare ]

Decorate Ludwigsbrunnen în timpul Festivalului de fântâni pascale

Drumul Ludwig în timpul Festivalului civil 2007

160
Piața de Crăciun din Ingolstadt, în fața casetei Herzog

Primele evenimente culturale importante ale anului în Ingolstadt sunt Zilele

Cabaretului din Ingolstadt și Zilele de Literatură Ingolstadt . În aprilie, partidul este urmat de bere
pură , promulgarea Legii purității berii din Ingolstadt în 1516.
Înainte de Paste , festivalul de fântâni are loc pe parada de la Palatul Nou din anul 2000 . În
centru este bine decorat cu peste ouă de ouă de Paști , fântâni Thujen și Buchszweigen cu
monumentul împăratului Ludwig din Bavaria , în jurul căruia sunt grupate în jur de 30 de stâlpi.
Începuturile „Rusalii“ du - te la atribuirea unui etern liber de trei săptămâni de piață de împăratul
Ludwig al Bavariei a revenit, care urmează să aibă loc în fiecare an , în termen de 14 zile de la
Rusalii. Forma sa actuală are Rusalii din anul 1946. Din 1972, a fost mutat de la vechiul
Volksfestplatz în fața Taschenturmului pe noul Volksfestplatz de aproximativ 40.000 de metri
pătrați. Festivalul folcloric durează doar 10 zile astăzi și are două corturi de bere și o piață de
bunuri.
Din 1985, în fiecare an, în primul weekend din iulie, a avut loc festivalul marelui oraș . În 2006,
Consiliul municipal a decis să țină acest lucru numai în fiecare an, în mod alternativ cu Festivalul
istoric , care a avut loc pentru prima dată în 2006 cu prilejul celei de-a 1200-a aniversări a
orașului . Din 2008, festivalul istoric este acum Ingolstadt Herzogsfest .
Alte evenimente de vară includ vara culturală Ingolstadt și festivalul de scurt metraj de 20 min /
max și festivalul de vin Carrara în orașul sora Carrara de pe Paradeplatz , care are loc în iunie .
În ultimul weekend din august, Barthelmarkt , cel mai mare și cel mai vechi festival popular din
regiune , are loc în comunitatea Oberstimm (chiar în spatele limitelor
orașului, apartinând Manching ) .
În septembrie, două evenimente importante se află pe calendarul evenimentelor. Acestea
sunt Dultul din septembrie pe Paradeplatz și "Herbstfest", cel de-al doilea festival de folclor
Ingolstadt.
În primul weekend din septembrie, Festivalul Open Flair are loc la doi ani în Klenzepark. Este
organizat din 1978.
Toamna târzie se află în Ingolstadt de nenumărate evenimente culturale, cum ar fi " Zilele de
jazz Ingolstadt " sau " Zilele zilei de artist ale zilei de octombrie".
În luna decembrie, piața de Crăciun Ingolstadt are loc pe piața dintre Stadttheater și
Herzogkasten. Acesta a fost deja acordat în 1570 de Ducele Albrecht V ca un "târg pentru
Nicolai", ceea ce îl face una dintre cele mai vechi piețe de Crăciun din Bavaria. În plus față de
cele peste 50 de tarabe, un carusel de lemn istoric face parte din piața de Crăciun. Înainte de a fi
mutat în locul prezent, piața de Crăciun a avut loc pe piața din primărie.
Biblioteci [ Editare | Editare ]
În Ingolstadt există numeroase biblioteci și biblioteci. Biroul principal al bibliotecii municipale,
"Marie-Luise-Fleißer-Bibliothek" este cutia Herzog. În plus, există o sucursală cu biblioteca
raionului sud-vest și cu autobuzul de carte, cele 39 de puncte de oprire anfährt întregul oraș este
acoperit. Orașul oferă în bibliotecile sale 180.000 de materiale.

161
Universitatea Catolică din Eichstätt-Ingolstadt menține la Ingolstadt o „bibliotecă parțială a
Facultății de Economie“. Alte biblioteci științifice sunt biblioteca Universității Tehnice și Biblioteca
Științifică a Muzeului Orașului. În plus, "Biblioteca Armatei bavareze" oferă 130.000 de cărți.
În plus, există diferite biblioteci școlare, biblioteci parohiale, dar și biblioteca de pacienți din
Spitalul Ingolstadt și biblioteca fabricii fabricii Audi.
Orasul ca fundal literar [ Edit | Editare ]

Statuia confesorului Marieluise din Theresienstraße

Reverberarea experimentelor medicale de la Universitatea din Ingolstadt a fost atât de mare

încât, la 18 ani de la sfârșit, au inspirat-o pe Mary Shelley să-și scrie primul roman al lui Victor
Frankenstein sau prometheusul modern . Îi permite să studieze și să-și cerceteze eroul tragic în
Ingolstadt în secolul al XVIII-lea și să-și creeze creatura legendară aici. Chiar și astăzi un tur
înfricoșător nocturn al orașului vechi îi amintește.
Orașul natal Ingolstadt joacă un rol central în opera lui Marieluise Fleißer . În Ingolstadt, ea a
petrecut mai mult de 60 de ani de viață, jucând cele mai cunoscute piese, romanul și mai multe
povestiri. Provincia cu poporul său, lumea mic-burgheză a artizanilor, soldaților, studenților și
fetelor, este un subiect și un loc de reproducere pentru multe dintre piesele lor. Puterea limbii lor
provine din rădăcinile lor bavareze. Pionieri din Ingolstadt a fost dezvoltat de Rainer Werner
Fassbinder pentru ZDF filmat .
Robert Shea și Robert Anton Wilson au lăsat câteva părți din complotul trilogiei
lor Illuminatus! , care a fondat genul literaturii de conspirație belletristică, are loc la Ingolstadt. Cu
toate acestea, fictiv este Totenkopfsee lângă Ingolstadt , pe malurile cărora are loc finala.

Economie și infrastructură [ Editare | Editare ]

Situația economică și structura [ Editare | Editare ]
Orașul Ingolstadt este una dintre cele mai puternice autorități regionale din punct de vedere
economic din Germania. În plus față de locația general favorabilă din Bavaria, legăturile bune de
trafic contribuie la acest lucru. Această poziție puternică este acordată în mod regulat orașului în
diferite studii independente, cum ar fi "Prognos Future Atlas 2007", unde orașul a ajuns pe locul
al patrulea dintr-un total de 439 de județe și orașe. [36]
Rata șomajului a atins punctul culminant în 1997, la puțin peste 8%, și de atunci a scăzut la 2,7%
în septembrie 2010, atingând cel mai mic nivel într-un oraș german important. În plus, Ingolstadt
are o densitate ridicată a muncii, care este documentată de soldul pozitiv al navetei de 31.078 de
navetiști.

162
Ingolstadt este puternic influențată de industria prelucrătoare , care înregistrează o pondere
ridicată de 59,0% (din 2004) în ceea ce privește valoarea adăugată brută . În zonele
de servicii vin împreună la o valoare de 40,8%, în timp ce agricultura si silvicultura , cel mai mic
sector al economiei cu 0,2%. Numărul întreprinderilor meșteșugărești este relativ mic la 1.190 în
raport cu mărimea orașului; cu toate acestea, vânzările lor depășesc media bavareză.
Deși numărul călătorilor peste noapte sa dublat din 1994, Ingolstadt este în comparație cu alte
orașe bavareze în importanța turismului. În Ingolstadt, în anul 2006 au fost oferite 4275 de paturi
de oaspeți în 42 unități de cazare turistică (inclusiv pensiuni de tineret), care au avut 295 674 de
nopți (inclusiv 115 163 de oaspeți străini). [37]
Companie [ Editare | Editare ]
Industria de automobile [ Editare | Editare ]

Forumul Audi Ingolstadt

Ingolstadt, o locație importantă a industriei auto din Germania , este sediul și cel mai mare site
de producție al producătorului de automobile Audi , o filială a Volkswagen. Audi a fost inițial un
producător de autovehicule, fondată în 1909 în Zwickau vestul Saxon, iar din 1932 a aparținut
companiei Auto Union AG Chemnitz. Fosta companie din statul saxon era în zona de ocupație
sovieticădesființat de puterea de ocupație rusească și expropriat fără compensație conform
voinței puterilor victorioase ale celui de-al doilea război mondial. În august 1948, grupul a fost
șters în registrul comercial din Chemnitz. În fosta Trizone directori de companii strămutate de
Auto Union, condusă de Richard Bruhn și Carl Hahn , apoi a ajuns cu împrumuturi de la guvernul
bavarez de stat și Planul Marshall -Hilfen din Ingolstadt, reînființarea Auto Union. Fuziunea Auto
Union GmbH cu NSU Motorenwerke AG în 1969 a produs Audi NSU Auto Union
AG Neckarsulm. În 1985, sediul companiei sa alăturat și redenumituluiAudi AG la
Ingolstadt. Audi a angajat (la 1 ianuarie 2008) în Ingolstadt 31.337 de angajați , dintre care
19995 de muncitori , 9.903 de angajați și 1.439 de ucenici din 72 de țări din întreaga lume. [38]
Ca urmare a acestor decontare companii au aici un număr de companii furnizoare , cum ar
fi EDAG , peguform , Semcon , Dräxlmaier sau sisteme Continental Automotive (fostă TEMIC ,
fostă Telefunken și AEG ), stabilit cu o locație pentru dezvoltarea și producția de electronice
auto. Majoritatea acestor operațiuni se află în Güterverkehrszentrum Ingolstadt (GVZ-I), în nord-
vestul orașului Ingolstadt. Audi, împreună cu furnizorii săi, au o mare importanță economică
pentru oraș și regiune.
Industria petroliera [ Edit | Editare ]

Gunvorrefinery (fostă Petroplus, Esso) din Ingolstadt

163
Ingolstadt și împrejurimile sale sunt, de asemenea, un important centru al industriei petroliere ,
care este alături de Burghausen al doilea și cel mai mare din Bavaria. În anii 1960, în
Ingolstadt au fost construite trei rafinării și încă două în vecinătatea Vohburg pe
Dunăre și Neustadt an der Donau . Toate instalațiile au fost și sunt furnizate cu materii
prime exclusiv prin conductele CEL (închise) și TAL (transbordarea Lenting ).
Dezvoltarea industriei de prelucrare a petrolului, care, printre altele, a condus
la supracapacități în Europa, are, de asemenea, un efect asupra sitului de rafinărie
Ingolstadt. După dezafectarea rafinăriilor Shell (1982) și Bayernoil(2008), o singură plantă a
rămas în nord-estul orașului. A fost deținută de Esso până când a fost achiziționată de compania
petrolieră elvețiană Petroplus în 2007 . După ce compania de operare a trebuit să depună
faliment în ianuarie 2012, rafinăria a fost preluată în mai 2012 de către comerciantul de
mărfuri Gunvor . [39]Fosta rafinărie Shell din zona comunităților vecine Ingolstadt Kösching și
Großmehring a fost transformată în parcul industrial Interpark. Filiala Ingolstadt din Bayernoil a
fost scoasă din funcțiune în 2008. În schimb, locațiile Vohburg și Neustadt au fost extinse la est
de Ingolstadt. În 2010, la locul de vacanță din sud-estul orașului Ingolstadt a fost deschis parcul
sportiv Audi (stadionul de fotbal al FC Ingolstadt 04). Pentru restul zonei, în 2011 a avut loc un
concurs de dezvoltare urbană ( Europan ). Oferta sa câștigătoare, pe lângă extinderea parcului
sportiv, asigură crearea de spații comerciale, facilități educaționale și spațiu de locuit. [40]
Alte industrii [ Editare | Editare ]
Grupul Airbus este puternic reprezentat în municipalitatea vecină din Manching, cu filiala
sa Airbus Defense and Space și câteva mii de angajați. Aici, printre altele, Eurofighter
este construit, testat și extins.
Importantă pentru Ingolstadt este industria de îmbrăcăminte , reprezentată de companiile Rosner
și Bäumler.
În Ingolstadt se află, de asemenea, sediul filialei Metro -Saturn-Holding , societate-mamă a
societăților comerciale Media Markt și Saturn electronice. În mai 2010, a fost deschisă sediul
european al Kaspersky Labs GmbH, o filială a Kaspersky ZAO din Rusia . Chiar și Schubert &
Salzer are sediul in Ingolstadt.
În Ingolstadt, "orașul de puritate Legea bavarez ", au , de asemenea , șase fabrici de bere -
Nordbräu fabrica de bere , Herrnbräu , Westparkbräu 1516 , Yankee &
Kraut , Danielbräu și Schwalbenbräu - locația lor. Fabrica de bere Ingobräu a închis acum.
Spitalul Ingolstadt este al patrulea cel mai mare spital din Bavaria si cu aproximativ 3.000
de angajați este al doilea cel mai mare angajator din Ingolstadt.
Transport [ Editare | Editare ]

Privire de ansamblu asupra infrastructurii de transport

Ingolstadt este un important punct de trafic în Bavaria și are o importanță strategică importantă
de-a lungul secolelor, datorită forului său dunărean .

164
Trafic rutier [ edita | Editare ]

Podul Glacis , construit în 1998

Cea mai importantă legătură rutieră de la Ingolstadt este autostrada federală cu șase benzi 9 (A
9). Orașul se află în această prin punctele de conectare conectate la Ingolstadt de Sud (cunoscut
anterior ca „Auwaldsee“) și Ingolstadt Nord / Est (mai devreme semne „ de transfer IN-Nord“). În
plus, mai multe drumuri federale se desfășoară în zona urbană Ingolstadt. B 16a , din Ingolstadt
cu Vohburg se conectează, traversează A 9 în intersecția autostrăzii Ingolstadt Nord / Est
Ingolstadt (mai devreme semnalizare Ingolstadt cross-nord) și se termină în Ingolstadt. În mediul
urban, acest lucru este dezvoltat pe parcursul a patru benzi. Precum și 16a B, traversează B
16orașul în direcția est-vest. Este un drum important spre Donauwörth și Regensburg . De la
nord la sud, cele patru benzi B 13 , în principal în oraș, se întind de-a lungul coastei de
la Ingolstadt spre Eichstätt și spre sud spre Pfaffenhofen și München . Mai departe la sud de
Ingolstadt rulează B 300 Augsburg-Ingolstadt, care este o axă importantă de legătură între cele
două superioare din Augsburgși Ingolstadt reprezintă. În ceea ce privește transportul, cele patru
poduri destinate traficului rutier pe Dunăre sunt, de asemenea, importante. Acestea sunt lângă
podul autostrăzii, podul Schiller, podul Konrad Adenauer și podul Glacis (listă de la est la vest).
Densitatea masinii orasului este cu 751 de masini la 1.000 de locuitori, cea de-a treia ca mărime
din Republica Federală Germania [41] (media națională este de 541 de autoturisme la 1000 de
locuitori). Valoarea ridicată este explicată nu în ultimul rând prin faptul că mulți angajați Audi care
locuiesc în cartierele din împrejurimi conduc automobilele de leasing de la Audi înregistrate în
Ingolstadt.
Transporturi feroviare [ Edit | Editare ]

Un ICE 3 pe linia de mare viteză Nürnberg-Ingolstadt-München cu puțin timp înainte de Ingolstadt

Ingolstadt este conectat la Ingolstadt cu stația principală Ingolstadt și stația Ingolstadt

Nord pentru transportul de pasageri, precum și cu trei șantiere de manevră pentru traficul de
mărfuri.
La 21 iulie 2016, reprezentanții statului liber Bavaria , Deutsche Bahn AG , orașul Ingolstadt
și Audi AG au semnat acordul de finanțare pentru propria stație de lucru Audi. Acest lucru va
duce la modificarea calendarului din decembrie 2019 în funcționare. De asemenea, angajații
non-Audi ar trebui să poată utiliza această stație, de exemplu la Landesgartenschau 2020. [42] [43]
La distanțe lungi Ingolstadt este la Nürnberg-München de cale ferată de mare viteză la fiecare
două ore de către ICE trenuri pe relația Munchen - Nuremberg - Berlin - Hamburg și München-
Nuremberg- Kassel - Hannover -Hamburg / Bremen abordat. În secțiunea Nürnberg-Ingolstadt-
München acestea sunt suprapuse la o rată orară. În plus, trenurile ICE de pe linia de vârf de la

165
München-Nürnberg- Frankfurt / M. - Köln (- Dortmund), care, împreună cu celelalte trenuri ICE,
se organizează în fiecare dimineață și în seara de seară la fiecare jumătate de oră.
În traficul regional, trenurile regionale orare merg în zilele de lucru în
Munchen, Treuchtlingen , Donauwörth / Ulm , Regensburg și Augsburg . La sfârșit de săptămână
și în sărbătorile legale, trenurile spre Regensburg și Donauwörth se desfășoară la fiecare două
ore. În plus, există trenuri la fiecare două ore pe traseul Munich-Nuremberg Express , precum și
trenuri suplimentare între München și Ingolstadt în timpul orelor de vârf.
Transport [ Editare | Editare ]

Autobuzul unui subcontractant al INVG la stația principală Ingolstadt

Transportul public de la Ingolstadt revine la construirea unui tramvai de cai , care a fost operat în
1878 între stația principală și orașul vechi. Acest tramvai Ingolstadt a fost înlocuit începând cu
martie 1921 de autobuze , prin care planurile de înființare a unei rețele de tramvaie au
fost respinse doar în anii 1960. Din 1988, transportul public a fost operat de compania
de transport Ingolstadt (INVG), care operează 44 de linii de autobuz cu o distanță totală de 653
km exclusiv prin subcontractanți.
Traficul aerian [ Editare | Editare ]
Initial folosit numai de către militar aerodromul Ingolstadt-Manching , în ultimii câțiva ani,
în principal de către companiile locale Audi și Airbus și Apărare este servit civile, este situat la 8
km de limitele orașului pe B 16. Cel mai apropiat aeroport internațional pentru Serviciul regulat
este Aeroportul din München Franz Josef Strauß lângă Erding, aflat la 70 de kilometri distanță .
Expediere [ Editare | Editare ]
Timp de mai multe secole, Dunărea a fost o rută centrală de trafic pentru Ingolstadt. Odată cu
deschiderea Donautalbahn cu toate acestea, importanța transportului a scăzut pentru oraș și
a dus la 1874 a desființat complet Vaporul Dunării din Ingolstadt. Cu toate acestea, până în anii
1950 existau încă ambarcațiuni de excursie, care se înconjurau în Ingolstadt la intervale
neregulate. Fostul complex de porturi se afla în zona teatrului orașului. În timpul al doilea război
mondial, mulți erau nave de război , inclusiv șase submarine de tip II , transportat de transporturi
grele pe autostradă la Ingolstadt, a plecat în zona de astăzi Schiller punte de apă și în Marea
Neagră transferat. [44] Astăzi, Dunărea lângă Ingolstadt este o căi navigabile naționale și cu
vehicule motorizate numai cu permisiune specială de conducere.
Ingolstadt este punctul de plecare al excursiei cu barca TID . (Vezi secțiunea Sport)
Fernradweg [ Edit | Editare ]
Ingolstadt este situat pe traseul de ciclism Dunării , care
a Donauquelle despre Passau , Viena și Budapesta , la gura de vărsare a Mării
Negre conduce [45] , iar la parțial paralel Fernradweg european curge ruta Euro Velo 6 care
se extinde de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră de-a lungul șase râuri. [46]
Media [ Editare | Editare ]

166
Ediția clădirii Dunării

Doar local , cotidian din Ingolstadt este Donaukurier . Fișa este publicată de Donaukurier Verlags
GmbH & Co. KG și ajunge la circa 90.000 de exemplare. [47] Împreună cu ziarele de origine (de
exemplu , Eichstätter curier au aceleași politice, economice, sport și părțile culturale ale județului
Eichstätt) și au doar propria lor secțiune locală, acesta ajunge toată regiunea de planificare
Ingolstadt de zi cu zi. În plus, Augsburger Allgemeine informează zilnic în ediția sa
regională Neuburger Rundschau despre Ingolstadt și regiune.
Săptămânal apar Publicitate Documente IZ Regional (o filială a Donaukurier) week - end
Focus , Schanzer ziar și vârful - săptămânalul .
Lunare sunt de oraș reviste revista espresso , Megazin , INVG opri , Wirtschaft10plus de la
Wettstetten, 60+ (o filială a IZ-regionale) și Erci Panther publicate. La fiecare două luni, revista
de familie Family by Megazin este lansată.
Forumul cetățeanului bingo-ev, rețeaua cetățenilor Ingolstadt e., Apare ca portaluri online . V.
și portalurile web Megazin , Ingolstadt-astăzi , stattzeitung.in , imaginile
Portal kbumm , Schanzer-leben.de , ingolstadt-reporter.de . NRAdin
Vohburg (netradioactive) , la-ne de la Beilngries (partide la-ne), matricea
Bavaria , shootyou , kidnetting , revista viata de noapte de la Altmannstein (scurt NLM ).
Stația de televiziune locală, a cărei origine revine în 1986, se numește intv - canalul de
informații și poate fi recepționată 24 de ore în rețeaua de cablu și în flux pe Internet. O difuzare
parțială a programului se realizează prin satelitdigital pe Astra.digital, ca parte a unui proiect-pilot
la nivel de Bavaria. În zona de transmisie, care include districtele Neumarkt , Weissenburg-
Gunzenhausen și Roth în plus față de regiunea 10 , locuiesc un total de 675.000 de
persoane. Donaukurierul este implicat în INTV.
Centrul de radiodifuziune din Ingolstadt este radiodifuzorii locali din Ingolstadt și întreaga
regiune. De acolo, se difuzează stația Radio IN cu Kulturkanal-Ingolstadt , Radio K1 , un
program de biserică și Radio Pegasus , valul Universității din Eichstätt-Ingolstadt. Există, de
asemenea, Radio Galaxy . Pentru radio IN și Radio Galaxy este Donaukurier implicat.
Pe Bayernwerk la Ingolstadt este un transmițător al Deutsche Telekom ( ♁ 48 ° 45 '43 .4
" N , 11 ° 30' 11,7" O ) este alimentată de la care Ingolstadt cu programe de radio. [48] În plus,
iradiat Germania Radio două programe de radio ale acestuia de la un site emițător
la Stammham ( ♁ 48 ° 52 „3,6" N , 11 ° 26' 51,5" O ab). [48]
Educație [ Edit | Editare ]

167
Ingolstadt Universitatea de Științe Aplicate

Christoph-Scheiner-Gymnasium

La Ingolstadt în 1472 primul Universitatea de Stat din Bavaria, Universitatea din Ingolstadt a
fondat, dar Ingolstadt a trebuit să aștepte după așezarea Universitatea din 1800-1989 , până la
deschiderea Școlii Ingolstadt de Management al Universității Catolice din Eichstätt-Ingolstadt a
fost (KU) înapoi oraș universitar . Facultatea de Economie (WFI) oferă programe de gradul
în administrarea afacerilor și contabilitate la. În 1994, Universitatea de Stiinte Aplicate din
Ingolstadt a fondat cea de-a doua universitate din Ingolstadt. Este cunoscută pe întreg teritoriul
Germaniei pentru administrarea afacerilorși gradul de inginerie industrială. În prezent,
aproximativ 5000 de studenți studiază la universitățile din Ingolstadt, în scopul extinderii
facilităților. Din 2004, Centrul pentru didactica universitară din Ingolstadt se află în liceu.
Ingolstadt are Apian-Gymnasium (științe științifico-tehnologice, lingvistice și
cea economică), Christoph-Scheiner-Gymnasium (științifico-tehnologice și a limbii),
The Gnadenthal-Gymnasium(muzical), The Liceul Sf . Ecaterina (științele lingvistice, economice
și sociale și știință și tehnologie) și Reuchlin-gimnaziul (lingvistice, umaniste și științifico-
tehnologice) peste cinci licee , tot felul de Bavaria ramuri oferă. Ingolstadt școli de limbă au patru
în centrul orașului.
Ingolstadt are, de asemenea, 17 școli primare , douăsprezece școli secundare , dintre care trei
sunt Teilhauptschulen , cinci școli Förderschulen și speciale și trei Realschulen . În plus, orașul
are mai multe școli profesionale, inclusiv două școli profesionale , o școală de afaceri , colegiul
tehnic de stat și colegiul profesional Ingolstadt cu Fachoberschule și Berufsoberschule și 14 școli
profesionale. Există și alte instituții de învățământ ale instituțiilor private și publice. Acestea
includ, de exemplu, Academia Oistrah David, urban școală de muzică Simon Mayr, centre de
formare profesională, Camera de Comerț și Camera de Comerț și Centrele de formare
profesională ale industriei bavareze (bfz) GmbH.
Legat de numărul de elevi care conduc școlile profesionale, urmate de școlile de grădiniță și
școlile elementare.
Sănătate [ Editare | Editare ]
Ingolstadt deține un spital de cel de-al treilea nivel de îngrijire cu spitalul Ingolstadt cu 1103
paturi. Este al patrulea cel mai mare spital municipal din Bavaria și are 55 de stații. Cu Christoph
32 unul este elicopter de salvare a ADAC staționate la spital. Există, de asemenea, trei clinici
private, Klinik Dr. med. Maul și clinica Reiser (preluat acum de Spitalul Ingolstadt), cu un total de
112 paturi și Departamentul de Psihiatrie Danuvius cu 87 de locuri. În oraș există 151

168
de specialiști și 95 dentiștiși 64 medici practicieni . Din 1996 există un departament al
sănătății municipale din Ingolstadt .

Personalități [ Editare | Editare ]

Philip Apian

Adam Weishaupt

Christoph Scheiner a descoperit în anul 1611 petele solare din Ingolstadt.

Sunt listate aici numai persoanele clar asociate cu Ingolstadt. Pentru informații mai detaliate
despre numele enumerate aici și despre persoanele care pot fi conectate într-un sens mai larg
cu orașul, există principala listă de personalități a orașului Ingolstadt .

169
Fii și fiice ale orașului [ Editare | Editare ]
Următoarea prezentare generală conține cifrele importante din Ingolstadt, listate cronologic după
anul nașterii. Indiferent dacă persoanele aveau sfera de activitate ulterioară în Ingolstadt sau nu,
este irelevantă prin aceasta. Lista nu este exhaustivă.

 Philipp Apian (născut la 14 septembrie 1531, 15 noiembrie 1589 în Tübingen ) a fost un

matematician și cartograf al Bairischen Landtafeln . După ce și-a început studiile de
matematică la Universitatea de Științe Aplicate din Ingolstadt la vârsta de unsprezece ani, a
obținut o profesorie la Universitatea din Ingolstadt la vârsta de 21 de ani.
 Ludwig Fronhofer (* 1746, † 1800 în München) a fost profesor de liceu și Johann Adam von
Ickstatt (vezi mai jos) , fondatorul noului tip de școală de învățământ secundar . meritele sale
au fost recunoscute de către casa regală bavareză prin numirea secretarul curții electorale și
lumea academică prin includerea sa în cadrul Academiei de Științe bavarez.
 Adam Weishaupt (născut pe 6 februarie 1748, 18 noiembrie 1830 în Gotha ) a fost profesor
la Universitatea din Ingolstadt și fondator al Illuminatilor bavarezi .
 Marieluise Fleißer (născut la 23 noiembrie 1901, 2 februarie 1974 în Ingolstadt) a fost
scriitor. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt pionierii comediei din Ingolstadt .
 Michael Heltau (născut la 5 iulie 1933) este un actor și chansonnier
 Peter Schnell (născut la 9 decembrie 1935), primar din 1972 până în 2002, cetățean de
onoare
 Erich Kellerhals (născut la 8 noiembrie 1939, † 25 decembrie 2017 în Salzburg ),
antreprenor, acționar al Media-Saturn-Holding
 Hermann Regensburger (născut la 9 iulie 1940) este un politician ( CSU ) și fost secretar de
stat interior al Bavariei, precum și fost membru al Landtagului bavarez (cetățean de onoare
din 2009).
 Horst Seehofer (născut la 4 iulie 1949) a fost membru al Parlamentului și al ministrului
federal (CSU) și de la 25 octombrie 2008 este prim-ministru al statului liber Bavaria.
 Eva Bulling Schröter (născută pe 22 februarie 1956) a fost membru al Bundestag-ului din
1994 până în 2002 pentru PDS, iar din 2005 este din nou pentru Stânga .
 Günter Grünwald (născut pe 27 noiembrie 1956) este un artist de comedie și cabaret .
 Reinhard Brandl (născut pe 1 august 1977) este, de la alegerile federale din
2009, ales în mod direct membru al parlamentului (CSU) pentru circumscripția Ingolstadt .
persoane cunoscute cu privire la orașul [ Edit | Editare ]
În plus, Ingolstadt a lucrat:

 John Eck (* 1486 în Egg an der Gunz , † 1543 în Ingolstadt) a fost profesor la Universitatea
din Ingolstadt si este considerat cel mai mare adversar al lui Luther, unde a publicat mai
multe pamflete împotriva lui Luther din Ingolstadt.
 Heinrich Canisius (* 1557 în Nijmegen, † 1610 în Ingolstadt); Cancan și istoric, din 1590
lucrează la universitatea locală, nepotul Sf. Petru Canisius .
 Christoph Scheiner (* 1573 sau 1575 în Markt Wald la Mindelheim , † 1650 în Neisse )
a primit catedra de matematică de la Universitatea din Ingolstadt in 1610 si a descoperit din
turnul Holy Cross Church din Ingolstadt în 1611, împreună cu Johann Baptist Cysat a petelor
solare .
 Johann von Tilly (* 1559 Villers-la-Ville , † 1632 în Ingolstadt) a fost comandant în timpul
Treizeci de ani de război și a murit după o accidentare în bătălia de ploaie în 1632 în așa-
numita „Tilly-casă“.
 Johann Adam von Ickstatt (* 1702 în Vockenhausen , † 1776 în Waldsassen ) a fost director
și profesor la liceu, reformator școlar și fondator al sistemului școlar bavarez.
 Johann Nepomuk Mederer (* 1734 în Stöckelsberg , † 1808 în Ingolstadt) a fost preot paroh
la St. Moritz și rector al liceului, a scris o cronică la Universitatea.

170
 Johann Simon Mayr (* 1763 în Mendorf , † 1845 în Bergamo ) a lucrat între 1773 și 1787 în
Ingolstadt și este considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai operei italiene la
începutul secolului al XIX-lea.
 Adolf Scherzer (* 1815 in Neustadt an der Aisch , † 1864 în Ingolstadt) a scris ca muzician și
compozitor militar în Ingolstadt în 1850 bavarez Defiliermarsch .
 Ludwig Liebl (* 1874, † 1940) a fost un ofițer medical , membru al NSDAP, președinte
fondator al asociației medicilor nazisti și editor al donaubotenului nazist .
 Josef Listl (* 1893 in Lohstadt ; † 1970 la Ingolstadt) a fost primar 1932-1945 (NSDAP) și
1952-1962 (CSU), iar în 1965 cetățean de onoare.
 Wilhelm Reissmüller (* 1911, † 1993), ginerele Liebls și directorul publicației Donauboten,
editor al Donaukurierului, din 1976, cetățean de onoare.
 Fritz Böhm (* 1920 în Jägerndorf / Krnov , Cehoslovacia , † 2013 în Ingolstadt) a fost
președinte al Consiliului Auto Union, membru al Parlamentului Bavariei (1958-1965) , cât și
în Bundestag (1965-1972) pentru SPD și cetățean de onoare al orașului.
 Christine Haderthauer (* 1962 în Neumünster) a fost un avocat în Ingolstadt, membru al
Parlamentului a fost (CSU), iar din 2009 Ministru de stat, a fost 2013-2014 director
al Cancelariei de Stat bavarez .
 John Friedmann (* 1971 în Frankfurt am Main ) și Florian Simbeck (* in München) - Actorii
au întâlnit la Ingolstadt și au fost considerate comedia duo " Erkan & Stefan cunoscut".

Literatura [ Edit | Editare ]

 Gerd hit-uri: Istoria orașului Ingolstadt. Pustet, Regensburg 2004, ISBN 3-7917-1912-2 .
 Friedrich Mader (ed.): Ingolstadt. Ingolstadt 1988, ISBN 3-920253-21-3 .
 Siegfried Hofmann: Istoria orașului Ingolstadt. Vol. 1-2, Ingolstadt 2000, 2006, DNB
961924098 .
 Beatrix Schönewald, Gerd Riedel (Hrsg.): De la a deveni un oraș - Ingolstadt din
806. Ingolstadt 2006, ISBN 3-932113-43-8 .
 Theodor Müller, Siegfried Hofmann: Ingolstadt. Schnell și Steiner, Regensburg 1998, ISBN
3-7954-1128-9 .

