Caz practic 1: La data de 2 martie 2012, reclamantul T.I. a chemat in judecata pe paratul M.P.

, solicitand
instantei de judecata constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare intervenit intre
parti la data de 14 noiembrie 2011, avand ca obiect un apartament situat in localitatea Sibiu, avand ca
fundament violenta morala exercitata de catre parat impotriva sa
In motivare T.I. a aratat ca a transferat dreptul de proprietate asupra apartamentului in cauza in
schimbul unei sume de bani , care, asa cum convenisera partile actului, urma sa se plateasca in doua
transe: jumatate din pret la momentul autentificarii actului juridic, iar cealalta jumatate doi ani mai tarziu.
Avand in vedere actele de la dosar si concluziile orale si scrise ale partilor, se constata
urmatoarele:
La data de 15 decembrie 2011, paratul i-a propus reclamantului sa renunte la o parte din pretul
ramas pentru a-i achita restul imediat, conventie care a fost acceptata imediat de catre reclamant.
Conformandu-se intelegerii stabilite , reclamantul autentifica sub nr. 67/2012 o declaratie , prin
care declara ca, din moment ce va primi de la parat suma stabilita nu mai are nici o pretentie in ce priveste
restul de pret, fiind satisfacut.
Instanta de judecata a admis cererea reclamantului si a dispus anularea contractului intervenit intre
parti, avand la baza violenta morala exercitata de catre parat, violenta morala ce consta in fapta paratului
de a se folosi de situatia financiara precara a reclamantului, pentru a-l determina sa renunte la o parte din
pretul stabilit.

Cerinte :
1. Identificati si definiti institutiile de drept civil din speta.
2. Precizati conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta viciului invocat de reclamant.
3. Specificati ce lege guverneaza actul juridic incheiat, avand in vedere aplicarea legii in timp.
4. Identificati bunurile din speta.
5. Clasificati actul juridic in functie de scopul urmarit la incheiera lui, specificand din ce categorie face
parte actul incheiat de parti.
6. A procedat corect instanta de judecata? Motivati

Caz practic 2: A.B. a chemat in judecata pe parata C.D. , solicitand instantei de judecata anularea
contractului de donatie intervenit intre parti, avand la baza eroarea in care s-a aflat reclamanta asupra
calitatii de nepoata a parate C.D.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca, la data de 11 aprilie 2012, intre A.B. si C.D. a
intervenit un contract de donatie, in considerarea calitati de nepoata a paratei C.D., prin care A.B. a donat
nepoatei C.D. imobilul din Craiova, proprietatea acesteia.
Ulterior, la data de 1 mai 2013 printr-o actiune in tagaduirea paternitatii, ca urmare a deciziei
Tribunalului Dolj, s-a stabilit ca parata C.D. nu este fiica lui E.F., fiul reclamantei A.B.

Cerinte :
1. Cum se clasifica eroarea in functie de gravitatea consecintelor produse si care este sanctiunea
incidenta in fiecare caz in parte?
2. Identificati si clasificati bunurile din speta in functie de criteriile cunoscute.
3. Clasificati actul juridic incheiat de parti in functie de cel putin 5 criterii de clasificare.
4. Ce va decide instanta de judecata? Motivati

Caz practic 3 : Reclamanta S.V. a chemat ȋn judecatǎ pe pȃrȃta N.M. cerȃnd instanţei constatarea nulitǎţii
actului de vȃnzare-cumpǎrare autentic intervenit ȋntre pǎrţi.
Reclamanta susţine ȋn cere cǎ, dupǎ ani de prietenie cu pȃrȃta şi cu familia acesteia a convenit sǎ
locuiascǎ ȋmpreunǎ cu aceştia ȋn imobilul proprietatea lui N.M. De asemenea, S.V. susţine cǎ a hotǎrȃt,
dupǎ ȋndelungi chibzuinţe, sǎ ȋncheie un act civil cu privire la o garsonierǎ, proprietatea sa, act care dorea
a fi un testament fǎcut ȋn timpul vieţii şi pentru acest lucru primea o sumǎ de bani egalǎ cu valoarea realǎ
a garsonierei. Astfel, S.V. a fost dusǎ de N.M. cu un autoturism la notar din care nu a coborȃt pentru a
ȋncheia testamentul, ci, aşa cum declarǎ reclamanta, a semnat un act adus de un salariat al notarului, act
care, dupǎ ştiinţa ei nu prea arǎta a testament, dar a fost de acord pentru cǎ a primit ȋnainte o sumǎ
considerabilǎ de bani. Dupǎ cȃteva zile, cȃnd reclamanta a fost sǎ-şi viziteze garsoniera, vecinii au
informat-o cǎ N.M. este proprietara garsonierei,a ceasta din urmǎ afirmȃnd public cǎ doreşte sǎ ȋnchirieze
imobilul. Faţǎ de aceastǎ situaţie S.V. a mers la notariat, unde a aflat cǎ, de fapt, a semnat un act
devȃnzare-cumpǎrare, fapt confirmat ulterior şi de pȃrȃtǎ.
Ȋn apǎrare, N.M. aratǎ cǎ, datoritǎ stǎrii de sǎnǎtate precare, S.V. avea nevoie de un regim
alimentar şi medicamentos permanent, care a fost asigurat de cǎtre N.M. şi, drept recunoştinţǎ, S.V. a
ȋncheiat actul de vȃnzare-cumpǎrare, primind şi o sumǎ de bani. N.M. mai susţine cǎ S.V. a semnat
personal actul ȋn faţa notarului, care s-a deplasat la locul unde se afla reclamanta.
Instanţa, ȋn conformitate cu rolul ei activ, a ȋntrebat-o pe S.V. dacǎ ştie sǎ scrie, sǎ citeascǎ şi
dacǎ atunci cȃnd a semnat actul a avut posibilitatea sǎ citeascǎ ȋn ȋntregime actul pe care l-a semnat,
iar aceasta a rǎspuns afirmativ. Martorii propuşi de pȃrȃtǎ au susţinut cǎ lui S.V. ȋi pare rǎu cǎ a
vȃndut garsoniera pe un preţ mic, dar doreşte sǎ anuleze actul şi sǎ revȃndǎ garsoniera altei persoane
cu o sumǎ mai mare.

