ANALELE BRAILEI

7- REUI5TÈ=1 DE CULTURÀ RE510H9LF1 -

FONDATORi ING. GH. T. MARINESCU

Lox.:

APARE TRIMESTRIAL
ANUL VI. - Nr. 1
Ianuarie-Mart., 1934
www.dacoromanica.ro
Anul VL Nr. 1.

3,ANALELE BRAILEI"
REVISTÄ DE STUDII *I CERCETARI REGIONALE

ABONAMENTUL ANUAL : 240 lel pentru particular'

500 el 1000 lel pentru institutil, birourl

- Oricine refine un numär so considerd prin aceasta

abonat pe anul tn curs st e obllgat a plti abona-
mentul.
- Abonamentele, manuscrisele, cdrflle pentru recenzli,
schimbul de publicatit $ i corespondenfa priuttoare la
redactla $ i administratla Analelor BrIliter, se uor
adresa directiel revistel: Ing. Gh. T. Marinescu,
str. Mel No. 1, Braila.
- Reproducerea OM indicarea isuorului, este oprit.

www.dacoromanica.ro
Anul VI. - Nr. 1. Ianuarie - Martie 1934

ANALELE BRAILEI
- REUISTÁ DESULTURÁ REGIONFILÁ -
FONDATOR: ING. GH. T. MARINESCU

COMITETUL DE CONDUCERE

NAE IONESCU RADU PORTOCALA

Prolesor UnluersItar Fost PrImar, Depute' de Brd lia
Fost deputat de Bit Ila gl Decan al Baroulul

PAUL DEMETRIAD GH. T. MARINESCU

Inglner Inspector General Inglner
DIrnclorul Docurflor Bret lia

DIRECTOR
Ing. GH. T. MARINESCU
SECRETAR DE REDACTIE
MIH. TRUFAU
Licentlat al Academiei de Ina Ile Studii
Cowerc tale ai IndustrIale

APARE TRIMESTRIAL

REDACTIA al ADMINISTRATIA
lnginer CH. T. MARINESCU, Sir. Met 1, Millet

Costul abonamentului, 240 lei pe an. - Pentru institulii de Stat st

particulare, birouri, etc. 500 lei.

www.dacoromanica.ro
 ANALELE BRAILEI
ANUL VI. - Nr. 1. lanuarie - Martie 1934.

CUPRINSUL
STUDII
N. IORGA Dunarea Romäneasca.
N. IORGA Maya legaturi românesti (legaluri de
cart bisericesti descoperite la Bisarica Sf.
Spiridon din Braila).
N. C. !STRATI Valli straine vechi despre Braila.
M. POPESCU Darilmarea Cetatii Braila (text §i do-
cumente).
PREOT DIANCOV & Inceputurile $coalei Bulgare la Braila.
S. SEMILIAN
S. SEMILIAN Nos lon", - un ziar bra-Haan scos
de poligraful G. Baronzi.
S. SEMILIAN Lupta nationala", - un vechi ziar
bra-Haan de luptá pentru unirea cu
Ardealul.
ING.-SILV. C. CHIRrrA Arborii lin estetica si higiena Bräilei,
- indreptari necesare.
ING. P. DEMETRIAD Activitatea Portia lui Braila in 1933,
lath' de activitatea anilor prate-
denii (indreptarile ce trebuesc adusepentru
refacerea economica a Portului Braila).
ING. G. MARINESCU La intrarea Analelor Bráilei" in al
VI-lea an de vieatd.
*
- Insemnári bibliografice privitoare la Braila. - Cart al-
catuite de braileni si tiparite la Braila. - de N. C. ISTRATI.
- Documente si informaiii istorice privitoare la Braila.
de Ing. GH. MARINESCU, S. SEMILIAN si I. R. BOUNEGRU.
-
- Informafii, Note & lnsemnari. - de Ing. GH. MARINESCU.
- Redactionale si Administrative. - de lag. GH. MARINESCU.

Acest nuttair s'a lipSrif,

cu inlArziere, in Iunie 1934.

www.dacoromanica.ro
 DUNAREA ROMÂNEASCA')
- PARTE DINTR'O CONFERINTA -
de N. IORGA
(Apbuse mult prelungite si entuziaste saluta pe orator. Se intoneaza
Desteapta-te Ramble !" ; imnul este ascultat in picioare.)

Onorat auditoriu,
Dundrea Romineascd este ceva care a fost si ceva
care trebuie sä mai fie. In timpurile depärtate, intea-
devär, noi am avut lucruri de cari sIntem lipsiti acuma;
datoria noasträ este, dacd nu cistigdm lucruri noi,
cel putin sä intregim mostenirea trecutului. Nu poate
sä fie ceva mai rusinos pentru un popor, decit ca, In
timpul and este mai innaintat in ceea ce priveste or-
ganizatiunea politicd si culturalä, sä aibd mai putin
decit avea in depärtate timpuri de salbäticie. Si se
poate ca un popor numit sälbatec, de oare ce se gd-
seste numai la inceputul vietei sale nationale, sd facd,
1) Conferinta rostita la Braila, pentru Biblioteca P. Armencea, la 4/17
Februarie 1908. Tiparim acest fragment dupa notele stenografice, inedite, pe
cari d. profesor lorga a binevoit sa ni le incredinteze. Analele Brailei" se simt
mandre ca pot tipari aceasta conferinta dupa trecere de mai bine de un sfert de
secol de cand brailenii au ascultat cuvantul acesta de inaltare al d-lui profesor
Iorga. Generatia mea 41 aminteste eu emotie de acele vremuri, cand cons-
tiinta publica romaneasca incepuse sa iie framantata si intarita de cuvantul
profetic al d-lui Iorga. Braila a avut parte pe atunci sa asculte multe
conferhite ale ct-lui profesor. Erau prilejuri de marl bucurii intelectuale Pacat
ca multe conferinte din -acestea au ramas netiparite i chiar nestenografiate.
Cu atat mai mare e multumir6 noastra, cand putem tipari, acum, una din
aceste neuitate lectii de intatire i mandrie nationala rostite la Braila.
Generatia intelectuala braileana, care era pe atunci in formatie - 'Mire
1906-1914 a crescut sub influenta hotäritoare a d-lui prof forge.
Filiatiunea aceasta este recunoscuta de toti, ca o adevarata binefacere.
Fiindca toti cei ce am ajuns sa ocupam un loc in vieata intelectuala
romaneasca datorim aceasta puterilor sufletesti rascolite i intarite, pentru
toata vieata, de invatatura marelui profesor. Cultura Brailei datoreaza ne-
banuit de mult, d-lui forge. Aceasta influenta vom incerca s'o fixam noi,
intr'un studiu viitor.
C. T. M.

www.dacoromanica.ro
4 N. IORCA

potrivit cu sMbäticia lui, mai bund gospodärie decit o

face un popor innaintat in civilizatie si care totu*i
a uitat, pe lingd atitea lucruri, si acel lucru temeinic
care este gospoddria. Cäci noi am fost popor gospodar
pe vremuri, si nu mai sintem ; si trebue sä spunem a-
ceasta, cdci aci e cauza tuturor nenorocirilor, neizbindei
rusinei noastre. Am fost un popor mindru i - trebue
sä o spunem in toate partile, dar mai ales aci - nu
mai sintem un popor mindru ; am fost un popor cons-
tient de sine in alte timpuri, potrivit cu imprejurärile
de atunci, si - trebue sd o spunem in ori ce parte, dar
mai ales aici - acum nu mai sintem un popor constient
de sine. Am fost un popor care a stiut ce are si a
stiut sä intrebuinteze averea sa, si - trebue sd adäugim
iarasi in toate pärtile, dar mai ales aici a venit o
vreme, innaintatä in ceea ce priveste forma, in ceea
ce priveste bogatiile, imprumuturile din straindtate, a
venit o vreme cInd nu stirn ce avem, nu stim cum sä
întrebuintdm ceea ce avem, ca sä ajungem unde se
cade sä ajungem, dacd voim sa fim un popor cu obraz.
Dacd nu tinem la acest amänunt, atunci fiecare poate
fade ce vrea, nu ne apasd nici un fel de datorie, nu
datorim nici o rdspundere si vom muri de moartea
popoarelor cari tin mai mult la bunurile materiale, cre-
zind cd de aici pornesc toate, in loc sä -Vila' mai mult
la bunurile lor morale cari, la toate popoarele sunt temeiul
vietei lor materiale. (Aplause)
Ar fi, domnilor, o foarte mare greseald dacä s'ar
crede cd, in intinsa si uriasa AmericA, totul pleacd de
la circulatia repede a butoaielor de unturä sau de
la trustul ferului, petrolului si altele, bune pentru ei,
rele pentru altii. Aceste lucruri insä nu formeazA ince-
putul civilizatiei americane : inceputul acestei civili-
zatii sînt idealistii aceia din veacul al XVIII-lea cari s'au
luptat pentru a face din coloniile engleze däunate si
apäsate de metropold un Stat de sine stätätor, rdzemat
pe o viatd de libertate cu tendintä cdtre culturd.
Prin urmare, nu poate exista conceptie mai gre-
*it'd decit conceptia prozaicd, de negustor, care nu

www.dacoromanica.ro
 DUNÄREA ROMANEASCÄ 5

e mdcar de negustor adevärat ce intelege poezia ne-

gotului, caracterul epic al lui, influenta pe care bogätia
ce iese din negot trebue sä o exercite asupra vietei
culturale si politice a unui neam. Ar fi o mare gresealä
daca s'ar crede cu privire la poporul englez, unul din
popoarele cele mai bogate ale lumei, un popor al
cdrui steag se vede pe toate märile, care trimite mär-
furi in toate pdrtile pdmântului, un popor din cele mai
muncitoare i, s'ar pärea, din cele mai interesante din
lume, - ar fi deci o mare greseald dacd s'ar crede ea'
temeiul vietei acestui popor englez stä in altceva decit
in constiinta i nationalitatea lui, pronuntate cum nu
sint la alt popor, decit in disciplina perfectä a muncei
si in amestecul necontenit, in prinderea de fiecare
clipa a vietei materiale de viata moralä. Pentrucd, dacd
viata materiald nu e pätrunsä de domeniul sfint al
vietei morale, aceastä viatä moralä este un element
de putreziciune si de decddere, este mai rea decit sä-
räcia nobilä i viteaza, decit säräcia, sfintä uneori, a
vremurilor vechi de barbarie.
Aceasta e o introducere, care legitimeazä rostul
acestei conferinte. Cad a zice cineva cä o conferintä
la Braila, dupä notiunile curente, ar trebui sa fie o
conferinta despre tariful vamal, o conferinta despre
circulatia märfurilor, o conferintä despre fericirea pe
care o poate trage o tard din capitalul strain, despre
foloasele internationalismului, o conferintä despre lipsa
necesitätii de a afirma caracterul etnic, prin urmare o
conferintä pentru capitalisti sau pentru cei ce sufär de pe
urma capitalistilor, o conferintä socialistä sau anti-soda-
listä dupd cum se adreseazd celor grasi sau celor slabi,
aceasta s'ar zice cd este conferinta cea mai potrivitä
pentru un mare centru de comert din Romdnia, pentru
portul cel mai viu din tara toatä si pentru locul unde
se infrätesc toate neamurile pentru un ban care e nu-
mai in parte banul României i banul poporului roml-
nesc. Ei bine, eu nu pot crede acest lucru si mä
mägulesc cu credinta cä acolo unde viata morald,
viata sufleteascd a atipit, trebue de multe ori numai
www.dacoromanica.ro
6 N. IORDA

un cuvint, numai un gest, o atitare numai, a con*tiintei,

pentru ca viata moralä i intelectuald sä se trezeascä,
cu o astfel de putere, Incit sä räspläteasca pentru vre-
mile pierdute, sa tearga umilinta vremurilor träite färä
cor4tiintä, färd dorinta muncei pentru cultura. Poate
cä un astfel de loc este asemänätor cu stinca aceia
care contine izvoare i care ar avea nevole numai de
o loviturä de toiag pe care sä o dea cineva din partea
locului sau un trecator, pentru a face sä tipeascä
dintrinsa spre folosul tuturor izvorul cu apd curatä.
Deci cred cä tocmai aici, la Bräila, trebuie conferinte
care sä priveascä dreptul nostru, datoriile noastre, rostul
nostru in altceva decit numai in incArcarea sau des-
cärcarea coräbiilor, scopul catre care trebuie sä tinda
orice popor civilizat. De aceea am ales ca subiect de
conferintä, Dunärea Romineasca*.
Dunärea este temeiul vietei acestui ora* ; dar, daca
acest ora trebue sä rämlie un ora românesc, trebue
in acela timp, aceastä Dunäre sä fie fluviul românesc,
sä fie altceva prin urmare decât ceea ce este in momentul
de fatä i ca unind invätämintele cari pleacd din trecut
cu conViinta intregei datorii de astäzi, sä legitimäin
aspiratiunile noastre catre viitor.
In aceastä sfdtuire mai mutt decât conferintd, -
cäci conferinta este ceva solemn, este de multe ori
ceva invätat pe din afarä, conferinta este de multe
ori ceva foarte impundtor, dar n acelq timp foarte
putin sincer prin urmare sä-i zicem mai bucuros sfd-
tuire, schimb de idei, din cari se aud numai unele
pentru moment, dar am credinta cd se vor auzi i ce-
lelalte chid va trece vremea trebuitoare pentruca ideea
sä rodeascd. (Aplause)
Domnilor, sint multe epoce pentru Dunäre. Du-
närea este viata in mi*carea undelor sale, dar nu e
numai in aceastä micare, ci i in ce provoacä oa-
menii prin drumul acesta care curge vecinic. Du-
närea trdete i prin altceva pe valurile sale nu se
:

duc numai lemnul fierul coräbillor, ci se duc, färd

i

sä vedem, dar in aa fel incit trebue sä simtim, se

www.dacoromanica.ro
 DUNÄREA ROMblEASCX 7

due bdtrane amintiri in bataia crivätului de iarnd, in

suflarea dulce a vantului de yard i sint glasuri pe care
nu le-am auzit pand acum, dar pe care deacum inainte va
trebui sä le auzim. Cu cat vom auzi glasurile bätrine
ale Dundrei, care zic de luptele, siHntele, credintele $i
jertfele noastre, cu atat mai mult Dundrea va fi a
noasträ. Din aceastd credinta vor räsdri coräbii romi-
neti, din aceastä credintä va rdsäri bogMia romaneascd,
din aceastä credintä va räsdri candva o Bra HA, care
va fi cu adevärat a Romaniei *i nu numai în Romtnia.
(Cälduroase aplause)
Domnilor, in cea mai depärtatä vreme, Dundrea
curgea Intre maluri sälbatice. Deosebite ca frifátiare
Sint cele cloud maluri ale Dundrei. Un mal e inalt,
stáncos, aspru, stäpänitor, tiranic : acesta -e malul celalt ;
malul stang este supus, molâu, blind, ascuns de päduri,
näpädit de balti. Prin urmare, malul nostru i rnalul care
aiurea este sträin t care aici, in Braila, este de-o-
potrivá romanesc, pentru ea este malul dobrogean,
prin urmare aceste cloud' maluri nu seamänd intre ele.
Din aceastä neasemänare, din deosebitele intampldri
ale vietei politice de pe un mal sau celalt, a rezultat
o parte din vechea poveste a Dunärei. Malurile acestea
s'au intrecut in anumite vremuri, s'au unit in altele.
Vom vedea cd, in timpul cel mai vechiu, a biruit malul
cel mai puternic din punct de vedere politic i ostä*esc,
malul drept, i vom intelege cdtre sfärit ea' acum a
venit vremea celuilalt mal sä biruiascd, sä stäpineascd
aceastd apd care, nu uitati, nu poate fi impärtitä i, dacd
este subtilizatä curnva de o asociatie de puteri mari
din täri depärtate, prin aceasta se räpqte elementul de
viatd chiar al poporului nostru. Prin urmare, la sfar*it se va
intelege acest lucru : cd a trecut vremea cind malul drept
putea stäpäni malul stâng i, dacd a venit vremea când
malul stang trebue sdimpund malului drept, aceasta nu se
poate face decat prin armele timpului nostru cari sint
armele de culturd, - aceastä culturd care taie de multe
ori mai adanc, distruge mai desdvarit pe d qmani
decat armele de fier ale vremilor vechi.
-
www.dacoromanica.ro
a N- IORGA

In cea mai cdruntä vechime, si pe malul stang

care este al nostru, i pe malul drept care, panä la
inceperea granitei de sud a Dobrogei, este astazi sar-
besc sau bulgäresc, si pe un mal si pe celalt erau
barbari de acelas fel : erau barbarii Traci. Inceputul
nostru vine de la acest neam.
Aici este statuia lui Traian, strämos in ceea ce
priveste sufletul ; dar mai sint i alti strämosi tot asa de
vrednici de respect, cari au murit ca niste eroi apärind
cinstea neamului lor, apärand vetrele lor : Dacii si
Tracii. Sângele din noi este sangele acestui popor trac ;
limba pe care o vorbim, sufletul care a format-o, acestea
sint romane. Din suflet roman si din sange tracic, din
sangele viteaz, credincios, dispus la jertfd al Tracilor,
din acestea ne-am intemeiat noi. Poate, dacd am veni
numai de la Romani, n'am fi putut rdbda cat am
räbdat ; poate cä numai cu intelepciunea romand, cu
simtul de organizare dus pând la extrem al Romanilor,
n'am fi putut träi, n'am fi biruit. A trebuit mandria
indärätnica, a trebuit f urioasa dorintä de sacrificiu a
strämosilor uitati si batjocoriti azi, Dacii, cari sub De-
cebal batranul au indurat mai bine chinul mortei cleat
sä-si plece fruntea in fata sträinului. (Entuziaste si
mult prelungite aplause)
Prin urmare, Traci, Daci, erau i pe un mal si pe
celalt pe vremurile de idild depärtatä. Cordbii mari, märfuri
bogate, schimburi insemnate intre neamuri nu treceau
pe Dundrea larga. Dunärea aceasta era sträbätutd
numai de luntrile ware ale Tracului de pe malul stang
care trecea la Tracul de pe malul drept, adeca ale
aceluia care pleca depe malul sarbesc sau bulgäresc
de astäzi si venia pe malul care este astäzi al nostru ;
o vreme de liniste si de poezie, o vreme de sälbdtdcie
zimbitoare, cinstitä, multumitd. Astfel de vremuri trebuie
sä inviem astäzi, addugind pe lângd acea multumire,
pe lingd acea pace si armonie elementul de muncä,
de luptä si civilizatie ale epocii noastre. Atunci Du-
'Ikea era tracica in intregimea ei, precum astazi Dundrea
trebue sä fie romaneascd : nu putem täia Dunärea in
www.dacoromanica.ro
 DUNÄREA ROMANEASCÁ 9

douä, cum täiem pämântul de la sudul Dobrogei, dind

dreapta Bulgariei, stânga Romäniei ; nu putem suferi
multä vreme In desvoltarea noasträ ca un control al
civilizatiei apusene sä se exercite pe ape care, dacd
nu slut astäzi ale noastre, aceasta se datoreste lipsei
noastre de prevedere, härnicie i constiintä.
Prin urmare : cea d'intii fazd a Dundrei este aceea
de viatä patriarhalä, linistitä, de bunä viatä barbarä,
cdnd totul era tracic de o parte si de alta, chid bar-
barii aceia, cu cdciulile innalte, purtind cämasa si
opincile täranilor nostri cari n'au päräsit imbracdmintea
strämosilor, erau de o potrivä stäpIni si pe malul sting
pe malul drept.
Pe urmä, vine o schimbare : malul drept a primit
influenta civilizatiei sudice. S'au intins Mai Grecii
prin forma de stat a regatului macedonian care a ajuns
sä aibd drept granitä Dunärea. Atunci, pe de o parte a
fost statul acesta, jumätate barbar, jumätate grec, care
a stäpinit malul cel innalt, malul biruintei ; pe de altd
parte pe malul jos, malul supunerii, tot barbarii cei
vechi. $i atunci a fost o depärtatä vreme eroicd de
luptä intre Tracii viteji, cari nu intelegeau sä-si jertfeascd
pentru nimic st6panirea astipra vetrelor lor, si intre pu-
ternicii, bine organizatii i disciplinatii, päzitori civili-
zatiei elene, cari stäpineau malul drept. Se pomeneste
atunci de cutare mandru rege macedonean prins in
anume locuri mai mult pustii, pe cari ai nostri stiau
sd-1 apere si care a trebuit sä-si plece trufia innaintea
vitejiei barbarului trac,
Dupd Macedoneni au venit Romanii. Ei au stäpânit
intii malul celalt al Dunärei, cel impodobit cu cetäti, cari
cetäti erau nu numai pentru apärarea granitei, dar i pentru
privegherea malului nostru ; malul nostru sedea sub
continua observatiune a cetätilor romane cari sträjuiau
pe malul celalt. Nu se poate insä sä aibä cineva, mdcar
in aceste vremi depärtate, o parte a malului Dunärei
färd sä tinda" sä aibä si celalt ; cine avea o cetate la
värsarea unei ape, trebuia sä aibä si altä cetate, alt
cap de pod, pe malul nostru sting, pentru ca in felul
www.dacoromanica.ro
10 N. TORGA

acesta, Dunärea sä fie prinsd in desvoltarea ei In mai

multe pärti de dublete de cetäti. Odatd ce Rornanii au
pätruns prin cetatea corespunzätoare cetätei de pe malul
drept, pe malul sting, au fost ispititi sä mearga mai departe
pentru a sfdräma putinta de nävälire barbard de pe
malul rominesc de astäzi. Vitejii barbari deci nu se
puteau infrîna, pentru cd escursiunile räsboinice formau
gloria lor, singura pe care o puteau avea, si pentru ea'
prada pe care o cistigau prin aceste näväliri räsboinice
era si mijlocul lor principal de intretinere, era de multe
ori chiar hrana lor. Lucrau pämântul putin, erau pästori ;
avind hi apropierea lor bogdtia din regiunile de peste
Dundre, trebuiau neapärat sä se Indrepte inteacolo ; si
chid era iarna asprä, cänd se intäria podul de ghiatä
de pe un mal la celalt, pe toatä lungimea Dundrei, mer-
geau ca pe uscat bandele acestea de Daci, pe jos sau
cdlare, si se intorceau cu prada bogatä din cetdtile $i
tirgurile romane de pe malul drept. Si atunci, Romanii
au simtit nevoia de a merge si de a cuceri toatä tam
barbarilor care se intindea pe malul sting. Au rásbdtut
prin väile riurilor, au ajuns la munti, i-au trecut prin
trecätorile Ardealului, au nävälit in centrul vechei re-
giuni dace, la sud-vest de Hateg, si aici au sfdrâmat
In cloud rdsboaie, minunat organizate, au sfärâmat in-
susi sufletul, au distrus insusi sufletul vechiului regat
dacic. Atunci, si malul drept si malul stâng au fost In
stäpânirea Romanilor ; aceeasi civilizatie a unit am-
bele maluri ale Dunärei si Dundrea a ajuns rîul civi-
lizatiei romane. De la Severinul de astäzi pind la
värsarea Dundrei in Marea Neagrd treceau alte coräbii
decit luntrile de oclinioard, coräbii mari, mestesugite,
ducind bogrätii, fäcînd schimb de märfuri Intre pärtile
apusului si räsdritului ; de la castele mesice pind la
castele dacice era un necontenit schimb de relatii,
o necontenitä intelegere räsboinicä pentru apärarea
ambelor regiuni. Este o Dunäre noud aceasta, o Dunäre
latinä care se intemeiazd prin cucerirea lui Traian.
Dar, cum se stie, n'a putut sta multä vreme Ro-
manii in regiunile de pe malul sting al Dunärei. Au
www.dacoromanica.ro
 DUNÁREA ROMÂNEASCA 11

trebuit sa faca loc barbarilor, puhoiul acela mare de

barbari cari se cobora catre stralucirea.. si bogatia de
la sud $i a venit rindul acelor barbari de urit neam
uralo-altaic, pe langd neamurile mindre, cavaleresti, ger-
manice ; au venit cu totii Wind raminerea civilizatiei
romane In aceasta regiune zadarnica.
$i atunci iarasi cele cloud maluri ale Dunarei au
lost deosebite, au fost dusmane, incercind unul sä
tulbure pe celalt, iar celalt sa impiedece turburarea care-i
stapania pe toti. Atunci, in partile acestea au fost Gotii, au
fost Hunii, Avarii, cari ne tineau In stapanirea lor si
ne intrebuintau de multe ori pentru biruintile lor. Cite
biruinti uitate, cite biruinti cari nu mai incalzesc astazi
au fost cistigate de departatii nostril strabuni sub nu-
mele stäpinului : Hunii sau Gotii De fapt, era acelas
Oran rornin care nici odata nu s'a deslipit de brazda
aceasta pe care a muncit-o si a aparat-o in acelas timp.
Prin urmare, dusmania sträveche intre malul sta-
panitor si malul sting, supus, a inviat in aceste timpuri.
Ceva mai tirziu, imperial roman de rasarit, in forma
sa bizantina, a ajuns sa capete iarasi malul nostru sting.
Din nou Dunärea a ajuns rill de civilizatie, riu sigur,
pacinic, aducator de bogatie. De data aceasta, era tot
Roma care stapinia partile acestea, dar nu mai era
vechea Roma latina care vorbea graiul nostru ci una
care vorbia greceste. Dunarea aceasta bizantina a trait
o bucata de vreme, in epoca lui lustinian si citä va
vreme dupa Iustinian, apoi barbarii nu numai ca au
fost In stare sa inlature ori ce urina de stapanire unde
sintem noi, dar ei au trecut Dunarea si au ajuns ca si in
regiunile malului drept sa fie ei stapini. $i iaräsi am tdit
aci la Dunare inteo vreme de salbatacie idilicä. Slavi slut
de o parte si de alta ; insa, cind zicem Slavi, trebue sa in-
telegem iarasi acest lucru ca steagul poporului care
stäpineste cla numele poporului stapanit, cd de fapt
atitia dintre presupusii Slavi de prin veacurile VI-VII
nu erau altceva cleat tot Rornini, carisi schimbau nu-
mele dupä tirania strainä care îi supusese. Prin urmare,
www.dacoromanica.ro
12 N. IOROA