Link - uri web [ Editare | Editare ]

Wikționar: Ingolstadt - semnificație, origine cuvânt, sinonime, traduceri
Commons: Ingolstadt - Colecția de imagini, fișiere video și fișiere audio
Wikinews: Categorie: Ingolstadt - în știri
Wikivoyage: Ingolstadt - Ghid de călătorie
Wikisource: Ingolstadt - surse și texte complete

 Site-ul oficial al orașului Ingolstadt

 Circuitul orașului vechi din Ingolstadt
 Cultură, arheologie și istorie Ingolstadt
 Literatură din și despre Ingolstadt în catalogul bibliotecii naționale germane
 Intrarea în stema lui Ingolstadt în baza de date a Casei istoriei bavareze

 Statistici oficiale: Ingolstadt de LfStat

171
Nürnberg
Titlul acestui articol este ambiguu. Alte semnificații sunt enumerate sub Nurnberg (disambiguare) .

stema Germania hartă

Coordonate: 49 ° 27 ' N , 11
° 5' O | |
informații de bază

Stat : Bavaria

District guvernamental : Mittelfranken

309 m deasupra nivelului

Înălțime :
mării NHN

Suprafață : 186,38 km 2

populaţia: 511 628 (31 decembrie 2016) [1]

Densitatea populației : 2745 de locuitori pe km2

Coduri poștale : 90,402-90,491

Preselecții : 0911, 09122, 09129

Fișa de înmatriculare : N

Cheie comunitară : 09 5 64 000

aranjament Oraș: 7 municipalități

Adresa Rathausplatz 2
administrației orașului: 90403 Nuremberg

site-ul: www.nuernberg.de

Primarul primar : Ulrich Maly ( SPD )

Amplasarea orașului Nürnberg în Bavaria

172
Punctul de reper al orașului Nürnberg, Kaiserburg

Vedere de la dealul castelului până la orașul vechi, în fața bisericii Sf. Sebald , în fundalul Sf. Lorenz , în mijlocul
domului casei de operă

173
 Vezi peste orașul vechi din Spittlertorturm de la

În zidurile din jurul orașului vechi astăzi aproape complet

Nuremberg ( nürnbergisch adesea Närmberch , francilor , de asemenea

, Närrnberch sau Nämberch ) este un nivel de județ de oraș în districtul
administrativ Mittelfranken al statului liber Bavaria .
Cu 511,628 de locuitori (31 decembrie 2016) este Nürnberg, după Munchen , al doilea oraș ca mărime
din Bavaria și unul dintre cele mai mari 15 orașe din Germania . În fiecare an, numărul locuitorilor
crește cu patru cifre (din octombrie 2017) . [2] Împreună cu orașele învecinate
imediat Fürth , Erlangen , Schwabach și comunitățile învecinate trăiesc mai mult de 1,3 milioane
de persoane din zona metropolitană Nürnberg , economic și cultural , de asemenea , centrul de
3,5 milioane de locuitori din Nürnberg Regiunea Metropolitană reprezintă. Conform planului de
dezvoltare al statuluiÎn Bavaria, Nürnberg formează o metropolă împreună cu Fürth, Erlangen și
Schwabach . [3] [4]
A fost menționat pentru prima dată în orașul Nürnberg , în anul 1050, primul lor Bloom, ea
a experimentat ca independent oraș imperial al HRR din 1219 este cunoscut Nuremberg , printre
altele , pentru ei , după daune grele de război în unele părți reconstruite medievale orașul vechi ,
cu milă istoric și multe clădiri istorice , cum ar fi Nuremberg Castelul și alte clădiri nobile , pentru
Crăciunul său Christkindlesmarkt , precum și Muzeul Național Germanic și alte muzee. Punct de
vedere economic, sectorul de servicii, producția industrială sunt (u. A. inginerie electrică,
inginerie mecanică și piese de autovehicule), precum și echitabil (u. A. Toy
Fair , Consumenta , peisagistică ) din Nuremberg foarte important.

conținut
[ Ascunde ]

 1nume, stema și semnătura

 2geografie
o 2.1Situația geografică
o 2.2Extinderea zonei urbane
o 2.3Structura orașului

174
 o 2.4încorporări
o 2.5comunități vecine
 3climă
 4populație
o 4.1Dezvoltarea populației
o 4.2Calitatea vieții
o Dialectul4.3
 5religii și viziuni asupra lumii
o 5.1Statistica confesională
o 5.2Creștinismul
o 5.3Islamul
o 5.4Alevis
o 5.5Iudaismul
o 5.6Religia Bahai
o 5.7Hinduismul
o 5.8Budismul
o 5.9Alte comunități religioase
o 5.10Antropozofia
o 5.11Asociația Umanistă din Germania
 6poveste
o 6.1Începuturile orașului
o 6.2Evul mediu târziu și timpurile moderne timpurii
o 6.319 și începutul secolului XX
o 6.4Ora socialismului național
o 6.5Perioada postbelică și reconstrucția
o 6.6De la miracolul economic până în ziua de azi
 7clădiri
o 7.1Romanesc (până în jurul anului 1250)
o 7.2Gotic (până la 1500)
o 7.3Renașterea
o 7.4Baroc și rococo
o 7.5Clasicismul
o 7.6Epoca industrială timpurie
o 7.7Istoricismul
o 7.8Arhitectura Art Nouveau și Reforma
o 7.9Modernismul clasic
o 7.10Național socialism
o 7.11Modernismul și postmodernismul
o 7.12Alte obiective turistice
 8politică
o 8.1Consiliul municipal și primarul
o 8.2Înfrățirea orașelor
o 8.3Prieteniiorasului
o 8.4Orașul Păcii și Drepturile Omului
 9economie
o 9.1Agricultura și resursele minerale
o 9.2Industrie
o 9.3Servicii
o 9.4Parcuri de afaceri sau parcuri de afaceri
o 9,5Masa
o 9.6Media
 9.6.1Ziare, reviste și publicații periodice
 9.6.2Transmisie
o 9.7Presiune
 10Transport și infrastructură
o 10.1Transportul public
 10.1.1Trafic pe distanțe lungi
 10.1.2Trafic regional
 10.1.3Traficul urban

175
 o 10.2transport privat
 10.2.1Autostrăzi federale
 10.2.2 Autostrăzifederale
 10.2.3Străzile orașului
 10.2.4Sistemul de control al traficului dinamic
 10.2.5Ciclism
 10.2.6Poteci
o 10.3Traficul aerian
o 10.4Transport maritim
 11instituții publice
 12Educație și cercetare
o 12.1Instituții educaționale
 12.1.1Școli generale de educație
 12.1.2Universități
 12.1.3Educația adulților
o 12.2Biblioteci și arhive
o 12.3Facilități de cercetare
 13cultura și atracțiile
o 13.1Muzee
o 13.2Memoriile
o 13.3Asociații
o 13.4teatre și cinematografe
o 13.5Muzică
 13.5.1 Săli deconcerte și evenimente
 13.5.2Orchestra
 13.5.3Ansamblurile de camera
 13.5.4Coruri
 13.5.5Asociații și organizații
 14Anul evenimentului
o 14.1Evenimente regulate
o 14.2viata de noapte
 15zone verzi și zone de agrement
 16sporturi
o 16.1Originea sportului în Nürnberg
o 16.2Dezvoltarea unei cetăți sportive
o 16.3Criza sportului competitiv
o 16.4revenirea la sporturile de elită
 17specialități regionale
 18personalități
 19legende, legende și anecdote
 20 învaloare de știind
 21A se vedea de asemenea
 22literatură
o 22.1Lucrări de referință
 22.1.1Anuarul statistic
o 22.2Istorie
 22.2.1Sphragistics și Heraldry
 22.2.2Iudaismul
 22.2.3Istoria economică
 22.2.4 Istoriatraficului
 22.2.5Socialismul național
 22.2.6Reviste privind istoria
o 22.3Artă și arhitectură
o 22.4Relații internaționale
o 22,5reviste în general
o 22.6Hărți și planuri
 23link-uri web

176
 24itemizări și note

Numele, emblema și logo - ul [ Edit | Editare ]

→ Articolul principal : Stema orașului Nürnberg

Figura din bronz a nimfei Noris (1903) de Philipp Kittler

Numele orașului provine de la nici pentru roca de piatră , și a descris vizibil de departe roca
Keuper cu castelul. Ea și așezarea formată la picioarele ei probabil au fost numite după muntele
stâncos. În plus, există teza că numele orașului provine de la numele personal Noro . [ 7] Alte
interpretări precum "Nero-Berg", "Nur-ein-Berg" sau "Neuberg" s-au dovedit a fi greșite.
Porecla Noris a venit deja în umanism . Pentru prima dată Helius Eobanus a numit
Hessus Nürnberg "noris amoena" (dulce Noris). Hessus sa aplecat asupra ortografiei latine a
numelui orașului în documente ca "Noricum" sau "Norimberg". Medicul Johann Helwig a
fost personificat în 1650 într-o porecla de poezie ca niamul mitic Noris , care de atunci a
fost folosit pe scară largă ca alegorie de limbă educațională a orașului. [SL 1]

Glorie mare
Blazon : „Azure, un vultur Virgin . În cap natural, tineresc cu,curge părulaur și coroana
frunzeaur“ [8]
Motivul Crest: Această stemă a fost deja utilizată în sigiliul din 1220 și simbolizează Reichul
( orașul imperial ). Capul a fost descris temporar ca cap de femeie. În forma sa actuală, Marele
Statu al Armelor a fost acordat în 1936 și 1963, confirmat de Consiliul Local. Este , de obicei , în
autoritățile de sigilii (dar nu de la biroul de registru, care se execută haina bavarez oficial de
arme), condus de primarii și consiliul orașului și clădirile orașului istoric și poate doar cu o
permisiune specială, care este rareori acordată de asociații sau Companiile sunt folosite.

Stemă mică
Blazon : "împărțit, în fața jumătății de aur, de aur întărit, roșu gezungter și - vultur negru la
decalaj, în spatele cinci oblice împărțit de roșu și de argint."
Motivul Crest: Diviziunea oblică a fost detectabilă din 1260. Vulturul imperial a venit de la
1,350 adăugat și , astfel , a reprezentat sigiliul din spate. Din 1513 această cifră a fost utilizată în
sigilarea birourilor și a autorităților străine din Nürnberg, unde numărul de grinzi oblice , iar
culorile au variat de mai multe ori. Forma încă comună a fost acordată în 1936, împreună cu
Marea palarie de arme.

Ambele steme sunt supuse aprobării.

177
 Din stema mică derivă din steagul orașului. Stema mică poate fi păstrată în scopuri
publicitare de către societăți situate în Nürnberg sau plasate pe bunuri, atâta timp cât
impresia de utilizare oficială nu apare, iar stema este reprodusă în mod eronat și
corect din punct de vedere artistic.

oraș Logo

Logo al Metropolitanului Nürnberg

Un sigiliu a folosit orașul de lângă stema tradițională încă din anii '70. Sigla originală, numită și
logo-ul, a arătat un N stilizat, care amintea de partea roșie și de argint împărțită a paltonului mic
al orașului. În 1993, a fost dezvoltat un logo al orașului care a preluat silueta alungită a Castelului
din Nürnberg și sa stabilit ca un simbol al orașului. [9] Cu toate acestea, nu a fost posibil dintr - o
uniformă de design corporativ pentru a se dezvolta. În plus, vechea siglă sa dovedit a fi inflexibilă
datorită formei orizontale. [9]În 2009, Primăria a depus eforturi pentru a dezvolta un logo mai ușor
de manevrat și un aspect mai uniform. Din iulie 2011, a fost introdus treptat logo-ul noului oraș și
designul corporativ. [10] În plus față de logo - ul orașului și logo - ul cu același nume este zona
metropolitană a orașului frecvent. În acest fel, legătura dintre regiunea orașului și zona
metropolitană cu districtele învecinate ar trebui să fie percepută mai mult public.

Geografie [ Editare | Editare ]

Cartierul orașului Nürnberg și împrejurimile acestuia

178
Podul Pegnitz cu Weinstadel

Districtele și districtele statistice din Nürnberg

locație geografică [ Edit | Editare ]

Nürnberg se află pe ambele maluri ale orașului Pegnitz , care se ridică la aproximativ 80 de
kilometri nord-est de oraș și traversează zona orașului pe o lungime de aproximativ 14 kilometri
de la est la vest. În zona orașului vechi, râul a fost puternic canalizat. În vecinătatea Fürth ,
Pegnitz și Rednitz curg împreună și formează Regnitz . Mai ales în nordul și nord-vestul orașului
Nürnberg, peisajul este puternic influențat de câmpiile aluvionare din Pegnitz. În nordul orașului
Nürnberg, tărâmul de usturoi este o zonă importantă de creștere a legumelor. În sud, estul și
nordul orașului se extind Reichswald din Nürnberg .
Subsolul din Nuremberg este alcătuit din gresie moale, care a fost creată în Keuper . Nord-estul
orașului Nürnberg este Elveția Franconiană , o zonă montană scăzută, cu o înălțime de
aproximativ 600 de metri deasupra nivelului mării.
Extinderea zonei urbane [ Edit | Editare ]

Districtul Tullnau la est cu iazul Wöhrder și situat în districtul Mögeldorf Business Tower

Zona orașului acoperă o suprafață de 186,38 km². În partea de vest, dezvoltarea cu orașul
învecinat Fürth și în sud-vest cu piatră a crescut împreună. Nordul orașului este un teren de
usturoi relativ plat, care formează de asemenea calea spre vest pentru aeroportul din Nürnberg ,
precum și spre nord-estul Sewalder Reichswald .
Limita nordică a orașului vechi formează dealul castelului cu Castelul din Nürnberg și zidul
cetății conservate în mare parte ; puțin spre est, de asemenea pe partea de nord a orașului
Pegnitz, se ridică Rechenberg-ul proiectat în parc.
Constituantă [ Edit | Editare ]
→ Articol principal : Lista Gemarkungen din Nürnberg și Structura statistică a orașului Nürnberg
În 1968, zona urbană a fost împărțită în 87 de districte statistice și blocuri pentru scopuri de
planificare, în sensul unei structuri de mici dimensiuni. Aceste districte statistice sunt grupate în
10 raioane statistice. [11] Cu toate acestea,această împărțire administrativă nu joacă prea mult un rol în

179
conștiința populației, ci mai degrabă în viața de zi cu zi se îndreaptă spre numele tradițional al
locurilor.
Încorporări [ Editare | Editare ]
→ Articolul principal : Înființarea în orașul Nürnberg
Prin 1825, mediul urban a cuprins 160.84 ha. De atunci, au fost după populația orașului , ca
urmare a revoluției industriale mai fostă municipalități independente a crescut tot mai mult, iar
orașul a extins mereu mai departe încorporate în oraș, astfel încât orașul astăzi o zonă de
aproximativ 186,4 km².

Dezvoltarea populației din 1800 în Nürnberg

comunitățile învecinate [ Edit | Editare ]

Orașul Nürnberg se învecinează cu următoarele orașe, municipii și zone nemembre (începând
din nord, în direcția acelor de ceasornic):
Erlangen ( la nivel de județ oraș), Nine Forst , Kraftshofer forestiere și Erlenstegener
Forst ( Erlangen-Höchstadt ), Schwaig , Laufamholzer forestiere , Zerzabelshofer
forestiere , Forsthof , comunitate fără personalitate juridică Fischbach , păduri
umede și umede (toate County Nürnberg ), Wendelstein și Forst Kleinschwarchenlohe ( cartierul
Roth ), Schwabach (oraș la nivel de județ), conductă(Districtul
Roth), Stein și Oberasbach ( districtul Fürth ) și Fürth (oraș la nivel județean).
Brunn , Winkelhaid și Fischbach (toate din districtul Nürnberger Land) se află la granița
cu exclave Brunn aparținând orașului Nürnberg .

Air [ Edit | Editare ]

Nürnberg are un climat de tranziție umed și rece , care nu este nici pronunțat nici continental, nici
foarte maritim. Temperaturile medii lunare variază între -1,4 ° C în ianuarie și 18 ° C în august,
însă temperaturile de vârf de peste 35 ° C sunt atinse în câteva zile în timpul
verii. [12] Precipitatiile este oarecum mai mică decât în mod obișnuit pentru localizarea
geografică. Motivul pentru aceasta este amplasarea orașului Nuremberg în bazinul
Franconiei; Acest strat slab al cazanului menține masele umede de aer departe de zona
urbană. Uneori se ajunge la Nürnberg la furtuni violente și furtuni, ca ultima dată pe 28 august
2006, când un Windhoose din districtul Garden City a distrus mai multe case, unele serios.
Nürnberg
Klimadiagramm
J F M A M J J A S O N D

43 34 44 41 59 74 75 60 51 51 45 52

3 5 9 14 19 22 24 24 19 13 7 4
-3 -3 0 3 8 11 13 13 9 5 1 -2

Temperatura în ° C , precipitații în mm

Sursa: DWD ; wetterkontor.de

Temperaturile medii lunare și precipitațiile pentru Nuremberg

180
 ianuari februar marti aprili iuni iuli augu septembr octombr noiembr decembr
mai
e ie e e e e st ie ie ie ie

Temperatura maximă ( ° 19. 21, 24,

2.7 4.5 9.3 13.5 24,0 19.3 13.4 6.8 3.8 Ø 13.6
C) 1 7 0

Temperatura minimă (° 11. 13.

C)
-2.9 -2.8 0.4 2.9 7.7
0 0
12.6 9.1 5 0.9 -1.5 Ø 4.7

59. 73. 75. 629,

Precipitații ( mm ) 42,8 34.1 43.9 41.3
3 7 2
60,3 51.4 50,6 44,5 52.1 Σ 2

Timp de soare ( h / d ) 1.5 2.7 4 5.4 6.9 7.1 7.6 6.9 5.5 3.9 1.8 1.4 Ø 4.6

11. 110.
Zile ploioase ( d ) 9.8 7.7 9 8.7 9.4
0
9.9 8.4 7.9 8.4 9.5 10.4 Σ 1

Umiditate ( % ) 85 80 75 70 67 67 67 71 76 80 83 84 Ø 75,4

Sursa: DWD ; wetterkontor.de

Populația [ Edit | Editare ]

dezvoltarea populației [ Edit | Editare ]
→ Articolul principal : Dezvoltarea populației din Nürnberg

Dezvoltarea populației din Nürnberg în perioada 1871-2016

Odată cu începutul industrializării în secolul al XIX-lea a început o creștere puternică a

populației. 1808 a trăit în oraș numai 25176 [13] de persoane și în 1867 aproximativ 77.600 [14] de
persoane, locuitorii din Nürnberg a depășit în cursul anului 1881, limita de 100.000 de locuitori, și
a făcut- oraș mare . Sfârșitul 1897, orașul avea 183 397 și 1900 a fost de peste 250.000
de locuitori până în 1972, acest număr sa dublat la maximul istoric de 515.000. În 1985,
populația a scăzut la 465.000, acum a crescut din nou. Începând cu 31 decembrie
2008, populația oficială a fostpentru Nürnberg după actualizarea Biroului de Stat pentru Statistică
și Prelucrarea Datelor bavareze 503.638. [15]
Pe 18 noiembrie 2006, cetățeanul de 500.000 de ani sa născut în Nürnberg pentru a treia oară în
40 de ani.
În recensământul din 2011, populația a scăzut cu aproximativ 20.000 și a scăzut din nou sub
jumătate de milion de mărci din nou. [16] La 31 decembrie 2014, numărul total de locuitori a fost
de 501.072, iar numărul intern al municipiului din registrul populației a fost de 516.770 în același
timp. La 31 decembrie 2016, populația oficială a țării a fost de 511628 [17] , iar numărul de oraș
intern al populației registru de locuitori a fost în același timp 529407. La sfârșitul lunii octombrie

181
2017, această metodă de numărare urbană a generat 532.788 persoane cu domiciliul principal în
Nuremberg. [18] [2]
Calitatea vieții [ Edit | Editare ]
Nürnberg a ajuns în studiul la nivel mondial Calitatea Sondaj de zi de către firma
de consultanță Mercer , din nou , printre primele 25 de locuri ale orașelor cu cea mai
bună calitate a vieții la nivel mondial, ajungând la 2,010 în rândul orașelor germane pe locul
șase. [19] Curgea printre alte sociale , economice și orientate către mediu criterii , precum
și culturale , oportunități educaționale , de infrastructură și de îngrijire a sănătății unul. [19] În
clasamentul de mediu Nürnberg se taie ca cel mai bun oraș german de pe locul 13[19]
Populația pe naționalitate
În Nuremberg a trăit la 31 decembrie 2014: [20]

Populația
rang naționalitate Trimiteți în procent
(31 decembrie 2014)

în primul rând Germani fără migrație 298421 58%

în al doilea rând Germani cu migrație 116215 23%

treilea Străinii (UE) 47421 9%

4a Străinii (non-UE) 54713 11%

a 5- global 516770 100%

Vezi de asemenea : Statistica orașului Nuremberg

Dialect [ Edit | Editare ]

Spațiul limbii est-francofoni

Nuremberg dialectul aparține grupului dialect franconiană Est , dar o transporta trăsături clare
de Nord Bairischen ( de exemplu , căzuți diftongi ) și formează o tranziție între cele două grupuri
dialectale. [21] În cercetarea acum se crede că , chiar și în principal , au avut tendința de la
sfârșitul Evului Mediu orașul dialectul la nord Bairischen. [21] [22] În ultimii 200 de ani, cu toate
acestea se observă o plecare de la bavarez spre Est caracteristici france, cu toate că a existat
un aflux ridicat de Oberpfalz doar în epoca industrială. [21]Dialectul orașului vecin Fürth este
foarte asemănător, cu excepția diferențelor dintre formarea plurală și formele diminutive. [23] O
serie de autori precum Fitzgerald Kusz sau Klaus Schamberger menține în continuare dialectul

182
urban. Unii sunt membri ai Collegium Nürnberger Mundartdichter . Sub populația mai tânără,
stadtmundartul este folosit. [23] Se întâlnește adesea în mass-media un Franconian din
Nuremberg , care se bazează mai mult pe forme colocviale decât pe dialectul urban
periculos. [23] a fost documentat de nürnbergheze inregistrari sonore dialect în cursul
pregătirii Sprachatlasses bavarezși o gramatică publicată în 1907. [24]

Religii și credințe [ Edit | Editare ]

Statisticile marturisire [ Editare | Editare ]
Din cei 529,407 locuitori (1 iulie 2017) au fost protestanti 145085 (27,4%) și 130203 (24,6%)
catolică. [25] [26] [27] la sfârșitul anului 2014 erau protestanți încă 150515 (29,1%), în 2010 , au
existat 160.000. Numărul de locuitori catolici au luat 2010-2014 , în ciuda Zuzügen din Europa
de Est de la 5000 133678 (25,9%) de la. [28] [29] Conform Recensământului din 2011 au fost la
acel moment 34,1% din Nuremberg Evanghelică (164,730 locuitori), 28,3% catolică (136,620
locuitori), 4,5% ortodocși (21,910 locuitori), cu 0,7% membri evanghelice Biserici libere (3330 de
locuitori), 0,4% evrei(2090 de locuitori) și 4,2% aparțineau altor (20.200 locuitori) și 27,7% nici
o comunitate religioasă publică (133,560 de locuitori, care va include musulmanii
Nuremberg). [30] Conform unui calcul al numărului de persoane care provin din familii
de imigranți, ponderea populației de musulmani din Nuremberg a fost la data recensământului,
8,1 la sută (aproximativ 39.300 de locuitori). [31]
Creștinism [ edita | Editare ]

Biserica Evanghelică Sf. Lawrence , fațada de vest

Zona celui mai târziu Nuremberg a aparținut inițial diecezei lui Eichstätt . Din 1016, zona de nord
de Pegnitz a fost atribuită diecezei de la Bamberg . În 1525, orașul imperial din Nürnberg a
introdus Reforma după confesiunea luterană. După aceea, a rămas timp de secole un oraș
protestant. Doar zona extrateritorială a ordinului teutonic a rămas catolică.
După tranziția orașului spre Bavaria în 1808, locuitorii protestanți aparțineau Bisericii Protestante
a Regatului Bavariei , care inițial includea comunități luterane și reformate. În același
an, Deaneria Generală, în 1810, a fost înființată protopopierea orașului Nuremberg [32] și
1934, cartierul bisericii din Nürnberg . Astăzi, parohiile orașului Nürnberg aparțin protopopiatei
Nürnberg cu cinci deputați (Nürnberg-Mitte, -Nord, -Ost, -West și -Sud). Nuremberg este
episcopia bisericii epopee a Bisericii evanghelice luterane din Bavaria. [33] Biserica Luterană

183
operează o școală a bisericii, Wilhelm-Lohe-școală Nürnberg evanghelică de cooperare școală
cuprinzătoare,[34] un colegiu [35] și casa Eckstein [36] ca academie de oraș. [37] Instituțiile diaconale
pentru vârstnici, [38] clinicile [39] și colegiile tehnice sunt susținute de Diakoniewerk
Neuendettelsau [40] . Rummelsberger Diakonie este implicatasemeneaîn zona Nürnbergcu
diverse facilități. [41]
Încă din secolul al 19 - lea a existat , de asemenea , o comunitate separată a reformați membrii
bisericii că , în 1853 propria sa , împreună cu celelalte biserici reformate din Bavaria Sinodul a
primit. În 1919, comunitățile reformate s-au separat formal de biserica protestantă din
Bavaria. De atunci, Bavaria a avut două biserici protestante de stat, The Biserica Evanghelică
Luterană din Bavaria și Sinodul reformat din Bavaria drept al Rinului, care din 1949 Evanghelica
Biserica reformată din Bavaria numită și acum parte din Biserica Reformată Evanghelica -
Sinodul Evanghelica reformat Bisericile din Bavaria și din nord-vestul Germaniei(Sinodul
Asociația XI) este. Aproximativ 30% din locuitorii orașului Nürnberg sunt denominațiuni
protestante. [42] La 22 aprilie 2017, Nürnberg este cel de-al 96-lea oraș care primește titlul
onorific " Orașul Reformei Europei " acordat de Comunitatea Bisericilor Protestante din
Europa . [43]
Cel puțin din secolul al XVIII-lea, numărul catolicilor din oraș a crescut din nou. În 1810, prima
comunitate catolică din Nuremberg a apărut încă de la Reformă. În 1816 a primit Frauenkirche
pentru uz permanent. De atunci, au apărut și alte comunități. În special, încorporarea suburbiilor
catolice în Nürnberg, proporția catolicilor în secolul al XX-lea a crescut la o treime din
populație. [44] Cele 46 de parohii oraș aparțin în principal decanatului Nürnberg arhiepiscopal
Bamberg. Parohiile din raioanele sudice aparțin Decanatului Nuremberg-Sud al Diecezei
Eichstätt. Ambele dieceze și-au unit forțele pentru o imagine publică unificată a Bisericii Catolice
din Nuremberg. Multe dintre facilitățile bisericii sunt adăpostite în casa bisericii
orașului. [44] Aproximativ 26% dintre locuitorii orașului Nürnberg sunt denominațiuni romano-
catolice. [42]

Acest articol sau secțiune necesită o revizuire . Mai multe detalii sunt prezentate pe pagina de discuții . Ajuta
să - l îmbunătățească , și apoi a elimina această etichetă.

În plus față de bisericile naționale , există o varietate de evanghelici biserici libere , unele
evanghelice [45] comunități din Nuremberg, inclusiv aproape 15 de biserici penticostale (inclusiv
comunități de limbi străine), [46] [47] două comunități Evangelical Free Church , patru comunități
ale Bisericii Metodiste Unite și comunitățile de menoniți , fraților menoniți , o congregație
evanghelică liberă și șase municipalități din şaptea Bisericii Adventiste de ziua . Multe biserici
parohiale și parohiale se află în Alianța Evanghelică din Nürnbergîmpreună, [48] proiecte în jurul
valorii de comune , cum ar fi rugăciunea Descărcați piața de cereale YMCA sau două despre
proiecte municipale efectua. Armata Salvării face cu munca ei socială în Nuremberg , cu
aproximativ 300 de locuitori și 70 de angajați [49] în persoanele fără adăpost și dependent de
droguri ajuta la o contribuție semnificativă la asistență socială locală.
Mai mult decât atât, sunt Comunitatea apostolică , The Comuniunea Anglicană și Biserica
Baptistă Internațională a reprezentat (cu închinarea străină) și Biserica Evanghelică-Luterană
Independent și Biserica Catolică veche .
Denumirea ortodoxă [50] a fost puternic reprezentată în Nürnberg timp de decenii cu comunitățile
bisericești naționale datorită undelor de imigrare. [51] Imediat după cel de- al doilea război
mondial , a apărut o mică comunitate ortodoxă rusă. Ca urmare, Biserica Ortodoxă Greacă
Sfântul Apostol Pavel, care are o biserică mare în canalul superior 35, a venit [52] precum și
parohia Ortodoxă Sârbă Sfinții Chiril și Metodiu adăugat în Kranichstraße patra [51] Nuremberg
este acasa , la Mitropolia Europei Germania de Nord, Centrală și Biserica Ortodoxă
Română. Aceasta menține mănăstirea Sf. Mucenici Brâncoveanu și parohia Sf. Mucenic
Demetrios. [53] Biserica din Fürther Straße 166 este pictat cu fresce în stil ortodox. După secole,
Nuremberg a devenit pentru prima dată sediul unui loc arhiepiscopic și metropolitan. Există, de
asemenea, o congregație a Bisericii Ortodoxe Ruse în parohia Binecuvântată Xenia din Sankt
Petersburg . [54] Creștin Orient este de trei biserici copte egiptene, [51] etiopian [51] reprezintă și
stampare Eritreei, [51] alte biserici ortodoxe sunt armeana, [51] caldeean irakian și relief. [51]

184
Există, de asemenea, mai multe biserici ale Noii Biserici Apostolice și ale
Științei Creștine ( Știința creștină ). Martorii lui Iehova și Biserica lui Isus Hristos a Sfinților
din Urmă zi , de asemenea , cunoscut ca mormonii, sunt reprezentate în Nuremberg , cu unele
municipalități.
Islamul [ Edit | Editare ]
1616 a apărut la Nuremberg, traducerea Coranului de către Salomon Schweigger , prima
traducere în limba germană.
Majoritatea musulmanilor din Nürnberg sunt sunni . De la începutul anului 1970 există comunități
în Nürnberg pentru îngrijirea și promovarea credinței și culturii islamice. Comunitatea turcă e. V.
este cel mai vechi dintre aceste cluburi. Centrul Cultural Islamic, fondat în 1976, din 1993 în
Spittlertorgraben Ayasofya-Cami- moschee situată și aparține Asociației Islamice Centrelor
Culturale din Köln. Asociația Culturală Turco-Islamică a existat încă din 1979. În 1996, Moscheea
Eyüp Sultan a deschis cea mai mare moschee din Bavaria și cea de-a treia ca mărime din
Germania. Singura moschee din Nürnberg, care oferă și oferte de limbă germană pe scară mai
largă, este cea a Comunității islamice din Nürnberg (IGN). [55][SL 2] [56]
Cei Șiiții sunt prezenți în ședință Nürnberg și centre de rugăciune. [57]
Alevii [ Editare | Editare ]
În Nürnberg există o comunitate a comunității Alevi și o asociație culturală Alevi. [58]
Iudaismul [ Edit | Editare ]
Vezi de asemenea : Istoria evreilor din Germania și sinagogile din Nürnberg

Fosta sinagogă principală de la Hans-Sachs-Platz

Otto de Freising a raportat în primul rând că , în 1146 mai mulți evrei s - au refugiat în
Nuremberg după ce au fost dați afară din Renania, unde călugărul francez cisterciene Radulf în
avans a doua cruciada a pogromuri numit. [59] , dar , probabil , a fost anterior o așezare sud - est
de Sebalduskirche care ca mănăstirea Egidien în afara zidurilor orașului și Sebald în 1150 , la
prima expansiune urbană [60] a fost inclus. [61]Cercetările arheologice mai recente nu au putut
confirma această zonă de decontare. O așezare în ghetouri nu a existat în Evul Mediu înalt, însă
piața de fructe de astăzi ar putea fi considerată un centru de decontare. Prin urmare, o suspecți
de relocare în zona regenerată pe piața principală de astăzi până în jurul anului 1250. [62] Prima
sinagogă este atestată pentru anul 1296th [63] Ca parte a disputelor dintre tron Habsburgii și
nassauern persecutarea evreilor a început cu punctul de plecare Röttingen , de asemenea
, puternic în sudul Germaniei, și a ajuns la rintfleisch masacre . La Nürnberg, populația evreiască
a fugit într-o parte a castelului, dar acest lucru a fost ars de mulțimea furioasă.[64] Nuremberg
Memorbuch listează 628decese. [65]Un scurt timp după aceea a fost posibil din nou revenirea și
reinstalarea. Dar deja în 1349, a venit ca urmare a Pestpogrome înapoi la masacre în care
562oameni, probabilaproximativ o treime din comunitatea evreiască, [66] au fost revoltele
victima. După Konrad von Megenbergs raportează ciumaizbucnit în oraș pânădoi ani mai târziu,
astfel încâtîn plus fațămotivele invocateprobabilconstrucția pieței principale și îmbogățireafost

185
principalul obiectiv precum și cea a lui Charles IV. Lasă privilegii suspect acordate. [67]În piața
sinagogală, actuala Frauenkirche a fost construită la cererea lui Carol al IV-lea. [68] Din nou,
expulzarea a urmat reluarea. Noul loc de așezare se afla la fostul cimitir evreiesc (la ultima
Judengasse / Wunderburggasse). [69] Din 1473, au existat din nou planuri pentru evreii
deportați. În 1498 Maximilian I a ordonat, după sfatul orașului, expulzarea și exproprierea. [70] În
același timp, Consiliul Local a încercat să prevină atacurile violente, astfel prezentat o infracțiune
și garantată „securitate“ de către executorii judecătorești. [71] Între 20 februarie și 10 martie 1499,
evreii trebuiau să părăsească orașul. Dar sa dezvoltat din 1528 în orașul imediat vecinFürth o
viață înfloritoare comunitate evreiască, [72] , care are loc până în secolul al 20 - lea. În
Nuremberg, o așezare a fost permisă din nou doar în 1850, dar iudaismul din oraș a decolat
rapid și număra încă 1831 1831 de membri. [73] Odată cu inaugurarea sinagogii nou construit în
anul 1874 , la astăzi , Hans-Sachs-Platz, comunitatea evreiască a avut o nouă casă. În 1902, la
Essenweinstraße a fost consacrată o sinagogă ortodoxă . În 1922, comunitatea evreiască din
Nürnberg avea 9280 de membri.

"Polenaktion": Expulzarea evreilor polonezi, la 28 octombrie 1938, la Nürnberg

După preluarea puterii lui Hitler în 1933, numeroși enoriași au emigrat. Numărul populației
evreiești din Nürnberg a scăzut de-a lungul anilor 1934 până în 1940 la 5638. Deja în august
1938 a fost Julius Streicher demola sinagoga din Nürnberg; sinagoga de pe Essenweinstraße a
fost arsă în cursul pogromurilor din noiembrie, în noaptea de 9-10 noiembrie 1938. [SL 3] Cea mai
mare parte a nopții la 29 octombrie 1938 evreii au facut parte din „ Polonia Acțiuneintrodusă“
, precum și în Nuremberg, din casele lor, în trenurile păzite și camioane transportate la frontiera
germano-poloneză și peste vânat. [74] [75]În total, 1631 victimele credinței evreiești din Nuremberg
ale național-socialismului. [76]
Comunitatea evreiască de astăzi, Nuremberg, a găzduit, începând cu anul 1984, pe strada
Johann Priem. Cu toate acestea, capacitatea spațială a acestei sinagogi, conform datelor
proprii [77] cu membrii în prezent din 1999 (din 2013) [78] nu mai este suficientă.
Pentru ortodoxă direcția iudaismului Sinagoga Adass Israel, este [79] la hasidice calea
iudaismului, sinagoga Chabad . [80] [81] [82]
Bahai religie [ edita | Editare ]
Credința Baha'i este reprezentată în Nuremberg cu o comunitate. [83]
Hinduismul [ Edit | Editare ]
Hinduismul este în Nuremberg cu un templu, Sri Sithivinayagar prezent, care este sprijinit de o
comunitate predominant Tamil. [84]
Budismul [ Edit | Editare ]
Diverse comunități budiste din Theravada , Mahayana și Vajrayana [85] sunt active în Nürnberg
cu grupuri de studiu și de meditație.
Pentru Budismul Vajrayana este unul dintre Centrul budist [86] , pentru a Theravada budism,
budist Centrul Nurnberg LAND e. V. [87] În 2009, comunitatea thailandeză a inaugurat al doilea
templu budist, Wat Thepwongsaram . Budhismul Mahayana, în special tradiția Zen / Chan,
include Templul Bodhidharma din Nürnberg. [88]

186
Din septembrie 2012, există sunt în Nuremberg-Eibach budist Manastirea Vinh Nghiem, care
este condus de comunitatea budist vietnamez Franks, condus de călugări din Vietnam și
Germania. Manastirea apartine budismului Mahayana.
Alte comunități religioase [ Edit | Editare ]
În Nürnberg, comunitatea religioasă aproape dispărută a comunității mandaeene a fost
refugiată . [89]
Antroposofia [ Edit | Editare ]
Antroposofia , care are propriile sale rădăcini în Nuremberg, [90] este o comunitate de credință în
Krelingstraße 26, [91] cu Scoala lui Rudolf Steiner [92] și un centru cultural, Steiner Casa Rudolf,
Rieterstraße 20 prezent. [93]
Asociația Umanistă din Germania [ Edit | Editare ]
În Nürnberg există o asociație națională activă a Asociației Umaniste din Germania (HVD), care
este o comunitate recunoscută a lumii de opinie a persoanelor nereligioase. Rudele sale se
bazează pe mai mult de 160 de ani de istorie în regiune.
În 1994 bfg Nürnberg Kdö.R. în HVD Nuremberg Kdö.R. și sa alăturat Asociației Federale
fondată cu un an mai devreme. În 2011, asociația din Nürnberg a fost recunoscută de către
Ministerul Culturii din Bavaria ca asociație națională. Asociația operează și Turnul
Sentimentelor la poarta de vest a zidului orașului Nürnberg.

