Probleme rezolvate

1. Genetică
Monohibridarea:
Se încrucişează un soi de mazăre cu bob zbârcit cu unul cu bob neted, ambele sunt homozigote. Se
cere:
a) Genotipurile parentale;
b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1;
c) Raportul de segregare fenotipică şi genotipică din F2;
d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit din F2;

Rezolvare
a) NN- bob neted

zz- bob zbârcit

NN x zz
g: N N z z
F1: Nz Nz Nz Nz
b) Fenotipul- toţi indivizii din F1 au bob neted

Genotipul- indivizii sunt heterozigoţi

Pentru F2 se încrucişează doi indivizi din F1
Nz x Nz
g: N z N z
F2: NN Nz Nz zz
3:1
c) raportul de segregare fenotipică este de: 3:1 (3- bob neted/ 1-bob zbârcit)

raportul de segregare genotipică este de: 1:2:1 (1-NN-homozigot dominant

2-Nz-heterozigot
1-zz-homozigot recesiv )
d) proporţia organismelor cu: bob neted 3/4*100= 75%

bob zbârcit 1/4 *100= 25% Rujoi Raul© Biologie-Bacalaureat

Dihibridarea Se încrucişează un soi de mazăre cu boabe netede şi galbene (caractere dominante) cu
un soi cu boabe zbârcite şi verzi (caractere recesive). Se cere:
a) Genotipurile parentale;
b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1;
c) Raportul de segregare după fenotip F2;
d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit din F2;

Rezolvare:
a) NNGG- bob neted de culoare galbenă

zzvv- bob zbârcit de culoare verde

NNGG x zzvv
g: NG NG zv zv
F1: NzGv NzGv NzGv NzGv
b) fenotipul- toţi indivizii din F1 au bob neted şi galben

genotipul- toţi indivizii din F1 sunt heterozigoţi Pentru F2 se încrucişează doi indivizi din F1, iar cei
patru gameţi se trec pe prima linie şi respectiv prima coloană din tabelul Punnett. De la individul cu
genotipul NzGv obţinem 4 tipuri de gameţi: NG,Nv,Gz,zv.
F2: ♂ NG Nv Gz zv
♀
NG NNGG NNGv NzGG NzGv
Nv NNGv NNvv NzGv Nzvv
Gv NzGG NzGv GGzz zzGv
zv NzGv Nzvv zzGv zzvv

Se încrucisează o plantă cu frunze alungite si cu flori de culoare galbenă cu o plantă cu frunze reniforme si cu flori de
culoare roz. Frunzele alungite (A) si florile de culoare galbenă(G) sunt caractere dominante, iar frunzele
reniforme (a) si florile de culoare roz (g) sunt caractere recesive.
Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În prima generaţie, F1, se obţin organisme hibride. Prin
încrucisarea între ei a hibrizilor din F1, se obţin, în F2, 16 combinaţii de factori ereditari.
Stabiliţi următoarele:
__________________________________________________________________________________
a) genotipul părinţilor;
b) fenotipul organismelor din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 dublu homozigote; genotipurile organismelor din F2 cu
frunze reniforme si flori galbene.
d) completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi; rezolvaţi cerinţa pe
care aţi propus-o.
________________________________________________________________________
In primul rand stim faptul ca avem 2 specii de plante fiecare cu cate 2 caractere, de aici rezulta ca este vorba de
o dihibridare (organism care se deosebeste prin 2 caractere), adica un caracter pentru forma "frunze alungite (A)" si
"frunze reniforme (a)" respectiv caracter pentru culoare "flori de culoare galbenă (G)" si "flori de culoare roz (g)",
daca era vorba de o monohibridare, ni se dadea un singur caracter fie pentru forma fie pentru culoare

1. Caractere pentru forma

 A - frunze alungite
 a - frunze reniforme

1. Caractere pentru coloare

  G - flori de culoare galbena
 g - flori de guloare roz

"Frunzele alungite (A) si florile de culoare galbenă (G) sunt caractere dominante, iar frunzele reniforme (a) si florile de
culoare roz (g) sunt caractere recesive. "
Aici dupa cum se vede ni se zice ca avem caractere dominante si recizive, caracterele dominante se noteaza cu
litera mare "A" respectiv "G", iar caracterele recisive se noteaza cu litera mica "a" respectiv "g".
"Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În prima generaţie, F1, se obţin organisme hibride. Prin
încrucisarea între ei a hibrizilor din F1, se obţin, în F2, 16 combinaţii de factori ereditari. "
In problema ni se mai spune ca parintii sunt homozigoti pentru ambele caractere, iar asta ne ajuta sa rezolvam
punctul a)
a) Fiind homozigoti pentru ambele caractere genotipurile parintilor or sa fie : AAGG respectiv aagg. Dupa cum se
observa primu este dominant pentru ambele caractere iar cel de-al doilea este receziv pentru ambele caractere.
Daca in problema ne spunea ca parintii sunt heterozigoti ci nu homozigoti cum este in cazul nostru, atunci
genotipurile parintilor ar fi fost astfel: AaGg respectiv AaGg.

