Sunteți pe pagina 1din 18

Univesitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Facultatea de Management Turistic si Comercial

Prezentarea orașului New York

Student: Manea Alexandra

Bucuresti

2019

1
Cuprins

1. Introducere
2. Localizare geografică
3. Originea și evoluția așezării
4. Caracterizarea planului orașului
5. Evoluția recentă a orașului
6. Principale obiective turistice
7. Bibliografie

2
1 . Introducere:

Pe parcursul proiectului voi prezenta orasul New York tinând cont de evoluția acestuia,
de principalele caracteristici ale orașului dar și a ariei metropolitane, plus o scurtă prezentare
turistică a orașului. În obținerea datelor mi-au fost de folos atât articole de specialitate dar și
site-uri cu statistici și date precum si pagina orașului dar și alte pagini web destinate prezentării
New Yorkului. Ca și motive pentru care am ales să prezint orașul New York pot aminti atât
faptul că orașul este unul în continuă mișcare, supranumit oraș care nu doarme niciodată
datorită activităților desfășurate aici. Un alt motiv este legat de un serial, și anume CSI New
York care după cum îi spune și numele acțiunea este filmată în New York, astfel orașul
devenindu-mi unul drag.

2 . Localizare geografică:

Orșul New York este localizat în emisfera nordică pe continentul Nord American pe
coasta de este a Statelor Unite ale Americii, situat mai exact în nord-estul țării și în sud-estul
statului American New York. (Vezi Harta 1). Situat la jumătatea distanței dintre Washington
DC și Boston , acesta este localizat la gura de vărsare a râului Hudson în Oceanul Atlantic acolo
unde formează și un port natural.

Harta 1: Oașul New York localizare la nivel continental,Sursa:www.Googlemaps.ro

3 . Originea și evoluția așezării:

3
Primii locuitori ai spațiului pe care se desfășoară astăzi orașul New York au fost
băștinașii lenape, oameni care se ocupau cu pescuitul, vânatul și cultivatul care avea loc între
râurile Dealaware și Hudson. Europenii au început să exploreze regiunea la sfâsșitul secolului
al XVI-lea iar printre primii exploratori au fost italianul Giovanni da Verazzano care a navigat
în sus și în jos de-a lungul coastei atlantice în căutarea unei rute spre Asia. Nici unul dintre
aceștia nu s-au stabilit acolo până în 1624 când compania olandeză West India a trimis 30 de
familii să locuiască și să lucreze într-o mică așezare ,,Nutten Islabd” astăzi Governors Island,
aceștia denumind așezarea New Amsterdam deoarece originea lor olandeză i-a făcut să găsească
un nume cu care să se identifice și care trebuia să facă Olanda recunoscută pe plan internațional.
În 1626 așezarea guvernatorului Peter Minut a cumpărat mult mai marea insula Manhattan
pentru 60 de gulideri (denumirea oficială a monedei olandeze), legenda care acum se recunoaște
că este falsă spunea că Minuit ar fi cumpărat insula cu mărgele din sticlă valorând 24 de dolari.

Fig 1 Orașul New York în anul 1926, Sursa: www.wikipedia.ro

După cum se poate observa și în Fig 1, la începutul secolului XVII orașul era foarte
puțin dezvoltat de abia atunci începea o dezvoltare pe Insula Manhattan după tranzacția
reușita de olandezi.

În 1664 orșul a fost cucerit de englezi și a fost denumit New York după ducele englez
de York și Albany. Conflictele dintre englezi și olandezi au continuat însă orașul a rămas
definitiv al englezilor. În același timp până la sfârșitul secolului XVII populația lenapilor a
scăzut la 200. Importanța ca port a orașului a crescut în timpul stăpânirii engleze. În secolul
XVIII orașul a fost un centru important de activitate anti britanică astfel o dată cu începerea

4
războiului de independență orașul a fost ocupat de englezi și a servit ca bază militară britanică
până în 1783, iar între anii 1785-1790 orașul a servit drept capitală a Statelor Unite. Oașul și-a
revenit repede după război devenind unul dintre cele mai importante porturi, astfel orașul a
primit extrem de mulți imigranți europeni. Pe fondul dezvoltării comerciale s-a dezvoltat și
infrastructura iar Manhattanul a fost reorganizat. După ce numărul de migranti a crescut
orașul a începu să-și dezvolte cartiere etnice. La începutul secolului XX orașul a devenit ceea
ce cunoaștem astăzi după ce toate orașele independente care astăzi poartă denumiri ale
cartierelor s-au unit la 1 ianuarie 1898. Orașul mărindu-și astfel suprafața de peste 6 ori și
aproape dublându-și numărul de locuitori.