Istoricul [ Editare | Editare ]

→ Articol principal : Istoria orașului Nürnberg și orașul imperial din Nürnberg
Începuturile orașului [ Editare | Editare ]

Cea mai veche imagine tipărită a orașului Nürnberg, Schedelsche Weltchronik 1493

Primele urme de decontare în apropierea pieței principale actuale sunt datate în jurul anului
850. [94] Când a fost fondat orașul, nu este cunoscut, ar putea fi 1000-1040 în cursul securizarea
regiunii de frontieră între Saxonia , Bavaria , Franconia de Est și de Boemia au fost la intersecția
unor importante drumuri. Există mai multe așezări timpurii. Acestea au inclus , probabil , două
curți regale la Sf . Egidien și Sf . Iacob , și zona dintre Sebalduskirche și castel . [95] Decontarea
avea dreptul de piață de la bun început . 1050 dinÎmpăratul Henric al III-lea. Sigla emisă așa-
numita Sigena conține data "nuorenberc" ca loc de expoziție, făcându-l prima mențiune
documentară a orașului Nürnberg. [96] Ca bază imperial Nuremberg Castle (Kaiserburg) a fost
de curând important pentru regat . 1065 a făcut Henric IV. De la Imperial Nürnberg și din jurul
său propriu High Court - și județean. Conrad III. a dat recent construit castelul județul cu hotărâre
și de gestionare la Edelfreien de Raab (din Austria Inferioară ), 1190-1191 a fost deFrederick al
lui Nuremberg-Zollern a preluat-o.
Cu Marele Scrisoarea de libertate a făcut împăratul Frederic al II - lea. Nürnberg în 1219
pentru Orașul Imperial gratuit . Influența burgravelor de la Nürnberg a fost limitată la
Burggrafenburg și sa încheiat complet când ultimul burgrave Friedrich VI. Burggrafenburg 1427
vândut Consiliului din orașul Nürnberg. De atunci până la tranziția spre Regatul Bavariei , averea
politică a orașului era pe deplin în mâinile acestui consiliu, iar Casa Hohenzollern , titlul de
Burggraf din Nürnberg până în 1918.

187
Evul mediu târziu și timpurile moderne [ editați | Editare ]

Instrucțiunile de vindecare, adică prezentarea Reichskleinodienului , au reprezentat un impuls important pentru

înflorirea economică.

Teritoriul orașului imperial din Nürnberg

Pellerhaus de 1605 a fost de până la distrugerea fațadei sale în 1945 ca fiind unul dintre cele mai importante clădiri
ale Renașterii .

Mulți împărați au ales Nurembergul ca loc de reședință, inclusiv Charles IV , care a emis Boul de
Aur la Nürnberg în 1356 . 1423 înmânat împăratul Sigismund de bijuteriile coroanei ale orașului,
de la care au fost păstrate până la începutul secolului al 19 - lea. Anii 1470-1530 sunt în general
considerate epoca de aur a orasului - in ciuda recurente certurile și conflictele cu cavaleri
ca Götz von Berlichingen și Conz Schott de Schottenstein , ci prin 1512, armata a cercului
francilor Imperiului au fost eliminate. De la 10 octombrie la 6 noiembrie 1485 împăratul Frederick
al III-lea.în oraș, despre care Losungerul Ruprecht Haller a făcut un protocol al ceremonialului
" intrare și ieșire" a împăratului. [97] bogăție a orașului a venit prin excelenta ambarcațiuni și o
locație convenabilă , ca un centru comercial în mijlocul Europei încheiat. Piața de valori
Nürnberg a servit ca o legătură în schimburile comerciale dintre Italia și alte centre de afaceri
europene. A avut loc un schimb de bunuri cu Levantul de la Veneția . În acest timp, Nuremberg,
împreună cu Köln și Praga, a fost unul dintre cele mai mari orașe ale Sfântului Imperiu Roman .
În războiul de treizeci de ani , zona din jurul orașului Nuremberg a fost scena unui război de
poziții al partidelor de război de mai mulți ani. Deși orașul nu a fost cucerit, ci a fost în
permanență slăbit economic de devastarea din zona înconjurătoare. După război, masa de pace
de la Nürnberg a avut loc la Nürnberg în 1649, timp în care părțile la conflict au încheiat pacea
timp de mai multe zile.
Prin regat Defension ordinea de 1681 Nürnberg a fost angajat la nouă societăți la cele trei
regimente de infanterie ale cercului francă Imperiului să se prevadă ca , în
cazul Reichsexekution armatei imperiale ar fi integrate.

188
La 13 octombrie 1792, a fost fondat primul Kunstverein din Germania împreună cu Kunstverein
Nürnberg .

Bastionul și șanțul 1873 (Gazebo)

19 și începutul secolului 20 [ Edit | Editare ]

Evenimentele semnificative au avut loc între 1796 și 1806. După ce a
îndemnat administrația prusacă în Ansbach Nürnberg, învecinată, în cele din urmă subordonată
regulii prusace. Contractul nu a fost executat deoarece Prusia a fost descurajată de datoria de la
Nürnberg. În același timp, în populația din Nürnberg s-au
acumulat mari resentimente împotriva guvernării din ce în ce
mai corupte a familiilor patriciene . Aceste evenimente au zdruncinat constituția imperială a
orașului și au adus orașul până la pragul răsturnării .
În Reichsdeputationshauptschluss din 25 februarie 1803 Nuremberg a fost încă inițial rămâne
independent până după semnarea Actului Confederației, și la sfârșitul Vechiul Regat, trupele
franceze au ocupat Nürnberg. La 15 septembrie 1806, armata franceză a predat în cele din urmă
orașul Regatului Bavariei , care a instalat curând o administrație civilă și a încorporat
administrativ orașul în regat. Regatul Bavariei a preluat în 1806 datoriile exorbitante ale orașului
imperial din Nürnberg, ca parte a datoriei publice bavareze totaleși astfel a asigurat consolidarea
și eradicarea lor. Prin legislația bavareză, catolicii, care au fost tolerați anterior în oraș,
protestanții au fost echivalenți din punct de vedere legal. După eliminarea reformelor centralizate
ale contelui Montgelas în 1817, Nuremberg a fost dat din nou propriului său magistrat în mai
1818, iar primarul a fost Friedrich Binder.

Vulturul ; prima cale ferată germană

Handelshafen Nürnberg (1845)

În secolul al XIX-lea, Nuremberg a devenit unul dintre centrele industriale din Bavaria. Astfel a
condus 1835 ca prima cale ferată pentru traficul de pasageri în Germania " Adler " de la
Nürnberg la Fuerth.

189
Nuremberg a devenit oraș port în anii 1840, când Canalul Ludwig-Donau-Main , construit între
1835 și 1846, a ajuns în oraș. Acest lucru a condus prin Gostenhof și a fost portul comercial
Nürnberg pentru manipularea mărfurilor. În 1950, Canalul Ludwig a fost abandonat, iar în anii
1960 a fost aproape complet construit cu Autostrada Federală 73 . Numai numele străzii pe
rampe care amintesc acolo astăzi la fostul port la canal de Ludwig datorită legăturii sale feroviare
în 1845 un tri-modal de marfă manipulare bot navă / feroviar / rutier.
Din 1841, Nürnberg a fost inclus în planurile de la Ludwig-Süd-Nord-Bahn , care au condus de la
Lindau la Hof. Aceasta a fost prima bavareză feroviară care a fost construită pe împrumuturile
lui Ludwig I (Bavaria) pe cheltuiala guvernului comisiei de construcție a căilor ferate. La 1
octombrie 1844 a avut loc punerea în funcțiune a rutei Nuremberg-Bamberg. La scurt timp după
aceasta, ruta Nurnberg-Schwabach a fost finalizată. [98]
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Nürnberg probabil că Rauschgold a fost inventat.
Nuremberg sa dezvoltat între anii 1870 și 1939 într-un centru al industriei feroviare de jucării și
model. Multe ateliere mici pentru companiile mari au produs jucării din tablă (jucării din
tablă). Aici, în special compania a făcut Bing mai departe că a luat saltul de la producția manuală
(tăiere, lipire, vopsire) pentru producția industrială (litografii, ștanțat, amarare) și a crescut cu
produse ieftine , pentru cel mai mare producător de jucării din lume. [99] Mulți dintre acești
producători de jucării erau evrei deținute și au fost în anii 1936 și 1938 victimele forțate de către
naziști „ arianizare “.

Eagle Street, 1901

Placerul cu așezarea industrială, 1905

Case pe Pegnitz, 1901

190
 

Moritzkapelle și Bratwurstglöcklein, 1910

Piata Principala a Pietei cu Primaria Vechi, 1906

Piata principala Piata cu Frauenkirche, 1906

Piata fructelor, 1907

191


Zidul orașului sudic, 1901

Dürerplatz, 1906

Lorenzer Platz, 1906

Ludwigsplatz, 1910

192
 Schildgasse, 1910

Marte din coloanele SA cu steaguri de hârtie pentru mitingurile naziste din Nuremberg, în septembrie 1935

În anii 1920, primele raliuri ale partidelor naziste din partea național-socialiștilor au avut loc la
Nürnberg . În Nuremberg însăși, NSDAP nu a câștigat niciodată în alegeri. Orașul a
fost condus predominant de DDP liberal . În același timp, Nürnberg sa datorat importanței sale
ca locație industrială, un centru al social-democrației bavareze .
În anii 1920, Hermann Luppe a deținut funcția Lord Mayor. El a fost ales primar în 1920 ca
succesor al lui Otto Gessler , dar el a fost singurul candidat. [100] În Consiliul Local Luppe a lucrat
cu social - democrații, care în Republica Weimar a reprezentat marea majoritate în consiliul
local. La 20 octombrie 1922, primul grup Ortsgruppe al NSDAP a fost fondat la Nürnberg
de Julius Streicher . [101] Astfel, ascensiunea socialismului național a început în Nuremberg. În
lupta sa împotriva antisemitismuluiLuppe a intrat în conflict cu Julius Streicher și NSDAP. Printre
altele, au existat mai multe procese între el și Streicher pentru calomnie și calomnie de către
naziști. [100] După acapararea puterii de către naziști a fost Hermann Luppe arestat la 18 martie
1933 si a raportat după eliberarea sa din Nürnberg. [102]
În timpul mandatului lui Hermann Luppe, Nürnberg a urmărit o politică urbană progresivă. A
contribuit semnificativ la educație, bunăstare socială, cultură, arhitectură și planificare
urbană. Printre altele, au fost construite noi complexe rezidențiale, clinica ginecologică de pe
Flurstrasse sau facilitățile sportive și de agrement. [100]
Perioada de socialism național [ Edit | Editare ]
Distrugerea din Nuremberg 1945 (Egidienplatz)

Pe parcursul perioadei de național - socialismului Nuremberg a fost de naziști ca

„orașului Partidului raliurile “ una dintre cele mai importante locuri ale propagandei naziste. De
la Nürnberg Legile , numite și Legile de la Nürnberg au fost adoptate în unanimitate , la 15
septembrie 1935 Reichstag pe al 7 - lea nazist Partidul Rally ( „Partidul Rally of Freedom“) , în
Nuremberg. Cu ei, naționaliștii sociali și-au pus ideologia antisemită pe o bază juridică.
Între 1941 și 1945 erau deținuți din lagărul de concentrare, din tabăra din Flossenbürg , în orașul
din lagărele de concentrare . Câțiva sute de prizonieri au lucrat în cazarmă
SS din Nürnberg pentru administrarea construcției Waffen-SS și a poliției din Nürnberg . Din
lagărul de concentrare în afara taberei de la Nürnberg, a fost construită baracă și micul tabără în
aer liber Eichstätt. [103] Din 10/optsprezece/1944-03/șase/1945 a existat , de asemenea , lagăr
de concentrare Nuremberg (Siemens-Schuckert) , cei 550 de femei prizonieri munca
forțată munca prestată pentru Siemens-Schuckert (SSV) , în drum Katzwanger. [104]
În al doilea război mondial Nuremberg a fost unul dintre obiectivele frecvente ale Aliaților raiduri
aeriene , care au afectat grav oraș. La 2 ianuarie 1945, orașul vechi din Nürnberg a fost aproape
complet distrus. Tot în bătălia de cinci zile de la Nürnberg, în aprilie 1945, clădirile istorice au fost
distruse. După război, au existat considerente de a abandona complet orașul ruinat și de ao
reconstrui în altă parte.
Post-război și reconstrucție [ Edit | Editare ]

193
În Nüremberg 1945

După cel de-al doilea război mondial, în oraș au existat o lipsă de hrană și o lipsă de
locuințe. Din cele 134.000 de case înainte de război, doar 14.500 au rămas fără deteriorare. [105]
Martin Treu și Hans Ziegler au fost numiți de guvernul militar american în iulie 1945 noilor primari
ai orașului. Paralel cu de denazificare la nivel local , de asemenea , găsite în noiembrie 1945
, în Palatul de Justiție implicat în Fürther Straße procesele de la Nuremberg împotriva
conducere criminali de război ai nazist dictaturii în loc. De la Palatul de Justiție a supraviețuit cu
închisoarea adiacentă războiului în mare parte neatinsă, a fost ales în loc Nürnberg Berlin , ca
loc de procese, mai ales că Nürnberg ca un oras raliurilor din Nuremberg a avut o semnificație
simbolică similară cu capitala sau Munchen.

Orașul vechi în 1969, după reconstrucție

La începutul anului 1948 sa decis într - un concurs de arhitectura, orașul în mare parte distrus
după planurile de dezvoltare ale Heinz Schmeißner și Wilhelm Schlegtendal reconstruiască în
1949 a avut loc la Nuremberg, The Exhibition Building din Germania , sub sloganul „Noi trebuie
să construim“ în loc. [106] Reconstrucția sa bazat în mare parte pe structurile istorice ale orașului,
astfel încât acestea sunt încă lizibile în multe locuri, în ciuda structurii predominant distruse a
clădirii. Mai ales structura de pe acoperiș a fost din nou formată similar cu starea de dinainte de
război. Multe clădiri importante ale bisericii au fost, de asemenea , reconstruite în mare parte ,
precum și clădiri de-a lungul mai târziuIstoric mile ca Reichsburg . Locuințe importante, cum ar
fi Toplerhaus și Pellerhaus sau clădirile de pe Hauptmarkt, nu au fost reconstruite sau parțial
reconstruite.
De la miracol economic în ziua de azi [ Edit | Editare ]

Fabrica Grundig, situată în vecinătatea orașului Fürth, a fost una dintre cele mai importante companii din vremea
Wirtschaftswunder. Controlul calității unui televizor, 1959

194
După război, profilul economic al orașului sa schimbat. Traditie industrii bogate , cum ar
fi industria de motociclete Nuremberg ( a se vedea , de asemenea: două roți
Uniunea și Hercules ) nu au putut să se bazeze pe succesul în prima jumătate a secolului. Prin
contrast, companii precum AEG sau Photo Porst s-au extins . [107] la sfârșitul anilor 50 au fost
lipsesc încă 47.000 de case. 1957 a companiei de locuințe municipale, piatra de temelie pentru
noul cartier Langwasser set, a cărui construcție a fost cel mai mare proiect pentru extinderea
unui oraș în Germania. În 1967, ultimul lot vacant a fost închis pe piața principală.[109]

Deschiderea aeroportuluidin Nürnberg , aprilie 1955

Nuremberg companii precum Siemens-Schuckert , Scholler inghetata , MAN , Zündapp și 1957

prin Fürth Grundig lucrari achizitionat echipamente de birou producător Triumph-Adler a avut
parte semnificativă în așa-numitul miracol economic . Numărul angajaților din industrie a crescut
de la 77.000 (1950) la 120.000 (1960). [110] De o importanță deosebită Nuremberg din 1950
a avut loc anual Nuremberg Toy Fair a câștigat, astăzi are loc finalizat în 1973 centrul
expozițional în Langwasser. Alte proiecte importante de infrastructură din perioada postbelică au
fost: 1955 deschidereaAeroport , 1967, începutul construcției unui metrou și 1972,
finalizarea portului Bavaria pe canalul principal-Dunăre .

Clădiri [ Editare | Editare ]

→ Articol principal : Arta și monumentele orașului Nürnberg
Vezi și : Mila istorică și castele, palate și conacuri din Nürnberg
Vezi și : Lista celor mai înalte clădiri din Nürnberg și lista clădirilor religioase din Nürnberg
Nuremberg a fost singurul oraș important din Germania până în al doilea război mondial, în care
centrul istoric al orașului și fortificațiile au rămas aproape neschimbate. Conștient de această
importanță culturală și artistică deosebită, au fost luate măsuri pentru salvarea și restaurarea cu
credință a celor mai importante clădiri înainte de a fi distruse. În cele din urmă, doar zece
procente din masa clădirii au supraviețuit bombardamentului. Orașul Nürnberg a decis să refacă,
spre deosebire de majoritatea orașelor germane din acea vreme, structura vechiului oraș și a
reușit să integreze clădirile istorice valoroase într-un context mai nou. Prin urmare, orașul vechi
nu este doar o mărturie a Evului Mediu și a perioadei moderne, dar și a reconstrucției și
modernității.
Romanic (până la 1250) [ Editare | Editare ]

Heidenturm

195
Casa Nassau

Castelul Nuremberg este una cu istoria și arhitectura sa din cele mai importante fortificații din
Europa. [111] Castelul Imperial, sub Konrad III. și Friedrich Barbarossa a fost construit, a
păstrat designul său romanesc de-a lungul secolelor , mai ales cu Capela Imperială și turnul
păgân. Nassau Casa este cea mai veche clădire din districtul Lorenz și datat cu două etaje
inferioare la 12-lea. Sebalduskirche este cea mai veche dintre cele doua biserici principale si
a fost construit pe locul unei biserici anterioare în finala a romanic (naos) aproximativ 1230-1275.
Gotic (până la 1500) [ Editare | Editare ]

Weinstadel cu Henkersteg

Sf. Sebaldus

Fântână frumoasă

Între anii 1332 și 1339, Spitalul Duhului Sfânt a fost construit ca fundație a cetățeanului
bogat Konrad Groß . După pogromurile a venit de la 1349 , în numele lui Carol al IV. ,
The Frauenkirche în piața din fosta sinagogă. Frumoasa Fântâna a fost creat 1389-1396 și cu 40

196
de puncte de oameni sculpturi, instituțiile acelui timp într - o reprezentare
hierarchizing. Construcția lui Lorenzkirche a început în jurul anului 1250 și sa extins în trei faze
până în 1477. A fost construită și pe locul unei clădiri anterioare. Sebalduskirche a primit corul
sala in stil gotic.
Bogatia orasului a fost reflectata in cultura vii a cetatenilor bogati, astfel incat la sfarsitul goticului,
numeroase case urbane puternice au format orasul. Ea a dezvoltat o cultură a curții, care a venit
în plină floare în Renaștere. [112]
Renaissance [ Edit | Editare ]

Primăria Wolff'scher Bau

Frauentorturm

Oras liber a urmărit un tipic pentru această strategie de extindere de timp, astfel încât de la 1500
mai multe familii patriciene conace dobândite în afara fostelor ziduri ale orașului. Conservate și
merită văzute sunt castelul proprietar, conacul Hummelstein că Petzenschloss, conacul
Schoppershof, Schübelweiher munte, Tucherschloss care Weigelshof și Zeltner castel.
Pellerhaus (1602-1605) a fost (parțial distrusă în război și reconstruit moderne, este planificat
pentru a reconstrui casa în parte) , ca o operă majoră a Renașterii
germane. Hirsvogelsaal (1534) ca un exemplu al arhitecturii Patriziats greu a fost
reconstruit. Podul de carne a fost construită de către constructorul consiliului 1596-1598 Wolf-
Jacob Stromer din cauza fluxului de-a lungul liniilor de Rialto într - un arc. Deoarece a servit ca o
arteră principală, a trebuit să meargă mult mai plată și a fost considerată de mult timp ca fiind
excepțională în construcția de poduri.
Puternicul Wolff'sche Rathausbau a fost construit în anii 1616-1622 și indică cu elemente de stil
deja trecerea la barocul mai târziu. A fost distrusă parțial în timpul celui de- al doilea război
mondial și a fost complet reconstruită într-o fază relativ lungă de reconstrucție relativ târziu în anii
1960.
Baroc și rococo [ Edit | Editare ]

197
Neptun fântână

Egidienkirche

Era baroc nu a afectat panorama orașului gotic și renascentist. Singura biserică barocă din
orașul vechi este Egidienkirche (reconstrucție barocă 1711-1718); ea arată deja tranziția stilistică
la Rococo . Casele de tip baroc au fost păstrate în orașul vechi doar sporadic. Maxplatz este
încă o piață în stil baroc conservat planificat amenajat rudimentar în orașul vechi de nord - vest.
În cartierul St. Johannis , aflat în afara orașului vechi, există numeroase case de oraș și grădini
baroce ( Hesperidengärten ).
Fântâna lui Neptun (1660-1668), cea mai mare fantana baroca la nord de Alpi, 1797
a fost Palatul Peterhof (Rusia) a vândut - o a doua a fost turnat 1902-1934 pe piața principală și
este acum în parcul orașului.
Clasicismul [ Edit | Editare ]

Biserica Sf. Elisabeta

Biserica clasică a Sf. Elisabeta poartă o cupolă cu o înălțime cuprinsă între 1803 și 50 de
metri. În interiorul bisericii există 40 de coloane corintice . Aranjamentul lor înseamnă că fiecare
dintre cele trei zone ale bisericii arată ca o cameră separată. Tucher Palais am Egidienberg este,
de asemenea, clasicist.
La începutul erei industriale [ Edit | Editare ]

198
Kettensteg

 Kettensteg
Istoricismul [ Edit | Editare ]
Stilul istoric include Villa Spaeth , construită în 1890, și Gara Centrală din Nürnberg , construită
în 1904 , operă terminată în 1906 . Mai mult, veți găsi Turmul Kaufhaus Weißer pe Ludwigsplatz,
Grand Hotel pe Bahnhofsplatz și Justizpalast pe Fürther Straße.
Istorismul istoric al orașului Nürnberg a încercat, cu stilul de la Nürnberg, să reia tradiția clădirii
de la Nürnberg a goticului și renașterii târzii . Acest lucru a cunoscut o expresie locală
specială. Acestea includ hotelul Deutscher Kaiser, construit între 1888 și 1889 , Schloss Stein
construit în 1899 și Hansa Haus , construită între 1893 și 1895 .
arhitecturii Art Nouveau și Reformei [ Edit | Editare ]

volksbad

Garden City, grup de case cu terasă din Riemerschmid

Art Nouveau desfășurat în Nuremberg mai întâi ca o ambarcațiune cu produse de bază. Ca stil
de construcție, el a luat doar relativ scurt. Mulți Jugendstilgroßbauten erau deja în epoca nazistă
demolat (săli de expoziții la Dutzendteich) și au căzut de- al doilea război mondial și blocări în
anii 1950 și 1960 victimelor. Se păstrează grădinile Art Nouveau din spatele Veste , Volksbad ,
școala Bismarck și vechea intrare a Muzeului Național Germanisches .

199
Ideea de reformă a orașului Ebenezer Howard a fost preluată de oraș, care a crescut și
consolidat rapid la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aici, chiar înainte de a dezvoltat primul război
mondial , rezidențiale curte colonie de triaj, orașul grădina Nürnberg, așezarea MAN fabrică
Werderau și aviatorii așezarea la strada Regensburger.
Modern clasic [ Edit | Editare ]

Clădirea administrativă a fermei de lapte

 Kaufhaus Schocken am Aufsßplatz (distrus în 1926 de Erich Mendelsohn )

 Planetariu la Rathenauplatz (1927 de Otto Ernst Schweizer , demolat în 1934 la instigarea
lui Julius Streicher )
 Lucrări de gaze naturale (1927 de Walter Brugmann , modificate)
 Clinica ginecologică în Nordklinikum (1928-1931 de Robert Erdmannsdörfer)
 Milchhof (1930 de Otto Ernst Schweizer , doar parțial păstrat)
 Orasul postal pe Allersberger Straße (1928-1930 de Georg Kohl)
 Großwohnanlage Gibitzenhof, Dr.-Luppe-Platz (1929 de Ludwig Wagner-Speyer )
 Sediul Nordostbahnhof (1929-1931 de Karl Sorg și alții)
 Sala de așteptare la Plärrer, așa-numita " Plärrer automaton " (1931 de Walter Brugmann,
scos din 1977)
 Clădirea administrativă a Überlandwerk-ului Franconian (astăzi N-Ergie), Hainstraße (1930,
crescut și parțial supra-arhitect)
Național - socialismul [ Edit | Editare ]

Sala de Congrese pe tema Raliului Partidului Nazist

Zeppelin Tribune

 Reichsparteitagsgelände cu tribune Zeppelin, Märzfeld și Große Straße

 Sala Congresului (din 1935, neterminată, Ludwig Ruff )
 Südkaserne (fosta SS-cazare, 1938, Franz Ruff )
 Corpul clădirii transformator Hans-Kalb-Straße / Regensburger Straße
 Clădire de cazare pe Regensburger Straße (astăzi Altenheim)
 fosta clădire Gauleiter pe Willy-Brandt-Platz (astăzi Verlag Nürnberger Presse)
Modernism și postmodernism [ Edit | Editare ]

200
Auditorium al Academiei de Arte Plastice

Noul Muzeu din Nürnberg

Gemeindehaus St. Leonhard , construit în 1949 ca biserică de urgență de Otto Bartning

 Academia de Arte Plastice Nuremberg

Academia de Arte Plastice din Sep Ruf este prima arhitectură postbelică listată în sudul
Germaniei.

 Casa comună a Ev. Biserica parohială Sf. Leonhard , construită ca Bartning-Notkirche (tip B)
în 1949
 Ev. Gnadenkirche din Nuremberg-Schafhof, centrul comunitar al lui Otto Bartning , inaugurat
în 1951
 Theodor Heuss Clădirea Muzeului Național Germanic
 Clădirea de înălțime Plärrer , cel mai vechi zgârie-nori din Bavaria
 planetariu
 Ridicarea lucrărilor franco-teritoriale în locul victimelor fascismului (astăzi N-Ergie)
 Alcan lucrează la Nuremberg-Sandreuth
 Extindere și foaier de intrare nou al Muzeului Național Germanisches din Kartäusergasse
cu stradă a drepturilor omului
 Centrul de documentare Nazi Party Rally Grounds
 Un nou muzeu
 Business Tower , cea de-a doua clădire de birouri din Bavaria
Între 1975 și 1977, turnul de telecomunicații Nuremberg a fost construit în districtul
Schweinau . Acesta este după un schimb de antene turn în 2005 de 292.80 de metri înălțime și
al treilea cel mai mare turn de telecomunicații în Germania. Coșul de turn în formă de ouă, de
185 de metri, conferă turnului porecla " Nürnberger Ei ". Numai din 1988 sunt programele
difuzate de Sat.1 și RTLplus .
Puncte din apropiere [ Edit | Editare ]

201
Merită văzute în centrul orașului sunt, de asemenea:

 Felsengänge în subteranul orașului Burgberg - Excursii ghidate: Förderverein Nürnberger

Felsengänge e. V.
 Henkersteg
 Grubel buncăr
 Turnul Alb cu Ehekarussell Fântâna
 Gänsemännchenbrunnen , o fântână mică în spatele bisericii de dragoste femeile noastre
 Johannisfriedhof (Nürnberg)
 Rochusfriedhof
În Nürnberg există numeroase încrucișări de piatră, care în cea mai mare parte sunt de
asemenea enumerate ca un monument .
Vezi și : Lista de cruci de piatră din Nürnberg

Politica [ Editare | Editare ]

Consiliul Local și primarul [ Edit | Editare ]

Primăria orașului Hauptmarkt este centrul politic local

Consiliul Local alegerile din 2014

Participarea la alegeri: 44,3%
%
50
40
30
20
10
0
44.1
29,4
9
4.1
3.1
2.8
2.1
2.0
3.4
Profit și pierderi
față de 2008 [113]
%p
2
0
-2
-4
.9
-2.6
+1,4
-0.7
-0.2
+1,4
+1,0
-1.2
± 0,0
În caz contrar.

Distribuția locurilor în consiliul municipal

202
Un total de 71 de locuri
 Stânga : 3
 Piratii : 1
 SPD : 32
 Verde : 6
 ÖDP : 2
 Băieții buni : 1
 FW : 1
 FDP : 1
 CSU : 21
 BIA : 2
 Independent: 1

Printre locurile în care se află SPD se numără domnul primar.

Nuremberg a fost guvernat de la 1945 (cu o pauză din 1996 până în 2002 ) de primarii SPD.
Consiliul municipal este reprezentantul municipal al orașului Nürnberg. Cetățenii decid cu privire
la alegerile municipale la fiecare șase ani prin acordarea celor 71 de locuri (70 de consilieri
municipali și primar) .
SPD, CSU și Verzii formează câte o fracțiune . FDP, alegători liberi (1 din 2 membri ai Consiliului
FW), Pirații și ÖDP formează împreună o comunitate de comisii . [114] Domnul primar din
2002 Ulrich Maly (SPD). La alegerile locale din 2 martie 2008 și în alegerile municipale din 16
martie 2014, Ulrich Maly a fost confirmat în primul tur de scrutin pentru un alt termen. [115] Al
doilea primar este Christian Vogel (SPD), responsabil pentru Oficiul Cetățenilor, Tiergarten și
Brigada de Pompieri. [116] Al treilea primar este Klemens Gsell(CSU), responsabil pentru unitatea
școlară. [117]
Vezi de asemenea : Rezultatele alegerilor municipale din Nürnberg și lista primarilor din orașul
Nürnberg
Twinning [ Editare | Editare ]

Casa Duhului Sfânt (Biroul de Relații Internaționale)

 Nice ( Franța ), din 1954
 Cracovia ( Polonia ), din
1979
 Skopje ( Macedonia ), din
1982
 Glasgow ( Regatul Unit ),
din 1985
 San Carlos ( Nicaragua ), din
1985
 Praga ( Republica Cehă ),  Shenzhen ( China ), din
din 1990 1997
 Kharkiv ( Ucraina ), din  Kavala ( Grecia ), din
1990 1998
 Hadera ( Israel ), din 1995  Atlanta ( SUA ), din
 Antalya ( Turcia ), din 1997 1998
 Cordoba ( Spania ), din
2010

203
Nuremberg are un total de 13 de înfrățire, [118] Reprezentanții acestora și orașelor
prietenoase [119] a prezentat anual produse proprii (artizanat, produse speciale, textile, etc.) pe
„piață a orașelor gemene“ la Piața de Crăciun. Circuitele private de schimburi de prieteni și de
tineri intensifică contactele și oferă ajutor practic, astfel încât orașele din Cracovia și Antalya au
fost scoase din tramvaie pregătite pentru servicii.
Prima înfrățire între orașe a fost închisă în 1954 cu Nisa și în 2004 reafirmată. 1979 parteneriat
încheiat cu Cracovia , orașul Nürnberg pe site - ul său ca un „exemplu de succes de cooperare
între cele două orașe, care a fost înființat pentru a contribui la normalizarea relațiilor dintre
cele două popoare“. Ca birou economic și cultural reprezentativ în Nuremberg
Tratzenzwingerturm există Casa Cracovia și o casă din Nürnberg din districtul Kazimierz din
Cracovia . Una dintre cele mai intense relații de parteneriat a orașului a existat din 1982
cu Skopje. Pe lângă schimburile de tineri și vizitele reciproce ale artistului, excavarea în comun a
vechilor Skopje de către arheologii macedoneni împreună cu Societatea de istorie naturală din
Nürnberg este un alt proiect de parteneriat. A început în primăvara anului 1998 și este de
așteptat să dureze 50 de ani. Parteneriatul cu San Carlos în Nicaragua a fost inițiat în 1984 de o
inițiativă a cetățenilor din Nürnberg și încă în timpul războiului contraFinalizat în 1985. În special
prin schimburi de tineri, orașul a fost promovat. Printre altele, Sancarleños are o sursă de apă
bine dezvoltată, o nouă clădire de spitale, latrine de humus, o școală secundară și un centru
cultural. Începând din același an, Nuremberg și Glasgow au colaborat după mai bine de 30 de
ani de schimburi intense de tineret.
Ajutorul a fost în centrul parteneriatului de la începutul anului 1990 între Kharkiv și Nürnberg,
deoarece mulți dintre lichidatorii care au dislocat după dezastrul de la Cernobîl au venit de
acolo. Cu sprijinul Biroului de Investigații Chimice de la Nürnberg, Academia de Tehnologie și
Management a Alimentelor din Kharkivwer construiește un proiect pilot pentru un laborator de
inspecție alimentară pentru întreaga Ucraina într-un proiect pilot. De la mijlocul secolului al XIII-
lea au existat relații comerciale între Nürnberg și Praga , în 1990 a fost semnat un acord de
parteneriat. A durat mult timp înainte de a ajunge la parteneriatul cu Hadera . Din 1974 au avut
loc schimburi regulate între germani și israelieni. Arno Hamburger, Consilierul SPD și
președintele comunității evreiești din Nürnberg, a adus unul dintre aceste schimburi în 1986 cu
un tratat de prietenie semnat, urmat în 1995 de un acord oficial de înfrățire. În 1988, a fost
semnat un acord de înfrățire a orașelor cu Gera din estul Germaniei din Turingia în Republica
Democrată Germană , care a fost transformat într-un acord de prietenie în 1990 și actualizat din
nou în 1997. Tot în 1997, sa născut un parteneriat cu Antalya. Ca parte a unui parteneriat
regional al orașelor și districtelor din regiunea de planificare a regiunii industriale din Franța de
Mijloc cu zona economică specială Shenzhen A luat naștere parteneriatul cu Nürnberg. Există un
schimb strâns între grădinile zoologice din orașe și între Universitatea Nürnberg George Simon
Ohm și Politehnica din Shenzhen . În 1998, parteneriatele cu Kavala din Grecia și Atlanta
din SUA au fost închise. Deja la începutul secolului al XIV-lea au existat relații comerciale
cu Veneția . Comercianții din Nürnberg au câștigat o influență puternică pe piețele din Europa
Centrală pentru mirodenii, mătase și bumbac. Dar, de asemenea, au exportat mărgele din
Nurnberg , pânză, piele, miere și chihlimbar prin Veneția . Bazându-se pe această relație, un
parteneriat a fost convenit în 1999.
Dupa cutremurul din Oceanul Indian in 2004 , orasul Nuremberg a preluat
sponsorizarea Kalkudah in Sri Lanka in 2005 .
2007 Nuremberg a fost pentru eforturile sale în gândurile de integrare europeană cu Premiul
european al Uniunii Europene acordat.
Deja la 20 octombrie 1954, primarul Veneției și Nürnberg au fost , în combinație cu reprezentanții
Nisa, Locarno și Bruges pe Piața San Marco așa-numita „frăție de mătase“, care prevede (în
traducerea în limba germană):“... ne angajăm astăzi zi solemn de a păstra legăturile permanente
între orașele administrațiile orașelor noastre, pentru a asista în toate domeniile lor de schimburi
de cetățeni și pentru a promova printr -o mai bună înțelegere reciprocă trezi sentimentul
fraternității europene ...“. La 25 septembrie 1999, doar o "reînnoire a relațiilor lor amicale" a fost
decisă pe această bază între Veneția și Nürnberg.