 Homozigot pentru ambele caractere inseamna sa aibe toate literele mari sau mici, adica literele pentru
forma (AA, aa) respectiv pentru culoare (GG, gg), ex: AAGG, aagg, AAgg sau aaGG;

 Homozigot pentru un singur caracter inseamna sa aibe toate literele mari sau mici, doar pentru un singur
caracter fie ca e de forma sau de culoare, ex: AAGg sau aaGg (homozigot pentru caracter de forma), AaGG
sau Aagg homozigot pentru caracter de culoare;

 Heterozigot este opusul lui homozigot, toate caracterele (forma si culoare) sa fie scrise sub forma (AaGg).

b) La punctul b) ni se cere "fenotipul" organismelor din F1. In primul rand sa clarific putin diferenta dintre genotip si
fenotip.

 Genotipul este structura genetica ce o avem in organism mai exact in ADN pe care nu o putem vedea, ex:
AaGg, genotip pentru caracter heterozigot;
 Fenotipul este structura genetica pe care o putem vedea cu ochiul liber, ex: organism cu frunze mari de
culoare verde.

Revenind la punctul b), trebuie sa aflam fenotipul organismelor din F1, care F1 reprezinta prima generatie dupa
incrucisarea parintilor, parintii in cazul nostru sunt AAGG respectiv aagg pe care i-am aflat la punctul a).
Ca sa aflam generatia F1, este nevoie sa facem schema hibridarii, care arata cam asa:
Dupa ce am efectuat schema am aflat generatia F1 care este formata din: AaGg respectiv AaGg. Forma aceasta a
genelor ne atrage atentia ca este dublu heterozigota, si pentru caracteru de forma si pentru cel de culoare.

Din asta rezulta ca la punctul b) ca fenotip este vorba de plante cu flori alungite de culoare galbena. De unde am
ajuns la aceasta concluzie? pentru ca dupa cum se observa noi avem in generatia F1 gene dominante si pentru
forma dar si pentru culoare: (AaGg, AaGg), este suficient sa avem o gena dominanta pentru culoarea G (galbena) iar
planta este dominata de culoarea galbena, sau sa aibe o gena dominanta pentru forma A (reniforma), planta are
frunze reniforme, daca am fi avut de forma (AAgg) atunci era vorba de planta cu frunze alungite de culoare roz, gena
dominanta era numai pentru forma (AA).

c) La punctul c) pentru a afla numărul combinaţiilor din F2 dublu homozigote trebuie sa facem tabelul combinarilor ca
in urmatoarea imagine:
9-bob neted şi galben;
3-flori cu frunze alungite şi roz;
3-flori cu frunze reniforme şi galbene;
1-flori cu frunze reniforme şi roz;
De aici rezultă că raportul de segregare după fenotip este de: 9:3:3:1

Numarul combonatiilor din F2 dublu homozigote este de 4/16 : AAGG, AAgg, aaGG, aagg
Genotipurile organismelor din F2 cu frunze reniforme si flori galbene : aaGG, aaGg

d) Exemple de cerinte :

1. Raportul de segregare după fenotip;

2. Numarul combinatiilor din F2 heterozigote/homozigote pentru forma;
3. Numarul combinatiilor din F2 heterozigote/homozigote pentru culoare;

Raspuns 1 : Raportul de segregare după fenotip este de: 9:3:3:1 (Dupa cum am explicat sub tabel)
Raspuns 2 : 8/16 combinatii heterozigote pentru forma (Se numara genotipurile de forma : AaGG, AaGg)
8/16 combinatii homozigote pentru forma (Se numara genotipurile de forma : AAGG, aaGg, aagg)
Raspuns 3 : 8/16 combinatii heterozigote pentru culoare (Se numara genotipurile de forma : AaGg, AAGg, aaGg)
8/16 combinatii homozigote pentru culoare (Se numara genotipurile de forma : AAGG, AAgg, AaGG, aagg)

PROBLEME
Edit 26…

Bine aţi venit!

Rezolvaţi probleme şi adunaţi puncte!

PROBLEME
grupa sanguină

1.Tata are grupa sangvină B (III), iar mama O (I). Bunica din partea tatălui are grupa san
a) genotipurile părinţilor;
b) genotipurile descendenţilor posibili;
c) fenotipurile posibile ale bunicului din partea tatălui.
Rezolvare
2. Într-o familie, tatăl are grupa de sânge A (II) şi este heterozigot, iar mama are grupa d
Stabiliţi următoarele:
a) genotipul celor doi părinţi;
b) grupele de sânge posibile ale descendenţilor;
c) genotipurile posibililor descendenţi.Rezolvare
3. Un copil are grupa sangvină O (I), mama sa are grupa B (III), iar tatăl are o grupă sang
a) genotipul mamei şi al copilului.
b) grupa de sânge a tatălui copilului; alte posibile grupe de sânge ale copiilor acestui
cuplu şi genotipul acestora.
c) abaterea de la legile lui Mendel, întâlnită în cazul grupei AB (IV).
4. Într-o familie, mama are grupa sangvină A (II), genotip heterozigot, iar tatăl grupa san
a) genotipul mamei şi al tatălui;
b) toate combinaţiile genotipice ce pot apărea la eventualii copii ai cuplului;
c) probabilitatea (%) ca aceşti părinţi să aibă copii cu grupa sangvină B (III), respectiv cu

5. O femeie cu grupa de sânge A (II), a cărei mamă are grupa O (I), naşte un copil cu grup
a) genotipul mamei şi genotipul copilului;
b) genotipurile posibile ale bunicului (tatălui mamei);
c) grupe de sânge posibile ale tatălui copilului şi genotipurile acestora.

