Seminarul 4

Aplicarea legii penale în spațiu

I. Grile

1. Teritoriul ţării cuprinde:

a. subsolul aferent mării teritoriale;
b. suprafaţa terestră pe care se află sediul unei misiuni diplomatice străine în România;
c. navele şi aeronavele române.

2. În cazul în care la bordul unei nave sub pavilion românesc a fost săvârşită o infracţiune de
omor:
a. nu se va aplica în niciun caz legea penală străină;
b. se va aplica întotdeauna numai legea penală română;
c. se poate aplica legea penală română.

3. Pentru ca legea penală română să fie aplicată în temeiul principului personalității:

a. este necesar ca infractorul să aibă cetățenia română la data sesizării organelor judiciare, chiar
dacă la momentul săvârșirii infracțiunii era numai cetățean străin;
b. nu este necesară îndeplinirea condiţiei dublei incriminări;
c. este necesar ca infracţiunea să nu fie săvârşită pe teritoriul României.

4. Legea penală română se poate aplica în temeiul principiului realităţii:

a. şi atunci când persoana vătămată este o persoană juridică;
b. chiar dacă subiectul activ al infracţiunii este un apatrid;
c. doar dacă făptuitorul se află de bunăvoie pe teritoriul României.

5. Aplicarea legii penale române în baza principiului realităţii:

a. este determinată de calitatea subiectului pasiv al infracţiunii;
b. presupune îndeplinirea condiţiei dublei incriminări;
c. nu poate privi infracţiunea de vătămare corporală din culpă.

6. Principiul universalităţii legii penale poate fi aplicat:

a. dacă un act de executare din cuprinsul unei infracţiuni continue a fost săvârşit pe teritoriul
României;
b. chiar dacă nu este îndeplinită condiţia dublei incriminări;
c. dacă infractorul apatrid se află benevol pe o navă română, ancorată într-un port străin.

7. Principiul teritorialității legii penale române:

a. se aplică cu prioritate față de principiul realității legii penale;
b. se aplică conform teoriei ubicuității;
c. presupune că legea penală română și în cazul infracțiunilor săvârșite pe teritoriul unor țări
străine, în interioriul misiunilor consulare/diplomatice.

8. Principiul personalității pasive:

a. nu are o consacrare legală în Codul penal român;
b. este construit în raport de calitatea subiectului pasiv al infracțiunii;
c. este echivalent cu principiul realității legii penale.

II. Spețe

1. La 15 aprilie 2015, X, cetăţean francez, se îmbarcă pe nava de pasageri Mercur, navă

aflată sub pavilion rusesc, din portul Constanţa cu destinaţia Italia.
La momentul îmbarcării, profitând de faptul că persoana vătămată Y- cetăţean rus, la
rândul său pasager pe acelaşi vas – nu era atent, îi sustrage acestuia o geantă în care se afla suma
de 10.000 euro şi o ascunde în cabina sa până când ajung la destinaţie.
La 18 aprilie 2015, nava de pasageri Mercur acostează în portul N din Italia, moment în
care X, observând că organele de poliţie procedează la percheziţionarea pasagerilor pentru a
depista autorul furtului, îl abordează pe Z, cetăţean italian, membru al echipajului şi, după ce îi
explică cum a ajuns în posesia genţii sustrase, îi solicită să îl ajute să treacă bunurile sustrase de
controlul poliţiei în schimbul sumei de 1000 euro.
Acesta din urmă acceptă oferta lui X şi folosindu-se de faptul că în calitate de membru al
echipajului nu era supus percheziţiei, transportă bunul sustras pe mal, primind ulterior suma de
bani promisă.
La o dată ulterioară, în cursul aceluiaşi an, X şi Z călătoresc în România în scop turistic,
fiind reţinuţi de organele de poliţie române pentru fapta săvârşită în aprilie 2015 sub acuzaţia de
furt calificat în cazul inculpatului X ( art. 228 alin. 1 raportat la art. 229 alin. 1 lit. a Cod penal),
respectiv tăinuire în cazul inculpatului Z ( art. 270 alin. 1 Cod penal).
În faţa autorităţilor române cei doi inculpaţi invocă faptul că nu li se poate aplica legea
penală română întrucât nu sunt cetăţeni români şi nici nu au săvârşit fapta pe teritoriul României.

Precizaţi care este legea aplicabilă inculpatului X. Motivaţi răspunsul.

Precizaţi care este legea aplicabilă inculpatului Z. Motivaţi răspunsul.