curgea Dunarea acum iar4i salbateca nemai ducind

civilizatiune, ne mai ducind avutie.
iar4i se schimba vremea : Bulgarii ajung sa-§i
organízeze un stat dupa formele romane pe malul
drept i ar fi vrut sa stapineasca i malul sting. $i 1-ar
fi stapinit clack' nevoile Bulgarilor ar fi fost mai mari,
daca mindria lor ar fi fost mai desvoltata i dacä noi
in halul de saracie in care eram pe vremea aceea, am
fi meritat sa se faca un sacrificiu pentru cucerirea pi
tinerea noastra in stapinire.
Dupa aceasta, inteo vreme mult mai apropiata de
noi, in al XIV-lea veac, stäpinirea politica de pe malul
drept reapare, venind Turcii, pe vremea lui Mircea.
Un mare stapinitor al Dunarei a fost totu*i Mircea. A fost
chiar domnitor al Brailei pe vremea aceia. $i, vedeti, rostul
lui Traian este ori unde aici in tarti, pentru ca limba noastra
este in mare parte, este in fiinta sa, ins4i limba acelora
cari au mers sub vulturii romani, avind pe Traian in
frunte ca sa cucereasca tara vechilor Daci. Nu trebue sa
uitam insa pe aceia cari slut mai aproape de noi, nu
trebue sa uitam pe acel bland i papic domn vechiu
in stare lush' sa apere oricincl granitele tarei sale pi
care apara Braila la sfaritul veacului al XIV-lea, i ince-
putul veacului al XV-lea. Atunci Dunarea se pateaza de
largi pete de singe, atunci Dundrea este iara*i flu de
vrajm4ie i de ura, este iar4i un nu in apele caruia
se cufunda invin§ii i pe care 1-au strabatut mindre co-
rabii biruitoare. 0 chi* noi am parut cä suntem in-
vingatori atunci and Mircea era stapin pe regiunea
dobrogeana i chid, pe de alta parte, in Silistra
stapinea unul din capitanii lui. Aceasta n'a tinut insa
multa vreme : prea eram putini la numar, prea putin
desvoltata tara noastra. Prea curind s'a mintuit stapIni-
rea unui Mircea i atunci, in urma lui Mircea, domnii de pe
malul nostru i Turcii cari se wzasera pe malul celalt
au inceput lupte invierpnate, cari trebuiau sa se mintuie
cu supunerea noastra, S'au smuls toate cetatile noastre
de pe malul sting, corespunzind cu cetatile turce§ti de
pe maid drept. Turcii nu faceau politica lor pr oprie,
www.dacoromanica.ro
 DUNÄREA ROMANEASCÄ 13

care ar fi fost o politicä de ciobani, de hot rätäcitori

in stepele Asiei mici, ci o politicd pe care le-o irnpunea
geografia. Prin urmare, vechea politicd bizantiná, deci
strävechea politicd romand o fäceau Turcii.
Vedeti, geografia are si ea invätäturile ei ; si vai
de poporul care nu intelege invätäturile pe care i le
da insasi alcatuirea pämIntului pe care locueste. Noi
prea multd vreme am uitat aceste invOtäturi cari se
desfac din glia si stinca pämintului pe cari stäpinim,
din cursul apelor noastre, din firea cerului nostru, cari
vin ca o poruncd din adâncimea tärinei pe care o lo-
cuim si pe care o muncim.
Prin urmare, in veacurile acestea X1V-XV Turcii ajung
sä smulgd toate cetätile Dundrei. Ne smulg prin urmare
stäpinirea Giurgiului care a fost o bucatä de vreme
rominesc : Turcii 1-au luat in veacul XV ; ne smulg toate
castelele celelalte : Turnul cel mic dela Gura Oltului,
Turnul-Mägurele. Vor mai trece citeva decenii si vor mai
smulge in acelas timp, pe de o parte Ungurilor cetatea
Severinului, iar de la Romani, pe de altä parte, Bräila.
Bräila este un loc, din cele mai vechi timpuri,
hotdrit românesc. Vedeti, aici sträinii nu pot zice cä
se coboará din vechi colonii sau cä pot avea legAturi
cu vechii colonisti de pe vremuri cind noi n'am stiut
sä intrebuintäm apele noastre vii cä sä ne aducd o
civilizatiune nouä. Si prin felul cum e asezat Bräila,
prin toate legdturile pe care le-am avut in vremea mai
veche, prin numele ei care vorbeste, prin toate acestea
se aratä cä Bräila nu e altceva decit desvoltarea fi-
reascä a unui vechiu sat de pescari romini care a
luat numele de Braila dupa numele strämosului care
s'a asezat hi locurile acestea unde se unesc din nou
cele cloud cursuri prea multd vreme despärtite ale
DunOrei. Poartd un nume destul de obisnuit in trecutul
nostru. Intre strävechile nume românesti, care nu sint
latine, care nu sunt nici slavone, este numele de Brae,
de unde se formeazd numele de Brdescu ; urmasii lui
Brae, sint Brdestii, de uncle Braescu. Din Brae, se
formeazd printr'un sufix foarte obisnuit : Braila, ca
www.dacoromanica.ro
14 N. 10ROA

nume de orn, precum e Traila, Vintilä, din Trae, Vintea ;

Momcila, bulgäresc, din Momciu. Deci e firesc lucru
ca din Brae sä se formeze Braila. Tirgul Bräilei s'a
numit apoi Braila, dar forma veche e Tirgul lui Braila ;
se zicea Brailei, dupa cum se zice i Tatei, fara ca numele
sä fie femenin. Dovada cea mai deplina este $i aceea
cä pind acum trde$te in Oltenia, räspInditä $i in alte
parti, familia Brailoiu, care vine de la Braila, precum
atitea suHxe de acestea de majorare se adauga pe Iingä
alte nume, dind cuvinte terminate astfel curn se terminä
$i acest cuvint de Brailoi. Deci Brae, Braila, Brailoiu
Sint trei forme in desvoltare pornind de la acest nume.
Prin urmare, odata pescari din nearnul batrinului Braila,
au lopatat in partite acestea. De oare ce locul era
foarte potrivit pentru venirea $i adäpostirea de coräbii,
de oare ce rasaritul avea nevoie de grinele $i de lemnul
rominesc, hied din veacul al XIV sosiau aici in Braila
corabii venind nu numai din Grecia, dar $i din partile a-
siatice. Un german, care a luptat cu Turcii la Nicopol In
1396 $i care a scapat de robia turceasca a venit $i in
aceste parti $i el pomene$te ca de un loc unde vin coräbii
mari din parti pagane. Si cu câteva decenii innainte
de aceasta, and domnii Tarei Romine$ti au incheiat
tratat cu negustorii mari din Ardeal $i din Brasov, se
prevedea totdeauna o anurnita taxa pentru marfurile
care mergeau la Braila 1)...

1) Din nefericire, notele stenografice ale sfarsitului conferintei s'_u

pierdnt. 5ântem deci nevoiti s'o tipArim färä aceastA parte de la urm/
www.dacoromanica.ro
 CÂTEVA LEGATURI ROMÂNESTI
LegAturi de cArti bisericesti descoperite la biserica Slt Spit. !don din Braila
de N. IORGA.

Arta legatorilor de carti, pe cari-i gäsim cu numele

in docurnentele noastre din secolul al XV1I-lea inainte,
n'a lost inca tinuta in seama. Ea a dat totusi produse
remarcabile, si a le infatisa e o datorie atata vreme
cat se pastreaza intacte, cu miile, vechile carti de slujba.
Numai atunci se va putea scrie istoria acestei arte
care a avut la noi o insemnata inflorire. Numele, pas-
trate adesea, pe carti sau documente, ale mesterilor
nostri de legat cartile, nu vor mai fi numai elemente
de curiositate pentru cercetatorul erudit. Legati de
fapta lor, legatorii vor aparea i ei in sirul lung al reali-
satorilor smeriti de frumuseta in terile noastre.
La manastirea Nearntului se mai pastreaza fiarele
cele vechi, din vremea staretului Paisie, care au fost
si intrebuintate din nou.
Deocamdata presintam cateva exemplare din se-
colul al XVIII-Iea ca specimene cu observatia ca unele
din Hard sant mult mai vechi, precum e Rastignirea
(de la fig. 1), in care e remarcabil i delicatul chenar
de margine, din care se desfac in colturile patratului
din mijloc, asa de delicat patru flori de crin.
De aceias data' pare, dripa litere, si a doua Ras-
tignire, liniile marginale fiind mai grosolane, de un stil
mai recent (fig. 2).
Aiurea de-asupra figurilor e un heruvirn, dedesupt
www.dacoromanica.ro
16 N. IORGA
51111
oasele lui Adam ; in fund o cetate cu cloud turnuri
(fig. 3).
Vechiu pare *i Hristosul in slavä, intre rosete
(de la fig. 4), margenea avand, cu un caracter mult
mai simplu, acelea*i linii generale ca in primul cas.
Altul, de o foarte frumoasd infätipre, cld, cu in-
scriptie tot greceasca, alt Mantudor in jet de stdpanire,
cu cate cloud rosete de ambele laturi (fig. 5. *i 6).
0 origine greco-orientalä are inältarea, cu Hristos
purtand steagul, intre cloud candele aprinse de-asupra
mormantului schitat in chip vag jos (fig. 6).
Pand *IL Milne obipuite din bisericile mici au fost
dese ori in lägaturä Hard de un caracter original.
* *
Aceste cdrti de aici datoresc frumoasa lor legäturä,
poate de provenientä direct orientald, faptului cd au
apartinut vechii Mitropolii a Proilavului (astäzi sant
depuse, venind de la biserica Sf. Arhangheli, la Sf.
Spiridon 1). Pe una din ele, o insemnare greceascd, pe
care o reproduc (fig. 7) spune aceasta :
(Si aceasta cu celelalte este a sfintitei biserici a
prea.sfintitei Mitropolii cinstite pe numele prea-marilor
arhangheli Mihail i Gavriil ; sd fie afurisiti cei, oricari
ar fi, cari ar voi sä o fure ; 1813. Al Bräilei grämätic,
Gheorghe, märturise*te).

9 V. Buletinul Comisiei Istorice, XI, p. 144, no. 15.

www.dacoromanica.ro
 1.41 fatf. 4'

7.1=".""M.."

Fig. 1.

.11

Fig. 3.
www.dacoromanica.ro
 Fig. 2.

www.dacoromanica.ro
,

r*.

Fi. 4.

wt1 '.

. '

t 6
-1 ;t

www.dacoromanica.ro
Fig. 5.
 q.1

n qr

Fig. 6.

4 '4-

if...

-
- , ..:4.-.4441;
. .._ ...

L--! -1 _.,--It'-- :?., - ,7'-_ -f---.,....., -t"--- . - -- 4e_ 4- -----i. -

,,zet!rzi...- ...z.,; -.1.7411,15:4-...v,..
-

-...-C, , -....: _ ,. -
01

.-r'44. .4-'-'..-4;,,Z04,z1.-'3`..0--_:."r-*r4. __,:k-4.:--:._..-. ,. __.=.4.. -,

BISERICA SF. ARHANGELI PE LA 1860.

www.dacoromanica.ro
 CARP STRAINE VECHI DESPRE BRAILA
Ii
de N. C. 1STRATI

Spuneam1) cá lucrarea lui lacob Elsner : Neueste Beschreibung

der Griechischen Christen der Turkey", apärutä la Berlin In 1737,
prezintá, pe lângá interesul cá ne clá indicatiuni pretioase despre
BrAila dela fnceputul sec. XVIII, si acela cá ne oferä o mid bi-
bliografie de scrieri contimporane cari se referä deasemenea, mai
deaproape sau mai de departe, la orasul nostru. Unul dintre autorii
citati de Elsner este si Aubry de La Mottraye, de care ne vom
ocupa In aceste rânduri.
La Mottraye este unul dintre cálátorii, cari am putea spune
cá si-au fácut o profesiune si o pasiune din a colinda lumea. Timp
de mai bine de 20 de ani a strábätut continentele vechi (Europa,
Asia si Africa). Este, cu alte cuvinte, un cálátor Inäscut.
Náscut pe la 1674, In Franta, Imbrátiseazá protestantismul,
cáruia i se consacrá cu trup i suflet. Urmárit si el, cum era
firesc, de persecutiunile Indreptate Impotriva adeptilor Reformei, se
retrage Inch' de tank in Anglia. Pornind de aici, intreprinde lunga
sa cálátorie In tárile Nordice, pâná fn Laponia, apoi spre sud prin
Tartaria (sudul Rusiei §i Basarabiei), fn Turcia europeaná si asiaticä.
Revenind pentru scurtá vreme fn Anglia, unde obtine o pensie dela
Regele George I, reia firul cálátoriilor sale, oprindu-se mai ales In
marile centre ale Europei. ReIntors In Franta, moare la Paris In 1743.
Cálátor veridic, insä fárá a aprofunda analiza locurilor, oarne-
nilor si faptelor ce îi trec pe sub ochi, se sileste totusi sä ca-
racterizeze din câteva trásáturi, localitáile, monumentele, obiceiurile.
Infátiseazá adesea intâmplári bizare, cari l'au impresionat In mod
deosebit; însâ prea adeseori se lasa tálit In digresiuni de naturá
teologick
Lucrárile 1.bl-rase dela A. de La Mottraye sunt urmätoarele
I. Voyages en Europe, Asie et Afrique, apárutá Intal la Haga
In 1727, In 2 volume folio. Acestei editii fi precede o alta, mai
putin cunoscutá, apárutä In limba englez5 la 1723 si fi urmeazá
un rezumat publicat In limba germaná la 1783.
1, Voyages en diverses provinces de la Prusse ducale et
1) A se vedea Analele Ianuarie-Martie, 1933, Arml X, Nr. 1.
www.dacoromanica.ro
18 N. C. ISTRATI

royale, de la Russie, de la Pologne, etc., publicata tot la Haga in

1732, in folio. Lucrarea apare in acelas an si in limba engleza,
la Londra.
3. Remarques critiques sur Histoire de Charles XII com-
posée par m. de Voltaire, Paris, 1732, in 8°.
Dupä cum se vede, La Mottraye abordeaz i genul cri-
ticei istorice.
Lucrarea care ne intereseaza mai mult, este prima. li vom
reproduce aproape in Intregime titlul, pentra eä aid autorul îi
defineste singur caracterul operei expune pe scurt chiar i cuprinsul :
Voyages du S-r A de La Mottraye, en Europe, Asie et Afrique,où
Pon trouve une grande variété de recherches geographiques, histo-
riques et politiques, sur Italie, la Grèce, la Tar pie, la Tartarie,
Crimee et Nogaye, la Circassie, la Suède, la Laponie, etc., avec
des remarques instructives sur les moeurs, coutumes, opinions, etc.,
des peuples et pars ou Pauteur a voyage ; et des particularitez
remarquables touchant les personnes et les auteurs distingués
d'Angleterre, de France, d'Italie, de S-uède etc.-comme aussi des
relations fidelles des Evenements considérables arrives plus de 27
amides que Pauteur a employées dans ses voyages; comme de la
revolution en Turquie et du dethronement du dernier Sultan ; de
la guerre entre les Turcs et les Russiens, et de la Paix conclue
sur le Pruth, o l'auteur étoit present ; des affaires et de la con-
duite du feu roi de Suede cl Bender et pendant les quatres années
qu'il a été en Turquie ; de son retour en Suède, de ses campagnes
en Norwegue, de sa mort et des changements arrivés lä dessus.
Ouvrage enrichi d'un grand nombre de cartes, plans et figures...
Reproducerea de mai sus a titlului ne dispenseaza de a mat
arata pe larg cuprinsul earth lui La Mottraye.
In »Avis au lecteur" autorul afirma deasemenea ea s'a oprit mai
multi ani in sir in târile, pe cari le-a vizitat i ea o neinvinsa curiozitate
l'a purtat prin diferite locuri unde nici un alt calator, care sa ne fie
cunoscut, n'a fost". El a avut-märturiseste mai departe - mijlocul
sä afle multe lucruri, necunoscute tuturor acelora cari ni-au dat
pana la el relatiuni din cálätoriile lor. E convins ca si-a dat mult
osteneala pentru a fi bine edificat asupra a tot ceeace exista mai
curios si mai de searnä in tárile in cari a calatorit i in deosebi asupra
a tot ceeace a fost omis sau gresit relatat de cAtre alti calatori. El
are grip', prin amánuntele in cari infra, sä ne reprezinte starea pre-
zentä a curtilor domnesti, a tärilor si a oraselor de cari vorbeste,
fará a neglija istoria lor. S'a silit - zice el - sa cunoasca geniul,
moravurile, obiceiurile, credintele, diferitelor popoare, cat mai na-
tural a fost cu putinta, fArá prejudecata i -Bra de naturare. Ceeace
e cu deosebire interesant in relatärile lui La Mottraye, sunt legátu-
rile pe cari le-a avut cu Carol XII al Suediei. El a avut ocazia-
spune prefata eartii-sa fie mult timp pe langa regele Suediei cet
inflexible et infatigable híros de nos jours" si de a fi fost folosit adesea
www.dacoromanica.ro
 CÄRTI MAINE VECHI DESPRE BRAILA 19

de catre acesta In afacerile sale, atat in timpul §ederii sale in Turcia,

cat §i dui:A intoarcerea sa in Suedia. La Mottraye e martor la luptele
dintre Suedezi §i Ru§i mai intai, §i apoi Intre Suedezi §i Turd.
Carol XII pretinde sä se fad insotitorului sau toate inlesnirile pe
unde trec impreuna 9.
A cunoscut §i pe Nicolae Mavrocordat, dela Constantinopol.
Are cuvinte de laudd fatä de domnitorul acesta carturar 2).
La Mottraye a trecut de dotiä ori prin tara noastra. Prima
oara, in 1711, viziteazä Dobrogea (Babadag, Tulcea), trece Dunarea
la Ismail §i de aici sträbate sudul Basarabiei (Bugeacul) ajungand
Oa la Cau§ani, fost odinioarä re§edinta hanului Tätarilor, unde a
fost o biserica romaneasca, dependenta de episcopia Proilavei §i
ridicata pentru locuitorii raielii Dunärii de jos 3).
In 1714, La Mottraye vine pentru a doua oara in calatorie
spre sud-estul Europei. In Martie se imbarca pe o bard la Passau,
de unde coboará pe Dunäre, vizitand toate ora§ele §i cetátile prin-
cipale a§ezate pe tarmurile acestui fluviu. La Silistra parase§te calea
pe apa din cauza vantului nefavorabil §i inchiriind doi cai in to-
vara§ia unui negustor moldovean din Ismail, continua calätoria pe
uscat. Strabate campia braileanä acoperitä de lanuri cu grane aproape
coapte, cari alterneazá cu vii §i livezi de arbori fructiferi. La 22
Mai, a doua zi de Sf. Constantin §i Elena, calatorul nostru ajunge
la Braila.
Ceeace-1 isbe§te dela inceput intrand in ora§ul nostru, este
faptul ca-1 gäse§te inteo faza de recladire, operatic insa care se
indeplinia, dupä impresia sa, foarte incet. »On rebatissoit tres len-
tement", zice La Mottraye. Despre marimea Brailei spune C'étoit
une petite Ville". A§a dar e un ora§el, un sat cum II a:ata alti
ccfitimporani. Despre imprejurarile datorita drora Braila suferise
§i trebuia refacuta, calätorul francez adaoga : . les Moscovites
avoient brulée en 1711 [Braila it et dont ils n'epargnèrent que son
chateau flanqué de sept Touts, comme celui de Yorgou [Giurgiu],
mais plus petit". Si revine cu detalii asupra razboiului ruso-turc
dela inceputul sec. XVIII, in care Braila a jucat un insemnat rol :
»Le General Renne, â ce qu'on me dit, s'y retira "avec trois cents
hommes, après en avoir delogé une centaine de Janissaires tleniceril,
et envoyé de IA des partis de tous côtez pour fourager, lequels
enlevaient le bétail des Valaques, qui, au lieu de leur fournir des
provisions pour de l'argent, selon les assurances secretes qu'on
pretendaient que le Prince de Valaquie, Constantin Bessarabas

1). In legraurä cu relatärile lui La Mottraye despre tara noasträ, sit se

vadä 7i: V. A. Urechid : Comunicatiune despre cältitoria lui La Motlraye la
TIghina, iii Analele Ac. Hom., Serra ii, Torn. 11, Sect. I, 1879-80.
2). N. lorga, Istoria Romanilor prin cädätorii, Ed, 11, Vol. II, pag. 11.7 sq.
a). Idem, idem,
4) Completärile din parantezele drepte sunt ale noastre.
www.dacoromanica.ro
20 N. C. !STRATI

[Brâncoveanul, avait faites, s'enfuyoient â leur approche, comme j'ai

deja marqué ailleurs que faisaient les Moldaves".
Dupä cum se vede, La Mottraye era bine informat asupra
secretelor razboiului ruso-turc. El continua cu amanunte in aceea§i
chestiune §i In special asupra tacticei politice a voevodului muntean
decapitat de Turci in 1714, fapt asupra caruia va da deasemenea
mai departe detalii impresionante.
Revenind la Braila, calatorul nostru spune mai departe Nous
couchames â Ibraeli; et continuant notre voyage par terre le 22,
nous traversames une grande étendue de Pais, varié d'objets aussi
riches et aussi agréables que le jour précedent, outre une petite
Rivière fort rapide, appellée par les gens du Pais Argies, laquelle
separe la Valaquie de la Moldavie de ce côté - Trecând cu
vederea exagerarile cu privire la intinderea tinuturilor, pe cari le
strabate §i repeziciunea apelor din apropierea Brailei, nu putem
lasa nerelevata o confuzie grosolana, aceea de a da Siretului nu-
mele de Arge§. Este evident un lapsus memoriae sau o incurcatura
In notele luate In fuga de calator.
Dela Braila, La Mottraye trece la Galati, pe care-1 prezinta
ca grande Ville fort irrégulièrement batie, avec cinq grands Mo-
nastères.... Au reste cette Ville n'est gueres bien peuplée ..a Dela
Galati, autorul nostru trece in sudul Basarabiei, urmând cursul
Dunärii Oita la Chilia, de unde apoi se indreapta pe mare spre
Constanta.
Insemnarile sumare ale lui La Mottraye cu privire la Braila
(§i dealtfel la mai toate localitatile vizitate de el in 'raffle Române),
au totu§i meritul ca fixeaza in cateva trasaturi aspecte principale
prinse in fuga. Timpul scurt, in care s'a oprit in fiecare din ora-
§ele române§ti, nu i-a ingaduit o descriere mai amanuntitä a lor.
atunci autorul nostru se multume§te sä completeze tabloul actual
cu detalii istorice. Documentarea istorica stä la inältimea documen-
tárii actuale.
latä pentru ce d. N. lorga socote§te pe La Mottraye ca un
izvor de capetenie, in ce prive§te Orientul dela inceputul sec. XVIII ').

1) N. Iorga, op. cit.

www.dacoromanica.ro
 DARAMAREA CETATII BRAILA
de MIH. POPESCU
Arhivar, subdirector in Arh. Stat.
Profeser seoundar

Victoria navala castigata la Navarin (1827) de catre

flota anglo-franco-rusa impotriva flotei turco-egiptene, a-
menintand sa ramana fara resultat, Rusia declara rasboiu
Turciei si cu armatele de uscat.
Armatele rusesti, conduse de generali capabili, ca
Diebici, Paskievici, Pa lin etc., reusira sa bata repede ar-
matele turcesti, slab pregatite, i sa ocupe cetatile turcesti
de la Dunare. Ajung apoi la Adrianopol í constrang
pe Turd la pace (1829).
In timpul rasboiului, Rusli cautand sa profile de pri-
vilegiul invingatorului, ca sa scape odata pentru totdea-
una de cetatile turcesti de la Dunare si pentru ca, la
pace, Turcii sa se gaseasca in fata faptului indeplinit,
hotarasc daramarea acestor cetati.
Dintre toate cetatile turcesti ce stateau in calea Ru-
sitar, mai insemnata, atat prin pozitie, cat si prin intarituri,
era cetatea Brad De aceia, hotarasc sa inceapa dara-
marea acesteía.
Braila era cetate puternica. Tura o luasera de la
Romani si o intarisera Inca din veacul al XVI-lea 1).
Imediat dupa ocuparea cetatii, in Maki 1828, imparatul
.Rusiei hotaraste daramarea ei, trebuind sa se execute in
termen de 40 de zile. Ca dardmarea sa se faca complect
dupa un plan bine stabilit, Rusli numesc o comisie spe-

1) Vezi Analele Br011eC anul I (1929), No 2-3 pag. 6 0 urm.

