Copefia: Mdddlinu Pricop

Tehnoredactare computeriz at6: Ecaterina pisld MIHAIL SEBASTIAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romfiniei

SEBASTIAN, MIHAIL
Cum am devenit huligan : texte, fapte, oameni /\4ihail Sebastian
;
pref., figd biobibliograficd gi ref. criticd de Lucian pricop. -
Bucuregti: Cartex, 201 8
rsBN 978-606-8893- I 8- I
I. Pricop, Lucian (pref.)
821.t35.1-32
HULIGAI{
Texte, fapte, oameni
Prefa\d, fiSd biobibliograficd Si referinye uitice
de Lucian Pricop

Pentru comenzi qi informalii, vi rugdm si ne contacta{i la:

o TeVfax: 021 1323.4t.30; 02t /323.00.7 6
o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763
o www.edituracartex.ro
r e-mail: comenzi@edituracartex.ro
o O.P.4,.C.P. 184, Bucuresti

EDITURA CARTEX
 cAPrroL N cenB
E VORBA DESPRE NI$TE
INSULE HEBRIDE

Rdzboiul pe care l-a provocat in cultura bucureqteandaparilia

c[rfii mele De doud mii de ani va mai dura poate multd weme.
La noi, unde lumea oboseqte repede, aceste cinci luni de disculii
qi certuri in jurul unei singure c54i formeazd un ciudat caz de
tenacitate. Ostilitd{ile continud cu verva gi violenta din primele
zile. Noi pamfletari gi ideologi intervin in fiecare sdptdmdnd, noi
fronturi se deschid mereu. Uneori, conflagra{ia pare ci se po-
tolegte, beligeranlii par plictisiti, liniqtea restabiliti. Dar n-au
trecut trei zile calme qi, pe unde nici cu g6ndul n-ai g6ndit,
ndvdleqte dintr-odatd un nou cruciat, mai dispus decAt toli inain-
tagii sdi sI faci praf gi pulbere cAteva perechi de problene.
Atmosfera e dintre cele mai periculoase. Arareori o dezbatere
publicd a grupat laolalti atdtea temperamente nervoase , atdtia
ideali gti viguroqi, atd\ia v izionari irascibili.
Aveam intenlia sd aqtept potolirea lucrurilor pentru a spune
un ultim cuvdnt in aceastd crdncend poveste, de care, cu voie sau
fird voie, sunt rdspunzdtor. Aq fi vmt sd ascult mai intdi toate
vocile ce au de spus sau de tipat ceva, pentru a le rdspunde o datd
tuturor.
imi pare riu, dar ar fi si agtept prea mult. Mi-au trebuit
aproape patru ani pentru a scrie aceastd hulitd carte. Nu pot pierde
alli patru pentru a-i citi comentariile. De altminteri, cred ci ce a

