 Donează

tampit   caută

opțiuni

rezultate (25) conjugări / declinări

sinteză (2) 

2 intrări
tâmpi
tâmpit

25 de definiții (cel mult 20

afișate)
arată toate definițiile

Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale
cuvintelor.

TÂMPÍ, tâmpesc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A-și

pierde sau a face să-și piardă inteligența, a
deveni sau a face să devină tâmpit; a (se)
prosti. 2. (Înv. și reg.) A (se) toci, a (se) știrbi. –
Din tâmp.

sursa: DEX '09 (2009) adăugată de blaurb.

acțiuni

TÂMPÍT, -Ă, tâmpiți, -te, adj. 1. (Adesea

substantivat) Prost, idiot; nerod, stupid, tâmp
(1). ♦ Buimăcit, năucit, amețit, zăpăcit. 2. (Înv.
și reg.) Tâmp (2). – V. tâmpi.

sursa: DEX '09 (2009) adăugată de blaurb.

acțiuni

tâmpi [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 1477 /

V: (reg) tinchi / Pzi: ~pesc / E: tâmp4] 1-2 vtr
(Îrg) A (se) toci prin întrebuințare, frecare,
lovire etc. Si: a (se) roade, (pop) a {se) știrbi. 3 vr
(Înv; d. ochi) A nu mai vedea bine. 4 vr (Înv; d.
vedere) A slăbi. 5 vtf (Înv; c. i. ochii) A face să
nu mai vadă bine. 6 vt (Înv; fig) A învinge. 7 vi
(Mol; îf tinchi) A înceta. 8-9 vtr A face să-și
piardă sau a-și pierde inteligența Si: (pop) a
(se) năuci, (înv) a {se) neghiobi, (reg) a {se)
prosti, a {se) tăntăvi (2). 10 vt (Pfm; fig) A
impresiona.

sursa: MDA2 (2010) adăugată de blaurb.

acțiuni

tâmpit, ~ă [At: CANTEMIR, HR. 118 / V: (reg)

~tim~ / Pl: ~iți, ~e / E: tâmpi] 1 a (Înv; d.
obiecte ascuțite) Lipsit de vârf sau de tăiș Si:
tocit^} (1), turtit (5). 2 a (Înv; d. nas) Lățit. 3 a
(Gmt; înv; îs) Unghi ~ Unghi obtuz. 4 a (Înv; d.
sunete) înăbușit. 5 a (Înv; d. vocale) Care are
timbru grav. 6-7 smf, a (Persoană) care are
mintea foarte mărginită Si: nătărău, nerod,
netot, prost, (îrg) tâmp4 (4-5). 8 a Caracteristic
unui tâmpit (6). 9 a Care denotă tâmpenie (1).
10 a (Pex) Lipsit de sens, de rațiune Si: stupid.
11 a Buimăcit (1). 12 a (D. situații) Neplăcut.

sursa: MDA2 (2010) adăugată de blaurb.

acțiuni

TÂMPÍ, tâmpesc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A-și

pierde sau a face să-și piardă inteligența, a
deveni sau a face să devină tâmpit; a (se)
prosti. 2. (Reg.) A deveni sau a face să devină
tâmp (2); a (se) toci, a (se) știrbi. – Din tâmp.

sursa: DEX '98 (1998) adăugată de LauraGellner

acțiuni

TÂMPÍT, -Ă, tâmpiți, -te, adj. 1. (Adesea

substantivat) Prost, idiot; nerod, stupid, tâmp
(1). ♦ Buimăcit, năucit, amețit, zăpăcit. 2. (Înv.)
Tâmp (2). – V. tâmpi.

sursa: DEX '98 (1998) adăugată de LauraGellner

acțiuni

TÎMPÍ, tîmpesc, vb. IV. 1. R e f l . și (rar)

i n t r a n z . A-și pierde inteligența, a se prosti,
a deveni tîmpit. Ai tîmpit, băiete, sau faci pe
prostul cu mine. SAHIA, N. 75. Aproape să mă
tîmpesc și eu de prea multă admirațiune.
CARAGIALE, O. III 145. ◊ T r a n z . Declinațiunile
latine și grece cu care ne tîmpesc la școală dau
surtucarului o părere atît de mărită de propria
lui inteligență. GHEREA, ST. CR. II 243. 2.
T r a n z . (Cu privire la instrumente ascuțite;
mai ales figurat sau în contexte figurate) A toci
(vîrful sau ascuțișul), a face tîmp, a știrbi. O,
muză! Să începem a mai tîmpi condeiul.
NEGRUZZI, S. II 216. ◊ R e f l . Săgețile
vicleșugului ei se tîmpiseră în inima de piatră a
ciocoiului. FILIMON, C. 91. ♦ R e f l - F i g . A se
domoli, a se stinge. Boala încetează, patimile se
tîmpesc și liniștea se restatornicește. NEGRUZZI,
S. I 293.