Cerinţe:
1. Clasificaţi bunurile din speţǎ ȋn funcţie de criteriile cunoscute.
2. Identificaţi condiţiile actului juridic ȋncheiat de pǎrţi.
3. Ce este consimţǎmȃntul şi care sunt condiţiile de valabilitate ale acestuia?
4. Consideraţi cǎ a fost viciat consimţȃntul lui S.V.? Argumentaţi.

Caz practic 4 : A.B. chemat în judecată pe C.D., solicitând instanţei să dispună constatarea nulitǎţii
absolute contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 23 octombrie 2011, având ca motivare faptul că s-
a aflat în eroare la momentul încheierii contractului, necunoscând faptul că autoturismul cumpărat nu are
sistemul airbag funcţionabil.
Din probatoriul administrat în cauză, instanța de judecată a reținut următoarele:
La data de 23 octombrie 2011, A.B., a cumpărat de la C.D. autoturismul marca BMW., plătind pentru
acesta suma de 30.000 euro. Contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat în oraşul Bucureşti iar predarea
autoturismului a avut loc în aceeaşi zi.
Anterior încheierii contractului, A.B. a condus aproximativ 20 de km autoturismul prin oraş, s-a uitat cu
atenţie la acesta şi, constatând că nu are nici un defect, a luat hotărârea să-l cumpere. La ȋncheierea
contractului şi negocierea preţului, părţile au avut în vedere în mod exclusiv gradul de uzură al
autoturismului, determinat de anul de fabricaţie al acestuia şi numărul de km parcurşi.
La data de 15 iunie 2012, A.B. a fost implicat într-un accident auto, în urma căruia a suferit multiple
fracturi. Din expertiza tehnică auto dispusă în cauză, instanța a reținut, pe baza concluziilor expertului, că
sistemul de protecţie airbag nu a funcţionat la momentul producerii accidentului, deşi intensitatea
impactului dintre cele două autovehicule ar fi impus declanşarea acestuia. Cu toate acestea, expertul
desemnat de instanță nu a putut preciza care a fost cauza care a provocat defecțiunea sistemului airbag.

Cerinţe:

1. Care este structura viciului de consimţământ invocat de către reclamant?

2. Identificaţi şi definiţi instituţiile de drept civil incidente ȋn speţǎ.
3. Ce fel de contract este vȃnzarea-cumpǎrarea din punct de vedere al modului de ȋncheiere?
4. Este corecta sanctiunea ceruta de reclamant, avand in vedere viciul de consimtamant invocat ?
Motivati.
5. Care va fi soluţia instanţei? Motivaţi!
Caz practic 5 : La data de 10 noiembrie 2012, A.B. l-a chemat în judecată pe C.D., bijutier de profesie,
solicitând instanței anularea contractului de vânzare-cumpărare intervenit între cele două părți la data de
15 noiembrie 2011, având ca obiect o bijuterie. În motivare reclamantul a arătat că a cumpărat bijuteria
crezând că este confecționată din aur, deși acesta era în realitate confecționată din bronz. În apărarea sa
C.D. a argumentat faptul că A.B. a cumpărat bijuteria având în vedere antichitatea ei și nu calitatea
acesteia de a fi din aur, cu atât mai mult cu cât A.B. și-a exprimat expres intenția de a cumpăra o bijuterie
veche.
Din probele administrate în cauză a reieșit în mod evident faptul că suma de 100 de lei plătită în
schimbul bijuteriei era mult mai mică decât suma reală care ar fi trebuit plătită în situația în care bijuteria
ar fi fost din aur.
Instanța de judecată a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare intervenind între părți.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut faptul că A.B. a fost indus în eroare de C.D. cu
privire la calitatea bijuteriei de a fi din aur.