6. O femeie cu grupa B (III) are un copil cu grupa sanguină O (I). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul mamei şi cel al copilului;
b) ce genotip şi ce fenotip poate avea tatăl copilului;
c) grupele de sânge posibile ale copiilor rezultaţi din căsătoria unei femei cu grupa B
(III) homozigotă cu un bărbat cu grupa A (II) heterozigot

7. Mihaela are grupa sanguină O (I). Deoarece nici unul dintre părinţi şi nici fraţii ei nu
au grupa O (I), Mihaela se teme că grupa sa de sânge a fost determinată greşit.
Determinaţi:
a) grupele sanguine şi genotipurile posibile ale părinţilor (toate variantele);
b) grupele de sânge şi genotipurile posibile ale fraţilor Mihaelei, dacă părinţii au grupe
de sânge diferite.

8. Într-o familie sunt patru copii, fiecare cu o grupă sangvină diferită. Stabiliţi următoarele
a) grupa sangvină a părinţilor şi genotipul acestora;
b) genotipul grupelor sangvine ale celor patru copii;
c) dacă părinţii sunt homozigoţi şi/ sau heterozigoţi.

9. Într-un cuplu, femeia are grupa de sânge A (II), iar bărbatul are grupa de sânge B (III)
bărbatului au, ambii, grupa AB (IV). Stabiliţi următoarele:
a) denumirea fenomenului de interacţiune genică care stă la baza apariţiei grupei de sâng
b) genotipurile femeii şi bărbatului din cuplu;
c) grupele de sânge cărora pot aparţine copiii acestui cuplu.

10. Un bărbat cu grupa sanguină O (I) se căsătoreşte cu o femeie cu grupa sanguină

B(III), dar al cărei tată avea grupa O (I). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul celor doi soţi;
b) probabilitatea ca descendenţii acestui cuplu să aibă grupa 0(I);
c) probabilitatea de a avea copii cu grupa AB ( IV);

11. Dacă mama are grupa de sânge A (II) şi tata grupa B (III), copiii pot avea grupa de
sânge AB (IV). Ştiind că cei doi părinţi sunt heterozigoţi, stabiliţi următoarele:
a) tipul de interacţiune genică ce determină apariţia grupei de sânge AB (IV);
b) alte grupe de sânge pe care le pot avea copiii acestor părinţi şi genotipul grupelor de
sânge ale acestor copii;
c) grupa/ grupele de sânge pe care le-ar fi putut avea copiii, dacă părinţii ar fi fost
homozigoţi.

12. Grupa sanguină a Mariei este B (III), iar grupa sanguină a fratelui ei este 0 (I). Ştiind
diferite de gene de la cei doi părinţi, stabiliţi următoarele:
a) genotipurile celor doi copii;
b) genotipurile posibile ale fiecărui părinte (toate variantele);
c) fenotipurile posibile ale fiecărui părinte (toate variantele).

13. Într-o familie, mama are grupa sanguină A (II) iar cei doi copii au grupele sanguine: 0
a) grupa sanguină a tatălui copiilor;
b) genotipurile grupelor sanguine ale celor doi părinţi şi ale celor doi copii;
c) motivul pentru care nu este posibil ca grupa sanguină a tatălui să fie alta decât cea dete
14. Un copil cu grupa sanguină O (I) are tatăl cu grupa sanguină A (II) şi mama cu grupa
a) genotipul părinţilor şi tipurile de gameţi formaţi de aceştia;
b) genotipul băiatului;
c) procentul de descendenţi posibili ce ar putea moşteni grupa sanguină a mamei, respect

15. Un bărbat cu ochii albaştri (bb) şi cu grupa de sânge AB IV se căsătoreşte cu o femeie

heterozigot. Stabiliţi următoarele:
a) genotipul celor doi indivizi;
b) tipurile de gameţi formaţi de fiecare dintre aceştia;
c) probabilitatea apariţiei descendenţilor cu grupa 0 (I), respectiv a celor cu ochii negri.

16. Un bărbat brunet, cu grupa de sânge A (II) se căsătoreşte cu o femeie blondă, cu grup
determinată de gena B, iar culoarea deschisă a părului de gena b. Bărbatul este heterozigo
Stabiliţi următoarele:
a) genotipul celor doi indivizi;
b) tipurile de gameţi formaţi de fiecare dintre aceştia;
c) procentul/ raportul de descendenţi bruneţi cu grupa de sânge AB (IV).