2. În luna august 2014, inculpatul X – cetăţean român, stabilit în Spania de 5 ani – se

deplasează în localitatea Craiova, judeţul Dolj, pentru petrecerea concediului de vară.
În cursul discuţiilor cu membrii familiei acesta povesteşte tatălui său – inculpatul Y,
cetăţean român şi vărului său inculpatul Z – cetăţean român- că angajatorul său de naţionalitate
spaniolă aduce în fiecare seară acasă sume importante de bani, pe care le depozitează în biroul în
care are şi el acces.
În acest context inculpatul Y ( tatăl inculpatului) îl convinge pe fiul său să sustragă
sumele de bani la acre are acces, iar inculpatul Z ( vărul inculpatului) îi promite acestuia că în
cazul în care va reuşi să sustragă banii îl va ajuta să îi transfere în ţară prin serviciul Western
Union.
În luna septembrie 2014 inculpatul X se întoarce la lucru în Spania şi, profitând de
neatenţia angajatorului său, sustrage în timpul nopţii din biroul acestuia o sumă de 2000 euro pe
care o transferă în România prin serviciul WU către vărul său, inculpatul Z.
În ianuarie 2015 Parchetul de pe lângă Judecătoria C. dispune trimiterea în judecată a
celor trei inculpaţi pentru comiterea infracţiunilor de:
- furt calificat în cazul inculpatului X ( art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b Cod penal pedeapsa
prevăzută de lege fiind de la 1 an la 5 ani închisoare);
- instigare la furt calificat în cazul inculpatului Y ( art. 47 Cod penal raportat la art. 228 alin. 1,
art. 229 alin. 1 lit. b Cod penal pedeapsa prevăzută de lege fiind de la 1 an la 5 ani închisoare);
- complicitate la furt calificat în cazul inculpatului Z ( art. 48 Cod penal raportat la art. 228 alin.
1, art. 229 alin. 1 lit. b Cod penal pedeapsa prevăzută de lege fiind de la 1 an la 5 ani închisoare).
În faţa instanţei inculpaţii invocă faptul că nu li se poate aplica legea penală română în
condiţiile în care fapta a fost săvârşită în Spania, pedeapsa prevăzută de Codul penal român
pentru aceasta este mai mică de 10 ani şi în plus lipseşte autorizarea prealabilă a procurorului
general al Parchetului Curţii de Apel C.

Precizaţi care este legea aplicabilă pentru fapta săvârşită de cei trei inculpaţi. Motivaţi
răspunsul.

3. X, cetățean iranian aflat la studii pe teritoriul României, a pus la cale, alături de alte două
persoane, de cetățenie română, o tehnică de prejudiciere a persoanelor vârstnice care consta în
aceea că, sub pretextul oferirii unui tratament curativ revoluționar în lupta împotriva diabetului
zaharat, cei trei pătrundeau în locuințele vârstnicilor și, în timp ce unul dintre ei îi prezenta
tratamentul clientului, ceilalți doi sustrăgeau diverse bunuri din imobil. Utilizând acest mod de
operare, cei trei au sustras bunuri în valoare de aproximativ 50.000 lei din locuințele a 12
persoane cu vârstele cuprinse între 60 și 80 de ani, domiciliate în municipiul București și în
zonele limitrofe capitalei.
Poate fi tras la răspundere penală conform legii penale române X? Motivați răspunsul,
inclusiv prin indicarea textelor legale incidente.

4. A și B, logodnici, au plecat într-o croazieră de-a lungul Coastei Amalfitane la bordul

vasului românesc Apollo. S-au îmbarcat la Napoli și, după o călătorie de 5 zile, au debarcat la
Palermo. Pe parcursul acestei călătorii A și B au fost martorii unei infracțiuni constând în aceea
că unul dintre membrii echipajului, cetățean nepalez, a fost aruncat în mare, peste balustrada
vasului, de către un turist englez nemulțumit de serviciile prestate de către cel dintâi. Din fericire,
viața acestuia a fost salvată de către un alt membru al echipajului care, văzând cele întâmplate, i-
a aruncat victimei un colac de salvare.
Argumentați în fapt și în drept dacă se poate aplica legea penală română infracțiunii
săvârșite de către turistul englez.

5. În data de 10.10.2020, X, cetățean român, s-a îmbarcat la bordul aeronavei Tarom TA –

102, la București, cu destinația Lisabona. Pe durata zborului, în timp ce aeronava se afla în
spațiul aerian al Italiei, un alt pasager, de cetățenie portugheză, i-a solicitat lui X să îi cedeze
locul pentru a putea privi pe fereastră. Întrucât X a refuzat, cetățeanul portughez l-a lovit pe
acesta cu pumnul în zona pieptului. Conflictul a fost aplanat de către ceilalți pasageri, care au
intervenit de îndată.
Poate fi tras la răspundere penală conform legii penale române cetățean portughez?
Motivați răspunsul, inclusiv prin indicarea textelor legale incidente.