Cerinţe:

1. Identificaţi şi clasificaţi ȋn funcţie de criteriile cunoscute bunurile din speţǎ.

2. Comentaţi afirmaţia pȃrȃtului potrivit cǎreia A.B. ar fi cumpărat bijuteria având în vedere
antichitatea ei și nu calitatea acesteia de a fi din aur, prin raportare la viciul invocat de
reclamant.
3. Definiţi şi prezentaţi structura viciului invocat de reclamant.
4. Comentaţi soluţia instanţei de judecatǎ

Caz practic 6 : Reclamantul L.C. a chemat in judecata pe parata V.A. solicitand instantei sa anuleze
casatoria incheiata intre parti la data de 10 noiembrie 2011. In motivarea actiunii reclamantul arata ca :
inca de la inceputul casatoriei, parata s-a manifestat ciudat, dar a apreciat ca acest fapt este datorat
imprejurarii ca aceasta este foarte tanara; dupa aproximativ un an, parata nu a mai putut ascunde boala de
care suferea si a inceput sa aiba iesiri necontrolate si nemotivate, incoerenta in gandire si se manifesta
violent; ca inaintea formularii actiunii, cu o saptamana, a aflat de la niste colegi ca parata a avut un
comportament mai aparte inca din timpul liceului, ceea ce denota ca era bolnava, imprejurare pe care a
ascuns-o la incheierea casatoriei.
Parata a depus la dosar un certificat medical, se arata ca “boala a debutat in ianuarie 2012, in timpul
casatoriei” diagnosticul fiind de tulburare schizo-afectiva.
Instanţa a respins cererea lui L.C.

Cerinte:
1. Identificati si definiti institutiile de drept civil incidente in speta
2. Definiti viciul de consimtamant invocat de reclamant.
3. Ce fel de act juridic civil este casatoria din punct de vedere al modului de incheiere ?
4. Comentati solutia instantei de judecata.

Caz practic 7 : La data de 20 octombrie 2011, A., anticar de profesie, a vandut lui B. doua sculpturi
pentru pretul de 4000 lei. Ulterior, la data de 5 noiembrie, B., cu ajutorul unui prieten , C., critic de arta, a
descoperit ca sculpturile cumparate ca fiind vechi nu erau opera sculptorului pe care B. il considera ca
fiind autor al operelor. In aceasta situatie, B. solicita anularea vanzarii si despagubiri.
A. formuleaza intampinare, aratand ca B. a avut intentia de a achizitiona sculpturi vechi, intentie
exprimata expres in prezenta sa si nu sculpturi care sa fie realizate de anumiti sculptori, asa cum a aratat
reclamantul in cererea de chemare in judecata. Mai mult decat atat, intentia lui B. de a achizitiona
aculpturi vechi reiese si din faptul ca acesta le-a cumparat dintr-un anticariat.
 In cadrul interogatoriului administrat in cauza, B. a recunoscut ca a solicitat reclamantului
achizitionarea unor sculpturi vechi, fara a preciza intentia sa de a achizitiona opera unui anumit sculptor.
Instanta de judecata a admis cererea reclamantului şi a dispus anularea actului de vanzare-cumparare.
Cerinte :
1) Analizaţi viciul de consimţământ invocat de reclamant ( definiţie, structură, condiţii, sancţiune)
2) Este corectă soluţia instanţei? Motivaţi.

Caz practic 8 : A.B. a chemat ȋn judecatǎ pe B.C., cerȃnd ca acesta sǎ fie obligat a-i restitui suma 200
Euro pe care susţine reclamantul cǎ i-ar fi ȋmprumutat-o acestuia la data de 2.10.2011.
Pȃrȃtul, la interogatoriul ce i s-a luat, a recunoscut cǎ a scris şi semnat chitanţa de care sa prevalat
reclamantul, ȋnsǎ a susţinut cǎ a semnat acea chitanţǎ la data de 10.10.2011, dar nu a primit nicio sumǎ de
bani de a reclamant, semnȃnd acea chitanţǎ sub ameninţǎrile reclamantului şi,mai mult decȃt atȃt, nu are
discernǎmȃntul faptelor sale, fiind bolnav psihic.
La rȃndul sǎu, reclamantul, pentru a dovedi cǎ pȃrȃtul are discernǎmȃnt a prezentat o hotǎrȃre prin care
a fost respinsǎ cererea organelor locale de punere sub interdicţie a pȃrȃtului, ȋn care se motiveazǎ cǎ, deşi
suferǎ de comiţialitate cu tulburǎri psihice, acesta are discernǎmȃnt.
Judecǎtoria a respins acţiunea reclamantului ca nefondatǎ, motivȃnd cǎ pȃrȃtul, conform expertizei
medico-legale nr. 105/20.11.2011 suferǎ de sindrom maniao-depresiv, neavȃnd, din aceastǎ cauzǎ
discernǎmȃntul faptelor sale.
Cerinţe :
1. Identificaţi şi definiţi institutiile de drept civil incidente în speţǎ.
2. Clasificaţi actele juridice civile ȋn funcţie de scopul urmǎrit cu prilejul ȋncheierii lor.
3. Definiţi discernǎmȃntul şi stabiliţi corelaţia sa cu capacitatea de a ȋncheia acte juridice civile.
4. Care este soluţia corectǎ ȋn speţǎ? Motivaţi