17. Maria are grupa sangvină B III, iar fratele ei grupa O I. Stabiliţi următoarele:
a) genotipurile celor doi fraţi;
b) două combinaţii posibile ale grupelor de sânge ale părinţilor;
c) volumul de elemente figurate din sângele Mariei, ştiind că volumul sangvin reprezintă
8% din greutatea corporală, iar plasma reprezintă 55-60% din compoziţia sângelui.
Maria are 54 de kg. Pentru calcule folosiţi una din valorile cunoscute.

18. Tatăl suferă de daltonism şi are grupa sangvină A (II), iar mama este sănătoasă, purtă
(I). Bunicul din partea tatălui are grupa sangvină O (I). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul părinţilor;
b) grupele de sânge posibile ale copiilor;
c) probabilitatea apariţiei în această familie a copiilor sănătoşi, dar purtători ai genei
pentru hemofilie şi/ sau daltonism.

19. Într-o familie, mama are ochii albaştri (”a” - caracter recesiv) şi grupa sanguină A (II)
acest caracter şi având grupa de sânge B (III). Cei doi copii au ochi albaştri. Ştiind că, atâ
acest cuplu au unul dintre părinţi cu grupa O (I), stabiliţi următoarele:
a) genotipul, pentru ambele caractere, ale femeii şi bărbatului;
b) tipurile de gameţi produşi de bărbat;
c) grupele de sânge pe care le pot avea copiii acestui cuplu.

20. Într-o familie, soţia are grupa de sânge B (III), iar soţul ei, grupa 0 (I). Ştiind că tatăl
stabiliţi următoarele:
a) genotipurile celor trei indivizi;
b) genotipurile şi fenotipurile posibile ale grupelor de sânge pentru descendenţa familiei r
c) procentul descendenţei homozigote posibile pentru copiii familiei pentru situaţia în care

PROBLEME
Legile mendeliene - dihibridare
1. Se încrucişează un soi de tomate cu fructele ovale (O) şi roşii (R) cu soi de tomate cu
fructe rotunde (o) şi galbene (r). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. Stabili
următoarele:
a) fenotipul organismelor din F1;
b) tipurile de gameţi formaţi de hibrizii din F1;
c) raportul de segregare fenotipic din F2 şi numărul de combinaţii homozigote pentru amb
caractere din F2.

2. Se încrucişează un soi de mere cu fructe rotunde (R) şi galbene (G) cu un soi de mere c
fructe ovale (r) şi roşii (g). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. Stabiliţi
următoarele:
a) genotipul părinţilor;
b) tipurile de gameţi formaţi de hibrizii din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 care au fructe rotunde şi roşii şi genotipul organismelor di
cu fructe ovale şi galbene.

3. Un bărbat cu ochii albaştri (bb) şi cu grupa de sânge AB (IV) se căsătoreşte cu o femeie

ochii negri (BB) şi cu grupa de sânge A (II) (heterozigot). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul celor doi indivizi;
b) tipurile de gameţi formaţi de fiecare dintre aceştia;
c) probabilitatea apariţiei descendenţilor cu grupa 0 (I), respectiv a celor cu ochii negri.

4. Se încrucişează un soi de lalele cu tulpina înaltă (H) şi petale roşii (R) cu un soi de lalele
cu tulpina scurtă (h) şi petale galbene (r). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caracte
În prima generaţie, F1, se obţin organisme hibride. Prin încrucişarea între ei a hibrizilor di
F1, se obţin în F2
16 combinaţii de factori ereditari. Stabiliţi următoarele:
a) fenotipul organismelor din F1;
b) tipurile de gameţi formaţi de hibrizii din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 homozigote pentru ambele caractere.

5. Se încrucişează un soi de trandafir cu frunze lucioase (l) şi flori galbene (r) cu un soi cu
frunze mate (L) si flori roşii (R). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În prim
generaţie, F1, se obţin organisme hibride. Stabiliţi următoarele:
a) fenotipul şi genotipul organismelor din prima generaţie (F1);
b) tipurile de gameţi formaţi de hibrizii din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 care au frunze lucioase şi flori roşii; genotipul indivizilor d
cu frunze mate şi flori galbene.

6. Se încrucişează un mascul aparţinând unei rase de iepuri cu blană neagră şi urechi scur
cu o femelă aparţinând unei rase de iepure având blană albă şi urechi lungi. Caracterele
blană albă şi urechi scurte nu se pot manifesta decât în stare homozigotă. Părinţii sunt
homozigoţi pentru ambele caractere. Folosind litere/ simboluri alese de voi, stabiliţi
următoarele:
a) genotipurile părinţilor;
b) genotipul şi fenotipul indivizilor din F1;
c) procentul şi fenotipul organismelor dublu homozigote din F2.