sursa: DLRLC (1955-1957)

adăugată de LauraGellner acțiuni

TÎMPÍT, -Ă, tîmpiți, -te, adj. 1. Prost, idiot,

nerod, stupid. M-am născut în niște zile cînd
tîmpita burghezime... Pune-o talpă noroioasă pe
popor. MACEDONSKI, O. I 95. Poetul lovește în
tîmpita mulțumire de sine. GHEREA, ST. CR. I
233. Aceste figuri serioase sau comice, mărețe
sau ordinare, nobile sau tîmpite, frumoase sau
urîte etc. poartă întipărirea secolului lor.
ALECSANDRI, S. 25. ♦ Buimăcit, năucit, amețit.
Rămase tîmpit sub potopul de înjurături.
GALACTION, O. I 283. ♦ (Familiar) Care nu
corespunde scopului, gustului; neplăcut, rău.
(Adverbial) Tîmpit mai pute benzina asta! mîrîi,
aruncînd valuri de fum pe nas și pe gură.
GALAN, B. I 27. 2. (Învechit) Lipsit de vîrf, turtit.
V. t î m p . Era un tînăr... ochii negri ca ai
arapilor, nasul scurt și tîmpit. DRĂGHICI, R. 174.

sursa: DLRLC (1955-1957)

adăugată de LauraGellner acțiuni

A SE TÂMPÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre

persoane) A-și pierde inteligența; a deveni
tâmp; a se năuci; a se prosti. 2) reg. (despre
instrumente cu vârf sau cu tăiș) A deveni mai
puțin ascuțit; a se toci. 3) fig. rar (despre
fenomene ale naturii) A pierde din intensitate;
a se domoli; a se potoli; a se ogoi; a se
tempera; a modera; a se liniști. /Din tâmp

sursa: NODEX (2002) adăugată de siveco

acțiuni

A TÂMPÍ ~ésc tranz. A face să se tâmpească.

/Din tâmp

sursa: NODEX (2002) adăugată de siveco

acțiuni

TÂMPÍT ~tă (~ți, ~te) și substantival v. TÂMP.

/v. a tâmpi

sursa: NODEX (2002) adăugată de siveco

acțiuni

tâmpì v. 1. a toci: să încep a mai tâmpi

condeiul NEGR.; 2. fig. a idiotiza: l’am tâmpit cu
atâta bătaie; 3. fig. a slăbi: patimile se tâmpesc
NEGR. [Dela tâmp, tâmpit = slav. TÕPŬ, tocit,
grosolan].

sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb.

acțiuni

tâmpit a. 1. tocit; 2. fig. idiot(izat). [V. tâmpì].

sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb.

acțiuni

tîmpésc v. tr. (d. tîmp orĭ vsl. *tompiti, sîrb.

tupiti, rus. tupitĭ, a toci. V. și stîmpesc, o-, po-
și ză-stîmpesc, stupaĭ). Tocesc, slăbesc
(vechĭ): a-țĭ tîmpi condeĭu. Fig. Prefac în timp,
idiotizez: beția l-a tîmpit.

sursa: Scriban (1939) adăugată de LauraGellner

acțiuni

tîmpít, -ă adj. (d. tîmpesc). Tîmp, idiot, imbecil.

sursa: Scriban (1939) adăugată de LauraGellner

acțiuni

Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de
bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tâmpí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.

tâmpésc, imperf. 3 sg. tâmpeá; conj. prez. 3 să
tâmpeáscă

sursa: DOOM 2 (2005) adăugată de raduborza

acțiuni

tâmpí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tâmpésc,

imperf. 3 sg. tâmpeá; conj. prez. 3 sg. și pl.
tâmpeáscă

sursa: Ortografic (2002) adăugată de siveco

acțiuni

Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între
cuvinte.

TÂMPÍ vb. v. bate, birui, înfrânge, întrece,

învinge.

sursa: Sinonime (2002) adăugată de siveco

acțiuni

TÂMPÍ vb. 1. v. idiotiza. 2. a (se) îndobitoci, a

(se) prosti, (pop.) a (se) năuci, (reg.) a (se)
hăbăuci, (Transilv. și Olt.) a (se) tonti. (Viața pe
care o duce l-a ~ de tot.)

sursa: Sinonime (2002) adăugată de siveco

acțiuni

TÂMPÍT adj., s. 1. adj., s. v. idiot. 2. adj. v.

stupid. 3. adj. îndobitocit, prostit. (Om ~ de
viața pe care o duce.) 4. adj. amețit, buimac,
buimăcit, năuc, năucit, zăpăcit, (pop.) bâiguit,
capiu, uluit, (reg.) buimatic, hăbăuc, (Mold.,
Bucov. și Transilv.) tehui. (S-a sculat ~.)

sursa: Sinonime (2002) adăugată de siveco

acțiuni

arată toate definițiile

Copyright © 2004-2021 dexonline

(https://dexonline.ro)

licență • confidențialitate • găzduit de Hosterion