Mih. Popescu : Cetatea i raiaua Brailei. Aici se gasqte figura, atat a pla-
nului cetatii cat 0 a atacului rusesc dat fn Maiu 1828. Vezi §i Ion C. Filitti,
Analele &Mier, anul II. (1930) No. 1, pag. 3 0 urmat. : Organizarea Brailei
dupa eliberarea de sub Turci".
www.dacoromanica.ro
22 tuFi. POPESCli

ciala insarcinata cu aceasta chestiune. Din comisiune facea

parte Sturzov, jar din partea noastra marele logofat si
marele vistier.
Comisia la randul ei (la aducerea la indeplinire a
daramarei, nacealnicului inginerilor armiei a doua, poi-
covnicului Catal. Dupa ce a cercetat la fata locului starea
cetatii í dupa ce a intocmit planul de daramare, pol-
covnicul Catal cere contelui Pa fin, Inputernicitul Rusiei
ca prezident al divanurilor din ambele Principate, sa i se
puna la dispozítie, de catre Vistierie, limp de 40 de zile
in care avea sa se darame cetatea, loam) de salahori,
cate 3000 pe zi, cu 3000 lopeti, 900 topoare, 900 tar-
nacoape $i 300 drugi, lungi de sase palme, gro$i ca fierul
de pisat coaja, ascutiti la un cap, unii pe lat $i altii In oblu.
Dupa numarul salahorilor í uneltele ce trebuiau sa
le aiba, cetatea Brailei trebuie sa fi fost foarte puternica.
Conte le Pa lin ordona Vistieriei sa indeplineasca ce-
rerea polcovnicului Catal í prin urmare sa ia masurile
necesare. La randul sau, Vistieria porunce$te serdarului
Grigore Taut, ispravnicul judetului Braila trecut sub ad-
ministratia tarii, sa gaseasca salahorli ceruti $i sa ingri-
jeasca atat de hrana cat $i de supravegherea lor, ca
sa nu fuga.
Numarul salahorilor fiind prea mare $i judetul Braila
fiind sarac in populatie, vistieria a trebuit sa porunceasca
si altor ispravnici sa dea concursul la daramarea cetatii.
Din cercetarea actelor, inedite, ce le pub licam mai
jos,urmeaza ca la daramarea cetatii l3raila au dat ajutor
ispravnicul de Gorj cu 400 salahori, ispravnicii de Valcea si
Arge$, cu cate 500 de salahori. Apoi, ispravnicul de Muscel cu
300 salahori, cel de Dambovita cu 400 í cel de Prahova $i
Saac cu cate 200 salahori, fiecare. Pentru cá nu s'a putut
complecta numarul trebuincios de salahori a fost insarci-
nata $i ispravnicia strainilor sa dea 500 de salahori. In felul
acesta, s'a ajuns ca sa se poata da 3000 de salahori zilnic.
Intretinerea salahorilor zilnic era aceia$i, intocmai ca
si a osta$ilor, primind aceia$i portie de carne í paine.
Darämarea cetatii s'a inceput in cursul lunei Julie,
n'a putut fi insa terminata in limp de 40 zlle, cum se
www.dacoromanica.ro
 LARAMARÉA CETÄTII BRAILA 23

poruncise, din cauza lipsei salahorilor, cari fugiau de la

lucru si nu ramaneau de cat 170, zilnic. Asa cá daramarea
a mers incet iar la 30 Noembrie 1828 a trebuit sa in-
ceteze din cauza inghetului.
Actele ce le publicam in legatura cu daramarea cetäuí
Brailei sunt interesante prin faptul ca prin ele se vadeste
graba ce au cautat sa puna Rusii spre a scapa de acel
pion ridicat de Turd in calea bor.

DOCUMENTE1)
1

Porunca contelul Patin dike Vistierie prin care fi face cu-

noscut Botartrea luatä cíe Rusi pentru clärmarea cetätii
cerâncl Ell acelas timp Visteriei trimiterea cíe salafiori.
No. 2039 lulie 8
Dela Grof Palin, dtre Vistierie
DupS inalta poruna cetatea BrAilei cu citadela trebue sä fie
stricatä din temelie. lnplinirea acestia de atre nacialnicul inginerilor
armiei a doua s'au pus asupra polcovnicului Catal.
In urmarea acestia, poruncim Vistieriei ca dupá cererea pol-
covnicului Catal sä trimitä salahori pentru ruperea minei.
(ss) Grof Palin
2
Aclresa contelui Patin cdtre comisiunea pentru clärämarea
cetätii Bräila, prin care fi face cunoscut c a poruncit Vistieriei
sä trimitä oameni necesari pentru clärâmarea cetä(ii.
No. 2172 Julie 11, anul 1828
Dela Grof Palin, are Comisie.
Poruncind deodatä cu aceasta si Vistieriei Valahiei pentru a
duta salahori §i a trimite la cetatea Bräilei pä fiescare zi cáte
3000 oameni pentru färämarea acei cetäti dupá Malta poruncä, eu
am dat voe acelei Visterii ca sä adresariseascä drept dela dânsa
la comisie cu care pentru Indestularea numitilor salahori pe însusi
acela§ temeiu precum sä sloboade asemenea indestulare ca pentru
cinurile ostäsesti. Di care acei comisie fac stiintä si împiinire cu
aceasta 1i fac §tire.
(ss) Grof Palin

1) Documentele, inedite, ce le publicA mai jos, le-am descoperit la

Arhivele Statului din Buc.
www.dacoromanica.ro
24 MIH. POPESCH

3
Raportul serdarului Grigore Tutu, ispravnicul judetului
Brôila ctre Vistierie, prin care îí face cunoscut cei pentru deirei-
marea ceteifii Breiila in 40 de aile, este nevoe de Celle 3000
salafiori pe fiecare gi.
Cdtre Vistierie,
Dumnealui särdar Grigore Täut, ispravnicul Judetului Bräilii.
Porunca cinstitei Visterii dela 10 ale urmätoarei, la 12 cu
multä plecäciune priitnind, am intrebat cele poruncitoare cd prin
predlojenia strälucirei sale Domnului Prezident al Divanurilor Mol-
daviei i Valahiei, Grof Palin, dela 8 ale urmatoarei cu No. 2039
sa face cunoscut câ dupd inalta impäräteasd poruncä, cetatea Bräilei
cu citadelele, trebue sä fie stricatä pând in temelie, a cdreia in-
grijire s'au dat asupra nacealnicului inginerul armiei al doilea,
dumnealui polcovnic Catal, poruncind ca dupd cererea numitului
polcovnic sä se trimitä salahori pentru ruperea minei, si mai po-
runceste ca Indatä ce va primi cinstita porund sá md intAlnesc cu
dumnealui polcovnicul Catal i sa-i fac intrebarea, cdtd sumä de
salahori îi trebuesc i cu ce unelte sd fie pentru mai sus arätata
trebuintâ i sd in§tiintez cinstita Vistierie spre a sd da porunci de
orânduirea lor.
Cärei porunci, urmätor fiind, am intrebat pa dumnealui pol-
covnic Catal i mi-a räspuns cä trebuinta iaste de o sutá mii, dar
dupd socoteala ce au fäcut de a se sdvârsi lucrul in 40 de zile,
trebuesc 3000 salahori pä zi care sumä sd nu fie lipsd din lucru, de a
sd putaa sdvarsi in 40 zile dupd cum îi iaste poruncit. Am fácut
Intrebare i cu ce unelte sä fie pentru aceastä trebuintd, i mi s'au
dat asdminea inscris. dupä care fac ardtare mai jos dupd cum mi
sä porunceste.
(ss) SNrdar Gr. TAut 1828 lulie 13
3000 lopeti ; 900 topoare ; 900 târacoape ; 300 fiard, ca drugi
câte sase palme lung, grosu ca fierul ce pisazá coajd, la un cap
ascutit, unele pe lat i altele In oblu ascutitura.
4
Adresa polcovnicului atal ceitre Vistierie prin care intreabei
din ce pricinei n'au venit salafiorii fiotreiti ca sei &frame ce-
tatea
9 August 1828
La comandirul sapernoi batalion, polcovnicul Catal.
Deplin inputernicitul Predcedatel al Divanurilor Cnejiei Mol-
daviei i Valahiei, Graf Palin, m'au instiintat pe mine la 11 a tre-
cutei luni lulie, cu No. 2137, cd strälucirea sa au poruncit Vistieriei
www.dacoromanica.ro
 OÁRÁMAREA CETÄVI BRXILA 25

st pue la cale a sa gasi si a sa trimite trebuinciosul ntimär de

lucratori spre rasipirea cetatii Brailei, dupa Ina lta sa vointa. Asa
precum aratatii lucratori nici parInteaceastä vreme reau venit, rog
pe Vistierie sä-i trimitä cum sa poate mai In graba i pe mine sä
ma Instiinteze din care pricinä ei par'acum n'au fost trimesi.
(ss) Polcovnic Catal

5
Porunca contelui Patin cake Vistierie prin care cere sa ,se
trimita 100.000 salafiori pentru daramarea cetatii Braila.
No. 2899 August 11,1828

Dela Graful catre Vistierie

Prin adresarisirea mea de la 11 a trecutei luni lulie çu No.
3171, Intre altele am poruncit acei Vislierii ca fArá Intärziere sä
pue In lucrare pentru cautarea lucrätorilor trebuinciosi pentru räsi-
pirea cetatii Braila, potrivit cu 'Malta voe, pana la 100 de mii de
oameni, din care pe fiestecare zi sa sa pue a sa trimite acolo cate
trei mii de oameni cu cele trabuincioasä la aceastA treabä. ,Dar
fiindca din raportul comandirului de sapernoe batalion polcovnic
Catal ce am primit ca oamenii lucrätori nici !Ana acum la Braila
n'au mers i pentru ca Malta voe sa fie dusä fArá Intarziere Intru In-
deplinire, pentru aceasta de iznoava poruncim Visteriei spre a trimite.
(ss) Grof Pa lin

6
Porunca Contelui Pa lin cake Vistierie prin care -cere trimi-
terea salaborilor necesari pentru cleiramarea cetatii Braila.
No. 2171, Iu lie 11

Dela Grof catre Visterie

In urmarea raportului catre mine a dumnealui polcovnic Catal
si spre Inplinirea predlojeniei mele catre Vistierie No. 2039, eu
poruncesc Vistieriei sä pue la cale a gasi lucrátori trebuinciosi
pentru rásipirea cetatii Brailei Intocmai dupa Malta vointä pan'la
100 mii oameni, din care pa fiestecare zi sa sa trimita acolo 3000
oameni. Oamenilor acestora sa li se dei lopeti de sApat, cazmale
§i drugi de her si topoara, socotind la fiestecare 10 oameni 10
lopeti, 3 cazmale i un drug de her. Dar pentruca oamenii acestia
sa nu fuga, Visteria va orandui osäbit cinovnic i sa Insemneze de
sätnici i sotnici care In fiestecare zi sä duca lucrätorii n deplin
nurnAr i vreme de odihna sa räspunci pentru linistirea i randuiala
lor. Pentru Indestularea acestor lucrätori, Vistieria sa va adresarisi
www.dacoromanica.ro
"st Fini. lioP2sli

catre comisia indestulArii ostilor de a pune a s5 slobozi lor bran A

asa cum s5 d5 ostenilor.
(ss) Grof Palin
7
Adresa Comisiei tnseircinatd cu cidreimarea cetätii Brefila,
cdtre serdarul Origore Teiut, pdn care 'it anuntd ce judete au
fost orânduite sei trimitei sala fiod pentru deireimarea ceteitii Breiila,
cereindu-i sei ia mdsuri pentru fireinirea ísupravegJkrea salafiorilor.
Dela comisia Intocmit5 pentru indestularea ostilor, cAtre dum-
nealui ardar Grigore TAut ispravnicul BrAilei.
Fiindd din preaînaltA impArAteasd porund prin predlojenia
strAlucirii sale Domnului Prezident al Divanurilor Moldaviei i Va-
tablet, Grof Palin, ce au venit la Vistierie, sA cer trei mii salahori
cu lopeji j topoarA pentru d5rAmarea cetAlii Brilii, iatA sA face
dumitale cunoscut, cA s'au oranduit la judejele de mai jos arAtate,
poruncindu-s5 ispravnicilor ca trimijandu-i acolea la Bráila, prin
dumneata sA fad la dumnealui polcovnic Catal, oranduitor pentru
aceastA treab5. Ci dar primindu-i sA fad teslim la numitul polcovnic
si !And adeverinjA dela dumnealui pentru a lor primire, sA sA tri-
mijA dumnealor ispravnicilor spre incredinjare. Si fiindd acesti
salahori au sA stea acolea in lucrul arAtat cel pujin o lunA de zile,
dumneata in cátA vreme vor lucra sA le dai cele trebuincioasA dA
hranA din merzia de acolea, Nine i carne Intocmai precum sA dA
la ostasi, fiindd Inteacest chip sä poruncesti i vei fi scAzut la
socoteal5 cu chitanjele ce vei mai da dumnealui polcovnicului pentru
aceasta. Inscris fiind dumneata pentru toate sA nu sA fad cusur,
va fi slujba dumitale cunoscutâ.
Prezident de stat (ss) Stuzovv 1828 Iulie 31
Vel Vistier Vel logolát
Salafiod.
400 Gorj, 500 VAlcea, 500 Arges, 300 Muscel, 400 Dâmbo-
vita, 200 Prahova, 200 Saac, 500 isprAvnicia sträinilor din 12 Judeje.
Total 3000.
8
Porunca cantelui Palin cake Vistiede prin care '17 cere sei
ia mdsuri urgente pentru trimiterea salafiodlor ca s deirdme
cetatea Bredlei.
No. 3812 Septembrie 18. 1828
Dela Groful cAtre Vistierie.
M5car dad acei comisii neconienit i s'au poruncit de cAtre
mine spre a plAnui in cea mai curândA vreme cuviincioasele mA-
suri pentru trimiterea oamenilor lucrAtori spre dArâmarea cetAlii
www.dacoromanica.ro
 IRÂMAREA CETTii BRÁILA 2i

Brailii, dupA Malta voie, dar precum dau adresarisirea cAtre mine
de la 10 zile a ace§tii luni, a vremelnicescului comandant cetAtii
Bräilíi, gheneral maior Sulman al 2-lea, sd vede cA pomenitii oa-
meni nici pAnA acum la Br Aila nu au mers, din care 'Malta voe
intru aceastá nevoe rámAne neInplinitä. Apoi pentru aceasta, Inda-
toresc inalta vistierie pentru Implinirea celor mai grabnice mAsuri
spre Inplinirea unei asemenea inalte voi,
(ss) Grof Pa lin

Porunca contelui Pa lin ccitre Vistierie prin care ti anuntei în-

cetarea lucrului pentru a'circimarea.cetdtii Bretila, din cauga iemei.
No. 6234 Nov. 30. 1828

Dela Grof are Vistierie.

D. nacealnic al glavnoe stab al armii 2-lea, In urma pretsta-
vienii mele cAtre D. glavnoe comanduin atAt mA In§tiinteazA cA
dupá voia feldmare§alului cu Inghetarea pAmAntului, lucrul ce sA
urmeazA intru stricarea BrAilii sA se conteneasd. De aceasta de
trebuintA socotim a face vistieriei Out spre §tiintA de o asemenea
deslegare a D. feldmarelal. Asemenea s'au fAcut §tiut §i coman-
dantului din BrAila.
(ss) Grof Pan
10

Porunca erofului Palin cake fristierie prin care strue set

se &mild salafiorii necesari la dcirmarea cetätii Bräda.
No. 5322 Nov. 5 1828

Dela Grof Palin, cAtre Vistierie.

DupA raportul cAtrA mine a comandantului de BrAila, gheneral

maior *ulman, eu am poruncit acei Vistierii la 2-a trecutei luni
Octomvrie cu No. 5079 spre cea mai grabnid rAnduire trebuin-
ciosului numár de salahori pentru sfArAmarea cetätii BrAila. Acum,
primind porunca d. glavno comandiu§ei tot In pricina aceasta, eu
de iznoavA IntAresc vistieriei ca sA pue In lucrare Cat spre rAnduirea
trebuincioasA, numAr de salahori pentru dArAmarea numitei cetAti,
cAt spre curmarea Inteadins a fugarilor care ingreuesc prelungirea
lucrArii, Impiedid §i aducerea Intru Intocmai indeplinire a inaltei
voi spre cea mai grabnid dArAmare a cetátii Bräila.
(ss) Grof Palin
www.dacoromanica.ro
28 MM. POPESCU

11

Porunca contelui Patin ceitre Vistierie prin care ii cere stei-

ruitor sei ia meisuri pentru trimiterea salafiorilor necesari la clet-
reimarea ceteifii Bred la cell mai neîntânziat.
No. 5079 Oct. 30 1828

Dela Grof, cátre Vistierie.

Vremelnicescul comandant al cetätii Bráilii, gheneral maior
Sulman, cu raportul ski de iznoavá f-mi face mie §tiut cá In urma
celui mai de pe urrná a lui raport, numärul oamenilor lucrätori cátrá
stricarea cetätii Bráilii, s'au fost adaos pAnä la 1000 de oameni
lucrátori vreo cAtä-va vreme dar câte putin au Inceput iarä§i acum
a fugi §i numárul lor s'au înputinat acum panä la 170.
Pe lângä aceasta am primit stra§nicA porund a dumnealui
glavno- comanduipic Intemeiatä pe o asemenea a luminatului 1m-
párat, ca cu cât sä poate sa gräbeascä räsipirea Bräilii, "in urma
cäreia de iznoavá poruncesc vistieriei spre rânduirea oamenilor
lucrátori pentru mai cu sporire împlinire a Inaltei voi.
(ss) Grof Palin

www.dacoromanica.ro
 INCEPUTURILE $COALEI BULGARE LA BRAILA
de Parohul bh. bulgare din Brad la,
preot AL. DIANCOV i S. SEMILIAN

Despre inceputurile scoalei bulgare la Braila nu s'a

Kris pana in prezent nimic, desi comunitatea bulgara din
Braila era compusa, in secolul trecut, dinteun important
numar de membri.
Dupa pacea dela Adrianopole, cand Braila inceteaza
de a fi cetate turceasca, revenind Munteniei, un foarte
mare numar de bulgari s'au refugiat din tara lor in
acest oras.
Ei ocupa multe din casele turcesti ramase libere si
se dedau negotului.
Din cauza saraciei in care se aflau, acesti ref ugiati
nu puteau dela inceput sa intretina o scoala a lor. De
aceea, «Comitetul Instructiunii Publice» - autoritate sco-
lara superioara - a decis sa infiinfeze la toate scolile
din Braila cate o catedra de limba bulgara, pentru ca
fil de bulgari sa poata invata limba parinteasca.
Situatia aceasta a durat pana în anul 1847, când din
lipsa de profesori cunoscatori al limbii bulgare, aceste
catedre sunt destiintate.
Toti copill de bulgari au Minas astfel fara posibili-
tatea de a se instrui in limba lor, ceeace i-a fäcut inca-
pabili ca la timp sa-si exercite drepturile lor cu usu-
rintd $i a-fi exercita comerful cu tnlesnire".
Abia in 1858 se constitue cu toate formele comuni-
tatea bulgara din Braila, recunoscuta oficial ulterior, ca si
scoala, prin ordinul Ministerului Justitiei, Cultelor í Instruc-
tiunii Publice Nr. 8729 din 5 Martie 1863.
Top membrli comunitafii contribuind cu cate putin
www.dacoromanica.ro
30 Preol AL. DIANCOV el S. SEMILIAN

din ostenelile lor, au instituit o scoala intitulata Scoala

bulgaret").
In aceasta scoala, in afara de materia obisnuita, se
predau í urmatoarele limbi : bulgara, romana, franceza,
italiana, germana í greaca veche.
Aprobata ca cea mai mare pleicere de ceitre d.
Ministru al Instructiunilor Publice", coala a avut o
existenta de 10 ani, pana la 1868, fiind intretinuta cu greu,
cu fonduri destul de mici, procurate de intemeietorii co-
munitatii, In mare parte gradinari.
Pentru a se spori fondul scoalei, deseori se dadeau
reprezentatii teatrale, la Carl asistau parintii elevilor, sco-
larli í profesorii.
Aceste reprezentatii aveau loc cu concursul diletan-
tilor din junimea bulgara ).
In anul 1868, comunitatea bulgara din Braila, fiind
in mare criza baneasca, este silita a face cele mai mari
economii. Se pune la un moment dat in discutie, însáí
existenta scoalei. Criza comunitatii bulgare avea urma-
toarea explicatie :
Gradinarii bulgari, cari formau majoritatea comunitatii,
plateau pentru gheretele in cari vindeau zarzvavaturile
10, 15 pana la 20 napoleoni pe an. Aceste taxe au fost
apoi matte, ajungand pana la 100-120 napoleoni pe an.
Mai trebue de adaogat í anii de seceta cari agravau
situatía gradinarilor bulgari.
In asemenea Imprejurari, intretinerea scoalei ajunsese
o problema foarte grea pentru conducatorii comunitatii.
in obtinerea mijloacelor pentru sustinerea scoalei, con-
ducatorii se hotarita a apela si la sprijinul Primariei.
in acest scop, ei depun Primariei o cerere, care
poarta data de 22 Mai 1869 i Nr. de Inregistrare 2306.
Cererea este iscalita, intre alfil, de urmatorll frunt4
ai comunitatii : V. Curtovici, Dimu, S. Stefanovici, Petro-
vid, Ivanciu Sabovici, Petrache Dimovici, G. Dimovici,
C. I. si M. Stoianovici, Costadinco, I. Lazarovici, Gh. La-
i). Datele de pang acurn ca d cele ce vor urma suut luate dupa actele
oficiale din Arbiva Primariei BHA,
2) A se vedea i articolul despre ziarul lui George Baronzi «Mos Ions
aparut la Braila in 1866.

www.dacoromanica.ro
 INCEPUTURILE $COALEI BULO ItRE LA BRXILA 31

zarovíci, Nícolai Conovid, Díma Petrov-id, Marín Petro-

lordan H. Petrovíci í Scarlat Vulcovici (mai urmeazd
alte 49 iscálituri).
Petítía, prin care ei solícita sprijinul material al Pri-
maríei, incheie astfel : TermincInd, d-le Primar, nu
lipsim nici un moment mdcar de a ne adresa fi la Onor.
Dvs. Consilieri, cari cea mai mare parte din D-lor
sunt de aceastei origind gi catd imediat a vet da con-
cursul ce Dvs. îl a$eptati dela D-lor, intr'o efectuare
acestei mari opere ce veti face i de care va reirnernea
numele Dvs. nemuritor în inimile copillor ce au tre-
bnintd de iristructiunile limbei tor materrze° .
Prímarul urbeí 131-M1a, colonelul C. Petrescu, introduce
cererea in consiliul Primaríeí, care decide ca In bugetul
ei pe anul 1868 i 1869, sd se aloce suma de lei nouí
1777,77 anual, aclica in lei vechi 4800 anual.
Suma este trecuta la § 26, art. 18, la cheltueli.
Eforía scoaleí bulgare, prín casierul eí Míhalache
Standovíci, incaseazA subventía prin mandatul Nr. 267
dín 25 Odombrie 1869.
Scoala bulgara era ínstalatá in hanul Petre Boíandjí
(Boiangiu) de pe str. Sf. Petru, unde astazí este depozítul
de fierárie Vinesíu.
Hanul trecând in 1870 in proprietatea 0 sub admí-
nístratia biserícii Sf. Petru 0 Pavel, scoala a fost nevoitá,
pentru a putea sá ocupe mai departe localul, sá plateasca
chirie, astfel cá ajutorul Prímáriei pe anul 1870 ca i pe
anul 1871, a fost Incasat de casierul bísería, hi contul
chíríeí care se rídica la suma de lei vechí 3040 pe an.
Eforía scoaleí bulgare, prín petifía din 18 Februaríe
1874, solícítá din nou ajutor Prímäría
In tot respectul dar, vä rugeim D-le Primar
incheíe petítía - set binevoiti a recomanda prezenta
-
noastrd petitiune la paterna solicitudine a Excelentei
Sale D-lui Ministru respectiv, cu rugdmintea sä bine-
voiascd irz cazul de fatd, chiar in mod de grape, dacd
n'ar fi indestul logice motivele deja produse, sd bine-
voiascd a aproba, aderdnd la subventla imploratd de
150 napoleoni pentru sus zisa qcoald bulgard".
www.dacoromanica.ro
 Preot AL. DIANCOV et S. SEMILIAN 32

Petitia aceasta este inaintata de catre Primarie, Mi-

nisterului de Interne, pentru aprobare.
Prin adresa Nr. 4845 din 7 Martie 1874, iscalita de
ministrul Lascar Catargi, cererea comunitatii bulgare se
inapoiaza Primariei, spre a se pronunta consiliul comunal.
Bugetul Primariei fiind insä Maintat deja pentru apro-
bare Ministerului de Interne, petitia comunitatii bulgare
este pusa la dosar, urmand a fi avuta îri vedere la bu-
getul viitor.

www.dacoromanica.ro
 MO$ ION
- UN ZIAR SCOS LA BRAILA DE POLIGRAFUL GEORGE BARONZI -
de S. SEMILIAN

Legea care obliga editorii sa trimeata Academiei Rornane

tot ceeace iese de sub teascul lipografic, a aparut dupa ce
presa periodica luase avant in Wahl tara. De aceea, lipsesc
din colectiile Academiei multe publicatiuni cari s'au Nit la in-
ceputurile ziaristicei românesti. .

In lucrarea foarte documentata a lui Nerva Hodos si Al.