204
În data de 6 mai 2010 a fost semnat un acord de înfrățire cu orașul spaniol Córdoba , care
prevede schimburi și cooperări la diferite niveluri. [120] Inițiativa pentru acest parteneriat a variat
de la anul 1961 Club existent Centro Español și activitatea interculturală afară. [121]
Prietenie Oraș [ Edit | Editare ]
 Veneția ( Italia ), din 1999 (1954)  Verona , ( Italia ), din 2006
 Gera ( Germania ) din 1988/1997  Changping ( Republica Populară
 Klausen (Tirolul de Sud) ( Chiusa ), din 1970 Chineză ), din 2006
 Kalkuda și Kalmunai ( Sri Lanka ), începând cu 2005,  Brașov ( Kronstadt , România ),
sponsorizarea după dezastrul de inundații de la sfârșitul anului din 2006
2004  Bar (Muntenegru) , din 2006
Oraș păcii și a drepturilor omului [ Edit | Editare ]

Centrul de Documentare la mitingul Motivele fostului partid nazist

Calea Drepturilor Omului , proiectat de Dani Karavan

Prin rolul orașului Nuremberg în timpul tiraniei național-socialiste, orașul simte o obligație
specială de a aduce o contribuție activă la pace și la realizarea drepturilor omului.
În acest scop , au fost printre altele, Calea drepturilor omului , un memorial pentru demnitatea
omului și Centrul de documentare naziste Partidul Rally Grounds , care oferă informații despre
timpul național - socialismului în Nürnberg, construit.
Din 1995, Premiul Internațional pentru Drepturile Omului din Nuremberg a fost
acordat persoanelor încredințate respectării drepturilor omului.
Centrul pentru Drepturile Omului din Nürnberg , o asociație dedicată demnității umane, și Oficiul
pentru Drepturile Omului din Nürnberg au fost înființate. La fiecare doi ani, se acordă Premiul
German pentru Film pentru Drepturile Omului . Festivalul de Film al Drepturilor Omului de la
Nürnberg este o parte integrantă a programului cultural al orașului.
Orașul Nuremberg a primit Premiul UNESCO pentru educația pentru drepturile omului, la 10
decembrie 2000, la Paris. UNESCO a lăudat munca exemplară a orașului Nuremberg pentru
pace și respect pentru drepturile omului. Orașul Nürnberg se aplica pentru a fi inclus pe lista

205
patrimoniului mondial al UNESCO cu cameră 600 în incinta instanței , în care perioada 20
noiembrie 1945, Tribunalul Militar Internațional în ședință. [122]
La fiecare doi ani, premiul orașului Nuremberg este acordat persoanelor cu realizări remarcabile
în domeniul artei și științei.

Economie [ Editare | Editare ]

Vezi de asemenea : Lista firmelor din Nürnberg

Structura industrială a orașului Nürnberg comparativ cu guvernul federal

Nürnberg dispune de expertiză specială în domeniul tehnologiei comunicațiilor, al cercetării de

piață, al tipăririi, al electronicii energetice și al puterii, precum și al transportului și al
logisticii. Pentru anul 2007, în zona urbană a avut loc o valoare adăugată brută de 20,3 miliarde
de euro. Sectorul de servicii a contribuit cu aproximativ 75%, iar sectorul de producție cu
25%. Rata șomajului era de aproximativ media federală, dar cu mult peste media din
Bavaria. [123] Vânzările cu amănuntul se ridică la 3,5 miliarde de euro (începând din 2014), ceea
ce reprezintă a treia valoare pe cap de locuitor după Munchen și Düsseldorf în Germania. [124]
Agricultură și resurse naturale [ Editare | Editare ]
Cu Garlicland , Nürnberg dispune de o suprafata mare de crestere a legumelor de importanta
supraregionala in nord, cunoscuta mai ales pentru cultivarea sparanghelului. În plus, situat în
vecinătatea Worzeldorf-ului încorporat un depozit de gresie din gresie Worzeldorfer , care are o
mare importanță istorică pentru Nürnberg, deoarece numeroase clădiri au fost construite din
acest material de construcție. Nürnberg Reichswald, care se află într-o zonă fără comunitate în
jurul orașului Nürnberg , a fost furnizor de lemn de secole; Există, de asemenea, mină de turnare
larg deschisă pentru construirea nisipului.
Industrie [ Edit | Editare ]

O parte a fostei site-uri industriale AEG din Muggenhof este acum numită A Auf AEG Kulturwerkstatt și spațiu de birouri.

Nürnberg este un centru în domeniile industriei de informații și comunicații, transport și logistică,

tehnologia energetică și electronica de putere. Nürnberg este încă cea mai importantă locație de
imprimare din Germania înainte de Hamburg . La nord de oraș, compania susține Alcatel-
Lucent , The Centrul de Excelenta optice , cel mai mare centru de cercetare în afara Statelor
Unite.
Cu toate acestea, în ultimii 25 de ani, Nürnberg a trebuit să accepte închiderea fabricilor și
relocarea locurilor de muncă din nou și din nou. Deosebit de afectată a fost diviziunea de
inginerie mecanică și electronică de uz casnic. Astfel, zona MAN a fost în mod constant redusă

206
în timp, în sudul orașului Nürnberg. La sfârșitul anilor 1990, 3000 de angajați au fost concediați la
filiale și spin-off-uri. La mijlocul anilor 1980 a început declinul producătorului de mașini de
birou Triumph-Adler . În 2003, aproximativ 1300 de locuri de muncă au fost pierdute la
Nürnberg, ca parte a dizolvării Grupului Grundig AG . Între prima jumătate a anului 2006 și
martie 2007, fabrica AEG din Nürnberg a fost închisă cu o pierdere de 1750 de locuri de
muncă. [125]
Servicii [ Editare | Editare ]

Compania de comandă prin poștă a fostului grup Quelle

Turnul de afaceri Nürnberg , a doua cladire de birouri din Bavaria

În domeniul cercetării de piață Nürnberg este un lider național: unul din trei cercetători pe piața
germană care lucrează aici. De exemplu , Nürnberg are câteva companii importante din sectorul
serviciilor, cum ar fi Nürnberger Versicherung , DATEV și Gesellschaft für Konsumforschung . În
plus, Nürnberg este o locație importantă pentru centrele de apel și companiile din noul sector
media. Deci , au hotel.de și Immowelt bazate pe aici. Anterior cea mai mare comanda e -
mail Corporation Quelle GmbH a fost în iunie 2009 în insolvență și a fost desființată în
octombrie. 3700 de angajați s - au aflat la Nurnberg șiFürth șomer, există pierderi suplimentare
de locuri de muncă la furnizorii de servicii, cum ar fi DHL și furnizorii. [125]
parcuri de afaceri sau parcuri industriale [ Edit | Editare ]
Mai ales în ultimii 15 ani, numeroase parcuri industriale și parcuri industriale au apărut în
Nürnberg. Motivul creării a fost adesea o reorganizare spațială a orașului, deoarece fostele zone
industriale au fost abandonate după plecarea industriei.

 Eurocom în districtul Langwasser

 FrankenCampus pe fostul sit administrativ MAN pe Frankenstraße din Südstadt
 Business Park Altenfurt
 Parcul Industrial Moorenbrunn : Aici este Siemens AG a creat un centru administrativ mare.
 Gewerbepark Nürnberg-Feucht pe un fost aeroport american situat la nord de muniție
 Hansa Park în cartierul Schweinau
 Parcul Hercules de pe Nopitschstraße pe locul anterior al Hercules -Werke, mai târziu au
fost lucrările de motociclete SACHS .
 Centrul HighTech din Nürnberg
 Maxtorhof de pe Pirckheimerstraße, fosta fabrica de creion Schwan-Stabilo .
 Nordostpark

207
 Nürbanum în Allersberger Straße, fostă Felten & Guilleaume / TeKaDe ,
ulterior Philips Communications Industry (PKI)
 Parcul Southwest din districtul Gebersdorf
 Zona TA pe Strada Fürther. Locația timpurie a producătorului de motociclete Triumph Werke
Nürnberg și Triumph / Adler -Schreibmaschinenwerke
 Parcul Tilly de pe Gustav-Adolf-Straße pe site-ul fostului cazarmă de infanterie Bundeswehr
 Zona VDM din districtul Schweinau
Masa [ Editare | Editare ]

Târgul internațional de jucării de la Nürnberg, situat pe terenurile expoziționale

Fair Nuremberg este una dintre cele mai importante congrese și centrele expoziționale din
Germania și este 20 în lista de top la nivel mondial Aici veti gasi, printre alte târguri anuale , cum
ar fi Târgul de jucării sau BioFach și evenimente publice (de exemplu, Consumenta ) în loc.
Media [ Editare | Editare ]
Ziare, reviste și publicații periodice [ Editare | Editare ]
Principalele ziare din Nürnberg sunt Nürnberger Nachrichten (NN), Nürnberger Zeitung (NZ)
și Bund-Zeitung Nürnberg. Publicat de orașul în sine este revista sofisticată Nürnberg
Heute ; iluminează evenimentele și dezvoltarea orașului. În întreaga lume apare revista
sportivă Kicker a editurii din Nürnberg Olympia .
Difuzare [ Edit | Editare ]

Turnul de telecomunicații din Schweinau

Bayerische Rundfunk operează în Nuremberg Studio Franken , care , pentru acoperirea radio și
televiziune de o mare parte din Franconia este responsabil. Postul privat de televiziune Franken
Fernsehen și- a organizat programul în zona metropolitană Nürnberg-Fürth-Erlangen, precum și
întreaga Franconia centrală și Palatul de Sus din vest . Începând cu luna martie 2006,
outsourcerul IT Atos a operat centrul de control al centrului de date pentru SkyFernsehen GmbH
din Nürnberg. Există numeroase posturi de radio locale comerciale și
necomerciale. Ca Funkhaus Nurembergmai multe stații radio private operează. Începând cu 30
mai 2005, 24 de posturi de televiziune au fost difuzate digital în format DVB-T de la Turnul
de Telecomunicații din Nürnberg . viteza radio + menține birourile editoriale la Nuremberg pentru
programul național cu același nume. În plus, transmițătorul își are sediul la Herford , precum și
alte birouri editoare din Fürth și Berlin
Vezi și : Lista posturilor de radio germane
Presiune [ Editare | Editare ]

208
Nürnberg este o locație de imprimare importantă în Germania. În 2002, mai mult de 6.000 de
angajați din 43 de companii au generat venituri mai mari de 1,2 miliarde de euro. Cea mai
mare imprimantă din Nürnberg sunt companiile Prinovis (fostul: maul-belser ) și Schlott Gruppe
AG cu companiile lor "u. e. gravură "și" heckel Rollenoffset "(aparține de la 1 octombrie 2005
lui Konradin-Druck ). Astăzi, c't (circa 500.000), revista sportivă Kicker și Nürnberger
Nachrichten , unul dintre cele mai mari ziare regionale germane cu circa 300.000 de copii, sunt
semnificative.

Transport și Infrastructură [ Editare | Editare ]

Transportul public [ Editare | Editare ]
Lungă distanță [ Editare | Editare ]

Gara Centrală din Nürnberg în stilul neo-baroc

Deutsche Bahn apare ca cel mai mare furnizor de servicii pentru transportul public
terestru . Hauptbahnhof Nuremberg acționează ca un hub pentru traficul feroviar pe distanțe
lungi în nordul Bavariei. Nuremberg se află la intersecția mai multor ICE și IC , precum și
a liniilor unice D - tren .
Cele mai importante sunt:

 Bremen / Hamburg - Hanovra - Fulda - Würzburg - Nürnberg - Munchen

 Hamburg - Berlin - Leipzig - Nürnberg - München
 Ruhr - Frankfurt pe Main - Würzburg - Nürnberg - München / Regensburg - Passau -
Linz - Viena
 Karlsruhe - Stuttgart - Nürnberg
 RE Nuremberg - (Bayreuth / Marktredwitz ) - Hof - Chemnitz - Dresden (înlocuire distanțe
lungi ca Franken-Sachsen-Express )
 RE Nuremberg - Schwandorf - Praga (înlocuire pe distanțe lungi ca Bavaria-Bohemia-
Express)
După ZOB Nuremberg până la începutul anului 2013, în principal destinațiile din Europa de Est
au fost abordate cu autobuzul pe distanțe lungi, ofertă de la liberalizarea pieței nou apărute
furnizorii de autobuz pe distanțe lungi. B. FlixBus sau Bus and Fly , între timp, de asemenea,
multe legături interne din Germania de la Nürnberg și Nürnberg.
Transport regional [ Editare | Editare ]

Căile ferate din Nürnberg

S-Bahn rețea Nuremberg ca o bandă de linie

209
Rețeaua de distanțe lungi este completată de numeroase conexiuni regionale . Regional
Express - și feroviare regionale trenurile operează liniile de cale ferată în
direcția Amberg , Ansbach , Forchheim , Kitzingen , Neumarkt în
Oberpfalz , Pegnitz și Treuchtlingen .
Începând cu data de 10 decembrie 2006, Nürnberg-Ingolstadt-München este complet integrat în
rețeaua de distanțe lungi, în plus față de trenurile normale ICE, cu Expresul Munchen-
Nuremberg Expresul regional cel mai rapid din Germania.
Un sistem uniform de stabilire a prețurilor permite utilizarea transportului regional și urban cu
același bilet. Tarifele Verkehrsverbund Greater Nuremberg (VGN) sunt valabile pe întreg
teritoriul Mittelfranken , precum și în unele părți ale regiunilor Franța superioară , Franța de
Jos și Palatul de Sus .
traficul din oraș [ Editare | Editare ]

Metroul automat din Nuremberg

Rețea subterană Nuremberg

Tramvaiului în Nuremberg

Linienband Tram Nuremberg

Linile de transport public urban sunt operate de Verkehrs-Aktiengesellschaft

Nürnberg (VAG). Coloana vertebrală a traficului este rețeaua feroviară, formată din
cinci tramvaie și trei linii de metrou . Cele patru linii S-Bahn ale Deutsche Bahn pot fi, de
asemenea, parțial atribuite traficului urban, deoarece se confruntă cu o parte semnificativă a
traficului intern din Nürnberg. Cele 51 de autobuze urbane deschid unitățile care nu au legătură
cu districtele U, S sau tramvaiul.
După planul general de circulație 1972 și planificarea transportului public 1993, orașul Nürnberg
lucrează împreună cu un birou extern de inginerie începând cu anul 2008 pe un plan local de
dezvoltare a traficului 2025+ (NVEP 2025). Scopul este de a dezvolta un plan atractiv de
expansiune pentru transportul public local, astfel încât mai mulți navetiști să poată utiliza
transportul public în viitor. [126] Ca urmare, în discuțiile sunt: [127]

 Traversarea orașului vechi de nord (tramvai)

210
 Tramvai spre Reutles sau spre Erlanger Südcampus (Hochschulline)
 Tramvai spre Brunecker Straße
 Finalizare Gräfenbergbahn-Rangaubahn
 Tramvai spre Kornburg
Caracteristici speciale în Nürnberg:

 Toate tramvaiele și autobuzele sunt vehicule cu podea joasă .

 La Nürnberg, primul autobuz cu gaz natural din Germania a condus în mod regulat.
 În metrou au existat între punerea în funcțiune a U3 la 14 iunie 2008 și automatizarea primei
operațiuni mixte U2 din lume cu automate ( RUBINIU vehicule) și convenționale pe o rută.
Transport privat [ Editare | Editare ]

Autostrăzi și drumuri principale din Nürnberg

autostrăzile germane [ Edit | Editare ]

Nürnberg se află la intersecția principalelor autostrăzi care se intersectează la sud și est de oraș:

 A 3 Emmerich am Rhein - Dusseldorf - Cologne - Frankfurt pe Main - Würzburg - Nürnberg -

Regensburg - Passau
 A 6 Saarbrücken - Kaiserslautern - Mannheim - Heilbronn - Nürnberg - Amberg - Waidhaus
 A 9 Berlin - Leipzig - Hof / Saale - Bayreuth - Nürnberg - Ingolstadt - Munchen
 A 73 Feucht - Nürnberg - Fuerth - Erlangen - Bamberg - Coburg - Suhl
drumuri federale [ Editare | Editare ]
În mediul urban de către inelul Federal Highway Nürnberg B 4 R urmând drumurile
federale conectate:

 B 2 Rosow - Berlin - Wittenberg - Leipzig - Gera - Hof - Bayreuth - Nuremberg -

Donauwörth - Augsburg - Munchen - Mittenwald
 B 4 Bad Bramstedt - Hamburg - Brunswick - Erfurt - Ilmenau - Coburg - Erlangen - Nürnberg
- Fischbach bei Nürnberg
 B 8 Emmerich am Rhein - Dusseldorf - Koln - Frankfurt - Würzburg - Neustadt an der Aisch -
Fuerth - Nuremberg - Neumarkt Oberpfalz - Regensburg - Passau
 B 14 Stockach - Tuttlingen - Horb - Stuttgart (ca A 831 / A 81) - Sala Schwäbisch - Ansbach -
Nürnberg - Sulzbach-Rosenberg - Waidhaus
Urbanisme [ edita | Editare ]
Lungimea totală a tuturor drumurilor din oraș este de 1138,8 km (începând cu 1 ianuarie
2006). La peste 500 de noduri, traficul este reglementat de semafoare . În funcție de ora din zi și
de situația din trafic, programele de la semafor sunt comutate automat sau manual. Biroul de
pompieri, tramvaiul și autobuzele sunt prioritare automat la mai mult de 100 de intersecții.
La 1000 locuitori în medie 582 de autovehicule. O mare parte a traficului din Nürnberg este
atribuită fluxurilor zilnice de călătorii. În 2005, au fost contorizate 572.543 călătorii transfrontaliere
cu autovehicule într-un eșantion de zile lucrătoare.

211
Frankenschnellweg (A 73) a fost redistribuită în zona municipală la Kommunalstraße. Până în
2020, autostrada va fi modernizată fără trecere și va fi condusă de la Rothenburger Straße la
Podul Otto Brenner ca un tunel. Aceasta ar trebui, de asemenea, să reducă emisiile și barierele
dintre districte. [128] În faza de nord a construcției de zgomot este eliminat. "Noua
Kohlenhofstraße" ar trebui, de asemenea, să elibereze cartierele înconjurătoare. [128]Proiectul va
costa aproximativ 400 de milioane de euro.
Conform statisticilor privind accidentele rutiere, în 2004, pe drumuri urbane, 2703 persoane au
fost rănite, iar 11 persoane au fost ucise.
Sistem de management al traficului dinamic [ Editare | Editare ]

Unul dintre cele peste 140 de indicatoare dinamice (Karl-Schönleben-Straße)

Nürnberg are un sistem dinamic de control al traficului pentru a controla fluxul de trafic în timpul
evenimentelor sau în situații speciale, cum ar fi șantierele de construcții și accidentele. Buclele
de inducție din benzile de drum înregistrează numărul vehiculului, tipul și viteza
aproximativă. Aceste informații sunt analizate automat sau manual și duc la anunțuri care depind
de situația din trafic, pe indicatoare dinamice din oraș și din autostrăzile din jur. Sistemul dinamic
de control al traficului Nürnberg este cel mai mare din Europa de acest gen.
Ciclism [ Editare | Editare ]
Pentru ciclismul de la Nuremberg, a fost introdus un sistem de semnalizare separat. Multe străzi
cu sens unic au fost deschise în direcția opusă pentru ciclism.
ADAC evaluat rețeaua de ciclism în 2003 , ca medie. Absența traseelor de ciclism sau a
bicicliștilor de-a lungul drumurilor principale este criticată; ca exemplu, se numesc Bucher Straße
și Tafelfeldstraße. Lauda este numărul relativ scăzut de accidente și lumini de trafic prietenoase
cu bicicleta.
Într-un sondaj al ADFC din 2005, Nuremberg ocupă un loc de mijloc printre orașele cu peste
200.000 de locuitori (locul 13 din 28 cu un grad median de 3.84). Accesul la centrul orașului a
fost lăudat, însă gestionarea traficului pe șantiere a fost criticată în mod special. [129]
Nextbike gestionează sistemul de închiriere a bicicletelor Norisbike din Nürnberg .
Poteci [ Editare | Editare ]
Nürnberg are în orașul vechi de aproximativ 1,6 km² singur câteva zone pietonale cu o lungime
totală de aproximativ 5700 de metri. Consiliul Local a decis în 1966 să creeze o zonă pietonală,
deoarece construcția metroului a permis atitudinea traficului de suprafață. În 1973, a fost realizat
un concurs de planificare urbană, din care a apărut ca câștigător o propunere a lui Bernhard
Winkler. După acest plan a început în 1975 înființarea zonei pietonale. [SL 4]
Potecile de -a lungul Pegnitz , Wöhrder Wiese și Wöhrder See sunt considerate atractive și sunt
folosite de mulți pași , joggers și bicicliști.
Aviație [ Editare | Editare ]

212
Aeroportul din Nuremberg

Prin Aeroportul Nürnberg (Albrecht Durer Nuremberg Airport) în partea de nord a orașului
Nürnberg se află la nivel național și internațional traficul aerian conectat.
Numărul de decolări și aterizări din 1998 de la 84041 la 59602 [130] căzută (începând din 2016),
în timp ce numărul de pasageri transportați în cursul aceleiași perioade de la 2529307 până la
3484825 [130] a crescut. Aeroportul a avut cel mai mare număr de sosiri de pasageri în 2008, cu
4,274 milioane de pasageri. [131]
Cale navigabilă [ Editare | Editare ]

Portul Nürnberg legat ca transfer de tri-modal de mărfuri pe căi navigabile , cu feroviar și rutier

Nürnberg este conectat la rețeaua de căi navigabile naționale și internaționale de canalul Main-
Danube, care se întinde de-a lungul marginea de vest a orașului . În plus față de Bayernhafen
Nuremberg cea mai mare este în zona portului de sud a orașului sat de transport de marfă (GVZ)
, în sudul Germaniei este acasa.
Nürnberg este o stație importantă pentru croaziere fluviale între Dunăre și Rin, digul a fost extins
foarte mult în 2014 și oferă acum zece locuri. [132]

Instituțiile publice [ Edit | Editare ]

Nürnberg este sediul următoarelor autorități și organe de stat sau organisme publice :

 Ministerul de Finanțe al Statelor Bavareze pentru Dezvoltare Regională și Heimat (Dienstsitz

Nürnberg)
 Agenția de Angajare Federală
 Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (fostul Birou federal pentru recunoașterea
refugiaților străini)
 Biroul vamal principal Nürnberg
 Institutul de Cercetare a Angajării al Agenției Federale de Ocupare a Forței de Muncă
 Landesgewerbeanstalt Bavaria
 Direcția Federal de Finanțe din Sud-Est
 Direcția Regională Bavaria a Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă
 Reprezentanța Kreiswehr din Nürnberg
 Autoritatea pentru apă și transport maritim Nürnberg
și:

213
 Handwerkskammer Mittelfranken,
 IHK Nürnberg
 Camera de Arhitectură Departamentul Regional pentru Franța Superioară și Mijlocie, KdöR
 Baroul Asociației Nuremberg, KdöR
 Camera Consultanților Fiscali Nuremberg, KdöR
 Camera Dentistului, KdöR
 Brevet de inginerie de precizie Mittelfranken.
Există următoarele instanțe:

 Tribunalul districtual din Nürnberg

 Judecătoria Nuremberg-Fürth
 Curtea regională superioară din Nürnberg
 Curtea financiară Nuremberg
 Curtea Socială Nuremberg
 Tribunalul Muncii Nuremberg
 Landesarbeitsgericht Nürnberg .
Siguranța publică
Următoarele instituții sunt responsabile pentru menținerea ordinii și siguranței publice a orașului
Nürnberg:

 Centrul de poliție Mittelfranken cu opt inspecții, un gardian, un centru de consiliere și patru

Kriminalfachdezernaten
 Inspecția poliției federale Nürnberg
 Agenția Federală pentru Ajutor Tehnic , Oficiul Filială din Nürnberg și Autoritatea locală din
Nürnberg
 Biroul de Pompieri Nürnberg , cu cinci stații de pompieri și de salvare
 Departamentul de Pompieri Voluntari Nürnberg
 Închisoarea Nuremberg
Serviciul de salvare este asigurat de organizațiile de ajutorare Arbeiter-Samariter-
Bund (ASB), Crucea Roșie bavareză (BRK), Johanniter (JUH) și Malteser Hilfsdienst (MHD). În
plus, compania privată "Münchner Krankenentransporte OHG" (MKT) este implicată în
transportul pacienților.

Educație și cercetare [ Edit | Editare ]

→ Articolul principal : Educație și cercetare Nürnberg
Instituții de învățământ [ Editare | Editare ]
școli de învățământ general [ Edit | Editare ]
Pentru oportunități educaționale suplimentare în oraș limite includ 20 de licee (publice și
private) [133] și douăsprezece școli secundare (publice și private) [134] Există cinci școli
cuprinzătoare (publice și private), precum și două școli profesionale și tehnice ridicate și
numeroase profesionale , Școli profesionale, tehnice, medii și elementare . [135] Orașul Nürnberg
operează un Institut Pedagogic, care sprijină școlile în dezvoltarea școlii și servicii psihologice
școlare, care au sediul în Casa Educației. [136]
→ Articolul principal : Lista școlilor de gramatică din Nürnberg
→ Articol principal : Lista Realschulen din Nürnberg
→ Articolul principal : Lista școlilor secundare din Nürnberg
Universități [ Editare | Editare ]

214
Nürnberg găzduiește o universitate, două școli de artă, două colegii și două centre de studiu de
centre de învățământ la distanță , cu un total de 24,370 studenți în semestrul de iarnă 2014/15
(fără școli la distanță de mare). [137]
În luna mai 1526 Nuremberg, școala Sf . Egidien fondat, din care, după nouă ani de funcționare,
în cele din urmă, în 1575, Academia fondat de Nürnberg Consiliul Local Publika et trivialis
Schola și în anul 1622 Universitatea din Altdorf a apărut în mod oficial. Odată cu trecerea de
la Nuremberg și Erlangen 1806 1810 Bavaria și universitățile bavareze nou înființat Altdorfina
a fost 1809 în favoarea locația Erlanger închisă.

Academia Nuremberg împușcat în aer liber

Academia de Arte Frumoase din Nuremberg a fost fondat în 1662 de către cetățeni și este cea
mai veche academie de arta din Germania. A locuit încă din 1954 în clădirile proiectate de Sep
Ruf la grădina zoologică din Nürnberg și găzduiește încă de la extinderea studenților în anul
2013. În anul 2012, Academia de Arte Frumoase a sărbătorit cea de-a 350-a aniversare. În WS
2012/2013, au fost înscriși 317 de studenți.
Universitatea Friedrich-Alexander-Erlangen-Nuremberg (FAU)

Campus la Maxtor FAU

În 1918, Universitatea Economică și Științe Sociale Nuremberg a fost înființată ca o universitate

gratuită pentru comerț, industrie și educație generală , aprobată de ministru în 1920 și egalizată
în 1925 cu alte universități. La ea a fost fondată conceptul de unitate a științelor economice și
sociale ca "școala din Nuremberg", iar Ludwig Erhard a studiat, cercetat și predat
aici. Universitatea a fost afiliată în 1961 ca "Facultatea de Științe Economice și Sociale" a FAU și
este, printre altele, situată în campusul Maxtor.
În 1809, a fost înființat un seminar de stat pentru cadrele didactice din Regatul Bavariei din
Nürnberg, dar la scurt timp după aceea sa mutat în clădirea vacantă a fostului oraș imperial
Altdorf. Au fost urmate de alte fundații în Schwabach 1843, Erlangen și Neuendettelsau. În
1951/54, statul liber Bavaria a decis să acrediteze educația cadrelor didactice și a rezumat
Institutul pentru Educația Cadrelor Didactice din Nurnberg. [138] În 1958 a devenit Colegiul de
Educație din Nuremberg . În 1972 a fost încorporată ca Facultatea de Educație FAU, dar a
rămas la Nuremberg și face parte din Facultatea de Arte ca Departament al Educației.
Aproximativ o treime din 39.868 (WS 2016/17) studenți FAU sunt distribuite la Nürnberg.
Technische Hochschule Nürnberg Georg Simon Ohm a fost fondat în 1971 ca un colegiu al mai
multor precursori ( cel mai vechi 1803) și case în WS 2016/17 13,054 studenți.

215
Universitatea de muzică din Nuremberg, înființată în 1998, a fost pur funcționată de stat din 2008
și datează de la o școală de cântărire urbane inițiată în 1821. Ea supraveghează 388 de studenți
în WS 2012/13.
Alte instituții de învățământ superior sunt fondate în 1995, Lutheran University of Applied
Sciences Nuremberg cu 1,483 elevi (WS 2015/16), un centru regional al Universității din Hagen ,
o locație a Universității FOM , și care au deschis în 2014 , a doua locație a Universității
de Medicină Paracelsus pe motiv de spital Nürnberg .
Educația adulților [ Edit | Editare ]

Centrul de învățământ Nürnberg la Gewerbemuseumsplatz

Centrul Educațional pentru Adulți Nürnberg ( BZ Nuremberg ) oferă aproximativ 6.000 de

evenimente pe an în domeniile societății, sănătății, muncii și carierei, educație social-integrativă,
cultură, limbi, planetariu și lumi de învățare. În plus față de locația principală de la Piața
Gewerbemuseum, așa-numitul South Point a fost, de asemenea, condus din 2009 în colaborare
cu Oficiul pentru Cultură și Timp liber . [139]
Bibliotecile și arhivele [ Editare | Editare ]

Arhiva orașului Nurnberg

Orașului Nürnberg Biblioteca este cea mai veche biblioteca publică din vorbitoare de limba
germană și a apărut din 1370 , deoarece biblioteca demonstrabile Consiliului. [SL 5] Acesta
include biblioteca Egidienplatz (în Pellerhaus ), biblioteca centrală de pe Gewerbemuseumplatz,
mai multe biblioteci speciale, precum și bibliotecile raionale și de conducere. După finalizarea
actualei renovări, biblioteca muzicală și biblioteca de pe Egidienplatz vor fi îmbinate cu oferta
existentă pentru a forma o bibliotecă centrală modernă în Luitpoldhaus. [140] În total, biblioteca
orașului are un stoc de peste 900.000 de media. [141] De asemenea, are aproximativ 3000 de
manuscrise, 2100 de incunabuleși 77.000 de exemplare vechi. [142]
Biblioteca Universității din Erlangen-Nürnberg funcționează în mediul urban științelor economice
și sociale a acestora biblioteca de ramură (WSZB) [143] precum și biblioteca de ramură
Erziehungswissenschaftliche (BCE). [144] În plus, biblioteca oferă Technische Hochschule
Nürnberg Georg Simon Ohm în jurul 190000 mass - media [145] precum și biblioteca Muzeului
Național Germanic la aproximativ 500.000 de mass - media, printre care 3380 de manuscrise si
aproximativ 1.000 incunabule găsi și 3.000 de tipărituri din secolul al 16 - lea. [146]
Cele două arhive importante din Nürnberg se disting prin sponsorizare și sunt arhiva orașului
Nuremberg și arhiva de stat Nürnberg .

216
Campusul aerian de la Nordostpark

instituții de cercetare [ Editare | Editare ]

În nord-estul orașului Nokia (până în 2016, Alcatel-Lucent) menține "Centrul optic de
excelență". În campus există, de asemenea, o facilitate de cercetare a Institutului Fraunhofer
pentru Circuite Integrate (IIS) .
Nürnberg este un centru de ocupare a forței de muncă și de cercetare ocupațională. Institutul de
Cercetare ocuparea forței de muncă (IAB) si Institutul de Cercetare pentru Educație
Profesională (f-bb) lucrează în acest domeniu.
2009, a decis bavarez Guvernul de Stat pentru a construi Campus Nürnberg Energie (EnCN), va
fi inițial finanțat timp de 5 ani , cu 50 de milioane de euro. În Campus Nürnberg Energie facilități
de cercetare existente au fost deja în domeniul cercetării privind energia de Universitatea din
Erlangen-Nuremberg , The Technische Hochschule Nürnberg Georg Simon Ohm , The Institutul
Fraunhofer pentru circuite integrate , Institutul Fraunhofer pentru Sisteme integrate și dispozitiv
tehnologie și Institutul Fraunhofer pentru fizica Construirea și centrul bavarez pentru cercetarea
în domeniul energiei aplicateconectate și echipate cu finanțare pentru cercetare. [147] Campusul
Energie se află pe fostul sit AEG din cartierul Muggenhof . [148]

Artă și Cultură [ Editare | Editare ]

Germanisches Nationalmuseum , expoziție: "Renașterea. Baroc. Iluminare "

Casa Albrecht Dürer

217
Muzeul Cailor Ferate

Noul muzeu din Nürnberg , scară spirală

Centrul de Documentare despre mitingul de Grounds Partidului Nazist

Vezi de asemenea și : Leisure Nuremberg

Muzee [ Edit | Editare ]
→ Articol principal : Lista muzeelor din Nürnberg
Nuremberg are multe muzee de artă și istorie culturală. Printre altele

 Casa Albrecht Dürer , casa pictorului din Nürnberg, Albrecht Dürer , care informează mai
presus de toate despre viața lui Dürer.
 Centrul de documentare Nazi Party Rally Grounds
 Germanisches Nationalmuseum , cel mai mare muzeu al istoriei culturale din Germania
 Muzeul Kaiserburg din Castelul Nürnberg
 Muzeul și muzeul pentru copii și tineret în valiza din tigla, cu expoziții de participare pentru
copii și familii
 Muzeul Spitalului din Klinikum Nord
 Kunsthalle Nürnberg
 Kunstverein Nürnberg
 Istoric Lochgefängnisse ( sub vechea primărie )
 Magazin istoric de tramvai St. Peter , muzeu cu tramvaie istorice
 Memorium Nuremberg Trials
 Muzeul culturii industriale
 Muzeul Noului Nürnberg (Muzeul de Stat de Artă și Design din Nürnberg)
 Muzeul de jucărie
 Muzeul orașului Fembohaus

218
 turmdersinne , interactive hands-on muzeu pe percepție și halucinații într-un turn istoric de
perete oraș la Poarta de Vest
 Muzeul de Transport Nuremberg , Muzeul Companiei Feroviare Germane și Muzeul de
Comunicare , un punct de ancorare al Traseului European al Patrimoniului Industrial (ERIH)
Memoriale [ Editare | Editare ]
În mai multe locuri ale orașului, se crede că victimele tiraniei naziste . La cimitirul
evreiesc din Schnieglinger Road 155 ( West Cemetery sunt) mormintele de 31 de prizonieri lagăr
de concentrare , și o placă memorială la monumentul evreilor victime ale primului război
mondial, comemorează cetățenii evrei, victimele Shoah au fost.
O piatră memorială de pe Cimitirul de Sud din 1963 păstrează amintirea a 3.554
de cetățeni sovietici care au fost victime ale închisorilor din lagărul de concentrare și muncii
forțate . [149]
La Plärrer, memorialul forțat "Transit" a fost inaugurat în 2007 , comemorând muncitorii forțați
deportați la Nürnberg în timpul celui de-al doilea război mondial.
La Hans Sachs Platz , șeful Podul Spitalul , este un memorial desacralizat principal sinagoga și
gândul la aproximativ 1700 de cetățeni evrei, care au avut loc de cult și de viață conducătorii
naziști. Același lucru se poate citi pe o placă memorială în noul Centru Comunitar
Evreiesc Priemstraße 20 .
În anexă a Palatului de Justitie Nuremberg la Bärenschanzstraße 72, în care 600 de sala
de judecată de procesele de la Nuremberg a avut loc, muzeul „Trials Memorial Nuremberg“ a
fost stabilit începând din 2010. [150]
Cluburi și asociații [ Editare | Editare ]
Nürnberg are un număr mare de cluburi și asociații. Unele dintre ele au o tradiție
îndelungată. Printre cele mai cunoscute sunt:

 Altstadtfreunde Nürnberg e. V.
 Förderverein Kulturhistorisches Museum Nürnberg e. V.
 Lilac e. V., Asociația lesbienelor homosexuali
 Istoria pentru toți e. V. - Institutul de Istorie Regională
 Kunstverein Nürnberg , cea mai veche asociație de artă din Germania
 Societatea de istorie naturală Nürnberg e. V.
 Pegnesian Flower Order e. V.
 Asociația Astronomică Nuremberg e. V., conduce Observatorul Regiomontanus din
Nürnberg
 Muzeul Feroviar Franconian e. V. ( FME ) operează de la stația de nord-est a orașului
Nürnberg de la mai multe vehicule feroviare istorice, u. a. o locomotivă cu aburi și se află în
posesia primei serii germane din seria de serie germană V 200 001
Teatre și cinematografe [ Editare | Editare ]

Staatstheater Nürnberg

219
Cel mai mare teatru din Nürnberg este Staatstheater Nürnberg . Există și câteva teatre mai mici,
printre care:

 Gostner Court Theatre

 Metropoltheater Nürnberg [151]
 Nürnberg Burgtheater
 Stadionul roșu , varietatea și teatrul de cabaret
 Teatrul Tassilo
 Asociații ale lui Thalia , teatru de păpuși
 Sare de teatru + piper
În Nürnberg există o serie de teatre pentru copii:

 Teatrul orașului vechi Nürnberg e. V.