Fig 2 Orașul New York la începutul sec. XIX , Sursa: www.buzzfeed.ro

Orașul a cunoscut o dezvoltare rapidă iar pe lângă dezvoltarea pe insula Manhattan s-a
trecut și la dezvoltarea zonelor adiacente unde s-au creat orașu la început independente care
ulterior s-au unit în 1898 creând New Yorkul de astăzi

4 . Planul Orașului:

Planul orașului New York este de tip rectangular, având caracter geometric cu străzi
perpendiculare care se intersectează în unghi de 90 de grade. Reprezinta un tip de plan
sitematizat specific în special orașelor moderne cum este și New Yorkul.

5
Fig 3: Planul orașului New York, Sursa:httpurbangeographies.tumblr.com

Astfel după cum se observă și în figura 3 avem o rețea stradală bine organizată. În 1811
conform ,,planului comisarului” s-a realizat o dezvoltare a infrastructurii prin crearea unei
rețele stradale pentru zonele nedezvoltate din Manhattan la nord de Houston Street. Această
rețea relevă cel mai bine tipul de plan rectangular pe care este dispus orașul.

5 . Evoluția recentă a orașului:

Indiferent de granițele politice arbitrare ale New York City, acesta este în realitate o
regiune care cuprinde 31 de mici regiuni iar după mulți se consideră că zona metropolitană se
extinde cu 75 de mile față de Time Square. La început Biroul de Recensământ făcea referire la
regiunea New York în 1940, dar aceasta s-a aflat într-o continuă schimbare (A se vedea harta
de mai jos), astfel până în 1955 zona metropolitană consolidată statistic pentru New York City
a constat în mare parte din regiunile: Litchfield, Middlesex, Fairfield, și New Haven dar și
Connecticut, Pike County, Pennsylvania, o parte din New Jersey, precum și suburbiile
regiunilor aflate în vecinătatea orașului. Această zonă este împărțită în trei mari grupe de
regiuni: orașul cu cele 7 regiuni vecine celor 5 districte , după urmează suburbiile și regiunile
periferice

6
Fig 4 Aria Metropolitană a orașului New York, Sursa: http://www.gothamgazette.com

În Fig 4 se observă extinderea orașului New York de-a lungul timpului acesta creând
în prezent o arie metropolitană importantă care deservește centrul politic format din cele 5
districte (pe harta cu maro). Aria s-a mărit cuprinzând zonele învecinate și suburbiile ca mai
apoi să se dezvolte și dincole de acestea.

Există mai multe tendințe care au modelat orașul din 1940, cum ar fi:

 Mișcarea mare a populației în suburbii


 Continuă migrația de afro-americani din sud pâna cu cel puțin 20 de ani în
urmă
 Creșterea numărului de migranți din străinătate

7
Grafic 1 Creșterea populației în New York comparativ cu suburbiile acestuia,Sursa:
http://www.gothamgazette.com

Conform graficului se observă o creștere a populației din interiorul orașului care a


devenit aglomerat spre exterior către suburbii și periferii. Datorită infrastructurii și
interconectării orașelor de lângă acestea au devenit mai atractive. Din 1940 zona metropolitană
a crescut mai mult decât orașul. În 1940 zona metropolitană a avut 13,5 milioane de persoane
din care 7,5 milioane, aproape 55% trăiau în oraș. Astăzi metropola conține aproximativ 21,5
milioane de locuitori iar orașul constituie doar 37% din regiune acesta mărindu-se cu doar 7%
față de anul 1940 , creșterea în suburbii a fost de peste 58% iar la periferii de peste 211%.

Fig 5 Districtele Orașului New York, Sursa: www.wikipedia.com

Din punct de vedere economic există o bună separare a activităților economice pe


districte astfel: Brooklynul concentrează activități cu specific portuar (construcții navale,
prelucrarea petrolului, producția chimică, pielărie, încălțăminte) , Queens ( întreprinderi
electrotehnice, chimice, poligrafice, alimentare) , Bronx și Staten Island (mari uzine
siderurgice, construcție de mașini , industrie chimică). Acestea reprezintă districtele
industriale ale orașului chiar dacă industria nu mai este atât de puternică. Activitățile portuare
și comerțul devenit prioritare, astfel numeroasele avamposturi realizează un trafic anual de
peste 150 de milioane de tone din care peste 40 de milioane trafic cu petrol. Orașul a reușit să
prospere și de pe urma conectării pe care o realizează cu regiunea marilor lacuri, regiune cu
care este foarte bine conectată realizând importante relații comerciale.