Sadi Ionescu: Publicatide periodice ronicire,sti", cea mai mare
parte din periodicele cari lipsesc din colectii surd totusi inre-
gistrate ; cele mai multe îns, sunt inregistrate cu date sumare,
dupa indicatiile descoperite in publicatiile vremii.
Dintre periodicele cari nu se gasesc la Academia Româna
si pe cari lucrarea de mai sus le-a inregistrat cu date foarte
sumare, i dinteo eroare, explicabila, cu data incetarli aparitiei
neexacta - 1866 in loc de 1868 - face parte i un ziar scos
la Braila de George Baronzi, poetul, dramaturgul §i gazetarul
foarte fecund, despre care d. N. Iorga a spus, intr'un vast studiu,
ca a creiat o poezie specific braileana
D. Barbu Lazareanu a consacrat i d-sa lui Baronzi, tradu-
catorul in romane§te a lui Alex. Dumas-tatal, si lui Baronzi bio-
graful-colaborator al d-rului Mauriciu Wertheiner la Albumul
international« dela 1871-o serie de cercetari.
Ziarul de care vrem sa vorbim aci, cu titlul original May
Ion"-ziar pe care lucrarea noastra aparuta in 1927, Istoricul
presei brailene dela 1839-1926", l-a citat dupa Nerva Hodos si
Al. Sadi Ionescu, a fost intâiul ziar cu caracter informativ-politic
aparut in Braila.

1) A se vedea studiul nostru despre George Baronzi, publicat in

Analele Brliilei", NJ.. 3-4, anul Ill, 1931.
www.dacoromanica.ro
34 S. SEMILIAN

In Braila, cu 30 ani in urrna, aparuse o gazeta, anume

Mercur", scos de Ion Penescu. Dar Mercur" era un jurnal
economic, - jurnal corned/al al portalui Brdila".
0 intâmplare fericita a facut sa gasesc un exemplar din
ziarul Mos Ion", la tin prieten, d. B. Schwartz din Braila, un
pasionat colectionar de carli i publicatiuni rare.
Amicul meu descoperise acest exemplar pretios, 'hike alte
ziare i carti vechi, uitate inteun colt de pod.
Cate documente vechi, pretioase, nu s'ar gasi, daca s'ar
cotrobai prin poduri! Prea putini insa se obosesc s caute tipa-
rituri peste cari vremea a asternut praful I

Exemplarul din Mos Ion" aflat in posesia d-lui B. Schwartz,

este de douä ori pretios ; pentruca :
1. Nu se gäseste in colectiile Academiei Române ; §i
2. Este dedicat, in intregime, evenimentelor petrecute dupa
detronarea Domnitorului Alexandru Ion Cuza i proclamarea, ca
Dornn, a contelui Filip de Flandra.

Mos Ion" are ca titlu :

Ziar pentru sciri politice.
Literaturd, sciaite arti, comerclu, agriculturd .si industrid.
Ca redactor responsabil figureaza in capul gazetei : George
Baronzi.
Exemplarul poarta data de 19(3 Faurar 1867, n-rul 8, anul I.
lesia odatä pe saplamânii : Sambata.
Costul unei foi era de 1 leu si 5 parale.
S'a imprimat in tipografia Unirea" din Bräila.
Biroul de abonare pentru Brdila, la reclactiunea giarului,.
str. Germand No. 5.
Pentru celelalte judete : La onorabila Prefecturd, la birou-
rile posiale í telegrafice si la DD. Profe,sori at seoalelor publice".
Girant al gazetei este G. N. Tetorian.
N-rul 8, anul I al lui Mos Ion" - exemplarul unic pe
care-1 avem In fata - cuprinde urmatorul sumar :
Dumnegeu cu noi.-Actele oficiale dela 11 si 12 Februar.-
Corespondintd particolard.- Conservarea substantelor nutritoare
de D. S. Beloeseu.- Istoría lui Mafiomet si a Califilor de D. Ba-
www.dacoromanica.ro
 MO$ ION 35

toianu.- Poesia Dupei cfiíp sí asemanare" de G. B.- Foita:

Susenít i josenii, roman istoríc de G. B.-Bibliografia.-Anunde.
Editorialul acestui numgr, cu titlul Dumnegeu cu noi",
comenteazà, cu entuziasm, actul dela 11 Februarie 1866, cand,
In chiar ziva abdicarii lui Alexandru Cuza-Voda, a fost ales
Domn, Filip I, Conte de Flandra.
Editorialul reprezinta un deosebit interes si fiindca descrie
felul cum s'a sa;-batorit la Br5i1a, in ziva si 'n seara de 13 Fe-
bruarie 1866, alegerea noului Domn.
Reproducem intocmai-pastrand atat cat ne permite tiparul
tipografic unde se imprima acum revista, ortografia vremii-edito-
rialul datorit, dupa toate probabilitatile, lui George Baronzi, precum
si discursul rostit ostirii, de loctillorul Prefectutui, Directorul
Prefecturii, N. Murggsanu.
Ilumnezeu cu noi!
apte ani de suferinfe ce au mai adaogat re pag'nile
istoriei svantaraticei noastre patrie au Jost alta fi, par'che n'au
mai existat, i s'au $ters ca an visa urn ain mintea Romanilor la
audierea meirefulai fapt dela 11 Februar 1866. Memorabila zi ta
care s'a savar$it el, a fost asceptatä de toatä fara cu credinfa
ce-a avut'o totd'auua in Providenfa ei $t cu aceea liniscitä incre-
dere ce tali Românii aveau In persoanele acelora, cari lucrau zi
pi noapte, neobosifi $i Wei preget, pentru mantuirea lor $i a farei
noastre comune.
Ceeace afliim de pretutindene, prin ziare, prin scrisori, prin
telegrame, ne tnteiresc din ce In ce mai malt convingerea che peste
tot, dela un colf al României, pand la celalt, se simfia de malt,
de prea malt Inca, trebuinfa acestui [rot plin de patriotism, de
dreptate $i de virtute nafionalä, ca sä ne scape la timp de pe
marginea priporului in care era sd cádem cu tofii.
In fine s'a fäcut; Dumnezeu nu ne-a läsat; Romania mai
are zile de trait, mai are fii sinceri $i adevärafi cari se devoteazei
pentru fericirea ei $i a frafilor lor.
Träeascä dar Romania una $i nedespärfild
Träeascä Principele Filip 1
Treleasai Locotenenfa si noul Minister !
Damnezeu sei fie cu noi 1
In ziva de 12 ale curentei, trupele de garnisoanei In acest
www.dacoromanica.ro
36 S. SEMILIAN

ora$ au depus jurcimántul lor solemn pentru Altefa Sa Regald

Filip $i guvernul actual.
A doua zi 13 Februar, s'a finut In biserica catedrald a Sf.
Arcizangheli un Te-Deum la care s'au aflat fafd loate autoritcifile
civile $i militare i un numeir considerabil de public, care rddia
de bucurie $i de entuziasm. D. Director al prefecturet, In lipsa
D. Prefect, a finut un discurs o$tirei aflatd la parade'', care a Jost
Intlimpinat de cele mai vii aclamdri pentru Altefa Sa Filip I, $i
la jelicitärile ce a primit In urmd, aMt clerul cât i funcfionarii
civili $i militari $i cetcifenii acestui ora$, au esprimat cel mai mare
entusiasm pentru membrii Locoteninfei Domnesci, pentru ministerul
actual $i pentru corpurile legiuitoare cari $i au dat votul in fa-
voarea Principelui aclamat.
Seara tot ora$ul a Jost iluminat $i publicul se preumbla
vesel la sunetul musicei $i a luminei candelelor, umpldnd aerul de
cele mai sincere $i profunde urale.
Bucuria dar e generald dela mare peind la mic : a trebuit, a
Jost scris sus In at sei fie astfel $i aa s'a fdcut!
Acum unire $i concordid, acum prudenfei $i tact, acum li-
nisce $i credinfd, i Dumnezea cu noi !

Discursul 'Pout ostirii In Bräila, la 13 Februar 1866.

Bravi Osta$i !
Onor. Camera $i Senatul Romdniei, la 11 Februar, In zioa
and a abdicat fostul Domn Alexandru lon I, au fost ales $i au
aclamat de Domn stdpeinitor al Wei noastre pe Altela Sa Re-
gald Filip 1, Contele de Flandra, In persoana cdruia, eri voi afi
depus acel leal $1 sacru jurcimânt, unindu-vd cu ceilalfi frafi de
armci, cari au Jost pentru fare( i cu tam
Tedeumul finut astd-zi este serbarea ce facem cu religiositate
zilei de 11 Februar. Ea acum este a doa scirbdtoare nafionald ce
va fi trecutd in istoria fdrii i celebratd cu entusiasm de Romani.
Trdeascd dar Prinful nostru Filip I, recunoscinfd eternd Lo-
coteninfei Domnesci $i Minigrilor inifiatori, salvatorii $1 satisfticd-
torii dorinfelor nafiunei. Onoare ostirii Romdne !
Trcleascd Romania una $i nedespörfite i!
N. MURGMIANU

Pegina 2-a a ziarului, cuprinde urmiitoarele acte oficiale

apgrute in Monitorul Oficial dela 11 §i 12 Februarie :
www.dacoromanica.ro
 .tios tore a/

- Actul de abdicare.
- Decretul de numirea ministrilor de câtre Locotenenta

-- Comunicarea Locotenentii Domnesti cake Corpurile

Domneas ca.
Proclamatia &titre poporul roman,

Legiuitoare intrunite in §edinta extraordinarâ in localul Adunarii

elective.
- Comunicarea alegerii noului Domn, Filip I.
- Proclamatia Ministerului de Interne Dim. Ohica cake
popor.
- Circulara Ministerului de Interne câtre prefecti.
- In pagina 3-a se publica o corespondenta particulara
din Bucure§ti, datata 13 Februarie, care relateaza cum s'a produs
actul dela 11. Februarie.
Sunt amânunte cunoscute, pe cart ni le-a trimes istoria.
In aceeas pagina se reproduce scrisoarea fostului Domn
adresatâ generalului Oolescu, care face parte din -Locotenenta
Domneasca.
Un articol mai lung, neiscalit, tot din pagina treia, ne dt
câteva amânunte interesante despre anemica atmosfera culturarä
a Brâilei, In anul abdicarei lui Cuza Voda.
Affärn astfel de reprezentatiile teatrale, pe care dilentati
din junimea greacci yi bulgarei le organizeazâ in scop de bi-
nefacere sau pentru scoaIa si biserica lor §i de reprezentarea
unei drame cu care debuteaz8 "in sala lui Rate o societate de
Români, compusei din câtiva juni studenti".
Reproducem in intregime acest articol, care reflecteaza o
lume de mult disparuta :
Un exemplu bun e o lectiune bun5 ; vederea unei fapte bune
§i care o Intampinä publicul cu laudele ce le merita, ne face adesea
sá dorim a fi §i noi 15udati, cel putin aprobatt In fapte egale.
Suntem veseli a o repeti §i acum ca dela un ttmp Incoa, se vád
In acest ora§ cateva simtome In mijlocul amortirilor de tot felul In
care zace mai cu seamá ora§ul nostru.
De uná-zi junimea gread s'a pus de douä ori pe scenä
pentru a veni In ajutorul sáracilor §i al bisericei ce clAdesc cu
multe sacrificii ; junimea bulgard a facut tot asemenea, pentru ca
s'adune un mic ajutor In intretinerea §coalei uncle se duc con-
fratii lor a se lumina, a se civiliza, a se face demni de o patrie pe
www.dacoromanica.ro
ts S. SEN1ILIAN

care o vor merita. Mentionand aceste fapte, pe care datoria noastra

de publicist nu ne permitea sa le trecem, esprimaseram intr'unul
din numerele noastre trecute, dreapta durere de care eram cuprin§i.
väzand ea numai Románii stau indiferenti, reci, nepasatori, neavand
curagiul a lua nici o initiativä pentru fapte de asemenea natura,
fapte ce ar fi menite a avea cel mai frumos efect pentru ei §i pentru
tara ce o represinta ; numai Romanii, ziseram, stau la oparte, plini
de scepticism, descurajati, streini pe pämantul loi, fii vitregi In
tara lor, §i cu toate acestea alergand tot d'auna sa-§i dea obolui
de cate ori biserica unora, §coala celorlanti, saracia tuturor cerea
ajutorul nostru.
Ei bine, am fost in§elati ; cele cloud vorbe prin care am es-
primat in treacät legitima noastra pärere de räu, se vede ca au
avut un rasunet fericit, un efect binefacator in sufletul cel june §i
verde al unor tineri Romani de aci.
Suntem dar fericiti a anunta publicului, represintarea unei
drame in trei acte, ce poartä titula de PASTORUL SÄRACII cu
care va debuta maine in sala lui Rale, o societate de Romani corn-
pusa din cativa juni studenti, cari promit un viitor artei pe care
o serva.
Nici o drama nu putea fi mai bine aleasa cleat aceasta ; pe
langä merite literarie ce ea posed5, pe langä moralitatea cea pro-
vedentiala ce o caracterisä, Pcistorul Sdracu e foarte nimerit pentru
a veni in ajutorul saracilor.
Juna societate care se devoteaza sentimentului national ce o
inspira in aceastä intreprindere se serva de organismul nostru spre
a face publicului cuvenitele sale Invitäri ; rugandu-1 ca zelul cu
care a alergat Grecii la teatrul bulgar, cu care Bulgarii s'au dus
la teatrul grecu §i ei Romanii, la amundouä aceste teatre, sä nu
scazä cat de putin in privinta teatrului roman, al carui scop e tot
o binefacere pentru cei in nevoi.
Comitetul teatral ce §i-a ales aceastä societate e compusa
din D. Tetorian, D. I. lorgulescu, D. colonel Petrescu §i redactorul
acestei foi".
hC

Document al vremii, nelipsit de savoare, este urmgtorul

anuntiu, pe care-1 reproducem din acela numar al lui Mo Ion":
Mullurrlitä evenimentuluí dela 11 (3) februar presa
conferíntele publice reclobancli líbertatea lor.
www.dacoromanica.ro
 S. SEMILIAN 39

Subsemnatul are onoare dar a v invita s binevoiti a

asista la conferintele sale ce vor reincepe duminicei 20 ale co-
rentei, pe la 12 ore mericliane.
In prima conferinta se va vorbi despre Economia politic
in timpul modern".
Doamnele cari vor binevoi a ma onora cu prazenta Dom-
niei lor, vor avea locuri re,'!ervate. (Sic 0
Ing. BELLOESCU
Acest inginer Belloeseu este unul dintre colaboratorii gazetei,
caci in acelas numar public5 un articol despre Conservarea
substantelor nutritoare".
Mai colaboreazA la Mos Ion", institutorul D. Butoianu cu
Istoria lui Mafiomet si a Califilor".
Redactorul ziarului, George Baronzi, îri afara de folletonul
unui roman istoric, SLISENI1 SI IOSENII" - iseilleste cu initia-
lele G. B. cateva poezii grupate sub titlul : Dup cfiip yi ase-
meinare", (Lupoaica i meii", Pisica i soriceii", .,Gaia i Puii",
al ,,Tiranul i poporul".
Sunt versifieäri mladioase i curgOtoare, inspirate de lite-
ratura populara, pe care George Baronzi a stiut s'o utilizeze
cu foarte mult talent In opera sa poetica,
Din cele patru poezii, redam pe aceasta :
.Lupoiaca gi meii.
Feti feti cucueti In calcaias
Lisa mamei descueti, Drop de sare
Cei v'aduce In spinare...
Lapte'n rate Bietii melusei credea
Frung lisdndat descfiidea
Buga Si lupoaica cum intra
Mcliias Toald turma o manca.
Mos Ion" a Incetat s apar5 In Februarie 1868, cand a
fuzionat cu L'Echo Danubien" din Galati, redactat de S. Car-
mellin, schimbandu-§i firma in Presa Romana"
Nici aceasta gazeta nu se aflä in colectiile Academiei.
Presa Roman", redactatO de George Baronzi si S. Car-
mellin, a aprtrut sOptarnanal, in douä lirnbi : român i franceza.
Mat despre L'Echo Danubien" cat i despre Presa Romanti",
d. Barbu Lazareanu a serfs cu prilejul unei lucrOri privitoare
la Carmellin pe care am amintit-o in Istoricul presei brailene".
S. SEMILIAN
www.dacoromanica.ro
 LUPTA NATIONALA
- UN VECHI ZIAR BRAILEAN DE LUPTA PENTRU UNIREA
CU ARDEALUL -
de S. SEMILIAN.

Lupta Nationala" este un vechi ziar brailean, care, fart'

nici o exagerare, are o importanta semnificatie istorica, asupra
careia cronicarul impartial va trebui sa staruie mai indelung.
Acest ziar a desfasurat o vie actiune patriotic& ce va trebui
odata integrata In istoria luptelor ideologice pentru unitatea
nafionala a poporului roman.
Lupta Nalionala" si-a adus contribufia sa remarcabila in is-
toria evenimentelor cari au decis intrarea Romaniei in razboiul
pentru realizarea idealului national, intrucat a fost unicul periodic,
care desi a aparut intr'un ora$ de provincie din vechiul regal, $i-a
dedicat totusi activitatea, aproape exclusiv, apararii conationa-
lilor subjugati, de peste munti. Ziarul acesta a rniscat $1 a sus-
tinut in sufletele Jegafenilor", a brailenilor in special, dorinfa
de a lupta pentru eliberarea frafilor lor, cari sufereau sub
stapanirea ungurilor.
Lupta Nationala" a apärut la 29 August 1893, ca organ
saptarnanal. Luptand cu mari greutati materiale, ziarul a reu$it
totusi sa se menfie pana la Apri lie 1895. Aparut in preajma
procesului Memorandum-ului, ziarul pi.a propus sa stäruie mai
mult asupra situatiei Romanilor de peste munti, protestând inteuna,
cu vigoare, cu demnitate, impotriva persecutiilor conationalilor
din Transilvania si contra hegemoniei silnice a Maghiarilor.
In primul cuvânt, intitulat Cake cllitori", Lupta Napo-
nala" scrie :
Jurnalele din Romania absorbite prea mult cu afacerile
OHL abia pot incapea putine date in coloanele lor referitoare
la suferinjele Romanilor subjugati, la lupta care o due ei $1 la
mi$carea inceputa in tar& cu atata ravna $i dor, de harnicii
nostri studenti universitari.
Pentru a umplea o lacuna de mult simfita in ora$ul nostru,
am hotarat de mull scoaterea la lumina a acestei foi totdeauna
bine informata de ce se petrece in tara Ardealului $i de ce se
face in fora noastra, pentru nenorocifii subjugati.
www.dacoromanica.ro
 tiN VECHI ZIAR BARRAN, LIPTA NATiONAL1' 4i

In adevar 1 In ora$ul nostru nu existä o gazeta cu a-

ceasta destinatie. Braila este un ora$ cosmopolit, cu multä
mi$care eeonomic i cu interese materiale avi de multe $i de
variate. Vartejul economic este atat de puternic, incât putini $i
prea putini mai au timp i ragaz de a se ocupa i cu chesti-
unea nationalä.
Si data din vârtejul ocupatiunilor zilnice, vom putea, fie
$1 pentru câteva momente, atrage atentiunea unuia i altuia spre
o cauza mai mare $i mai sfanta prin marimea ei i daca vom
putea alunga piroteala de care suntem cuprin$1 i vom incalzi
inimile spre rzboiul de nationalitate, credem atunci ea vom fi
motivat pe deplin existenta acestei foi, iar noi ne vom fi facut
in parte datoria".
Lupta Nationatä" s'a conformal intocmai programului pe
care $1 l'a propus din primul numar. Ea n'a lasat nici un eveni-
ment mai de seama petrecut in Ardeal, filed s5-1 releveze pi
fruit* sit protesteze energic i demn atunci cand era cazul. Din
aceasta cauza, in 1894 i se interzice debitul po$tal in Ungaria,
pentru a nu putea fi citit de Românii ardeleni.
Lupta Nationala" a fost o adevarata oazgi de mangaere
$i de sperante, pentru Românii subjugati din Transilvania. Luand
parte vie la nevoile $i suferintele lor, ziarul deschide liste de
subscriptie pentru liceul din Blaj, pentru acoperirea amenzilor
pi cheltuelilor de judecatii ale membrilor comitetului national
din Cluj, implicati in faimosul proces al Memorandum-ului pi
provoaca la Braila un grandios meeting de protestare impotriva
acestui proces.
Directorul acestui ziar a fost D-1 Leonte Moldovan, ac-
tualul pre$edinte al Senatului. D-sa a scos ziarul limp de 2
ani, 1893-1894, adica in epoca procesului Memorandum-ului,
cu sacrificii materiale personate. Pasiunea pentru acest ziar ii
era a§a de mare, incat d-sa facea singur corecturile, se in-
grijea singur de lipirea timbrelor i chiar ducea gazeta la po$ta.
In acest ziar, D-1 Leonte Moldovan a publicat o serie de
articole, in earl predomina o inalta tinuta patrioticä i sairuie,
neclintitgt, credinta inteo Romanie mare $i ferícita".
Astfel, in Lupta Nationala" aparuta la 1 Ianuarie 1895,
In articolul La multi ani", D-sa scrie, inspirat :
Romanilor de inima, sincerile noastre urari de fericire.
Le dorim din suflet, ani multi $i fericiti pentru a putea lucra $1
deacum inainte cu spor pe câmpul intins i spinos al dezro-
birei nationale, ca sa lase urma$ilor o Românie mare si feri-
cita, un colt de civilizatie $1 progres in rasaritul acestui con-
tinent, care ne prive$te cu dragoste parinteasca, ca pe cel mai
bun, mai cuminte i mai cu viitor copil al sau".
Majoritatea articolelor d-saIe sunt inchinate situatiei po-
titice a Românilor din Ardealul subjugat i urmärese sa creeez
www.dacoromanica.ro
41 S. SEMILIAN

in tara", o atmosfera de impartkire a suferintelor acestora,

aruncand o vie lumina asupra tristei lor soarte.
In numarul din 28 August 1894, numar cu care ziarul infra
in arml II, D-1 Leonte Moldovan marturiseste urmatoarele in ar-
ticolul de fond intitulat : Catre onoratii cititori" :
Pentru noi interesele natiunii mame sunt mai presus
de toate".
Inteadevar, D-1 Leonte Moldovan in tot ce a scris in
acest ziar, a pus mai presus de toate interesele natiunii. Pres-
tigiul pe care l'a avut Lupta Nationala", nu numai in Braila,
ci si in tara intreaga, si mai ales la Bucuresti, a fost remarcabil.
Ziarele importante din Capitalii, reproduceau dese ori, in Mire-
gime, articolele din Lupta Nationala" si le insoteau de cele
mai frumoase elogii.
Alaturi de D-1 Leonte Moldovan, au colaborat activ la
Lupta Nationala", Paul Augustin, fost profesor la liceul Nicolae
Balcescu, decedat curand dupa razboiu ; Alexandra Cciulei,
care la 2 August 1894 a fost si coproprietarul gazetei ; D. Mí-
ficiilescu, pe atunci student ; si d. Petre LaRaroneanu, actualul
decan al Baroului Braila, pe atunci institutor, care colabora
mai ales la partea cultura1 d. si literara.

www.dacoromanica.ro
 ARBORI1 IN ESTETICA $1 HIGIENA BRÄ1LEI
- INDREPTARI NECESARE -
de Ing. silvic Dr. CONST. D. CHIR1TÄ

Celui care ar privi-o de undeva, de sus, Braila i-ar apgrea

vara ca o imensa grading, inecata in verdeata arborilor,
Cu putine exceppi, strazile Brailei sunt plantate cu arbori,
cari dau oraplui un distins aspect estetic si-i amelioreaza sen-
sibil conditiile de temperatura (vara) si de higiena, in general.
Distributia, facuta dupa o minunata geometrie, a strä'zilor
§i bulevardelor §1 plantarea lor cu arbori, dovedesc excelentul
spirit urbanistic al intemeetorilor Mild noui.
Dar nu numai atata. Braila are - mai ales, a avut - acea
intinsa si frumoasg padure a Monumentului", taiata de o larga
sosea pentru vehicule si pietoni §1 presarata de colturi artistic
innobilate prin culture florilor. Mana omului a putut sa realizeze,
acum cateva decenii, aceasta rara opera de cultura viguroasa
si estetica a padurii, aci, In plina stepa, domeniu al intinsurilor
de Barggan 1 . . . .