33
 fost de spus s-a spus qi cd, de aici incolo, nu mai e loc dec6t pentru
variatii verbale asupra aceloraqi chestii, v6nturate in primele cinci
luni cu atAta nobil5 pasiune intelectuali. Mai r6mdn probabil
cdteva rdcnete de pus la punct gi nu md indoiesc de succesul lor.
in esent6, insi, problemele (se va vedea ce ,,esen{dt. qi ce ,,pro-
bleme") au fost formulate.
Este poate timpul sd cobor in mijlocul lor.
Am eu acest drept?
intrebarea e justi. Un scriitor nu mai are nimic de spus din
momentul in care cartea i-a trecut in vitrina primei librdrii.
Nimic nu mi se pare mai grotesc decdt ceea ce se numegte un
,,autor neinleles". in materie de criticd literari, nu existi apel, ci
numai aqteptare gi - daci e posibil - umor. Cine nu e in stbre sd
citeascd detaqat un pamflet sdngeros scris impotriva lui gi sd
surddd citindu-l n-are nici gustul, nici sensuljocului intelectual.
in ce mi priveqte, consider faptul ce se numegte vulgar,,a nu fi
in{eles" drept o mare bucurie intimi gi drept una din cele mai
sigure verifi cdri personale.
E bine deci s-o spun din capul locului: nu am de replicat nici
un cuvdnt criticilor literare aduse ultimului meu roman. Iubesc
prea mult exerciliul criticii ca s6 nu-i respect drepturile. L-am
practicat eu ?nsumi gi pun prea mare prgt pe vehemenla lui
intelectuald pentru a nu-i primi cu voie bund rigorile. Un critic se
definegte mai mult prin aversiunile, decdt prin adeziunile lui.
Personal, tin foarte mult la aversiunile mele critice, pe care le-am
fonnulat totdeauna fird ocol, gi sunt fericit sd le stimez pe ale
celorlal{i, chiar cdnd, intdmplStor, mi-ar fi incomoder.
I D' Ionel Teodoreanu rni-a trimis odati, in urrna unor repetate
atacuri impotriva
literaturii sale, o carte cu doui rfnduri emolionante, scrise pe pagina de gardd:
,,fbrd dragostg cu stimd, salutul meu de arme". ii cer iertare pintru indiscrelie,
dar acest ,,salut de arrne" este unul din cele mdi frumoase mesaje pe care le
datorez literaturii. Termenul trebuie pdstrat. El innobileazd meseria de scriitor.
34
Nu am nimic de rdzbunat qi nu de aceea scriu aceste pagini.
Am insd cdteva lucruri de l{murit, lucruri exterioare literaturii gi
care au fost cu de-a sila implicate in caztl De doud mii de ani.
Ce am putut face pentru acea carte am frcut: am scris-o.
Restul o priveqte. SI se descurce cum qtie.
Orice carte este intr-un fel o incercare de a for{a necunos-
cutul, in ce mdini va cddea, ce acorduri va stabili, ce dezacorduri
va provoca - nu gtii. Exist[ o nesfhrgiti serie de necunoscute, care
ii vor decide destinul. Sunt rezisten{e, opacitdfi, accidente, qi
numai dincolo de ele speri sd gisegti anumite intrebiri cdrora
cartea ta le r[spunde.
Va ajunge ea p6ni la aceste intrebdri? Le va r[spunde? Va
izbuti ea si grupeze in jurul lor mica gi nesigura familie de
inteligenle gi de inimi pentru care ai crezut cd scrii? Poate da,
poate nu. Este o chestiune dehazard. Mesajul tiu, trimis oarecum
in necunoscut, poate ajunge, dar poate gi cidea in drum. Sunt
multe qanse si-l pierzi. Cine nu qtie insl sd piardd cu inima
impdcati n-are de ce sd scrie cirfi.
De altminteri, lucrurile se intdmpld la fel qi in altd ordine
decdt in literatur[. Via{a toatd e fbcutd din galerii prost incrucigate,
prin care pofi umbla pdnl la moarte fbri si ?nt0lneqti pe cine
trebuie, degi uneori nu vd desparte decdt unzid, un pas, o umbr6.
|i s-a intdmplat oare si te gdndegti cd pe acest larg plmdnt se
poate afla ?n chiar aceastl clipi un om care sd repete viafa ta,
aqteptdrile tale, intrebirile tale? Nici o singurdtate nu are sens fird
acest sedtiment,frrlaceastd nostalgie dupi cineva, pe care incerci
si-l rupi din rnullime, ca sd rdspundd semnului t5u, chemdrii tale.
O carte este o chemare. Sunt chemdri care rdmdn fErd rds-
puns. Asta e tot.
Spun aceste lucruri pentru a se infelege cd nu fac din cazul
De iloud mii de ani o ches{iune personald. Cartea aceasta a fost
scrisi pentru a fi pierdutd, ceea ce a reugit de minune. Nu am
nimic s[ adaug, nimic si rctractez.,,Aqa este jocul", cum zice
versul lui Arghezi - qi jocul trebuie llsat in pace.
35
 Dar scandalul a rdscolit fapte gi probleme ce se aqazd nu
nunrai dincolo de carte, ci qi dincolo de literatur5. Plecatd de la
un fapt literar, b6t5lia gi-a descoperit in scurti vreme obiective
politice.
Este aici o flagr4ntd confuzie de planuri gi puncte de vedere,