8
În Manhattan este concentrată industria financiar-bancară a orașului cu numeroase
clădiri de birouri, sedii ale firmelor internaționale, cea mai mare bursă fiind cea din New
York. Zona concetrează peste 46 de milioane de metrii pătrați de birouri în cei peste 4600 de
zgârie nori, aici se află si cel mai mare cartier central de afaceri din lume: Midtown
Manhattan

Fig 6 Wall Street, Sursa: www.Google.com

Fig 7 Midtown Manhattan, Sursa: www.Google.ro

9
New York are cel mai mare district financiar central din lume, un cartier situat în
extremitatea sudică a cartierului Manhattanului care cuprinde sedii centrale ale multor
instituții financiare majore ale orașului printre care și rezerva federală din New York. Wall
Street a fost numit cel mai important centru financiar al lumii. Celebra arteră Wall Street
concentrează finațele la nivel mondial iar pavilionul central de birouri concentrează spații de
birouri vaste, o mare de zgârie nori fac din zonă un centru al firmelor importante la nivel
național dar și internațional.

Orașul New York face parte din Megapolisul Boswash, un megapolis care se întinde
între Orașele Boston și Washinghton cu o lungime de peste 1000 de km și o lățime ce variază
între 40 și 150 de km. Aceast megapolis concentrează peste 50 de milioane de locuitori ,
aproximativ 17% din populația SUA pe o suprafață de doar 2% din teritoriu și este un motor
al economiei americane contribuind cu 20% la PIB-ul Statelor Unite.

Fig 8 Boswash, Sursa: www.sites.google.ro

10
6 . Obiective turistice:

1.Catedrala Sfântul Patrik

Fig 9 Catedrala Sfântul Patrik, Sursa: http://www.ziptravel.ro

11
Catedrala Sfântul Patrik este o catedrală romano-catolică decorată decorată în stilul neo-gotic și
reprezintă un smbol al orașului New York. Este sediul arhiepiscopiei romano-catolice fiind o biserică
parohială situată în partea de est a Fifth Avenue între străzile 50 și 51 în Midtown Manhattan vizavi de
Rockefeller Center . Locul pe care este construită catedrala este plin de istorie astfel în 1810 a fost
achiziționat de cumunitatea iezuită care a construit un colegiu iar în 1814 aceștia au vând locul episcopiei
, urmâd ca în 1850 să fie transformată în arhiepiscopie de Papa Pius al IX lea. Vechea catedrală a fost
înclouită cu cea nouă la inițiativa arhiepiscopului Josh Joseph Hughes, astfel noua catedrlă a fost
proiectată de James Renwick Jr. În stil gotic. Pe 15 august 1858 a fost pusă piatra de temelie. Lucrarea
a fost începută în 1858 dara a fost oprită pe timpul războiului civil fiind reluată în 1865 iar în 1879 a
fost finalizată. La construcția inițială s-au mai adăugat casa parohială în 1882-1884 și o școală adiacentă
care în prezent nu mai există. Turnurile s-au adăugat în 1888 dar și o extindere spre este plus o capelă
mai mică. Vitraliul a fost realizat între 1912-1930 de către artistul Paul Vicent Woodroffe iar între 1927-
1931 catedrala a fost renovată. Renovarea a cuprins lărgirea sanctuarului. Catedrala și clădirile asociate
au fost delarate punct de reper istori național în 1976.

2. Muzeul Imigrației

Fig 10 Muzeul Imigrației de pe Ellis Island, Sursa: http://www.ziptravel.ro

Muzel Imigrației este situat pe Island Ellis și face parte din Monumentul Statuia
Libertății. Ellis Island este conectată cu acelși feribord cu care se ajunge la Statuia Libertății.
Insula era un punct de trecere al imigranților spre visul american aici se găsește o stație de
primire a imigranților ce a funcționat între 1892 și 1954. În această perioadă pe aici au trecut
12
12 milioane de vase de pasageri. Muzeul conține artefacte ce au aparținut celor 25 de milioane
de imigranți care au trecut pe aici dar și ale membrilor echipajelor care au intrat în portul New
York. Muzeul spune de asemenea și poveștile multora cu privire la motivul pentru care au
venit aici și ce au devenit după ce au ajuns. Ellis Island a devenit un loc unde oamenii
sărbătoresc și îi onorează pe acei membrii ai familiei care au efectuat călătoria dificilă spre o
nouă viață spre America. Muzeul este situat în fosta stație de imigrare. Muzeul conține și
referi cu privire la perioada migraționistă la nivel mondial.