Cat de mareata a fost candva aceasta grading a Brailei 1

Soseaua Kisselef ramasese mult in urma Wit' de soseaua
Monumentului, ca splendoare, ea higiena, ca atractie multiplg.
Cel care a cunoscut Monumentul" Brailei, padurea si
soseaua Monumentului, inainte de rgzboi, 41 poate Inca azninti
de frumusetile tainice de codru, de splendidele dimineti de
varg, innecate in racoarea unui aer diafan si in simfonia con-
certelor naturii. Totul respira, frumusete, liniste, sanatate.
5i daca s'a intamplat ca acel ce a cunoscut aceste nepre-
tulle farmece ale Brailei dinaintea razboiului, sa fie pe atunci
copil sau adolescent-cum eram eu-si daca le-a indragit cu
pdevgrat, cunoscându-le in intimitatea lor splendidg si duioasg,
astazi, nostalgia Brailei care a fost, il Intristeaza, 11 umple de
amaraciune.

www.dacoromanica.ro
44 Ing. allele br. CONST. D. CHIRITX

Cad, realitätile sunt astäzi altfel. Ele nemultumesc, nu

numai pe cel care iube$te Braila ca pe o patrie a copiläriei
sale, ci chiar pe spectatorul cu ochiu rece.
Sil precizam.
Cândva s'a putut creia in preajma Bräilei acea viguroasä
$i frumoasä plantatie, cunoscutil de noi sub numele de pädurea
Monumentului". Pentru cel care $tie ce insemneaza o astfel de
pädure, aci, in conditii de stepa, prea putin ameliorate de in-
fluenta Dunärei, infaptuirea acestei paduri constituie in adevär
o opera demnä de toatä cinstirea.
Innaintqii nostri au stiut apoi sä dea Bräilei acea haina
a decorului de särbfitoare a Naturii, plantând cu arbori sträzile
$i bulevardele. $i acest lucru a reusit de rninune.
A venit insä räzboiul, cu vandalismele si nevoile lui. Fru-
mo$1i arbori din pädurea $1 parcul Monumettului au ckut, in
cea mai mare parte, pradä toporului. S'au täiat, cu furie, färä
milk foarte multi arbori din interiorul plantatiei si multi chiar
de pe aleea principalli.
Pädurea a fost bräcuitä, ciopârtitä, mgcelärità.
A trecut kw dar si pe aid räzboiul 1
Dar, peste plantatiile inaintasilor nostri a trecut $i vremea.
Arborii au limbiltrânit si multi dintre ei-salcârnii, cei in genere
putin longevivi-au inceput sa lâncezeascä sau sii se usuce.
Astfel, am ajuns la situatia grea de a ne vedea sträzile cu
plantatlite descornplectate-pe alocuri chiar totale pierdute-iar
pädurea Monumentutui redusä la mai putin de 112 din ceeace
a fost altädata, ca numär de arbori, $i paraginitä ca aspect.
Dupa räzboi, s'au inceput lucräri de replantare a sträzilor
oraplui si a pädurii $1 $oselei Monumentului. S'a lucrat lust]
putin intens, pe apucate $1 färä un plan bine definit.
Ceeace intereseaza insa in'deosebi, este reusita unor astfel
de lucräri. 0 foarte obiectivä observalie anualii a lucrärilor
executate, m'a condus la concluzia, ca aceastä reusitä este
extrem de redusä.
Eram elev de liceu, când, cu colegii de clasä, am plantat
salami pe aleea Monumentului. Ne legasem fiecare o parte
din suflet de cafe un arboras plantat. Am urmärit apoi opera
noastrii. Din primul an s'au uscat peste 3/ 4 din numärul arbo-
rilor plantati. In anii urmatori au tot pierit si altii, piânä au rämas
www.dacoromanica.ro
 ARBORII IN ESTETICA $1 HIGIENA BRÄILEI 45

cativa. si s'a revenit anual cu plantatia - festiva sau nu - pe

aceleasi locuri. Dar arbori sanatosi tot n'am vazut ridicându.se
pe urma sfortarilor depuse. Plantain le au lancezit in cea mai
mare parte sau s'au uscat. Fata de numarul total al puietilor
plants% numai o foarte redusa proportie - chiar dupa reverdri
cu plantatia pe aceleasi locuri - s'au prins i cresc mullumitor.
Aceea0 situatie si la plantatiile de pe strazi si bulevarde ;
arborasii plantati au lancezit ori s'au uscat in mare parte. $i
astazi se pot vedea, spre ex., pe B-dul Carol, arborasi nou
plantati cad se lupta cu moartea.
Nu intelegeam - pe atunci - de ce nu reusesc plantatiile
actuale, ale Brailei, cand mai inainte s'a putut plantit, pe ace-
least locuri, arbori minunati i chiar o padure intreaga.
Se pune intrebarea fireasca : dece mai inainte s'a reusit,
iar acum se inregistreazii asemenea esecuri ? Nu mai este po-
sibil sa realizam plantarea in bune condinuni a orasului §i a
imp rejurirnil or ?
Vom cauta sa raspundem acestor intrebari, cercetand unele
aspecte le acestei paduri, modul de lucru la plantatiile execu- -

tate dupa razboi, cauzele esecurilor, explicatia reusitelor pi

posibilitajile de lucru in viitor.
In intentiunea acestor preocupari, nu este nimic din ten-
dinta de a invinovan pe cineva ; ci este numai grija unui fiu
al ei ce s'a devotat preocuparilor silvice, pentru Braila noastra.
Vom incepe cu padurea Monumentului, o plantatie in varsta
de aproximativ 8-9 decenii. E constituita In majoritate din salcam
si alte specii plantate mai apoi sub forma de grupuri sau diseminate
neregulat : specii de ulm, tei, frasin, plop, apoi g1di, otetar,
sofora, paltin de camp, &liar, dud, thuia, §. a.
Aleea principala a fost plantata, pe cea mai mare por-
tiune, cu salcam ; in fund, pe calea ferata, cu gIdi i thuia.
Dintre speciile intrebuintate, salcamul- adica specia prin-
cipala-ameninta mai mult viitorul acestei plantain, desl la in .
ceput a aratat desvoltarea cea mai viguroasa si a atins repede
dimensiuni mari. In adevar, deziluzia a venit repede.
Salcamul este arborele care, in parcuri, gradini, pe alei,
etc.-adica acolo unde se cer arbori de lunga durata-conduce
in mod sistematic la neplaceri, fiindca dela varsta de 30 ani el
incepe sa iîncezeasc i, fara mare intarziere, varfurile i se
www.dacoromanica.ro
46 lng. silvic Dr. CONST. D. CHIRITÀ

usucä. Arborii sunt atunci deperisanti iar pansit sa se usuce

complet ofer o priveliste foarte putin estetici, de parc sau
gràdin5 in paragina.
Prin urmare, chiar &Ica n'ar fi venit rzboiu1, astiizi pro-
blema se punea aproape cu aceeasi gravitate, din cauza longe-
vitätii scurte a salcâmului.
Dar pe lânga acest fapt, a intervenit o cauza care a gran
dezastrul §1 care a fácut apoi imposibil8 refacerea (cu exceptii,
din intâmplare, dup5 cum vom vedea).
Salcâmul este un arbore care nu creste bine in pämânturi
prea argiloase i prea indesate, deci prea compacte, ca acelea
din pádurea Monumentului, i in deosebi de pe alei, unde cir-
culafia vehiculelor si a pietonilor a transformat solul inteun
mediu mult prea indesat pentru ca arborii sa mai poatá vegeta
viguros.
La aceastil indesare a solului, salcâmul este extrem de
sensibil i, când nu se aflii in conditii exceplionale de umiditate,
nu intârzie sá lâncezeasdt §i apoi sá plug.
Scurta duratil a viefii salcâmului i solul foarte neprielnic
in care a trebuit sá creascä, au condus deci la uscarea unui
foarte mare numar de arbori i la starea generalii de lâncezire
§i uscare parfialä a arborilor ramasi.
Cum salcâmul reprezinta majoritatea arborilor din aceasta
plantatie, se intelege cá proportiile ráului sunt foarte marl.
Adaugând la fenomenul natural de depericiune a sala-
mului, tiiierile de jaf facute in timpul räzboiului, ne putem usor
imaginA stared de generalii paragina, in care s'a aflat padurea
îndatá dupá rásboi.
S'a trecut imediat la opera de refacere. Dar cum s'a lucrat ?
Mai intâiu, trebue remarcat cá nouile constructiuni de scoli
pi autoritäli au ocupat aproape intreaga suprafafil-cu plantatie
frumoasa inainte de rázboi-dintre bariera Cálárai i linia fe-
rata ce traverseazá aleea Monumentului (Garii-Fabrici).
Luceérile de replantare s'au executat la inceput numai pe
aleea principalá ; iar mai apoi pe aleele secundare i in punctele
mai insemnate ale fostei paduri.
Plantatiunile pe alei nu s'au fácut dupil un plan bine sta-
bilit ; ci, acolo unde arborii batrâni s'au uscat sau au dispgrut,
s'au plantat arborasi de salcâm i glädif, teiu, ulm, inteo distri.
www.dacoromanica.ro
 ARBORII IN ESTET1CA $1 HICIENA BRAILEI 47

butte lipsitä de regularitate. Technica plantatiei a fost profund

gresitä, in deosebi pentru salcâm, care si in noile lucräri a
reprezentat elementul principal. S'au plantat puieli de dimensiuni
mari, in gropi inguste, siipate inteun pämânt extrem de indesat
si greu, tare ca de piaträ, in stare uscatä. Ceeace constitue o
foarte gravä gresalä in plantarea i cultura salcâmului. Aceestä
specie, pentru ca sä se desvolte viguros, are nevoe de un sol
usor, afânat, bine mobilizat sau nisipos. In pärnânturi cu multä
argilä i insuficient afânate, suferä. Iar in pämânturi foarte corn-
pacte si grele-ca acele in cari s'au sApat gropile pe alei-este
repede condamnat pieiril.
Asa se explica de ce ant dearândul s'au plantat salcâmi
pe alei lar din aceastä munc6 repetatä n'a fames aproape nimic,
pänä ce nu s'a ameliorat putin procedeul de lucru, prin lärgirea
gropilor. Totusi, nici astfel rezultatele nu au fost si nu sunt
multumitoare. La scrizuta reusitä a lucrärilor a contribuit si faptul
cf puietii erau läsati prea multä vreme cu rädäcinile expuse
soarelui si vântului, gresalä de neiertat inteo cultura a arborilor.
Celelalte specii : glc1ifa, teiul, ulmul, etc., au avut aceeasi
soartä.
La acestea, pe laugh' relele condifii de sol - in care au
fost introduse i in care nici o specie de arbore nu gäseste, un
mediu prielnic - s'a adäugat i faptul c, fiind plantate la Waste
relativ mari, sansa de prindere era scgzutil sensibil prin orice
circumstantä defavorabila (rädäcini insuficiente, uscarea rdci-
nilor fine, sol neprielnic, uscaciune, etc.).
0 alla gresalä care s'a fäcut si care a stricat mult aspectul
aleelor i, pe unele portiuni, al O&M insäsi, a fost falerea in
scaun" a salcâmilor bätrâni, adic taierea coronamentelor lot
si läsarea numai a trunchiului sau a originei coronamentului. Se
credea c astfel se vor obtine forme mai frumoase i cii sal.
câmii lâncezi sau deperisanti isi vor reciipäta vigoarea.
Rezultatul a fost insä c unii arbori n'au mai dat noui ramuri ;
iar foarte multi arbori au format o redusä coroanil, obtinându-se
astfel arbori cu forma putin estetica, de ciuperca proaspät rä-
säritä. Ceeace i astäzi se poate observe. Salcâmiii stiniitosi
nu prea bâtrâni, gläditele i alte specii tratate astfel, au dat o
coroanä destul de frumoasa si au imbracat din nou aleele. Pro.

www.dacoromanica.ro
48 Ing. slIvIc Dr. CONST. D. CHIRITÄ

cedeul este deci bun in anumite cazuri precise ; nu poate Irish*

salva arborii dela pieire, asa cum probabil s'a sperat.
Acestea sunt principalele observatii ce s'ar putea face
asupra erorilor in lucrarile de plantare dela Monument. In acela§
limp ins& trebue recunoscut ca a existat multil buniivointà, eii
s'au fricut eforturi Iiiudabile si eii s'au realizat si lucruri frumoase.
Dintre realizäri, trebuesc citate colturile de adeviirat parc
din imprejurimile imediate ale Bufetului, poliunile de alei bine
plantate (ex. In fata Bufetului), s. a.
Treckind acum la lucrarile de replantare executate pe sirki
si in deosebi pe bulevarde, va fi suficient stt remardim cit. s'a
procedat la fel ca in lucrärile dela Monument, si s'au obtinut
rezultate analoage, adicri in genere foarte slabe. Bulevardul
Carol ofer& in aceastil privintii, o imagingi precisii.
Oricare ar fi specia de arbore plantar& nu se poate reusi
atunci cand plantatia se execut6 intr'o groapa stramt& sriparii
in piimântul excesiv de bâtiltorit al unui bulevard.
Dacrt nu se vor face schirnbarile necesare in modul de a
se lucra, nu vom reusi niciodata sii revedem striizile bine plan-
tale ; continuu se va lucra, continuu se va cheltui si continuu
vom avea in fatii o plantatie care stä sa moarii.
*
Sa vedem acum, care ar fi modul indicat de a se lucra.
In privinta aceasta, indicat ar fi un adevarat proect de
refacere a plantatillor, cu recomandatiuni precise pentru fiecare
punct sau portiune a suprafetei sau strazii de replantat. Cum
ins& nu am intocmit un asemenea proect, ne marginim la a
schita aci numai liniile mari, principiale, ale acesiei chestiuni,
ramanand ca mai tarziu, (Inca s'ar constata dorinta unor preci-
zari de amanunt, sa revenim.
Specifie de cultivat. Trebue sa se renunte - total sau in
cât mai largti miisurA - la salcâm, adica la specia ciirela i s'a
dat panii acum importanta cea mai mare. Plantatiile din locuri
de agrement, parcuri, de pe strilzi, bulevarde, etc., trebuesc sii
fie lucrari de durata. Cu salcamul, dupii 30.40 ani problema
este din nou deschisa.
Apoi, salcâmul nu este indicat §i din cauzä ch. solul - in
genere prea argilos si compact - este prea putin prielnic asestei

www.dacoromanica.ro
 ARBORII IN ESTET1CA $1 HIGIENA BRAILEI 49

specii. Pe strazi si bulevarde in deosebi, trebuie sg se renunte

cu totul la salcâm.
Salcâmul ar fi admirabil in plantatiile din Parc, dar numai
acolo unde se pune problema unei urgente decorgri prin arbori
a unei anume portiuni de suprafatg (ex.: cum a fost in fata
Bufetului). In acest caz insg, trebuesc luate toate mgsurile pentru
o bung pregatire i intretinere a solului.
In plantatiile din Parc (dela Monument) sunt indicate a fi
intrebuintate speciile : ulmii (Ulmus vegeta, pentandra i effusa),
teiul (Tilia tomentosa - T. Argentea), stejarii americani (Quercus
rubra, tinctoria si coccinea), stejarul pedunculat (Quercus pe-
dunculata), frasinii (Fraxinus americana alba si pubescens, Fr.
Paxi, Fr. ornus), plopii (Populus Canadensis, P. balsamea, P.
argentea), artarii (Acermonspesulamim, A. platanoides si A.
Schwetleri), toate varietätile de Robinia (R. Pseudoaccacia mai
putin), glgdita (Oleditschia triacanthos), platanii (Platanus orien-
tails i occidentalis) si Liriodendron tulipifera.
Pe strgzi i bulevarde, spedile cele mai rezistente (mai
ales la dogoarea din timpul verii) s'au dovedit a fi ulmii. Dease-
menea, indicati sunt teiul, platanii, Liriodendron.

Modalitatea de lucru.
a) Pe alei, sträzi i bulevarde, trebue sâ se pgrgseasca
neoranduiala de pang acum, de pe urma cgreia vedem un
amestec neregulat i bizar de specii : ici un salcam, apoi doi
tei, un ulm, trei salcami, o glgditg, etc. Aceasta doveciete lucru
pe apucate, §i o lips inadmisibilci de sistemg ; apoi, oferg un
decor foarte putin estetic.
Aleele, strgzile si bulevardele sg se planteze pe portiuni
mai maxi cu una i aceeasi specie, urmand a se realiza astfel
portiuni cu ulm, portiuni cu tei, portiuni cu platan, iar nu toate
acestea inteun amestec neregulat.
In interiorul parcului, amestecul speciilor este binevenit.
Insä nici aici amestecul individual nu este recomandabil, fiindcg
e foarte greu de condus iar multe specii - cele mai incet
crescgtoare si de lumina - ar fi expuse pieirii. Recomandabil
este amestecul pe grupe sau buchete, constituite fiecare din
Cate o singurä specie, diferitg dela grupg la grupg.
www.dacoromanica.ro
50 Ing. sIlylc Dr. CONST. D. CHIRITÁ

Pentru plantare sa se intrebuinteze puieti viguro§i, cu un

sistem de radacini bine desvoltat. Transportul puietilor trebue
facut cu mare grija, pentru ca radacinile fine sa nu se usuce
Daca pamantul in care se planteaza nu e ud, arborele plantat
va trebui udat, cel pulin pe alei §i bulevarde. In interiorul padurii
trebue sa se lucreze cu puieti mici (2-5 ani), fiindca ace§tia
se prind mai sigur.
b) Plantatia sa se faca numai in teren bine i profund
mobilizat. Este o fundamentala gre§ala sa se creada ca. arborii
pot cre§te inteun pamant compact, in care s'a sapat o mica
groapa. Arborii au nevoe de un mare spatiu in sol, radacinile
lor trebue sa se intinda mull in laturi §i in profunzime, pamantul
sa fie bine aerisit, apa sa poatil circula upr, etc.
Plantarea in gropi sapate In pamant compact, trebue pa-
rasita, atat in interiorul arboretelor (fractiunilor de padure) din
pare, cat mai ales pe alei i bulevarde. In acest scop, in
interiorul arboretelor (paduri) solul trebue sa se mobilizeze
profund (prin arare sau prin sapare cu harletul - in cazul su-
prafetelor mici) pe toata suprafata de plantat. Oropile trebuesc
facule in Oman-WI arat sau sapat, in genere desfundat pe
toata suprafala.
Pe alei §i bulevarde este indispensabil sa se creze o Rona a
arbordor, adica o fa§ie lata de 1,50-2,00 m. mobilizata profund
pe toata suprafata, pe axa careia se va face gropile de plantat.
Pe aceasta zona a arborilor, va trebui sa nu se calce, iar solul
se va mentine in buna stare de afanare, neinburuienit, etc., prin
a§a zisele luerari de intretinere.
Pe aceste fâii, daca sunt udate, se vor putea cultiva,
din loc in loc, flori.
0 asemenea zona a arborilor s'a creiat - cu intentia numai
de a se cultiva flori - in fata Bufetului dela Monument. Re-
zultatele stralucite se fad : toti salcamii s'au prins §i vegeteaza
admirabil.
Pe strazile pavate este necesar ca in jurul tulpinelor ar-
borilor sa se lase liber un spatiu cat mai mare, iar parnantul
din acel spatiu sa fie permanent bine mobilizat.
Operatia de intretinere a solului, oricat de costisitoare, ar
trebui executata §i in buchetele, in grupele sau arboretele mai
mari care se vor instala : solul va trebui pra§it de 2-3 ori pe
www.dacoromanica.ro
 ARBORII IN ESTETICA $1 HIOIENA BRÄILEI 51

an, 'Ana ce se va realiza starea masiv, adidi pânii când solul

va fi suficient umbrit de coronamentele arboriior.
Mai tärziu, dupri ce arborii s'au desvoltat viguros, putem
permite inierbarea solului din interiorul grupelor. hare grupele
de arbori trebuese, evident, lasate peluse de iarbil pentru
a grement.
Pentru a se da parcului un aspect mai variat i estetic, va
trebui srt se procedeze neintârziat la instalarea de grupe, buchete
de diferite specii, in deosebi de arbori decorativi, indigeni sau
exotic!.
In acest scop, este indicatä taierea progresivâ a grupelor
de salcâmi britrâni, lâncezi, defrisarea lor (scoaterea din primânt
a radkinilor) si in golurile (ochiurile) circulare sau eliptice de
1-3 m, astfel deschise in masiv (padure), sä se mobilizeze solul
pe toat5 suprafafa si sri se planteze cu speciile dorite.
Daca, du. pa un limp oarecare, se constatil câ arborii tineri
au nevoe de lumin, ochiurile in cari acestia sunt plantati tre-
buie lärgite cu o zona inconjurâtoare de 2-3 m Mime.
Pe alei trebue s5 se renunfe la principiul de a se inlocui
unul câte unul arborii cari se usuca. Fiindca, lucrând asa, nu
mai termintim niciodatil ; arborii nou plantati n'au lumin5 su-
ficienta, iar aleia capâtâ un aspect foarte neregulat i urit.
Procedeul indicat aci este de a se scoate in fiecare an
sau la 2-3 ani, top arborii de pe câte o portiane de alee cu
arbori prea bâtrâni i in locul lor sa se planteze arbori noui
de câte o specie.
Sacrificäm pentru câtva timp anumite portiuni de alee, dar
ajungem cândva sa avem din nou o alee bine plantatrt. In a-
ceasta privinfa ar trebui procedat curagios i cu multri iufeal5. Cu
timiditate i cu jurnâfäli de rnsäsura nu ajungem sa refacem aleele.
Acelas lucru, in privinf a bulevardelor.
0 problemä grea pentru Infrumusefarea acestui pare o
constitue invazia otetarului. Acest arbore formeazä - din liistari,
drajoni i seminfisuri-desisuri foarte intinse, greu de indepârtat.
Este necesarâ o acliune foarte sustinuta de defrisare a desisurilor
ce se instaleaza i chiar a arborilor bâtrâni. Farrt aceastrt elimi-
nare a ofetarului, nu vom putea realiza un pare frumos i durabil ;
riscam tot timpul sa vedern lucrariie invadate de aceastii specie.
Pentru incheierea acestor considerafiuni, o ultimrt reco-
www.dacoromanica.ro
52 Ing. silvic Dr CONST. D. CHIRTTÄ

mandatie. Arborii sunt foarte sensibili in desvoltarea lor, falä de

starea fizica a solului. Acesta trebue deci menjinut In stare
cât mai afânat5.
In acest scop, trebue interzis cu desiivärOre phunatul, care,
spre marea noastra ru§ine, Inca se practicii - ici, colo - in
parcul de care ne ocupäm.
Apoi, pentru diferitele exercijii militare care se fac in acest
pare, ar trebui sä se desemneze locuri precise, in câteva poieni.
Stationarea indelungata §i repetatä a masselor de oameni in
pädure conduce la indesarea solului, fácându-1 astfel foarte
neprielnic vegetajiei arborilor.
Aplicându-se procedeele generale de mai sus,-se va ajunge
curând la o adeväratä refacere a fostelor plantajiuni, iar parcul
dela Monument, astäzi parcul Regele Carol II", va cunoa§te
din nou, cel putin splendoarea dinainte de räsboiu.

www.dacoromanica.ro
 ACTIVITATEA PORTULUI $1 DOCURILOR BRAILA
IN ANUL 1933, FATA. DE ACTIVITATEA
ANILOR PRECEDENTI
- INDREPTARILE CE TREBUESC ADUSE, PENTRU REFACEREA
ECONOMICA A PORTULUI BRAILA -
de ing. insp. g-ral PAUL DEMETRIAD.

1. Miscarea generala in portul Bráila, inc(usiv

Docurile, dupd statistica administrativa a Capitániei
Portului Bräila.
a) Miscarea vaselor de navigatiune fluviara în anul 1935.
Numarul intrarilor de slepuri alte vase fluviale, in portul Braila,
i

pe anul 1933, a fost in total de 5.578, pe când in anul 1932 se

. inregistrase numai 4.364 inträri. Avem deci o uoará tendinta de
inviorare, desi suntem departe de anul 1911 cu peste 6.611 intrari
de vase fluviale, precum si de activitatea anului 1926, când, la
inträri, gratie tranzitului de cereale sträine (sârbesti, bulgäresti, etc.),
am avut 6.789 intrari. Activarea pe anul 1933 se datoreste numai
volumului cerealelor sträine, care repreginta cea mai mare cota
de tonal manipulatei vre-o data la Braila.
Statistica Capitäniei indicä ca incärcámant al acestor vase
sosite in poit, 1.416.100 tone. Comparativ cu anul 1932, rezulta-
tele sunt mai mult de cat multumitoare, intru cat in acel an, situatia
se prezentase cu un tonaj din cele mai reduse : 920.018 tone.
Traficul anului 1933 atinge aproape activitatea anului 1926
- unul din cei mai bogati ani post-belici - cand incarcámantul
vaselor fluviale sosite in portul Braila atinsese cifra de 1.428.259
tone. Ne-am apropiat In 1933 chiar de marele tratic al anului 1911,
cel mai activ an al portului Bráila, cand totalul de tone intrate cu
vasele fluviale a atins cifra de 1.613.115, atat gratie traficului ro-
mânesc cat i traficului strain.
In ceiace priveste esirile de vase fluviale din portul Braila,
cifra inregistratä de 5.471 esiri este tnai mare ca totalul esirilor
din 1932, in numär de 4.769. Am avut in 1933 multe vase sträine,
cari dupa ce au adus cereale pentru transbord in portul Braila,
s'au reintors in susul Dunarei. Tot astfel s'a Intâmplat i in anul
www.dacoromanica.ro
54 INC. PAUL DEMETRIAD

1926, când numärul vaselor e§ite au inregistrat totalul de 7.006

mi§cari.
Mi§carea de vase fluviale in portul BrAila nu este bine pro-
portionatä cu traficul In tone, din cauzA cá in acest port se gâsesc
sediurile societâtilor de navigatiune particulare din România §i
bazele navale ale diferitilor armatori particulari. De aceia, comen-
tariile noastre trebuiesc indreptate numai asupra vaselor e§ite cu
Incarceimânt, pentru a judeca activitatea realá a acestui port.
In anul 1933 au e§it din portul BrAila numai 853 §lepuri in-
c5rcate iar 4.618 §lepuri au fost deserte ; indrcâmântul respectiv a
fost de 220.029 tone. Comparativ cu anul 1932, când num5rul
§lepurilor e§ite cu IncArcâmant a fost de numai 628, iar al §lepu-
rilor goale de 4.145, activitatea lui 1933 se prezintä mai bogatá.
Cantitatea micei de inceircmânt esitei din portal Breiila cu
vase fluviale, ne indicei cci acest mare port nu mai Influenfeagei
asupra activitci(ei portului Salina, din punctul de vedere al tra-
ficulul de cereale, astfel cum influenfa In trecut si mai ales
Inainte de rsboi.
b) Miscarea vaselor de navigafiune maritimei In portul
Brila pe anul 1933. Totalul vaselor de navigatiune maritimä in
portul Bräila, in anul 1933, a fost de 448 de corpuri, fatä de 423
sosiri In anul 1932. Rezultatul este mai putin slab, dad' considerAm
a in 1930 am avut un numAr de 536 sosiri de vase maritime,
iar in 1926 s'a ajuns pAnä la 580 sosiri.
Din aceste vase sosite in 1933, numai 175 au intrat Thar-
cate, aducând circa 218.820 tone mArfuri diferite, pe cand in anul
1932 sosirile -de vase maritime incArcate, au fost numai de 130,
§i cu 103.323 tone mArfuri. Restul vapoarelor au sosit de§erte, in
num5r destul de mare : 273 In anul 1933, fatá de 293 sosiri in
anul 1932.
Activitatea anului 1933 din punctul de vedere al sosirei va-
poarelor s'a apropiat de aceia a anului 1927, care a inregistrat un
numAr de 447 sosiri ; dar este departe de aceia a anului 1930, cu
677 sosiri.
Vapoarele ie§ite din portul Bräila in anul 1933 au ridicat un
incärcamant de aproape 1.341.000 tone mArfuri. Comparativ cu anul
1932, situatia este supetioarA, intrucAt In acel an incärcâmântul a a-
tins numai 1.110.000 tone. Totu§i, ineärdmântul corespunzátor tra-
ficului total din 1933, insumând peste 1.341.000 tone, e departe
de marele trafic ante-belic din 1911, când totalul indrcâmantului
e§it cu vapoarele maritime a atins cifra de 1.614.591 tone. Cu tot
ccest IncArcâmânt, portul BrAila este in mare deddere economid.
Regultatul pare foarte curios, constatând slabul efect asupra
strei economice din portul Brelila, atunci când tonajul esit cu
vapoarele ínsumeagei peste un milion trei sute mii tone. Cauga,
dupei cum vom vedea mai departe în comentariile statisticei
vamale, se datoreste faptului cd majoritatea traficului din 1933
www.dacoromanica.ro
TABLOUL A. - Miscarea vaselor din portul Braila, dud' statistica Inspectoratului General al Navigaliunei si Porturilor
..t
P'...
INTR AR!: E IR I:
cz
e. ANII
NUMARUL VASELOR Totalul-

incArcämân-
NUMARUL VASELOR Totalul
1'1101-Oman-

.
.=4
IncArcate De*erte Total tului
tone. Inarcate Devrte Tota1
tului
tone.