 Teatrul Mummpitz , Teatrul pentru copii și tineret
 Teatrul Rootslöffel
 Telenovela
În plus față de casa de film locale Nürnberg și limbă străină Cinema Roxy, există Cinecittà
Nürnberg (cea mai mare Afirmarea complex de cinema din Germania [152] ), filmul palat Admiral
și unele mai mici cinematografe (program). Cinematografele din Nürnberg în 2015 au avut
împreună aproximativ două milioane de vizitatori. [153]
Muzica [ Editare | Editare ]

Orchestra Simfonică de la Nürnberg din Meistersingerhalle

Concerte și evenimente sali de [ Editare | Editare ]

 Arena Nürnberger Versicherung (fostă "Arena Nürnberg")

 Frankenhalle
 cerb
 Lion Hall Nuremberg
 Serenadenhof
 Meistersingerhalle
 Staatstheater Nürnberg
 K4
 Tafelhalle
 Ruinele mănăstirii Sf. Ecaterina
Orchestra [ Edit | Editare ]

 Staatsphilharmonie Nürnberg ; este cea mai mare orchestră de operă

bavareză după Orchestra de Stat din Bavaria .
 Nürnberg Symphony , orchestra de concert în orașul Nürnberg, fondat în 1946, oferă o gamă
largă de domenii de activitate: Pe lângă simfonice și corale concerte și evenimente în aer
liber în Serenadenhof are o tradiție îndelungată în domeniul muzicii de film: A fost nevoie,

220
 printre alte coloane sonore la Ben Hur și Quo Vadis și a primit în 1992 Premiul Grammy
pentru înregistrarea filmului The Beauty and the Beast . Concertele sale au loc în
Meistersingerhalle.
 Nürnberg Orchestra de Tineret , Orchestra de Tineret Nuremberg de aproximativ 50 de
membri (NJO) a fost înființată în 1985.
 Orchestra de acordeon din Nuremberg (NAO); Orchestra, fondată în 1946, a fost unul dintre
cele mai experimentate ansambluri de acordeoane din Europa de mulți ani.
ansambluri camerale [ Editare | Editare ]

 ars nova ensemble nürnberg , fondata in 1968

 Concepte de sunet Pegnitzschäfer , fondată în 1981/82
 ansamblulKONTRASTE , fondat în 1990
Coruri [ Editare | Editare ]

 Singin 'Off Beats , cor mixt de jazz cu bandă

 jungChor nuremberg , corul pentru copii și tineret al Musikschule Nürnberg
 Lehrergesangverein Nürnberg, fondată în 1878.
 Hans-Sachs-Chor Nürnberg , fondată în 1891 ca un club de cântări de lucru "Uniunea" (corul
bărbaților), din 1923 corul mixt; Are aproximativ 90 de membri.
 Bach Corul Sf. Lawrence ; Corul, care are aproximativ 140 de membri, a fost fondat în 1923
de Lorenzkantor Walther Körner.
 Corul Filarmonicii din Nuremberg, fondat în 1966.
 Corul gospel din Nurnberg ; Corul evanghelic de aproximativ 50 de membri a fost fondat în
1970 și este cel mai vechi de acest gen din Nuremberg.
 Sebalder Kantorei
 Corul Egidien Nuremberg
 Corul de cameră Nuremberg
 Nuremberg Baker Trombones
 Ostkirchenchor Nürnberg de protopopiere evanghelică-luterană, muzică bisericească
ortodoxă rusă și ucraineană în slavonă și germană
Cluburi și organizații [ Editare | Editare ]

 Mozart Club Nürnberg

Evenimentul de anul [ Editare | Editare ]

Anul evenimentului din Nürnberg

februarie Festivalul Teatrului de Copii Panopticon

martie Festivalul de Film Turco-German

aprilie Festivalul folcloric de la Nürnberg / Festivalul de primăvară

mai Seara albastră

221
Mai (bienală) Festivalul internațional de teatru de păpuși

Mai / iunie Rock în parc

Mai / iunie Grenzenlos - Festival de orașe înfrățite pe Hans-Sachs-Platz

iunie Cursa Norisring a DTM

iulie Irrhainfest (în Schlossgarten Neunhofer )

iunie Festivalul Africii Nürnberg

Iunie / iulie Săptămâna Internațională de Organe din Nürnberg

iulie Academia de Artă : Expoziție anuală

Iulie / august Întâlnirea de la Nuremberg Bard

Iulie / august Clasic Open Air

Iulie / august Musica Franconia

Iulie / august Sf. Katharina în aer liber

august Festivalul de Film de vară de noapte

august Festivalul de pod

Aug./Sep. Festivalul folcloric din Nürnberg

septembrie Festivalul orașului vechi din Nurnberg

septembrie ghiduri (ver) Orasul

222
 septembrie Vara Franconiană

septembrie Nuremberg Opera Ball

septembrie În jurul orașului vechi din Nürnberg

Sep./Oct. (Două pe an) Premiul internațional pentru drepturile omului din Nuremberg

Sep./Oct. (Două pe an) Festivalul Jazz Voices

octombrie Orașul orașului Nuremberg a alerga

octombrie Simpozionul Turn al simțurilor

Octombrie (bienală) Ziua deschisă a orașului

octombrie Festivalul de Film al Drepturilor Omului

Octombrie (bienală) Noaptea lungă a științelor

decembrie Piața de Crăciun din Nurnberg

Evenimente regulate [ Editare | Editare ]

Orașul vechi cu istoria sa este scena numeroaselor evenimente. Astfel, excursiile în oraș oferă
localnicilor și turiștilor posibilitatea de a redescoperi Nurnberg. Sub o temă care se schimbă
anual, experții, celebritățile și ghidurile orășenești oferă numeroase excursii în cadrul unui
program cadru. Albastru Noaptea a avut loc din 2000 în fiecare an, fiecare cu o concentrare
tematică care variază în loc și invită, numeroase muzee și instituții culturale din seara devreme
pana la primele ore , cu numeroase spectacole și spectacole întâlnesc. Orașul vechi strălucește
într-o lumină albastră în acea noapte. În decembrie, atrage faimoasa piață de Crăciun din
Nürnbergla principalele vizitatori de pe piață din întreaga lume. La Piața Primăriei, prezentă în
acest moment, numeroasele orașe prietenoase și gemene.

223
Tradiția de la Chriskindlesmarkt din Nürnberg poate fi urmărită până în anul 1628

Noaptea Albastră este o noapte culturală, cu muzee și spectacole deschise

Aerul clasic în aer liber

Un cort de bere înainte de deschiderea la târgul din Nürnberg

În plus, în Nürnberg se află numeroase festivaluri de muzică de diferite stiluri muzicale. Nürnberg
Bardentreffen este primul week - end de școală vacanța de vară , cu 200.000 de vizitatori cea
mai mare muzica lumii și Festivalul de compozitor în întreaga lume. In jur de 100.000 de vizitatori
vin în fiecare an gratuit Classic Open Air , în cazul în care Symphony Orchestra Nürnberg și
Filarmonica Nuremberg pentru o atmosferă de picnic casual Luitpoldhain au loc pe două seri. Din
1997, artiștii de rock și pop-music de renume internațional interpretează în Rock im Park în fața a
aproximativ 70.000 de vizitatori în Volkspark Dutzendteich . Împreună cu Rock am RingEste cel
mai mare festival de acest gen din Germania. Festivalul Podulde pe Pegnitzgrund sub Theodor
Heuss Bridge oferă în afara admiterea de masă numeroase aparitii libere , cu Orgă Săptămâna
Nürnberg International Nuremberg este gazda cel mai mare și cel mai vechi festival de muzică
sacră și muzică de organe. Bilele de operă au loc anual în casa de operațiuni a Staatstheater
Nürnberg .

224
Festivalul de Film turco-german este un eveniment intercultural importantă, din moment ce se
confruntă , de asemenea , atenția internațională. Există, de asemenea, festivalul internațional de
film pentru drepturile omului. Discuțiile autorilor de la Nürnberg despre istoria curentă și
contemporană în contextul rolului istoric al orașului au avut loc ultima oară în 2005. Din 2003,
regiunea Nürnberg / Erlangen / Fürth, impreuna cu universitatile si companiile inovatoare,
gazduieste Noaptea lunga a stiintelor la fiecare doi ani .
Cursa de ciclism În jurul orașului vechi al orașului Nürnberg este o cursă de o zi pentru amatori și
profesioniști, cu programul său de sprijin de-a lungul atracției zidului pentru spectatori. La fel de
popular este și orașul din orașul Nürnberg . [154] Pe traseul său în orașul sudic și de-a lungul
lacului Wöhrder începe în jurul valorii de 7.000 de sportivi amatori în fiecare an. În plus, o cursă
a DTM este organizată anual la Norisring . Cursa, organizată de Motorsportclub Nürnberg, a
atras peste 150.000 de vizitatori în 2006.
Festivalul Nuremberg a fost fondat pe 25 august 1926 similar cu Oktoberfest în onoarea Bavariei
regelui Ludovic I. [155] Din 1919, are loc în paralel cu prima jumătate a Festivalului de primăvară
în loc. Cu atracțiile și corturile de bere, festivalurile atrag aproximativ 1,6 milioane de vizitatori
fiecare. In toamna, există festivalul orașului vechi , cu tarabe de pe piața principală și camere fixe
și corturi la Hans Sachs Platz și pe cea mai mare parte insulă. Festivalul Orașului Vechi cu
jousting tradițional , care este încă din Evul Mediu are ca joc de serviciu și în care două echipe
concura în concurs pe deschis Pegnitz pentru a împinge barje mici. [SL 6]Festivalul vechi al
orasului preia Sfantul Egidios sfantul patron, care a fost sarbatorit din Evul Mediu pana in secolul
al XIX-lea. În forma sa actuală, ea a avut loc în 1975/1984 și are peste un milion de vizitatori. De
la renumitul carnaval Bromig și consiliul orășenesc Horst, Fischerstechen 1964 a fost din nou
adus la viață. Începând cu anul 1970, se desfășoară anual la Festivalul orașului vechi din
Nürnberg. Acum, fostul consilier municipal Horst Volk a fost, de asemenea, principalul inițiator al
noii ediții și redescoperiri ale Altstadtfest. [SL 7]
Un punct culminant al culturii festivalului francez este Kirchweih ("Kärwa"), care are loc în diferite
momente, în funcție de cartier sau sat. Forma tradițională a Dorfkirchweih a fost păstrată în plus
față de zona din împrejurimile orașului Nürnberg din satele (de
exemplu, Neunhof sau Großgründlach ) de usturoi . De asemenea, este cunoscut
Johanniskirchweih din cartierul St. Johannis .
Viata de noapte [ Editare | Editare ]
În pub - uri din Nürnberg orașul vechi și baruri, în special sub castel, in apropiere
de Weißgerbergasse și de-a lungul Pegnitz. Discotecile și cluburile mai mari sunt de obicei în
afara orașului vechi. [156] Stiluri de muzica rock, pop și hip-hop sunt , printre altele , într - un
centru de discotecă în și în jurul fosta clădire a margarinei lucrări americane RESI jucat în
Klingenhofstraße. Mai mult în afara mainstream se pot întâlni în centrele culturale ale străzii
Franks și în cluburile și cluburile din Vogelweiherstraße. De asemenea, programul din K4 (centrul
cultural)și diferitele magazine culturale din cartiere îmbogățesc oferta de seară. La Paniersplatz
există un renumit club de jazz. Mai multe restaurante mai avantajoase pot fi găsite pe piața
vinurilor și în apropierea Muzeului Național Germanisches.
Problema tot mai mare de binge drinking , în special în rândul tinerilor este orașul în 2007 și
2008 în Marienberg Park în zona Bucks Marie și lac de munte Marie și pe Pegnitzgrund cu
controale consolidate în domeniul Kohlenhof ( partide forfetare întâlnit cluburi de noapte locale)
, cu un ban, acesta din urmă aparent exemplar și pentru alte orașe mari. [157]
Companiile de transport public VAG oferă servicii de autobuze de noapte în zilele de sâmbătă și
duminică, precum și în zilele de sărbătoare și sărbători de lungă ședere, care deschid întreaga
regiune îngustă și pleacă în fiecare oră de la gara principală. [158]

spații verzi și zone de agrement [ Editare | Editare ]

225
Irrhain pe marginea Reichswald

Orașul este închis în est de Reichswald , care împarte Pegnitz într-un nord " Sebalder " și o
sudică " Lorenzer " jumătate. Reichswald servește ca o zonă de agrement extinsă și un rezervor
de aer proaspăt și de apă și este cea mai mare pădure culturală din Europa, cu 25.000 ha
din pădurea vrajitoare din 1979 . [SL 8] Cantitatea mare de lemn de conifere revine la introducerea
semințelor de pădure de către consilierul de la Nürnberg Peter Stromer în 1343. [SL 8]

Lunca Wöhrder din apropierea orașului vechi

Astăzi, cineva încearcă să mărească continuu cota de lemn de esență tare. La pădurea Lorenz
Imperial se invecineaza Schmausenbuck o destinație populară, cu 390 de metri este una dintre
cele mai înalte puncte din oraș, fostă o carieră de nisip , iar din 1939, atunci nou creat Nürnberg
Gradina zoologica este acasa. Pe marginea Sebalder Reichwald lângă Kraftshof se
află Irrhain . El a fost pastorul Martin Limburg și Asociația poet baroc Pegnesischer
Blumenorden creat ca un „simbol al Weltirrwalds“. [SL 9] Moritzberg a cărui eponim locastăzi
oficial Rothenbach și situat în Lorenz Imperial Forest, se aplică cu 598 de metri sale ca un munte
de Nürnberg și este adiacent la francă Moritz Bergkirchweih în duminica dinaintea Sf
. Bartolomeu vreme frumoasă tot timpul anului atracție. [SL 10]

Rezervația naturală Hainberg între Nürnberg și Fürth

În plus, sunt grădini și istoric artful semnificative ale baroc castel parcul Neunhof ,
a Hesperidelor în Sf . Ioan și grădina primarului așa-numitul și grădina castelului
de pe bastioane ale zidului orașului , lângă Castelul Imperial. Alte parcuri mai mici sunt parcul
arhiva lângă Friedrich-Ebert-pătrat, înconjurat de clădiri din perioada și Jugendstil, The Cramer-
Klett-Park cu clădirile sale de grădină clasic, folosit intens Rosenau Park din apropierea Plärrer,
The Südstadtpark și Platnersberg și Rechenbergîn partea de est a orașului. În orașul vechi,

226
malurile Pegnitz vă invită să vă relaxați. Aceasta este partea de est a Piața Orașului vechi,
de perete șanțul orașului este , de asemenea , amenajat ca un parc, lângă Wöhrder
luncă îndiguite lac Wöhrder . Aici veți găsi grădini populare de bere, precum și câmpul de
experiență pentru desfășurarea simțurilor .

Bastionul verde

Dutzendteich (de dutze pentru stuf) este un pent-up 1430 Lake în direcția sud - est de centru. A
servit ca iaz de pește și a fost deja în 16/17. Century o destinație populară. Împreună
cu Luitpoldhainînvecinat , a fost folosit în 1906 ca o zonă pentru Expoziția de Stat pentru
Comerțul și Expoziția de Artă bavareză, sub domnia regentului Luitpold. După 1933, în timpul
epocii naziste, zona a fost transformată într- un Reichsparteitagsgelände și, mai presus de toate,
iazul Dutzend a fost redus considerabil. [SL 11] Chiar dacă este încă parțial neclar cum să se
ocupe de zona creată în timpul epocii naziste, în plus față de muzeu și folosirea
admonitorie, Volkspark este o duzină de iazuri din nou o zonă de agrement populară.
Nürnberg director de grădină Alfred Hensel, care a avut parc public de 100 de hectare pe
Dutzendteich și dincolo de sport și locuri de joacă planificate, remodelarea Luitpold Arena și
peisajului de 60 hectare Nuremberg Zoo, 1942 a primit sarcina unui sistem integrat de spațiu
verde pentru oraș și pentru a dezvolta zonele înconjurătoare. Rezultatul a fost o zonă coerentă
cu o extindere longitudinală de 20 km, care include zonele verzi existente și conexiuni pietonale
create. [159]
Pe lângă a apărut în perioada postbelică 1959-1973 în zona fostului aeroport
din cărămidă de Marienberg Park în stilul unui peisaj parc englezesc. Un alt Volkspark a fost
construit între anii 1970 și 1981 cu Westpark (11 ha) din districtul St. Leonhard . Parcul
orașului a fost aplicat pe Maxfeld după prima 1882nd expoziție bavarez [SL
12] Astăzi este ridicată fântâna Neptun . La marginea districtului Röthenbach se află și faberpark-

ul extins (25 ha), precum și districtul Gebersdorf ,Rezervația naturală Hainberg cu zonele sale de
protecție și zone rare de iarbă de nisip. A se vedea, de asemenea, lista rezervelor naturale din
orașul Nürnberg și lista zonelor protejate din orașul Nürnberg .
În oraș există 39 de peisaje protejate și 96 de monumente naturale . Cu excepția monumentului
Holistic Nature Holsteinbruch , monumentele naturale sunt copaci unici, rânduri de copaci și căi.
Vezi și : Lista caracteristicilor peisagistice protejate din Nürnberg și Lista Monumentelor Naturale
din Nürnberg
Regiunea oferă , de asemenea, Elveția franconă în nord , cu alpinism său, Hersbruck Elveția la
est, cu trasee montane și apele lacurilor din Franconia și Altmühl Sud numeroase oportunități
pentru sporturi active , în jurul orașului.

Sport [ Editare | Editare ]

Originile acestui sport în Nuremberg [ Edit | Editare ]
Începând cu secolul al XIV-lea, în Nürnberg au apărut comunități sportive precum shooters
și fencing . În 1434, consiliul a creat o gamă de sporturi, jocuri, festivaluri și de fotografiere pe
Hallerwiese, considerată cea mai veche din Germania. 1628 a fost construită pe împrejurimile
insulei Schütt . [160]

227
Istoria sporturilor moderne a început la Nuremberg la mijlocul secolului al XIX-lea. 1846 a
organizat prima mișcare de gimnastică în clubul de gimnastică și sport 1846
Nuremberg. Turnverein Gleißhammer a fost primul club de gimnastică din sudul Germaniei care
sa despărțit de mișcarea de gimnastică burgheză în 1893 și sa alăturat mișcării sportive
a muncitorilor social-democrați . Într-un timp scurt, Nuremberg sa dezvoltat în centrul sud-
german al sporturilor muncitorești.
Dezvoltare pentru Stronghold sport [ Edit | Editare ]

Campionatul sa încheiat la Nürnberg în 1924, când primul FCN adevenit campion german pentru a treia oară.

Dominația cluburilor sportive ale muncitorilor din Nürnberg în anii 1920 și începutul anilor 1930 a
făcut parte din dezvoltarea orașului Nuremberg într-o cetate sportivă. Importanța fotbalului din
Nürnberg a fost oa doua componentă importantă. 1. FC Nürnberg (FCN) a fost cel mai
de succes club de fotbal german de data aceasta și a câștigat de șase ori de la 1920-1936,
The Cupa Germaniei . Cu nouă titluri de campionat, FCN este în continuare vice-
campion. Jucătorii de la 1. FC Nürnberg au pus în faze jumătate din jucătorii echipei naționale de
fotbal a Germaniei . În anii 1920, orașul a construit împreună cu Stadionul Municipal (în prezent:
Stadionul Max Morlock) o facilitate sportivă modernă, cu o șină de pietriș și piscină atașată.
Reputația ca o cetate sportivă a completat succesele cluburilor din Nürnberg în antrenamentele
de greutate , lupte și mai ales în ciclism . Numai între 1890 și 1900 au fost înființate 52 de cluburi
de ciclism. În Nürnberg, primul ciclu de biciclete din Bavaria a fost construit în 1912, iar subsolul
Velodrome Reichelsdorfer încă a fost deschis. Mai ales Steherrennen sa bucurat de o mare
popularitate.
După cel de-al doilea război mondial, Nuremberg și-a păstrat reputația de cetate sportivă abia în
anii 1950 și 1960. În ciclism și atletism, Nürnberg a produs ocazional sportivi
remarcabili. În handbal a dominat femeile din 1. FC Nuremberg în anii 1960. Odată cu coborârea
echipei de fotbal a primului FC Nürnberg în 1969, imediat după ultima dată când a fost câștigat
campionatul german de fotbal în 1968, a avut loc o schimbare în sportul de la Nürnberg.
De la sfârșitul anilor 1970 până în 2005, maratonul de la Nürnberg a avut loc la intervale
neregulate .
Criza de sporturi competitive [ Editare | Editare ]
Succesul internațional și național au fost doar sporturi , cum ar fi Fistball la Turnverein Eibach
1903 sau inele atunci când SV Sf . Johannis 07 a campion olimpic Pasquale
Passarelli operat. Multe cluburi sportive s-au retras din competiții sportive și s-au
dedicat sporturilorla nivel local . Post SV Nuremberg a fost în acest fel , în anii 1980 pentru
membrii mai puternic club sportiv german și în 2006 încă al doilea cel mai mare club de sport din
Bavaria. Încercările de a stabili alte sporturi competitive în afara fotbalului s-au încheiat cu
prăbușirea financiară a cluburilor. Deci a avut și clubul de gimnastică și sport 1888 NürnbergSa
retras din a doua Bundesliga de handbal în 1990 , după ce a crescut de mai multe ori în prima
Bundesligă din anii 1980.
Înapoi la cel mai înalt nivel sportiv [ Edit | Editare ]

228
Max Morlock Stadium este motivul de origine al 1. FC Nürnberg .

În anii 1990 și de la începutul secolului, cluburile din Nürnberg au reușit să lucreze cu succes în
toate sporturile de echipă populare. Astfel, departamentul de fotbal al bărbaților din prima FC
Nuremberg a revenit după retrogradarea din divizia a treia în prima Bundesligă. După 39 de ani
fără titlu, clubul a câștigat Cupa DFB în 2007 și a jucat din nou internațional pentru prima dată în
19 ani. Femeile de handbal de la 1. FC Nuremberg au reușit să-și construiască timpul de succes
în anii 1960 și au câștigat ultima dată campionatul german din 2008. În fotbalul american
au jucat rame din Nurembergdin 1983 până în 1998 în prima Bundesligă și a câștigat în 1987,
1989, 1991 și 1996, campionatul în grupul de Sud. În hocheiul pe gheață , Tigrii de
Gheață din Nürnberg au reușit să se stabilească ca un club de top în divizia de vârf . În 1999 și
2007, Ice Tigers au devenit vice-campioni germani. Din 2006, au înlocuit numele orașului cu
numele sponsorului în numele clubului. Pentru a crea o bază permanentă pentru un club din cea
mai înaltă clasă de jocuri de hochei pe gheață, a fost deschisă în februarie 2001, până la 11.000
de spectatori Arena Nuremberg . În această arenă multifuncțională a jucat din 2005 până în
2007, coșurile Sellbytel Nuremberg , care în acest moment liga de baschetaparținut. Arena a fost
, de asemenea , utilizat de Brose Baskets din Bamberg pentru a găzdui jocuri din ULEB Euro
League utilizate înainte de a extins propria arena. În Nürnberg acolo după sfârșitul șoim ,
nici Nürnberger î.Hr. , în al doilea Bundesliga Pro A . În domeniul
hochei pe teren din Bundesliga din 2007, HTC din Nürnberg este reprezentată. În hochei de
interior Bundesliga , Nürnberg au fost chiar reprezentate cu două cluburi. Din 2007 până în 2009,
a jucat HG Nurembergprima clasă, HTC Nuremberg este reprezentată din 2008 în prima
ligă. Bărbații clubului de tenis 1. FC Nuremberg a aparținut din 2005 până în 2007 înapoi în
Bundesliga. La începutul anului 2006, echipa de luptători din SV St. Johannis 07 sa întors la
prima Bundesligă, au aparținut la sfârșitul anului 2008. Returnarea Nürnberg în liga întăriturilor
de sport în 2004 , odată cu fondarea Academiei Germane pentru Fotbal Cultura stă la baza care
au ocupat , deoarece spațiul dintre aspectul sportiv al fotbalului și secțiunea de caracteristici.
În cadrul Clubului TSC (Dance Sport Club) Red Gold Casino e. V. Nuremberg are un
departament de dansuri pentru scaune cu rotile mic, dar foarte reușit . Una dintre cupluri
(Claudia Maierl și Christian Feeß) reprezintă clubul la nivel național și internațional. Este
campion german de clasa LWD1 2005, 2006, 2008 și 2009. [161] Unul dintre formațiunile standard
ale TSC Red aur Casino Nuremberg are o formație standard, care se dansează în 1.
Bundesliga. [162] A se bazează , de asemenea , nu există informații cu întârziere dansează în 2.
Bundesliga. [163]
În Nürnberg, un turneu internațional de tenis a avut loc începând cu 2013 cu WTA Nürnberg .

specialități regionale [ Editare | Editare ]

→ Articol principal : Bucătăria franceză

229
Nürnberger Rostbratwürste

Deja în anii 1302-1310, Consiliul Local a emis o ofertă de a produce numai orz. [SL 13] Deși berea
roșie cu fermitate, bogată în fund, a fost stabilită de mult timp la Nürnberg, este aproape
necunoscut astăzi. Din anul 1531 berea de bere a fost preparată. [SL 13] Dar vinul era și o băutură
apreciată. [SL 14] Felsengänge încă indică importanța berii din Nuremberg. Până în 1880,
Nürnberg se afla la vârful exportului berii de bere cu 173.000 de hectolitri. [SL 13]Astăzi, doar
câteva fabrici de bere rămân în orașul însuși, însă regiunea are încă o densitate ridicată de
bere. Aceste microbreweries se bucură de o reputație excelentă. De asemenea, cunoscută și
apreciată este berea Spalter , preparată cu hameiul cultivat acolo.
Cel mai faimos specialitate cârnați a orașului, bratwurst Nürnberg . Deja în 1497 ingredientele
Consiliul Local și dimensiunea prescrisă. Dimensiunea mică de numai șapte până la nouă
centimetri pare să fi fost la momentul expresiei evul mediu la prețurile ridicate din
Nuremberg. Dar asta e în afară de tipic maghiran -Notă secretul gustului lor , deoarece aroma
gratar de foc carte este mai bine acceptată din cauza raportului favorabil al suprafeței și
al volumului. Acesta este fie în rulouri (francă „Weggla“) cu muștar sau fierte varză acră , dar
apoi - consumate cu hrean, francilor numit Kren - favorizate de localnici. Ca acidic Zipfel Una se
referă la gătite într-o cârnați Essigsud cu ceapă Nuremberg.

Pătrunjelul din Nuremberg

În plus, faptul că este orașul cârnați o specialitate cârnat estimat de Nuremberg. „Cârnat City , cu
muzica“ va tăiat în felii subțiri pe o farfurie, cu ceapa tocata fin, un dressing de oțet ușor
astringent și câteva felii servite în timpul verii , în multe grădini de bere, lemn cuptor
de pâine. Chiar și salata bou botul are un gust răcoritor ușor acru.
Ca pește de apă dulce, crapul este ars sau mâncat albastru din bucătăria tradițională a orașului
și din regiune. O friptură tipic duminică este Schäuferle cu găluște brute . În
plus, se apreciază Sauerbratenul franc , al cărui sos este rafinat cu un turtă dulce de sos.
Folosirea tradițională a unei varietăți de mirodenii se datorează, probabil, comerțului la distanțe
mari din Evul Mediu. Chiar și dulciurile Nuremberg cunoscute la nivel național reprezintă această
bogăție de arome. Producția sa în oraș a fost evidențiată încă din secolul al XIII-lea. [SL
15] Bucătăriile tradiționale de genunchi sunt arse la Kirchweih în timpul verii .

Personalități [ Editare | Editare ]

→ Articol principal : Lista personalităților orașului Nürnberg și lista cetățenilor de onoare din
Nürnberg

230
 

Pictorul Albrecht Dürer

Willibald PirckheimerUmanist

Hans Sachs
poet

Compozitorul Johann Pachelbel

Ludwig Feuerbach filosof

231
 

Sigmund Schuckertinventator

Konrad Feuerleincompozitor de imnuri

De la notabili Nürnberg derivate Albrecht Dürer (pictor), Martin Behaim (inventatorul primului
glob), Hans Sachs (scriitor) Peter Henlein (inventatorul pretinsul din buzunar ), Johann Benjamin
Erhard (filozof), Anton Koberger (imprimantă și comercianți ), Veit Stoss(sculptor,
cioplitor), Adam Kraft (sculptor), Georg Philipp Harsdörffer (poet), Johann
Pachelbel (Compozitor), Karl Hegel (istoric), Sigmund Schuckert (inventator și
industriaș), Theodor von Cramer-Klett(Fondatorul companiei), Max Grundig (fondatorul
firmei), Hugo Distler(compozitor), Theo Schoeller (antreprenori), Hermann
Zapf (tipograf) Hildegund Holzheid (fost președinte al Curții Constituționale bavarez), Günther
Beckstein (fost prim - ministru al Bavariei) și Markus Söder (bavareză Ministrul Finanțelor). În
plus, cu toate acestea, orașul a fost , de asemenea , o atracție și o parte a vieții multor oameni
celebri, cum ar fi Georg Wilhelm Friedrich Hegel (filosof) și Ludwig Feuerbach (filozof).

Legendele și anecdote [ Edit | Editare ]



Mormântul Sf. Sebaldus

Mormântul din Kunigunde din Orlamünde

232
 

Până când Eulenspiegelîi deranjează pe gărzile orașului Nürnberg

Eppeleins sare peste zidul castelului

Kaspar Hauser

pounded
Multe locuri din oraș sunt asociate cu legende, cum ar fi zidul castelului, asupra căruia Eppelein
din Gailingen a sărit cu calul în conformitate cu legenda. Sfântul Sebaldus , patronul orașului , nu
numai că a făcut multe minuni, dar, de asemenea, nu a vrut să se odihnească până când nu a
fost construită biserica Sebaldus. Cunegonde de Orlamünde a ucis cei doi copii după ce au
înțeles greșit o expresie a vicontelui iubit din Nürnberg, sa pocăit și a fondat fostul tronul ceresc
mănăstire în afara zidurilor orașului , în districtul de astăzi Großgründlach. După moartea ei, ea a
avertizat de nenorocire ca o femeie albă . Pe platoul Unschlitt sa scufundat în 1828 Kaspar
Hauserpe care a provocat un mare interes ca pe o misterioasă descoperire. De asemenea,
taverne ca Till Eulenspiegel numesc și joacă parțial în anumite locuri din oraș. De asemenea,
este cunoscută pâlnia de la Nürnberg , o alegorie înțeleasă adesea înțeleasă pentru o înțelegere
mecanică a învățării, conform căreia cunoașterea poate fi insuflată fără a fi nevoie de dorința de
a învăța sau de aptitudini.

233
Aflați mai multe [ Editare | Editare ]

500 de bancnote cu clădiri istorice din Nürnberg

Pe ultima serie a bancnotelor D-Mark se găsește pe 500 Deutsche Mark bancnotei, în partea
stângă a portretului naturalistului Maria Sibylla Merian un colaj de diverse clădiri istorice din
Nürnberg. Există sunt Castelul Imperial cu Sinwellturm și Kaiserstallung că Sebalduskirche ,
The Frauenkirche , The Albrecht Dürer Casa , The Fembohaus , The Nassau Casa ,
The vinoteca , The Spirit Spitalul Sf , The Mauthalle că biserica Lorenz și orașul de peretepentru
a vedea. [164]
Nürnberg a fost inspirația pentru o serie de lucrări literare și muzicale. Printre acestea se numără
opera Die Meistersinger von Nürnberg de Richard Wagner , Adolphe Adam opera La poupee de
Nuremberg ( Nuremberg papusa ), precum și Alexandre Dumas "poveste Histoire d'un Casse-
Noisette ( Povestea unui spărgător de nuci ) , susținut de Pyotr Iliich Ceaikovski a fost pus la
faimosul balet .
Asteroidul centurii principale (3825), Nuremberg descoperit de Luboš Kohoutek pe 30 octombrie
1967 , a fost numit dupa oras.