7. Se încrucişează un soi de fasole cu tulpina înaltă (H) şi păstăi galbene (G) cu un soi de
fasole cu tulpina scurtă (h) şi păstăi verzi (g). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele
caractere. În prima generaţie, F1, se obţin organisme hibride. Prin încrucişarea între ei a
hibrizilor din F1, se obţin în F2
16 combinaţii de factori ereditari. Stabiliţi următoarele:
a) fenotipul organismelor din F1;
b) tipurile de gameţi formaţi de hibrizii din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 homozigote pentru ambele caractere.

8. Culoarea neagră a blănii la şoareci este determinată de o genă dominantă (B), iar culoa
cafenie de o genă recesivă (b). Caracterul coadă scurtă (S) este dominant faţa de cel cu
coadă lungă (s). Se încrucişează un şoarece cu blană neagră şi coadă scurtă cu un şoarece
cu blană cafenie şi coadă lungă. Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. Stabiliţ
următoarele:
a) genotipul părinţilor;
b) genotipul şi fenotipul descendenţilor posibili, rezultaţi din această încrucişare; tipurile d
gameţi formaţi de aceşti descendenţi din prima generaţie;
c) probabilitatea apariţiei şoarecilor cu blană neagră şi coadă lungă (BBss), rezultaţi în urm
încrucişării între doi şoareci din prima generaţie.

9. Se încrucişează un soi de măr cu fructe roşii (R) şi rotunde (O) cu un soi cu fructe galbe
(r) şi ovale (o). Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În prima generaţie, F1,
obţin organisme hibride. Stabiliţi următoarele:
a) fenotipul organismelor din F1;
b) tipurile de gameţi formate de hibrizii din F1;
c) numărul combinaţiilor din F2 care au fructe galbene şi rotunde; genotipul organismelor
F2 cu fructe galbene şi rotunde.

10. Tatăl suferă de daltonism şi are grupa sangvină A (II), iar mama este sănătoasă,
purtătoare a genei pentru hemofilie şi are grupa sangvină O (I). Bunicul din partea tatălui
sangvină O
(I). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul părinţilor;
b) grupele de sânge posibile ale copiilor;
c) probabilitatea apariţiei în această familie a copiilor sănătoşi, dar purtători ai genei pent
hemofilie şi/ sau daltonism.

Legile mendeliene – monohibridare

1. În genotipul unei plante, gena pentru culoarea albastră a florilor (A) este dominantă faţ
gena care determină culoarea albă (a), iar organismele heterozigoe au flori albastre.Prin
încrucişarea organismelor heterozgote se obţine o descendenţă neuniformă.
Stabiliţi următoarele:
a) genotipul plantelor heterozigote;
b) genotipul gameţilor formaţi de plantele heterozigote;
c) raportul de segregare după genotipul şi fenotipul descendenţilor; genotipul plantelor cu
d) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi p

2. Gameţii conţin doar unul din cei doi factori ereditari din perechea iniţială.
a) Numiţi legea eredităţii sugerată în enunţ; precizaţi numele celui care a elaborat-o.
b) Precizaţi tipul de diviziune celulară care are ca rezultat formarea gameţilor şi trei carac
ale primei faze a acestui tip de diviziune.
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi corect ş
corelaţie următoarele noţiuni: fenotip, heterozigot, genă recesivă, homozigot.

3. Se încrucişează şoareci gri – caracter dominant, cu şoareci albi – caracter recesiv, rezul
F1, şoareci hibrizi. Ştiind că ambii genitori sunt homozigoţi, să se stabilească:
a) genotipul şi fenotipul hibrizilor din F1;
b) genotipurile indivizilor din F2;
c) raportul de segregare după genotip în F2.
d) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi p
Pentru rezolvarea problemei, folosiţi simboluri / litere alese de voi.

4. Gregor Mendel, un călugăr franciscan, este considerat părintele geneticii.

a) Definiţi noţiunile: monohibridare, genotip.
b) Realizaţi, până în F1, schema încrucişării dintre o plantă homozigotă cu bobul neted (N)
plantă homozigotă cu bobul zbârcit (z).
c) Descrieţi din punct de vedere fenotipic şi genotipic indivizii fin F1
d) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi corect ş
corelaţie următoarele noţiuni: codominanţă, fenotip, grupe sangvine.

5. Se încrucişează două soiuri de mazăre care se deosebesc printr-o pereche de caractere

ereditare: culoarea roşie (forma homozigotă) şi culoarea portocalie (forma homozigotă re
Stabiliţi următoarele:
a) genotipurile părinţilor, folosind notaţie la alegere
b) proporţia organismelor din F1 care au fenotipul dominant
c) proporţia organismelor din F1 care sunt homozigote
d) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi p

6. Gena (A) determină culoarea gri a şoarecior, iar gena (a) culoarea albă. Din încrucişare
şoarece gri cu unul alb, au rezultat în F1 şoareci gri şi albi. Stabiliţi următoarele:
a) genotipul şoarecilor parentali, gri şi albi
b) genotipurile şoarecilor din F1
c) raportul în care se produce segregarea fenotipică şi genotipică în F1
d) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi p

PROBLEME ŞI ÎNTREBĂRI STRUCTURATE

Genetică umană
1. Într-o familie, tatăl este bolnav de hemofilie, iar mama este sănătoasă. Stabiliţi următo
a) genotipul părinţilor;
b) fenotipul şi genotipul descendenţilor posibili din F1;
c) procentul descendenţilor, din prima generaţie, care pot manifesta boala şi cauza
manifestării acestei maladii cu o frecvenţă mai mare la sexul masculin.