care nu surprinde qi, cu at6t mai mult, nu indigneazd pe cine
cunoa$te legile simple ale culfurii romineqti. Confuzia este in
discufiile noastre publice aproape o metodS.
Pentru un spectator calm, felul in care o dezbatere de idei se
degradeazd, la noi, pierzindu-qi liniile directoare qi agdfdndu-se
de doui-trei fleacuri incidente, este o distracfie curent5.
Nimic nu e stringent pentru intelectualul bucuregtean. El nu
judecl pe probleme definite, ci pe oarecari dispozilii personale,
lirice gi confirze. in genere, de oriunde ar pleca, ii este foarte uqor
sd ajungi acolo unde are chef. Nici o problemi nu este destul de
strict6, pentru a-l opri sd evadeze. De la o teorie de matematici
superioare, va trece in linie directd la schimbarea guvemului.
Obignuit, cultura noastrl de fiecare zi este dominat[ de
dou5-trei idei nervoase, care bdntuie o zi, o sdptimAnl sau o lun[
prin reviste, cafenele qi redac{ii, p6ni la uzare sauplictiseald. Sub
bdtaia lor se agaz[, cu voie sau frrd voie, orice fapti, orice carte,
orice om.
in iunie 1934,1a apariliaromanului De doud mii de ani, idetle
ce preocupau verva intelectuald rom6neasci erau dou5: antise-
mitismr qi dictaturd. Calitatea ideilor bucuregtene este de a fi nu
numai nervoase, dar gi exclusive. Ele nu rabdd o trecere pe alt
plan decdt al lor. De vreme ce intrebirile urgente ale congtiinfei
bucureqtene erau dictatura qi antisemitismul, acestor intrebdri, gi
nu altora, trebuia sd le rdspundd inoportuna carte. Astfel, acel
volum de 350 de pagini a fbst somat si se rosteascd in diverse
chestiuni grave, pentru care era violent tras la rispundere. El a
fost supus unui aspru interogatoriu, pentru a declara din ce partid
' in genere, antisemitistnul rominesc este o stare de fapt. Din cdnd in cind insi
se transfonnd in idee.
36
este, ce opinie are in chestia constitulionalS 9i cu cine voteazA. ,,Cu
cine voteazi", mai ales, aceasta fiind intrebarea romdneascd ma-
jord. (Vezi Caragiale: Scrisoarea pierdutd, Atmosferd incdrcatd etc.)
Din tot ce s-a scris cu acest prilej, numai cdteva articole au
plecat de la obiectivele cirfiir. Restul, un intreg dosar, au vorbit
despre democrafie, comunism, ortodoxie creqtind, fascistn, revo-
lu{ie corporatist[, etc., etc., etc. - tot lucruri capitale, desigur, dar
strdine de aceastd carte, pe seama cireia erau abandonate din lene,
din indiferen{i sau din velv6, dar in nici un caz din patimd, cum
s-ar putea crede, cdci ar fi pdcat si stricdrn acest cuvAnt frumos'
Patru luni s-au schimbat peste umdrul ce{ii - rdbddtor umdr
- nenumdrate focuri de polemicd religioasd, politic[ qi sociald,
care mi onorau nespus, dar nu mi priveau deloc. Nu recunoqteam
in acest mdcel nimic din ce gAndisem, nimic din ce scrisesem.
lntr-un roman de Virginia Woolf, existi un personaj care,
scriind biografia roman{atd a unui poet face ca un intreg episod
din viafa acestuia sI se petreacd in insulele Hebride.
,,De ce in Hebride? intreabl cineva. Poetul d-tale n-a fost
niciodatd acolo".
,,$tiu. Dar insulele Hebride imi plac foarle mult".
Arn impresia cd intelectualul romAn are qi el nigte insule
Hebride ,,care ii plac foarte mult" qi pe care le plaseazil, dupi o
geografie fantezistS, unde se nimereqte. ,,Hebridele" lui actuale
sunt democra{ia gi fascismul, antisemitismul gi revoluJia marxistl.
,,Dar eu n-am fost niciodatd in Hebride!", aq exclama odatd
cu eroul Virginiei Woolf, daci n-aq gti cd e inutil.
,,Polemica de idei" se face cu obsesii, nu cu adevdruri - qi
intre ele lupta este profund inegald. De aceea nici n-o incerc.
Nu vreau si spun cd problema delnocrafiei, bundoar5, este
fdrd interes. Nimic din ce e plivitor la destinul omului nu este fhrd
I $erban Cioculescu in ,,Adevirul" 9i ,,Revista FundaJiilor Regale", Pompiliu
Constantinescu in ,,Vremea", Octav $ulu{iu in ,,Reporter", N. Carandino in
,,Facla", I. l. Cantacuzino in ,,Criterion".
37
interes. Observ doar cd nu aceastd problemd era in cauzd qi
niciuna din cdte au fost arbitrar aruncate in discu{ie.
Dar e desigur preatdrzilpentru a stabili aceastd discriminare.
Lucrurile au mers mult prea departe ca sd mai incercdm astdzi o
readucere a lor la punctul de plecare. A distinge, a limita, a incadra
- sunt opera{iuni de metodd reci gi {Erd ecou, in timp ce a
confunda este un seduc[tor procedeu.
Cazul D e d o u d m i i d e a n i numdrd cdtev a irevo cabile confuzii.
Le primesc. UN DOSAR CU PROBLEME