6. X, cetățean spaniol, s-a prezentat în data de 01.10.2020 la sediul consulatului Spaniei din
România, unde avea programată o întâlnire cu personalul consular în vederea eliberării unui nou
pașaport. În interiorul misiunii consulare a fost întâmpinat de către un agent de securitate de
cetățenie italiană care, iritat de faptul că X nu l-a salutat, nu i-a permis acestuia să treacă mai
departe. Mai mult decât atăt, agentul de securitate l-a imobilizat pe X până ce a reușit să-l scoată
din curtea interioară a misunii consulare.
Ulterior, X a formulat plângere penală împotriva agentului de securitate pentru săvârșirea
infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, faptă prevăzută și pedepsită de art. 205 alin. (1)
Cod penal român, și pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută și
pedepsită de art. 296 alin. (2) C.pen. român.
Argumentați în fapt și în drept dacă agentul de securitate poate fi tras la răspundere
penală conform legii penale române.

7. X și Y, cetățeni bulgari, au planificat efectuarea unui transport de droguri din România în

Spania, prin intermediul unei firme de curierat cu sediul în Turcia. Conform planului, X era
persoana responsabilă de procurarea și expedierea drogurilor din România, iar Y persoana
responsabilă de procurarea sumelor de bani necesare pentru achiziția drogurilor și de recepția
acestora pe teritoriul Spaniei. Activitățile s-au derulat conform planului, cu o singură excepție: la
intrarea pe teritoriul Spaniei, la punctul de trecere a frontierei, un angajt al poliției de frontieră,
fiind ajutat de un câine, a reușit să depisteze prezența dorgurilor în coletul ce fusese expediat.
Atât X, cât și Y au fost puși sub învinuire de către organele judiciare române pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de droguri, faptă prevăzută și pedepsită de art. 3 alin. (1) din Legea nr.
Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri cu închisoarea
de la 10 la 20 de ani.
Precizați, argumentat, dacă autoritățile române aveau competența de a proceda la
urmărirea penală a celor doi cetățeni bulgari, strict din perspectiva aplicării legii penale în spațiu.

8. În baza unui plan infracțional prestabilit, X a săvârșit, în intervalul 01.10 – 10.10.2020, în

timpul nopții, o infracțiune continuată de furt calificat – art. 35 alin. (1) coroborat cu art. 228
alin. (1) rap. la art. 229 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. b) C.pen. român – compusă din 6 acțiuni, 3
dintre sustrageri fiind comise pe teritoriul României, din incinta magazinului Flanco situat în
orașul Nădlac, iar celelalte 3 dintr-un magazin de electrocasnie situat în Ungaria, în imediata
apropriere a frontierei cu România.
Argumentați în fapt și în drept dacă X poate fi tras la răspundere penală conform legii
penale române pentru toate cele 6 acțiuni de sustragere.

9. X, cetățean român, a săvârșit împotriva lui Y, cetățean olandez, o infracțiune de tâlhărie

calificată care a avut drept urmare moartea victimei, faptă prevăzută și pedepsită de art. 233, 234
alin. (1) lit. b) și 236 C.pen. Infracțiunea a fost săvârșită în Amsterdam, la domiciliul persoanei
vătămate.
Cercetat penal de către autoritățile penale române pentru săvârșirea infracțiunii mai sus
enunțate, X a solicitat încetarea procesului penal desfășurat împotriva sa motivat de faptul că
singurele autorități competente să-l ancheteze sunt cele olandeze, întrucât fapta a fost săvârșită
pe teritoriul Olandei.
Precizați, motivat, dacă apărarea lui X este întemeiată.

10. O.M., persoană cu dublă cetățenie, româno-sârbă, a săvârșit pe teritoriul Italiei mai multe
infracțiuni de înșelăciune. În esență, acesta a vândut victimelor sale, în schimbul unor sume mari
de bani, telefoane contrafăcute, despre care acesta pretindea că sunt marca Apple Iphone 12.
 La nici o lună de la sosirea sa în România, O.M. a fost prins și, ulterior, arestat preventiv
într-un dosar penal în care era cercetat pentru săvârșirea faptelor de înșelăciune mai sus
menționate.
Precizați, argumentat, dacă autoritățile române aveau competența de a proceda la
cercetarea penală a lui O.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune.

11. În data de 10.10.2020, în jurul orei 23, X, cetățean grec, i-a sustras lui Y, persoană
vătămată de cetățenie română, poșeta pe care aceasta o purta pe umăr. Rămânând fără bani și
acte de identitate, Y s-a îndreptat către sediul poliției locale din stațiunea greacă unde se afla în
concediu pentru a reclama fapta, însă fără succes, polițiștii îndrumând-o pe Y să depună o
plângere penală în fața autorităților române.
Precizați, argumentat, dacă autoritățile române aveau competența de a proceda la
cercetarea penală a lui X. Dacă răspunsul este unul negativ, motivați soluția prin indicarea
argumentelor de fapt și drept relevante. Dacă răspunsul este afirmativ, enunțați condițiile necesar
a fi îndeplinite pentru tragerea la răspundere penală a lui X.

12. Enumerați condițiile de aplicabilitate a principiului universalității legii penale române.