Consultați și [ editați | Editare ]

Portal: Nürnberg - Prezentare generală a conținutului Wikipedia despre Nürnberg

 Glumă din Nuremberg

Literatura [ Edit | Editare ]

Referință [ Editare | Editare ]

 Michael Diefenbacher : Dicționar de oraș Nurnberg . Tümmel, Nuremberg 1999, ISBN 3-

921590-69-8 (a doua ediție îmbunătățită 2000 cu același ISBN, versiunea on-line a arhivei
orașului )
 Franz Schiermeier (ed.): Orașul Atlas Nuremberg. Hărți și modele din 1492 până
astăzi. Schiermeier, München 2006, ISBN 978-3-9809147-7-2
 Wolfgang Baumann (ed.), Hajo Dietz: Atlasul de la Nürnberg. Diversitatea și schimbarea
orașului în imaginea hărții. Emons, Köln 2007, ISBN 978-3-89705-533-9
Anuarul statistic [ Edit | Editare ]

 Oficiul pentru Cercetări Urbane și Statistică pentru Nuremberg și Fürth (ed.): Anuarul
Statistic al orașului Nürnberg. Nuremberg 1909-1940 (1935-1940 ca Anuarul Statistic al
orașului Nürnberg manifestațiile de partid , 1941-1963 nici un anuarele au fost publicate,
1964-1975 ca Nuremberg în cifre ), ISSN 0944 - 1514 , copiile digitale ale tuturor benzilor la
nuernberg.de
Istoricul [ Editare | Editare ]

 Comisia istorică la Academia de Științe bavareze (ed.): Nuremberg. în 5 volume (= orașe

Cronici francilor), (= Cronici orașe germane ), Hirzel, Leipzig 1862-1874 (biblioteca Bavarian
digitizată: Band 1 , Band 2 , Band 3 , Band 4 , Band 5 )

234
 Eugen Kusch: Nuremberg: Imaginea vieții unui oraș. Verlag Nürnberger Presse, Nürnberg
1950 (a cincea ediție, și ediția actualizată ISBN 3-920701-79-8 , cuprins )
 Hanns Hubert Hofmann : Nuremberg-Fürth. (= Atlasul istoric al Bavariei, parte a Franken
Seria 1, nr. 4), Comisia pentru istoria statului bavarez, München 1954 Digitizată de Biblioteca
de Stat bavareză
 Gerhard Pfeiffer (ed.): Nuremberg, Istoria unui oraș european. CH Beck Verlag, München
1971, ISBN 3-406-03394-6 (reprint neschimbat 1982, ISBN 3-406-08764-7 )
 Martin Schieber: Nuremberg. O istorie ilustrată a orașului. CH Beck Verlag, München
2000, ISBN 3-406-46126-3
 Matthias Kirchhoff: Memorie în textele din Nuremberg din secolul al XV-lea: cărți
comemorative, cărți de frați, Städtelob, cronicile. (= Nuremberg Lucrarea la istoria orașului și
a țării Vol. 68) Schmidt, Neustadt an der Aisch 2009, ISBN 978-3-87707-773-3 , cuprins
 Joachim Gruber : Nuremberg In: Manfred Country Fester (ed.): Umanismul Renașterii:
Enciclopedia pentru primirea antichitate, Metzler, Stuttgart 2014, (= New Pauly Supplements
Vol . 9). ISBN 978-3-476-02469-5 , Sp. 699f (ediția licențială Scientific Book Company,
Darmstadt 2014 ISBN 978-3-534-18509-2 )
Sigilografie și heraldică [ Edit | Editare ]

 Reinhold Schaffer: Sigiliile și blazoanele orașului imperial din Nürnberg . In: Journal of
Bavarian Regional History Bd. 10 1937, p. 157f ISSN 0044-2364 , digitizată de Biblioteca de
Stat bavareză
Iudaismul [ Edit | Editare ]

 Arnd Müller: Istoria evreilor din Nürnberg în 1146 - 1945. , Biblioteca Municipală, Nürnberg
1968 (= Contribuții la istoria și cultura orașului Nürnberg Vol 12.) (Cu Literaturverz S. 348-
356.)
Istoria economică [ Edit | Editare ]

 Quasi centrum Europae: Europa cumpără la Nürnberg; 1400-1800; Muzeul Național

German, Nuremberg, 6.douăzeci-10.șase, 2002. Publicat de Muzeul Național Germanic,
Muzeul German National, Nuremberg 2002, ISBN 3-926982-88-8 , Cuprins
 Wolfgang Mayer, Frank Thyroff: Între ardei și tehnologie avansată: o călătorie prin istoria
economică a orașului Nürnberg. Fahner Verlag, run 2014, ISBN 978-3-942251-13-6 , cuprins
Istoric transport [ Editare | Editare ]

 Ferdinand von Rüden (ed.): Hubul de transport din Nürnberg: de la începutul anilor
șaptezeci. Ek-Verlag, Freiburg 2010, ISBN 978-3-88255-248-5 conținutul , textul
conținut (DVD complementare: . Trafic de joncțiune Nuremberg Odată & Acum , EK-Verlag,
Freiburg 2013 EAN 4018876083078, textul conținut )
Național - socialismul [ Edit | Editare ]

 Eckart Dietzfelbinger, Gerhard Liedtke: Nuremberg - site - ul maselor: naziste motive de raliu
partid - istoria și moștenirea tulbure. Christoph Link - Verlag, Berlin , 2004, ISBN 3-86153-
322-7 , cuprins (ediția licențiată a lumii, Augsburg 2008, ISBN 978-3-8289-0846-8)
Reviste pe istorie [ Edit | Editare ]

 Mesajele Asociației pentru istoria orașului Nürnberg. Selbstverlag sau Schrag, Nürnberg
1879-1944 și din 1949, ISSN 0083-5579 Digitizată de Biblioteca de Stat bavareză
Arta si arhitectura [ Edit | Editare ]

235
 Werner Schultheiß, Ernst Eichhorn: Nuremberg: Frumusețea Norisului. Glock și Lutz,
Nuremberg 1957 (= Pirkheimerianum Vol 16.) (Al treilea, exp și reproiectat ed.. . Orașului
Nürnberg Dürer, Florența din Nord 1971)
 Günter P. Fehring , Anton Ress : Orașul Nürnberg. inventar scurt. (= Monumente de arta
bavareze. Inventare scurte Vol. 10) German Art Publishers, München, 1961 ( a 2 - a lui
William Schwemmer Edit. Ed. 1977 ISBN 3-422-00550-1 )
 Wilhelm Schwemmer: Casa de oraș din Nürnberg. (= Casa cetățeanului german Bd. 16)
Wasmuth, Tübingen 1972, ISBN 3-8030-0018-1 , cuprins
 Wilhelm Schwemmer: vechile conacuri din Nuremberg, casele defensive de tip consiliu. (=
Bavaria antiqua, comori ascunse d. Bayer, istorie culturală), Bayerische Vereinsbank,
Zentralabt. PSE, Oficiul pentru Relații Publice, München 1979
Relații Internaționale [ Edit | Editare ]

 Norbert Schürgers: Nuremberg international: Informații despre relațiile externe ale orașului
Nürnberg. Oficiul pentru Relații Internaționale, Nuremberg 2010 (a patra ediție revizuită și
revizuită 2014 PDF-Download la nuernberg.de )
Reviste în general [ Edit | Editare ]

 Nuremberg astăzi. Magazin pentru toți cei care ca Nurnberg. Un raport de jumătate de
an. Biroul de presă și informare din Nuremberg din 1964 ( ediția online pe
nuernberg.de , arhivă de numere din 2003 la nuernberg.de )
Harti si planuri [ Editare | Editare ]

 Max Bach : Planul istoric al fostului oraș imperial Nürnberg. E. Nister's Kunstanstalt,
Nuremberg 1882 [165] Digitizată de Biblioteca de Stat bavareză

Link - uri web [ Editare | Editare ]

Wikționar: Nuremberg - semnificație, origine cuvânt, sinonime, traduceri
Commons: Nuremberg - Album cu imagini, fișiere video și fișiere audio
Wikiquote: Nuremberg - Citate
Wikinews: Nuremberg - în știri
Wikisource: Nuremberg în Topographia Franconiae (Mathäus Merian) - surse și texte
complete
Wikivoyage: Nürnberg - Ghid de călătorie

 Literatură din și despre Nürnberg în catalogul bibliotecii naționale germane

 Intrarea în stema orașului Nuremberg în baza de date a Casei istoriei bavareze

 Michael Diefenbacher: Nürnberg, oraș imperial: Dezvoltare politică și socială . În: Dicționarul
istoric al Bavariei
 Michael Diefenbacher: Nürnberg, oraș imperial: teritoriu . În: Dicționarul istoric al Bavariei
 Michael Diefenbacher: patrician din Nuremberg . În: Dicționarul istoric al Bavariei
 Jürgen Küster: Nurnberg Schembartlauf . În: Dicționarul istoric al Bavariei
 Istoria evreilor din Nürnberg
 Link catalog despre Nuremberg la curlie.org (fostul DMOZ )
 Site-ul oficial al orașului Nürnberg
 Cronica Nurembergului
 Planificarea de politică pentru ordinea landschaftsliche Mari Nürnberg, 1943 pe portal 100
de ani Arhitectura Peisajului din bdla
 Statistici oficiale: Nürnberg de LfStat

236
Istoria orașului Nürnberg
Istoria orașului Nürnberg începe cu prima 1050th mențiune scrisă Nürnberg a crescut în Evul
Mediu sub Staufer și Luxemburg într-unul din orașele imperiale importante din Sfântul Imperiu
Roman . Datorită comerțului înfloritor și meserii, Nuremberg a devenit unul dintre cele mai
importante centre culturale din nordul Renașterii din Alpi în secolele XV și XVI, precum și
al umanismului și al Reformei .
După războiul de treizeci de ani (1618-1648), orașul și-a pierdut poziția proeminentă prin
schimbarea ponderii politice în Vechiul Regat. Orașul și teritoriul său au rămas independent și au
beneficiat de comerț și meserii. Nuremberg a fost înființat în 1806 după dizolvarea Vechiului
Regat în Regatul nou-înființat al Bavariei . Ca rezultat al industrializării , economia orașului sa
consolidat din nou. În același timp, suporterii romantismului și istoricismului și - au văzut idealul
realizat în orașul târziu medieval.
Din 1927 a constatat manifestațiile de partid ale partidului nazist din Nuremberg. Naționaliștii
socialiști au folosit mitul orașului pentru scopurile sale de propagandă. Au ridicat numeroase
clădiri și clădiri colosale de pe râul Partidului nazist , o suprafață de aproape 17 km² în sud-estul
orașului Nürnberg. În timpul celui de-al doilea război mondial, aliații au zburat numeroase raiduri
aeriene de la Nurnberg și au afectat foarte mult părți din oraș.
După încheierea celui de-al doilea război mondial, Nürnberg a fost ales drept site-ul proceselor
de crimă de război ale aliaților, parțial din motive pragmatice, parțial din motive simbolice. În
timpul reconstrucției , unul a rămas în structurile crescute. Infrastructura economică și de
infrastructură a fost extinsă și a contribuit la miracolul economic al perioadei postbelice.
Astăzi, Nürnberg este unul dintre orașele importante din Germania și se consideră centru cultural
și economic al Franconiei .

Cea mai veche vizuală tipărită a orașului Nürnberg în Schedelsche Weltchronik , 1493

Începuturile orașului Nürnberg sunt situate pe dealul din jurul Kaiserburgului

237
 conținut
[ Ascunde ]

 1urme de așezări timpurii în zona Nürnberg

 2Începuturile orașului sub protecția salilor
 3Ascentul orașului Nuremberg sub Staufers
 4Importanța crescândă
 5Regula patricienilor
 6Gloria Nürnbergului
o 6.1Minoritățile imperiale
o 6.2Primul război margravă
o 6.3Pieptul comorii regatului
o 6.4Războiul de succesiune Landshut
o 6.5Reformarea
o 6.6Al doilea război margrave
 7Început coborâre
o 7.1Războiul de treizeci de ani
o 7.2Datorii
o 7.3Ocupația prusacă
 8Sfârșitul statalității
o 8.1Ocupația franceză
o 8.2Tranziția în Bavaria
 9 onouă importanță ca centru industrial
 10Secolul al XX-lea
o 10.1De la muncitorii roșii până la orașul raliului partidului nazist
o 10.2Bătălia pentru Nürnberg
o 10.3Procesele de la Nürnberg
o 10.4De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial
 10.4.1Reconstrucția
 10.4.2Economie
 10.4.3Autoritățile federale
 10.4.4Cultură
 11Liderii orașelor din Nürnberg
o 11.1Regele / Împăratul - Reichsschultheiß
o 11.2Burgraves
o 11.3Patriciatul
o 11.4Administrația militară și de poliție
o 11.5Primarii
 12literatură
o 12.1Generalități
o 12.2Evul Mediu
o 12.3Vremurile timpurii moderne
o 12.4secolele 19 și 20
o 12.5Periodice
o 12.6Surse istorice
 13cluburi pentru istorie
 14link-uri web
 15A se vedea, de asemenea
 16dovezi individuale

Urme de așezări timpurii din Nuremberg [ Edit | Editare ]

238
Sud-estul orașului Nürnberg a găsit conul de foi de aur din cartea Ezelsdorfdin epoca bronzului, Muzeul Național
Germanisches din Nürnberg

Conul de aur semnificativ al Ezelsdorf-Buch și o comoară în Mögeldorf de astăzi demonstrează o

așezare timpurie a zonei Nürnberg deja în epoca bronzului. Populația de la sfârșitul epocii
bronzului este atribuită culturii urnfield din zona Nürnberg . De aici se formează celții, care în jur
de 400 v. Chr. Pentru prima dată în surse scrise. Aproximativ 100 î.Hr. Acestea sunt înlocuite de
triburile germane, cum ar fi Marcomanni . Aproximativ 50 km de Limesa fost actualul oraș al
orașului Nürnberg în zona de frontieră a influenței Imperiului Roman. Zona a fost împădurită, dar
datorită scurgerii solului bogat în nisip, Keuperfels era adecvată doar pentru puțină
agricultură. Prin urmare, o așezare timpurie sub dealul castelului este puțin probabilă. În timpul
săpăturilor din 2015, primele urme de așezare în apropierea pieței principale din jurul anului 850
au fost date. [1]

Ducatul Franconiei în jurul valorii de 800, hartă din 1890

În Evul Mediu timpuriu, Palatul Forchheim , care se află la 30 de km distanță de Nurembergul de

astăzi, este menționat pentru prima dată și câștigă rapid importanță cu Charlemagne. [2] Acest
lucru planificat în zona de sud a orașului Nürnberg mai târziu , o conexiune pe căi navigabile
între Main și Dunării, Fossa Carolina .
Anul fondator al orasului este incert, se poate face 1000-1040 , ca parte a siguranței situat
central în ținuturile de graniță între Empire Saxonia, Bavaria, Franconia de Est și Boemia , la
intersecția unor importante căi. În anul 1007, orașul vecin Fürth este pentru prima dată menționat
și dat de Henric al II-lea diocezei nou-înființate din Bamberg . [3] În anii 1025 și 1030 Mögeldorf
ca expoziție de documente Conrad al II - lea. Menționat în tranzit său. [4] Este posibil să se facă
mai multe centre de decontare timpurie a orașului Nürnberg mai târziu astăzi. Acestea includ
probabil două curți regale în jurul Sf. Egidien și Sf. Jakob și zona dintre Sebalduskircheși
castelul. [5] săpături arheologice recente sugerează chiar o fortificație din secolul al 9 - lea sau
al 10 - lea de pe deal castel. [6] În săpături arheologice în curtea Castelului de azi Imperial a fost
găsit doi metri de perete gros rămâne de Keep , care datează cu puțin timp înainte de anul 1000,
precum și în straturi mai profunde , de asemenea , rămâne vorsalische clădire. [7] Keep ca un

239
predecesor al castelului Nürnberg , probabil , a aparținut în posesia marchizului de Schweinfurt și
a fost în 1003 conflictul cu Henric al II - lea. Distrus. [8]

Începuturile orașului sub protecția salieni [ Edit | Editare ]

În sursele scrise oraș pentru prima dată la 16 iulie 1050 conceput ca Norenberc în „certificat
Sigena“ Împăratul Henric III. tangibil. În acest document , un testament iobagilor numit Sigena
din Norenberc acordate eliberarea. [9] Certificatul aparține grupului de certificate de denarii
(denarii diplomas), dintre care doar cinci au supraviețuit. Henry III. A protejat așezarea de la
Nürnberg și a urmărit-o, probabil, scopul de a împinge înapoi Episcopia din Bamberg, care
devenise puternică sub predecesorul său. Cu cat mai devreme acordat zona episcopiei între
râurile Schwabach și în jurul Pegnitz Nürnberg precum și alte așezări din apropiere [10]au fost
adăugați de el înapoi la Krondomäne. Mai mult, el a transferat pe piață, moneda și vamale
regulamentele orașului vecin Fürth, [11] atunci parte a PIN - ul Bamberg, la Nuremberg. Astfel a
inițiat înflorirea orașului și ia dat o poziție importantă în noul teritoriu Reich câștigat. Privilegiile
indică o activitate comercială intensă chiar și în acest stadiu timpuriu. Cel mai târziu din 1070 a
început închinarea Sfântului Sebaldus la Nürnberg, după cum reiese din mențiunile din analele
lui Augsburg, Hersfeld și Weissenburgul alsacian. [12] Numeroși pelerini sa dus la mormântul lui și
așa a contribuit la înflorirea economică a orașului.
În 1105, Nuremberg a căzut în conflictul dintre împăratul Henric al IV-lea și fiul său Henry V și a
fost distrus ca un oraș imperial loial. Pentru a proteja orașul mai bine în viitor, împăratul a numit
contele austriac Gottfried von Raab , de asemenea , o persoană responsabilă de Castelul
Nürnberg și un adjunct imperial, ca Burggraf titlul oficial „ castelan purta.“ Locuința strămoșilor lui
Gottfried era castelul Raabs an der Thaya din Austria de Jos . Este controversat dacă existau
legături cu zona Nürnberg înainte de numirea la purceluș.

Rise of Nuremberg sub șvabilor [ Edit | Editare ]

Heidenturm și Kaiserkapelle cu două etaje au fost probabil finalizate în timpul vieții împăratului Barbarossa. Sinwellturm
a fost păstrarea fabricii Hohenstaufen. Acoperișul său a fost reproiectat în 1560. [13]

240
Casa Nassauer este un exemplu de casă fortificată medievală, așa cum probabil a fost probabil de mai multe ori în oraș
în secolul al 12-lea, ca un oraș al ministerelor. A fost ridicat în secolul al XV-lea, în timp ce pătratul din fața lui a fost
îngrămădit și a fost reconstruit în stil gotic. Fostul etaj 1 este astăzi subsolul. [14]

După moartea lui Henry V , orașul a căzut în Kronstreit între Guelph și Staufer și a fost de Lothar
III. capturat și jupuit după un asediu inițial inutil [15] în 1130, [16] după ce a fost alăturat părții
Hohenstaufen. El a predat orașul lui Henry negru din Bavaria , pe care probabil el la promis
pentru sprijinul său în alegerea împăratului în 1126. [17] În 1138 Hohenstaufen regele Conrad
al III - lea a luat. [18]Nuremberg din nou. Konrad a fost în următorii ani mai des și în mod evident
și un timp mai lung în oraș, deoarece locul și datele documentelor emise de el dovedesc. El a
consolidat proprietatea regală și a început reconstrucția fortificației existente în ultima cetate
imperială . El a transferat familia nobilă a lui Raabser , care anterior a deținut postul de castelan
al castelului , noul castel creat. În plus, o altă așezare a fost creată de cealaltă parte a orașului
Pegnitz, care ulterior ar deveni cartierul lui Lorenz. Tot astăzi orașul vechi Lorenzer arată în
structura clădirii aranjamentul planificat oval lung al noului oraș. Pentru alimentarea cu apă,
Goldbach a fost deturnat din pădurea Reich și condus prin Karolinenstraße de astăzi. De
asemenea, așezarea Sebalder a fost probabil deja în acest moment prima fortificație a orașului.
Frederick Barbarossa a continuat sub predecesorul său a început să reconstruiască și să extindă
Castelul de la Nürnberg și să-l extindă la Palatul Imperial. Deoarece Pfalzstadt Nuremberg a
fost scutit de bani de condamnare , taxă de lire și de piață. Barbarossa a pornit
pentru cruciadă și a trecut aici pacea Marelui Reich . Ca și în 1188 a revenit la dispariția familiei
nobile a contilor de Sulzbach vrajba lor înapoi la coroana, Imperial din jurul Nürnberg trînti fier
minereu bogat zona de azi Oberpfalz, și au pus bazele pentru meșteșugurile înflorirea forjate și
turnate din oraș. În 1192, sexul lui Raabser din Nuremberg Burggrafen a murit cu Konrad al II-
lea . Henry VI.ginerele lui a împrumutat apoi bani de la familia Hohenzollern Swabian, care până
acum nu a făcut nici un fel de apariție, cu burgravele de la Nürnberg. În legătură cu realocarea
confesiunii Heinrich VI. puterile vicontelui: administrare și jurisdicție asupra orașului imperial sub
Castelul Nuremberg au fost un primar regat transferat, care a servit , de asemenea , ca un
adjunct al împăratului. În următoarele câteva secole, sentimentul autonomiei orașului față de
burgrave a crescut. În cele din urmă, consiliul municipal a reușit să cumpere
Reichsschultheißamt și astfel să preia și administrația orașului.
Un alt pas important în dezvoltarea orașului a fost Marele Scrisoare către Libertate din 8
noiembrie 1219. Frederick al II-lea a extins drepturile de piață existente și astfel a pus bazele
ascensiunii economice a orașului, care urma să înceapă în curând. Cu primul dintre cele 18
decrete individuale ale "Scrisorii de libertate", împăratul a fost numit mai întâi Vogt unic peste
orașul imperial. În ceea ce privește celelalte dispoziții ale ordinului, care se pare că au fost
cumpărate de împărat pentru bani scumpi, s-au codificat diverse drepturi speciale pentru politică
și comerț, cum ar fi dreptul de mărunțire, Duty-free și, ca o caracteristică suplimentară a poziției
proeminente ca un oraș regal, evaluarea taxelor imperiale de orașul în sine. Pe baza acestor
privilegii a început dezvoltarea de diverse instituții ale consiliului local, care în cele din urmă a
dus la Nürnberg a descris ca fiind „oraș liber“ .

241
O importanță [ Editare | Editare ]
După moartea contelui Otto von Orlamünde a trecut în 1340 prin contract
de moștenire Plassenburg de Kulmbach și județul corespunzătoare Viscount Ioan al II - lea. ,
Aducerea teritoriului Hohenzollern extins în mod semnificativ. Când Burggraf Friedrich V.
a decedat în 1398 , zona Hohenzollern a fost împărțită între fiii săi. În timp ce singurul fiu ca Ioan
al III-lea. partea de nord a orașului Kulmbach, celălalt fiu ca Frederick al VI-lea. Burggraf din
Nürnberg și margraful zonelor de teren din jurul Ansbach. Cu această diviziune se pune bazele
principatelor târzii (prusace) Bayreuth și Ansbach.
"Consiliul municipal" a încercat în secolul al XIV-lea să conteste drepturile și posesiunile
purtătorului de nurcă din orașul Nürnberg pentru a obține cea mai mare autonomie posibilă
pentru Nürnberg. [SL 1]

Din anul 1509, masculinitatea ceasului astronomic de la Frauenkirche a reamintit anunțarea Bullului de Aur

În timpul creșterii puterii regionale, și expulzarea evreilor din Nuremberg cade . Deja în 1298
evreii din Nürnberg au fost pogromul Rintfleischa căzut victimă. După ce orașul sa extins din ce
în ce mai mult pe partea sudică a orașului Pegnitz, cartierul evreiesc din zona principală a pieței
de astăzi a fost brusc în centrul orașului, ceea ce a deranjat multe. În 1349, prin urmare,
patricianul Ulrich Stromer de la Zotenberg a fost trimis împăratului pentru a obține permisiunea
de a înlătura zona. Nu se poate exclude complet faptul că Nürnbergii erau, de asemenea,
exportatori conformi cu ordinele imperiale împotriva evreilor din același an în această
chestiune. Din cauza diferitelor acuzații, un număr de 562 de cetățeni evrei au fost arși și
bunurile lor au fost confiscate. Restul a trebuit să părăsească Nurnbergul, dar deja în 1352 li sa
permis să se reabiliteze într-o altă parte a orașului. Frauenkirche a fost construită în anul 1358
pe ruinele vechiului cartier evreiesc.
Împăratul Ludwig al Bavariei ca sa ales momentul vicontele Nürnberg ca locație, ca și Carol
al IV. , Care în 1356 în Nürnberg, The Bula de aur a emis , în primul rând, alegerea regelui
german de șapte alegători a fost reglementată, iar pe de altă parte că fiecare împărat ar trebui să
dețină primul Reichstag după alegerea sa la Nürnberg. Încă își amintește faimoasa atracție
turistică a „om mic de funcționare“ la Biserica Maicii Domnului din anul 1509, cu omagiile
împăratului Carol al IV. Prin alegătorul este reprezentat la acest eveniment.
După Burggraf, Friedrich VI. Împăratul Sigismund la 08 iulie 1411 pentru „loctiitor Supreme și
căpitanul Mark Brandenburg a fost numit“ și cu ocazia Dieta Constance a fost încredințată oficial
vicontelui de către regele Sigismund la 18 1417 aprilie elector demnitatea de Brandenburg,
interesele a început Pentru a evita Hohenzollern de la Nürnberg. Distrugerea Burggrafenburgului
de către portarul Wittelsbachian al lui Lauf, Christoph Leininger, în anul 1420 ia dat lui Friedrich
VI. impulsul de a se separa de castel. În cele din urmă el a vândut în 1427 titlul Burggraf și
rămâne de Burggrafenburg pentru 120.000 de guldeni la „Consiliul orașului Nürnberg“ și s-
au retras la castelul lui după Cadolzburg înapoi de acolo mai mult pentru a avea grijă de celelalte
principate lui Brandenburg, Ansbach și Kulmbach . Burggrafentitel a fost însă continuat de
Hohenzollern, de asemenea, pentru a demonstra rădăcinile istorice ale familiei nobile. Astfel,
consiliul orașului a avut unicul cuvânt în oraș - eforturile pe termen lung au arătat succes.

Regula patricianul [ Edit | Editare ]

Articolul principal: Patriziat (Nuremberg)

242
Albrecht Dürer : stema lui Scheurl și Tucher , lemn în jurul anului 1512

Nuremberg durere ascutita: a Nuremberg patrician Deși nu au existat cavaleri în adevăratul sens al cuvântului, dar
a purtat pe piața principală în fața Frauenkirchepropriului turneu pentru a documenta structura lor de viață. Turneul
ilustrat din 3 martie 1561 a fost ultimul de acest gen la Nuremberg. Călăreții, așa-numiți călugări, se află în diferite stadii
de pregătire și luptă. Între timp, maeștrii de arme se plimbă pe călăreți, servitori în costume de prost și
muzicieni. Spectatorii curioși încearcă să obțină un loc bun până la acoperișuri ( Jost Ammann , Nürnberg 1561, Muzeul
Național Bavarez).

Istoria " Schürstabhaus" datează din secolul al XII-lea, 2007

243
1339 donat de patricianul Konrad Groß Hospital Spirit, 2007

Consiliul a fost menționat pentru prima dată în 1256, în jurul valorii de 1285 par să fi dezvoltat
primele reguli pentru „Rat“ elaborări concrete ale substanțial de obicei (și credința)
a format patriciană Consiliul Constituțional a avut loc în jurul anului 1320 au fost în consiliul local
Comercianții, care deveniseră bogați prin comerțul lor, au reprezentat familii comerciale, care au
apărut pentru prima dată ca familii și de la Renaștere s-au numit patricieni după modelul
roman . Mai ales mai târziu, unele ghilde de meserii au avut un anumit cuvânt de spus, dar nu s-
au mutat (spre deosebire, de exemplu, în orașele Magdeburg sau Lubeck)Dreapta) în cercul
abilității efective a consiliului: din punct de vedere istoric, Nürnberg este privit ca un prim
exemplu al unei republici patriciene. Numărul membrilor și al familiilor legitime sa schimbat de-a
lungul secolelor. Consiliul a fost în secolul al 15-lea, de exemplu, din 26 de membri, care au fost
determinate din 28 de familii din secolul al 18-lea, au existat 34 de membri ai „Consiliului și
instanței capabil“ 19 familii reprezentate în oraș. Nici o familie nu avea voie să aibă mai mult de
doi membri în consiliu, ceea ce nu era o problemă, deoarece aproape toate erau legate sau
legate de căsătorie. Apartenența la Consiliu a fost (în cea mai mare parte) pe tot parcursul vieții
în practică, dar în mod oficial consilierii au fost aleși în fiecare an în luna mai, mai târziu marți de
Paști. Cele mai importante și cele mai cunoscute dintre aceste familii patriciene sunt printre
altele:Tucher de Simmelsdorf , Haller din piatră Haller , Löffelholz de Kolberg , Scheurl de
Defersdorf , Holzschuher de Harrlach sau Stromer von Reichenbach .
Mai ales în acest proces electoral, natura constituției patriciană care arată orașul imperial
Nürnberg : Consiliul Domneasca (mai târziu , în locul său „Consiliul Numita“, aceasta în curând)
au adunat în ziua alegerilor în holul primărieiși a selectat din numărul primarilor care acționează
un "eseu electoral", o comisie electorală cvasiunistă, de doar doi bărbați. Acest legalistă a numit
următoarele recomandări, fiind convenții sociale transpune „în mod natural“, urmați rezultatele
alegerilor prestabilite, astfel încât doar în caz de deces sau de „repudiere“ a unui membru al
Consiliului sau pe baza unui acord de noi membri (predeterminate) numiți. Consiliul a fost
structurat la nivel internațional: După vechime, consiliul a fost împărțit în "aldermeni / primari mai
tineri și mai în vârstă". Consiliul a fost prezidat de doi consuli, unul senior și unul mai tânăr, dar
fiecare a avut dreptul să guverneze numai 26 de zile (această perioadă a fost numită
"întrebarea"), făcând practic imposibilă pentru a crea o listă aproape completă a liderilor orașelor
formale din Nürnberg. De la "primarii mai în vârstă" a fost din nou un cerc mai restrâns al așa-
zișilor "domni mai în vârstă" aleși, cărora le-au fost încredințate treburi de stat importante; din
mijlocul lor, au fost numiți cei trei căpitani: "cel mai important și cel mai tânărLosunger “, care au
fost încredințate trezoreria orașului și menținerea sigiliul și carte (acest lucru a fost comerțul lor și
comerț interzis), iar al treilea căpitan, care era în război și industria de construcții. De la începutul
secolului al XIV-lea, la "Consiliu" i sa alăturat "Consiliul Cunoscutului" (sau "Marele
Consiliu"). Acestea au inclus pe domnii "numiți" (adică numiți) de către consilieri, reprezentanți
de breaslă sau comercianți cu cea mai mare influență. Consiliul de Miniștri sa întâlnit doar la
convocare și la întrebarea Consiliului "mai apropiat". Acest „numit“ familii nu au fost considerate
„șobolani capabile“ nu au fost luate în considerare , astfel , o parte din regimentul oraș patriciană,
dar ei au reușit în instanță ca respectat „reinnoita“, prin urmare , ar putea prezida unul sub
autoritatea Curții Consiliului.
Datorită noii Lehnsverhältnisse a consilierilor cu fermierii din zonă, influența patricienilor din
Nürnberg sa extins la întregul mediu al orașului, astfel că Nuremberg a devenit rapid cea mai
importantă putere regională a zonei. Aproximativ 40 de familii și o serie de instituții ale

244
"Consiliului" au deținut terenuri și subiecte din mediul rural din Nürnberg. Pentru anul
1497, lexiconulorașului a avut 28.000 de locuitori în 5.780 de gospodării și 780 de locuri în afara
orașului Nuremberg, care erau responsabile de Orașul Imperial Liber. Dar și chestiunile sociale
nu au ieșit din vedere. Astfel, cetățeanul din Nürnberg, Konrad Groß, a înființat în 1339, prin
intermediul unei fundații, Spitalul Duhului SfântCeea ce în curând a devenit nu numai cea mai
importantă instituție socială sub sfatul orașului, ci de interese și obligații fiscale la unul dintre cei
mai mari proprietari de împrejurimile de la Nürnberg a fost (în secolul al 18-lea, mai mult de 700
de ferme în peste 150 de locuri). Ca o instituție socială suplimentară importantă în oraș cu
proprietatea asupra terenului în mediul rural, în special așa-numitele „pomenile județene
Nuremberg“ urmează să fie numit (în 1800 mai mult de 1.800 de șantiere și bunuri în mai mult de
500 de localități), care a fost stabilită după Reformă și, uneori, pentru lucrurile bune de Crăciun -
Geist-Spitals a fost parțial responsabilă.

Tinerețe Nürnberg [ Edit | Editare ]

Bijuteriile coroanei [ Edit | Editare ]

Reichskleinodienul, lemn din a doua jumătate a secolului al XVI-lea

1517/18 creat de Veit șocuri engleze salut în Nuremberg Lorenzkirche

La 29 septembrie 1423 regele a dat Sigismund Nuremberg Verwahrrechte pentru bijuteriile

coroanei „pentru toate timpurile, irevocabilă și incontestabile“ și ea să petreacă un an pe el , în
orașul în care până în secolul al 18 - lea în biserica Sfinților Geist-spitalele au fost păstrate.
Până în 1452, a fost finalizată construcția ultimului zid de zeci de ani , care a inclus o zonă
urbană extinsă.
1439 a fost locul unui fundament pentru cea mai mare și cea mai magnifica Biserica Nuremberg
deja existente , deoarece 1235 capela pe latura de sud a Pegnitz biserica Sf . Lorenz , a pus. Nu
a fost până în 1519 înainte ca construcția să poată fi finalizată.
Primul Război Margrave [ Edit | Editare ]
Emergente de putere regională Nuremberg a fost în curând cu dinastia ei vechi, fostul pârcălab
în conflict, care a adus , de asemenea , la vânzarea influenței sale în Nürnberg ca Margrave de

245
Brandenburg-Kulmbach și elector Brandenburg zone mari ale zonei din jurul orașului sub
controlul lor . Punctul culminant al acestei dezbateri în anii 1449/1450 așa-numitul „ a fost primul
război Margrave “, cu Margrave Albrecht Ahile în zadar a încercat să ia înapoi foștii săi drepturi
ale orașului Nürnberg din nou. La înființarea cercului imperial franc din Dieu din Augsburg, pe 2
iulie 1500, Orașul Imperial Liber din Nürnberg a fost unul dintre cele 27 de teritorii care au format
acest cerc.
Regatul comoara [ Edit | Editare ]
Anii de la începutul secolului între anii 1470 și 1530 sunt considerați, în general, perioada de
apogeu a orașului. Comerțul Nürnberg în aproape toate părțile lumii cunoscute a fost
literalmente: „martisoare Nuremberg trece prin toată țara,“ avuția Nürnberg: „În comoara
împărăția“ ( a se vedea , de asemenea , Nürnberg glumă ). Venitul orașului ar fi trebuit să fie mai
mare decât cel al întregului regat al Boemiei . [19] În multe orașe au fost propriile lor posturi
de tranzacționare distrați , cum ar fi instanța de la Nuremberg din Frankfurt. În acest moment, de
exemplu, Albrecht Dürer (1471-1528) a locuit și a lucrat la Nürnberg, Martin Behaim (1459-1507)
a construit primul globși Peter Henlein (aproximativ 1485-1542) au făcut primul ceas de
buzunar . Se poate menționa din această perioadă , de asemenea, sculptor Veit Stoss (1447-
1533), sculptorul Adam Kraft (circa 1460-1508 / 09) și turnării minereu Peter Vischer(circa 1460-
1529). Numai literatura nu a înflorit ca celelalte arte, deși cel puțin un scriitor important a trăit în
acea vreme la Nürnberg cu catifelatorul și poetul Hans Sachs (1494-1576).
Războiul Landshut de succesiune [ Edit | Editare ]

Reich zona urbană din Nürnberg 1505-1806

Participarea lui Nuremberg la Războiul de succesiune Landshut se încadrează și în această

perioadă . Prin război abil ca un aliat al liniei Munchen a Wittelsbach acest conflict a ajuns
la peste fostul asociat cu birouri Bavaria-Landshut în partea de est a orașului (z. B. Altdorf ,
executați sau Hersbruck regula) la Nuremberg și au fost desemnate „peisaj nou“. După
împăratul MaximilianÎn 1505, când proprietatea a fost confirmată oficial, Nuremberg avea acum
cea mai mare suprafață de teren a oricărui oraș imperial aflat pe teritoriul Republicii Federale de
astăzi din Germania. Bazele aprovizionării cu alimente ale orașului s-au îmbunătățit considerabil
în acest fel, iar siguranța trenurilor comercianților către și din oraș a fost acum și mai ușor de
garantat.
Reformei [ Edit | Editare ]

246
Andreas Osiander, desenul lui Georg Pencz , 1544

Nuremberg, plan de pardoseală de Paul Pfinzing , 1594

Foarte curând după începutul Reformei, noua credință a fost consolidată la Nürnberg. Ca pastor
al Sfântului Lawrence, Andreas Osiander a avut o contribuție semnificativă la implementarea noii
credințe în forma sa luterană. Încă din 1529, Orașul Imperial Liber se declara protestant la Dieta
din Speyer . Cu sprijinul lui Philipp Melanchthon , în 1526 a fost înființată prima școală de limbă
germană în lumea vorbitorilor de limbă germană; A reușit să atragă profesori capabili și continuă
până astăzi la Gimnaziul Melanchthon din Nürnberg . Reichstagul din 1532, care a avut loc la
Nürnberg, a fost adoptat cu decență de la Nürnberg pentru prima dată o recunoaștere temporară
(încă limitată) a doctrinei religioase protestante.
În 1533, a fost emisă o nouă ordonanță a bisericii, bazată din nou pe Andreas Osiander, care se
extindea nu numai la Nürnberg și la suprafața sa, ci și la Principatul Zollern din Ansbach .
Deoarece împărații și împărații au rămas catolici, în 1543 un Reichstag a fost convocat pentru
ultima oară la Nürnberg.
Al doilea război Margrave [ Edit | Editare ]

Nuremberg, gravarea lui Frans Hogenberg în Civitates orbis terrarumde Georg Braun , publicat în 1572-1618

În 1552 lossy rupt „ Al doilea război Margrave “ al Hohenzollern Margrave Albrecht

Alcibiade împotriva Nürnberg și episcopiile Bamberg și Würzburg oraș un asediu al rezistenței

247
atacator. Dar mai ales zona de pe Nürnberg, dar și cele două eparhii au fost puternic devastate,
înainte de a fi posibil să-l învinge pe Margrave. Costurile imense de război, în valoare de 4
milioane de guldeni, au împovărat enorm Nurnbergul și au indicat sfârșitul norienilor. [SL 2]
Economia încă înflorit, iar orașul a rămas în centrul tehnologic al imperiului, de la
împăratul Rudolf al II - lea. (1576-1612) specialiști în mod regulat la curtea sa de la Praga a
luat. Piața de valori Nürnberg a servit ca o legătură în schimburile comerciale dintre Italia și alte
centre de afaceri europene. În 1616 au început cu extinderea magnific și
reprezentativ primărie și orizont deschis al orașului presat din nou în 1622 , în înființarea unei
universități pe teritoriul orașului imperial Altdorf. A fost pentru a servi formarea teologilor
protestanți și a avocaților și a existat până în 1809. Elevii proeminenți cum ar fiAlbrecht von
Wallenstein (1583-1634) și Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716), care a dobândit un doctorat în
Altdorf în 1667, dovada recursului inițial al universității înainte de a scăzut în secolul al 18 - lea la
statutul unei instituții de învățământ pur regională.
Hartă a artistului Hans Bien (Bien-Karte [20] ) oferă o impresie despre oraș în perioada
1628/32. [21]

coborâre Incipient [ Editare | Editare ]

Războiul de treizeci de ani [ Edit | Editare ]

Asediul regelui suedez Gustav Adolf al II-lea, august 1632. Copperplate gravate de Matthäus Merian der
Ältere. Danckaerts Historis1642.