2. Maladiile ereditare sunt determinate de mutaţii genice, care pot fi dominante sau recesi
a) Precizaţi manifestarea definitorie a: polidactiliei, albinismului, anemiei falciforme.
b) Selectaţi maladiile ereditare recesive dintre următoarele: sindactilie, hemofilie, sindrom
daltonism; precizaţi în ce tip de cromozomi se găsesc genele care determină maladiile sele
c) Alcătuiţi un text coerent, format din două propoziţii / o frază, în care să folosiţi corect ş
corelaţie următoarele noţiuni: mutaţie, heterozomi, sindrom, autozomi.

3. Într-o familie în care ambii părinţi sunt sănătoşi se naşte un băiat daltonist. Stabiliţi
următoarele:
a) genotipul părinţilor şi al băiatului daltonist;
b) fenotipul şi genotipul celorlalţi descendenţi posibili;
c) procentul descendenţilor care pot manifestă boala.

4. Mutaţiile pot fi clasificate după mai multe criterii.

a) Definiţi mutaţia; daţi câte un exemplu de factor mutagen fizic, chimic şi biologic.
b) Precizaţi tipul de mutatie şi câte o manifestare pentru daltonism şi albinism.
c) Într-un cromozom genele au următoarea ordine: a-b-c-d-e-f. Stabiliţi succesiunea gene
acest cromozom atunci când are loc o deleţie a segmentului d-e-f, respectiv o inversie la n
segmentului c-d-e.

5. Se căsătoreşte o femeie cu daltonism cu un bărbat sănătos. Stabiliţi următoarele:

a) genotipul părinţilor
b) tipurile de gameţi formaţi de părinţi
c) genotipul descendenţilor
d) probabilitatea ca acest cuplu să aibă copii sănătoşi
e) completaţi problema cu o cerinţă propusă de voi; rezolvaţi cerinţa propusă.

6. Se căsătoreşte o femeie sănătoasă cu un bărbat daltonist. Stabiliţi următoarele:

a) genotipul părinţilor
b) tipurile de gameţi formaţi de părinţi
c) genotipul descendenţilor
d) probabilitatea ca acest cuplu să aibă copii sănătoşi
e) completaţi problema cu o cerinţă propusă de voi; rezolvaţi cerinţa propusă.

7. Tatăl suferă de daltonism şi are grupa sangvină A (II), iar mama este sănătoasă, purtăt
genei pentru hemofilie şi are grupa sangvină O (I). Bunicul din partea tatălui are grupa sa
O(I). Stabiliţi următoarele:
a) genotipul părinţilor;
b) grupele de sânge posibile ale copiilor;
c) probabilitatea apariţiei în această familie a copiilor sănătoşi, dar purtători ai genei pent
hemofilie şi/ sau daltonism.

PROBLEME
Compoziţia sângelui
1. La om, sângele reprezintă 8% din greutatea corpului, iar plasma reprezintă 55-60% din
compoziţia sângelui. Marian are grupa sangvină AB (IV) şi o greutate de 75 kg. El a donat
ml sânge la un centru de recoltare a sângelui. Stabiliţi următoarele:
a) genotipul grupei de sânge pe care o are Marian;
b) volumul final de plasmă din sângele rămas în corpul lui Marian (după donare); pentru
calcule folosiţi una din valorile cunoscute.
c) cantitatea de elemente figurate din sângele lui Marian (înainte de donare); pentru calcu
folosiţi una dintre valorile cunoscute.
d) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi p

2. La om, sângele reprezintă 8% din greutatea corpului, iar elementele figurate reprezintă
din volumul de sânge. Stabiliţi următoarele:
a) cantitatea de sânge a unei persoane de 90 kg;
b) cantitatea de apă din sângele aceleiaşi persoane;
c) cantitatea de plasmă rămasă în sângele acestei persoane, după ce a pierdut, prin
hemoragie, 100 ml sânge.
d) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi p

3. Volumul de sânge reprezintă 8% din greutatea corpului, plasma reprezintă 55% din vol
sângelui, iar apa reprezintă 90% din plasmă. Să se calculeze:
a) cantitatea de apă din plasma unei persoane care cântăreşte 70 kg;
b) cantitatea de plasmă pe care o prezintă persoana, după o transfuzie cu un litru de sâng
c) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi p