1911 3.047 3.564 6.611 1.613.115 1.876 4.529 6.405 1.032.907

1912 2.628 3.026 5 654 1.374.377 1.563 3.973 5.536 820.359
1913 2.506 3.236 5.742 1 141.231 L415 4.271 5.686 766.286
1920 1 084 1.828 2 912 592.865 205 2.571 2.776 58.291
1921 1.667 2.685 4.352 898.503 163 4.032 4 195 55.325
1922 1.321 2.615 3.936 554 616 315 4.516 3.831 100.332
1923 2.219 2.965 5.184 252 071 662 4.441 5,103 102.618
1924 2.104 2.445 4.549 774.302 885 3.638 4,523 215.049
1925 3.211 2.901 6.112 1.010 611 1.021 4.924 5.945 239.701
1926 3.582 3.207 6 79 1,275.584 1. i 80 5.826 7.006 282.892
1927 2.835 2 932 5.767 882 617 1.430 4.247 5.677 207.452
1928 1.095 2.466 4.461 472.865 1.218 3.194 4.432 108.747
1929 2.451 2.612 5.063 922.593 761 4.598 5.359 94.631
1930 3.060 3.069 6.129 1.428.259 669 5.424 5.092 81.458
1931 2.578 2.904 5 482 1.212 484 644 4.483 5.127 117.360
1932 2.058 2.306 4.364 929.018 628 4.141 4.769 86.475
1933 3.072 2.506 5.578 1.416 100 853 4.618 5.471 220.029

1911 301 419 720 268 147 665 55 721 1.614.591

1912 226 219 445 265.762 388 67 445 904.170
1913 249 233 482 246.754 429 54 483 1.011.266
1920 90 309 399 51.987 310 74 384 922.979
1921 33 511 544 17.574 449 85 534 940 225
1922 158 317 475 45.432 401 81 482 701.319
1923 176 328 504 40.834 452 44 496 986.958
1924 183 279 462 72.706 408 57 465 762.859
1925 143 ' 321 464 67.376 423 40 463 950.038
1926 112 468 580 27.024 557 23 580 1 261.549
1927 116 331 447 46.038 419 30 449 919.024
1928 105 259 264 47.420 241 23 264 375.298
1929 117 341 458 70.092 397 30 427 1.414.559
1930 132 545 677 45.011 639 29 668 1.633.361
1931 130 406 536 79.006 519 31 550 1.552.798
1932 130 293 423 103.323 397 24 421 1.110.585
1933 175 273 www.dacoromanica.ro
448 218.820 392 58 450 1.340.937
56 INC. PAUL DEMETRIAD

provine din transporturile pe apd ale cerealelor strdine expor-

tote, iar nici de cum din transporturile feroviare din interiorul
Ord, cari au continuat sd fie din ce în ce mai recluse.
1. Comertul exterior prin portul Bráila, dupa sta-
tistica Oficiului Vamal local si a Camerei de Comert.
Traficul anului 1933, in portul Braila, se prezintä in conditiuni
mai bune fata de anii precedenti, In ceiace prive§te importul vamal
pentru Romania. S'ar crede cä declinul importului vamal a in-
cetat. Sunt simple iluzii insä ; caci atat portul Braila cat §i portul
Galati n'au putut sá atraga clientela din noile teritorii alipite.
Urcarea traficului de import la Braila se datore§te numai indus-
triilor locale infiintate in ultirnii ani §i comportä numai márfuri
eftine (materii prime).
lnainte de rasboi, portul Braila participa cu cel putin 14
procente la importul general al lard, dar cu märfuri valoroase ;
pe când acuma dacä participä cu cote similare, nu se vede vre-un
folos economic. Magaziile §i intrepozitt le din Docuri, in suprafata
de peste 9000 metri pâtrati §i numeroasele apaiate de manutentiune
(macarale) nu sunt complect folosite, fiindca avem un trafic de
import care nu are nevoe de magazii sau intrepozite. Descarcarile
se fac direct, de la vapoare la carute sau vagoane, pentru fa-
brici. lluzia anilor 1920 §i 1921, când importul rnagaziilor din
Docuri depä§ise 66.000 tone §i reprezenta 11% din importul ge-
neral al Tärei Române§ti, a fost repede spulberata. Ultimile investi-
tiuni facute la Docuri, ca macarale §i magazii, valorând peste
15.000 lire sterline, ca urmare activitätei din 1921, nu mai renteaza
acum, fatä de veniturile unui import alât de scazut §i de putin valoros.
later' de ce s'a .pus atâtea stdruinte pentru introducerea
regimului de gonä liberd, cerându-se sä se aplice cfiiar numai la
incinta Docurilor Brdila. Tot asa cum trangitul cerealelor strdine
a inviorat portul Brdila, fatci de activitatea cerealfstä din pe-
rioada ante-belicci, numai trangitul de mdrfuri generale, sub
regimul de Zond Liberd, va aduce in Docuri si deci in portul
Brdila, revcirsarea unor venituri necunoscute pänä acuma si
care sci compensege alte goluri. Dar regimul de gond liberd
implicd o incinid separaki yí investiffuni noi, ceiace nu se
poate acuma.
Grafie Uniunei Camerelor de Comer, speräm cd incinta
Docurilor, s beneficiege in curând de regimul de intrepogite
LIBERE", intocmai cum existd la Triest si Genova. Este un
pas mare cdtre regimul de gond-liberd, pentru care incinta Do-
curilor nu s'ar preta perfect.
Sub regimul intrepozitelor libere, tranzitul de marfuri din
sträinätate va putea folosi magaziile Docurilor, realizând urmatoa-
rele mari avantagii :
www.dacoromanica.ro
 ACTIVITATEA PORTULUI $1 DOCURILOR BRAILA IN ANUL i933 57

a) Reexportarea tn strainätaté a marfurilor farci vre-o res-

trictie vamala, a$a cum exista în actualele intrepozite dela Docuri.
b) Conditionarea märfurilor, schimbându-li-se ambalajul,
forma, calitatea, culoarea, amestecu!, etc., dupez cerintele pietelor
din sträinatate, opera(iuni nepermise sub regimul actual al intre-
pozitelor vamale din Docuri.

TABLOUL B.
Comerful exterior al portului Braila dupfi statistioele Vamale
0 ale Cameral de Comert
IMPORT Total Total
VAMAL general EXPORTUL VAMAL 1

general
Anii In In
Total o Romania Total Cereale Romania
In tone to tone in tone /o ti=t71;:finte in tone

1911 200.118 20 986.300 1.167.689 22 93.306 5.390.280

1912 176.770 15 1.213.957 618.872 14 120.634 4.326.735
1913 192.245 14 1.374.116 669.317 15 75.577 4.569.076

1920 30.747 10 ' 304.985 275 696 19 37.613 1.467.118

1921 66.379 11 615.451 371.527 14 70.028 2.713.138
1922 34.430 6 583.668 327.861 8 24.396 4.069.963
1923 30.866 4 699.124 404 283 8 51.685 4.900.734
1924 45.140 5 825.754 304.928 5 67.724 4.833,419
1925 40.600 4 899.925 570.592 12 444.581 4.663.892
1926 32.500 4 917.714 787.483 13 481.297 6.103.675
1927
1928
1929
51.990 5
52.628
71,877 7
- 1.101.992
-
990.096 722.296 10 54.069
294.091 6 87.350
655.018 9 519.085
7.396.812
5.230.289
7.064.619
1930 75.623 10 805.233 1.236.887 13 292.775 9.214.754
1931
1932
1933
89.396 16
123.903
188.417
-- 560.365
-- 1

f
752.456
675.182
--
916.542 9 274.912
183.905
756.080
--
10.047.002

c) Fabricarea ori ceifor produse, cu materii prime sau semi-

fabricate aduse din sträineitate, toate operafiuni nepermise sub
regimul vamal actual, de cat dupci achitarea taxelor aferente.
d. Durata maxima de magazinaj Tn intrepozitele libere"
este nelimitatd, evitandu-se astfel dificultätilc intrepozitelor vamale,
prin diderea marfurilor tn rebut sau dep4irea ternzenului de ma-
gazinaj, limitat la anal sau doi ani.
lath' dar atâtea foloase ale regimului de Intrepozite libere".
Totu§i atât de greu s'a putut solutiona aceastä chestiune. Ultima
www.dacoromanica.ro
OA MG. PAUL DEMETRIA

Lege Vamalä s'a votat till a se fi introdus amendamentul cu re-

gimul intrepozitelor libere", propus de noi, prin Camera de Comert.
Trecând acuma la chestiunea exportului de cereale, numai
aparentele statistice aratä cá acest port a lucrat in 1933, in plin.
Realitatea a fost Insä cu totul alta.

TABLOUL D.
TABLOUL COMPARATIV
Traficcul de cereale in portul Braila
SOSIRI PE CALE SOSIR1 PE CALEA APEf,
FEROVIARA, IN TONE IN TONE
Anii
SOstri Sosirt in portul Cabotajul Tranzit Total
In Docuri propriu zis strain

1908 56.254 390.270 376.166 90.000 466,166

1909 71.994 606.150 379.853 144.646 524.499
1910 113.355 977.270 625.961 123.139 749.100
1911 190.807 954 230 638.950 93.306 732.256
1912 76.552 . 463.360 439.801 120.634 560.435
1913 72.518 496.270 453.883 ' 75.577 529.460

1920 25.418 162:000 321.354 37.613 558.967

1921 51.800 234.000 432.678 70.028 502.706
1922 51.741 154.500 250.019 24.396 274.415
1923 49.659 98.000 525.077 51.685 576.762
1924 119.650 43.660 504.500 67.724 572.224
1925 32.775 38.070 428.965 444.581 873.546
1926 122.505 84 350 427.850 481.297 909.147
1927 186.634 60.750 624.722 54.069 678.791
1928 58.746 22.920 371,139 87.350 458.489
1929 76.753 169.450 413.087 519.085 932.172
1930 137.262 161.639 942.222 292,775 1.234.997
1931 157.684 185.440 795.610 274.912 1.070.522
1932 171.932 69.818 549.071 183.905 732.976
1933 70.944 62.926 433.762 756.080 1.189.842

Tonajul .de cereale expediat prin portul Br Ana in strdinátate

in anul 1933, dad insumeazá 1.349.379 tone, fatá de 987.886 tone
In 1932, nu a adus nici o inviorare in port §i in ora§. Exportul
de cereale române§ti, cu taxele pjâtite la oficiul vamal local, a fost
numai de 535.678 tone, pe când in 1932 fusese de 605.035 tone,
in 1931 atinsese 765.945 tone §i In 1930 chiar 1.121.172 tone.
www.dacoromanica.ro
 TABLOUL C.
Date statistice asupra importului In Port I Doc. Braila pe 1933,
date grupate conform normelor pentru unificarea statisticel
de transporturf la Soc. Natiunilor
Nma
No. post. nornencl.
Soc. Na flunt
Port Doc Total
'
o
ow
u o<
a Conf.
Anex. C.
FELUL ARTICOLELOR
tone tone tone

2
7-13
17-19
Cereale .....
Cartofi, legume, rädäcini,
. 33.932 1.018 34.950

fructe comestibile . . . 93 266 359

3 20-23 Coloniale . . . . . . 46 76 122
5 . 28 Corpuri grase §i uleiuri de
originä animad §i vege-
talä solidá sau nu (afarä .

de uleiuri naturale, uleiuri

§i grásimi comestibile ar-
tificiale) . . . . . 2 8 10
9 50-52 Cárbuni 40.473 16.403 56.876
10 55-56 Uleiuri minerale §i esente . 24 7 31
11 58, 94-96 Pietre naturale sau simplu
lucrate, piaträ de var ne-
arsä, pietre artificiale, les-
pezi de beton, ciment,
sgurä, cárámizi, olane, pie-
tre refractare, olärii, pentru

12
constructii lucräri din pia-
trá naturalii . . . .
59, 60 Var, ciment §i puzzolanä
-- 89
40
89
40
14 65-69 Produse chimice . . . . 479 591 1.070
16 79 -81 Materii prime textile §i rá-
18
19
tnä§ite
89-91 Lemnárie lucratá
99-100 Fier §i otel brut . . .
.
.
. . .
.
. .
.

.
-783
17 47

757
13
64

1.540
13

20 102-108 Fier §i otel in bale sau pro-

filat, tablä .de fer sau otel,
galvanizad, tinichea, §ine,
traverse metalice §i acce-
soriile lor tuburi §i tevi
de fond sau otel, sarmä
. de fer sau otel, portaluri,
[Arne, stalpi de fontä fer
§i alte lucräri din fer ne-
cuprinse aiurea . . . 29.013 18.491 47.504
21 25 - 27, 31 - 36, 57, 64, 78, i Diverse
82 - 84, 93, 97, 98, 109, 118 1 märfuri 44.078 1.671 45.749
Total tone . . 148.9401 39.477 188.417
www.dacoromanica.ro
 TABLOUL E.
Date statistice asupra exportului din Port si Doc. Braila pe1933,
date grupate conf. normelor pentru unificarea statistic&
de transporturi la Soc. Natiunilor
(NOMENCLATURA A.)

No. post. nomencl.

Soc. Nattunilor
FELUL ARTICOLELOR
Port Doc Total
< tone tone tone
Conf,
o <1 Anexei C.

I 7-13 Cereale 314.812 139.719 508.531

2 17-19 Cartofi, legume, rädäcini,
comestibile . . . . 47.945 11.325 59.270
4 24 Gräunte §i fructe uleioase,
rapità . . . . . . 32 399 6.280 38.679
7 37-40 Turte, melasä necomestibilä,
frunze §i bucäti de sfeclä,
täräte, rämä§ite de orez,
10

18
20
furaje §i paie .
55, 56 Uleiuri minerale
- petrol
89-91 Lemnärie lucratá
.

102-108 Fier i otel In bare sau

..... §i
.

.
.

.
.

esente,

.
2.995

6 409
3.732
96

23.841
25.775
3.091

30.250
29.507

profilat, tablä de fer sau

otel, galvanizatä §i tini-
chea, §ine §i traverse pen-
tru c. f. §i accesoriile lor
. de fer sau otel, tuburi §i
tevi de fer sau otel, sarmä .

de fer sau otel, barne, por-

taluri, stälpi de foutä, fer
sau otel §i lucrki diferite
din fier sau otel necu-
prinse aiurea (butoaie de
fer) . .

1- 6, 14 - 16, 25 - 27, 31 - 36,

. . . . - 5 5

21 41 - 43, 53-54, 57, 61, 62, Diverse

64, 78, 82 - 84, 92, 93, 97, märfuri 3.434 2.415 5.849
98, 101, 109 - 119
Total tone . . 411.726 263.456 675,182

www.dacoromanica.ro
 ACTIVITATEA PORTULUI SI DOCUR1LOR BRAILA IN ANUL 1933 61

Fafei de un an bun, cum a fost 1930, exportul de cereale pe anul

tn curs s'a redus la jumedate.
Tranzitul strain de cereale a urcat ins5 pana la cote ne mai
ajunse in portul Braila. Anul 1933 inregistreaa 756.079 tone, NA
de anul 1932 care Inregistrase numai 183.905 tone. De aci provine
aparenta statistica a majorärei traficului in portul Braila. Dar acest
trafic nu are nici o influenfei economicei, mai ales asupra orasului.
Tonajul de cereale expediate pe apä, dar cu taxele plätite la
porturile de incarcare din sus de Braila, Inregistreaa numai 57.622
tone, fata de 199,946 tone din 1932. Se remara si aci reducerea
traficului de cereale pentru portul Braila, tot asa cum s'a remarcat
pentru partidele de cereale care au platit taxele la Oficiul Vamal
din Braila.
Intre cerealele care au platit taxele vamale la Braila atunci
and au fost exportate, sunt i transporturile cu slepurile in ca-
botaj. Aci anul 1933 inregistreaa 433.761 tone, pe când in anul
1930, de adeväratä Inviorare in portul Bräila, se constatase 767.066
tone. Saderea traficului de cereale i pentru transporturile pe apa,
transporturi de produse rornânesti, reiese in evidentä prin compa-
ratia intre aceste tonaje.
Traficul feroviar a prezintat insa mari saderi fata de trecut,
care Ina se prezintase in regres ; pâtia ce i sosirile de cereale
la silozurile de la Docuri s'au redus la cifre ridicole. Tonajul des-
arcat la Docuri a fost de 70.945 tone cereale in 1933, pe când in
1932 se urcase pânä la 171.932 tone.
Sosirile feroviare in port au fost insa, relativ mult mai scazute.
(69.000 tone in 1933 fatä de 185.000 tone In 1932). Dacä nu ar
fi fost instalatiunile pentru curatirea orzului i morile din port,
cantitatea sositä s'ar fi redus numai la vagoane de fasole, mazäre,
etc. adia märfuri, in general, neinsilozabile. Chiar i sosirile cu
carele in Obor au fost mult mai reduse ca in alti ani ; transformând
in tone, sosirile cu carele In Obor, de abia ating 25.000 tone, pe
and In 1932 au depásit 54.000 tone, iar in 1930 s'a atins 120.000
tone cereale, sosite in Obor..
De data aceasta, regresul enorm al tonajulul feroviar nu se
mai datoreVe numai lipsei de utilaj mecanic tn portul Breiila, ci
se datoreste traficului prea redus la C. F. R., astf el cei trans-
porturile de la distanfe depetOrzd 100 panei la 150 kilometri, gä-
sesc convenienfa de o folosi portal Constanfa tn locul portului
Breiila. Principala atractiune o formeazä pretul de Bursä, care era cu
1000 lei mai mare la Constanta decât la Braila, pentru marfuri de
acela§ fel si calitate. latä un exemplu :
In toamna anului 1933, un num5r de 926 vagoane cereale pe
roate au trecut prin statia Braila, in luna Septembrie, spre Cons-
tanta, ceiace reprezintä 13.940 tone ; pe and la silozurile din Braila,
In aceiasi lun5, nu s'a desc5rcat de cat 8.200 tone. Respectiv, in
luna Octombrie, avem 7.620 tone tranzitate prin statia Braila, iar
www.dacoromanica.ro
62 IND. PAUL DEMETRIAD

in Noembrie, 3.680 tone. Toate aceste cereale ar fi putut fi operate

la Bräila, dar ne-au ocolit.
Raza de activitate a magaziei cu silozuri din Docuri a fost cu
totul modificatä, fatá de ceiace era in trecut ; hinterlandul Breillei
este dezorganizat. Statiunile din judetul Bráila au indrcat numai
30.090 tone pentru silozurile Docurilor Bräila, pe cad au tnceircat
52.075 tone pentru silozurile din portul Constanfa. Din cauza ta-
rifului de cale feratä atât de scAzut pentru distante lungi, cerealele
din statia Hurd, la numai 63 kilometri de Braila, erau expediate
la Constanta, fiindcä nu plätiau decât 800 lei mai mult la transport,
dar câ§tigau peste 1000 lei la vânzarea vagonului in Bursa din
Constanta fatá de preturile Bräilei. Distanta de 169 kilometri pânä
la Constanta nu juca rol fatä de tariful redus §i de avantajele va-
lorifidrei In Bursa de la Constapta.
Dad exportul total vamal, in care cerealele reprezintä o
mensä majoritate, nu a prezintat o cifrá prea scázutá la BrAila
(exportul total vamal Insumeazá 675.182 tone), faptul se datore§te
numai transporturilor de cereale venite pe apá i care s'au pre-
zintat fri progresiune enormá fatä de transporturile feroviare, ceiace
am precizat mai sus.