3. Memorialul și Muzeul 11 Septembrie

Fig 11 Memorialul și Muzeul 11 Septembrie, Sursa:www.wikipedia.ro

Memorialul și Muzeul 11 Septembrie comemorează atacurile de la 11 septembrie


2001, atacuri care au ucis 2977 dar și bombardarea World Trade Center din 1993 care a ucis 6
persoane. Monumentul este situat pe locul fostelor turnuri gemene care au fost distruse în acel
moment. Monumentul a fost planificat în perioada următoare comemorând atât victimele și
salvatorii dar fiind și solidari cu familiile celor uciși în acel moment trist din istoria Statelor
Unite. Câțtigătorul pentru realizare memorialului a fost israelianul Michael Arad astfel sa
proiectat o piață memorială cu două bazine iluminate și cu 124 de stejari albi. Bazinele
marchează exact perimetrul fundației celor două turnuri. Acestea sunt goale iar pereții lor
formează o serie de cascade. Pe pereții cascadelor sunt inscripționate numele celor 2977 de
persoane care au murit la 11 septembrie inclusiv celor morți în Pensylvania și Washington DC
dar și numele celor mori în atacul cu bombă din 1993. Unul dintre copacii plantați în piață
memorială a fost recuperat chiar de sub dărmăturile unuia dintre turnuri. Planurile inițiale erau

13
ca zona să fie integrată cu restul zonei din Manhattan, însă acum este încercuită și turiștii au
nevoie de permis pentru a vizita piața. Permisele sunt gratuite și pot fi obținute de către turiști
de pe site-ul oficial. Memorialul a fost inaugurat la 10 ani de la atentatele teroriste la o zi după
nefasta zi de 11 septembrie. Muzeul a fost deschis pe 21 mai 2014. La 3 luni de la deschiderea
sa memorialul a fost vizitat de peste 1 milion de oameni .

4. Empire State Building este cea mai înaltă clădire din New York. Cu siguranță ne
oferă o imagine mult mai amplă a orașului decât Top of The Rock. Prețul unui bilet este tot de
aproximativ 30 de dolari.

Fig 12 Empire State Building, Celemaiimportanteobiectiveturistice.ro

14
5. Statue of Liberty este obiectivul turistic la care se încearcă să ajungă cei mai mulți
oameni.

Fig 13 Statue of Liberty, Celemaiimportanteobiectiveturistice.ro

6. Times Square este impresionant atât ziua, cât și noaptea și este un obiectiv turistic
gratuit. Nu te costa nimic să te pozezi printre panourile publicitare din centrul New York-ului
și pentru a realiza fotografii cât mai reușite îți recomand să urci în vârful treptelor care au fost
amplasate în Times Square special pentru turiștii care vor să facă poze.

Fig 14 Time Square, Celemaiimportanteobiectiveturistice.ro

15
8. Brooklyn Bridge este încă un obiectiv turistic gratuit. Poate fi parcurs atât pe jos, cât
și cu bicicleta și chiar este minunat.

Fig 15 Brooklyn Bridge, Celemaiimportanteobiectiveturistice.ro

9. Madison Square Garden este cea mai faimoasă arenă din lume.

Fig 16 Madison Square Garden, Celemaiimportanteobiectiveturistice.ro

16
10. Central Park. Este incredibil să vezi atât de mult verde în centrul Manhattanului. Tot ce se
întâmplă acolo este absolut minunat. Oamenii aleargă prin parc la orice oră din zi și din
noapte, se plimbă cu bicicleta, își beau cafeaua de la Starbucks pe iarba verde.

Fig 17 Central Park, Celemaiimportanteobiectiveturistice.ro

7 . Concluzii:
În concluzie orașul New York este un oraș din categoria celor moderne care s-a
dezvoltat în 400 de ani extrem de mult astfel a devenit un oraș important la nivel
mondial. În cei 400 de ani orașul s-a transformat de la o zonă sălbatică cu vegetația care
domina până și Insula Manhattan, o zonă în care erau păduri și care acum a devenit o
zonă cu păduri de zgârie nori și blocuri turn. Orașul este unul de importanță mondială
cu relevanță economică uriașă, astfel de multe ori prăbușirea bursei din New York duce
la crize la nivel mondial. Din punct de vedere turistic este un oraș vizitat, are obiective
relevante plus că superlativele care îl definesc constituie un motiv pentru care mulți aleg
să-l viziteze.

17
Bibliografie

1. ,,Statele Unite ale Americii Industrie în regiunile economico-geografice”


2. Bureau of Labor Market Information Division os Research and Statistics , Signifiant
Industries A Report to the Workforce Development System.
3. http://www.emporis.com
4. http://www.gothamgazette.com
5. http://www.gothamgazette.com
6. http://www.nydailynews.com
7. http://www.tvl.ro
8. http://www.ziptravel.ro
9. https://www.ted.com
10. U.S Bureau of laborator statistics – New York City Economic Summary
11. www.history.com/topics/new-york-city
12. www.nycgo.com

18