imi va fi greu, probabil, mai tdrzi:u s5 evoc atmosfera de

incendiu prin care a trebuit sdrdzbatd cartea. Am textele in fa15 -
cAteva sute de pagini, decupate cu griji din ziare, reviste gi
pamflete -, dar, recitindu-le, bag de seamd cd au devenit aproape
inexpresive. Violen{a termenilor, brutalitatea injuriei, silbdticia
insultelor se dovedesc azi cu totul sub impresia de mic cataclism
ce rimdnea pe urrna lor in primele zile.
Nici vorbd, ceea ce s-a scris a fost foarte grav. Grav chiar
pentru o societate ca a noastr6, in care se injurd atAt de lesne.
Totugi, elementeie scrise ale procesului De doud mii de ani mi se
par blajine qi politicoase, in raport cu elementele sale orale. Furia
polemicd a fost precedatd gi intregiti de o intinsd campanie
verbal6, pe strdzi, prin cafenele, prin redac{ii, prin librdrii, prin
cinematografe, prin case particulare, prin institutrii publice -
rumoare surdd gi clocotitoare ca la teatru cdnd din culise se apro-
pie figurafia -, femei, soldali, popor. Nu qtiu de unde, nu qtiu cum,
nu qtiu prin ce subitd zguduire moralS, s-au trezit citeva voci
rdzbundtoare, cdteva congtiinfe pure, cdtiva misionari indignati.
Exemplul a fost primejdios, cdci gustul de asprime moralS este
una din cele mai irezistibile ispite. Trei zile dupd aparitrie, romanul
meu avea ridicat inainte-i o divizie de congtiin{e intransigente.
Nu v[ pot povesti ce a fost. Ar fi prea greu, prea lung, prea
complicat. Ca in farsele proaste de cinematograf, prin care circul6
o intreagE serie de personaje, care nu se ,stie de unde vin, pe cine

39