III. Aprecieri finale In legatura cu traficul anului

1933 si cu accentuarea crizei economice in care se
zbate portul BrAila.
lncä din anul 1913, inteun studiu publicat in Buletinul So-
cietätei Politechnice, asupra mi§drilor muncitore§ti din portul Bräila
§i necesitätei introducerei ma§inismului, am preväzut ceiace se va
intâmpla la Bräila, dad nu se iau másuri de indreptere. Am arätat
cd portul Bräila datore§te aproape totalitatea traficului säu, numai
comertului de cereale. Dar In aceastä privintd el suferä de o serie
de neajunsuri, §i anume :
a) Activitate intermitentä, din cauza inghetului fluviului Dunärea
pe care se gäse§te, i din cauza intervalului (lunie-lulie) de stag-
nare intre recoltele de cereale.
b) Activitate variabilá in raport cu productia agricolä, care
variazá de la an la an, variind deci §i excedentul exportabil.
e) Activitate stingherítá la transporturile feroviare, intru cat
de la inceput s'au creiat la Bräila silozurile prea mici.
d) Activitate enorm de redusä, dupá un ciclu de 4-5 ani,
influentând mai ales traficul feroviar. Reducerea s'ar datora secetei,
ruginei la grau, porumbului jilav, etc., care atad, mai ales, pro-
ductia hinterlandului Bräilei.
La aceste neajunsuri s'au addugat in perioada post-belid alte
noi complicatiuni §i neajunsuri, cum ar fi :
1. Situatia geografid a portului Bräila a devenit excentrid
MIA de teritoriul României intregite, pe când era atât de centralá
www.dacoromanica.ro
 ACTIVITATEA PORTULU1 $1 DOCULLOR BRAILA IN ANUL 1933 63

fatä de teritoriul Vechiului Regat. Multe transporturi de cereale

evitd astfel portul El-511a.
2. Excedentul exportului de cereale al României intregite este
mult mic§orat, fatd de excedentut exportabil al Vechiului Regat.
Mijlocia exportului din Vechiul Regat era de 3,3 milioane tone,
pe când cel mai mare export al României intregite nu a depd§it
circa 3 milioane tone. Mijlocia exportului de cereale In ultimii ani
cade chiar sub 2 milioane tone. Toate aceste cauze influenteazä
enorm asupra unui port eminamente ocupat cu traficul de cereale
§i care manipula in trecut jumktate din exportul tärei.
3. Tarifele de muncd, in perioada actualä, se gdsesc la cote
foarte mari fatd de coeficientul vietei §i mai ales fatd de valoarea
redus5 a cerealelor. Acesta e un factor foarte important, fiindcd o
mare majoritate din manipuldri la Brdi la continud a se face cu
oameni, In loc de silozuri, elevatoare, etc,
Cat de gresiti au fost acei ce, fixând tarifele muncitore§ti in
anul 1920, au a'dmis coeficientul 25 fatä de plata ante-belic5,
atunci când coeficientul vietei era numai de 15. S'au plätit prea
mult, pe atunci. S'a cdutat sä se compenseze muncitorii, de ceiace
pier deau la vagon lucrând numai 8 ore pe zi §i refuzdnd de a se
lucra Duminicile. S'a adus Insd astfel un rdu serviciu cauzei mun-
citore§ti §i posibilitälei de reduceri a spezelor de muncd, cari
fuseserd prea mult urcate. Mu lt mai grea este o reducerea actuald,
dupä atata lärgime.
4. Taxele Comisiunei Europene, reprezentänd aproape 3 ori
plata in aur, ante-belic, au influentat §i ele enorm asupra pretului
de BursA la Bräi la, mai ales in anul 1933, când cerealele au fost
plâtite cu preturi ridicole. Piata din Bräila a fost Infrântd de piata
din Constanta, care oferea 1.000 lei mai mult pentru vagonul de
cereale, de aceia§i calitate i fel. Ca consecintd, chiar märfurile din
Jud. Brdila s'au dus la Constanta, unde pe langd acest spor de
pret gdseau nu numai instalatiuni mecanice mai bogate dar §i mult
mai eftine ca la Bräila, pe lâng5 un navlu maritim mai redus cu
700 lei, ca n Dui-15re. Restul pAnä la 1.000 lei, prima de Bursä
se datore§te diferentei la manipulatiuni.
Silozurile din Constanta prezing o capacitate de 5 ori mai
mare ca aceia a silozurilor din Brdi la. Atractia ma§inismului fatä
de munca manuald scumpä s'a desvoltat in ulna-1u! timp ; iar portul
Br-Ana, cu silozurile invechite, nu au fost la Indltimea situatiei,
cum se prezintä Constanta.
5. Traficul feroviar de cereale al Brdilei destul de stingherit
in perioada ante-belicd din cauzá câ silozurile din Brdila erau de
patru ori mai mici de cdt ar fi trebuit, a fost complicat in perioada
actualä prin variatiunile tarifului C. F. R. de cereale. Mai ales in
toamna lui 1933, când Administratia C. F. R. a redus, chiar in
pagaba sa, costul transporturilor de cereale de la distante prea
mari, in speranta unei subventiuni de la Stat.
www.dacoromanica.ro
64 INO. PAUL DEMETRIAI3

In toamna anului 1933, peste 5.000 vagoane cu cereale, care

normal ar fi sosit la silozurile de la Docurile Bräila, au fost atrase
spre Constanta, unde au gäsit taxatiuni mult mai usoare si navlu
mai eftin.
6. Tarifele silozurilor dela Bräila au fost, dela 1924, cu 25°h,
mai scumpe ca tarifele silozurilor dela Constanta. Deabia cätre
finele anului 1933, s'a acordat o reducere de 10°/e. Dar acest lucru
nu este incd suficient. Comertul de cereale pretinde egalitatea
spezelor la silozurile din Braila cu acelea din Constanta, ori care
ar fi diferentele sau asperitätile ce trebuesc suprimate.
Dezavantajele constatate ante-belie si enuMerate de noi mai
sus, addugate la complicatiunile §i neajunsurile post-belice si actuate,
sunt cauza cd transporturile feroviare spre portul Brdila, s'au redus
pänä la cifre ridicole. In toamna anului 1933, putern zice cä
portul Brdila a lost ocolit din punctul de vedere al traficului feroviar.
Si se stie cä traficarea comerciald a vagoanelor cu cereale contri-
buie mult mai mult la ridicarea economicä a Bräilei, de cat trafi-
carea transporturilor sosite pe apä cu slepurile si mai ales a trans-
porturilor de cereale sträine, sosite in slepuri §i numai trans-
bordate la Bräila.
Un vagon sosit pe calea feratä in portul Bräila face sd trdiascd
multe categorii de oameni, cum sunt ; specialitii comertului de
cereale, curtieri, remizieri, sondatori, magazineri, epistati, etc., pe
Iângä un oarecare numär de hamali ; chiar silozurile folosese oameni
pentru rujärit. Pe dud partidele de cereale sosind pe apd la Bräila,
mai ales acelea de cereale sträine in tranzit, contribue mult mai
putin la viata economicd a orasului. Aceste cereale sunt vândute
de la originä, clasificate si combinate acolo, astfel cd totul se reduce,
in portul Bräila, numai la simpla operatiune mecanicä a transbor-
dului, operatiune din care träesc numai armatorii de elevatoare
plutitoare si un mic numär de hamali (elevatoristi).
Doud ora$e, pline de viatei te trecut, Brdila $i Galati
(acest din urind ora$ Pied are un bun comer( de cereale) se
gäsese tiz agonie, din cauzd cd Guvernele (drei nu s'au gandit,
de la 1927 $i pad astäzi, la Thdreptarea neajunsurilor $i la
remedierea complicatiunilor.
Bräila este încä un centru pentru manipularea cerealelor.
Tranzitul de cereale sträine, care a revenit cu asa de mare volum
in anul 1933, o dovedeste cu prisosintd. O mânä de oameni cu
durere pentru acest ora§ trebue sä se ocupe de indreptarea nea-
junsurilor si complicatiunilor, care au condus la decäderea economicd.
latá care ar fi indreptdrile si imbunätätirile necesare pentru
ca portul Brdila sä-si revie, din punct de vedere economic :
a) Reducerea taxelor Comisiunei Europene la nivelul taxelor
ante-belice, gratie unei subventiuni din nartea Stotului roman.
Excelenta Sa Domnul Ministru Contzescu, delegatul României
la C. E. D., intfun referat al sdu considerá cä reducerea taxelor
www.dacoromanica.ro
 ACTIVITATEA PORTULUI $1 DOCURILOR BRAILA IN ANUL 1933 65

(C. E. D.) este o imposibilitate absolutd în momentul de fafd ;

este zddarnic a o cere $1 zddarnic a o spera". latä de ce noi
nu cerem reducerea taxelor, ci readucerea taxelor la nivelul celor
ante-belice, prin compensarea golului produs la veniturile C. E. D.,
printr-o subventiune din partea Statului roman.
Douti ora$e infloritoare, ca Brdila $1 Galati, in declin
economic, nu pot fi läsate s suporte färd un sprijin de Stat,
aceastei ghiulea" a taxelor C. E: D., urcate pentru motive
temeince, dar la cote aproape de trei ori mai mart ca cele ante-
belice, intr'un timp cdnd cerealele noastre sunt plätite cu prefuri
de trei ori mai mici de cat altd data.
Produatorii hinterlandurilor porturilor dunärene nu pot fi
condamnati sä piardä pänä la 1.000 lei de vagon, atunci când
n'ar mai folosi portul Constanta, din cauza taxelor de transport
ce s'ar normaliza i cu toate egalizärile intre taxele silozurilor
Bräila i acelea din Constanta, fiindd navlul la Dunäre este cu
700 lei mai scump ca la Constanta.
Pentru ca taxele C. E. D. sä nu fie mai mari ca cele ante-
belice, ar trebui ca sä fie recluse cu 60%, atunci când se aplica
vapoarelor venite pentru IncArcäri de cereale, scânduri i produse
petrolifere românesti, in porturile de la Dunäre.
Golul produs In veniturile Comisiunei trebue acoperite de cätre
o subventiune a Statului. Totul s'ar reduce la vre-o 30--40 mi-
lioane lei anual, surnd ce ar putea fi gäsitä, dacá Statul ar renunta
de pildä la excedentele realizate de Directiunea Generalä a Por-
turilor i Cäilor de Cornunicatie pe AA din veniturile taxelor de
'12 010, ce se IncaseazA odatä cu taxele fiscale-vamale, in porturi.
Acordarea subventiei din acea taxd, nu ar constitui o de-
rogare de la legea, ce reglementeazd acele taxe de port. In adevär,
Serviciul Hidraulic bilanteazá bugetul ski de cheltueli pentru In-
tretinerea senalului Dunärei, dela Bräila la T.-Severin, grape inscri-
erei acestei taxe. Cu taxele de cheiaj si de inchiriere ale platfor-
melor din porturi, nu se pot bilanta cheltuelile pentru dragajul
bancurilor de nisip, care impiedicä toamna navigatiunea fluvialk
dela T.-Severin pänä la Brdila. Ori, vre-o taxá de navigatie nu existä.
Dacei a fost legald inscrierea taxei de jumdtate la 010 $i
acoperirea cheltuelilor Serviciului Hidraulic, nu vedem de ce ar
fi ilegalá plata subventiunei din acela$ fond, atunci când este
vorba de a se asigura navigatiunea in avale de portal Brdila,
pe Dundrea maritimd, tot astfel cum s'a asigurat pe Dundrea
fluviald.
Dacá am presupune cd C. E. D., nu ar exista i cá Statul
Românesc ar face dragajele Dunärei maritime, nu s'ar fi folosit
oare Incasärile taxei de 'j, °[, pentru bilantarea cheltuelilor de
dragaj In avalul Dunárei, precum se face pentru senalul din amonte?
Taxa de 1/2 Cl/0 a fost creiatei pentru imbundtdfirea por-
/ardor 1 clzeiurilor". Dar ce imbunätätire mai mare se poate face
www.dacoromanica.ro
66 1NG. PAUL DEMETR1AD

pentru porturile Braila si Galati, de cat asigurandu-li-se accesul

la Mare, astfel cum l'au avut ante-belic si cum nu-1 mai au acuma.
Un port maritim ca Braila poate fi inzestrat cu cheiuri, ma-
gazii, silozuri, elevatoare, etc., dar nu poate exista si nu poate fi
bine exploatat, daca nu are un acces bun si comod la Mare.
b) Tarife rationale de cale feratd.
Tarifele de cale ferata, prea reduse pentru distante mari,
trebuesc modificate, pentru ca sa nu se mai Incurajeze expedierile
spre Constanta, depasind chiar puterea instalatiunilor si capacitatea
portului. Aceastä reducere tarifarä se impune cu atat mai mult, cu
cat s'a constatat ca tarifele ultime C. F. R. (Nr. 330 si 331/933)
au adus pagubä acestei administratii, transportul pe distante mari
fäcandu-se sub costul de regie.
c) Dub larea silozurilor actuale.
Portul Braila iMpreunä cu Docurile sale trebuiesc inzestrate
cu instalatiuni mecanice echivalente acelora dela Constanta. Silozu-
rile trebuesc dublate. Aceste silozuri ar trebui 55 lucreze cu tarife
chiar mai eftine ca cele de la Constanta, pentru ca sä atraga
cl ientel a.
d) Intrepozite libere $i industrii (Lucreiri publice).
Reducerea traficului de cereale i celelalte neajunsuri inerente
acestui comert, precum si excentricitatea portului Braila fatä de
configuratia Romaniei Mari, trebuiesc remediate prin atragerea la
Braila a altor afaceri de port. Portul Braila trebuie sa lucreze si
altceva de cat cereale, cum a lucrat sub regimul Vechiului Regat.
Trebue atras tranzitul strain de märfuri generate cum a fost atras
acela de cereale.
Regimul Intrepozitelor vamale trebuie pus de pildä pe acela§
picior cu regimul intrepozitelor din Triest si Genova. Aceasta este
cu atat mai necesar, cu cat regimul pur de Zonä Libera este o
solutiune prea luxoasa si implica cateva sute de milioane investi-
tiuni pentru creiarea unui nou bazin cu incinta respectiva. Or, mo-
dificarea regimului de intrepozite vamale, prin creiarea intrepozi-
telor libere, (solutiune adoptatä de Uniunea Camerelor de Comert
si Industrie din Bucuresti, dar respinsd de fostul Ministru de Fi-
nante, D-I Madgearu, la ultima modificare a legei vamale), dupa
modelul italian de ,,depozito-franco" ori punto-franco", este o
solutiune practica si eftinä, fiindeä se poate aplica frá nici un
risc la actuala incinta päzita a Docurilor Braila.
e) Un consiliu local asisteind pe Directorul portului.
Un Consiliu local, format din oameni competinti trebuie In-
fiintat tri portul Braila, fri plus de conducerea unitarä a exploatärei
acestui port, actualmente condus prin douä organe de administratie
separata, unul pentru Docuri si altele pentru portul afarä de in-
cinta. Nu se poate continua cu' separatismul actual, cu un Director la
Docuri si cu o administratie separata pentru restul portului, folosindu-
se Capitänia de Port si sectiunea Serviciului Hidraulic. In toate por-
www.dacoromanica.ro
 ACTIVITATEA P0RTÚLU 1 DOCURILOR BRAILA IN ANUL 1935 67

turile din Occident existä directiuni unitare, numai la noi nu s'a

putut aplica aceastä bund mäsurâ administrativ5, din motive de
preferinte personale, iar nici de cum din motive technice si Ind
mai putin comerciale.
Consiliul local, cu durere pentru acest port si oras, va im-
piedeca ca sA se ia mäsuri de la centru contrarii intereselor co-
mertului local, cum se face acuma. Centrul poate conduce partea
technicä, dar este exclus sá ia mäsuri competinte pentru partea
cornercial5 si in special pentru tarife, ceiace formeazá baza ex-
ploatárei portului.
Variatiunile traficului de cereale i intermitenta acestui trafic
impun ca, din punctul de vedere social, sä se g5seasd i alte
ocupatiuni pentru muncitorii si cärutasii acestui port, in periodele
de somaj. Trebuesc deci incurajate instalkile de industrii, care
folosesc multi muncitori pentru manipularea materiilor prime si
fabricatelor, tot astfel cum trebuesc incepute lucrarile publice, ne-
cesare chiar pentru acest port.
Soseaua nationalA Buzäu-Brâila-Galati trebueste inceput5 cu
acesti muncitori, nu numai pentru folosirea lor, dar i fiindd nu
se poate concepe o legâturA atât de barbará ca aceea care existá
actualmente intre aceste trei orase.
Digul Bräi la-Galati si asanarea terenurilor sunt alte lucrári
ce trebuesc Intreprinse, folosindu-se ca terasieri de preferintA mun-
citorii bästinasi ai portului Bräi la.
Dominionul Canadei s'a gäsit In aceiasi situatie, pentru tra-
ficul de cereale, ca i România. Cele cloud mad porturi fluvialo-
maritime Montreal si Quebec, se gásesc pe un râtt (St. Laurent),
mai capricios ca Dundrea, Intru cdt este aproape 5 luni pe an
inchis din cauza gheturilor. Totusi, peste 80010 din traficul de ce-
reale se tranziteazA prin aceste porturi, In loc de a se folosi nouile
porturi la Oceanul Atlantic : portul Halifax si portul St. lohn.
Nimánui nu i-a trecut prin minte in Canada, ceiace trece
prin mintea multora din tara noastrâ, atunci când preconizeaz5
un singur port al României la Mare liberâ, portul Constanta, iar
cele dou5 porturi la Dunke, Bräila si Galati, pot fi läsate sä piarâ.
Portul Breilla a treiit i va trebui sit träinscei.
INC. PAUL DEMETRIAD
Membru corespondent al Camerelor de Comer'
din Briilla si Galati

www.dacoromanica.ro
LA INTRAREA ANALELOR BRAILEI" IN AL VI-lea
AN DE VIEATA
de Ing. GH. MAR1NESCU.

Cand o revistä si-a fäurit un trecut de jumätate de

deceniu si se incumetä a privi in viitor cu increderea
cd va invinge greutätile ce le va intalni in cale, asa
cum le-a invins i intrecut, se poate socoti acea revistä
ca o temeinicd faptä de culturä.
Revista Analele Bräilei", in pragul celui de al
seaselea an al vietii sale, priveste cu mandrie in lungul
celor cinci ani trecuti de incorddri, iar viitorul si-1
scruteazä cu hotäritä incredere.
Increderea aceasta hotäritä isvordste din constiinta
criticd a valorii operei de culturä pe care noi am dä-
ruit-o Bräilei, valoare care constä nu numai in infdp-
tuirile ce le prezentdm, ci si in conceptia de culturd
localä, de regionalism cultural, pe care o afirmdm. Noi
credem cä Braila, ca i oricare alt oras de provincie
de altfel, nu poate ajunge sä-si creieze o adevaratä
activitate culturalä, decat dacd se incadreazd in con-
ceptia aceasta de regionalism cultural. Uci numai printeo
cunoastere teoreticd clard i sistematicä a Intregei vieti
sociale ce s'a urzit inteo regiune, poate ajunge acea
regiune sd-si creeze o reald vitalitate culturalä. 0 ase-
menea cunoastere orienteazd, nu numai vieata culturald
propriu zisä, ci i vieata economica, administrativä, si
chiar i cea politica, a unui oras si a unui tinut. Ob-
servati D-v cat de sdraci, cat de nuli, sant in idei si
documentare teoreticd, referitoare la tinutul lor, oa-
menii politici alesi sä reprezinte la centru interesele
locale. Ei nu cunosc, de cele mai multe ori, decat
www.dacoromanica.ro
 LA INTRAREA ANALELOR BR:kILEI" IN AL VI-lea AN D8 VIEATI 60

aritmetica electorala *i registrele clubului electoral local.

Iar cand pretind ca sant ,,cunoscatori ai problemelor
locale", cuno*tinta lor se reduce la ceeace au putut
prinde dupa ureche" din conversatia zilnica obi*nuita
*i la ceeace ii poate inväta bunul simt comun.
Braila ofera un exemplu concludent in aceastä
privinta. In epoca de criza neobipuitä pe care Braila
o strabate de 5 ani, interesele ei au fost aparate, de
conducatorii oficiali, inteun chip care denotä o totalä
lipsa de informatie documentara *i de conceptie sistema-
tica a problemelor indicate de vieata bräileana. Nu mai
vorbim de conceptia de ansamblu a vietii locale, firesc
incadratä in ansamblul national, nici de acel elan al
convingerii sau de acea autoritate intelectuara, cari sä
se fi sirntit in lupta celor trime*i la centru ca sa apere
interesele Bräilei. Chiar *i cei dotati cu aptitudini in-
telectuale ce ies din comun, raman la generalitäti vagi a-
tunci cand e vorba sa cunoasca vieta locala, sa o ex-
prime *i sa o reprezinte.
Am insistat inadins asupra acestei legaturi intre
cultura locala *i domeniul politicei practice locale, spre
a sublinia folosul nebanuit ce fi poate avea, In toate
domeniile, munca aceasta de studii i cercetari teo-
retice asupra vietii unei regiuni.
In ce prive*te folosul pur cultural al unui asemenea
conceptii *i metode de munca culturalä, am scris de
atatea ori in revista noasträ. Am aratat ca, pe langa
cuno*tinta de sine *i con*tiinta de sine ce o creiaza
unui ora* cultura localä, aceasta da putinta ora*elor
noastre de provincie sa contribuie efectiv la elaborarea
culturii nationale. Studiile *i cercetärile locale, lucrate
de localnici direct pe vieata reala din jur, vin sa adaoge
nuante, detalii, uneori chiar elemente de baza, in cons-
tructia operilor de sinteA intelectuala privitoare la
vieata poporului i pamântului romanesc. In aceasta
munca, toti intelectualii ora*elor noastre de provincie,
a*a de putin stimulati In a mai lucra ceva In afara de
practica zilnica a meseriei lor, isi gäsesc locul lor firesc.
Fiecare intelectual poate gäsi, in domeniul specialitätii
www.dacoromanica.ro
'70 tog. 011 MkRINESCU

sale, probleme de cel mai mare interes, teoretic §i

practic, indicate de vieata localä.
Lucrând in acest chip, intelectualul provincial va
folosi, lui însui in primul rand, fiindca îi va adanci
cuno*tinta teoretica a propriei sale specialitäti, creinduli
astfel un real prestigiu intelectual ; va folosi i culturei
orawlui in care traiete ; i, in plus, va aduce o con-
trib utie noua, oricat ar fi de mica, in domeniul spe-
cialitatii in care s'a format.

Cat folos a adus revista noastra in acest sens, se

poate vedea din continutul volumelor tiparite, din ecoul
pe care-1 are in toata tara i din prestigiul ce i 1-a cucerit.
Nu exagerez daca afirm cä vieata culturala brai-
leanä este reprezentatä azi, in toatä tara, de A-
nalele Brailei". Pentru a dovedi aceasta, nu am sä ma
refer la mentionärile fäcute de atatea ori in ziarele si
revistele din capitalä. Ci am sä amintesc mentionarea
activitätii Analelor Brailei' In cel mai inalt for inte-
lectual românesc, Academia Romana, mentionare Marta
de insqi d. profesor Iorga, in edinta din 28 Aprilie
1933, cu prilejul unei comunicari facutä de D-sa despre
viata socialä a Bräilei supt Turci" 1).
Este aceasta o mentionare, pe care ne mandrim a
o aminti ; dar care ne impune In ace1ai timp raspun-
derea moralä de a continua, impotriva oricaror greu-
tati, munca aceasta culturald inchinata Brailei.
Pentru aceasta, sä ne fie ingaduit insä a ruga calduros
pe toti brailenii, pe cei ramasi in Braila ca i pe cei ce
vieata i-a fixat pe alte meleaguri, sa sprijine din toatä
inima silintele de culturä ale Analelor Brailei". Cäci
mai e Inca mult de lucru, Wand sa ajungem a aduce

1) D-sa si-a inceput comunicarea astfel : De cativa ani un grup de

oameni cu iubire pentru orasul lor, supt conducerea d-lui inginer Marinescu,
dau la lumina, necontenit, stiri noi cu privire la trecutul Brailei. La oste-
nelile lor am adaus, cu prilejul jubileului intemeerii noului oras, un sir de
acte noi din secolul al XIX-lea", etc....
Vezi brosura Din viata sociala a Brailei subt Turci" de N. lorga.
Memoriile Acad. Rom., 1933.
www.dacoromanica.ro
 LA INTRAREA ANALELOR BRXILEI IN AL VI-lea AN DE VIEATX 71

pe planul valorilor culturale atätea dintre datele

vietii bräilene.
Rugdm in acelasi sens *i autoritätile bräilene,
subliniind cä e o datorie a lor, nu o favoare, sä spri-
jine o mi*care culturalä ca aceea pe care am creiat-o
noi. In domeniul cultural, e cea dinted datorie a lor,
fiindcä, spre deosebire de alte manifestdri culturale lo-
caie cu caracter general, noi intelegem sä fim brAileni,
nu numai fiindcd locuim in Braila, ci fiindcä desco-
perim i adAncim specificul brAilean. Iar acesta e sin-
gurul mijloc, prin care un ora îi descoperä propria
sa fire, ki creiazd simtul traditiei sale culturale *i i*i
aduce contributia sa valabilä in cultura nationalä.
SA nu uitäm cd BrAila, care a trait, inainte de
räsboi, decenii intregi de mare prosperitate materialä,
a produs prea putin in cultura, de*i avea bogate mijloace.
In afard de o biota Bibliotecd ComunalA, creiatä *i sus-
tinutd *i aceea numai prin devotamentul venerabilului
profesor Athanasie Popescu, *i in afard de Bibliotoca
P. Armencea", creiatä i sustinutä din banul sdrac al
*colarilor i studentilor, nu vad ce a rdmas culturei
brAilene din prisosul bogätiei de zeci de milioane aur
ce a curs pe aici.
Sant sigur cd nu gre*esc cand afirm cä cea mai
caracteristicd institutie bräileanä a acelor vrerni a fost
Clubul Regal !
Si dacd, atunci cAnd BrAila innota in aur, nu *i-a
creiat culturd proprie, sa si-o creieze, acum, in sdrAcie!
Pentruca mâine, cand va fi iaräi bogatä, sd *tie cä
un ora* in adevär civilizat i*i cristalizeazä bogätia
trecAtoare in opere i institutii de culturd cari rämän.
Raman, ca sä tind darz totdeauna sufletul unui ora* in
fata tuturor greutatilor.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARI BIBLIOGRAFICE PRIVITOARE LA BRAILA
- CARTI ALCATUITE DE BRAILENI 1 TIPARITE LA BRAILA -
de N. C. ISTRATI

Comp lelri la perioada 18391887.

Popescu (Atanasie) (profesor la gimnaziul din Braila).
Oradinile de copii. Conferinta publicä tinuta la 20 Aprilie
1886 in sala $coalei No. 1 a statului.
Braila - Tipo-Litografia G. Balkescu, 1886.
64 p. Formatul : 18 X 12 cm.
Períoada 1888-1890.
Alexiu (Nicolae I.). (Bacalaureat in litere $i stiinte, licentiat
in drept. Membru corespondent al sociefatii. Jinerimea
RomAna" din Bucuresti).
Trei conferinte. Determinismul fata cu dreptul penal.
Divisiunea rnuncei. Educatiunea nationala.
Braila. Tipo-Lith. Pericles M. Pestemalgioglu. 1888, 80 p.
Formatul : 22, 5 X 15 cm. Preful 2 lei.
Blaremberg (Nicolae).
Discursul... rostit in intrunirea tinuta la Braila in sala Dacia
in ziva de 21 lanuarie 1888.
Braila. Tipo-Litografia Universala C. P. Nicolau. OM.
34 p. Formatul : 22,5 X 15,5 cm.

Cotescu (Constantin G.).

Chestiuni economice privitore la exploatalfunea Telegra-
felor; Postelor si Cailor Ferate.
Braila. Tipo-Litografia G. Bala§escu, 1888. 47 p. Formatul:
23 X 15 cm. 8°. Pretul 1,50 bani (lei).
Cräiniceanu (Or.) (Maior din artilerie).
Calculul densitatii aerului dupe tractate de fisica $i de
artilerie.
Braila. Tipo-Litografia O. Bala$escu, Plata S-Iii Archangheli
www.dacoromanica.ro
 INSEMINIARI BIBLIOORAFICE PRIVITOARE LA BRAILA 13
11=ms.
No. 20. 1888, 32 p. 2 planse afara din text. Formatul:
23,5 X 16 cm.
(Conferinte regimentare).
lancovici (Dumitru).
Braila. -
Reforma agrara.
Tipo-Lipografia Pericle M. Pestemalgioglu.
87 p. Formatul: 18 X 13 cm. Lei 1,50.
1888.