Cina de pace a alegătorului Karl Gustav de Palatinat, în primăria din Nürnberg , gravura de cupru de Wolfgang Kilian ,
1651

Începutul coborârii Nürnberg marchează anul 1632, decât în anii războiului Treizeci una de
război de tranșee anul 1635 permanentă între partidul catolic Wallenstein și suedezii au început
la porțile Nürnberg. Devastarea gravă a posesiunilor din Nürnberg în zona înconjurătoare a slăbit
orașul după consecințele sale. În timpul acestei perioade războinice, Pegnesische Blumenorden
a fost înființată în 1644 ca o asociație culturală din Nuremberg.
La sfârșitul războiului de treizeci de ani, Nürnberg a experimentat un eveniment major pentru
ultima dată cu Ziua de executare a Nürnbergului din aprilie 1649 până în iulie 1650. Un punct
culminant a fost "masa de pace", care a avut loc la 25 septembrie 1649 cu ocazia semnării
oficiale a tratatului de pace în sala mare a primăriei . A fost onorat literar de Sigmund von
Birken , poetul remarcabil din Ordinul Florilor.
Datorie [ Edit | Editare ]

248
Nuremberg, gravat de Matthäus Merian, 1650

Vedere la oraș a orașului Nürnberg pe Taler, tocată în 1765

Curând după sfârșitul războiului, declinul politic și cultural al orașului Nürnberg a devenit din ce
în ce mai clar. Dincolo de aceste devastări și o serie de epidemii de ciumă în principal două
motive pentru a apela la începutul stagnare în dezvoltarea urbană: Pe de o parte, orașul în
datorii în timp , atât de mult , astfel încât au devenit treptat incapacitate de muncă (a
" Stadtlexikon Nürnberg„Estimată datoriile Nürnberg privind calvarul filmarilor pentru suma de
timp de 9923580 de capital guldeni, plus 2,292,520 guldeni dobânzilor restante). Această soartă
împărtășită Nuremberg cu aproape toate orașele imperiale, magistrații din ce în ce sa dovedit a fi
incapabile să răspundă la provocările economice ale epocii mercantilistă și slăbiți despre breslele
sau constrângeri artizanale sau permit fabrici. Pe de altă parte, ambițiile de autonomie ridicată
ale "Consiliului Local" au condus la o izolare tot mai mare. Așadar, era practic imposibil ca
cineva din afară să se stabilească în oraș, deoarece consiliul a ținut pasul sub control strict.
Când au avut loc schimbări majore politice spre sfârșitul secolului al XVIII-lea după Revoluția
Franceză , orașul a fost practic singur. Era clar că a avut decisiv sa pentru Nürnberg sistem
social feudal în mod clar și împotriva emergente în curs de dezvoltare state-națiune
, Franța , Prusia și Bavaria , a fost că a stat în rivalitate pentru teritoriul în jurul orașului imperial
cu nici o șansă.
ocupația prusac [ Edit | Editare ]

Hărți istorice ale Prusiei, u. a. cu zonele Principatului Ansbach și a Principatului Bayreuth, care au fostanexate Prusiei în
1791 (hartă superioară, zonă albastră deschisă)

249
Cu Okkupierung zonelor din „noul peisaj“ est a orașului Nürnberg Bayern în 1791 și ocuparea
unor părți din „vechea țară“ de la Regnitz la Erlangen de Prusia în 1795, și
suburbiile Gostenhof și Woehrd și zona forestieră Imperiul , în anul următor începe dizolvarea
teritoriului Nürnberg, care este din ce în ce mai redusă la zona urbană reală. lupte constituționale
violente , care în cele din urmă , înainte de Reichshofrat au avut loc, Nürnberg patricieni în cele
din urmă forțat în aprilie și mai 1794 a unei reforme constituționale , care a implicat clasa
de mijloc economică mai mult decât înainte de guvernul orașului. Pentru continuarea
evenimentelor, reforma a fost deja prea târziu - deja foarte restrânsă.

Sfârșitul statalității [ Edit | Editare ]

Astfel, următorii 20 de ani, între anii 1796-1818, au devenit cei mai decisivi în istoria orașului
Nuremberg, în care orașul își pierde independența și face parte din Bavaria. Cele mai multe cărți
de istorie resping brusc aceste evenimente într-o singură propoziție și, de asemenea, dau
impresia că a fost o scurtă tranziție pașnică și că Nurembergii s-au aranjat cu ușurință cu noii
maeștri ai orașului lor. Evenimentele actuale, totuși, arată un proces de adaptare foarte lung și
adesea contradictoriu.
ocupație franceză [ Edit | Editare ]

Jean-Baptiste Jourdan

În după - amiaza zilei de 09 august 1796, armata revoluționară franceză a ocupat sub
conducerea generalului Jean-Baptiste Jourdan (1762-1833) Nürnberg. Imediat înainte de sosirea
trupelor franceze colonelul Johann Georg aduce în dimineața aceleiași zile Haller a
Hallerstein bijuteriile coroanei în siguranță și le transferă în Regensburg către trimisul
imperial Johann Aloys Josef von Hill (1754-1825). În anul 1800, insigna Imperiului german a
venit la Viena, unde se află încă în Hofburgastăzi . La câteva zile după bătălia de la Amberg ,
unde a fost pe 24 august de către arhiducele austriac Karl(1771-1847), francezii se retrag din
oraș și își calculează costurile pentru o bună biletare de două săptămâni și o contribuție la costul
războiului cu un total de 1,5 milioane de guldeni. Ca putere de protecție, "Consiliul Local"
cheamă trupele prusace deja în suburbiile din 2 septembrie și permite intrarea lor în orașul
însuși, de asemenea, pentru a se proteja împotriva pretențiilor bavareze deja recunoscute. Dar,
de vreme ce regele prusac nu este pregătit să preia datoriile înalte din Nürnberg și Prusia, în
plus, de la Tratatul de la Basel(1795) din Franța are o politică strictă de neutralitate, armata
prusacă se mută la 1 octombrie din nou. Încercarea Consiliului, hotărârea în Prusia fostei dinastii
de guvernământ a orașului pentru a trage în ultimul moment de partea lui si, prin Hohenzollern, -
în detrimentul propriei suveranități - pentru a câștiga ca partener una dintre marile puteri
concurente au eșuat.

250
Harta provinciilor prusace Ansbach și Bayreuth, 1805

În Reichsdeputationshauptschluss din 25 februarie 1803 Nuremberg va continua , inițial , în mod

independent (§ 27: Colegiul orașelor imperiale este viitorul orașelor libere și imediate Augsburg,
Lübeck, Nürnberg, Frankfurt, Bremen și Hamburg pot fi savurate în întreaga circumferință a
respectivei lor. Zone de suveranitate deplină și orice jurisdicție fără excepție și rezervări ). Pentru
mediul rural Nuremberg Reichsdeputationshauptschluss a vorbit cu siguranță o rezervare
la: Utilizarea imediată a zonei orașului Nürnberg este supus unor acțiuni suplimentare
comparative(Ibid.). Aceasta a fost descrierea diplomatică a faptului că Prusia și Bavaria au
deținut de fapt deja suprafața de la Nürnberg, iar în esență doar despre delimitarea pretențiilor
respective. Numai prin Actul Confederației din 12 iulie 1806 , la care 16 state germane (inclusiv
Bavaria) Se scoate din Reich și sub protecția lui Napoleon locul, orașul este bavarez regele
acordat (articolul 17: Majestatea Sa Regele Bavariei unit cu statele sale și posedă cu toate
drepturile de proprietate și de suveranitate orașul Nürnberg cu zonele sale ).
Tranziția de la Bayern [ Edit | Editare ]

Regele Maximilian I al Bavariei (1756-1825), pictura lui Joseph Karl Stieler , c. 1820

Odată cu abdicarea împăratului Franz al II - lea. Este la 06 august 1806, orașul a pierdut fostul
său lord suprem, care în mod oficial relația directă a orașului imperial încetează la împărat , iar
acum a cerut orașul pe cont propriu și , practic , lipsit de apărare împotriva celorlalte Puteri . Deja
pe 11 martie, armata franceză sub generalul Frère ocupase Nürnberg în numele aliatului
său Maximilian I al Bavariei . Protestele violente ale "Consiliului Local" nu au avut
succes. Chemarea "Germania în umilința sa profundă", care a fost chemată să se opună regei
francezi și bavarezi, a dus la executarea cărții de cărți din Nürnberg Johann Philipp Palm(1766-
1806) pe data de 26 august la Braunau am Inn , care a publicat brosura în luna iulie de către
editorul librăriei sale. La 15 septembrie 1806, ofițerul francez Joseph Mathias Fririon trece în cele
din urmă (1752-1821), orașul oficial nou înființat Regatul Bavariei și forțele de îmbinare ale
regelui. Din teamă de revolte rămân unități ale armatei bavarezechiar și mai mult timp în
oraș. Rezervele familiilor patriciene care conduc, dar sunt în afara legii, din punct de vedere
politic, împotriva acestei noi situații, au fost limitate în ceea ce privește faptele inalterabile. Încă
din 1810, fostul consilier patrician, Georg Wilhelm von Löffelholz, a apelat la alegerea ca consiliu

251
municipal (în conformitate cu edictul municipal din Bavaria din 1808) disponibile. În 1814 a fost
urmat de Sigmund von Haller din nou un consiliu municipal de origine patriciană. În contrast
a fost noua regula bavarez din clasa de mijloc economică, care a fost până în prezent a condus
în mare măsură de dominația patriciană de guvernul oraș, și-a exprimat simpatia a postat chiar
și deschisă pentru ei înșiși. Deci , în 1806 a organizat societatea civilă „armonie“, în principal
, negustorii bogați aparțineau, un festival pentru a celebra unirea Nürnberg cu aterizare regală
„bavarez“ . Muzeul societății civile, care, între altele, îl ocupă pe Georg Wilhelm Friedrich
Hegelau aparținut, de asemenea, pe firmerte sub suporterii noii dezvoltări politice. Acest lucru nu
a contribuit în mod semnificativ la faptul că cetățenii comerciali ai includerii în zona economică
bavareză mai mare au promis beneficii.

În calitate de ministru, Maximilian von Montgelas amodelat în mod decisiv Bavaria modernă, la care Nuremberg a
aparținut încă din 1806.

În același timp, Nuremberg a participat la reformele sociale ale erei lui Maximilian von
Montgelas . Aici, în special, egalitatea civilă condusă de stat a catolicilor, care a avut doar un
statut minor și tolerat în afara vechii societăți civile în timpul orașului imperial, pare
semnificativă. Guvernul bavarez a respins catolicii Frauenkirche, Una dintre bisericile cele mai
tradiționale de la Nürnberg ca biserică parohială și a stabilit pentru prima dată de la momentul
Osiander din nou un loc fix pentru Liturghia catolică la etajul fostului oraș imperial (care din anul
1785 a existat în forma sa actuală Biserica monumentala Sf catolica Elisabeta la Jakobsplatz
joacă un rol deosebit și până la dizolvarea din 1809 a fost subordonată ordinului teutonicși astfel
a fost "extrateritorială", deoarece nu fusese niciodată supusă regulii imperiale.) Comunitatea
catolică a dobândit Frauenkirche în 1810 și 1816 primul catolic Liturghie a fost în loc , după ce
biserica a avut deja o renovare rezonabil cult catolic. Egalitatea religioasă, în același timp ,
a creat condițiile pentru un debut acum și continuând pe tot parcursul influxul puternic din secolul
al 19 - lea din Oberpfalz vecine, ceea ce face ca această regiune ar putea dezvolta într - un
bazin de muncă de industrializare din Nürnberg. De asemenea, au căzut privilegiile patricienilor,
care se bucurau anterior de ei ca nobili. Ele au fost făcute după aristocrația bavarezăca un
licențiat nobil Gentry echivalent bavarez (Legea cu privire la statutul juridic al nobilimii în Bavaria,
28 iulie 1808). Membrii Nuremberg familiile patriciene se găsesc în consecință , mai târziu , în
serviciul monarhiei bavareze , cum ar fi Friedrich von Kress Kressenstein (General Infanterie,
1855-1920) și Friedrich von Kress Kressenstein (general de artilerie, 1870-1948).

252
Harta Regatului Bavariei nou divizat, 1808

La 28 octombrie 1808, regele bavarez dizolva consiliul patrician anterior și toate instituțiile
anterioare ale guvernului orașului și, astfel, încheie definitiv constituția anterioară a orașului
Nürnberg. Conform edictului municipal din 1808, care este valabil pentru întreaga Bavaria, este
ales un consiliu municipal care, cu toate acestea, are puține autorități autonome. Orașul primește
propriul "comisar de poliție", dar este subordonat administrației raionale a Pegnitzkreises nou
înființate, a cărei capitală este Nürnberg. După tulburările anti-bavareze cu ocazia celui de-al V-
lea Război al Coaliției, în care, printre altele, guvernatorul militar bavarez Friedrich Karl Graf von
Thürheima fost închis de către rebeli, guvernul bavarez rezolvă acest cerc deja la 23 septembrie
1810 și din nou o atribuie Rezatkreis cu capital Ansbach pentru că din 1837 Mittelfranken se
numește. Orașul însuși rămâne sub administrația lui, care provine de la comisarul de poliție din
Ansbach, Christian Wurm(1771-1835), care urma să conducă soarta orașului până în 1818. În
plus față de viermele ocupate din Ansbach și, astfel, de la fostele servicii prusace Franks,
punctele administrative de comutare în oraș. Viermele mai veche considerare ca executor
interesele bavareze nemilos și, uneori brutale în special prin examinarea Gerhard Hirschmann în
1958 un vierme de rating diferențiate și, uneori, chiar binevoitoare. În timpul crizei generale a
foametei din 1816-1818, a câștigat servicii excelente la aprovizionarea cu alimente din
Nürnberg. Îmbunătățirea sistemului școlar se întoarce și la el. Când Wurm a fost înlocuit în 1818,
sa mutat la Munchen, unde a murit în 1835. Este o legendă istorică, conform căreia a fugit de
mânia Nurembergului. De fapt, el a continuat să mențină contacte sociale la Nürnberg, de unde
chiar a primit cuvinte apreciative în Munchen. Astfel, Zirndofer Dean i-a scris în 1819:În cazul
în frunte întuneca din nou bezna, s-ar putea spune că serviciile la Nürnberg și zona locală mai
mult și mai mult pentru a fi înțeles că aveți aici cele mai recunoscător admiratori mii ... nu va dura
pentru eradicarea datoriilor de mare a orașului , dar O multitudine de opere de artă valoroase de
la Nürnberg până la capitala München , unde mulți sunt încă văzuți astăzi în muzee. Multe
resentimente anti-bavareze din oraș își au rădăcinile în acest timp.

Paul Wolfgang Merkel

253
În perioada datoriilor apăsătoare Nuremberg, frămîntări interne și politice și distrugerea comorile
de arta ale Nürnberg Comerț Dl presupune Paul Wolfgang Merkel atât ca un patron al artelor -
Fundația Merkelsche Familia este acum cea mai mare creditorii privati ai germanic National
Museum Nürnberg - precum și politicieni, unul dintre principalii rol. Ca prima Nuremberg civil
adjunct în bavarez Ständetag (Parlament), el este esențial în a ajuta pentru a realiza preluarea
datoriei Nuremberg de guvernul bavarez.
Punctul final juridic internațional în spatele tranziția către Bavaria este documentul final
al Congresului de la Viena set de 09 iunie 1815 , în care afilierea la bogate juridice
(Reichsdeputationshauptschluss) și mijloace contractuale, sau (în cazul Imperiului
Ritterschaften) dobândite de teritorii francilor anexioniste unilaterală Bavaria este recunoscut
prin contract de către stat europeni în schimbul că Bayern cu puțin timp înainte de bătălia de
la Leipzig în Tratatul de la Ried au schimbat părți la 08 octombrie 1813 și a pășit pe marginea
adversarii lui Napoleon.

Johannes Scharrer (1785-1844), politician, antreprenor și fondator al Sparkasse Nuremberg, precum și numeroase
instituții de învățământ din Nürnberg

La 17 mai 1818, regele bavarez decretează a doua Gemeindeedikt fi create cu unitățile

municipale independente din Bavaria cu reprezentanții locali aleși care nu mai - în contrast cu
1808 - se bucure de drepturi extinse de auto-guvernare. Pe baza acestei legi va fi instalat
mai întâi o administrație civilă în Nuremberg de magistrat este configurat cu un „primul primar“
, în partea de sus. Primul primar va fi avocatul Christian Gottfried Lorsch pe 26 septembrie(1773-
1830). În prezent, Nurnberg este încorporat în structurile administrative din Bavaria. Până în
1869 a fost sub întreaga administrația orașului - la fel ca în toate orașele bavareze - sub așa-
numita tutela statului de supraveghere oficială și de control al unui „comisar regal oraș bavarez,“
ca primul Johann Georg von Kracker.
Astfel, sa realizat o stare de drept municipal, care ar trebui să rămână valabilă timp de
aproximativ 50 de ani, ca și în alte orașe bavareze. La 1 octombrie 1848, a intrat în vigoare o
lege, toate drepturile speciale ale foștilor proprietari, deci și patricienii din Nürnberg, au fost
îndepărtați din timpul imperial. Aceasta a inclus mai presus de toate dreptul de a deține așa-
numitele " instanțe patrimoniale"A menține, cu care proprietarii puteau judeca în contextul
jurisdicției inferioare asupra subiecților lor în mod independent și, astfel, aproape un" stat în stat
"format. Fostele obligațiuni boierești cu fermierii din zonă au fost dizolvate , iar fermierii au oferit
posibilitatea de a se dispensa de sprijin guvernamental sarcinile de bază (un proces care a durat
până în perioada inflaționistă a secolului 20). Ca parte a separării justiției și administrației în
Bavaria în 1862, biroul de district Nürnberg a fost format, mai târziu județ Nürnberg a ieșit din,
predominant în reforma districtul în 1972 , în județul Nürnberg terena venit. Tot însă orașul a
rămas circular. Piatra de temelie a fost apoi formată la 16 aprilie 1868, a fost adoptată "legea
privind căminul, căsătoria și reședința", iar municipalitățile au dreptul de a restrânge afluxul de
persoane. La 29 aprilie 1869 a părăsit ultimul comisar al orașului bavarez, Consiliul Guvernului
Lenz, orașul.

Nou sens ca locație industrială [ Edit | Editare ]

254
Planul de rute din 1835 a deschis Ludwigsbahn

În portul canalului de lângă Leonharder Strasse , desen creion din 1843

Fabrica MAN, carte poștală circa 1914

În paralel cu integrarea politică în Regatul Bavariei, Nuremberg a devenit unul dintre centrele
industriale ale țării în secolul al XIX-lea. Marile realizări tehnologice ale timpului asociate cu
Nürnberg, de exemplu, prima cale ferată în Germania, la 07 decembrie 1835 trase din vulturul ,
pe Ludwigsbahn între Nürnberg și Fürth în lungime a variat de la aproximativ șase
kilometri. Acesta a fost urmat la scurt timp , în 1844, completat linia de cale ferată de la Nürnberg
la Bamberg și în 1846 a fost în mod solemn Ludwig Canal deschis.
Dezvoltarea și dezvoltarea industrială a orașului au amenințat că vor distruge orașul tradițional al
orașului, care a fost privit din ce în ce mai mult ca o piedică. Prin urmare, după intervenția
empatică a prințului coroană și, ulterior, a regelui bavarez Ludwig I, Nuremberg a fost, într-un loc,
o fostă conservare a monumentelor. Încă din anul 1824 Fântâna Frumoasă a fost complet
restaurată, iar revelația a fost pusă ca o "reparare" a statului bavarez. Arhitectul din
Stuttgart, Carl Alexander Heideloff, a fost în 1837 conservator general bavarez general
al monumentelor din Nürnbergdesemnat. De asemenea, el este considerat inițiatorul neo-
goticului din Nuremberg. Ludwig I însuși a fost să fie astăzi uitat, dar apoi poem pe scară largă
„de la Nuremberg“ la un propagator al emergente „Nürnberg-Romance“ și au speculat, uneori, în
mod deschis de stabilire a reședinței sale de la München la Nürnberg.
O multitudine de noi companii au justificat buna reputație a locației industriale a orașului
Nürnberg. Pentru a numi câteva sunt turnătoria de fier Klett & Comp, fondată în 1841 . , ulterior
parte a Maschinenfabrik Augsburg-Nürnberg . În plus, fondată în 1873 de compania
electrică Sigmund Schuckert , care a fuzionat în 1903 ca Siemens Schuckertwerke în
grupul Siemens & Halske . Datorită afluxului puternic de lucrători la Nürnberg, se dezvoltă
cartierele tipice muncitorești din orașul sudic Nürnberg, cum ar fi Gibitzenhof . În curând, orașul a
devenit centrul social-democrației bavareze și sa dobândit sub conducerea liderului
muncitorilor, Karl Grillenberger(1848-1897) reputația "Nurembergului roșu". În 1874, aproape
jumătate dintre social-democrații bavarezi locuiau la Nürnberg. Primul social-democrat bavarez
Grillenberger sa mutat în 1881 în Reichstag , la care a aparținut până la moartea sa.

255
Muzeul Național Germanic, desenat de August Essenwein , 1884

În anul revoluționar din 1848 , tradiția liberală a Orașului Imperial Liber a fost din nou
clară. Orașul a stat în spatele Adunării Naționale din Frankfurt , în Biserica Sf . Paul , și chiar
a amenințat să se rupă de Bavaria când regele se va intoarce impotriva deciziilor lor. În discuția
despre un nou imperiu german a făcut Hans von aufseß (1801-1872), The 1852 Muzeul Național
German a fost fondat în Nürnberg, sugestia că Castelul Nurembergpentru a deveni sediul noului
împărat și viitorul Reichstag - ului german locul său în Primărie pentru a da de la Nuremberg. Cu
toate acestea, el nu a găsit nici un avocat.

Secolul 20 [ Edit | Editare ]

1900 a fondat primul FC Nuremberg . Clubul a avut primele sale momente sportive în anii 1920
și este încă astăzi cu nouă titluri de campionat German Vizerekordmeister. În prezent ocupă
locul 14 pe masa veșnică a Bundesliga .
În 1903, curtea de ridicare a fost deschisă la Nürnberg , una dintre cele mai mari din Europa, în
proiectarea rară a unei stații de declivare. După cea mai mare inundație măsurată din Pegnitz, în
februarie 1909, au fost luate măsuri extinse de apă, cum ar fi îndreptarea, fortificațiile și
depresiunile, care, totuși, au fost recent parțial inversate (aproximativ 2000).
Din orașul guler roșu în orașul Nuremberg raliurile [ Edit | Editare ]

Martie a SA și SS, Reich Party Rally 1934

256
Julius Streicher în timpul unui miting înainte de demolarea Sinagogii Principale de la Nürnberg la 10 august 1938

Sinagoga din Nurnberg înainte de distrugerea de către socialiștii naționali, admisie înainte de 1909

Populația din Nürnberg a crescut , în principal ca urmare a încorporări de 332.000 la

sfârșitul primului război mondial la 412.000 în 1931. În cea mai mare din perioada Republicii de
la Weimar - din 1920 până când a fost detronat de naziști în 1933 - a decis Hermann
Luppe Nuremberg. Luppe a fost membru fondator al DDP liberal . Cu toate acestea, din moment
ce acest lucru a fost în măsură să realizeze un singur aproximativ 5 la sută din voturi ( a fost în
Bavaria , iar primarul este ales în mod direct), el a trebuit să se bazeze pe sprijinul SPD, care
a furnizat în principal , cea mai puternică fracțiune în consiliul local în „clasa muncitoare oraș“
Nürnberg. KPD a obținut, de asemenea, rezultate peste medie în Nürnberg.

Reich-ul din 1940

Încă din 1925, operat aici Julius Streicher , editorul smearsheet anti-semită Atacantul ,
ca Gauleiter (districtul Franken ). Chiar înainte de confiscarea puterii , congresele de partid
ale NSDAP au avut loc la Nürnberg. După venirea la putere în 1933, primarul Hermann Luppe
a fost întreruptă curând, înlocuit de un membru al NSDAP și orașul la „ Orașul raliurile
de partid “. Pentru a socializa cu intenția vechiului Reichstagului tradiția Nuremberg, găsit
în fiecare an , la naziste motive de raliu partid cu mitinguri mari la mitinguri de partidîn

257
schimb. Informații de bază au fost furnizate începând cu anul 2001 de către Centrul de
documentare Nazis Rally Grounds .
Cu ocazia celui de-al 7-lea Reich Party Rally al NSDAP , Reichstagul a fost convocat la
Nürnberg. El a acceptat în unanimitate, în seara de 15 septembrie
1935, legile din Nuremberg . Acestea sunt considerate începutul persecuției evreilor
( Holocaustului ).
La ordinul lui Julius Streicher, pe 10 august 1938, a fost demolată marea sinagogă
principală ridicată în 1874 la Hans-Sachs-Platz. Sinagoga de pe Essenweinstraße a fost arsă la
9 noiembrie 1938 ( Kristallnacht ) de către bărbații SA. Numeroase magazine și apartamente de
la Nürnberg-ul evreiesc au fost devastate și jupuite în ochii poliției, iar cetățenii evrei au fost
abuzați. Rezidenții masculi bogați evrei au fost deportați în lagărele de concentrare pentru a le
forța să emigreze și să-și ariționeze bunurile . [22] [23]
În 1938, Hitler a adus Reichskleinodienul de la Viena la mănăstirea Sf. Ecaterina din Nürnberg .

Orașul vechi din Nürnberg distrus, 1945

În al doilea război mondial Nuremberg a fost unul dintre obiectivele preferate ale aliate atacuri
aeriene , dar a scăzut din cauza locației sale în sudul Germaniei , până relativ târziu în raza de
acțiune a atentatori. Datorită Directivei britanice privind bombardarea zonelor , dar și datorită
semnificației sale simbolice ca "oraș al raliurilor partidului nazist", a fost aproape un obiectiv
"natural". Cea mai mare distrugere predat la atacul de la 02 ianuarie 1945 , la 521
de bombardiere cu rază lungă de zburat la Nürnberg și într - o oră 6.000 de bombe și un milion
de bombe incendiarelepădați. Populația avea mai mult de 2.000 de morți și 100.000 de persoane
fără adăpost. Acest atac a distrus aproape complet orașul vechi din Nürnberg, dăunând grav
orașului ca întreg.
Bătălia de la Nuremberg [ Edit | Editare ]

Pârât la studiile de la Nürnberg, 1945

Vezi și : Bătălia de la Nürnberg

La 16 aprilie 1945 au ajuns la primele unități ale Armatei a 7-a din Erlenstegen limitele orașului și
s-ar putea lupta cu alte părți ale orașului. Apărătorii germani s-au retras în orașul vechi. În

258
dimineața zilei de 17 aprilie, atacul american a început cu foc de artilerie, la tancuri la prânz și
infanterie împinse înainte. În aceste ultime bătălii au venit din nou 371 de civili și muncitori
forțați și cel puțin 530 de combatanți uciși. La 20 aprilie, americanii au sărbătorit victoria cu o
paradă între timp „Adolf-Hitler-Platz“, apoi la generalul care comanda „Piața de Fier lui Michael“
unităților SUA și în cele din urmă la apoi a decedat recent Franklin D. Roosevelt numit piața
principală.[24]
Procesele de la Nürnberg [ Edit | Editare ]
După al doilea război mondial, începând din noiembrie 1945, puterile victorioase a avut loc
în Palatul de Justiție la Fürther Straße în fața Tribunalului Militar Internațional , în procesele de
la Nuremberg împotriva conducere criminali de război ai nazist dictaturii din.
De la sfârșitul anului al doilea război mondial [ Edit | Editare ]
Reconstrucție [ Editare | Editare ]

Zona de dezvoltare din Nuremberg-Langwasser , 1961

Orașul vechi din orașul Nuremberg, 1969

După anul 1945, desigur, mai întâi reconstrucția orașului distrus în prim-plan. 1948 de proiectare
de către arhitecții a fost Heinz Schmeißner și Wilhelm Schlegtendal asumat care se învecinează
cu fostele structuri ale orașului și inelul presetata cvasi Altstadt de stabilire orientată atât
medievală și relații moderne timpurii pot fi citite în multe locuri. Se subliniază adesea că această
reconstrucție precaută a oferit baza apelului actual al orașului pentru mulți turiști din întreaga
lume. Este mai puțin cunoscut faptul că ambii arhitecți au servit în oraș înainte de 1945 și au fost
comandați de Albert Speer s-au gândit la reconstrucția orașului Nuremberg (vezi Schieber, 2000,
p. 172).
Economie [ Editare | Editare ]

259
Grundig

Dar în curând a făcut el însuși vechi Nuremberg antreprenoriatul vizibil, și companii

precum Siemens , Schoeller , MAN, AEG sau Triumph-Adler a avut parte semnificativă din
german miracolul economic . Nürnberg a câștigat o importanță deosebită prin intermediul târgului
internațional de jucării , care are loc în 1950 și care are loc astăzi în centrul expozițional din
Langwasser, finalizat în 1973. Aeroportul a fost deschis în 1955, iar portul Canalului Principal-
Dunăre , finalizat în 1972, este legat de traficul internațional. În centrul orașului se creează,
începând cu anul 1967, construcția unui metrouo conexiune atractivă pentru transportul public. În
transportul feroviar Nürnberg a păstrat rolul său istoric ca un hub atât prin înființarea asociației
de transport al Greater Nürnberg , care este acum în zona a doua ca marime din Germania,
precum și prin extinderea și construcția de trenuri pe distanțe lungi, ca Unitatea de transport
german de proiect nr 8 , Leipzig / Erfurt, The Traseul către München sau Sachsen-Franken-
Magistrale către Dresda.
Federal [ Edit | Editare ]
În 1952, Institutul Federal (astăzi: Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă ) a fost
înființat la Nürnberg , a cărui publicare a cifrelor șomajului pune lunar orașul în titlurile
germane. Bazat în Nuremberg din 1953 sunt Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați și
organizațiile sale predecesoare de la sfârșitul anului 1996, Oficiul de fostul este cazarma SS în
Frankenstraße din Nuremberg.
Cultură [ Editare | Editare ]
În tradiția proceselor de la Nuremberg, orașul a reușit să se distingă în ultimii ani ca "Oras al
drepturilor omului". Din 1995, premiul Nuremberg pentru Drepturile Omului a fost acordat
anual personalităților importante.

Primarii Nuremberg [ Edit | Editare ]

King / Emperor - primar Empire [ Edit | Editare ]

 Reichsschultheißen din Nürnberg

 aproximativ 1050-1105 Regula unică a monarhilor de către Reichsschultheißen
Vicontelui [ Edit | Editare ]

 Burgrave din Nürnberg

 aproximativ 1105, parțial 1256 domnilor burgrave
 despre 1256-1427 diviziune a puterilor cu magistratul orașului
Patricienii [ Edit | Editare ]

 Patricienii din Nürnberg

 în jurul valorii de 1256-1427 împărțirea puterilor cu burgrave
 1427-1806 Autoritatea Magistratului, reprezentată de patriciu
Militare și administrația din cadrul poliției [ Edit | Editare ]

260
Având în vedere înainte ca numele să fie termenul, după numele duratei de viață:

 1806 Generalul Bernard Georges François Frère (1764-1826), guvernator al armatei

franceze (11 martie - 15 septembrie)
 1806-1808 Generalul Friedrich Karl Earl of Thürheim (1763-1832), guvernator militar bavarez
pentru districtele Franconiei
 1808-1818 Directorul Poliției Bavareze, Christian Heinrich Clemens Wurm (1771-1835),
comisarul bavarez de poliție
Primarul [ Edit | Editare ]
Din 1907, în locul primului primar se folosește termenul "Lord Mayor".