4. O femeie cu greutatea de 75 de kilograme a pierdut, în urma unui accident, o cantitate d

1,5 litri de sânge. Stabiliţi următoarele :
a) volumul de sânge al acestei persoane, după accident, ştiind că sângele reprezintă 8% d
greutatea corpului;
b) denumirea şi rolul elementelor figurate;
c) genotipurile posibile ale descendenţei, în situaţia în care soţul femeii are grupa de sâng
(I), iar părinţii femeii au grupele O (I) şi B (III), genotip homozigot.
d) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi p

5. Sângele reprezintă o componentă a mediului intern.

a) precizaţi alte componente ale mediului intern;
b) precizaţi alcătuirea sângelui;
c) caracterizaţi o boală a sistemului circulator – cauze, manifestare, prevenire
d) calculaţi cantitatea de substanţe organice din sângele unui adult de 70 kg, ştiind că sân
reprezintă 8% din greutatea corpului, plasma 60% din sânge iar substanţele organice 9%
e) completaţi problema cu o cerinţă pe care o formulaţi voi. Rezolvaţi cerinţa pe care aţi p

PROBLEME
Diviziunea celulară
1. Ştiind că la om o diviziune mitotică a unei celule somatice cu 2n = 46 de cromozomi dur
60 de minute şi că intervalul de timp (interfaza) dintre două diviziuni este de 10 ore, stabi
a) în câte ore se produc 16 celule, pornind de la formarea celulei-mamă cu 2n = 46 de
cromozomi, fără a lua în calcul interfaza dinaintea primei mitoze şi pe cea care urmează
după ultima mitoză;
b) numărul total de cromatide din cele 16 celule formate şi aflate în anafaza unei alte diviz
c) numărul de celule obţinute prin diviziuni mitotice, într-un interval de 33 de ore, pornind
momentul în care 10 celule-mamă diploide intră în profază.

2. Durata diviziunii mitotice variază in funcţie de specie. La grâu, diviziunea mitotică a une
somatice cu 2n = 14 cromozomi durează 60 de minute, dintre care: 8 minute metafaza; 18
minute telofaza; profaza – jumătate din durata diviziunii.
a) Enumeraţi cele patru faze ale mitozei în ordinea desfăşurarii acestora şi stabiliţi timpul
desfăşurării profazei şi anafazei;
b) Stabiliţi numărul de cromozomi existenţi în placa metafazică şi tipul de cromozomi aflaţ
c) Stabiliţi numărul de diviziuni mitotice prin care dintr-o celulă-mamă (2n) se formează 1

3. Celulele ficatului de şoarece (hepatocitele) au 2n=40 de cromozomi şi durata diviziunii

de 5 ore şi 10 minute, din care profazei îi revin 4 ore, iar metafazei 10 minute.
a) Calculaţi timpul necesar parcurgerii anafazei, ştiind că ultimele două faze ale diviziunii
nucleare necesită acelaşi timp de desfăşurare;
b) În urma diviziunii unui hepatocit se formează două celule, dintre care una are formula
cromozomială 2n=41=39+XY , cealaltă are formula cromozomială 2n=39=37+XY. Denumi
de mutaţie apărută, după următoarele criterii: tipul celulei în care s-a produs, tipul cromoz
afectaţi; tipul modificării numerice care s-a produs.
c) Precizaţi numărul de cromozomi al unui hepatocit neafectat de mutaţia descrisă la punc
dar afectat de o duplicaţie cromozomială.

4. Celula-mamă a unui ovul are 2n = 20 de cromozomi. În timpul diviziunii meiotice a aces

celule, nu se produce disjuncţia cromozomilor din perechile numărul 1 şi numărul 2. Stabil
a) numărul de cromozomi din fiecare dintre cele două tipuri de ovule formate;
b) numărul de cromozomi ai zigotului rezultat prin fecundarea ovulului cu numărul cel ma
de cromozomi, de către un spermatozoid normal aparţinând unui individ din aceeaşi specie
c) numărul de cromozomi, respectiv de cromatide, din toate celulele rezultate după prima
diviziune a acestui zigot, înainte de a intra în interfază.

5. În urma diviziunii mitotice a unei celule-mamă cu 2n=10 cromozomi se obţin celule-fiic

Stabiliţi următoarele:
a) numărul de cromatide, respectiv de cromozomi din celula-mamă aflată în anafază;
b) numărul de celule rezultate după trei diviziuni ale celulei-mamă, precum şi numărul tot
cromozomi din aceste celule;
c) numele mutaţiei apărute în situaţia în care nu se produce disjuncţia într-una dintre pere
de cromozomi ale celulei-mamă.

6. În urma fecundaţiei unui ovul cu n = 31 cromozomi, de către un spermatozoid cu acelaş

număr de cromozomi, rezultă celula-ou, care suferă mitoze succesive. Stabiliţi următoarel
a) numărul de cromozomi ai celulei-ou şi numărul de cromatide din spermatozoidul care a
participat la fecundaţie;
b) numărul de cromatide prezente în celula-ou, în profaza primei diviziuni mitotice;
c) numărul de celule rezultate după trei diviziuni mitotice succesive ale celulei-ou.