Parfeni (V.) (Capitan din artilerie).

Rolul tragerii repede si armelor cu repetitie in Resboaiele
trecute i viitoare. Studiu lucrat dupa recentele scrieri
relative.
1888. 84 p. For-
Braila. Tipo-Lith. P. M. Pestemalgioglu.
matul : 22 X 14 cm. (Din lucrarile pentru Inspectia
generala 1888).

Popescu (D.). Capitan din Reg. 3 Artilerie).

Conducerea focului uniiatilor marl din artiterie.
Dificultajile ei i Mijlocul de a le preintImpina.
Conferinta Regimentara.
Braila. Tipo-Litografia G. Baläsescu, Plata S-Iii Arhangeli.
1888. 59 p. Formatul : 23 X 15 cm. Pretul 1 leu.

Primaria urbei Braila. Expunere sumara a administrajiunii

comunale presentata Consiliului, conform art. 106 din
legea Comunala In sedinta de la 4 Ianuarie 1888
(Semnat primar R. S. Campíniu).
Braila. - Antêia Tipo-Lith. Pericles M. Pestemalgioglu.
1888. XIV p. Formatul : 30 X 23 cm.
Raspail (F. V.).
Metoda de vindecare a herniilor si boalelor cronice (vechi)
a celebrului savant si practician. Traducere i compi-
lare din I. franceza dupa a 41-a editiune a uvrajului säu.
Braila. Tipo-Litografia G. Balasescu. Piaja S-Iii Arhangheli.
1888. 192 p. Formatul: 20 X 12 cm. Pretul 5 lei.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE $1 INFORMATII ISTORICE PRIVITOARE
LA BRXILA.

I
DOCUMENTE
Culese de I. R. BOUNEGRU.
4

Proiect de aarefogirile ce acum de o cam data"' este trebuinki

a se împlini fritru sporirea lucrdrilor cum aratd. 1831 Octomvrie 19
a. Adäogire de un Logorcit cu léafa bunä ca sil tie intrarea
si e§irea hartiilor, corespondente sträine, adica ale judecritoriei,
ale militiei, cärtilor ruse§ti i alte intemplätóre, neputêndu-se
intêmpina numai cu cei oranduiti.
b. Adäogirea lefei pomopicului, sameului, nemultumindu.
se pe hotärita leafä a sluji.
g. Adäogirea lefei pentru ceilalti dol Logofeti hotärati, ca
sä se pótä gäsi mai buni, sä se slujeasca cu dên§ii cantelaria
intru sporirea lucrarilor ; 616 cu léfa hotaritä pang acum nu
se pot gäsi mai buni dealt copii de la co5lri ;
d. Adäogire de 16 dorobanti, nefiind de ajuns, insä : 5 la
Otearmuire pe langri 10 ce sunt hotariti, nefiind de ajuns la
inprejuräri ;
6 la supt-otcArmuitori pe laugh' 4, ipac ;
5 la Politmaistru pe lâng5. 5, mai vêrtos cil acest ora este
cu osebire la paza nizamului fiind granità §i multime de matrozi
cu rele näravuri ').
IOAN SLATINEANU
2
Côpii dup jaloba tulumbagiilor 1834. Decfievr 20 2).
Noi cei mai jos iscälitii tulumbagii cu supuniri facim cu-
noscut cinstitului maghistrat cii la a noastrà alcatuire cu Whim-
bagi-bw in slujba tulumbilor, nu ni s'au fost arä(at ca sä fim
supu§i astä zi i noapte nepristet la cinstita politie intrebuintân-
du-ne ca Dorobanti, ci numai la intamplare de foc sil fim in
piceri ori in ce ceas fereasca Domnul sä va intampla foc, §i
noapte sä fim toti la tulumbagi-ba§a, dar in celelanti vremi zaoa
sii lucriim fiescare me§te§ugul nostru, de aceia ne-m i tocmit
cu asäminea léfa precum este §tiut. Acum dar vedem &A pà
toate zâlile ni ia cate doi de rand cinstita politie i ne intrebuin-
teaza precum mai sus arrttäm, §i fiindcä noi cu acest chip nu
putem sluji, fiindeä leafa nu ne este indestulii incat st ne poatä
hräni fail a §i lucrâ fiescare ma§te§ugul lor, deaceia ne rugrim

1) An. Parl. tom II, pag. 81. Buc, 4892.

2) Transcris din Arhiva Prefecturei Braila.
www.dacoromanica.ro
 OCUMENTE 51 INFORMATII ISTORICE PRIVITOARE LA BRÄILA 75

ca ori dupa cum ne-a fost tocrneala cu tulumbagi-baa s fim,

sau ni dipartim fiind oameni särmani.
Eu Ateksä Udri Grecul, Eu Gheorghe Sârbul, Eu Velicul
Sârbul, Eu Stoiciu Abagiu.

INFORMATII ASUPRA TRECUTULUI ISTORIC AL BRXILEI

- EXTRAS DIN CARTILE IN CARI E MENTIONATA BRAILA -
Din cartea Le Danube illustró" - Vues d'aprôs
nature, dessindes par Bartlett gravése par plu-
sieurs artistes anglais - Edition française revue
par H. L, Saperac, Extras de ing. G. T. M.

Cartea n'are an. E Inchinatà au président de la République

Louis Napoléon".
Voiajul s'a fäcut in 1.847. Vederi din Dunärea româneascä
n'are decal Sulina, Mehadia, o nuntä la Orwva, Table le lui
Traian la Kazane, Pasul Cazane. Extragem (pag. 4) pasajul care
prive0e Braila. Il diim In traducere :
Braila (Brailow) era odinioarä o fortareatä foarte impor-
tantä pe malul stâng al Dunärei. In ultimele lupte purtate intre
sublima Poartä §i Rusia, ea a rezistat mult timp armatelor ru-
se0. 80.000 oameni din cele mai bune trupe ale Tarului si-au
gäsit moartea in aceste lupte. Turcii au pierdut garnizoana lor
intreagä. De atunci, 20 de ani au schimbat complect fizionomia
Bräilei, ce nu mai are nimic din caracterul su primitiv ; nu mai
e cetatea cu aerul intunecat i räsboinic ; ci este cira§u1 vesel,
surâziltor, care primqte curtenitor pe tosi tributarii pe care co-
mertul îi atrage spre el ; portul &flu poate fi considerat ca cel
mai important al Munteniei. Numeroase incarc5minte de grâu
pleaca din Briiila i alte produse ale provinciei pentru Cons-
tantinopol. Pescultul scrumbiei prezintä aici avantaje importante.
Dezastrele Bräilei au fost Inteun fel sursa prosperitätii de care
ea se bucurä acum. Främântärilor räsboiului, calamitätilor earl
îi urmeazâ, au urmat pacea, bogatia, abondenta ; populafia sa,
meren in crOere, se ridicä la mal mult de 30.000 locuitori".

Note din Darile de seama ale sedintelor Cemerei de

Comert, dela infantare si pang azi. Extrase de
S. Semilian 1).
- Lipsa de vagoane í comerful de cereale. 11 lid. 915.
In §edinla dela 11. lulie 1915, Camera a discutat situalia co-
mertului de cereale, WA de lipsa de vagoane.
Luându-se dispozitia ca cerealele sä fie exportate cu calea
1) Vezi §i Analele Bralleiu Nr. 1/1933 i Nr. 2/1933.
www.dacoromanica.ro
76 frig. OH. T MARINESCZ, S SEMILIAN i I. R. BOUNEORL1

feratä in Austria si Germania, Ministerul a cerut statiilor de C.

F. R. cu care a incheiat o tranzactie, tablouri de comerciantii
cari au marfuri de export depozitate.
Dându-se prea putine vagoane, cerealele stau ingramadite
prin statii, supuse intemperiilor naturii i stricaciunilor, produ-
cându-se astfel pagube enorme comertului.
S'a decis intocmirea unui memoriu, prin care sa se inter-
vina pe laugh' guvern, ca sa dea vagoanele pentru exportul
cerealelor, in mod mai rational i echitabil.
- Porto-franc la Bräila. 18 Febr., 919. La 18 Febr., 1919
Camera de comert ia hotararea sa se intervina la Ministerul res-
pectiv pentru construirea unor depozite de inmagazinare a mar-
-
furilor i creiarea unei zone neutre (port-franc) la Braila.
Tarifele C E R. sí portal Breit la. 93 Ian., 929. In se-
dinta dela 23 Ianuarie 1929 d. Oh. Ciurea arata situatiunea grava
si de ruing in care se gaseste portul Braila, din cauza tarifelor
nerezonabile ale C. F. R. care indepärteaza cerealele de acest port.
Produsele agricole se indreapta astfel spre alte puncte,
uncle au mai multe avantagii, fapt ce-a contribuit ea Cernautiul,
unde pana la 1927 nu se exporta dealt cateva zeci de mii de
tone cereale, azi sa se exporte pe acolo sute de mii de tone
iar la Braila scazand sub aceasta cantitate exportul de cereale.
Deasemenea, din cauza multelor taxe i revizii ce li se fac,
cereale sârbesti se indreapta in sus pe Dunare, la Bratislava,
pentru Germania, in loc sa mai vie la Braila.
- Vigita cl-lui ministru Madgearu. Zona líber la Br& la
23 Iunie 929, La 23 Iunie 1929, d. ministru de industrie si co-
mert, Virgil Madgearu, a vizitat portul Braila, atat pe apa cat
pi pe uscat, pentru a-si da seama de portiunea de teren ce-ar
urma sa fie destinata zonei libere.
D. ministru, cu aceastil ocazie, a aratat importanta zonelor
libere pentru orasul i portul Braila. S'a i intocmit proectul
pentru Infiintarea zonei libere si a autonomiei locale, ceeace va
permite portului sa-si faca instalatiile de care va avea nevoe, fära
sa mai aiba trebuinta de autorizatiuni i credite din partea statului.
- Construirea soselei Brila-Bugdu. D-1 ministru a mai
comunicat ca a aprobat construirea unei sosele dela Braila la
Buzau, prevazând un prim fond de lei 70 milioane pentru exe-
cutarea acestei lucrari, care este de-o importanta capitala pentru
orasul i jud. Braila. S'a mai obtinut ca drumul comunal care
leaga Braila de Galati, sa fie transformat in sosea nationalä,
lucrrile urmand anceapa cat de curând.

www.dacoromanica.ro
 INFORMATIUNI, NOTE & INSEMNÄRI
NFORMATIUNI.
- Al V-lea ciclu de conferinte organizat de A-
nalele Bräilei". - La 1. Octombrie 1933, am deschis al V-lea
ciclu de conferinte. Deschiderea a fost onoratä de d. profesor
ing. M. Manoilescu, fost ministru, cu rasunatoarea conferinta, pe
care am si tipärit-o : »Mussolini, Hitler, Kemal".
Ciclu s'a Inchis, cuprinzând 12 conferinte. Ultima a fost
a d-lui Gr. lunian, fost ministru, la 13 Mai 1934.
tea prelegerile cari s'au tinut :
1) 1 Oct. 1933. Prof. ing. M. Manoilescu, fost ministru.
- Mussolini, Hitler, Kemal.
2) 22 Oct. 1933. Prof. Dr. G. Marinescu.
- Batranete i reintinerire.
3) 29 Oct. 1933. Horia Furtuna, literat, avocat.
- Contesa de Noailles. '

4) 19 Nov. 1933. Prof. V. Valcovici, fost ministru.

- Valoarea politica i morala a De-
mocratiei.
-
5) 28 Ian. 1934. J. Vasilescu-Valjean, avocat, literat.
Psihologia Râsului.
6) 18 Febr. 1934. Prof. C. Radulescu-Motru.
- Stat täranese.
7) 18 Mart. 1934. Gr. Gafencu, fost ministru.
- Revizionismul si politica noastra
ex(ernä.
8) 1, Apr. 1934. I. V. Gruia, avocat, conf. univ.
- Polifica i Morala.
9) 10 Apr, 1934. Prof. I. Petrovici, fost ministru.
- Umanitarism i ideea nationala.
10) 22 Apr, 1934. Ing. Gh. T. Marinescu, directorul Ana-
lelor Brailei".
- Personalitatea Brailei.
11) 6 Mai 1934. J. Th. Florescu, fost ministru.
- Arta de a vorbi.
12) 13 Mai 1934. Gr. lunian, fost ministru.
- Nazuinti.
Crestând pe räbojul infaptuirilor noastre si acest al V-lea
ciclu de conferinte, insumam 'Ana azi un total de 57 confe-
rinte, tinute de cei mai reprezentativi oameni ai culturii i vietii
noastre publice.
Nu tinem sä subliniem atat numärul insemnat de conferinte
ce am isbutit sa organizam, cal spiritul de continuitate ni atmos-
fera academic in care a fost realizata organizarea lor. Caci
aceasta lipseste in munca culturalä in orasele noastre de pro-
vincie : spiritut de continuitate i atmosfera academicei. Totul se
face improvizat, diletantic, inteo atmosfera de mahala sau,
www.dacoromanica.ro
78 lag. OH. T. MARINESCU

ceeace e mai ran, de club politic. De asemenea, vrem sa reli-

dam grija deosebita ce s'a pus in a face o cat mai calduroasa
primire celor ce au primit s onoreze catedra de prelegeri a
Analelor Brat lei". Am tinut, mai ales, ca dupa conferinte, dupa
primul contact cu publicul local, sa punem in legaturä pe dis-
tin§ii oaspeti ai Analelor Brai lei" cu intelectualitatea brAileana
si cu orasul, pentru ca astfel, dansii sa poata pleca de la Braila,
nu numai cu impresia placuta a unei ospitalitati calduroase, ci
§i cu o documentare despre oamenii si viaja braileana.
Procedand astfel, am fost pe linia conceptiei noastre
de regionalism cultural. Caci munca noastra nu se desfa-
soara nurnai pe plan teoretie, adica nu se rezurna numai la
cercetarea stiintifica a viefii brailene, ci ea trece i in do
meniul practic. $i este, desigur, o infäptuire practica punerea
in legatura cu Braila a personalitafilor ce reprezinta cultura si
vieata publica romaneasca, o legatura pe care ne silim s'o facem
cat mai permanentä. Analele Brailer au reusit sa dea culturii
orasului nostru prietenii trainice si din cele mai prestigioase.
Despre felul cum urmareste publicul brailean conferintele
noastre, nu putem zice ca santem mulfumiti. Mai ales, dac5 avem
in vedereperseverenta deosebita pe care am pus-o in organizare.
In special, trebuie sa mentiontim absenta aproape tatala a ele-
vilor de liceu. Chiar cand li se da bilete gratis, nu vin. In schimb,
tineretul mai putin cultivat arata multa ravna de a se instrui.
Deasemenea, ofiferimea st a. in fruntea tuturor celor ce urmaresc
conferintele noastre.
Nadajduim c5 pe viitor conferintele organizate de noi vor
ajunge ceeace urmarim noi sa fie : adevarate sarbatori pentru
toata intelectualitatea braileana.
- S'a descoperit o nouä catagrafia a locuitorilor
Brállei de la fnceputul veacului trecut. Am publicat in
numerile trecute ale revistei, frumoasa Catagrafie a locuitorilor yi
a venitului din oriajul i jucleful Brila in 1828" , descoperita de
d. prof. Mih. Popescu la Arhivele Statului" i transcrisa de
dansul. Avand in vedere importanfa capitala a acestei catagrafii
pentru cunoasterea trecutului istoric brailean, am tras-o i in
extras, formand astfel o brosura aparte.
Iata acum, ca prietenul nostru d. I. Vartosu ne comunica
stirea ea a descoperit, tot la Arhivele Statului din Bucuresti, o
alta Catagrafie a Brailei, aceasta din anul 1837.
Catagrafia e tot asa de amanuntita ca si cea din 1828. In
special, este interesant in aceasta catagrafie capitolul care pri-
ve$te pe strainii sositi in Braila pariä la 1837. Se d5 in dreptul
fiectiruia, explicafit de unde vine si unde e näscut.
Asa dar, cu ajutorul acestor doua statistici amanuntite vom
putea stabili exact evolutia populafiei brailene, i in privinfa
www.dacoromanica.ro
 INFORMATII, NOTE & INSEMNÄRI 79

numarului, dar i in privinfa structurei etnice si a structurei so-

ciale, chiar in primul deceniu dupa eliberarea orasului.
Vom face tot posibilul ca sa tiparim si aceasta catagrafie,
cu toate ca ne asteptam sä fie primitä de catre braileni tot asa
de indiferent ca i cealaltä catagrafie tiparitä de noi.
Primaria i Prefectura Brailei, cari au datoria sa lipit-
riaseit ele asemenea documente ce lumineaza deplin intreg
procesul de formajie al colectivitatii brailene, au ramas indife-
rente, ba chiar ostile, la cererile 'noastre. In schimb, fondul
pentru sprijinirea miscarii culturale i artistice locale, prevazut
in bugetul Primariei conform legii speciale a taxelor pe spec-
tacole, a fost impartit la toti agenPi electorali si a fost risipit
pe toate asa zisele brosuri de propaganda national& si doar
acest fond are prin lege, o destinafie culturala special& e ali-
mentat din taxe speciale si e distribuit de o comisie specialä I
El insumeaza nu mai putin de 400.000 lei anual. Dar infap-
tuirile culturale adevarate ale Brailei nu primesc, toate la un
loc, nici 10(70 din aceasta sum&
- Comemorarea lui Ion Slätineanu, ctitorul Bräilei
moderne. Am anuntat Inca din anul trecut cit pregatim aceasta
comemorare. Ea ni s'a impus, din studiile noastre asupra istoriei
Brailei, ca cea mai fireasca datorie morala a orasului nostru
fata de acela care i-a fost un adevärat ctitor, dar pe care Braila
îl uitase panä inteatat, incat nu-i mai stia nici numele, necum
munca creiatoare, pe care el i-a inchinat-o.
Noi am scos din negura istoriei pe Slatineanu, 1-am a§ezat
in lumina lui adevarata de ctitor al Brailei moderne §i ne silim
acuni sa-1 integram definitiv in tradifia de cultura a Brailei.
Dar §i in aceste silinfe de cultura ale noastre intampinäm
din partea celor ce ar trebui sä ne stea alaturi, aceeasi tâmpita
indiferenta de biurocrafi inacriti sau ne impiedicam de ostilitatea
instinctivä a javrelor de club politic, cari nu au de unde sti ce
e aceea iubire de idee i munca pentru cultura.
Cu toate aceste piedici, fafise sau piezise, marturisim aici
raspicat cit vom darui Brailei, noi singuri, i aceasta fapta de
caitiff& asa cum am putut infaplui pant acuma, singuri, timp
de 5 ani, intreg programul nostru de lucru.
Slatineanu isi va avea deci in curand statuia lui, asa cum
se cuvine din partea Britilei, careia el i-a fost adevarat ctitor.
vom ridica pe locul fostei lui case. Acea cast a Slatineanului,
de care pomenesc toate documentele vrernei ca de o vestita lo-
cuinta, in care puternicul boier primia cu o stralucitoare ospi-
talitate. Tofi cälätorii straini, care au venit pe atunci incoace
atrasi de activitatea vie a schelei bräilene, abia eliberata de sub
Turci, demnitarii tärei, §i chiar Domnitorul toata aceastä
lume de seama era primita stralucit in casa lui, de Slatineanu.
www.dacoromanica.ro
80 ' Ing. OH. T. MAR1NESCU

Tuturor le arata cu mândrie Braila lui, pe care an de an o ri-

dica la o noua vieata din ce in ce mai puternica.
Pe locul acestei case, in care Slatineanu a trait cu gândul
la marirea Brailei noastre, i pe care mai târziu a daruit-o
scoalei brailene, vom ridica bustul lui, turnat in bronz.
Deasemenea o carte, pe care o pregatim, va pune in lu-
mina personalitatea lui Slatineanu i marile lui rosturi de ctitor
ce le-a indeplinit in vieata braileana.
Cartea aceasta, ca i chipul lui turnat in bronz, vor aseza
pe Slatineanu, macar acum, dupa un secol, la inaltul loc de
cinste ce i se cuvine in istoria vietii brailene.
- Pecetea ce am tiparit-o, ca ornament, pe co-
pertä, este Waal dupa o veche chitanta de plata fäcutä, sub
Turci, cake Mahalaua Manghir et Brailei, la 1816, de un nume
Zilkodreti.
Chitanta aceasta a fost descoperita in ultimul timp §i a fost
reprodusa de d. N. Iorga in recenta sa brosura Din viata so-
cialci a Breii lei, supt Tucci". (Acad. Rom. Memoriile sectiunei
istorice. Seria III. Tom. XIII. Mem. 3) Buc. 1933, brosura ce
cuprinde o comunicare facuta de d. Iorga la Acad. Rom. in
scdinta din 28 Apr. 1933.
La pag. 2, d. lorga scrie despre pecete, astfel :
Inscriptia (de pe foarte interesanta pecete octogonala im-
partita dupa obiceiul dela Turci in mai multe registre paralele),
in litere greco-cirilice, de un elegant caracter ornat, are acest
cuprins: Mangfiir Mafiald, 1816" .
REDACTIONALE & ADMINISTRATIVE
- Din cauza greutafilor materiale, acest num5r al revistei
apare cu înlârziere. Trei numere, cari preced pe acesta, adica Nr.
2/1933 si Nr. 3-4/1933, sant si ele Intarziate. Sant Insa sub tipar si
vor apare In curand. Cu ele vom Incheia colectia anului V (1933).
Numarul dublu (N. 3-4/933), care apare In 160 pagini, va fi un numar
festiv, pentru aniversarea celor 5 ani de vieafa ai Analelor Brailei".
Toate aceste 3 numere Intarziate vor apare cel mai tarziu pang in
luna August a. c.
Pe abonafii, cari au plAtit abonamentul pe anul V (1933) la pre-
zentarea primului numar din 1933, li rugam sa scuze Intarzierea a-
parifiei celorlalte 3 uumere ale anului trecut. Aceasta Intarziere se
datoreaza Insa, celorlalfi abonafi cari nu si-au plant nici pang acum
abonamentul. Si acestia formeaza 70% din totalul abonafilor nostri.
Acesti ri platnici sunt cei ce oamoara toate revistele din provincie.
Rugam deci pe cei ce nu vor sa fie abonafii Analelor", sa
nu ne mai Incurce, ref inand numerile ce li se trimet, filgaduind a-
bonamentul, farg sh-1 p1illeasc5 lnsA nici dupA zece reveniri ale
Incasatorului i nici dupä zece scrisori de.ale noastre, cari pi ele
rgman Rira rAspuns.
E o elementara datorie de cuviintS, dacä nu de corectitudine,
sA rilspunzi la scrisori 0. la obligatiunile ce ti le iei.
- Repet5m scuzele noastre cutre cei ce ni-au trimes revistele
In schimb, a nu am putut, nici In acest numiír, sä publiam recen-
ziile. In numarul viitor rubrica aceasta va apare cu toata desvol-
tarea ce i se cuvine. ING. GH. T. M.
www.dacoromanica.ro
CARTI APARUTE SUB AUSPICIILE ANALELOR BRAILEI" :
I. ALBUMUL BRAILA VECHE" de ING. GH. T. MARINESCU.
2. COLECTIA DOCUMENTE PRIVITOARE LA BRAILA" -VOL. I.
3. BRAILA VECHE - SchitA a evolutiei istorice, din antichitate pánA
in sec. al XIX, de ING. GH. T. MARINESCU.
4. CE1 DINTAI AN1 (1828-34) DE REORGANIZARE AI BRAILEI,
DUPA ELIBERAREA DE SUB TURCI - de IOAN C. FILITI.
5. ÉRA NOUA - de M. MANOILESCU.
6. IOAN PENESCU, - ANIMATOR AL BRAME! CULTURALE In
prima jumAtate a sec. al XIX-lea - de I. VIRTOSU.
7. ACTIVITATEA PORTULUI BRAILA IN 1931 FATA DE ANII
PRECEDENTI, de ING. INSP. G-ral PAUL DEMETRIAD.
8. ACTIVITATEA PORTULUI BRAILA IN 1932 FATA DE ANII
PRECEDENT!, de ING. INSP.-G-ral PAUL DEMETRIAD.
9. ACTIVITATEA PORTULUI BRAILA IN 1933 FATA DE ANII
PRECEDENT!, de ING. INSP.-G-ral PAUL DEMETRIAD.
10. CATAGRAFIA LOCUITORILOR SI A VENITULUI DIN JUDETUL
BRAILA IN 1828 - de PROF. MIH. POPESCU.
11. ASOCIATIA ABSOLVENTILOR FOALEI SUPERIOARE .00-
MERCIALE DE BAETI - Istoric i expunere a activitatii, de
M. TRUFA*U.
12. MUSSOLINI, HITLER, KEMAL. - Conferinta tinuta in ciclul A-
nalele Braila?' - de M. MANOILESCU.

VOR APARE :

1. VECHIUL DRUM DE NEOOT BRASOV-BRAILA- monografie

istorial, de ING. GH. T. MARINESCU.
2. EDIL1TATEA BRAILEI - de ING. GH. T. MARINESCU.
3. NOILE CONDI7I1 ALE DUNAREI - (conferintä) de N. IORGA.
4. 0 COLECTIE DE VEDERI ISTORICE SI ACTUALE ALE
BRAME!, de ING. GH. T. MARINESCU.

www.dacoromanica.ro
 DUNAREA
INSTITUT DE ARTE ORAFICE '
.-- BRAILA -
=111,

Pretul 65 Lei.
www.dacoromanica.ro
:
r,:.