 Primarii din Nuremberg (din 1818)

Literatura [ Edit | Editare ]

General [ Editare | Editare ]

 Michael Diefenbacher , Rudolf Endres (ed.): Stadtlexikon Nürnberg . A doua ediție

îmbunătățită. W. Tümmels Verlag, Nuremberg 2000, ISBN 3-921590-69-8 ( online ).
 Peter Fleischmann: Consiliu și patriciat la Nürnberg. Regimul familiilor consiliilor din secolele
13 - 18 (Nürnberger Forschungen, 31), 3 volume, Nuremberg 2008.
 Katharina Heinemann (ed.): Kaiser - Reich - Stadt. Kaiserburg Nürnberg, care însoțește o
carte la o expoziție cu același nume în Kaiserburg Nürnberg, în perioada 13 iulie - 10
noiembrie 2013, Petersberg 2013.
 Christoph von Imhoff: renumitul Nuremberg din nouă secole. Edelmann, Nuremberg
2000, ISBN 3-87191-088-0 .
 Gerhard Pfeiffer (ed.): Nuremberg - Istoria unui oraș european. Munchen 1971.
 Martin Schieber: Nuremberg - O istorie ilustrată a orașului. Editura CH Beck, München
2000, ISBN 3-406-46126-3 .
 Franz Schiermeier: Atlasul orașului Nuremberg. Hărți și modele din 1492 până astăzi. Franz
Schiermeier Verlag, München 2006, ISBN 3-9809147-7-1 .
Evul Mediu [ Editare | Editare ]

 Alexander Schubert: utilitatea sau nevoia orașului? Orașul imperial al orașului Nuremberg și
războiul din 1388/89 . Matthiesen, Husum 2003, ISBN 3-7868-1476-7 (în același timp Diss.,
Bamberg 2001/2002, recenzie H-Soz-u-Kult ).
Timpurie Modern Times [ Edit | Editare ]

 Lore Sporhan-Krempel : Nürnberg ca un centru de știri între 1400 și 1700 . (= Cercetări

Nürnberger, vol. 10). Asociația pentru istoria orașului Nürnberg , Nürnberg 1968.
Secolele 19 si 20 [ Edit | Editare ]

 Martina Bauernfeind: Primarul Georg Ritter von Schuh. Dezvoltarea urbană în Erlangen și
Nürnberg în semnul industrializării înalte 1878-1913. (= Lucrările de la Nürnberg privind
istoria urbană și regională, volumul 60). Nuremberg 2000.
 Matthias Klaus Braun: Administrația orașului Nürnberg în socialismul național 1933-
1945. Sarcinile și posibilitățile de proiectare în statul totalitar. În: Mesajele asociației pentru
istoria orașului Nürnberg. Vol. 96 (2009), pp. 293-319.
 Matthias Klaus Braun: primarul favorit al lui Hitler: Willy Liebel (1897-1945) . (= Piesele din
Nürnberg pentru istoria orașului și a țării, volumul 71). Nuremberg 2012, ISBN 978-3-87707-
852-5 .

261
 Charlotte Bühl-Gramer: Nürnberg 1850-1892 . Dezvoltarea urbană, politica locală și
administrația orașului sub semnul industrializării și urbanizării. (= Lucrările Nürnberg despre
istoria orașului și a pământului, vol. 62). Nuremberg 2003.
 Michael Diefenbacher, Wiltrud Fischer-Pache (Hrsg.): Războiul aerian împotriva
Nürnbergului. Atacul din 2 ianuarie 1945 și orașul distrus. (= Surse și cercetări asupra istoriei
și culturii orașului Nürnberg, vol. 33). Nuremberg 2004.
 Michael Diefenbacher, Matthias Henkel (ed.): Reconstrucția din Nuremberg. Nuremberg
2009.
 Rudolf Endres, Martina Fleischmann: Calea Nurembergului către modernitate. Economie,
politică și societate în secolele XIX și XX. Nuremberg 1996.
 Robert Fritzsch: Nuremberg sub zvastica: în cel de-al Treilea Reich 1933-1939. Dusseldorf,
1983.
 Robert Fritzsch: Nuremberg la război. În al treilea Reich 1939-1945. Dusseldorf 1984.
 Hermann Hanschel: Primarul Hermann Luppe. Politica municipală din Nuremberg în
Republica Weimar. (= Cercetarea Nuremberg, vol. 21). Nuremberg 1977.
 Walter Herppich: Nürnberg subteran. Hofmann Verlag, Nuremberg 2001, ISBN 3-87191-301-
4.
 Gerhard Jochem, Ulrike Kettner: Carte memorială pentru victimele de la Nuremberg ale
Shoah-ului. Nürnberg 1998 și volumul suplimentar 2002.
 Karl Kunze: Sfârșitul războiului din Franconia și lupta pentru Nürnberg în aprilie 1945. (=
Nürnberger Forschungen, volumul 28). Lucrări individuale despre istoria orașului Nuremberg,
ed. de la Asociația pentru istoria orașului Nürnberg. Editura Edelmann, Nuremberg
1995, ISBN 3-87191-207-7 .
Periodice [ Editare | Editare ]

 Mesajele Asociației pentru istoria orașului Nürnberg. (publicat din 1878, până la volumul 90,
2003, de asemenea , online , în fiecare caz, ultimii 4 ani ai revistei nu sunt on-line)
 Surse și cercetări privind istoria și cultura orașului Nürnberg. (editat de arhiva orașului din
1959)
 Articolele de la Nuremberg pentru istoria orașului și a țării. (editat de arhiva orașului din
1970)
 Cataloage de expoziție ale arhivei orașului Nürnberg. (din 1987)
 Rapoartele vechi din orașul Nürnberg. ed. de la Altstadtfreunde Nürnberg e. V. din 1976.
Sursele istorice [ Editare | Editare ]

 Nuremberg . În: Lexiconul de conversație al lui Meyer . Ediția a 4-a. Volumul 12, Verlag der
Bibliographisches Institut, Leipzig / Viena 1885-1892, p. 282.
 Konrad Celtis : Norinberga. De origine, situ, moribus & institutis Norinbergae
libellus versiunea originală latină 1502 online
 Gerhard Fink (ed.): Norimberga. O broșură despre originea, locația, facilitățile și manierele
de la Nürnberg a fost tradusă în ediția germană a broșurii de către Konrad Celtis. Editura
Nuremberg Press, Nuremberg 2000, ISBN 3-931683-06-0 .
 Friedrich Nicolai : Unele știri din Nürnberg. În: Berlinische Monatsschrift . No. 1, 1783, p. 79
și Ub.uni-bielefeld.de
 Capitolul despre istoria orașului Nürnberg În: Bavaria. Național și folclor al Regatului
Bavariei. Volumul III, a doua divizie: Franconia de mijloc . München 1865, S. 1166-1189
(conține pe paginile 915-917, de asemenea, informațiile despre legendele fondării orașului
Nürnberg) ediție originală online
 Hanns-Hubert Hoffmann: Atlasul istoric al Bavariei, Franken Ediția 4: Nuremberg-
Fürth. Munich 1954 Original Edition online
 Michael Truckenbrot: Știri despre istoria orașului Nürnberg. Nürnberg 1785 pe Google Cărți
 Hans Bien : Harta orașului în perioada 1628/32 online

262
Asociațiile de Istorie [ Editare | Editare ]
 Altstadtfreunde Nürnberg e. V.
 Istoria pentru toți e. V.
 Asociația pentru istoria orașului Nuremberg e. V.
 Asociația de Istorie Militară Nuremberg e. V.

Link - uri web [ Editare | Editare ]

 Arhiva orașului Nuremberg ; și acolo:
 Date despre istoria orașului Nürnberg cu ilustrații ale istoriei orașului Nürnberg
 Asociația pentru istoria orașului Nürnberg
 City Dictionary Nuremberg
 Celebrul Nuremberg
 Hărți și modele istorice ale orașului din Nürnberg
 Historic Mile Nuremberg - Tur turistic
 Dezvoltarea orașului Nürnberg în Evul Mediu
 Mini portal despre Nürnberg în Evul Mediu
 Reconstrucția îmbrăcămintei, a obiectelor de uz casnic, a meșteșugurilor și a vieții cotidiene
a cetățenilor din Evul Mediu târziu
 Cronica Nurembergului din 1930 până astăzi

Orașul imperial din Nürnberg

Teritoriu în Sfântul Imperiu Roman

Nürnberg

stema

hartă

263
 de regulă oraș imperial

Riglă / guvern autorităţile

municipale

Regiunea / regiunile de astăzi DE-BY

Reichstag Banca orașului

Swabian

cerc Cerc imperial franc

Orașele / reședințele Nürnberg

Denominație / religii Romano-catolică ,

din 1525: Luteran

Limba / limbile germană

A plecat 1806 Regatul

Bavariei

Orașul Nürnberg a fost un teritoriu al Sfântului Imperiu Roman , a cărei independență a avut loc
în mai multe etape de dezvoltare pe parcursul a 13 a secolului al 15 - lea (obținerea regatului de
libertate în 1219, de atribuire a instanțelor ridicate în 1320, achiziționarea Nürnberg
Burggrafenburg 1427) și până în anul 1806 a existat.

conținut
[ Ascunde ]

 1poveste
o 1.1Începuturile istoriei orașului

264
 o 1.2Apariția orașului imperial
o 1.3Războiul de succesiune Landshut
o 1.4În epoca Reformei
o 1.5Războiul de treizeci de ani
o 1.6Declinul
o 1.7Sfârșitul orașului imperial
 2Efect politic extern
 3Dezvoltare interioară
o 3.1Administrare
o 3.2Economia
o 3.3Cultură
 4Structura teritorială
o 4.1Suprafața terenului
o 4.2Exclavii
o 4.3enclave
 5Vezi, de asemenea
 6literatură
 7link-uri web
 8dovezi individuale

Istoricul [ Editare | Editare ]

Originile istoria orașului [ Edit | Editare ]

Vedere a castelului din Nürnberg. Dreptul din imagine pentru a vedea așa-numitul "turn pentagonal" a aparținut
sistemului Burggrafenburg.

Începuturile orașului Nürnberg sunt strâns legate de istoria Burgraviatului Nürnberg . Se întorc
într-un castel imperial, construit în prima jumătate a secolului al XI-lea pe o stâncă de gresie
lângă Pegnitz .
Probabil în jurul anului 1040, regele Henric al III-lea. a inițiat construirea castelului și
se concentrează pe crearea acestui situată sub vraja intenției vertex District Reich Forest a
influența Prințului episcopul de Bamberg , cel puțin parțial , din nou împinge înapoi un pic. Pentru
predecesorii săi au oferit acestei eparhii cu donații excesiv de generoase și în unele părți mari
ale spațiului franc lipsit de regula regală.
Nuremberg a fost documentat pentru prima dată în 1050 într-un document imperial al achitării
unui slujitor numit Sigena . În imediata vecinătate a castelului de protecție, o comunitate sa
dezvoltat rapid pe terenul din sud-estul stâncii castelului, care a primit drepturi de piață la
douăsprezece ani de la prima sa mențiune scrisă.
In jurul anului 1105, originar dintr - un gen din Austria de Jos au fost capete de acuzare de
Raab investit cu castelul Nürnberg și folosit ca viconte. În anii următori, acest lucru a creat baza
pentru un teritoriu extensiv imperiu care sa dezvoltat în jurul Castelul Nürnberg și mai târziu ca
Castle County (uneori , de asemenea , numit Burggraftum a fost) numit Nuremberg. Pentru
dezvoltarea ulterioară orașului imperial Nürnberg Castle County , prin urmare , a jucat un rol
important, pentru că în următoarele secole pe aceasta, sau orice teritoriu succesoare, regula

265
Zoller Markgraf altare Brandenburg-Ansbach și Brandenburg-Bayreuth a dezvoltat o dușmănie
amară.
În această fază timpurie a istoriei orașului Nürnberg a fost de I. împăratul Frederic în timpul
domniei sale (1155-1190) într - un mod frecvent vizitat palatină extins, ceea ce face dezvoltarea
orașului a primit impulsuri importante. Nuremberg a obținut drepturi de oraș în 1200 și urma să
se transforme într- un important oraș comercial pe distanțe lungi în perioada ulterioară, în
principal datorită locației favorabile pe rutele comerciale nord-sud și est-vest, inclusiv pe Drumul
de Aur .
Când Konrad al II-lea a murit în 1190 ultimul conte de Raab fără descendenți de sex masculin,
ginerele lui Friedrich I. von Zollern și-a moștenit moștenirea. Probabil în 1191, acesta a
fost regele Henric al VI-lea. încredințat de Burggrafenamt, prin care numărătoarea lui Zollern ,
care se numește Hohenzollern de la mijlocul secolului al XIV-lea , a preluat conducerea în județul
castelului. Acest lucru le-a conferit, de asemenea, un rol de conducere necontestat în orașul
Nürnberg, care în acel moment era singurul centru administrativ al zonei pe care o controlau.
Apariția orașului imperial [ Edit | Editare ]

Împăratul Frederick al II-lea a eliberat orașul în 1219 o scrisoare de libertate.

Aproape simultan cu înființarea Zollern-ului ca purtător de burgrave a început o dezvoltare care a

condus la o emancipare inițială doar modestă, dar apoi din ce în ce mai accentuată aorașului din
domnia burghezului. Printre altele, sa manifestat prin înființarea unui birou școlar regal , care de
la sfârșitul secolului al XII-lea era responsabil pentru gestionarea afacerilor urbane. Cu 1219
al împăratului Frederick al II-leascrisoarea de libertate eliberată, orașul a fost plasat sub protecție
regală și, astfel, a dobândit statutul de libertate imperială. Scrisoarea de libertate a constituit o
piatră de hotar importantă și a marcat începutul dezvoltării, care a dus în cele din urmă la apariția
autonomiei teritoriale a orașului imperial din Nürnberg. Având în vedere loialitatea lor imperială
dovedită în mod repetat, orașul a primit alte privilegii importante în următoarele decenii . În 1256,
orașul sa alăturat Rheinische Städtebund și în 1320 a primit curtea înaltă. Astfel, dezvoltarea
într-un Reichsterritorium independent a fost finalizată în cele din urmă.
Oricum, independența dobândită a orașului a fost serios pusă în pericol la scurt timp după
aceea, când regele Ludwig bavarez l-a amortizat pe Schultheißenamt 1324 la burgrave din
Nürnberg. În 1337, omul de afaceri din Nuremberg, influent și puternic, Konrad Groß a reușit să
inverseze acest angajament. În calitate de patrician, un anumit consiliu al orașului pentru cel
al Papei Clement al VI-lea. susținut contra-regele luxemburghez Charles IVoptat, el a fost
răsturnat în 1348 printr-o revoltă purtată în principal de meșteri. Cu toate acestea, regula de
purtat de insurgenți noul consiliu încheiat în anul următor, după ce Carol al IV. A avut în disputele
interne bogate pot pretinde și apoi executați în sus restaurarea vechiului Consiliu. În același an

266
a avut loc un pogrom evreiesc , care a dus la distrugerea ghetoului evreiesc al orașului. Consiliul
consacrat a fost implicat la fel de mult în pregătirea pogromului, așa cum a fost chiar și Charles
al IV-lea, care a aprobat în prealabil implementarea sa. Din recunoștință față de sprijinul primit de
la consiliul tradițional, Charles IV, care între timp a fost încoronat Împărat, a fost obligat în 1356
în Bull Goldenfiecare nou rege romano-german să organizeze prima sa curte și Reichstag
( regalis curia ) la Nürnberg. În 1365, cu toate acestea, el a promis funcția de primar a doua oară
la Castelul Nuremberg Count și a durat două decenii până când a fost posibil consiliul local să
inițieze biroul promis și drepturile conexe din nou. După ce a reușit în cele din urmă în 1385 din
cauza unui deficit financiar acut al burgravelor, aptitudinile primarului au fost masiv limitate în
perioada ulterioară. Aceasta a fost pentru a contracara o altă amenințare la adresa
independenței urbane prin angajarea în continuare a Schultheißenamt. În 1424 împăratul
Sigismund Nürnberg a încredințat insigna imperialăpentru stocare permanentă. În 1427, orașul
imperial a reușit să dobândească în anul 1420, în timpul razboiului
bavarez Burggrafenburg, distrugerile deja distruse de burgrave din Nuremberg. Împreună cu
drepturile asociate, orașul a reușit astfel să asigure preluarea definitivă a Schultheißenrechte. În
plus față de ea până atunci a avut loc chiar în interiorul zidurilor orașului , vicontelui vândut
proprietatea lor asupra pădurilor Imperiului , dar a menținut există anumite drepturi în acest
domeniu înainte (inclusiv Wildbann , drepturile feudale , geleitrecht și utilizarea materialului
forestier).
Războiul Landshut de succesiune [ Edit | Editare ]
La începutul secolului al XVI-lea a avut loc războiul de succesiune Landshut . A fost o dispută
militară între cele două linii Wittelsbacher din Baiern-Munchen și Baiern-Landshut . Motivul
izbucnirii războiului a fost problema care dintre cele două linii după dispariția liniei de sex
masculin din Baiern-Landshut, succesiunea din Ducatul din Baiern-Landshut ar trebui să
cadă. Pentru Bavaria-München Ducele Albrecht a susținut succesiunea, pentru Baiern-Landshut
era Palatine Ruprecht. Deja în timpul războiului iminent, ambele părți la conflict au încercat să
obțină sprijinul aliaților. Orașul imperial de la Nuremberg a colaborat cu ducele Albrecht și a
încheiat în februarie 1503 un acord de alianță cu el. În acest oraș, au fost făcute concesii
teritoriale extinse în caz de sprijin militar al ducelui. După ce războiul a izbucnit, a avut loc o
confruntare cu alegerii din Palatinat Philipp von der Pfalz , care intervenise în război pe lângă fiul
său Ruprecht. În vara anului 1504, trupa imperială a orașului sa mutat în estul orașului,
localizând părți din Palatinat și le-a ocupat. Dintre locurile luate au fost incluse
orașeleLauf , Hersbruck , Altdorf și Velden , precum și alte sate sau locuri fortificate, cum ar
fi Happurg , Engelthal , Betzenstein sau Castelul Heimburg . Deși războiul Landshut de
Succesiune sa încheiat în 1505 cu pacea din Köln , dar conflictele militare ale orașului imperial
Palatinul a continuat până în anul 1520, de multe ori sub forma unor mici războaie. Abia după ani
de negocieri, un tratat a ajuns în cele din urmă să se realizeze în decembrie 1520, în care orașul
imperial a primit marea majoritate a cuceririlor pe care le-a făcut. În plus față de o plată
compensatorie financiară, Palatul a primit doar biroul Heimburg înapoi. Odată cu încheierea
acestui acord a fost orașul imperial a reușit apropriate în Landshut război de
succesiune ocupații pentru a obține recunoașterea ca o proprietate garantate prin contract. Ca
membru al șvab Ligii Nürnberg a condus , alături de alte orașe comerciale ale luptei împotriva
baronilor tâlhăriei înainte, 1523 în urmărirea lui Thomas Absberg războiul francilor ( a se vedea ,
de asemenea ,Wandereisen-Holzschnitte din 1523 ).
În epoca Reformei [ Edit | Editare ]

267
Andreas Osiander a fost unul dintre principalii actori ai Reformei din Nuremberg.

Viziunile iluministe ale Reformei inițiate de Martin Luther s-au întâlnit cu o popularitate relativ
înaltă la Nuremberg încă de la început. Deja în anul 1524 a avut loc mărturisirea deschisă a
cetățenilor din Nürnberg cu noua doctrină. După discuția religioasă de la Nürnberg în anul
următor 1525 a fost introducerea denominațiunii luteranea decis pe întregul teritoriu al orașului
imperial din Nürnberg. În anii următori, până atunci întotdeauna loial orașul împărat , dar a fost
din ce în ce atras în tensiunile care au rezultat din opoziția dintre tabăra protestantă și catolică
au rămas Habsburgic familiei imperiale. Cel puțin o relaxare temporară a acestei situații
de conflict a avut loc în 1532, când împăratul Carol al V la 23 iulie a păcii religioase
Nuremberg absolvit cu moșiile protestante ale tărâmului. În anul următor, 1533, articulația
a fost Brandenburg-Nürnbergische ordinea bisericii pune în aplicare cu Reforma în orașul
imperial și Margravate Brandenburg-Ansbach a fost dat și un cadru instituțional.
A fost faptul remarcabil al acestui ordin bisericii că orașul imperial și Brandenburg-ansbachische
Margravate pentru prima dată convenit o problemă importantă de politică socială pe o abordare
comunitară. Cu toate acestea, această cooperare a rămas un episod unic; până la sfârșitul celor
două teritorii, nu au reușit niciodată să realizeze o cooperare comparabilă. În timpul războiului
Schmalkaldic , orașul imperial nu a intrat în tabăra forțelor protestante, dar a luat o poziție
neutră. Dar , în ciuda acestui neutralitate au avut cel puțin parțial după înfrângerea protestantă în
1548 în acest conflict Augsburg interimar introduce. În al doilea război margravea
devastat Albrecht al II-lea Alcibiades zona înconjurătoare și a forțat orașul asediu care nu a
reușit să plătească substanțiale. [1]
Treizeci de ani de război de la [ Edit | Editare ]
Deși Nuremberg sa alăturat Uniunii Protestante în 1609, după izbucnirea războiului de treizeci de
ani din 1618, a încercat de mult timp să-și asume o poziție neutră. Orașul protestant, dar
întotdeauna imperial imperial, dorea să evite o pauză deschisă cu casa imperială
habsburgică . Numai cu abordarea armatei suedeze a lui Gustav Adolfea a fost în cele din urmă
nevoită să renunțe la atitudinea ei anterioară de așteptare și a se vedea. Când împăratul suedez
a pornit în 1632 în fața orașului imperial, ei și-au deschis ușile, dar și cu răbdare. În perioada
ulterioară, a fost asediat de forțele imperiale timp de câteva luni, dar s-ar putea afirma prin
prezența trupelor suedeze, dar fără probleme majore militare. Cu toate acestea, costurile
suportate de oraș ca urmare a blocării și a altor cheltuieli legate de război au condus la o datorie
dramatică. Până la sfârșitul orașului imperial acest lucru nu a putut fi înlăturat și a fost o cauză
majoră a declinului lor în perioada care urmează. În 1635, orașul imperial sa alăturat păcii
Praga care a încheiat alianța cu invadatorii suedezi și a încheiat apropierea de tabăra imperială.
Declinul [ editați | Editare ]
După sfârșitul războiului de treizeci de ani, o povară datorială opresivă era în orașul
imperial. Rolul său ca oraș de tranzacționare pe distanțe lungi a suferit în deceniile următoare o

268
pierdere din ce în ce mai mare de importanță, deoarece expansiunea colonială a puterilor
maritime europene a dus la o schimbare profundă a rutelor comerciale. Consiliul patrician al
orașului nu a putut să răspundă în mod adecvat la aceste evoluții și nu a putut împiedica
creșterea datoriei. Incompetența evidentă a Consiliului în managementul financiar în cetățeni o
nemulțumire în creștere , care a condus în timpul secolului al 18 - lea la diverse conflicte interne,
care în cele din urmă a dus chiar și într - un caz în fața Curții Supreme. Deja sub
impresia Revoluției francezeun contract de bază a fost încheiat în 1794, cu care așa-
numitul Geniertenkolleg a fost desemnat funcția unui parlament imperial.
Sfârșitul orașului imperial [ Edit | Editare ]
Măsurile de modernizare care vizează spre sfârșitul secolului al XVIII-lea au venit prea târziu
pentru a preveni căderea finală a orașului imperial din Nürnberg. Odată cu începutul revoluției
franceze și a răsturnărilor politice asociate, precum și a conflictelor militare care aurezultat ,
condițiile climatice politice s-au schimbat fundamental în detrimentul tuturor orașelor
imperiale. Rivalii vecini ai orașului imperial și-au orientat acquis-ul teritorial și și-au impus
pretențiile pe baza unor revendicări juridice extrem de discutabile în perioada ulterioară prin forță
militară. În 1790, Electorul Karl Theodor din Palatinat-Bavariaîn primul rând, să rezilieze toate
contractele și acordurile încheiate după pacea de la Köln din 1505 între orașul imperial și
Palatinat și Bavaria. Astfel, a susținut că o parte din suprafața urbană urbană imperială, pe care
orașul a câștigat-o ca urmare a participării lor la Războiul de succesiune Landshut. În următorii
doi ani, trupele bavareze au ocupat în cele din urmă unele părți ale acestei zone, în special în
partea de est a localității Pegnitz din casa de îngrijire medicală Velden . Câțiva ani mai
târziu Hardenberg a făcut ca guvernator al prusacului Ansbach-Bayreuthafirmă pretențiile sale
față de partea din zona de teren imediat adiacentă orașului. El și-a susținut pretențiile cu
drepturile pe care burgravele de la Nürnberg le-au rezervat în 1427 pentru vânzarea
Burggrafenburgului pentru această zonă. În 1796, trupele prusace ocupau aceste zone și, prin
urmare, au tăiat orașul de pe suprafața lor de teren rămasă. Aceasta a constat doar dintr-un
număr de exclave mai mari și mai mici . Cu toate acestea, având în vedere situația militară
generală din sudul Germaniei, Hardenberg a putut presupune că trupele sale nu ar fi rezistate de
populația teritoriilor ocupate. Trupele franceze revoluționare au avut în vara anului 1796
o invazie inițial foarte reușităReichsgebietul din dreapta-dreapta a început și o poziție sub
comanda armatei generalului Jourdan sa mutat în cercul imperial franc , care a fost aproape
complet ocupat. Singurele excepții au fost teritoriile prusace, pentru că Prusia a avut pacea de la
Basel în aprilie 1795 cu Franța revoluționarăînchis și astfel în afara frontului coaliției anti-
revoluționare. după toate teritoriile prusace bucurat de statutul de neutralitate, în timp ce
teritoriile non-prusac au fost abandonate la jafurile trupelor revoluționare vulnerabile și, de
asemenea, a văzut expus excesiv Kontributionsforderungen conducerea armatei franceze. Așa
cum postat de către trupele Hardenberg, prin urmare, au invadat revendicate de Prusia părți din
bogata zona terenurilor urbane, acestea ar putea cu un anumit fond comercial al populației locale
se așteaptă, pentru că acest lucru a venit cu ea sub protecția neutralității prusac și a fost cruțat
de circumstanțele legate de război, spre deosebire de altă parte, orașul imperial și teritoriile sale
rămase, acestea au fost expuse represiunilor franceze în deplină severitate. Ca și restul
terenului, orașul imperial însuși a fost ocupat de trupele franceze și a trebuit să accepte nu
numai contribuții mari de contrat, ci și hărțuirea unei soldații. După retragerea trupelor
revoluționare, au fost făcute cereri masive în cetățenia de la Nürnberg, care a cerut o
subordonare voluntară a orașului imperial sub conducere prusacă. Consiliul municipal a dat în
sfârșit aceste cereri și la 2 septembrie 1796 a semnat un tratat prin care orașul imperial
Nürnberg a fost plasat sub suveranitatea prusacă. Ca rezultat, trupele prusace au intrat în oraș și
în restul teritoriilor imperiale. Cu toate acestea, guvernul prusac de la Berlin a respins
confirmarea contractului, deoarece sa temut în cazul tensiunilor de ratificare cu Austria și
Rusia. În plus, Prusia ar fi trebuit să preia între timp povara imensă a datoriilor din orașul
imperial. Subjugarea voluntară a orașului sub suveranitatea prusacă a eșuat astfel, iar trupele
prusace s-au retras din nou după câteva săptămâni. Cu toate acestea, agonia orașului imperial a
fost extinsă doar o dată la zece ani. în Subjugarea voluntară a orașului sub suveranitatea
prusacă a eșuat astfel, iar trupele prusace s-au retras din nou după câteva săptămâni. Cu toate
acestea, agonia orașului imperial a fost extinsă doar o dată la zece ani. în Subjugarea voluntară
a orașului sub suveranitatea prusacă a eșuat astfel, iar trupele prusace s-au retras din nou după

269
câteva săptămâni. Cu toate acestea, agonia orașului imperial a fost extinsă doar o dată la zece
ani. înReichsdeputationshauptschluss a fost în 1803, cu toate că din nou cruțat, dar trei ani mai
târziu a fost în 1806 cu Legea Confederației , încheiat la 12 iulie, 1806 la Paris, lipsit cu articolul
17 al independenței acestora și a Regatului Bavariei a trecut ca o posesie. Sfârșitul orașului
imperial de la Nürnberg este echivalat cu sfârșitul sistemului său fiscal , care a încetat să mai
existe la 15 septembrie 1806, odată cu transferul armatei franceze spre Bavaria. [2]

Vizibilitatea politică [ Editare | Editare ]

Orașul imperial de la Nürnberg nu era doar unul dintre cei mai importanți și mai importanți
membri ai cercului imperial franc, ci și orașul de licitație al acestui cerc. De asemenea, a fost
membră a băncii Swabian în consiliul imperial al Reichstag - ului . Ea a jucat un rol deosebit în
organizarea unui loc de conferință și congres, precum și sediul primului regiment al Reich-ului .

Dezvoltarea internă [ Editare | Editare ]

Administrare [ Editare | Editare ]
Formarea consiliului orașului a avut loc de la mijlocul secolului al XIII-lea. Până în anul 1400,
dezvoltarea sa a fost finalizată în mod esențial, iar de atunci Consiliul Local a constat într-un
Consiliu Interial format din 42 de membri și unul din 200 la 300 numitConsiliul extern
existent. Totuși, aceasta din urmă avea o importanță relativ minoră. Guvernul real al orașului era
un comitet care acționa ca un consiliu secret, alcătuit din șapte membri ai consiliului interior. În
1348 a existat o rebeliune artizanală în oraș, care a permis includerea a opt reprezentanți ai
meseriei în Consiliul Inner. Cu toate acestea, această schimbare a avut doar un caracter
cosmetic, deoarece până la sfârșitul orașului imperial, guvernarea orașului a continuat să fie
dominată aproape exclusiv de patricieni.
Economie [ Editare | Editare ]
Tranziția de la Evul Mediu la timpurile moderne a fost nu numai vârful de importanța lor putere
politică în orașul imperial, el a fost în același timp , vârful lor economice prosperitate. În acest
moment, dar mai ales în reforma, care a început puțin mai tîrziu, viața economică a înflorit. Una
dintre cele mai importante industrii a fost fabricarea de arme, în care orașul a jucat un rol
proeminent. O bază esențială pentru aceasta a fost formată de mori de-a lungul Pegnitz care
curge prin orașul Nurnberg. În aceste fabrici, în special, au fost produse sârme nesfârșite, care
erau necesare ca produs preliminar pentru fabricarea armelor și pentru procesul de fabricație,
orașul avea un monopol secret pe termen lung. Turnarea de arme a reprezentat de asemenea o
parte importantă a acestei industrii. Sectorul artizanal a inclus, de asemenea , fabricarea de aur ,
turnătoria de staniu și ceasornicăriesemnificativă. Peter Henlein, inventatorul primului ceas
portabil, și-a făcut un nume în acest comerț . Comerțul pe distanțe lungi a fost unul dintre cei mai
importanți factori economici pentru orașul imperial, bazându-se în special pe numeroasele scutiri
sau reduceri ale vămuirii pe multe rute comerciale pe distanțe lungi. Acestea fie au fost conferite
în oraș prin privilegii imperiale, fie au fost asigurate reciproc prin tratate. Aceste activități au fost
completate prin participarea la finanțarea activităților economice din alte țări. Piața Nürnberg a
servit în secolul al 16 - lea ca o legătură în comerțul dintre Italiași alte centre economice
europene. A avut loc un schimb de bunuri cu Levantul de la Veneția .
Cultură [ Editare | Editare ]

270
Albrecht Durer

Secolele 15 și 16 au reprezentat perioada de primăvară a activităților culturale și artistice. În

această perioadă, viața culturală a avut o semnificație cu mult peste regiune. Numeroși artiști
au contribuit la, cum ar fi pictorul Albrecht Dürer și Michael Wolgemut , sculptorul Adam
Kraft si Veit Stoss sau pudră de minereu, ca familia Vischer ( în special Peter Vischer cel
Bătrân ). În plus, printre aceștia s-au numărat Martin Behaim , Hans Leo Haßler , Hans
Sachs , Willibald Pirckheimer și Regiomontanus cunoscuți savanți, muzicieni și poeți joacă un rol
important în viața culturală a orașului imperial.

Divizia teritorială [ Editare | Editare ]

Achiziționarea de posesiuni teritoriale în afara zidurilor orașului sa dovedit a fi relativ dificilă
pentru orașul imperial pe o perioadă mai lungă de timp, deoarece sa confruntat cu un puternic
rival cu județul castelului din Nürnberg, care înconjura orașul. Primele activități pentru
achiziționarea de proprietate asupra terenurilor au fost inițial făcute cetățenilor din mediul urban
individuale, motiv pentru care acest lucru este numit , de asemenea , domnilor auto - numit
bunurile dobândite. De la mijlocul secolului al XIV-lea, tot mai mult, consiliul municipal a luat
inițiativa de a extinde posesiunile teritoriale imperiale. 1427 a reușit la Consiliu, odată cu
achiziționarea de la Nürnberg Burggrafenburg și Sebalder și LorenzerSă dobândească păduri
imperiale, care se întindea pe ambele maluri ale Pegnitz și se învecinează aproape direct pe
pereții din estul orașului. Cu toate acestea, Nürnberg a reușit să obțină cea mai mare creștere
teritorială în Războiul de succesiune Landshut. Cu suprafața de teren câștigată a devenit orașul
imperial cu cea mai mare posesie teritorială de pe teritoriul Germaniei de astăzi .
Suprafața de teren [ Edit | Editare ]

271
Cetatea Lichtenau - fostă bogată posesie urbană.

Poziția teritorială a orașului imperial din Nürnberg a fost împărțită într-un total de 11 birouri
de îngrijire medicală , care totuși nu au rezistat.

 Pflegamt Altdorf
 Pflegamt Betzenstein
 Pflegamt Engelthal
 Pflegamt Gräfenberg
 Pflegamt Hersbruck
 Pflegamt Hiltpoltstein
 Pflegamt Hohenstein
 Pflegamt fugi
 Pflegamt Lichtenau
 Pflegamt Reicheneck
 Pflegamt Velden
Enclave [ Editare | Editare ]
Casa de îngrijire medicală Lichtenau, achiziționată la Nürnberg în 1406, cu orașul și cetatea cu
același nume , a format cel mai mare și în același timp cel mai important incântec al orașului
imperial.
Enclave [ Editare | Editare ]
Din punct de vedere militar, set electoral bavarez cetate Rothenberg cea mai
amenințătoare enclava se află în zona urbană bogată. Din punct de vedere politic, a fost,
cu toate acestea, Brandenburg-ansbachische Bailiwick Schoenberg , deoarece Margrave și
partea mai târziu prusacă astfel stabilit pretențiile lor teritoriale la o mare parte din bogata
proprietate asupra terenurilor urbane.

Consultați și [ editați | Editare ]

 Conflictul lui Waldenfelser , războiul Franconian
 Lista stemei cu stema Nürnbergului

Literatura [ Edit | Editare ]

272
 Sigmund Benker, Andreas Kraus (ed.): Istoria Franconiei până la sfârșitul secolului al XVIII-
lea . Fondată de Max Spindler. Ediția a treia. Beck, München 1997. ISBN 3-406-39451-5
 Max Spindler, Gertrud Diepolder: Atlasul istoric bavarez . Editura de manuale bavareze,
München 1969
 Gerhard Taddey : Enciclopedia istoriei germane . Ediția a treia. Alfred Kröner Verlag ,
Stuttgart 1998. ISBN 3-520-81303-3
 Țara Nürnberg . Karl Pfeiffer, editura de cărți și editură, Hersbruck 1993. ISBN 3-9800386-5-
3
 Friedrich Eigler : Atlasul istoric al Bavariei: Schwabach . Comisia pentru istoria regională
bavareză, München 1990.
 Manfred Jehle, Atlasul istoric al Bavariei: Ansbach. Cele margravial birouri superioare
Ansbach, Colmberg-Leutershausen, flux de vânt, Nürnberg Pflegamt Lichtenau și germană
Oficiul comandă (Wolframs-) Eschenbach . Comisia pentru istoria regională bavareză,
München 2009.
 Johannes Müllner: Analele orașului imperial din Nürnberg din 1623, partea a II-a: Din 1351-
1469 . Nuremberg 1972.

Link - uri web [ Editare | Editare ]

 Atlasul istoric al Bavariei - Out of Print, Seria Franken I Numărul 1: Höchstadt-
Herzogenaurach
 Atlasul istoric al Bavariei - Out of Print, seria Franken I Numărul 4: Nürnberg-Fürth
 Atlasul istoric al Bavariei - Out of Print, Seria Franken I Numărul 5: Forchheim
 Atlasul istoric al Bavariei - în afara tiparului, Seria Franken I Numărul 14: Lauf-Hersbruck

273