7. O celulă notată cu A intră în diviziune mitotică. La sfârşitul anafazei, în celulă există un

de 48 de cromozomi monocromatidici. Stabiliţi următoarele :
a) două evenimente prezente în metafaza mitozei;
b) numărul de cromozomi din toate celulele care rezultă, în final, din celula iniţială A, după
patru diviziuni consecutive; prezentaţi modul de calcul;
c) patru diferenţe dintre diviziunea mitotică şi cea meiotică.

8. O celulă cu 12 cromozomi se divide mitotic. Stabiliţi numărul de cromozomi, respectiv d

cromatide, în:
a) profază;
b) anafază;
c) fiecare dintre celulele-fiice la momentul formării acestora.

9. O celulă sporogenă (2n) dă naştere la spori (n). Ştiind că procesul de formare a sporilor
cuprinde 4 mitoze succesive, apoi celulele rezultate se mai divid o dată prin meioză, stabil
următoarele:
a) numărul de spori rezultaţi;
b) numărul total de seturi de cromozomi, după încheierea formării sporilor;
c) numărul de celule sporogene care sunt necesare pentru a se forma 192 de spori după
patru mitoze succesive şi o meioză.

10. La o plantă monocotiledonată cu 2n= 24 cromozomi, celulele epidermei au fost distrus

urma unui traumatism mecanic. Au loc intense procese de diviziune celulară pentru reface
ţesutului. Stabiliţi următoarele:
a) numărul de cromozomi dintr-o celulă a acestui ţesut aflată în anafază şi din fiecare din
două celule-fiice, rezultate în urma diviziunii celulare;
b) tipul de diviziune şi tipul de cromozomi, după numărul de cromatide din celulele-fiice,
imediat după formarea lor;
c) schema diviziunii celulare care a avut loc în acest caz.
11. O celulă-mamă din organele reproducătoare ale unei plante cu flori intră în diviziune
meiotică. Ştiind că celula-mamă are 2n=16 cromozomi, stabiliţi următoarele:
a) numărul de cromatide al celulei-mamă înainte de faza de sinteză a interfazei;
b) numărul de celule-fiice la sfârşitul telofazei I şi tipul acestora;
c) numărul total de cromozomi, respectiv de cromatide din toate celulele rezultate la sfârş
meiozei acestei celule-mamă.

12. Fiecare dintre cei patru spermatozoizi, formaţi prin diviziunea meiotică a unei celule-m
2n = 6 cromozomi, participă la câte o fecundaţie. Ştiind că ovulele participante la fecundaţ
acelaşi număr de cromozomi ca şi spermatozoizii, stabiliţi următoarele:
a) numărul total de cromozomi şi respectiv de cromatide din cei patru spermatozoizi;
b) numărul total de cromozomi din cele patru celule-ou formate;
c) numărul total de cromatide din toate celulele somatice rezultate din una din celulele-ou
după patru diviziuni mitotice succesive; se ia în considerare numărul total de cromatide
din momentul formării celulelor.

PROBLEME
Respiraţia

1. Calculaţi capacitatea vitală a unui sportiv, ştiind următoarele:

 VC = 700 ml aer;
 VER este de trei ori mai mare decât VC;
 VIR = 2300 ml;

2. Calculaţi volumul de aer vehiculat prin plămânii unui sportiv în timp de 60 min,
ştiind că:
 Volumul curent este de 700 ml
 Frecvenţa respiraţiei este de 27/min.
 Completaţi problema cu o cerinţă propusă de voi; Rezolvaţi cerinţa propusă.

3. Capacitatea pulmonară totală a unei persoane ste de 5500 ml aer, volumul curent
este 500 ml, iar volumul rezidual este de 1500 ml. Stabiliţi următoarele:
 Capacitatea vitală;
 Volumul inspirator de rezervă ştiind că acesta este cu 1000 ml mai mare decât
volumul curent;
 Volumul expirator de rezervă;
 Completaţi problema cu o cerinţă propusă de voi; Rezolvaţi cerinţa propusă.

4. Calculaţi capacitatea pulmonară totală a unui sportiv în timpul efortului fizic, ştiind
că:
 Volumul curent este de 500 ml aer;
 Volumul expirator de rezervă este 50% din valoarea capacităţii vitale;
 Volumul inspirator de ezervă este de 2500 ml aer;
 Volumul rezidual este de 1500 ml aer.

5. Calculaţi volumul expirator de rezervă şi capacitatea pulmonară totală la un bolnav

care are capacitatea vitală de 2800 ml aer, ştiind că:
 Volumul curent este de 400 ml aer
 Volumul rezidual este de 1300 ml aer
 Printr-o inspiraţie forţată ce urmază unei inspiraţii obişnuite, introduce în
plămâni 1300 ml aer.

6. Calculaţi capacitatea pulmonară totală şi timpul necesar pentru a epuiza aerul dintr
recipient de 500 litri când se respiră normal, ştiind că:
 VC = 500 ml
 VER = 1500 ml
 VIR = 2500 ml
 Volumul rezidual este de trei ori mai mare decât volumul curent